Henry Kissinger_ „Ordinea Mondială Nu Mai Există“ _ Adevarul
23. Henry Kissinger
2
- A fost Secretar de Stat al Administrației Americane în timpul lui Richard Nixon și al lui Gerald Ford, a jucat un rol cheie în diplomația mondială între 1969 și 1977. În anul 1973 i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Pace pentru contribuția sa decisivă la încetarea conflictului din Vietnam. - Kissinger a încercat să critice și să reformeze ceea ce a considerat a fi atitudinea americană tradițională față de restul lumii. Aceasta este o temă permanentă în lucrările sale începând cu teza de doctorat, O lume restaurata (1957), până la cea mai recentă carte, Diplomatia (1994). Abordarea sa se bazează pe tradiția diplomatică europeană, adesea numită realpolitik, așa cum s-a dezvoltat din secolul al XVII-lea până în secolul al XlX-lea. - Această tradiție are două idei centrale. Prima este conceptul de raison d'Etat, sau rațiune de stat, în care interesul statului justifică folosirea de mijloace externe care ar putea părea de neconceput într-un sistem politic intern ordonat, în ceea ce privește a doua idee, Kissinger crede că este datoria omului de stat, mai ales dacă aparține unei mari puteri ca Statele Unite, să manipuleze echilibrul de putere pentru a menține o ordine internațională în care nici un stat să nu le domine pe celelalte - „In Armele Nucleare si politica americana externa”, (1957). Kissinger a afirmat că Statele Unite nu se mai puteau bizui pe strategia „ripostei masive" urmată de Eisenhower și Dulles. Kissinger a avertizat că, imediat ce Uniunea Sovietică ar fi egalat puterea nucleară a Statelor Unite, o aseme- nea strategie ar fi lăsat Statele Unite fără opțiune în cazul unui atac „necugetat" cu arme convenționale din partea URS S.
-
Upload
ionut-pintescu -
Category
Documents
-
view
8 -
download
1
description
23. Henry Kissinger
Transcript of 23. Henry Kissinger
- A fost Secretar de Stat al Administrației Americane în timpul lui Richard Nixon și al lui Gerald Ford, a jucat un rol cheie în diplomația mondială între 1969 și 1977. În anul 1973 i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Pace pentru contribuția sa decisivă la încetarea conflictului din Vietnam.
- Kissinger a încercat să critice şi să reformeze ceea ce a considerat a fi atitudinea ame-ricană tradiţională faţă de restul lumii. Aceasta este o temă permanentă în lucrările sale începând cu teza de doctorat, O lume restaurata (1957), până la cea mai recentă carte, Diplomatia (1994). Abordarea sa se bazează pe tradiţia diplomatică europeană, adesea numită realpolitik, aşa cum s-a dezvoltat din secolul al XVII-lea până în secolul al XlX-lea.
- Această tradiţie are două idei centrale. Prima este conceptul de raison d'Etat, sau raţiune de stat, în care interesul statului justifică folosirea de mijloace externe care ar putea părea de neconceput într-un sistem politic intern ordonat, în ceea ce priveşte a doua idee, Kissinger crede că este datoria omului de stat, mai ales dacă aparţine unei mari puteri ca Statele Unite, să manipuleze echilibrul de putere pentru a menţine o ordine internaţională în care nici un stat să nu le domine pe celelalte
- „In Armele Nucleare si politica americana externa”, (1957). Kissinger a afir-mat că Statele Unite nu se mai puteau bizui pe strategia „ripostei masive" urmată de Eisenhower şi Dulles. Kissinger a avertizat că, imediat ce Uniunea Sovietică ar fi egalat puterea nucleară a Statelor Unite, o asemenea strategie ar fi lăsat Statele Unite fără opţiune în cazul unui atac „necugetat" cu arme convenţionale din partea URS S.
- La sfârşitul anilor '50, Kissinger a prevăzut apariţia unei confruntări primejdioase între superputeri, războiul rece.
- Kissinger a susţinut că, în anii '90 şi în secolul următor, nevoia unei ordini legitime internaţionale este tot atât de mare pe cât a fost şi înainte şi că Statele Unite trebuie să vegheze ca „idealismul" lui Wilson să nu apară din nou în politica externă. El a observat că „tradiţia americană" dominantă consideră politica externă doar un mijloc de a proteja şi a promova libertatea şi bunăstarea individului.
