22.10.2012

Audieri maraton la Tribunalul Gorj…

Avocaţii au cerutextinderea cercetărilorîn cazul exploziilorde la mina Petrila

Judecătorii de la Tribunalul Gorj au ascultat, vineri, timp de zece ore,patru martori citaţi pentru acest termen din dosarul exploziilor de la minaPetrila din noiembrie 2008. Avocaţii au cerut, la finalul şedinţei, extindereacercetării asupra celorlalte persoane nominalizate în procesul verbal deîncheiere a cercetării penale, după ce şeful SSM Petroşani, Ileana Bodea, adeclarat că şi acestea au culpă în accidentul colectiv, culpă care poate avealegătură directă cu producerea exploziilor. <<< Pag. 3

www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro

Anul II, nr.253, 12 pagini, Luni, 22 OctombrieAnul II, nr.253, 12 pagini, Luni, 22 Octombrie 2012 , Preţ 1 leu2012 , Preţ 1 leu

Autorul jafului de la casade amanet din Hunedoaraa fost arestat preventivBărbatul care a jefuit, joi, o casă de amanet din municip-iul Hunedoara a fost identificat, vineri dimineaţă, decătre poliţiştii hunedoreni, acesta fiind arestat preventivpentru 29 de zile. <<< Pag. 5

Pericolul, tăiat de la rădăcină

Autorităţile locale au începutsă taie pomii bătrâni dinCimitirul Central Petroşani

Autorităţile locale din Petroşani şi-au îndreptat atenţia zilele acestea pe executarealucrărilor de curăţenie şi cosmetizare în Cimitirul Central Petroşani. Prin urmare,copacii care sunt bătrâni şi care pot să cadă peste morminte, sunt tăiaţi. <<< Pag. 7

M i n i s t e r u lM i n i s t e r u lE c o n o m i e iE c o n o m i e im i z e a z ă p em i z e a z ă p ec o n d u c e r e ac o n d u c e r e aC E O l t e n i aC E O l t e n i aDirectorul general al CE Oltenia este susţinut de secre-tarul de stat din Ministerul Economiei, Rodin Traicu, săparticipe la selecţia organizată pentru desemnarea man-agerului profesionist la CE Oltenia. <<< Pag. 9

Medic hunedorean,cercetat de procuroridupă ce a primit banide la mama unui copil

UnmedicchirurgdelaSpitalulAlexandruSimionescudinmunicipiulHunedoaraeste cerc-etat deprocuroriihunedoreni după ce a primit

de la mama unui pacient o sumă de bani. <<< Pag. 5

Gazeta

de

Dim

ineaţă

Gazeta

de

Dim

ineaţă

45897223413861522

Bill Gates e judecat pen-tru bigamie. El spune:

- Dacă trăieşti cu douăfemei nu înseamnă bigamie,ci multitasking...

Doi programatori într-unbar:

- Vezi tipa aia? Vezi ce"properties" are?

- Da. Am "testat-o"aseară... este read-only.

Dragă primitorule!Tocmai ai primit un virus

taliban! Avînd în vedere fap-tul că în Afganistan nu sîn-tem încă atît de avansaţi,acesta este un virus manual.Aşa că te rog frumos sătrimiţi tu singur virusultuturor celor pe care îicunoşti şi să-ţi ştergi tu sin-gur toate fişierele de pehard disk!

Mulţumesc frumos.Abdullah. Hacker

Taliban.

Într-o seară, se întorceaBilly Gates de la Microsoft,de la lucru. Mergînd cătrecasă se opreşte să-şi vadănoua vilă în construcţie.Fiind neatent şi obosit, cadeîntr-un şanţ unde îl viziteazănişte îngeri. Unul din ei seadresează lui Billy:

- Bună, Bill! Am douăveşti să-ţi dau: una bună,iar alta proastă. Cu ce săîncep?

- Începe cu vestea cea

bună, răspunse Billy.- Vestea cea buna e că la

noi, în cer, pe toate PC-urilene-am pus Windows 95!

- Foarte bine! Dar care evestea cea rea?

- Vestea cea rea este căavem o mică problemă şi teluăm cu noi în ceruri să orezolvi...

Un turist stă să se înece înmare. Pescarii stau şi seuită.

- Help! Help! strigă tur-istul.

Un pescar către celălalt:- Apasă odată F1, n-auzi?

2222 GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă Luniţă Luni ,, 2222 ooccttoommbbrriiee 22001122,, 2222 ooccttoommbbrriiee 22001122

Diversewwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo

Antena 1Antena 1 ProTVProTV TVR 1TVR 1 Prima Prima TVTV

Efectuez non-stop trans-port intern şi interaţional cumaşini MAN şi Mercedes de3,5 t, 7,5 t şi 24 t la cele mai

mici preţuri. Relaţii la telefon

0721749069 şi 0763633998.

Vând teren intravilan,Jieţ, grădină, zonă turistică,

apă, şosea, electricitate,combustibil, loturi, 1200,2600, 7000, metri pătraţi.

Preţ la înţelegere.Relaţi la telefon:

0769 005 608Petrică

Închier spaţiu comercial în Petroşani,strada Maleia –prima construcţie pe stânga mai sus de Insemex.

Pretabil depozitare, punct de desfacere.Relaţi la telefon 0722 779 342

Pierdut chitanțe valorice cu seriile HD, nr. 0006 șiHD, nr. 0007 eliberate de SC Octopus Comserv SRL.

Le declarăm nule.

Crucea Rosie Petrila Subfiliala de Cruce Roșie Petrila anunță începereacursului de Surori de Cruce Roșie cu data de 1

octombrie 2012. Înscrierile se fac începând cu data de 1 septembrie

2012. Cursanții trebuie să aibă împlinită vârsta de 18 ani

până în luna iulie 2013. Pentru relații suplimentare sunați la numerele de

telefon 0763687848 sau 0736485434.

07:00 Ştirile ProTv 10:00 Tânăr şi Neliniştit (R) 11:00 Un liceu "periculos"

(R) 13:00 Ştirile ProTv 13:45 Apropo Tv (R) 15:00 Serviciul Român de

Comedie (R) 16:00 Tânăr şi Neliniştit 17:00 Ştirile ProTv 17:30 Happy Hour 19:00 Ştirile Pro Tv20:30 Pariu cu viaţa 22:30 Ştirile ProTv 23:00 În mintea criminalului 00:00 Tanti Florica (R) 01:00 România, te iubesc!

(R) 02:00 Ştirile ProTv (R) 03:30 După 20 de ani (R) 04:30 În mintea criminalului

08:00 ‘Neatza cu Răzvan şiDani

10:00 Teleshopping 10:20 In gura presei 11:15 FamiliaDa (R) 11:50 Mireasă pentru fiul

meu 13:00 Observator 14:00 Mireasa pentru fiul

meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct cu

Simona Gherghe 19:00 Observator20:30 X Factor 22:30 Un Show Păcătos cu

Dan Capatos 01:00 Observator 01:45 Catastrofa in adan-

curi 03:15 Observator (R) 04:00 Acces direct (R) 06:00 Observator

07:00 Jurnal matinal 09:00 Legendele palatului: con-

cubina regelui 10:30 Ora regelui (R) 11:30 Garantat 100% (R) 12:30 Avocaţii schimbării 12:40 Legendele palatului,

prinţesa Ja Myung (R) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Călător pe viaţă (R) 17:30 Avocaţii schimbării (R) 17:40 Legendele palatului:

prinţesa Ja Myung 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Angajatul lunii 00:00 Nocturne (R) 01:00 Ora de business (R) 01:50 Îndrăgostită de un Masai

(R) 04:00 Sport (R)

07:00 Pitici si tatici (R) 08:00 Cu lumea-n cap (R) 08:30 Totul despre mame 09:00 Teleshopping 09:30 Quid Pro Quo 11:30 Teleshopping 12:00 Cunoaste, Viseaza,

Iubeste! (R) 13:00 Teleshopping 13:30 Romania lui Gaita 13:45 Teleshopping 14:15 Mondenii (R) 15:30 Totul despre mame (R) 16:00 Cireasa de pe tort (R) 17:00 Trăsniţi din NATO (R) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete20:30 Natiune, te cunosc! 21:45 Mondenii 22:15 Trăsniţi din NATO 23:15 Focus Monden 23:45 Mondenii (R) 00:30 Focus (R) 01:30 Tradati in dragoste

Luni 22 octombrie Luni 22 octombrie 20122012

www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro

Prestăr iPrestăr iServic i iServic i i

ÎnchirieriÎnchirieri

PerderiPerderi

INGREDIENTE200 g unt 200 ml lapte 250 g zahăr 250 g faina 50g cafea solubilă 50g cacao4 ouă 1 pliculeţ de praf de copt 2 pliculeţe zahăr vanilat Crusta crocantă:100 gr nuci,70g unt100ml frişcă lichidă100g zahăr

MOD DE PREPARAREPrăjitură cu cafea şi nucăse prepară aşa:Untul se taie cuburi, cacaoase cerne peste unt împreunăcu zahărul şi cafeaua. Seadăugă toate peste laptelerece şi se pun la focmic, amestecând încon-tinuu pentru a forma ocompoziţie uniformă.Când a dat primul clo-cot, oprim flacără şilăsăm la răcit. După ces-a răcit complet,adăugăm zahărul vani-lat. Apoi incorporamouăle întregi,amestecând după

fiecare, continuăm cu făinăamestecată cu praful decopt. Turnam totul într-otavă tapetată cu unt şi fainaşi coacem la cuptorulîncins, dar la foc mic cam30-40 de minute.Între timp pregătim crustade nuci şi caramel:Nucile le tocam şi le prăjimpuţin, cât să le "reînviem"aroma. Punem zahărul latopit. Când este complettopit îl luăm de pe foc,adăugăm untul, amestecămşi apoi frişcă lichidă. Dămînapoi pe foc până când seîngroaşă puţin şi da primulclocot. Adăugăm nuciletocate şi amestecăm.Scoatem blatul prăjiturii dela cuptor şi turnam dea-supra nucile în caramel.Întindem pe toată suprafaţacu o spatulă şi lăsăm larăcit.

Poftă Bună!

