21 Stucalova T Starea

8/17/2019 21 Stucalova T Starea

1/6

Starea actual ă şi problemele competitivit ăţ ii sectorului de vinifica ţ ie al Republica Moldova 89

STAREA ACTUAL Ă ŞI PROBLEMELE COMPETITIVIT ĂŢIISECTORULUI DE VINIFICA ŢIE AL REPUBLICII MOLDOVA

Stucalova T.Universitatea Tehnică a Moldovei

Vinul şi produsele derivate (distilate) reprezintă cea de-a doua sursă importantă de generare aveniturilor în valută str ăină în Republica Moldovadupă transferurile de peste hotare. Acesta deţineaproximativ o pătrime din totalul (brut) exporturilorde mărfuri, iar în ceea ce priveşte valoarea adăugată generată deţine o cotă şi mai mare. Ponderea acestuisector în ceea ce priveşte numărul locurilor demuncă din sectorul industrial este de 25%şi posibilşi mai mare dacă se vaţine cont de grupul industrial

în întregime (inclusiv sticlele, etichetele,laboratoareleşi altele).Industria vinicolă din Moldova constă din mai

mult de 120 combinate vinicole pentru producţia

primar ă, care prelucrează strugurii şi fac vin, 6combinate pentru producţia secundar ă careîmbuteliază vinul, 18 combinate mixte careefectuează ambele operaţiuni, 7 fabrici de coniac, 9 producători de vin spumantşi 3 unităţi care producvinuri alcoolizate. Structura producţiei poate fi prezentată în felul următor:

vinurile demidulcişi demi-seci deţin 75% din producţia totală;

vinurile de masă seci – 10%;

vinurile spumante – 10%, vinurile tari (alcoolizate) – 5%.Aproximativ 90% din producţia totală se exportă.

Din datele prezentate în fig.1 observăm,

1

10

100

1000

10000

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Divin Vinuri sp umante Vinuri naturale din st ruguri

Figura 1. Dinamica volumelor de producţie a vinurilor în RM, mii dal. *Sursa: Biroul Naţional de Statistică al R.Moldova.

începând cu anul 2000, o creştere a volumelor de producţie şi numai în anii 2006-2007 vedem oscădere în producerea vinurilor de strugurişidivinului, care a avut loc în primul rând datorită interzicerii exporturilor către Rusia - principalulimportator al produselor moldoveneşti. Numai în producerea vinurilor spumante observăm creşterea producţiei de 35% - de la 401.6 mii dal până la540.6 mii dal. În pofida faptului că în anul 2007 afost o creştere simbolică a exportului - 5% de lanivelul anului 2006, în comparaţie cu anul 2005exportul în 2007 este chiar mai puţin de jumătate(fig. 2). Zece cei mai mari exportatori includholdinguri « Bostavan», « Esmalda», « Acorexwine« Asconi», «DK-Intertrade», «WIP», «Alianta-vin», holding », «Basvinex», «Tomai-vinex» şi«Migdal-P».Pentru Republica Moldova pieţele

0

50

100

150

200

250

300

350

2005 2006 2007

Figura 2. Exporturile RM producţiei vinicole.

(a.a. 2005-2007), mln.$*Sursa: Agenţia agroindustrială "Moldova-Vi


2/6

90 Starea actual ă şi problemele competitivit ăţ ii sectorului de vinifica ţ ie al Republica Moldova

tradiţionale sunt şi r ămân, mai presus de toate, pieţele ţărilor CSI: 83%, în valoarea de 87.2 mln. $.Întrucât în anii 2006-2007 exporturile în Rusia n-aufost realizate ca urmare a embargoului, principala piaţă de desfacere în această perioadă a fost

ucraineană, unde au fost vândute 39% din valoareatotală a produselor de export în valoare de 52mln. $.Pe locul al doilea - Belarusi (34 mln. $) cu un

declin doar de 8%. Motivul acestui fapt a fostinterzicerea exporturilor în vrac în primele patruluni ale anului 2007 şi r ăspunsul din partea belaruşilor - refuzul de aprovizionare a vinuluimoldovenesc îmbuteliat. Kazahstan încheie primii3 lideri ai pieţei (17.7 mln. $), majorând nivelulvolumului de vânzări la 83% în comparaţie cu anul precedent. Din alteţari ale CSI cu mai mult de 2 oriau crescut vânzările de băuturi alcoolice din

