CAP II CALITATEA AERULUI - arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/starea...

C A P I T O L U L I I – C A L I T A T E A A E R U L U I

AGENŢIA REGIONALÃ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI GALAŢI

19

R A P O R T P R I V I N D S T A R E A M E D I U L U I 2 0 1 0

~ REGIUNEA SUD-EST ~

CAPITOLUL II - CALITATEA AERULUI Introducere

Aerul este factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce favorizează transportul poluanţilor în mediu. Poluarea atmosferei – este datǎ de modificarea concentraţiei componenţilor ei prin adiţionare de particule, gaze sau forme de energie (de ex. căldură, radiaţie sau zgomot). Toate aceste procese alterează atmosfera şi creează probleme datoritǎ impactului asupra climei, sănătăţii populaţiei, a animalelor, vegetaţiei sau integrităţii materialelor.

Nivelurile concentraţiei diferitelor substanţe în aer constituie indicatori ai stării mediului înconjurător şi provin din activităţi antropice (industrie, încalzire, transport) precum şi datorită unor fenomene naturale şi alcătuiesc indicatorii de presiune asupra mediului înconjurător.

Poluarea aerului reprezintă prezenţa oricărei substanţe în atmosferă la o concentraţie care să producă un efect

negativ, nedorit asupra organismelor umane, animale, vegetale sau asupra materialelor sau care să modifice în sens negativ echilibrul natural al oricărui ecosistem important. Aceste substanţe pot fi solide, lichide sau gazoase şi pot fi produse de activităţile antropogenice sau de sursele naturale. Cadrul legislativ Cadrul juridic naţional privind prevenirea, eliminarea, limitarea deteriorării şi ameliorarea calităţii atmosferei pentru evitarea efectelor negative asupra sănătăţii omului şi mediului, este stabilit prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 243/2000 (publicată în MO nr. 633/6.12.2000) privind protecţia atmosferei, aprobată prin Legea nr. 655/2001 (publicată în MO nr. 773/4.12.2001), modificată şi completată. O.U.G. nr. 243/2000 transpune în legislaţia naţională Directiva cadru 96/62/CE privind evaluarea şi gestionarea calităţii aerului asigurându-se astfel alinierea la normele juridice internaţionale şi la reglementările comunitare.

Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 592/2002 (publicat în MO nr. 765/21.10.2002) pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător, modificat şi completat, transpune în legislaţia naţională directivele:

- Directiva Consiliului 1999/30/CE privind valorile limită pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi în suspensie şi plumb în aerul ambiental (prima Directivă fiică),

- Directiva 2000/69/CE privind valorile limită pentru benzen şi monoxid de carbon în aerul ambiental (a doua Directivă fiică)



20



- Directiva 2002/3/CE privind concentraţia de ozon în aerul ambiental (a treia Directivă

fiică) Ordinul nr. 448/2007 pentru aprobarea Normativului privind evaluarea pentru arsen, cadmiu, mercur, nichel şi hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurător (publicat în MO nr. 226/3.04.2007) transpune în legislaţia naţională Directiva 2004/107 pentru Cd, Hg, As, Ni, PAH (a patra Directivă fiică).

Scopul principal a legislaţiei naţionale care transpune în totalitate directivele europene este de a evalua şi gestiona calitatea aerului într-un mod comparabil şi pe baza aceloraşi criterii la nivelul întregii Uniuni Europene.

Un obiectiv deosebit de important al Directivei cadru 96/62/CE îl reprezintă obligativitatea de obţinere a informaţiei adecvate privind calitatea aerului înconjurător şi asigurarea că, această informaţie a fost pusă la dispoziţia publicului. În acest sens pe lângă site-ul ww.calitateaer.ro unde se regăsesc măsurătorile realizate de întreaga reţea de monitorizare a calităţii aerului la nivel naţional, publicul poate urmări rezultatele determinărilor pe panourile interioare şi exterioare de informare, amplasate la sediul primăriilor precum şi în zone special amenajate la nivelul reşedinţelor de judeţ. Obligativitatea implementării directivelor europene în statele membre a determinat modificări esenţiale în domeniul legislativ precum şi o evoluţie tehnică şi analitică decisivă. În această privinţă punctele esenţiale sunt următoarele criterii: � Valori limită mai exigente prin transpunerea valorilor de referinţă aferente care sunt

prevăzute de Organizaţia Mondială a Sănătăţii OMS; � Planuri detaliate de măsuri şi de implementare a acestora pentru îmbunătăţirea calităţii

aerului; � Informarea permanentă a publicului larg; � Cerinţe mai exigente în ceea ce priveşte calitatea informaţiilor referitoare la calitatea

aerului şi sistemul de management a calităţii aferent reţelei de monitorizare (Directivele Uniunii Europene privind Calitatea Informaţiilor).

Principiul de abordare integrată a protecţiei mediului stă la baza definirii regimului juridic de protecţie a atmosferei, stabilindu-se: � Strategia naţională privind protecţia atmosferei; � Evaluarea şi gestionarea integrată a calităţii aerului; � Prevenirea şi combaterea poluării atmosferei prin emisii provenite din diverse surse; � Participarea publicului; � Supravegherea prin monitorizare a calităţii aerului; � Atribuţiile şi răspunderile ce revin autorităţilor pentru protecţia mediului, celorlalte

autorităţi ale administraţiei publice şi persoanlelor juridice; Strategia naţională privind protecţia atmosferei, aprobată prin HG nr. 731/2004, este fundamentată pe următoarele obiective: � menţinerea calităţii aerului înconjurător în zonele şi aglomerările în care aceasta se

încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate; � îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător în zonele şi aglomerările în care aceasta nu

se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate; � adoptarea măsurilor necesare în scopul limitării până la eliminarea efectelor negative

asupra mediului, inclusiv în context transfrontier; � îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acordurile şi tratatele internaţionale la care

România este parte şi participarea la cooperarea internaţională în domeniu.



21



Respectarea obiectivelor privind calitatea aerului se realizează atât prin implementarea sistemului de gestionare a calităţii aerului, cât şi prin implementarea măsurilor de control al emisiilor de poluanţi în atmosferă. În cadrul acestei strategii se abordează şi aspecte privind protecţia stratului de ozon.

II.1 Emisii de poluanţi atmosferici II.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiant Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component al mediului, ca urmare a prezenţei unor compuşi alogeni care determină o serie de reacţii chimice în atmosferă, conducând la modificarea pH-ului aerului, precipitaţiilor şi chiar a solului. Emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot şi amoniac, provenite din arderea combustibililor fosili, de la spălarea combustibililor solizi, din reacţii chimice şi din transport sunt principalele surse de emisii în aer, care pot produce acidifierea. Aceşti poluanţi sunt transportaţi la distanţe mari de la locul emisiei şi formează ploile acide, care la rândul lor conduc la acidifierea apelor de suprafaţă şi a solului. Acidifierea atmosferei este produsă de transformarea emisiilor de oxizi de sulf, oxizi de azot şi amoniac în substanţe acide (acid sulfuric, acid azotic). Efectul sinergic al acestor poluanţi are un impact semnificativ asupra factorilor de mediu: aer, apă şi sol. Ploile acide au efecte negative asupra tuturor factorilor din mediul natural şi artificial. Efectul asupra organismului uman are loc fie direct, fie indirect prin degradarea mediului său de viaţă. Efecte asupra omului şi mediului: � Distrugerea frunzelor, descompunerea clorofilei, decolorare; � Modificări ale pământului datorită acumulării de compuşi cu sulf absorbiţi de plante şi

eliberarea ionilor toxici metalici provocând necroza vegetaţiei; � Acidifierea apelor provoacă reducerea şi dispariţia celor mai sensibile organisme şi apoi

a celor mai rezistente specii. Când aciditatea ajunge la valori sub pH = 3,5 numai câteva forme de viaţă supravieţuiesc;

� Deteriorarea monumentelor prin transformarea carbonatului de calciu (CaCO3) insolubil în gips (CaSO4) solubil;

� Distrugerea materialelor utilizate la clădiri, provocând o îmbătrânire prematură, în multe cazuri ireversibilă.