RR ee ţţ ee tt aaRR ee ţţ ee tt aaZZ ii ll ee iiZZ ii ll ee ii

Prajitură cu cafea şinucă

[email protected]

Anunţ

Anunţ

Bancuri...

3333GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţăţă LLuunnii,, 2222 OOccttoommbbrriiee 22001122LLuunnii,, 2222 OOccttoommbbrriiee 22001122

Actual


Inginerul şef SSM, audiatpentru prima dată în do sa -rul exploziilor de la minaPetrila

Sorin Holigher, inginerul şef alSSM din CNH la vremea explozii-lor de la mina Petrila, a fost unuldintre martorii audiaţi, vineri, laTribunalul Gorj, acesta fiind laprima depoziţie în faţa instanţei.

Holingher a avut dublă calitateîn noiembrie 2008, pe de o parteera al doilea om din CompaniaHu i lei pe linie de securitate înmun că şi a făcut parte şi din echi -pa de salvare minieră intrată însubteran imediat după prima ex plo -zie.

“Echipa mea a făcut întregulcircuit. Nu mi-a cerut nimeni săevacuez minerii din subteran. Nicinu trebuia să-mi ceară cineva, fiind -că dacă eu constatam că măsurăto-rile ar fi depăşit valoarea permisăaş fi dispus imediat acest lucru”, aprecizat Holingher în faţa instan -ţei, subliniind totodată că a lucratresponsabil în subteran, măsurânddin jumătate în jumătate de metruconcentraţia de metan şi nu a iden-tificat depăşiri care să pună în peri-col viaţa salvatorilor din echipa sa.

Pe de altă parte, vizavi de decla -raţiile contradictorii potrivit căro-ra au existat raportări la suprafaţăce depăşeau 3 la sută înainte decea de-a doua explozie, date fur -

ni zate telefonic de adjunctul sta ţi -ei de salvare – Trandafir Vişan,Holingher a precizat că salvatoriiconduşi de echipa acestuia au in -trat doar pe acoperiş, nu şi pe aba-taj.

Holingher a mai clarificat în fa -ţa instanţei şi declaraţiile contra-dictorii ale părţilor potrivit căroraexistă date depuse la dosar care in -dicau depăşiri de metan, date carear fi trebuit luate în calcul de con-ducerea minei şi a CNH şi în bazacărora ar fi trebuit să se fi luat mă-suri de preîntâmpinare a primeiexplozii.

În acest sens, Holingher a pre-cizat că acele măsurători au fostefectuate înainte ca locul de mun -că să fie conturat, în faza de pre -gătire a abatajului, motiv pentrucare cei din SSM nu puteau deci -de oprirea activităţii în abatajul 431tocmai pentru că acesta nu exista.

Holingher a fost primul repre -zentant al CNH care a ajuns la mi -nă după producerea primei explozii.

Inginerul şef SSM a precizat tot -odată că la primele ore ale aceleizile de sâmbătă 15 noiembrie 2008a vorbit cu omologul său de la Pe -trila – Gheorghe Roşu – care i-araportat situaţia de la locul de mun-că, unde apăruse jarul, inclusivfaptul că vineri nu se dăduse înnă-molire, pentru că – i-a spus Roşu– “situaţia nu a impus acest lucru”.

În acest context, Holingher şi-a

amintit că, în perioada cercetăriiunui alt eveniment pe linie SSM,Roşu şi Ungur au declarat căîntâm pinau dificultăţi de colabo-rare cu inginerul şef producţieIosif Brad (inginer care şi-a pier-dut viaţa în prima explozie) careera reticent la procedura de înnă-molire.

Mai mult, a mai spus Holingher,după producerea exploziilor a aflatdin declaraţiile oamenilor că acee a-şi tendinţă reticentă ar fi avut-o şidirectorul Aurelian Necula.

În această ordine de idei, fostuldirector al minei Petrila, AurelianNecula, a subliniat pentru GDDcă această etichetă pe care o poar -tă de 4 ani, respectiv de om carear fi expus oamenii unor pericolepentru calitatea cărbunelui este“una cel puţin subiectivă”.

“Cred că suntem oameni raţio -nali şi facem diferenţa între douălucruri clare. Una este să te opuifolosirii ineficiente a înnămolirii,făcute la întâmplare şi care gene -rează activităţi suplimentare nejus-tificate, şi alta este să te opui în -nă molirii în sine, aşa cum s-a totvehiculat. Nu are susţinere prac-tică din niciun punct de vedereaceastă acuzaţie.

Minerii de la Petrila, după cumaţi auzit şi în instanţă, luau salarii -le în funcţie de K-ul realizat (indi -cele de productivitate – n.r.), euca director eram plătit la nivelul

K-ului CNH, care era întotdeaunamai mic. E cel mai simplu exem-plu pe care vi-l pot da. Ce motivar fi trebuit să am? Nu am avut unalt rol în mina Petrila decât cel strictprofesional pe care mi-l impuneafuncţia, eram conducător, răspun-deam pentru tot, de oameni, deactivitate, de tot. Trebuia să con-duc în aşa fel încât să apăr oame -nii şi locurile lor de muncă. Nu seexcludeau unele pe altele. Mina nuera proprietatea mea sau a famili -ei mele. Nu eram patron, ci direc-tor cu mandat. Am prezentat in-s tanţei documentele care contrazicaceastă ipoteză vehiculată gratuit”,a spus Necula.

Fostul inginer şef SSM, SorinHolingher, a mai afirmat şi că lamomentul în care a plecat în sub-teran nu ştia dacă fratele său, şefulsectorului producţie, fusese prinsde suflul exploziei.

“Ştiam că e în mină (fratele său– n.r), dar nu ştiam locul exactunde avusese loc explozia”, a pun c-tat Sorin Holingher.

Odată cu experienţa de la minaPetrila în care Sorin Holingher aparticipat la scoaterea la suprafaţăa fratelui său Erwin Holingher,factorii decizionali din minerit aumodificat regulamentul de securi-tate şi sănătate în muncă. Astfel,acum, niciun salvator care are im -plicat într-un accident de muncă

în subteran un reprezentant alfamiliei nu mai are dreptul de aintra în activitatea de salvare.

Tot la termenul de vineri a fostaudiat şi martorul Ileana Bodea,şefa SSM, care a precizat că niciuninspector de muncă nu a intrat însubteran pentru cercetarea acciden-tului la faţa locului, fiindcă inspec -torii angajaţi la Petroşani nu suntsalvatori minieri condiţii în carenu au voie să intre în astfel desituaţii în subteran.

Bodea a mai precizat că persoa-nele înscrise în procesul verbal definalizare a cercetării sunt culpabi-le şi au fost sancţionate conformabaterilor constatate, unele dintreabateri având legătură directă cuproducerea primei explozii. Peacest fond declarativ, avocaţii in -cul paţilor au cerut extinderea cerce-tării penale şi la celelalte persoanenominalizate de Ileana Bodea înprocesul verbal.

Alţi doi şefi ai minerilor, DanielSurulescu şi Constantin Jujan, aufost reaudiaţi în procesul explozii -lor.

Noul termen de judecată a foststabilit pentru data de 5 noiembriecând vor fi audiaţi alţi trei martori.

Alte detalii din maratonul de -clarativ din faţa instanţei de la Tri-bunalul Gorj în ediţiile viitoareale GDD.

Audieri maraton la Tribunalul Gorj…

Avocaţii au cerut extinderea cercetărilorîn cazul exploziilor de la mina PetrilaJudecătorii de la Tribunalul Gorj au ascultat, vineri, timp de zece ore, patru martori citaţi pentru acesttermen din dosarul exploziilor de la mina Petrila din noiembrie 2008. Avocaţii au cerut, la finalul şedin ţei,extinderea cercetării asupra celorlalte persoane nominalizate în procesul verbal de încheiere a cerce tă riipenale, după ce şeful SSM Petroşani, Ileana Bodea, a declarat că şi acestea au culpă în accidentul colec tiv,culpă care poate avea legătură directă cu producerea exploziilor.

Tirurile şi camioanale, coşmarul locuitori -lor din comuna Bolboşi. Zidurile caselorau început să se crape şi oamenii stau

cu teama că le pică-n cap. Zeci de maşni demare tonaj, încărcate cu cărbune, trec zilnicprin comună, iar drumurile nu suportă ase -menea greutate. Localnicii au cerut ajutor dela primărie, dar edilul spune că nu are banipentru reabilitarea drumurilor.

Pentru localnici, drumul judeţean care trece prin co m u -nă spre termocentrala Turceni a devenit un coşmar. “Casaa crăpat peste tot. Acum am mai renovat-o un pic, dar acrăpat. Camera e toată fisurată. De la atâtea maşini caretrec şi la deal şi la vale”, a spus un localnic. Primarul dincomuna Bolboşi susţine că sunt soluţii pentru a rezolvaacesată problemă. Se poate turna asfalt pe o porţiune de

drum de un kilometru, care face legătura între drumurilejudeţene şi ocoleşte comuna. Există un singur inconvenient:nu sunt bani. “S-au produs fisuri la anumite case din zonă,în jur de 9 case, iar întreţinerea drumului este foarte gre -oaie din cauza alunecărilor de teren care au fost”, a spusprimarul din comuna Bolboşi, Gheorghe Bîlea. Localniciiau ajuns la disperare, deoarece cheltuiesc mulţi bani pen-tru reparaţii. Sătenii se tem că în curând se vor trezi cucasele la pământ.

Le-au crăpat casele dincauza traficului greu

Emanuel Andronache, candidatul PRM pecolegiul Petroşani-Petrila-Aninoasa

Un nou politician din Valea Jiului intrăîn luptă pentru alegerile parlamentaredin luna decembrie. Potrivit unor surse

politice este vorba despre Emanuel Andronache,reprezentant al PRM. Petrileanul ar urma să can-dideze pentru Camera Deputaţilor, pe colegiulPetroşani-Petrila-Aninoasa.

Andronache, care a candidat şi la alegerile locale din iuniepentru funcţia de primar al Petrilei, îi va avea ca şi contracan-didaţi, pe colegiul Petroşani-Petrila-Aninoasa, pe MonicaIacob-Ridzi (deţinătoarea mandatului pe acest colegiu) dinpartea PP-DD, Alexandru Lăutaru (ARD) şi Ioan Rus (USL).