Moldova în Kyrgyzstan, Azerbaidjanşi aproape de3 ori - în Tajikistan.Din ţările UE, vinurile produse în R. Moldova au

fost solicitate în Polonia, unde a fost expediată producţia în valoare de 6 mln. $ (44% mai multdecât în anul 2006). De asemenea o creştere a fostfixată în Cehia - 54%, Cipru - 52%, Grecia - 34%;de câteva ori mai mult au procurat produsele noastreîn Olanda, Franţa şi Italia. Şi chiar dacă volumelede livr ări în aceste ţări sunt încă foarte mici, cutoate acestea creşterea lor îmbunătăţeşte imaginea producţiei vinicole naţionale în această regiune.

În Estonia, Lituania, Irlanda, dimpotrivă, s-aobservat o scădere a vânzărilor. O situaţie similar ă s-a format şi pe o serie de alte pieţe str ăine;deosebit de dureros a fost declinul livr ărilor cătreTurcia (34%)şi Japonia (29%), care au fost văzuteca pieţe cu un potenţial ridicat pentru produselenaţionale. Specialiştii consider ă că pentru încheiereacontractelor mostrele promoţionale ale vinurilorşiconiacurilor moldoveneşti îi încântă pe potenţialiicumpăr ători. Însă după încheierea contractelor de probă aceştia r ămân adeseori dezamăgiţi şi apoi cugreu se mai lasă convinşi că producţia alcoolică moldovenească poate fi o afacere de succes.

În total, în anul 2007 vinurile produse înRepublica Moldova au fost prezentate pe pieţele 45de ţări, extinzând geografia lorşi prin noile ţări-consumatorii. Rolul viticulturii pentru economianaţională nu poate fi exagerat, caşi importanţaspecială pe care o are piaţa rusească unde înainte deembargou a fost furnizat circa 80% din exportul devinuri şi divinuri moldoveneşti. În conformitate cudatele pentru anul 2006 (cu excepţia vinurilorspumanteşi coniacuri) în pieţele din Federaţia Rusă au fost realizate circa 65 mln. dal de vin. Dinaceastă cantitate cele importate sunt 56 mln.şi doar9 mln. dal constituie producţia locală.

Cu alte cuvinte Federaţia Rusă reprezintă o piaţalargă de desfacere, ceea ce este foarte promiţător

pentru Moldova care, în contextul concurenţei încreştere, îşi păstrează poziţia sa ca principalimportator (60%), în timp ce cel mai apropiatconcurent - Bulgaria nu depăşeşte 12-15%. Artrebui, totuşi, să ţinem cont de specificul structurii

moderne a pieţei ruseşti, ea fiind formată dinsegmente de piaţă relativ autonome şineconcurenţiale, care reprezintă respectiv:

1. Vinurile str ăine importate din ţările cuvinificaţie tradiţională: Franţa, Italia, Germania,Spania şi ţări-producători din aşa-numita „Lumenouă” – Chile, Argentina, SUA, Africa de SudşiAustralia;

2. Vinurile importate dinţările CSI;3. Vinurile ruseşti, produse din materiale locale

sau ieftine importate, adesea din Moldova.Întrucât nivelurile veniturilor cresc oamenii sunt

tot mai interesaţi de vinurile de o calitate mai bună şi, corespunzător, mai scumpe importate din Europade Vestşi din ţările-producătoare de vin din „ Lumea Nouă”. De asemenea, segmentele majore de piaţă pot fi definite în felul următor:

Vinurile de elit ă . Acest segment de piaţă este mic (cotă de piaţă de 5%), dar în creştere.Furnizorii principali din acest grup sunt companiistr ăine care importă vinuri ce se axează înexclusivitate pe clienţi anumiţi (vinurilemoldoveneşti practic nu sunt printre aceste produse).

Vinurile la pre ţ uri medii. Acest segmentconstituie 10% din piaţă şi cuprinde consumatorii

din pătura medie a populaţiei, care încep să cunoască tot mai multe despre vinşi ingredientelesale. Eiştiu cât pot cheltuişi doresc să aleagă ceamai bună calitate în limita gamei de preţuri.