Ploile acide au acţiune corozivă puternică şi asupra diverselor obiecte cu care vin în contact, în primul rând asupra construcţiilor metalice dar şi asupra materialelor de construcţii (marmura, calcarul, plăcile de ardezie folosite pentru acoperişurile clădirilor, etc). Este de remarcat că unele monumente istorice, clădiri publice, catedrale, sculpturi s-au deteriorat mai rapid în ultimii ani din cauza creşteriii gradului de poluare a aerului. În calitate de stat membru al Uniunii Europene şi ca parte a Convenţiei UNECE/CLRTAP, România transmite anual estimări ale emisiilor de poluanţi atmosferici care cad sub incidenta Directivei 2001/81/CE privind plafoane naţionale de emisii (transpusă în legislaţia naţională prin H.G. nr. 1856/2005) şi a protocoalelor convenţiei mai sus menţionate. Scopul



22



prezentei directive este de a limita emisiile de poluanţi cu efect de acidifiere şi eutrofizare şi de precursori ai ozonului pentru a îmbunătăţi, pe teritoriul Comunităţii, protecţia mediului şi a sănătăţii omului împotriva riscurilor de efecte nocive produse de acidifiere, eutrofizarea solului etc precum şi de a atinge obiectivele pe termen lung privind respectarea plafoanelor naţionale de emisie, luându-se ca referinţă anii 2010 şi 2020, şi prin revizuiri succesive.

Pentru anul 2010, emisiile de poluanţi atmosferici au fost inventariate conform medologiei prevăzută de Ghidul european CORINAIR 2009 revizuit în 2010 (EMEP/EEA Air pollutant emission inventory guidebook 2009), disponibil la adresa web: www.eea.europa.eu/emep-eea-guidebook). Metodologia actualizează factorii de emisie utilizaţi la calculul emisiilor de poluanţi atmosferici rezultaţi ca urmare a desfăşurării activităţilor în diverse domenii economice, dar nu furnizează informaţii pentru estimarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră, responsabile pentru fenomenele de încălzire globală şi schimbări climatice şi incluse în Ghidul IPCC. Ghidul CORINAIR 2009 revizuit este compatibil şi complementar cu Ghidul IPCC 2006 pentru inventarul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră. Estimarea emisiilor de gaze cu efect acidifiant s-a făcut pe baza instrucţiunilor de inventariere prevăzute de ultimul ghid CORINVENT. Deoarece inventarele locale de emisii vor fi validate de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, menţionăm că datele referitoare la emisii au caracter informativ. Diferenţele mari ale emisiilor totale faţă de anii anteriori au avut următoarele cauze:

- reactualizarea metodologiei de calcul - utilizarea factorilor IPCC - creşterea numărului agenţilor economici incluşi în inventarul emisiilor pentru anul

2010 - relansarea activităţilor industriale şi agricole

Având în vedere cele prezentate mai sus, emisiile de poluanţi atmosferici din 2010 nu sunt comparabile cu cele din anii anteriori.

II.1.1.1 Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2) Surse de dioxid de sulf: • arderi în energetică şi industrii de transformare – grupa SNAP 01; • arderi în industria de prelucrare – grupa SNAP 03; Emisiile anuale de dioxid de sulf pe judeţe, pentru perioada 2005-2010, sunt prezentate în tabelul II.1.1.1 şi fig. II.1.1.1.1, iar evoluţia cantităţii totale este prezentată în fig. II.1.1.1.2. Emisii anuale de dioxid de sulf SO2 (tone /an)

Tabel II.1.1.1

JUDEŢUL 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Brăila 4300 1373 1461 983 1020 280 Buzău 228 119 213,6 151,3 20,3 29,33 Constanţa 17931,9 38374,4 14757,7 26613,6 65351,2 4405,1 Galaţi 19273 18098 21285,3 12365,02 6824,88 429,83 Tulcea 4763 4488 593,95 304,22 346,96 15,421 Vrancea 452 686 415 533 354,43 290.49

Total Regiune 46947,9 63138,4 38726,57 40950,14 73917,77 5450.17



23



Fig. II.1.1.1.1. Emisii anuale de dioxid de sulf pe judeţe (tone/an)

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Braila Buzau Constanta Galati Tulcea Vrancea

Fig. II.1.1.1.2. Evoluţia cantităţii totale de SO2 la nivelul Regiunii Sud Est (tone/an)

0

20000

40000

60000

80000

2005 2006 2007 2008 2009 2010

II.1.1.2. Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx) Surse de oxizi de azot: • arderi în energetică şi industrii de transformare – grupa SNAP 01; • arderi în industria de prelucrare – grupa SNAP 03; • alte surse mobile şi utilaje – grupa SNAP 08. Emisiile anuale de oxizi de azot pe judeţe, pentru perioada 2005-2010, sunt prezentate în tabelul II.1.1.2 şi fig. II.1.1.2.1, iar evoluţia cantităţilor totale este prezentată în fig II.1.1.2.2 Emisii anuale de oxizi de azot NOx (tone /an)

Tabel II.1.1.2.1 JUDEŢUL 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Brăila 4059 4053 4383 3251 4078 740 Buzău 734 818 801 824 506,5 583,68 Constanţa 5766 22675 7527 7068 12204,6 3857,4 Galaţi 13624 14786 18827 12613 7221,29 2868,85 Tulcea 2834 2705 1323 1139 1200 1671,49 Vrancea 885 957 900 1576 1438,75 1078,76

Total Regiune 27902 45994 33761 26471 26649,14 10800,18



24



Fig. II.1.1.2.1. Emisii anuale de oxizi de azot NOx (tone/an)

0

5000

10000

15000

20000

25000

2005 2006 2007 2008 2009 2010


Fig. II.1.1.2.2. Evoluţia cantităţii totale de NOX la nivelul Regiunii Sud Est (tone/an)

0

10000

20000

30000

40000

50000

2005 2006 2007 2008 2009 2010

II.1.1.3. Emisii anuale de amoniac (NH3) Surse de amoniac: • tratarea şi depozitarea deşeurilor– grupa SNAP 09; • agricultura– grupa SNAP 10

Emisiile anuale de amoniac pe judeţe pentru perioada 2005-2010 sunt prezentate în tabelul II.1.1.3 şi fig. II.1.1.3.1, iar evoluţia cantităţilor totale este prezentată în fig II.1.1.3.2.

Emisii anuale de amoniac NH3 (tone/an) Tabel II.1.1.3.

JUDEŢUL 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Brăila 3719 3538 3879 3920 4574 7230 Buzău 957 1436 1469 1987 2110,8 2111,36 Constanţa 1258 241 368 442 273 1474 Galaţi 2801 2936 5746 4192 3707,79 3843,87 Tulcea 20 19 16 14 17,28 221 Vrancea 3000 4109 3749 3846 3909,35 3667,48

Total Regiune 11755 12279 15227 14401 14592,22 18547,71



25



Fig. II.1.1.3.1. Emisii anuale de amoniac NH3 (tone/an)

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

2005 2006 2007 2008 2009 2010


Fig. II.1.1.3.2. Evoluţia cantităţii totale de NH3 la nivelul Regiunii Sud Est (tone/an)

0

5000

10000

15000

20000

2005 2006 2007 2008 2009 2010

II.1.2 Emisii de compuşi organici volatili nemetanici (NMVOC)

Surse de emisie: • arderi în energetică şi industrii de transformare – grupa SNAP 01; • arderi în industria de prelucrare – grupa SNAP 03; • procese de producţie - grupa SNAP 04 • extracţia şi distribuţia combustibililor fosili – grupa SNAP 05. • utilizarea solvenţilor şi a altor produse – grupa SNAP 06; • alte surse mobile şi utilaje – grupa SNAP 08. • alte surse (păduri, fâneţe, mlaştini, lacuri) - grupa SNAP 11;

Emisiile anuale de NMVOC pe judeţe, pentru perioada 2005-2010, sunt prezentate în tabelul II.1.2. şi fig. II.1.2.1, iar evoluţia cantităţilor totale este prezentată în fig II.1.2.2

Emisii anuale de compuşi organici volatili nemetanici (tone/an) Tabel II.1.2

JUDEŢUL 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Brăila 5090 12690 13530 18440 2603 1760 Buzău 1207 651 926 914 901 1113 Constanţa 4364 1728 2887 17735 11279,6 10509 Galaţi 8458 8803 9859 4885 2881,79 821 Tulcea 1348 1316 1313 1291 1774 1614 Vrancea 2900 4670 3057 3592 4203,13 4120

Total Regiune 23367 29858 31572 46857 23643 19938



26



Fig.II.1.2.1. Emisii anuale de NMVOC (tone/an)

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

20000

2005 2006 2007 2008 2009 2010


Fig.II.1.2.2. Evoluţia cantităţii totale de NMVOC la nivelul Regiunii Sud Est (tone/an)

0

20000

40000

60000

2005 2006 2007 2008 2009 2010

II.1.3 Emisii de metale grele (mercur şi cadmiu)

Sursele de metale grele: � mercur (Hg)

• arderi în energetică şi industrii de transformare – grupa SNAP 01; • arderi în industria de prelucrare – grupa SNAP 03;

� cadmiu (Cd) • arderi în energetică şi industrii de transformare – grupa SNAP 01; • procese în industria fontei şi oţelului – grupa SNAP 04.

