Boli i duntoare la via de vie

Moldovanu Georgiana Ionela

Hui 2010

Bolile i duntorii viei de vie

O problema dificila a viticulturii contemporane, cu tendinta de crestere in viitor, o reprezinta sensibilitatea soiurilor existente, in cultura, la atacul de boli si daunatori specifici. Prevenirea daunelor, care pot sa ajunga pana la compromiterea totala a recoltei de struguri, impune aplicarea de tratamente costisitoare, care pot reprezenta pana la 3035% din cheltuielile de productie. Pesticidele folosite in combaterea bolilor si daunatorilor vitei de vie, pe langa efectul lor favorabil, sporesc gradul de agresivitate al acestora si contribuie la poluarea mediului si a recoltei de struguri, atunci cand nu sunt folosite rational. Cu toate neajunsurile pe care le prezinta pesticidele, pana la obtinerea si promovarea in practica a unor soiuri de vita roditoare, rezistente sau macar tolerante, fara masuri de prevenire si combatere a bolilor si daunatorilor, productia de struguri ramane incerta si in mod asemanator calitatea acesteia. Bolile vitei de vie Bolile parazitare specifice vitei de vie se impart in trei grupe: boli criptogamice produse de ciuperci, boli virotice produse de virusuri si micoplasme si boli bacteriene (bacterioze) produse de bacterii. Bolile criptogamice cuprind o prima grupa de prezenta relativ regulata in tara noastra si pentru care se intreprind an de an masuri de prevenire si combatere. Acestea sunt: mana (Plasmopara viticola), fainarea (Uncinula necator) si putregaiul cenusiu al strugurilor (Botrytis cinerea Pers.). A doua grupa de boli criptogamice, pentru care se intreprind masuri de combatere, numai atunci cand acestea devin necesare, cuprinde: antracnoza (Gleosporium ampelofagum) si escorioza (Pomopsis viticola Sacc.).

Bolile virotice includ degenerarile infectioase (Arabis mosaic scurtnodarea, mazaicul galben), mozaicul nervurian, marmorarea (Flech, Marbrure), boala lemnului striat (Legno-riceia, Stempitting), rasucirea frunzelor (Leafroll, Enroulement), ingalbenirea aurie (Flavescence dore) s.a.

Bolile bacteriene (bacteriozele) au ca reprezentant de temut cancerul bacterian (Agrobacterium tumefaciens Smith i Town/conn). Daunatorii vitei de vie Daunatorii vitei de vie cuprind o prima grupa cu frecventa relativ regulata in tara noastra si pentru care se intreprind an de an masuri de prevenire si combatere: acarienii aparinnd familiei Tetranychidae i Eriophydae si moliile strugurilor reprezentate prin eudemis (Lobesia botrana Denet Schiff) i Cochilis (Colysia ambigualla Hb).

Daunatorii vitei de vie mai cuprind o alta grupa formata din omida paroasa a dudului (Hyphantria cunea Drury), tripsul vitei de vie (Anaphotripsnetis priesner), paduchele testos (Eulecanium corni), paduchele lanos (Pulvinaria vitis Torg), forfecarul vtei de vie (Lethrus apterus Loxm) si tigararul (Byctiscus betulae L) pentru care se intreprind masuri de combatere numai atunci cand acestea devin necesare.

Protectia plantatiilor viticole In tara noastra protectia plantatiilor viticole roditoare este inglobata in actiunea mai larga de protectie fitosanitara organizata si coordonata la nivel national in cadrul retelei de prognoza si avertizare a bolilor si daunatorilor plantelor. Astfel, n baza studiilor repetate an de an asupra evolutiei bolilor si daunatorilor, in stransa legatura cu conditiile climatice, statiunile de prognoza fitosanitara indica, prin buletinul de avertizare pe care il emit, data aplicarii tratamentelor pentru fiecare boala si daunator in parte, substantele care trebuiesc folosite, concentratia si eventualele posibilitati de complexare a acestora pentru mai multe boli si daunatori la un singur tratament. Combaterea chimica a principalelor boli si daunatori se realizeaz cu produsele avizate si concentratiile recomandate.

Dintre daunatorii vitei de vie, deosebit de periculosi sunt: moliile strugurilor si paianjenii vitei de vie. Moliile strugurilor: Sunt fluturii mici a doua insecte: Cochilis si Eudemis. Mai respandit este Eudemisul, in special in sudul tarii. Atat la Eudemis, cat si la Cochilis, insectele adulte sunt niste fluturasi care depun oua pe diferite organe ale vitei. Omizile acestor daunatori sunt verzui la Eudemis si brun-roscate la Cochilis. Ele apar primavara si ataca bobocii florali. O singura omida poate distruge pana la 100 de boboci florali. Bobocii atacati sunt infasurati in niste fire paienjenoase si de regula se usuca si cad. In timpul verii, cam prin luna iulie, apare din omizi a doua generatie de fluturi, care, dupa imperechere depun iarasi oua. Din ele vor aparea noi omizi,care ataca din nou boabele trugurilor, hranindu-se cu miezul lor. In urma acestui atac, boabele se usuca, se zbarcesc, sau crapa. O parte din ele cad. In anii ploiosi, boabele atacate se imbolnavesc de putregai si recolta este compromisa. Moliile strugurilor pot fi combatute cu ajutorul tratamentelor traditionale. Paianjenul rosu sau clestarul vitei de vie. Este un daunator din ce in ce mai raspandit in tara noastra, care ataca mai ales soiurile cu frunze pufoase. Daunatorul se vede greu cu ochiul liber, mai usor cu o lupa, si are

culoarea galben-rosiatica. El se localizeaza in colonii de pe partea inferioara a frunzelro, pe care le ataca, acestea devenind patate in castaniu-rosiatic. Paianjenul rosu are 6-8 generatii pe an.