Vinurile la pre ţ uri mici. Întrucât pentrumajoritatea populaţiei preţul continuă să fie primulcriteriu la alegerea vinurilor, acestui segment îi mairevine şi acum partea preponderentă din piaţa devinuri. În Rusia vinurile moldoveneşti, ca şi dinaltele ţări al CSI, sunt considerate un produs demasă şi cel mai accesibil pentru majoritatea populaţiei, precum cererea la aceste vinuri estedeterminată în mare parte de nivelul de venit. Încazul în care preţul determină decizia de cumpărare,cumpăr ătorii aleg vinurile moldoveneşti.

Trebuie de remarcat faptul că pe piaţă mai suntşi vinuri moldoveneşti de o calitate mai înaltă şi, caatare, cu o valoare mai mare. Unele companii seorientează în special spre acest segment al pieţei.Cu toate acestea problema în acest caz constă înfaptul că, întrucât vinurile noi importate suntintroduse într-o categorie de preţ similar ă,consumatorii pot dori să guste produse noi. Uniiobservatori cred că după ce au gustat din vinurileimportate din Franţa şi Italia, consumatorii care potsă-şi permită vor dori să cumpere vinuri exotice din


3/6


„ Lumea nouă” şi după ce au consumat o varietatede vinuri, având totodată şi multe opţiuni ladispoziţie, este puţin probabil să revină la vinurilemoldoveneşti.

Varietatea şi asortimentul vast de produse pe pia ţă este principala tendin

ţă care prezint

ă o

provocare pentru competitivitatea vinurilormoldoveneşti.

O altă tr ăsătur ă importantă a pieţei vinurilor dinRusia constituiemarketingul agresiv. Necătând lafaptul că în ultimul timp piaţa de vinuri în Rusia seextinde, produsele noi mai au nevoie de promovareşi marketing într-o măsur ă considerabilă.Cheltuielile pentru publicitate crescşi bugetele promoţionale sunt destul de mari. Companiile vintot cu mai multeşi mai noi modalităţi de prezentarea produsului lor.

Există o serie de materiale tipărite dedicate înexclusivitate vinului, axate pe promovarea vinuluisuperior de calitate înaltă. Se atrage foarte multă atenţie imaginii: vinul este prezentat împreună cualimentele, călătoriile şi stilul de viaţă. Segmentelecu venituri medii ale populaţiei sunt în specialinfluenţate ca un segment potenţial şi de perspectivă, consumatorii căruia adesea tind să seasocieze cu un stil de viaţă mai bun şi mai prestigios. Revisteleşi ziarele consacrate vinului, deasemenea, sunt importante deoarece publicitateatelevizată a produselor alcoolice practic nu este permisă conform legislaţiei.

Cu regret, aceste publicaţii şi anunţuri publicitare nu acoper ă vinurile moldoveneşti. Ele seaxează mai mult pe vinurile din Italia, Franţa, Chile,unele vinuri din Argentinaşi unele vinuri de calitatesuperioar ă din Georgia.

Vinurile moldoveneşti de calitate superioar ă sunt comparativ disponibile, dar imaginea actuală este ştearsă şi este greu de recâştigat consumatorulrus de la nivelele superioare. Marketingul vinurilormoldoveneşti este ineficientşi adesea nici nu exista.Vinurile naţionale adesea sunt prost reprezentate laexpoziţii – o sfer ă foarte competitivă pe piaţa devinuri din Rusia. De exemplu, importatorii dinSUA, Chile şi alte de a promova vinurile lor participă activ în activitatea expoziţională,organizează degustări şi prezentări.

Problema data este actuală nu numai în privinţaexportului rusesc, darşi în privinţa promovării produselor pe pieţele europene. În opinia vice- preşedintelui Organizaţiei Internaţionale a viei şivinului, Directorului adjunct al Institutului Federalde Riscuri din Berlin (BFR), profesorul ReinerVittcovski „Vinificatorii şi marketologii moldoveniau de efectuat o muncă de lung ă durat ă şi de profesionalism înalt, înainte că ei vor ocupa segmentul lor pe pia ţă vinicol ă a UE. Moldova arenevoie de un program de stat separat şi o strategie,

creat ă special pentru UE. Este nevoie pretutindenide promovat pe Moldova ca o ţ ar ă cu tradi ţ ii anticede vinifica ţ ie şi de confirmat faptul acesta cucalitate şi originalitate a vinurilor contemporane. Doar majoritatea consumatorilor europeni nucunoa şte lucrurile aceste. În afar ă de aceasta pentru Moldova este foarte important de participatla expozi ţ iile specializate mari şi concursuri şi deasemenea de dezvoltat concursul interna ţ ional propriu a vinurilor şi a băuturilor tari”.