Emisiile anuale de metale grele pe judeţe, pentru perioada 2005-2010, sunt prezentate în tabelul II.1.3. şi fig. II.1.3.1, respectiv II.1.3.2, iar evoluţia cantităţilor totale este prezentată în fig. II.1.3.3. Emisii anuale de cadmiu şi mercur (kg/an)

Tabel II.1.3 Metale grele Judeţ 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Mercur

Brăila 16,840 14,190 13,8 7,9 Nu deţinem date

0,07

Buzău 4,697 6,522 0,997 2,76 1,685 2,51 Constanţa 581 569 615 577 153 8,1 Galaţi 238 222 208 161 84 29 Tulcea 3,2 1,99 1 15,97 10,382 2,89 Vrancea 14,640 13,690 12,880 12,69 3,04 2,92

Total 858,377 827,392 851,677 777,32 99,26 45,49

Cadmiu Brăila 4,260 3,240 3,270 2,1 10,6 0,01 Buzău 2,938 4,533 1,980 3,49 5,892 8,76



27



Constanţa 60 40 30 26 153 13 Galaţi 815 767 746 569 294 18 Tulcea 0,300 0,240 0,240 3,141 2,284 6,5 Vrancea 2,760 2,670 2,520 2,806 8,06 7,9

Total 885,258 817,683 784,010 606,537 473,84 54,17

Fig. II.1.3.1.Emisii anuale de mercur (kg/an)

0

100

200

300

400

500

600

700

2005 2006 2007 2008 2009 2010


Fig.II.1.3.2. Emisii anuale de cadmiu (kg/an)

0

50

100

150

200

2005 2006 2007 2008 2009 2010


Fig. II.1.3.3. Evoluţia cantităţilor totale de mercur şi cadmiu la nivelul Regiunii Sud Est (kg/an)

0100200300400500600700800900

1000

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Mercur Cadmiu



28



II.1.4 Emisiile de plumb (Pb) Provenienţă:

• procese în industria fontei şi oţelului – grupa SNAP 04

Emisiile anuale de plumb pe judeţe, pentru perioada 2005-2010, sunt prezentate în tabelul II.1.4. şi fig. II.1.4.1, iar evoluţia cantităţilor totale este prezentată în fig. II.1.4.2. Emisii anuale de plumb (kg/an)

Tabel II.1.4. Judeţ 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Brăila 883,88 2689,68 2818,39 3248,5 81,8 0,01 Buzău 110,973 108,33 99,75 54,64 58,5 95,69 Constanţa 2670 1980 2415 554 479 41 Galaţi 60366 55753 54185 41418 21273 2818 Tulcea 363 287 223 46,8 19,53 58,79 Vrancea 76,590 87,216 151,820 101,88 172,52 171,76 Total 64470,440 60905,230 59892,960 45423,82 22084 370

Fig. II.1.4.1. Emisii anuale de plumb (kg/an)

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

2005 2006 2007 2008 2009 2010


Fig. II.1.4.2. Evoluţia cantităţilor totale de plumb în Regiunea Sud Est (kg/an)

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

2005 2006 2007 2008 2009 2010

II.1.5 Emisii de poluanţi organici persistenţi (POP) Emisiile anuale de POP la nivelul regiunii sunt prezentate în tabelul următor. Diferenţa faţă de 2007, de aprox. 29% se datorează sistemului de raportare a datelor ce a fost mult



29



îmbunătăţit (societăţile care desfăşoară activităţi în industria de prelucrare răspunzând obligaţiei de raportare în 2008 şi unele în 2009).

Principalele surse de emisie de dioxine sunt reprezentate de arderile în sectorul rezidenţial, incinerarea deşeurilor, arderile în industriile energetice şi procesele de producţie.

Emisii anuale de POP (kg/an)

Tabel II.1.5 Judet 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Brăila 88,25 87,98 87,92 87,94 67,70 68,9 Buzău 5,31 5,89 7,69 9,06 Nu deţinem date 1,9 Constanţa 0,0025 0,243 0,201 28,81 13 11,89 Galaţi 0,077 0,076 0,068 0,052 Nu deţinem date 1626 Tulcea 1,71 1,71 1,81 0,52 0,24 2,24067 Vrancea 1,26 0,839 0,377 4,69*10-9 2,31 2,30

Total (kg) 96,61 96,74 98,07 126,38 83,25 1713,23

II.1.5.a. Emisii anuale de dioxină (kg/an) Tabel II.1.5.a

Judet 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Brăila 0,0098 0,0087 0,010 0,013 - - Buzău 0,0154 0,053 0,0064 0,0067 0,0076 0,00772 Constanţa - - - - - - Galaţi 0,07560 0,06948 0,06713 0,051 0,026 - Tulcea 0,99 x10-7 4,22 x 10-8 2,21 x 10-8 4,82 x 10-7 3,13 x 10-7 1,313 x 10-7 Vrancea 4,46 x 10-9 4,18 x10-10 3,93 x 10-7 3,87 x10-7 - - Total (kg) 0,1008 0,2319 0,0835 0,0707 0,033 0,007

Fig II.1.5.a. Emisii anuale de dioxină în Regiunea Sud Est (kg/an)

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

2005 2006 2007 2008 2009 2010

II.1.5.b. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) Hidrocarburile aromatice policiclice sunt importante datorită efectului lor cancerigen. Cei mai importanţi compuşi ai acestei clase sunt: 1,3-benzopirenul, benzacridina şi dibenzacridina. Surse de emisie: • procese în industria fontei şi oţelului – grupa SNAP 04: evacuare fontă brută,

convertizoare oţel.



30



Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice (kg/an)

Tabel II.1.5.b Judet 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Brăila 72,94 72,67 72,59 72,61 63,4 68,9 Buzău 4,244 4,71 6,33 7,73 1,52 1,6

Constanţa - - - - - - Galaţi 48910 47580 47310 36280 19400 1620 Tulcea 1,3 1,3 1,28 0,289 0,46 2,15

Vrancea 0,29 0,839 0,3777 - - - Total (kg) 48988,77 47659,52 47390,58 36360,63 19465,38 1692,6

Fig. II.1.5.b. Emisii anuale de HAP în Regiunea Sud Est (kg/an)

0

10000

20000

30000

40000

50000

2005 2006 2007 2008 2009 2010

II.1.5.c. Emisii de bifenili policloruraţi (PCB) Surse de emisie: • procese cu contact – grupa SNAP 03 • procese în industria fontei şi oţelului - grupa SNAP 04 Emisii de bifenili policloruraţi (kg/an)

Tabel II.1.5.c JUDET 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Brăila 6,7 x 10-3 5,112 x 10-3 5,1 x 10-3 2,9 x 10-3 3,894 x 10-6 1,858 x 10-8

Buzău 1,5 x 10-3 2 x 10-3 - - - -

Constanţa 2,5 x 10-3 0,22 x 10-3 4,2 x 10-3 5,5 x 10-3 - -

Galaţi 1,1 x 10-3 1,5 x 10-3 0,44 x 10-3 0,34 x 10-3 0,34 x 10-3 6,16

Tulcea 0,0012 x 10-3 0,0023 x 10-3 0,26 x 10-3 5,8 x 10-3 3,7 x 10-3 0,149

Vrancea - - - - - 8,59 x 10-6

Total (kg) 11,80 x 10-3 8,83 x 10-3 10 x 10-3 14,54 x 10-3 4,04 x 10-3 6.3 x 10-3