4444 Gazeta dGazeta de Dimineaţăe Dimineaţă Luni, 22 Octombrie Luni, 22 Octombrie 20122012

Actualwwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo


Este şi cazul societăţii TermogazCompany, societate ce s-a remarcatîn special prin contractele pe care şile-a adjudecat în sectorul turismului.Potrivit datelor existente la DirecţiaGenerală a Finanţelor Publice Hune -doara, Termogaz Company înregis-tra, la finele lunii septembrie datoriiîn valoare de 720.040 lei către buge-tul de stat, acestea fiind eşalonate.

Aceeaşi societate a reuşit perfor-manţa ca într-o singură lună să plă -tească statului datorii de peste 10 mi -liarde de lei vechi, aceasta ieşind, înfebruarie, din topul celor 100 de da -tor nici hunedoreni, după ce la finelelunii ianuarie ocupa poziţia a 45-a a

clasamentului, cu o datorie către bu -getul de stat în valoare de 1.025.452lei. Termogaz este deţinută de maimulţi asociaţi, printre care şi MironDorel Gărdean, fratele lui AdrianGărdean, administrator la AviaţiaUtilitară Bucureşti, firmă care în2008 a donat 400 de milioane de leiPartidului Democrat Liberal.

O altă societate hunedoreană, spe-cializată în contractele cu statul, esteîn procedură de executare silită, for-malitate prin care a mai trecut pepar cursul acestui an. Aceleași datede la Finanțele Publice Hunedoara,Service Implementare Producţieavea datorii către stat în valoare de

369.975 lei.

Societatea a fost executată silit la

începutul lunii mai pentru datorii

către bugetul statului. Statul a scos la

vânzare două autoturisme Logan

aparţinând SIP, două remorci, un

Daewoo Damas, şi un snowmobil.

Societatea este recunoscută ca una

ce are monopol în domeniul verifi că -

rii şi reparării aparaturii de măsurare

a gazelor.

Cu toate că a avut restanţe către

stat, firma familiei Prisăcariu şi-a

adjudecat, în aprilie, un contract de

peste 1,18 milioane de lei de la Com-

pania Naţională a Huilei.

Abonate la contractecu statul, dar cu datoriicătre acelaşi statFirmele hunedorene, abonate la banul public, nu reuşesc să îşi îndeplinească obli-

gaţiile faţă de stat, astfel că ajung să figureze în topul datornicilor hunedo -reni şi chiar să fie executate silit. Chiar dacă uneori conducerile societăţilor

reuşesc să achite datoriile către stat, după câteva luni firma reapare printre cei curestanţe la buget.

Potrivit poliţiştilor hunedoreni, de vină pentru producerea acci-dentului este un deveande 59 de ani. Pentru cănu a păstrat o distanţăcorespunzătoare în mersfaţă de autoturismul cerula în faţa sa, deveanulnu a mai putut evitaimpactul cu maşina con-dusă de un tânăr dinGeoagiu.

Şoferul vinovat esteacum cercetat de poli ţiş ti.

Tamponareuşoară pe DN 7Lipsa unei distanţe corespunzătoare înmers a fost cauza unei tamponări ce a avutloc pe DN 7, pe raza localităţii hunedoreneOrăştie. În urma impactului a rezultat răni-rea uşoară a pasagerei din autoturismulcare a provocat accidentul.

Bărbatul, de 47 de ani, a fost identificat de poliţişti în timp ce con-

ducea sub influenţa băuturilor alcoolice. Deveanul a fost oprit pe stra-

da Zarandului din Deva, rezultatele alcoolscopului arătând o concen-

traţie alcoolică de 0,64 miligrame pe litru alcool pur în aerul expirat.

Devean prinsbăut la volanUn bărbat din Deva este cercetat penal decătre poliţişti, după ce acesta a încălcatprevederile legislaţiei rutiere.

Aşa sună un anunţ al Serviciului de Administrare aCimitirelor din municipiul Hunedoara, care se adre sea -ză celor care au locuri de înhumare cumpărate între anii1988 şi 1998.

În cazul în care locurile de vechi nu sunt răscumpă -ra te, după cum se practică în fiecare cimitir, rămăşiţelesunt scoase iar groapa este oferită unei alte familii.

Răscumpărarea cimitirelora început în HunedoaraHunedorenii care au în cimitirelede pe raza oraşului de pe Cernamorminte ale apropiaţilor trebuiesă le răscumpere.

5555wwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo

ActualGGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă Luniţă Luni ,, 2222 OOccttoommbbrriiee 22001122,, 2222 OOccttoommbbrriiee 22001122


“În urma activităţilor desfăşura -te de către poliţiştii din cadrul Ser -viciului Investigaţii Criminale, îm -preună cu cei ai Poliţiei Municipiu-lui Hunedoara, prezumtivul autoral tâlhăriei comise în cursul dimine-ţii de ieri, la o casă de amanet dinHunedoara, a fost identificat cafiind un tânăr de 19 ani din Hune -doara. În jurul orei 06:30, tânărul afost găsit într-un apartament nelo -cuit din Hunedoara, care aparţinefamiliei sale, totodată, fiind găsiteşi hainele cu care a fost îmbrăcatîn momentul comiterii faptei şi

spray-ul iritant-lacrimogen folosit”,se arată într-un comunicat al IPJHunedoara.

Mihai Bucătaru, tânărul de 19ani, a fost prezentat Parchetului depe lângă Judecătoria Hunedoara cupropunere de arestare preventivăpentru comiterea infracţiunii detâlhărie. Magistraţii de la Judecă -toria Hunedoara au fost de acordcu această propunere, astfel că tâ -nărul hunedorean a fost arestat pre -ventiv pentru 29 de zile.

Hunedoreanul a fost depus încentrul de Reţinere şi Arestare Pre -

ventivă Deva.Săptămâna trecută, joi, în cursul

dimineţii, un bărbat a intrat în in -cinta unei case de amanet din muni -cipiul Hunedoara. A sărit peste tej -ghea şi i-a pulverizat vânzătoa reispray lacrimogen în faţă.

Tânărul a luat două tăviţe pe carese aflau bijuterii din aur. Pe came -rele de supraveghere se vede însăcum, la ieşirea din magazin, a scă-pat bijuteriile pe jos, dar nu estesurprins momentul în care pără seş -te casa de amanet.

Autorul jafului de la casade amanet din Hunedoaraa fost arestat preventivBărbatul care a jefuit, joi, o casă de amanet din municipiul Hune doa -ra a fost identificat, vineri dimineaţă, de către poliţiştii hunedoreni,acesta fiind arestat prevcentiv pentru 29 de zile.

M e d i c hunedorean,cercetat deprocurori dupăce a primitbani de lamama unui copil

Un medic chirurg de la Spitalul Alexan -dru Simionescu din municipiul Hu -ne doara este cercetat de procurorii

hu nedoreni după ce a primit de la mama unuipacient o sumă de bani. Potrivit procurorilorhunedoreni, medicul este cercetat pentru pri -mire de foloase necuvenite.

“În urma audierilor s-a luat măsura interzicerii dreptului dea părăsi ţara. Persoana poate face recurs împotriva acesteidecizii”, au declarat pentru GDD reprezentanţi ai ParchetuluiHunedoara.

Potrivit surselor citate, mama copilului care a fost operatde medicul hunedorean i-a dat acestuia, după operaţie, o sumăde bani, respectiv câteva sute de lei.

Infracţiunea a fost încadrată la primire de foloase necuveni-te, medicul chirurg fiind la acest moment cercetat de cătreprocurorii hunedoreni.

La 9 ani a fugit deacasă pentru a cerşi

Un minor a fost găsit, sâmbătă, de jan-darmii hunedoreni pe raza municipiu-lui Hunedoara. Copilul de 9 ani a fost

identificat în cursul serii, în zona gării dinHunedoara, acesta apelând la mila trecătorilor.

Luat la întrebări de către jan -darmi, minorul le-a povestit căa plecat de la domiciliul său dinDeva fără ştirea părinţilor. Băia-tul a fost condus la Centrul dePrimire Minori în Regim deUrgenţă Deva de unde urmeazăsă fie preluat de familie.

Un nou recurs înaintatde Adrian Sucilă sejudecă la TribunalulHunedoara

Pentru a scăpa de cei patru pereţi pe care îivede zilnic la Aiud, poliţistul Adrian Sucilăformulează cereri după cereri de liberare din

arest. Acestea sunt respinse de instanţa de la Petro -şani, dar sunt rejudecate la Tribunalul Hune doa -ra, Sucilă formulând recurs la fiecare decizie demenţinere a sa în stare de arest.

Tribunalul Hunedoara judecă, astăzi - luni, recursul formulatde Adrian Sucilă la decizia Judecătoriei Petroşani care a respinseliberarea acestuia din arest.

De la începutul lunii iulie, de când a fost arestat pentru actsexual cu un minor, corupere de minori şi furt, Adrian Sucilă atot încercat să convingă instanţele de judecată, atât cea de laJudecătoria Petroşani cât şi cea de la Tribunalul Hunedoara, căpoate fi judecat şi în stare de libertate.

6666 GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţăţă LLuunnii,, 2222 OOccttoommbbrriiee 22001122LLuunnii,, 2222 OOccttoommbbrriiee 22001122

Actual wwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo

www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro ��www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro

Presiune atmosferica: 1018 hPa

Precipitatii: 0 mm

Prognozameteo

Încercaţi să nu vă asumaţiriscuri! Nervozitatea vă poatecrea mari probleme.

Dimineaţa sunteţi nevoit săîi spuneţi unui prieten care văvizitează că nu aveţi timp de el.

Dimineaţa plecaţi într-o călă-torie, din care este posibil să văîntoarceţi cu o mare sumă de bani

Începeţi ziua foarte agi-tat, alergând după un împru-mut urgent.

Vă simţiţi excelent,. Maimult, reuşiţi să calmaţi o per-soană foarte agitată.

Vă recomandăm să fiţiatent la volan. Există riscul săaveţi un accident cu maşina.

Nu aveţi răbdare să vă anal-izaţi proiectele şi vă grăbiţi să lepuneţi în practică.