Necesitatea acestor paşi confirmă faptul că Moldova n-a fost menţionată în următoarea ediţie aAtlasului Mondial de vinuri pregătit în anul 2007 înMarea Britanie. Conform ediţiei date harta celormai renumite regiuni viti-vinicole ale lumii a fostoficial extinsă şi include China, India, Georgia,Mexicşi Belgia. Republica Moldova nu figurează şiîn listaţărilor care în timpul actual produc vinuri decalitate. Totodată exper ţii care au lucrat asupraAtlasului Mondial de vinuri au inclus în această listă astfel de membre ca Tailanda, Vietnam,Bolivia, Ecuador, Kenya, Namibiaşi Sri Lanka.

Luând în vedere situaţia creată, consider ăm că în calea succesului comercial al vinurilormoldoveneşti pe pieţele prioritare este necesar deconcentrat eforturile în principal pe două categoriiimportante de impedimente:calitatea şi stilul. Maimulte vinuri produse în Moldova au o calitateneadecvată pentru prezentareaşi promovarea pe pieţele internaţionale de însemnătate prioritar ă. Deşi putem atribui interzicerea recentă a Rusiei privindimportul vinurilor moldoveneşti unor circumstanţe politice faptul r ămâne: furnizarea vinului dinMoldova în Rusia a fost suspendată la un momentdat în legătur ă cu identificarea încălcărilor normelorsanitare - în vin au găsit metale greleşi pesticide.

O astfel de situaţie a apărut şi la exportulvinurilor moldoveneşti în Belarusi: introducereaconfirmării obligatorie de natura lor, care presupuneteste la existenţa aromelor sintetice în vinurile albeşi coloranţilor artificiale în vinurile roşu. Adică problemă naturalităţii vinului în Moldova r ămâneactuală şi astăzi, ceea ce recunoscşi producătoriivinului.

În sfâr şit, cadrul instituţional pentru asigurareacalităţii este slab pregătit pentru a satisfacestandardele de calitate pe piaţă. Există necesitateainiţierii unor eforturi de creare a unui sau a două laboratoare acreditate suplimentare să certificeconformitatea cu standardele VI ale UE, deoarecealte pieţe, în particular cea rusească, eventual voradopta aceste standarde.

De asemenea, este important de a nu contestaintroducerea în laboratoare de producţie şi decertificare a tehnicilor moderne de analiză instrumentală în conformitate cu cerinţele UE şialtor ţări, în care sunt exportate produsele din


4/6


Republica Moldova. Trebuie să înţelegem că acesta nu este un capriciu alţărilor importatoare,ci, în primul rând, posibilitatea de a ajunge la unnivel nou şi mai înalt de calitateşi de a sporicompetitivitatea producţiei naţionale. Noi nu

trebuie să socotim pierderi de la soluţii greşit primite, precum să identificăm probleme şi să găsim modalităţi şi mijloace pentru rezolvarea lor prin eforturi proprii.

Un exemplu pentru producătorii naţionali poatefi strategia de creştere a competitivităţii în industriavinicola a Austriei, care a suferit o criză analogică la mijlocul anilor 80. Timp de o noapte s-auspulberat toate pieţele de export din cauza unuiscandal din Europa: în vinurile austriece a fostdepistat dietilenglicol (componenta a antifrizului)care se adaugă de unii producători pentru a oferi

vinului un gust dulciu. Pentru renaşterea acestora afost necesar de un timp de 10 ani. Printre direcţiilede bază ale strategiei elaborate pot fi menţionateurmătoarele:

1). "Orientarea profesional ă", adică eranecesar de reorganizat toată industria în cea de profil şi mai profesională, deoarece producătorii de baza ai vinurilor austriece - fermierii, care erau preocupaţi nu numai de creşterea viilor şi producerea vinului, dar se ocupau de alte activităţiale gospodăriei agrare. Pentru aceştia se petreceaucursuri speciale, generaţia nouă de producători

vinicoli efectua deplasările în str ăinătate în scop destagiere, de încadrare a noilor tehnologii, de adezvolta producerea vinurilor cu denumirea după locul lor de provenienţă. Luând în consideraţiecerinţele crescânde ale pieţei, a fost fondataAcademia Vinicola Austriaca.