31



Fig. II.1.5.c. Evoluţia anuală a emisiilor de bifenili policloruraţi

în Regiunea Sud-Est (kg/an)

0

5

10

15

2005 2006 2007 2008 2009 2010

II.1.5.d. Emisii de hexaclorbenzen (HCB) Hexaclorbenzen este o substanţă organică foarte persistentă, perioada de înjumătăţire în sol este estimată între 3÷22 ani, timp suficient pentru a fi bioconcentrat în organisme. Este o substanţă foarte toxică, periculoasă pentru om, la adulţi doza letală fiind estimată la 0,13 mg/kg greutate corporală. Este un fungicid folosit la tratarea seminţelor de cereale. Hexaclorbenzen este foarte răspândit în mediu datorită mobilităţii (poate fi transportat în atmosferă pe distanţe lungi) şi stabilităţii sale chimice; astfel că a fost detectat în aerul, apa, sedimentele, solul şi organismele din toată lumea. Surse de emisie: • procese cu contact - grupa SNAP 03 • arderi în industria energetică - grupa SNAP 01 • alte surse mobile şi utilaje – grupa SNAP 08. Emisii de hexaclorbenzen (kg /an)

Tabel II.1.5.5 JUDET 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Brăila 2,08 x 10-7 1,714x10-6 1,285x10-6 0 1,274x10-7 1,317x10-7 Buzău 0,594 0,203 0,247 0,258 0,27 0,295

Constanţa - 0,242 0,2 28,81 - - Galaţi 0,081x10-3 5,07 x 10-3 0,228x10-3 0,383x10-3 0,21x10-3 0,00696 Tulcea - - - - - 0,0227

Total (kg) 0,594 0,445 0,447 29,068 0,27 0,29

Fig. II.1.5.d. Evoluţia anuală a emisiilor de HCB în Regiunea Sud-Est (kg/an)

0

10

20

30

2005 2006 2007 2008 2009 2010



32



II.2. Calitatea aerului La nivelul anului 2010, calitatea aerului în Regiunea Sud Est a fost monitorizată atât prin intermediul analizelor efectuate cu ajutorul aparaturii din dotarea laboratorului de analize fizico-chimice din cadrul agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului (reţeaua manuală) cât şi prin intermediul reţelei automate de monitorizare a calităţii aerului, constituită din staţii fixe de măsurare a concentraţiilor de poluanţi în aerul înconjurător. Din acest motiv, acest subcapitol prezintă atât înregistrările din reţeaua automată (punctul II.2.A) cât şi din reţeaua manuală (punctul II.2.B) pentru toţi indicatorii ce au fost monitorizaţi: dioxidul de azot, dioxidul de sulf, pulberile în suspensie, metalele grele, monoxidul de carbon, benzenul, amoniacul şi ozonul. II.2.A Reţeaua automată Poluanţii dioxid de sulf (SO2), dioxidul de azot (NO2), monoxidul de carbon (CO), benzen C6H6), pulberi în suspensie (PM10, PM2,5), plumb (Pb) şi ozon (O3) sunt monitorizaţi şi evaluaţi în conformitate cu Ordinul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 592/2002, care transpune cerinţele prevăzute de reglementările europene iar amoniacul (NH3) la cele ale STAS-ului nr. 12574/87 - Aer din zonele protejate. Pragurile de calitate a aerului, ce includ valorile limită, valorile prag pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot, pulberi în suspensie, plumb, benzen, monoxid de carbon ozon şi amoniac, faţă de care se evaluează calitatea aerului ambiental sunt prezentate în tabelul II.2.:

Praguri de calitate a aerului Tabel II.2.

Poluant

Perioada de mediere

Valoare limită (VL) (µg/m3)

Număr depăşiri

permise pe an

Valoare ţintă (VT)

(µg/m3)

SO2 1 h 350 24 - 24 h 125 3 - an 20 - -

NO2 1 h 200 18 - an 40 - -

NOx an 30 - - PM 10 24 h 50 35 -

an 40 - - Pb an 0,5 - -

C6H6 an 5 - - CO Valoarea maximă

zilnică a mediilor pe 8 ore

10 mg/m3 - -

O3

Valoarea maximă zilnică a mediilor pe

8 ore

- - 120

În Regiunea Sud Est reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului ambiental este formată din 22 de staţii automate, ce fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului. Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului cuprinde următoarele tipuri de staţii:



33



� staţii pentru evaluarea influenţei traficului asupra calităţii aerului (T); � staţii pentru evaluarea influenţei activităţilor industriale asupra calităţii aerului (I); � staţii pentru evaluarea influenţei “aşezărilor urbane” asupra calităţii aerului (fond urban,

FU, fond suburban FSB); � staţii de fond regional – staţie de referinţă - pentru evaluarea calităţii aerului, departe de

orice tip de sursă, naturală sau antropică, care ar putea contribui la deteriorarea calităţii aerului (FR).

Staţiile de tip urban: - evaluează influenţa activităţii umane asupra calităţii aerului; - poluanţii monitorizaţi sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen, pulberi în suspensie (PM10) şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii); - raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km.

Staţiile de tip suburban: - evaluează influenţa activităţii umane asupra calităţii aerului; - poluanţii monitorizaţi sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot

(NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), compuşi organici volatili( COV), pulberi în suspensie (PM10 şi PM 2,5) şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii);

- raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km.

Staţiile de tip industrial: - evaluează influenţa activităţii industriale dezvoltate asupra calităţii aerului; - poluanţii monitorizaţi sunt: SO2, NOx, CO, PM10 şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatura, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii - raza ariei de reprezentativitate este de 100 m – 1km.

Staţiile de trafic: - Monitorizează impactul traficului auto asupra calităţii mediului - Poluanţii monitorizaţi sunt cei specifici activităţii de transport şi anume SO2, NO, NO2, NOx, CO, Pb (din PM10), PM10 sau 2,5 automat , Benzen, Toluen, O-xilen. Staţiile de fond regional - Poluanţii monitorizaţi sunt: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, COV (inclusiv benzen), PM10,

corelaţi cu datele meteorologice direcţie şi viteză vânt, temperatură, presiune, radiaţie solară, umiditate relativă.

- sunt amplasate în zone cu densitatea populaţiei mică, departe de aria urbană şi de sursele locale de emisie.

Prin punerea în funcţiune a staţiilor de monitorizare a calităţii aerului se asigură implementarea prevederilor directivei cadru de aer - Directiva Consiliului nr. 96/62/EC privind evaluarea şi managementul calităţii aerului şi a directivelor fiice - Directiva Consiliului nr. 99/30/EC privind valorile limită pentru dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, particule în suspensie şi plumb în aerul atmosferic; Directiva Consiliului nr. 2000/69/EC privind valorile limită pentru benzen şi monoxid de carbon în aerul înconjurător şi Directiva nr. 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon. Staţiile sunt în funcţiune din 2008. La nivelul Agenţiilor judeţene pentru Protecţia Mediului se asigură validarea primară a datelor şi se transmit Laboratorului Naţional de Referinţă pentru Calitatea Aerului din Bucureşti pentru certificare.



34



Corelarea nivelului concentraţiei poluanţilor cu sursele de poluare, se face pe baza datelor meteorologice obţinute în staţiile prevăzute cu senzori meteorologici de direcţie şi viteză vânt, temperatură, presiune, umiditate, precipitaţii şi intensitate a radiaţiei solare. Metodele de măsurare folosite pentru determinarea poluanţilor specifici sunt metodele de referinţă prevăzute în OM nr. 592/2002, sau metode echivalente pentru care se determină factorul de echivalenţă.

Calitatea aerului în fiecare staţie este reprezentată prin indici de calitate sugestivi, stabiliţi pe baza valorilor concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici măsuraţi.