Oboseala acumulată va facesă fiţi foarte agitat. Ar trebui săvă odihniţi mai mult.

Dimineaţa sunteţi puţinagitat şi încercaţi să rezolvaţimai multe treburi deodată.

Din cauza stresului, sunteţipredispus la probleme desănătate sau chiar accidente

Vă sfătuim să nu vă exterioriza-ţi, ca să nu le transmiteţi şi celordin jur starea de nervozitate.

Menajaţi-vă sănătatea şi evitaţi efor-turile intense! Există pericolul să faceţiun accident cerebral sau un infarct.

Ar fi bine să evitaţi călătoriile lungi şi petre-cerile, pentru că sunteţi destul de obosit. Nuvă lăsaţi enervat de lucruri mărunte!

Vă sfătuim să vă faceţi un plan detaliat şisă acceptaţi ajutorul familiei. Spre seară, vă lin-iştiţi şi simţiţi nevoia să vă întâlniţi cu prietenii.

Evitaţi să conduceţi maşina! Sunteţi pre-dispus la accidente. Nu este momentul săprovocaţi discuţii în contradictoriu.

Vă pregătiţi pentru o călătorie şi vă enervaţipe măsură ce constataţi câte lucruri vă lipsesc. Nuuitaţi că la nervi se iau cele mai proaste decizii!

Vă sfătuim să evitaţi discuţiile pe un ton ridi-cat şi să nu vă susţineţi opiniile cu încăpăţânare.Ar fi bine să vă abţineţi de la speculaţii.

Aveţi răbdare! După-amiaza, ajutorul va venide la cineva apropiat. Puteţi să vă bazaţi pe intu-iţia partenerului de viaţă.

S-ar putea ca partenerul de viaţă să văreproşeze că sunteţi indiferent şi că nu vă ocupaţiîndeajuns de problemele familiei.

Un prieten va propune să plecaţi într-oexcursie, dar faptul că nu aveţi bani va face săfiţi irascibil şi să căutaţi ceartă cu lumânarea.

Vă recomandăm să nu mergeţi în vizite,chiar dacă partenerul de viaţă insistă. Odihniţi-vă şi recuperaţi orele de somn pierdute!

Vă recomandăm să nu vă ambiţionaţi să vărezolvaţi singur toate problemele. Ar fi bine săacceptaţi ajutorul prietenilor.

Fiţi foarte prudent, pentru că există risculsă fiţi implicat într-un accident ! S-ar putea săizbucnesca o ceartă. cu o persoana draga.

Primarul oraşului Bumbeşti-Jiu,Constantin Bobaru, a tras un semnalde alarmă, precizând că lucrările peDefileul Jiului, la cele două Hidrocen -trale trebuie să continue şi asta pentrucă renunţarea la investiţii ar putea creaprobleme comunităţii din Sadu.

“Trebuie continuate lucrările laBumbeşti-Jiu. Se poate întâmpla oricândo nenorocire. Se face o acumulare ne -controlată, stadiul de realizare al lucră -rilor este destul de avansat, să nu maivorbim de chiuveta lacului. Vor trebuioricum făcute”, a declarat ConstantinBobaru la Punctul pe I.

Acesta consideră că lucrările de in -vestiţii la hidrocentrale şi baraj trebuiesă continue şi pentru un alt motiv, şianume intrarea lor în conservare arcosta compania, aflată în insolvenţămult mai mult. În prezent, CTHCurtişoara este realizată în proporţiede 80%, problema cea mai mare re pre -zentând-o lacul de acumulare de laBumbeşti-Jiu, care are o capacitate de300 mil. metri cubi şi ale cărui lucrărisunt finalizate doar în proporţie de 60%.

“Centralele de la Dumitra şi Bum -beşti-Jiu sunt într-un procent mare derealizare iar conservarea lor costămult”, a mai susţinut primarul oraşu-lui. Cum Hidroelectrica se află în in -solvenţă prin decizia irevocabilă a Cur-ţii de Apel Bucureşti, edilul considerăcă în situaţia în care nu se mai pot

continua lucrările, ele pot fi finalizateîn urma încheierii unui parteneriat pu -blic-privat, cu un investitor interesat.

“Este o decizie grea, dar Guvernulva găsi soluţii pentru a continua într-unfel lucrările. Aceste lucrări se pot faceşi printr-un parteneriat public-privatiar eu nu cred să nu fie persoane inte -resate de aceste lucrări. O astfel de cen -trală motivează, energia este cea maiscăzută ca preţ”, a mai spus primarulConstantin Bobaru.

Dian Popescu: “Lucrările vor

continua”Încrezător în finalizarea investiţiilor

de pe Defileul Jiului este şi preşedinte -le PNL Gorj, Dian Popescu, care consi-deră că odată cu clarificarea situaţiei laHidroelectrica, lucrările de investiţii vorcontinua. La întâlnirea de acum douasăptămâni, lichidatorul judiciar al com-paniei a dat asigurări cu privire la fap-tul că lucrările la hidrocentralele Dumitraşi Bumbeşti-Jiu încep la finele acesteiluni.

Costin Soare

Încetarea lucrărilor laHidrocentrala din Defileu,pericol pentru gorjeni

Primarul oraşului Bumbeşti-Jiu, Constantin Bobaru, consideră că lucrările peDefileul Jiului trebuie să continue, chiar dacă Hidroelectrica a intrat în insol -venţă printr-o decizie irevocabilă a Curţii de Apel Bucureşti. O opinie

asemănătoare are şi preşedintele PNL Gorj, Dian Popescu, care susţine că deîndată ce situaţia se va clarifica la Hidroelectrica, investiţiile vor continua.

Conducerea Spitalului Judeţean Târgu-Jiu se decla -ră extrem de nemulţumită de faptul că încasările scă -zu te ale Ambulatoriului de specialitate pun în pericolacordarea tichetelor de masă către salariaţi.

Managerul Vasile Stănculete a declarat că situaţiaexistentă are şi o explicaţie, aceea că cetăţenii suntîndrumaţi să apeleze la serviciile medicale ale cabine -telor private.

“Credeţi că pe ei îi interesează acest lucru. Nu!Câştigul lor este prea mare, este vorba de acordareatichetelor de masă către angajaţii Spitalului şi estefoarte greu să aduni suma respectivă. Încasările Ambu-latoriului întră în conturile Spitalului şi din ei dăm bo-nurile de masă. Avem nevoie de aproximativ 150.000lei”, a explicat managerul Spitalului Judeţean Târgu-Jiu. În aceste condiţii când pentru acordarea tichetelorde masă, conducerea Spitalului Judeţean are nevoielunar de peste 150.000 milioane, situaţia face ca înprezent Ambulatoriul de Specialitate să mai încasezedoar câte 40.000 lei lunar.

Stănculete crede că nu este normal ca cetăţenii săapeleze la cabinetele private pentru efectuarea anali -ze lor medicale, deoarece în realitate ele nu se fac de -cât pe hârtie. Acesta este şi motivul pentru care mana -gerul Spitalului Judeţean doreşte să se organizeze oîntâlnire, la care să participe şi conducerea Direcţieide Sănătate Publică şi la care să se dezbată acesteprobleme.

Costin Soare

Policlinica Târgu-Jiu ameninţatăde cabinetele privateÎn ultimul an, Policlinica Târgu-Jiu seconfruntă cu o scădere a încasărilor luna -re, fapt ce pune în pericol acordarea tiche-telor către personalul angajat al Spita lu luiJudeţean. În opinia conducerii SpitaluluiJudeţean, această scădere porneşte de lafaptul că în efectuarea analizelor medica -le cetăţenii sunt îndrumaţi voit către cabi-netele private.

Dian Popescu

Dimineaţa sunteţi obosit şi ner-vos. Ar fi bine să vă stăpâniţi şi săevitaţi discuţiile în contradictou

7777GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţăţă LLuunnii,, 2222 OOccttoommbbrriiee 22001122LLuunnii,, 2222 OOccttoommbbrriiee 22001122

Actualwwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo


Adriana Timofte, ex -perta care a reali zatexpertiza contabilă

(document în urma căruias-a stabilit prejudiciul) îndosarul în care fostul minis -tru al Tineretului şi Spor tu-lui, Monica Iacob-Ridzi, afost trimisă în jude cată, a fostsancţionată disciplinar.

Potrivit www.luju.ro, sancţiuneavine ca urmare a neregulilor consta -tate în expertiză. În aceste condiţiidosarul în care a fost trimis în jude-cată fostul ministru al Tineretului şiSportului ar putea suferi o răsturna -re de situaţie. Măsura a fost luată îniunie anul curent de Corpul Exper -ţilor. Ea nu a fost definitivă, dar nuse ştie dacă Adriana Timofte a depuscontestaţie.

Potrivit celor de la www.luju.ro,care au efectuat ancheta, expertulAdriana Timofte, a fost folosită deDNA în mai multe dosare. Aceastaa fost sancţionată de Corpul Exper -ţilor Contabili cu mustrare arătându-se grave deficienţe şi nereguli în rea -lizarea raportului prin care a fostconturat prejudiciul de 2,7 milioanede lei în cazul Monica Iacob-Ridzi.

Corpul Experţilor Contabili şi Con-tabililor Autorizati din România -Filiala Bucureşti, prin Comisia dedisciplină, a pus în discuţie reclama-ţia fostului ministru Monica Iacob-Ridzi, constantandu-se mai multenereguli. Din această cauză a fostdată hotărârea nr. 28 din 11 iunie2012, pin care, expertul DNA,Adri ana Timofte a fost sancţionatăcu mustrare. Monica Iacob-Ridzi aformulat o plângere la Corpul Ex -

pe rţilor Contabili împotriva experti -zei realizate de Adriana Timofte,arătând că raportul întocmit încalcă“norme de comportament profesio -nal" şi normele profesionale aleefec tuării expertizelor contabile judi -ciare. Mai mult, în plângerea fostu-lui ministru s-a menţionat un aspectgrav legat de modul în care “exper-tul a facut încadrări juridice”, faptnepermis de altfel, dar şi faptul căîn domeniul în care a realizat exper-tiza, Adriana Timofte nu avea com-petenţa profesională, concluziile fiind,în final, eronate.