2). "Suportul statului". Statul a recunoscutimportanţa oferirii suportului exportului de vinuri: afost fondat Sfatul pe exportul vinurilorşi fondulspecial destinat pentru acest scop. Bugetul anual de promovare constituie 7 mln.euro. O treime dinaceastă sumă o formează producătorii, restul în păr ţiegale îl formează guvernul federalşi organele deadministrare funciara.

3). "Politica de marketing", îndreptată spre promovarea imaginiişi mărcii vinurilor austriece:

invitarea exper ţilor internaţionali şiorganizarea de tururi prin regiunile vinicoleaustriece;

efectuarea producţiei tipărite de publicitateşiinformaţionale;

organizarea degustaţiilor naţionale şiinternaţionale;

expoziţiile şi iarmaroc; petrecerea acţiunilor promoţionale.

Rezultatele muncii aplicate sunt evidente: în anul2007 a fost exportat un volum record - 56 mln.litriîn suma de 165 mln.$, dintre care 35,8 mln.litri

îmbuteliate în suma de 143,9 mln.$. Piaţa principală de export pentru vinurile austriece este Germania(39,5 mln.litri). După ea merg Suedia, SUA,ţărileEuropei de nordş.a. De semenea la sfâşitul anului2007 austrieci au primit de la EU suplimentar 20

mln.euro pentru dezvoltarea industriei vinicole.Trebuie să remarcăm că şi în RepublicaMoldova sunt producătorii, în special combinatelede vinuri cu parteneri str ăini, care acordă o atenţiedeosebită modernizării echipamentului destinat prelucr ării interne a producţiei, ceea ce poate aveaun efect imediat asupra calităţii. Vinurile de lamajoritatea companiilor mai noi de vinificaţie suntîn general de o calitate mai înaltă. Necatând la toateaceste măsuri majoritatea vinurilor, oferite de ei nusunt atr ăgătoare pentru pieţele de vest din cauzastilului necorespunzător, indiferent de calitatea lor.

În prezent stilurile vinicole ale Moldovei seapreciază pe pieţele ei externe de baza (Rusia, CSI)în primul rând din cauza priorităţii lor de preţ.

Se cere o campanie de marketing prin care s-ar promova o marcă moldovenească puternică, cuaccent pe tradiţiile şi istoria vinificaţiei. Este nevoiecă vinificatoriişi exportatorii moldoveni să treacă de la stilurile vinicole existente la stilurile „ Lumii Noi”.

Moldova are nevoie de o nouă politică deexport în vinificaţie, care va ţine cont de starea pieţelor externe. Este legată de cunoaşterea

preferinţelor consumatorilor. Astfel pe piaţa rusă enevoie deţinut cont de deficitul materialelor pentruvinuri spumante – deficitul lor este semnificativ întoată lumea, şi preţul lor este aproximativ egal cu preţul vinului îmbuteliat. De aceea, merită să neorientam spre majorarea exportului în Rusia aacestor materiale, ceea ce, la rândul său, va ajuta să realizam rezervele semnificative de vin nevândut,care constituie 30 mln. de dale. Pentru pieţeleeuropene este necesar ă orientarea spre vinuri seci de12%şi o categorie nouă de preţuri.

Măsurile enumerate cer acţiuni unite între producători, stat, sectorul bancarş.a. Chiar dacă unii producători de vinuri pot atinge succese în poziţionarea mărcii lor, este necesar de promovat omarcă unică a „vinurilor moldovenesti”, ceea ce neva ajuta în lupta concurenţială a producătorilornaţionali cu producătorii altorţări.

De aceea eforturile trebuie îndreptate, în primulrând, spre îmbunătăţirea calităţii şi, în special, sprecorespunderea ei standardelor internaţionale. Aici serefer ă şi problema falsificării sticlelorşi laiblelorşi prezentarea lor ca branduri moldoveneşti renumite.

O altă direcţie, pe care trebuie de pus accent,reprezintă potenţialul intern al pieţei. Deci, în RM -o ţara cu vinificaţie tradiţională - volumul anual deconsum al băuturilor alcoolice fabricate a populaţieiconstituie aproximativ 7 litri, în acelaşi timp


5/6


consumul de bere întrece acest indicator de 3,5 ori.De asemenea este importantşi indicatorul deconsum a vinului de casă (22,8 litri). În comparaţieîn Austria 80% din vinuri fabricate se consumă pe piaţa locală. În anul 2007 consumul a constituit 265mln. litri.