Se lucrează cu indici generali şi specifici de calitate. Prin indici specifici se interpretează (codifică) concentraţiile înregistrate pentru fiecare poluant în parte.

Indicele general de calitate a aerului reprezintă un instrument de comunicare către public, ce permite descrierea stării globale a calităţii aerului în aria de reprezentativitate a fiecărei staţii de monitorizare a calităţii aerului. El reprezintă cel mai mare dintre indicii corespunzători poluanţilor monitorizaţi.

Indicii generali şi specifici sunt reprezentaţi prin numere întregi cuprinse între 1 şi 6, corespunzătoare calificativelor: excelent, foarte bun, bun, mediu, rău, foarte rău, calificative asociate de asemenea unui cod de culori.

Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) cuprinde 38 de centre locale, care colectează şi transmit panourilor de informare a publicului datele furnizate de staţii, iar după validarea primară le transmit spre certificare Laboratorului Naţional de Referinţă din Bucureşti (LNR).

Datele furnizate de cele 38 de centre locale de colectare a datelor sunt afişate pe site-ul www.calitateaer.ro, dedicat informării publicului în timp real, privind parametrii de calitate a aerului, monitorizaţi în cele peste 100 staţii de pe toata suprafaţa României care alcătuiesc Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA).

Pentru a dispune de datele existente în cel mai scurt timp, site-ul afişează indicii de calitate şi valorile măsurate, actualizate orar, aflate în curs de validare şi certificare.

Datele înregistrate într-o oră de măsurători sunt afişate pe panourile de informare a publicului.

Staţiile automate de monitorizare sunt dotate cu analizoare pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi în suspensie (PM10 şi PM2.5), benzen, (C6H6), plumb (Pb).

Amplasarea staţiilor de monitorizare continuă a calităţii aerului la nivelul Regiunii Sud Est este prezentată în tabelul următor:

Nr crt

Judeţ Nr

Staţii Codificare/

Denumire Staţie/Adresă Parametri monitorizaţi

1. Brăila 5 BR1 Staţie de tip trafic, Brăila, Calea Galaţi nr. 53

SO2, NOx (NO/NO2), CO, C6H6, PM10



35



BR2 Staţie de tip fond urban, Brăila, Piaţa Independenţei nr.1


parametri meteorologici

BR3 Staţie de tip fond suburban, Localitatea

Cazasu, lângă Şcoala generala clasele I-VIII



BR4 Staţie de tip industrial 1, Brăila, şoseaua Baldovineşti nr.22 – Staţiei Nord Pompare

Ape Uzate – APA RA



BR5 Staţie de tip industrial 2, Localitatea

Chişcani, DJ212 km 14 – în incinta SC Termoelectrica SA



2. Buzău 1 BZ1 Staţie de tip fond urban, Buzău, str. Democraţiei nr.11

SO2, NOx (NO/NO2), CO, C6H6, PM10, O3,


3. Constanţa 7

CT1 Staţii de tip trafic, B-dul 1 Decembrie 1918,

zona Bl. L56, Constanţa, Zona Casa de cultură


CT2 Staţii de tip urban, Str Mihai Viteazu (zona Parc Primărie) Constanţa

SO2, NOx (NO/NO2), CO, C6H6, PM10, O3

CT3 Staţie tip fond suburban, DC-86, Tabăra Victoria Năvodari



CT4 Statie de tip trafic, Şoseaua Constanţei,

Mangalia Zonă Parc arheologic



CT5 Staţie de tip industrial 2, Năvodari, Str. Prelungirea Liliacului


CT6 Staţie de tip industrial 1, Str Sănătăţii FN, Năvodari Zona Liceul Edeleanu


CT7 Staţie de tip industrial 2, Str Decebal nr. 35, Medgidia-zona Primărie

SO2, NOx (NO/NO2), O3, CO, PM10

4. Galaţi 5

GL1 Staţie de tip trafic, Galaţi, Str. Brăilei, nr.181, aferent blocului S2

SO2, NOx (NO/NO2), CO, C6H6, COV, PM10 şi PM2.5,

Pb

GL2 Staţie de tip fond urban, Galaţi, Str. Domnească, nr.7, aferent blocului P5

SO2, NOx (NO/NO2), CO, C6H6, COV, O3,PM10/ PM2.5, Pb, parametri

meteorologici

GL3 Staţie de tip fond suburban, Galaţi, Str. Traian, nr. 431

SO2, NOx (NO/NO2), CO, C6H6, COV, PM10 şi PM2.5, Pb, parametri meteorologici

GL4 Staţie de tip industrial 1, Galaţi, B-dul. Dunărea, nr.8

SO2, NOx (NO/NO2), CO, C6H6, PM10 şi PM2.5,

Pb,O3, parametri meteorologici

GL5 Staţie de tip industrial 2, Localitatea Tecuci, Str. 1 Decembrie 1918, nr.146

SO2, NOx (NO/NO2), CO, C6H6, PM10 şi PM2.5, Pb,

O3, parametri meteorologici

5. Tulcea 3

TL1 Staţie de tip trafic, Tulcea, str.Isaccei NOX, CO, PM10/PM2,5, C6H6

TL2 Staţie de tip industrial 1, Tulcea, str. Prelungirea Taberei nr. 7.

NOX, SO2, CO, O3, PM 10, parametri meteorologici

TL3 Staţie de tip suburban/trafic, Tulcea, Calea Măcin FN Isaccea, amplasată pe DN 22 la

ieşirea din oraşul Isaccea

SO2, NO, NOx, NO2, PM10, parametri meteorologici

6. Vrancea 1 VN1 Staţie de tip fond regional, drumul judeţean Focşani - Suraia

NOX,SO2, O3, CO, PM10/PM2,5



36



Observaţii: - Staţia BR1, staţie pentru monitorizarea traficului nu a funcţionat în lunile noiembrie 2010-aprilie 2011 din cauza unui scurt circuit survenit la alimentarea cu curent electric. - Staţia BZ2, staţie pentru monitorizare trafic, amplasată în municipiul Râmnicu Sărat (achiziţionată prin Contractul nr. 4361/2007), nu este pusă în funcţiune, neavând realizat branşamentul electric. - Staţia de tip industrial GL5, a fost oprită începând cu data de 20.05.2010, orele 1700, ca urmare a lipsei fondurilor pentru repararea şi întreţinerea echipamentelor de monitorizare. - În luna noiembrie 2009, a fost pornită a treia staţie din judeţul Tulcea - Staţia tip suburban/trafic TL-3, Calea Măcin FN Isaccea, amplasată pe DN 22 la ieşirea din oraşul Isaccea, unde principalele surse de emisie aflate în apropierea staţiei sunt traficul rutier, agricultura şi factorii naturali. Poluanţii monitorizaţi sunt: SO2, NO, Nox, NO2, PM10, corelaţi cu datele meteorologice şi direcţia vântului, temperatura, umiditate relativă, presiune atmosferică, radiaţia solară, precipitaţii. II.2.A.1 Dioxid de azot Acest indicator este măsurat de toate staţiile automate de monitorizare continuă de la nivelul Regiunii Sud Est.

Dioxidul de azot (NO2) este un gaz de culoare brun - roşcat cu miros puternic înecăcios. Oxizii de azot sunt gaze foarte reactive şi se formează la temperaturi înalte în procesele de ardere ale combustibililor. Gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decât cel al monoxidului de azot. Prin expunere la concentraţii reduse de oxizi de azot este afectat ţesutul pulmonar, iar la concentraţii ridicate expunerea este fatală. Expunerea pe termen lung la o concentraţie redusă produce dificultăţi în respiraţie, iritaţii ale căilor respiratorii, disfuncţii ale plămânilor şi emfizem pulmonar prin distrugerea ţesuturilor pulmonare. Copiii sunt cei mai afectaţi de expunerea la oxizi de azot. Expunerea vegetaţiei la oxizii de azot produce vătămarea plantelor, prin albirea sau moartea ţesuturilor vegetale şi reducerea ritmului de creştere a acestora. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calităţii apei, acumularea nitraţilor la nivelul solului, intensificarea efectului de seră şi reducerea vizibilităţii în zonele urbane. De asemenea, provoacă deteriorarea ţesăturilor, erodarea monumentelor, corodarea metalelor şi decolorarea vopselelor.