La termenul de judecată a Comi -siei de disciplină, expertul AdrianaTimofte a dat o notă explicativă,6543/09.12.2011, în care arata că“prin faptul că a fost numită să efec-tueze expertize judiciare de cătreDNA nu înseamnă că aceasta con-stituie o ameninţare gravă la adresaindependenţei sale”. Întrucăt recla-maţia privea calitatea raportului deexpertiză întocmit de Adriana Timof-te, verificarea şi formularea unuipunct de vedere profesional au fostrealizate de Compartimentul Audi -torilor de Calitate. Din nota acesteistructuri reies o serie de încălcariale normelor şi standardului profe-sional făcute de expertul AdrianaTimofte în cazul Monica Iacob-Ridzi. Astfel, raportul întocmit “nu

respectă conţinutulcadru obligatoriuprevăzut de Cap .I.Introducere alStandardului profe-sional nr. 35/2001privind expertizelecontabile, împre-jurările cauzei,materia lul docu-mentat studiat”.Totodată “docu-mentele nece sareexpertizării au fostpuse la dispozi ţieexpertului la se diulDirecţiei Naţio naleAnticorupţie unde s-a şi efectuatexpertiza”, iar la re dactarea raportu-lui "au fost încălca te pct 3531.1 şi3532.1 din norma profesională nr.35/2001”. De ase menea, s-a consta -tat că raportul de expertiză nu a fostsemnat de doi experţi.

În aceste condiţii, completul dejudecată din cadrul CECCAR, for-mat din Emilian Georgescu (preşe -dinte) şi membrii Gheorghe Spiridonşi Adrian Opriş, au hotărât “sancţiona-rea doamnei expert contabil TimofteAdriana potrivit prevederilor pct.10,lit a) din Regulamentul de organiza -re şi funcţionare a comisiilor de dis-ciplină de pe lângă consiliile filiale -lor şi Consiliului Superior al CEC-CAR cu mustrare”.

Expertul avea dreptul la contes-

taţie în termen de 30 de zile de ladata de 11 iunie 2012. Până acum,însă, apărătorii fostului ministruIacob-Ridzi nu au primit nicio înştiin-ţare referitoare la depunerea uneiastfel de contestaţii.

Potrivit celor de la www.luju.ro,acest caz dovedeşte că expertizelerealizate la DNA, de către experţide serviciu ai DNA suferă, uneori,mari deficienţe, iar abordarea obiec-ti velor de către experţi nu este obiec-tivă şi în acest context, o contraex-pertiză ar putea răsturna situaţia sauschimba în parte concluziile expri-mate în rechizitoriu de către anche -tatori la momentul trimiterii în jude -cată a persoanelor inculpate.

Expertiza în cazul Ridzi ar fi cos-tat în jur de 10.000 lei.

Răstrunare de situaţie în dosarul Monicăi Iacob-Ridzi

Expertul care a realizat expertizacontabilă, sancţionat disciplinar pentru neregulile din actul oficial

Crimă desluşită după 13 ani,în Gorj. Şi asta pentru că auto -rul a mai ucis un om şi în 2011.Modul de operare a fost acelaşi,lucru care i-a pus pe gânduri peanchetatori. Şi-au amintit că fil -mul crimei îl mai văzuseră un -deva şi au reanalizat cazul.

Reţinut pentru crima comisăanul trecut, bărbatul a recunos-cut-o şi pe cea de acum 13 ani.

Un bărbat a fost trimis în ju -decată de procurorii gorjeni după13 ani de la uciderea unui bă trânîntrucât la momentul respectivnu a fost identificat. Potrivitunui comunicat al Parchetuluide pe lângă Tribunalul Gorj,Marcel Hodoiu, de 43 de ani,este acuzat că, în 7 septembrie1999, a ucis un bărbat de 72 deani, în localitatea Albeni.

Victima, Ion Răgălie, conformlocalnicilor, l-a primit pe Hodoiuîn gospodăria sa, după ce aces-ta i-a cerut o cană cu apă.

Ulterior, bătrânul, care erasingur, a fost găsit mort, cu mul-tiple lovituri pe corp şi în spe-

cial la cap, din casă lipsindu-i2.500 de lei. În 8 septembrie2011, pe Digul Jiului, la TârguJiu, pe un teren viran, a fost gă-sit cadavrul unui bărbat de 56de ani, care avea multiple lovi-turi la cap.

Poliţiştii au cosit atunci toa -tă iarba de pe malul Jiului pen-tru a găsi piatra cu care victimaa fost lovită. Pe piatra respecti -vă, anchetatorii au descoperitulterior amprentele criminalu-lui. Pe parcursul cercetărilor,an chetatorii au stabilit punctecomune între crima de pe DigulJiului şi cea din Albeni. Mai multdecât atât, conform Parche tului,Hodoiu a recunoscut că esteautorul crimei în care victimăa fost Ion Răgălie.

După comiterea crimei dinAlbeni, bărbatul a rămas în li -bertate, comiţând un viol pen-tru care a fost condamnat la10 ani de închisoare, pedeapsăpe care a executat-o între anii2000 şi 2009.

Costin SOARE

Copil nesupravegheat, victima unui accident rutierUn minor din Petroşani a fost victima unui accidentrutier. Micuţul, în vârstă de cinci ani, a fost rănituşor. Accidentul a avut loc în weekend, pe strada 1decembrie 1918 din Petroşani.

Copilul, lăsat nesupravegheat, s-a angajat în traversarea arterei de

circulaţie prin loc nepermis şi fără să se asigure, fiind surprins şi acci-

dentat uşor de o autoutilitară condusă de un tânăr de 29 de ani.

Crimă elucidată, după 13 ani:Şi-a recunoscut f a p t a d u p ăce a mai ucis un om Autorităţile lo-

cale din Petro-şani şi-au în -

dreptat atenţia zileleacestea pe executa realucrărilor de curăţe-nie şi cosmetizareîn Cimitirul CentralPetroşani. Prin urma-re, copacii care suntbătrâni şi care potsă cadă peste mor -minte, sunt tăiaţi.

În Cimitirul Centraldin Petroşani, mulţi co -pa ci prezintă un pericolpentru mormintele dinzonă şi pentru oameniiveniţi să aprindă o lu mâ-nare pentru cei plecaţidintre noi. Ei sunt cu ră -dăcinile slăbite sau în -cli naţi iar în cazul unuivânt puternic, pot fi ori -când smulşi. Acesta este

motivul pentru care anga -jaţii Serviciului Publicde Administrare a Dome-niului Public şi Privatdin cadrul Primăriei Petro-şani execută acum lu crăride tăiere şi de estetizarea pinilor şi brazilor dincimitir.

“Am avut cereri de lacei care au morminte înCimitirul Central Petro -şani să tăiem unii pomi

pentru că sunt foarte bă -trâni, unii dintre ei aupeste 60 de ani. Am în -ceput tăierea lor şi o săcontinuăm şi după 1 no -iembrie pentru a nu semai face mizerie cu cren-gile rezultate din defri -şare”, spune ŞtefanHodoş, administratorCimitirul Central Petro -şani.

Munca nu este deloc

uşoară, pentru că existăriscul ca mormintele dinjurul copacilor care sunttăiaţi, să fie distruse.

“Pomii sunt foartegreu de tăiat, cei careexecută aceste lucrărisunt specializaţi, dar to -tuşi mai sunt evenimen -te neplăcute.

Asigurăm oamenii căîn cazul în care se stricăceva în urma lucrărilor,aceste daune vor fi re -me diate”, mai spuneŞtefan Hodoş, adminis-trator Cimitirul CentralPetroşani.

Pe lângă aceste lu crări,în Cimitirul Central Pe -troşani continuă şi celede curăţire a mormin te -lor, astfel încât pe 1 no -iembrie, de ziua mor ţi -lor, totul să fie curat sipregătit.

Cristina Mîrza

Pericolul, tăiat de la rădăcină

Autorităţile locale au început să taie pomiibătrâni din Cimitirul Central din Petroşani

8888 GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă Luni,ţă Luni, 2222 OOccttoommbbrriiee 2222 OOccttoommbbrriiee 2200112222001122

Actual


Parcul fotovoltaic va crea circa 80 de locuri de muncăpentru gorjeni, potrivit autorităţilor locale. Investiţia seîntinde pe o suprafaţă totală de de 52 de hectare, terenulfiind concesionat de o firmă germană. La acest evenimentau luat parte prefectul judeţului Gorj, Claudiu Teodorescu,preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu şiautorităţile locale. În aceeaşi zi, printr-un program binestabilit de cadrele medicale din oraş, s-au marcat 120 deexistenţă a Spitalului din Târgu Cărbuneşti, cea mai vecheunitate spitalicească din judeţul Gorj. Înalt PreasfinţitulPărinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi MitropolitulOlteniei a oficiat slujba de resfinţire a paraclisului spita -lu lui.

Cel mai mare ParcFotovoltaic dinţară, inaugurat laTârgu Cărbuneşti

Moment important pentru autori -tăţile din Târgu Cărbuneşti dar şipentru locuitorii oraşului! Şantie -rul celui mai mare Parc Fotovol ta icdin ţară a fost inaugurat în cursulzilei de sâmbătă. Este vorba despreo investiţie de 46 de milioane deeuro.

Băutura l-a lăsat fără permis de con-ducere şi ulterior s-a ales şi cu dosarpenal. Este vorba despre un gorjeanaflat în stare de ebrietate din satul Bâlta,comuna Runcu care a fost depistat întrafic de către poliţiştii gorjeni în ca drulunei acţiuni ample pentru depistareaconducătorilor auto care se urcă lavolan, după ce au consumat băuturialcoolice. Şoferul a fost oprit de oame-nii legii lângă localitatea Bârseşti, peDN 67 D. Şoferul a avut o atitudine

ostilă şi cu jurnaliştii: “Ce s-a intam-plat? nu vreau să te văd la faţă? păi dece? Vă e ruşine? imi e ruşine pentrutine, ai faţă urâtă. Etilotestul arată0,95? e defect”. Apoi, bărbatul a re fu -zat să spună cum îl cheamă, a motivatcă nu are actele cu el, şi chiar a încer-cat să fugă, deşi abia abia se mai ţineape picioare: “trageţi frâna de mînă! măduc să imi fac nevoile! domnu” vă rogfrumos! fără, fără. Respectaţi-ne! Vreţisă fugiţi? De ce trageţi de mine? Şi care

e problema! Dacă nu vă supuneţi văducem la sediul poliţiei. Da!” Aşa s-adesfăşurat discuţia între oamenii legiişi şofer. Bărbatul a refuzat apoi în re -petate rânduri să sufle în etilotest.