Acarienii reprezint un ordin de artropode din clasa arahnidelor. Sunt organisme mici, uneori microscopice, cu capul, toracele i abdomenul n general nedifereniate, cu aparatul bucal (o tromp alungit) adaptat pentru ros, nepat sau supt. Triesc pe plante, n sol, n ap, pe animale moarte sau vii. Un numr mare de specii sunt duntoare agriculturii, altele sunt parazii ai omului i ai animalelor (de exemplu, Sarcoptes scabiei, Sarcoptes equi). Numeroi acarieni, precum cpuele, sunt transmitori ai unor maladii grave, ca febra recurent, encefalita la om, piroplasmozele la animale etc. Acest articol conine text din Dicionarul Enciclopedic Romn 1962, aflat acum n domeniul public. Dupa modul de hran, acarienii sunt fitofagi i zoofagi. Dintre acetia din urm, unele specii sunt prdtoare. Muli acarienii pot fi parazii vegetali i animali sau gazde intermediare (ex. pentru tenii). Acarienii fitofagi pot produce gale la plante, de exemplu gen. Eriophyes are cteva sute de specii galicole care atac prul, via de vie, ararul, etc. Ali acarieni se hrnesc n sol cu ciuperci i resturi vegetale n stare de putrefactie, avnd rol n procesele de humificare, n circuitul materiei n natura. Foarte multe specii sunt parazite la animale (ex.: Psoroptes equi - produce ria calului, Ixodes sp. - cpua, parazit i la om). Ordinul cuprinde familia Demodecidae, familia Thrombididae, familia Pyrogliphidae, familia Sarcoptidae, familia Ixodidae, etc. Din familia Ixodidae (cunoscute popular sub numele de cpue), speciile mai importante sunt:

Ixodes ricinus (genul Ixodes) - cpua - are form globuloas, msoar pna la 4mm, are culoare brun-neagr i seamn cu bobul de ricin, se hrnete pe animale i om. Poate transmite boli ca: febra ptat a Muntilor Stncoi, tifosul Sao Paolo, febra Colorado, etc. Ripicephalus sanguineus (genul Ripicephalus), asemntoare cu Ixodes ricinus, dar gazda preferat este cinele (cpua cinelui). Transmite febra botunoas, ultima epidemie n Romnia fiind n Bucureti n 1957. Dermacentor andersoni (genul Dermacentor), parazit pe bovine, cabaline, diferite mamifere i om. Transmite tuleremia i febra Q. Acarienii prdtori sunt utilizai uneori i n combaterea biologic a unor insecte dunatoare (ex. Phytoseiulus persimilis, mpotriva paianjenului rosu al legumelor). Acarienii de ap (hidracarieni) pot parazita n stare larvar animalele acvatice. Rspndire. Filoxera este originar din America de Nord (reguine Alegani), unde i astzi triete pe numeroase specii de vi slbatic. n Europa, filoxera a fost semnalat pentru prima dat n anul 1863, n serele din jurul Londrei (Anglia) i n Frana (Pujault i Bordeaux). Treptat filoxera s-a rspndit i n alte ri din Europa. n Romnia filoxera a fost observat n anul 1884, n podgoria Dealul Mare, de unde s-a rspndit n toate podgoriile. Descriere:Filoxera prezint 4 forme i anume: 1. -forma galicol; 2. -forma radicicol; 3. -forma sexupar; 4. -forma sexuat. Forma galicol are dou tipuri: a.) fundafrixul are corpul piriform, de 1,5-2,0 mm lungime, de culoare brun, uor bombat dorsal i cu abdomenul subiat posterior.(Fig. 88). b) fundatrigenele au corpul globulos, de 1,5-1,8 mm lungime i 1,0-1,2 mm l.iiiine, de culoare galben-portocalie. Abdomenul este ngustat posterior. Rostrul Bite lung iar antenele sunt formate din 3 articole, dintre care ultimul este cel mai dezvoltat.