Cum menţionează directorul adjunct alInstitutului Naţional al Vinului N.Taran:"Combinatele de vinuri aproape au pierdut pia ţ ainternă , reie şind de faptul că nimeni n-a introdusembargo-ul.Ş i aceasta are loc în pofida faptului că

Republica Moldova este un stat cu tradi ţ ii foartebogate în vinifica ţ ie". Este clar că puţini vor procuravin atunci când o sticlă de vin este mai scumpă de 2ori decât o sticlă de rachiu. Dar, în opinia exper ţilor, pentru acapararea pieţei interne întreprinderilevinicole trebuie s

ă aplice o "campanie de reclama

mai agresivă". În ansamblu putem concluziona că principalele

probleme legate de situaţia vinurilor moldoveneşti pe pieţele CSIşi pe piaţa mondială, sunt:

Tabelul 1. Măsuri de îmbunătăţire a competitivităţii vinurilor moldoveneşti pe pieţele externe Probleme Recomand ări

stilul şi calitatea vinurilor din Moldova nucorespund cerinţelor şi aşteptărilor pieţelor prioritare existenteşi celor în curs de apariţie.

eforturile actuale de a ridica calitateaşi de a avansaspre stilurile de vinuri ale „ Lumii noi” trebuie să fieaccelerateşi extinse.

vinurile moldoveneşti pe pieţele ruseşti suntmarjinalizate de noii participanţi, care intr ă pe piaţă în segmentul cu preţuri joase.

este necesar ă elaborareaşi lansarea unei campaniide marketing consacrate „noilor vinuri moldovene şti”împreună cu eforturi de îmbunătăţire a calităţii şistilului.

pieţele foarte solicitate din UEşi cele care apar înCSI prefer ă vinuri seci cu un conţinut de alcool de12%, care necesită struguri cu un conţinut de zahărcorespunzător.

este necesar de a spori stimulentele materiale pentru producătorii de vinurişi sincroniza culesul maimult pentru a obţine calitate decât pentru cantitate, prin oferirea unor prime legate de indicatorii decalitate.

lansarea unui program pentru a îmbogăţicunoştinţele viticultorilor cu tehnici moderne dindomeniul viticulturii (cu axare specială pe instruireace ţine de cultivarea viţei, managementul umbrarului,nutrienţii soluluişi componenţa minerală)

cerinţele din regulamente şi procedurileadministrative adaugă la costul producţiei de vinuricare se orientează spre un segment de piaţă deosebitde sensibil la preţ.

simplificarea/accelerarea sistemului de rambursarea impozitelor indirecte pentru exporturile de vinuri.

revizuirea implicaţiilor prevederilor reglementareşi procedurilor administrative, inclusiv taxele, pentrucombinatele mai mici de vinuri, reducerea saueliminarea elementelor care discriminează producătorii mai mici.

lipsă de interacţiune cu sectorul financiar aleconomiei.

reducerea restricţiilor la împrumutarea valuteistr ăine.

angajarea băncilor pentru elaborarea instrumentelorşi serviciilor noi, orientate spre cerinţele specifice aleramurii de vinificaţie.

existenţa unui singur laborator acreditat pentru acertifica corespunderea cu standardele EU VI;testarea la acest laborator este costisitoare.

explorarea în comun oportunităţilor de a stabiliunul sau mai multe laboratoare concurente care pot fiacreditate de UE.

Bibliografie

1. Evaluarea competitivit ăţ ii în economia Moldovei // raport BIZPRO, iulie, 2004.2. Strukturnye izmeneniya legal’nogo alko- gol’nogo rynka Rossii // Ekspertnyj informa-czionno-analiticheskij otchet, Moskva, 2007.

3. Ekonomicheskoe obozrenie // ”Logos press”,2007-2008.4. Datele Biroului Na ţ ional de Statistică al R.Moldova (www.statistica.md).5. Datele Agen ţ iei agroindustriale "Moldova-Vin" (www.vinmoldova.md).

Recomandat spre publicare: 15.01.2009.


6/6


21 Stucalova T Starea

Documents

Transcript of 21 Stucalova T Starea