Când dorea să meargă la spital, cândse râzgândea. “Pe DN 67 D Bârseşti afost identificat un autovehicul condusde un bărbat de 22 de ani din Runcu,judeţul Gorj. Prezenta o alcoolemie de0,95 , persoana în cauză a fost condu -să la spital unde au fost prelevate pro -be de sânge”, a declarat Florin Tyiko

d ela Poliţia Rutieră Gorj.Poliţişti au descoperit că băr-batul mai avusese de două oripermisul suspendat tot pentrucă se urcase la vo lan băut.Acţiunea a marcat “Noapteaeuropeană fără alco ol”, şi aconstat în împăr ţirea unorbroşuri şi brăţări educati veşoferilor care au fost opriţi întrafic. Şoferii care au fostopriţi în trafic şi nu au fost de-pistaţi băuţi la volan au decla -rat că astfel de acţiuni sunt bi -nevenite pentru că nu de puţineori la volan există şi conducă-tori auto care consumă înaintebăuturi alcoolice.

Şofer beat criţă a făcutcirc cu poliţiştii

Poliţiştii Rutieri din Gorj au avut parte de circ în noaptea desâmbătă spre duminică. Un şofer oprit în trafic nu a vrut săsufle în etilotest, a vrut să fugă, nu a prezentat actele şi i-a

înjurat pe jurnalişti. Bărbatul avea o alcoolemie de 0,95 alcool purîn aerul expirat şi s-a ales cu dosar penal.

Expoziţia găzduieşte lucrărileartiştilor Torino Bocaniciu, TiberiuBalázs, Tiberiu Fazakas, Drago mirMarian Cătălin, Titus Blaj, MariaRugescu şi Ioan Şeu.

Vernisajul expoziţiei a avut locla sfârşitul acestei săptămâni, laeveniment fiind invitaţi să partici -pe deputatul european Iuliu Winkler(UDMR, PPE) şi primarul muni -ci piului Szombathely, dr. PuskásTivadar.

“În 2010, Uniunea ArtiştilorPlastici din România, Filiala Deva- Hunedoara a sărbătorit cea de-a55-a aniversare de la înfiinţare,ocazie cu care i-am invitat pe mem-brii acesteia la Bruxelles, unde au

expus lucrări în ParlamentulEuropean. Şi atunci, dar şi acumconstatăm că artiştii prin operelelor transmit mesajul lor culturalcare transcende barierele lingvis-tice şi geografice”, a declarat, cuprilejul vernisajului, Iuliu Winkler.El a mulţumit, totodată, oraşuluiSzombathely pentru sprijinul acor-dat comunităţii maghiare din ju -de ţul Hunedoara.

În 2010 şi 2012, artiştii dinSzombathely la invitaţia UAPDeva - Hunedoara au fost pre zenţi,în judeţul Hunedoara, în cadrulunor tabere de creaţie şi expoziţii.

Deputatul european Iuliu Winklera mai participat şi la o lansare de

carte despre comunităţile maghiaredin sudul Transilvaniei. Cu acestprilej, Iuliu Winkler a vorbit des -pre specificul multicultural al ju de-ţului Hunedoara, dar şi a judeţuluiVas din Ungaria, cele două judeţefiind înfrăţie de peste două decenii.

Parlamentarul european a pur-tat discuţii cu primarul municipiu -lui Szombathely, dr. Puskás Tivadarşi cu viceprimarul Marton Zsolt,în cadrul cărora s-a făcut o anali -ză a realizărilor ca urmare a cola -borării dintre oraşul ungar şi Hune-doara, dar s-a vorbit şi despre noiprograme în care urmează să seimplice cele două părţi.

Artişti plastici hunedoreniexpun la SzombathelyGaleria de Artă din oraşul ungar Szombathely, care este înfrăţit de 22de ani cu municipiul Hunedoara, găzduieşte expoziţia intitulată”Conexiuni” care reuneşte lucrările a şapte artişti plastici hunedoreni

Taxa auto a fost introdusă deGuvern în luna aprilie 2008, fiindcalculată în funcţie de datele tehni-ce ale fiecărei maşini în parte, pebaza capacităţii cilindrice şi emisii -lor de dioxid de carbon, iar în ulti -mii ani a fost modificată de maimulte ori. Astfel, în 2011, cuantu-mul taxei auto a fost majorat înmedie cu 45-50%, dar cu o creş te -re dublă sau aproape triplă pentruvehicule poluante, pentru ca înacest an să fie redusă cu până la25%.

În vara acestui an, ministrul Me -diului, Rovana Plumb, a declaratcă taxa de primă înmatriculare autoeste în analiză pe baza normeloreuropene, dar mesajul său cătregru pul tehnic a fost că trebuie săse ţină cont de faptul că în Româ -

nia sunt şase milioane de oameniîn pragul sărăciei şi trebuie să fiesprijiniţi. La rândul său, premierulPonta a declarat atunci că Guver -nul va trebui să adopte un act nor-mativ prin care să fie restituitătaxa auto încasată ilegal, eliberândastfel instanţele de procesele inten-tate statului pentru rambursareabanilor.

El a arătat că Guvernul este obli-gat să restituie proprietarilor deautovehicule o sumă totală de 400milioane euro, reprezentând taxapercepută ilegal de fostul Executiv.

Pe rolul instanţelor judecătoreştisunt înregistrate aproximativ 80.600dosare deschise în 2011-2012 pen-tru restituirea taxei de poluareauto.

Taxa auto, înlocuităcu o taxă de mediu

Sistemul de taxare a proprietarilor de autovehicule va fi mo -dificat începând cu anul viitor. Potrivit premierului VictorPonta, actuala taxe de primă înmatriculare va fi înlocuită cu otaxă de mediu, calculată în funcţie de nivelul de poluare, darcare să nu fie mai mare decât preţul autoturismului.

9999GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţăţă LLuunnii,, 2222 OOccttoommbbrriiee 22001122LLuunnii,, 2222 OOccttoommbbrriiee 22001122 wwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo


Actual

Întrunirea comandamentuluipentru sezonul de iarnă s-a desfă -şurat în condiţii normale şi asta caurmare a faptului că reprezentanţiiCE Oltenia s-au preocupat din timpde tot ceea ce înseamnă revizii,

asigurare stocuri sau fronturi delucru. Ziua de vineri a fost unaimportantă pentru CE Oltenia şiprin prisma faptului că secretarulde stat a ţinut să participe la primaşedinţă a noului Consiliu de Su -

pra veghere constituit. Deciziileluate au fost unele importante pen-tru activitatea celei mai importan -te companii de producere a ener -gi ei electrice din România. “Aavut loc analiza programului pen-

tru iarnă, dar şi prima şedinţă aConsiliului de Supraveghere nouînfiinţat. Despre şedinţa Consiliu -lui de supraveghere ce vă pot spu -ne decât că sunt persoane cu ex -pe rienţă. Este preşedintele, MariusUntescu care are mai bine de 20de ani de experienţă, în energie.În ceea ce priveşte ceilalţi membriau experienţă necesară pentruadministrare”, a declarat secreta -rul de stat, din Ministerul Econo -miei. Referitor la numirea Georgi -anei Porumbel în Consiliul de Su -praveghere, Traicu a precizat că“lucrează în mediul privat şi arelegătură cu administrarea. Faptulcă lucrează în privat poate aduceun plus de experienţă, având înve dere faptul că aici 20% din ac -ţiu ni aparţin Fondului Proprie ta tea,care este un fond privat”. Primaşedinţă a Consiliului de Supra ve -ghere a însemnat aşadar discuţiilegate de programele investi ţiona -le, dar şi modul de derulare al cre-ditelor luate pentru aceste inves ti -ţii. Secretarul de stat Rodin Traicua tras semnale asupra părţii opera-tive în ceea ce înseamnă trecereapeste sezonul de iarnă.

Mulţumit de Ciurel În ceea ce priveşte actuala con-

ducere a CE Oltenia, secretarul destat Rodin Traicu susţine că estemulţumit de activitatea depusă deechipa de conducere formată deLaurentiu Ciurel. Acesta este şimotivul pentru care Traicu îl sus -ţine pe directorul general al CEOltenia în depunerea CV-ului înselecţia organizată pentru desem -na rea noului manager al CE Olte -nia. “Ciurel este o persoană cuexperienţă vastă, confirmată deanii în care a condus una din aces-te entităţi economice. Este impli-cat în această zonă a economiei şiare deschidere asupra ceea ce în -seamnă piaţa de energie şi de dez-voltare. Da, îl susţin! Ciurel esteun manager profesionist!”, a maisusţinut cu fermitate secretarul destat din Ministerul Economiei.

După întâlnirea cu autorităţilejudeţene, secretarul de stat împre-ună cu directorul general al CEOltenia, Laurenţiu Ciurel, s-au în -dreptat către Sucursala EnergeticăRovinari.

Costin SOARE

Ministerul Economiei mizează Ministerul Economiei mizează pe conducerea CE Oltenia pe conducerea CE Oltenia

Directorul general al CE Oltenia este susţinut de secretarul de stat din Minis te -rul Economiei, Rodin Traicu, să participe la selecţia organizată pentru desemna -rea managerului profesionist la CE Oltenia. Declaraţia a fost făcută vineri de se -cretarul de stat, când venind în Gorj, s-a întâlnit cu reprezentanţii CE Oltenia,subiectul principal constituindu-l pregătirea pentru sezonul de iarnă a celei maiimportante companii de electricitate din România. Tot vineri a avut loc şi primaşedinţă a Consiliului de Supraveghere.