Forma radicicol are corpul oval, de 0,8-1,0 mm lungime, de culoare Variabil, dup anotimp: vara galben-rocat, iar iarna castaniu-nchis. Pe partea dorsal se gsesc 70 de tuberculi mici, dispui n rnduri simetrice. Forma sexupar are corpul alungit, de 1,0-1,3 mm lungime, de culoare gilbenportocalie, n afar de mezotorace care este brun-nchis. Este singura forma cu aripi, care sunt mai lungi dect corpul. n afar de ochii compui, mai are si 3 ocoli. Forma sexuat (femele i masculi) au corpul alungit, de culoare galben, lipsita de aripi i aparat bucal. Femela are corpul de 0,45-0,50 mm lungime, iar masculul de 0.21-0.30mm. Oul de iarna este eliptic, avnd chorionul gros, reticulat, de culoare galben la depunere iar mai tarziu devine brun-deschis. Lungimea oului este de 0,27-0,38 mm. Oul de vara este elepitic,galben,de 0.18-0.22 mm lungime.

Fig. 88 Filoxera viei de vie - Phylloxera vastatrix a. - femeia galicol; b. - gal pe frunz, n seciune cu oua; c. - lstar de vide-vie cu frunze dunate; d. - femel radicicol; e. - rdcini atacate (dup Bognar i Huzsian) Biologie. Filoxera prezint dou cicluri bine distincte: a.) un ciclu complet pe viele americane (Vitis riparia, Vitis rupestris etc.) sau pe hibrizi, prezentnd cele 4 forme morfologice: galicol, radicol, sexupar i sexuat. In acest caz ierneaz ca ou de rezisten depus pe prile aeriene ale viei i ca larve pe prile subterane ale viei de vie.

b.)un ciclu incomplet pe viele europene (Vitis vinifera) fiind reprezentat n principal prin foma radicicol, care se dezvolt pe prile subterane ale viei de vie (rdcini, radicele) i mai puin prin forma galicol, care nu prezint importan economic. Plante atacate i mod de dunare. Filoxera este un duntor specific genului Vitis, trind pe diferite specii slbatice i cultivate: Vitis riparia, Vitis rotundifolia, Vitis califoraica etc. Toate aceste specii nu sunt atacate n aceeai msur. Millardet emite ideea c rezistena la atacul filoxerei este o nsuire ereditar a unor specii i soiuri de vi-de-vie; singura specie imun la filoxer este Vitis rotundifolia. Viala i Ravaz au stabilit o scar n 20 puncte, notnd cu zero Vitis vinifera (cea mai sensibil) i cu 20 pe Vitis rotundifolia (imun). Cel mai periculos este atacul de pe rdcini produs de forma radicicol care neap i suge seva din esuturi. In locurile atacate, esuturile se deformeaz i se hipertrofiaz aprnd umflturi denumite nodoziti" i tuberoziti". Nodozitile apar pe rdcinile subiri (radicele) i au o form caracteristic de cioc, iar tuberozitile apar pe rdcinile mai groase, avnd 4-10 mm lungime i 1-3 mm grosime. Rdcinile cu nodozitile se usuc total, iar n cele cu tuberoziti. esuturile se necrozeaz i se rup, formndu-se pori pentru ptrunderea diferitelor microorganisme. Viele atacate se debiliteaz, au frunzele vestejite, dau producii din ce n ce mai mici i n decurs de civa ani se usuc. Atacuri mai puternice se constat la viele europene cultivate pe soluri grele, pagubele pot ajunge la 70-90%. Forma galicol atac frunzele de la vrful lstarilor. In urma neprii i sugerii sucului celular, pe partea inferioar a frunzelor apar gale sub forma unor urne neregulate, de mrimea unui bob de mzriche sau de mazre. La nceput, galele au o culoare galben-verzuie, iar apoi cafeniu-brunii. Pe o frunz se pot forma 15-30 gale. In urma atacului metabolismul frunzelor este redus, ceea ce determin ca lemnul lstarilor s nu se matureze. Atacul formei galicole prezint importan pentru plantaiile de portaltoi, obinndu-se un material de slab calitate.

Msuri de prevenire i combatere. Cea mai important msur de combatere a filoxerei este altoirea soiurilor de vi-de-vie european pe portaltoi americane (Vitis riparia, Vitis rupestruis, Vitis berlandieri) sau hibrizii lor. Infiinarea plantaiilor de vi-de-vie pe rdcini proprii este posibil numai n terenuri nisipoase (cu peste 60% bioxid de siliciu), unde filoxera nu se poate dezvolta. Fiind un duntor de carantin extern, se recomand ca tot materialul sditor viticol s fie controlat i liber de filoxer, mai ales asupra butailor de import-export. In focare izolate, butucii atacai se scot, iar solul se trateaz cu diferite substane care acioneaz sub form gazoas: dicloretan, bromur de metil etc. In ultimul timp pentru combaterea formei radicole se folosete preparatul Phyllodin R. aplicat n dou etape: primvara, nainte de dezmugurit; n prima jumtate a lunii iunie.Pentru fiecare tratament se aplic cte 180-200 kg/ha. La infestri puternice cu forma galicol se execut tratamente chimice cu: Carbetox 3 7 CE -0,4%, Sinoratox 35 CE -0,15%, Decis 2,5 CE -0,02%, etc. 5.1.6. Crbuelul verde al viei de vie - Anomala vitis Rspndire. Este rspndit n rile din centrul i sudul Europei, n nordul Africii. n Romnia este frecvent n plantaiile de vi-de-vie situate pe nisipurile din Oltenia, Muntenia i Moldova.