Concentraţiile medii anuale pentru dioxidul de azot sunt prezentate în fig. II.2.A.1.

Fig.II.2.A.1. Concentraţii medii anuale de NO2 la nivelul Regiunii Sud Est

0

10

2030

40

50

60

BR1 BR2 BR3 BR4 BR5 BZ1 CT1 CT2 CT3 CT4 CT5 CT6 CT7 GL1 GL2 GL3 GL4 GL5 TL1 TL2 TL3 VN1

T FU FSB I1 I2 FU T FU FSB T I2 I1 I2 T FU FSB I1 I2 T I1 TSUB FR


medie anuala 2008 medie anuala 2009 medie anuala 2010

Tip staţie: FU = fond urban, FSB = fond suburban, FR = fond rural/regional, I1 = industrial 1, I2= industrial 2, T = trafic, TSUB = trafic suburban



37



Concluzii: Faţă de valoarea limită orară de 200 µg/mc, nu s-au semnalat depăşiri în nici una din staţiile de monitorizare. Faţă de anii anteriori se observă scăderea valorilor înregistrate. Concentraţiile medii anuale s-au situat sub valoarea limitǎ anuală de 40 µg/mc pentru protecţia sănătăţii umane. II.2.A.2 Dioxid de sulf În anul 2010, în Regiunea Sud Est, concentraţiile medii anuale de dioxid de sulf în aerul ambiental înregistrate de toate staţiile automate, arată că nu a fost depăşită valoarea limită pentru ecosisteme de 20 µg/m3 . Conform prevederilor Ordinului MAPM nr. 592/2002, valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane este de 125 µg/m3 şi valoarea limită orară este de 350 µg/m3 . Concentraţiile medii anuale pentru dioxidul de sulf (µg/m3), înregistrate în 2010, sunt prezentate în fig. II.2.A.2.

Fig.II.2.A.2. Concentraţii medii anuale de SO2 pentru anii 2008 - 2010

la nivelul Regiunii Sud Est

0

5

10

15

20

25

BR1 BR2 BR3 BR4 BR5 BZ1 CT1 CT2 CT3 CT4 CT5 CT6 CT7 GL1 GL2 GL3 GL4 GL5 TL1 TL2 TL3 VN1

T FSB I1 I2 FU T FU FSB T I2 I1 I1 T FU FSB I1 I2 T I1 TSUB FR



Tip staţie: FU = fond urban, FSB = fond suburban, FR = fond rural/regional, I1 = industrial 1, I2= industrial 2, T = trafic Concluzii: Nu s-au semnalat depăşiri ale valorii limită orară de 350 µg/mc şi ale valorii limită zilnice de 125 µg/mc în nici una din staţiile de monitorizare. Cele mai mari valori s-au înregistrat la staţia GL5 –I2. Faţă de anul 2009 concentraţiile medii anuale au fost uşor în creştere. Concentraţiile medii anuale s-au situat sub valoarea limitǎ pentru protecţia ecosistemelor (20 µg/mc). II.2.A.3 Pulberi în suspensie Pulberile în suspensie sunt poluanţi primari eliminaţi în atmosferă din surse naturale (erupţii vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip şi dispersia polenului) sau surse antropice (activităţi industriale, procese de combustie, traficul rutier) şi poluanţi secundari formaţi în urma reacţiilor chimice din atmosferă în care sunt implicaţi şi alţi poluanţi primari ca SO2, NOx şi NH3. Pulberile în suspensie se clasifică după diametru astfel:



38



• > 10 µm, au stabilitate şi putere de difuzie mică în aer; • 10 µm – 0,1 µm se caracterizează printr-o stabilitate şi putere de difuzie mai

mare în aer; • < 0,1 µm, stabilitatea şi capacitatea de difuzie în atmosferă este foarte mare;

Particulele mari sunt oprite în nări, unde aderă la mucus sau în gât, provocând iritaţii ale căilor respiratorii, dar de unde pot fi eliminate. Particulele mai mici de 1 µm ajung în alveolele pulmonare unde se depun şi de unde pot trece în sânge, provocând inflamaţii şi intoxicaţii, în funcţie de compoziţia chimică. Efectul PM10 asupra sănătăţii umane, în special asupra aparatului respirator, este influenţat de dimensiunea şi compoziţia chimică a particulelor. Particulele mari sunt oprite în nări, unde aderă la mucus sau în gât, provocând iritaţii ale căilor respiratorii, dar de unde pot fi eliminate. Particulele mai mici de 1 µm ajung în alveolele pulmonare unde se depun şi de unde pot trece în sânge, provocând inflamaţii şi intoxicaţii, în funcţie de compoziţia chimică. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare şi respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. Poluarea cu pulberi accentuează simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept şi dificultăţi în respiraţie. Inregistrările de la staţia din Buzău, de la staţia BR2, din Brăila, GL2 şi CT2 au fost făcute pentru fracţia PM2,5. Concentraţiile medii anuale pentru pulberi în suspensie, fracţiunea PM10 sunt prezentate în figura II.2.A.3.

Fig. II.2.A.3. Concentraţii medii anuale de pulberi în suspensie fracţiunile PM 10 şi PM 2.5 (µg/m3 )

05

1015202530354045

BR

1

BR

2/P

M2,

5

BR

3

BR

4

BR

5

BZ

1/P

M2,

5

CT

1

CT

2/P

M2,

5

CT

3

CT

4

CT

5

CT

6

CT

7

GL1

GL2

/PM

2,5

GL3

GL4

GL5

TL1

TL2

TL3

VN

1

T FU FSB I1 I2 FU T FU FSB T I2 I1 I2 T FU FSB I1 I2 T I1 TSUB FR



Tip staţie: FU = fond urban, FSB = fond suburban, FR = fond rural/regional, I1 = industrial 1, I2= industrial 2, T = trafic Concluzii: S-au înregistrat următoarele depăşiri pentru pulberi in suspensie ,fractiunea PM 10 faţă de valoarea limită zilnica pentru protecţia sănătăţii umane de 50 µg/mc stabilită de Ord. nr. 592/2002: • judeţul Tulcea:

- prin metoda nefelometrică: 15 depăşiri la TL1 (cu o valoare maximă de 84,21 µg/m3

înregistrată în data de 30.01.2010), 4 depăşiri la TL2 cu o valoare maximă de 75,71



39



µg/m3 înregistrată în data de 7.11.2010, 1 depăşire la TL3 cu o valoare de 67,38 µg/m3 înregistrată în data de 19.07.2010;

- prin metoda gravimetrică: 1 depăşire la TL1 (cu o valoare maximă de 61,87 µg/m3

înregistrată în data de 7.11.2010), 11 depăşiri la TL2 cu o valoare maximă de 79,67 µg/m3 înregistrată în data de 16.08.2010.

Aceste depăşiri se datorează în mare parte traficului intens din zonă, asociat cu condiţii meteo nefavorabile dispersiei (ceaţă, calm atmosferic).

• judeţul Vrancea, valoarea limită zilnică a fost depăşita în cinci zile consecutiv în intervalul 26-30.01.2010, valorile situându-se între 57,11 µg/m3 şi 80,59 µg/mc. Acestea s-au datorat în special arderii combustibililor. În general, la depăşirea valorii limită zilnice au contribuit condiţiile meteo nevaforabile (ceaţă, calm atmosferic) care nu au permis dispersia poluanţilor în atmosferă, la care s-au adaugat şi situaţii izolate datorate surselor punctiforme şi liniare (zone industriale, zone în construcţii, izolare termică a locuinţelor în zonele limitrofe, trafic intens).

• judeţul Constanţa

Evolutia situaţiei depăşirilor, comparativ cu anul 2009:

Cod staTie

2009 2010

Număr depăşiri

Valoarea maximă

a depăşirii

Captura date

Număr depăşiri

Valoarea maximă a depăşirii

Captura date

CT1 6 63,044 54,5 21 140,45 80,55 CT3 1 69,41 63,3 3 54,33 84,66 CT4 0 - 37,3 7 93,38 84,93 CT5 5 77,49 65 5 84,47 25,75 CT7 7 68,49 70,4 17 96,66 87,4

La staţia de trafic CT1 numărul de depăşiri a crescut de la 6 în 2009 la 21 în 2010 la o creştere a capturii de date de sub 20%. Dar ţinând cont de faptul ca majoritatea depăşirilor se înregistrează în anotimplul rece, iar în 2009 nu au existat date în primele 3 luni ale anului, se poate afirma că situaţia nu a evoluat în sens negativ, ci s-a menţinut constantă.