Laurenţiu Ciurel

Pârtii amenajate la stan-darde europene, instalaţiide transport moderne,

condiţii moderne de cazare şi ta -rife reduse la toate serviciile dela munte. Acestea sunt doar câ -teva argumente cu care proprie-tarii de instalaţii de transportşi cabanierii din Straja şi Parângvor să-i ademenească pe turiştiîn acest an.

Tarifele la cazare au scăzutDacă şi până acum în Straja ori în

Parâng tarifele erau mult sub cele prac-ticate în restul staţiunilor montane dinţară, pentru acest an oferta este şi maiatractivă.

Nu numai că toate tarifele nu au fostmodificate, dar au şi scăzut comparativcu anul trecut, iar cabanierii promitpen tru acest sezon multe spectacole siconcursuri.

În ambele staţiuni montane posibili -tăţile de cazare sunt diverse şi îi satis-fac chiar şi pe cei mai pretenţioşi turiş -ti, iar majoritatea cabanelor şi a pensiu-nilor sunt situate în apropiere de pârtiişi telescaun.

Pârtiile din Straja au fost curăţate,

iar accesul în staţiune se va face anulacesta cu o telecabină nouă şi modernă.

În Parâng deşi nu s-au finalizat lu cră-rile prevăzute pentru acest an din lipsăde fonduri, totuşi preturile la cazare aufost micşorate, comparativ cu anul tre-cut, în timp ce pârtiile au fost aranjateşi dotate cu tunuri de zăpadă.

Reguli turistice pentru staţiuni -le montane

În staţiunile montane din Valea Jiuluidebutul noului sezon turistic de iarnăaduce şi o serie de reguli pe care turiştiisunt obligaţi sa le respecte pentru a nufi sancţionaţi de jandarmii montani.

Accesul pe pârtiile sau traseele de

schi pentru agrement fără echipamentadecvat pentru practicarea schiului şisnowboard-ului, accesul sau circulaţiafără drept pe pârtiile ori traseele de schipentru agrement cu ATV-ul sau orice alttip de vehicul, precum şi coborârea pepârtiile sau traseele de schi pentru agre-ment, utilizând sănii, dispozitive impro -vizate sau alte materiale sunt doar câte-va restricţii de care turiştii care vor urcaîn staţiunile montane Straja şi Parângtrebuie să ţină cont pentru a nu fi san c -ţionaţi de jandarmi sau salvamontişti.

De asemenea, aruncarea gunoaielorîn afara locurilor de depozitare amenaja-te se sancţionează contravenţional.

Cristina Mîrza

Staţiunile din Valea Jiului sunt gatapentru a primi turiştii cu condiţiimai bune de transport şi cazare

Cursuri derecalificarefinalizate laLupeniPeste 100 de lupeneni au finalizat cur-

suri de recalificare, aceştia primind,vineri din partea Euro Jobs, societa tea

care i-a recalificat, diplomele şi subvenţiaîn bani oferită pe acest program.

Lupenenii care s-au recalificat au primit diplomeleîntr-un cadru festiv, evenimentul fiind organizat la Res-taurantul Gloria din Lupeni. La acţiune, alături de di rec-torul Euro Jobs Haralambie Vochiţoiu, a fost prezentşi deputatul PSD Cristian Resmeriţă.

Oamenii şi-au primit diplomele care le atestă califi-carea într-o meserie cerută pe piaţa muncii, dar şi o su-mă de bani.

Proiectul Euro Jobs a fost implementat cu sprijinuladministraţiei locale din Lupeni.

Între termenii, tinereţe, sănătate şi fru-museţe, există o strâmtă legătură. Câttimp beneficiem de o sănătate de care neîngrijim şi o întărim prin toate mijloace-le, beneficiem şi de o frumuseţe aparte,un chip, un om sănătos este şi frumos.

Cadrele didactice, antrenoarele tehni-ce, profesoarele, Iuliana Piscoi şi ElenaBecze, cu o vastă experienţă educaţionalăîn primele 10 zile din noul an şcolar spor-tiv, au făcut o selecţie a copiilor din gră-diniţe şi din cadrul învăţământului primar,formând 4 noi grupe de începători.

Începând din acest an sportiv, la gim-nastică aerobică au dispărut grupele deavansaţi şi au apărut cei care îmbină, dan-sul modern, gimnastica jazz, elementedin baletul clasic, car epromovează îngrupele de performanţă, categoriile devârstă, juniori 1,2,3 şi seniori.

Însă orice început de drum, începe cuprimi paşi, săptămâna trecută am avutocazia să văd procesulde antrenament şiam ajusn la clocuziile. Că nu au trecutdecât 40 de zile şi activitatea a ajuns îndecursul său normal, toate etapele desfă-şurându-se bine, de la schimbarea în echi-pament până la cele mai grele părţi ale

antrenamentului.Aşa cum am creionat în acest material,

catedra de gimnastică aerobică, are o acti-vitate de peste cinci decenii. În primele 3decenii s-a proiectat o gimnastică sporti-vă, artistică, modernă şi armonioasă prindezvoltarea calităţilor fizice de bază.

Principalii antrenorii ai secţiei au fost,Eugen Peterfi, Marta şi Bela Karolyi,Budica Dorina Livia. Iar printre perfor-merii de top se află, Elena Coleasa,Adriana Bitu, Roxana Bechianu, RamonaCodarcea şi actualele antrenoare ale clu-bului de gimnastică.

Din toamna anului şcolar sportiv2000-2001, antrenoarea Iuliana Piscoi, cusprijinul conducerii clubului, s-a trecut lapracticarea gimnasticii aerobice, care aadus cele mai bune rezultate. Un rol deo-sebit de important la dezvoltarea catedreide gimnastică, a fost faptul că Petroşaniulîn anii 2005 şi 2007 a fost capitala gim-nasticii aerobice din ţară. Cu prijinul re-gretului primal Carol Schereter şi al Con-siliului Local al vremii, s-au organizatdouă finale de Campionat Naţional.

Gimnaştii noştri şi fanii gimnasticii,au putut vedea, pe lângă competiţia în

sine de gimnastică, demonstraţiile loturi-lor naţionale de seniori. Cred că atunci afost punctul de plecare a gimnasticii ae-robice petroşenene spre marea perfor-manţă.

În istoria gimnasticii catedrei din cadrul,C.S.Ş. Petroşani merită să amintim, pelângă stelele clubului, Bianca MariaBecze, Mihăiţă Cimpoi, Caludiu Moldovan,Cursar Gabriel, Filip Ricardo, ImlingCorina, Miron Magdalena, Raul Furnea,Adela Cimpoi, Zimbru Diana, BarnăDacian, Opriţa Liviu, Ramaşcanu Simona,sportivi campioni medaliaţi la probelecampionatelor, individuale, prerechi, trioşi echipe.

Merită să amintim şi palmaresul peultimii ani al catedrei de gimnastică.

Anul 2001- 3 medalii (0+1+3), loc 5,naţional.

2002- 2 medalii(0+1+2), locul 4 naţio-nal.

2003 – 1 medalie de

argint, locul 4 naţional.2004 – 2 medalii, (0+0+2), locul 4

naţional.2005 – 8 medalii (3+5+0), locul 3






naţional.2011-2012 – 8 medalii (2+0+6), locul

4 naţional.La aceste rezultate anuale din cadrul

naţional, se adaugă performanţele interna-ţionale, d ela Campionatele Europene şiCupele Mondiale. Aceste frumoase rezul-tate obligă cadrele didactice şi sportivi săîşi menţină prestaţia.

Aurel Slăbâi

11001100 GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă Luniţă Luni ,, 2222 OOccttoommbbrriiee ,, 2222 OOccttoommbbrriiee 22001122 22001122

Diversewwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo


Gimnastică

Catedra de gimnastică a Clubului SportivŞcolar Petroşani este pepiniera tinereţii,frumuseţii şi sănătăţii generaţiilor Văii Jiului

Catedra de gimnastică a C.S.Ş. Petroşani, are otradiţie de peste cinci decenii, ca în fiecare anşcolar sportiv, să şcolarizeze 60-80 de copii de

vârste cuprinse între 5-7 ani, pentru cele 4 grupe noi, deîncepători, în vederea pregătirii prin educaţie fizi că şisport, specifice gimnasticii aerobice spre atribuire, actua -lei generaţii de cea mai mică vârstă spre viitorul gimnas-ticii.

Rugby-ul moaredar nu se predă!

Este o sintagmă luată din multele ziceriistorice. Am terminat definitiv un sport detradiţie în Valea Jiului.

Mai întâi a început la Lupeni. Neputinţagestionării echipei de rugby a făcut ca acumzece ani, o echipă cu jucători de valoare pre-cum Coco Patrichi, Hanzi, Ov. Iepure, Deac,Mircea Sabău sau Endre Nagy să fie ştearsă depe harta rugby-ului românesc. Kaput! ŞtiinţaPetroşani a început să aibe probleme desupravieţuire de prin ediţia 2003-2004, în varaanului 2007 retrogradând de pe prima scenă,după 48 de ani neîntrerupt la acest nivel! Dupădouă sezoane în „B”, Ştiinţa revine pentru oediţie în Superligă (2009-2010), dar apoi retro-gradează „cu succes”. Se schimbă generaţii,echipa reuşeşte însă să termine în ultimeledouă sezoane pe prima poziţie în liga secundă,ultima dată în această vară, dar muncă înzadar: echipa nu poate accede în primul eşalondin lipsuri financiare. Ceva normal într-o soci-etate anormală. Acum echipa din „DealulInstitutului” se consolează cu participarea laun turneu de rugby în 7, un fel de „minifotbal”cu tendinţe de sport naţional oficial. Importanteste că datorită acestei competiţii-tampon, Şti-inţa Petroşani continuă să existe, chiar şi subaceastă formă. Măcar de-am putea să pro-nunţăm şi de la anul viitor numele de Ştiinţa

Petroşani.

11111111GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă Luni,ţă Luni, 2222 OOccttoommbbrriiee 220011222222 OOccttoommbbrriiee 22001122

Sport

Henţ cu mânaHenţ cu mâna

Fotbal. Amintiri din Liga I.RRuubbrriiccaa nnooaassttrrăă ppeerrmmaanneennttăă ddee lluunnii,, ccoorreessppuunnzzăăttooaarree eettaappeeii rreessppeeccttiivvee ddee pprriimmăă lliiggăă,, vvaa rreeaadduuccee îînn aaccttuuaalliittaattee uunn rreemmeemmbbeerr

aall dduummiinniicciilloorr ddee aallttăăddaattăă,, ccuu JJiiuull PPeettrrooşşaannii ssaauu MMiinneerruull LLuuppeennii îînn DDiivviizziiaa „„AA””..