La staţia de fond suburban CT3 s-au înregistrat în 2010 trei depăşiri faţă de una în 2009, dar captura de date a crescut semnificativ. Similar la staţia de trafic din Mangalia CT4. In 2009 nu s-au înregistrat depăşiri, dar în 2010, la o captura de date mai mult decat dublă, s-au înregistrat 7 depăşiri.

La staţia industrială din Constanţa, CT5, numărul de depăşiri s-a menţinut constant, la o creştere cu 7% a capturii de date. La staţia industrială din Medgidia, CT7, captura de date a crescut cu aproximativ 20%, dar şi numărul de depăşiri a fost cu 10 mai mare. La staţiile de trafic, depăşirile din anotimpul rece se corelează atât cu emisiile provenite de la încălzirea rezidenţială, dar şi cu emisiile provenite de la utilizarea nisipului în zilele cu depuneri de zăpadă pe carosabil. Depăşirea cu valoarea maximă de 140,45 micrograme/mc s-a înregistrat la staţia de trafic din Constanţa, zona Casa de Cultură, în data de 19 februarie 2010.



40



Concentraţiile medii anuale s-au situat sub valoarea limitǎ anuală pentru protecţia sănătăţii umane de 40 µg/mc. Referitor la pulberile în suspensie, fracţiunea PM2.5 s-au înregistrat valori comparabile cu anii anteriori la staţiile,CT2 şi GL2 şi uşor mai ridicate în BR2 şi în BZ1.

II.2.A.4 Metale grele Plumbul şi alte metale toxice (cadmiu, arsen, mercur) provin din combustia cărbunilor, carburanţilor, deşeurilor menajere şi din anumite procedee industriale. Se găsesc în general sub formă de particule (cu excepţia mercurului care este gazos). Metalele se acumulează în organism şi provoacă efecte toxice de scurtă şi/sau lungă durată. în cazul expunerii la concentraţii ridicate ele pot afecta sistemul nervos, funcţiile renale, hepatice, respiratorii.

Pe parcursul anului 2010, în cadrul reţelei automate a fost monitorizat plumbul, din fracţia de pulberi în suspensie PM10, şi la unele staţii au mai fost făcute măsurători şi pentru cadmiu, nichel şi arsen.

Valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane, stabilită prin Ordinului MAPM nr. 592/2002, pentru plumb, este de 0,5 µg/m3. Nu a fost înregistrată nici o depăşire a valorii limită anuale.

Rezultatele medii ale măsurătorilor efectuate pentru plumb, pentru perioadele menţionate, sunt prezentate în fig.II.2.A.4.

Fig.II.2.A.4. Concentraţii medii pentru plumb (µg/m3)

00.020.040.060.080.1

0.120.140.160.180.2

BR1 BR2 BR3 BR4 CT1 CT2 CT3 CT4 CT5 CT6 CT7 GL1 GL3 GL4 TL1 TL2 TL3

T FU FSB I1 T FU FSB T I I2 I2 T FSB I1 T T FSB

Braila Constanta Galati Tulcea

ug

/mc


Concluzii: Nu a fost înregistrată depăşirea valorii limită anuale pentru protecţia sănătăţii umane de 0,5 µg/m3. II.2.A.5 Monoxidul de carbon Monoxidul de carbon, la temperatura mediului ambiental, este un gaz incolor, inodor şi insipid, care provine din surse naturale (arderea pădurilor, emisiile vulcanice şi descărcările electrice) sau din surse antropice (arderea incompletă a combustibililor fosili, dar şi de la producerea oţelului şi a fontei, rafinarea petrolului şi din trafic). Se poate acumula la un



41



nivel periculos în special în perioada de calm atmosferic din timpul iernii şi primăverii (fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scăzute), când arderea combustibililor fosili atinge un maxim.

Efectele asupra sănătăţii populaţiei depind de concentraţia CO în aerul ambiental şi de perioada de expunere. În concentraţii mari (de aproximativ 100 mg/m3) este un gaz toxic, fiind letal prin reducerea capacităţii de transport a oxigenului în sânge, cu consecinţe asupra sistemului respirator şi a sistemului cardiovascular. La concentraţii relativ scăzute afectează sistemul nervos central, slăbeşte pulsul inimii, reduce acuitatea vizuală şi capacitatea fizică.au mediului.

Monoxidul de carbon rezultă în principal din arderile incomplete ale carburanţilor în motoarele cu combustie internă, arderea combustibililor fosili, procese industriale, incinerarea deşeurilor, incendii, etc. Alături de benzen este considerat ca făcând parte din categoria poluanţilor specifici rezultaţi din trafic.

Concentraţiile medii anuale pentru monoxidul de carbon sunt prezentate în figura II.2.A.5

Fig. II.2.A.5. Concentraţii medii anuale pentru monoxid de carbon (mg/mc)

00.5

11.5

22.5

33.5

BrailaBuza

u

Constanta

Galati

Tulcea

Vrancea

mg

/mc

tip statie nume statie valoarea medie 2008 valoarea medie 2009 valoarea medie 2010

Tip staţie: FU = fond urban, FSB = fond suburban, FR = fond rural/regional, I1 = industrial 1, I2= industrial 2 T = trafic Concluzii: Înregistrările efectuate la toate staţiile automate din regiune în 2010, pentru indicatorul monoxid de carbon, nu au evidenţiat depăşiri ale valorii maxime zilnice a mediilor pe 8 ore de 10 mg/m3 stabilită prin Ordinul MAPM nr. 592/2002. II.2.A.6 Benzenul Benzenul, emis în atmosferă atât prin evaporare a benzinei dar şi ca produs de ardere al acesteia, este primul poluant cancerigen care a fost reglementat prin directivele europene privind calitatea aerului (Directiva 2000/69/EC). Ţinta statelor membre este de a scade nivelul benzenului la 5 µg/m3 până în anul 2010.



42



90% din cantitatea de benzen în aerul ambiental provine din traficul rutier. Restul de 10% provine din evaporarea combustibililor la stocarea şi distribuţia acestora. Substanţa este cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate, cunoscută drept cancerigenă pentru om. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central. Ca şi poluant primar emis de trafic în aglomeraţiile urbane, benzenul reprezintă un reper pentru alţi poluanţi emişi de trafic, cum ar fi monoxidul de carbon, oxizii de azot şi compuşii organici volatili.

Valoarea limită de 5 µg/mc va trebui atinsă începând cu anul 2010.

Fig.II.2.A.6. Concentraţii medii anuale pentru benzen (µg/mc)

0

1

2

3

4

5

6

7

BR1 BR2 BR3 BR5 BZ1 CT1 CT2 CT3 CT4 CT6 GL1 GL2 GL3 GL5 TL1 VN1

T FU I2 FU T FU FSB T I1 T FU FSB I2 T FR

Braila Buzau Constanta Galati TulceaVrancea

ug

/mc


Tip staţie: FU = fond urban, FSB = fond suburban, FR = fond rural/regional, I1 = industrial1, T = trafic Concluzii: Înregistrările efectuate nu au evidenţiat în anul 2010 depăşiri ale valorii limită anuale pentru sănătatea umană. II.2.A.7 Amoniac Concentraţia maxim admisă a amoniacului în aerul ambiental, stabilită conform STAS 12574/87 „Aer din zonele protejate” este de 0,1 mg/m3 pentru valoarea mediei zilnice. Sursa principală a emisiilor de NH3, în staţia de monitorizare tip Industrial 1, o constituie siderurgia gălăţeană precum şi activităţile specifice grupelor SNAP 08 (transport intern cu alte mijloace) şi 09 ( depozitarea deşeurilor).

În cadrul reţelei automate de monitorizare a calităţii aerului din Regiunea Sud Est, doar staţia de tip industrial 1, din Galaţi (GL4) este dotată cu analizoare pentru amoniac. Datorită defecţiunilor tehnice analizorul NH3 din staţia GL4 a fost oprit din data de 25.10.2010.