La finalul turului ediţiei 1985-86,Jiul Petroşani cu Gigi Mulţescu lacârma echipei (era antrenor-jucător)termina pe primul loc în Seria a 3-aa Diviziei „B”. Atunci, ca şi acum laAstra Giurgiu, a luat lucrurile uşor,aşa cum spunea în titlul interviuluiacordat unui... fost jucător al Jiuluianilor `50, Gică Nertea:

„Ne-am propus o ascen-siune lentă dar sigură”

Rep.: Gheorghe Mulţescu, după 14etape ai ajuns cu Jiul în fruntea serieia III-a a Diviziei „B”, detaşându-te la3 puncte de ocupanta locului 2, GloriaBistriţa. Care ar fi explicaţia?

G.M.: Am devenit lideri, dar luptapentru promovare rămâne deschisă.Chiar duminică ne aşteaptă un mecifoarte greu la Petroşani cu GloriaBistriţa, decisiv aş putea spune, cu oechipă care impresionează prin tehnici-tatea jucătorilor săi. Adevărul este căatât eu cât şi toţi jucătorii Jiului suntempreocupaţi, în mod special, deîmbunătăţirea, pe toate planurile, aevoluţiilor noastre viitoare.

Rep.: Eşti mulţumit de comportareade până acum a echipei pe care oantrenezi şi unde îţi aduci şi un sub-stanţial aport ca jucător?

G.M.: Ne-am urnit mai greu decâtmă aşteptam. Treptat însă am retuşat,din mers, unele minusuri existente. Înprimul rând am refă-cut, aş putea spune întotalitate, unitateasufletească în cadrullotului. Şi o dată cuea, jocul a început săse „lege”, etapă deetapă. S-a îmbunătăţitmult eficacitatea.Capacitatea de eforteste în vizibilăcreştere. Cu altecuvinte am reuşit săne apropiem deforma sportivă devârf, ceea ce nă dăacum mai multăîncredere în posibil-ităţile noastre. De alt-fel, ne-am propus oascensiune lentă, darsigură.

Rep.: Desprecelălalt pretendent laşefie, FCMaramureş, ce nepoţi spune?

G.M.: Este o for-maţie valoroasă prinomogenitatea unui

colectiv care joacă împreună de multăvreme.

Pagină realizată de Genu Tuţu

CCrroonniiccaa ddee aallttăăddaattăă

Gigi Mulţescu acelaşi,atunci ca şi acum

Apărut pe scena primeidivizii fotbalistice princele mai mârşavemanevre, doar pentru căera din localitatea natală alui Nicolae Ceauşescu,echipa FC Olt Scorniceştiera una dintre cele maidetestate din fotbalulromânesc. La modul tacit,evident...

În al 5-lea an al său înDivizia „A”, în etapa a12-a a sezonului 1983-84,echipa „lui Ceauşescu”poposea la Petroşani.

Un meci în caredurităţile apărării oltene,

cuIlie Bărbulescu şiBumbescu în prim-plan nupot fi descrise de croniciprudente la acea vreme,mărginindu-se să spună:„marcajul strâns practicat(sic!) a influenţat mult cal-itatea jocului”. Jiul a avutun sac de ocazii, - min. 7Dina, min. 43 Stana înbară – dar va deschidescorul în min. 55 dinpenalty (gol Dina), cândarbitrul bucureştean DanPetrescu n-a mai pututînchide ochii a „enşpea”oară la un fault grosolan încareu, comis de Căţoi

asupralui Lasconi. Jiul îşi vacontura un clar 2-0 în min.90, când Nelu Varga săpuncteze din pasa luiStoinescu.

Bucurie imensă a celorpeste 3.000 spectatoriaflaţi în tribunele sta-dionului Jiul, o bucuriecare avea o semnificaţieaparte în sufletul iubito-rilor de fotbal din ValeaJiului.

Jiul Petroşani – FCOlt Scorniceşti 2-0

Jiul Petroşani (antr.Gogu Tonca): Cavai – Gr.Petre, Vizitiu, M. Popa,

Stana – Muia, Varga, Dina– Cura (min. 87 Fl.Neagu), Lasconi (min. 89Stoinescu), Băluţă.

FC Olt Scorniceşti(antr. Florin Halagian):Ciurea – I. Bărbulescu,Bumbescu, Căţoi, Ionaşcu– Eftimie (min. 67 M.

Barbu), Firănescu,Kallo II – MarinPopescu (min. 33 State),P. Iordache, Boriceanu.

Arbitru: Dan Petrescu– Bucureşti

Spectatori: 300Au marcat: min. 55

Dina – 11 m, min. 90Varga

Etapa 12-a, ediţia 1983-84

Victorie „anticeauşistă”

Ioan Varga, impetuosul mijlocas, devenit golgeterul jiului in acest campionat

Zeci de câini de rasă au par-ticipat la o paradă organizatăpe stadionul din Deva. Cei maipricepuţi proprietari de câini s-auîntrecut şi la proba de dresaj.

Apreciaţi au fost câinii din rasaCiobănesc Belgian, consideraţicei mai uşor de dresat.

Ciobăneşti Germani sau Belgieni,

Golden Retriever, Beagle oriHusky, zeci de câini de rasă auparticipat la o paradă organizatăpe staionul din Deva. Câini derasă, de companie sau de urmă, cutoţii s-au bucurat de apreciereapublicului.

La Deva vor începe şi cursurilede dresaj, după o lipsă de 14 ani

în acest domeniu, organizatoriievenimentului din weekend susţi-nând că Deva este un oraş în careoamenii iubesc câinii.

“Este campionatul naţional alRomâniei de mondioring, este dis-ciplina la care avem cele mai bunerezultate pe plan internaţional.Echipa României, la Roma, în pri-

măvara acestui an a fost pe primulloc. Avem o echipă foarte puterni-că şi suntem foarte bine văzuţi înOccident pentru rezultatele pecare le obţinem. Am anunţat o pa-radă a raselor pentru proprietariide câini din Deva. Se vor începeecursuri de dresaj canin. Am lipsit14 nai din oraş, este un oraş încare oamenii iubesc câinii. Ştietoată lumea că în central Devei, atreia pereche este cu un câine.Oamenii iubesc câinii şi trebuie săfacem şi dresaj”, a spus WilliLandt, organizator.

Cei mai pricepuţi proprietari decâini s-au întrecut şi la o probă dedresaj, în care şi-au etalat talenteleatât stăpânii cât şi patrupedeleacestora. La concurs au participat

şi câini premiaţi la diverse compe-tiţii internaţionale.

Cea mai apreciată de public afost parada câinilor. Stăpânii aces-tora au prezentat rasa animalelor,dar şi talentele pe care acestea leau.

“Este un Huski Siberian. O chea-mă Lady şi este un căţel foarte în-căpăţânată. Muşcă chiar dacă e atâtde mică. Sincer a fost o întâmpla-re, s-a legat de noi şi nu am maiputut scăpa. Nu aş renunţa la eanicodată”, a spus o deveancă pre-zentă la parada câinilor.

O altă deveancă, stâpâna unuiBeagle, a declarat că se adapteazădin mers cerinţelor.

“E un Beagel. Are două luni ju-mătate şi o personalitate debordan-tă. Face numai ce vrea el, dar e celmai frumos de aici. Mie mi-au plă-cut foarte mult cum arată, dupăaceea am aflat ce presupune aceas-tă rasă, dar ne adaptăm. Ne dresea-ză el pe noi”, a spus tânăra.

La proba de dresaj au participatşase câini din rasa Ciobăbesc Bel-gian. Sunt consideraţi de altfel ceimai uşor de dresat câini, iar toţisunt câştigători la diferite compe-tiţii internaţionale.

Competiţia canină desfăşuratăîn weekend la Deva coincide curedeschiderea, după mai bine de10 ani, a centrului de dresaj de laDeva.

Andrada VELCIOV

11221122 GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă Luni,ţă Luni, 2222 OOccttoommbbrriiee 2222 OOccttoommbbrriiee 2200112222001122

Actual


Flăcările au distrus, în noaptea de joi spre vineri,mai multe bunuri din localitatea hunedoreanăTarniţa, comuna Buceş, printre care şi acoperişulunei biserici penticostale, dar şi un autoturism.

Pompierii din Brad care s-au deplasat la loculincendiului au găsit arzând un autoturism marcaOpel Corsa, la acoperişul garajului improvizat încare se afla autoturismul, acoperişul unei camerea locuinţei, toate proprietatea lui V. Viorel.

Totodată incendiul se manifesta şi la acoperişulbisericii penticostale, la o magazie de lemne, pre-cum şi la acoperişul unei magazii de unelte, toateaflându-se în vecinătatea gospodăriei lui V. Viorel.

În urma incendiului autoturismul a fost distrus

în totalitate, acoperişul garajului a fost afectat peo suprafaţă de aproximativ 24 mp, pereţii din lemnai unei camere au fost arşi şi ei pe o suprafaţă deaproximativ 14 mp, acoperişul camerei pe o supra-faţă de aproximativ 10 mp, acoperişul bisericiipenticostale a ars pe o suprafaţă de aproximativ90 mp, planşeul din lemn al bisericii a fost distruspe o suprafaţă de aproximativ 90 mp.

Totodată au ars şi o magazie de lemne, cu doimetri cubi de lemne de foc şi un acoperiş al uneimagazii de unelte.

Pompierii hunedoreni urmează să stabileascăcare sunt cauzele care au condus la izbucnireaincendiului.

Incendiu la o bisericăpenticostală din localitateahunedoreană Tarniţa

Foto: www.ştirivest.ro

C â i n i i a u i e ş i t l a p a r a d ă C â i n i i a u i e ş i t l a p a r a d ă p e s t a d i o n u l d i n D e v ap e s t a d i o n u l d i n D e v a

22.10.2012

Documents

Transcript of 22.10.2012