Valorile medii anuale sunt prezentate în tabelul alăturat Tabel II.2.A.7

ARPM GALAŢI 2008 2009 2010

STAŢIE I1 – GL4 0,0058 0,0055 0,0063



43



Figura nr. II.2.A.7. Concentraţii medii anuale de NH3 pentru anii 2008, 2009 şi 2010, mg/mc

0.0000

0.0010

0.0020

0.0030

0.0040

0.0050

0.0060

0.0070

GALATI NH3

mg/mc

medie anuala 2008

medie anuala 2009

medie anuala 2010

Concluzii: Nu s-au semnalat depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile de 0,1 mg/mc, conform STAS 12574 – Aer din zone protejate. Faţă de anul anterior s-a înregistrat o creştere a valorii mediii anuale de 14,54%. II.2.A.8 Ozonul

Stratul de ozon este o regiune a atmosferei situată între 19 si 48 de kilometri deasupra suprafeţei Pamântului. În cadrul acestei pături atmosferice, concentraţia de ozon atinge 10 părţi per milion (ppm.). Ozonul propriu-zis, molecula formată din trei atomi de oxigen, se formează prin acţiunea razelor solare de o anumită lungime de undă asupra moleculei biatomice de oxigen. Aceasta reacţie se produce continuu de multe milioane de ani, în urma descărcărilor electrice şi sub acţiunea razelor solare. Artificial ozonul apare ca urmare a reacţiilor unor substanţe nocive, provenite din sursele de poluare terestră.

Ozonul format în partea inferioară a troposferei este principalul poluant în oraşele industrializate. Ozonul troposferic se formează din oxizii de azot (în special dioxidul de azot), compusii organici volatili – COV, monoxidul de carbon în prezenţa razelor solare, ca sursă de energie a reacţiilor chimice. In perioada dintre sfârşitul iernii şi începutul primăverii ozonul stratosferic poate ajunge la nivelul troposferic, ceea ce duce la înregistrarea unor concentraţii crescute la nivelul solului. Efecte asupra omului şi mediului: este un gaz puternic iritant şi afectează sistemul respirator (dificultate respiratorie, reducerea funcţiilor plamânilor şi astm), irită ochii, provoacă congestii nazale, reduce rezistenţa la infecţii. Ca rezultat al expunerii pe o perioadă de două ore la concentraţie mai mare de 2000 µg/m3, poate produce o oboseală accentuată şi lipsa de coordonare, în special asupra subiecţilor slabi.

De asemenea are efecte negative asupra sănătăţii şi productivităţii plantelor, prin afectarea mecanismului de fotosinteză, de formare a frunzelor şi de dezvoltare a plantelor.



44



Fig.II.2.A.8. Concentraţii medii anuale de ozon (µg/mc)

0102030405060708090

100

BR2 BR3 BR4 BR5 BZ1 CT2 CT3 CT5 CT6 CT7 GL2 GL3 GL4 GL5 TL2 VN1

FU FSB I1 I2 FU FU FSB I2 I1 I1 FU FSB I1 I2 I1 FR

Braila Buzau Constanta Galati TulceaVrancea

ug

/mc


Tip staţie: FU = fond urban, FSB = fond suburban, FR = fond rural/regional, I1 = industrial1, T = trafic Concluzii: În anul 2010 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii ţintă de 120 µg/mc. Comparativ cu anul 2009 valorile înregistrate sunt uşor mai ridicate. II.2.B Reţeaua manuală La nivelul Regiunii S-E, în cadrul reţelei manuale de monitorizare constituită la nivelul fiecărui judeţ se realizează monitorizarea permanentă a următoarelor categorii de poluanţi:

- pulberi în suspensie ( PM10); - pulberi sedimentabile; - precipitaţii atmosferice - poluanţi gazoşi.

O dată cu punerea în funcţiune a staţiilor automate de monitorizare a aerului, cu excepţia Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vrancea, agenţiile judeţene pentru protecţia mediului nu mai realizează prelevări manuale pentru determinarea poluanţilor gazoşi: dioxid de azot, dioxid de sulf, amoniac, hidrogen sulfurat.

Aceste măsurători se fac de către laboratoarele agenţiilor judeţene din punctele fixe stabilite doar la solicitarea agenţilor economici.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Vrancea realizează încă monitorizarea poluanţilor gazoşi din puncte fixe de monitorizare prin prelevări manuale deoarece la nivelul judeţului Vrancea există doar o staţie automată de monitorizare a calităţii aerului, de fond regional, amplasată pe drumul judeţean Focşani – Suraia, departe de zona urbană şi de sursele locale de emisie.

În anul 2010 au fost prelevate probe în cadrul reţelei manuale de monitorizare din punctele de prelevare pentru poluanţii gazoşi din judeţul Vrancea şi aproximativ 78 puncte de prelevare pentru pulberi sedimentabile, din care 3 puncte pentru prelevarea pulberilor în suspensie (fracţia PM10), astfel:



45



Judeţ Număr puncte prelevare

poluanţi gazoşi

pulberi în suspensie

pulberi sedimentabile

Brăila - - 13 Buzău 3 1 18

Constanţa - - 19 Galaţi - 1 15 Tulcea - - 7

Vrancea 4 1 6 Total Regiune 7 3 78

Poluanţi gazoşi Amplasarea punctelor de prelevare pentru poluanţii gazoşi, la nivelul judeţului Vrancea, precum şi indicatorii care au fost analizati în fiecare punct de prelevare, sunt prezentate în tabelul II.2.B.

Tabel II.2.B

Judeţ Punct de prelevare

Poluanţi gazoşi

Dioxid de sulf SO2

Dioxid de azot NO2

Amoniac NH3

Vrancea

APM Focşani x x x Focşani Sud x x x

COMAT Focşani x x x Mărăşeşti x x x

Concluzii Măsurătorile efectuate în anul 2010 au încadrat concentraţiile medii pe 24 ore, mult sub valoarea limită zilnică (0,25 mg/m3 pentru SO2 , 0,1 mg/m3 pentru NO2 şi respectiv pentru NH3 ) conform STAS 12574/1987, în toate cele patru puncte în care s-au făcut măsurători. II.2.B.1 Dioxidul de azot Dioxidul de azot din aerul ambiental a fost monitorizat în 4 puncte de prelevare şi a înregistrat valori medii anuale care nu au depăşit concentraţia maximă admisibilă (0,1 mg/mc) impuse de STAS 12574/87. Evoluţia valorilor medii obţinute din prelucrarea datelor referitoare la monitorizarea nivelului dioxidului de azot, în aerul atmosferic, este redată în tabelul II.2.B.1 şi fig. II.2.B.1.

Concentraţii medii anuale dioxid de azot (mg/mc) Tabel II.2.B.1

JUDEŢUL 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Brăila 4300 1373 1461 983 1020 280 Buzău 228 119 213,6 151,3 20,3 29,33 Constanţa 17931,9 38374,4 14757,7 26613,6 65351,2 4405,1 Galaţi 19273 18098 21285,3 12365,02 6824,88 429,83 Tulcea 4763 4488 593,95 304,22 346,96 15,421 Vrancea 452 686 415 533 354,43 290,49 Total Regiune 46947,9 63138,4 38726,57 40950,14 73917,77 5450,17



46



Fig. II.2.B.1. Concentraţii medii anuale dioxid de azot

0

0.005

0.01

0.015

APM Focsani Sud Comat Focsani

Marasesti

mg/m

c

2007 2008 2009 2010

Concluzii: Faţă de concentraţia maximǎ admisǎ, nu s-au semnalat depăşiri în nici unul din punctele monitorizate, conform STAS 12574 – „Aer din zonele protejate”, concentraţiile acestui poluant încadrându-se sub limitele admise de reglementările în vigoare privind calitatea atmosferei. Faţă de 2009, concentraţiile de dioxid de azot măsurate au fost mai mari, fără a depăşi concentraţia maximă admisă. II.2.B.2 Dioxidul de sulf Dioxidul de sulf a fost monitorizat în aceleaşi 4 puncte de monitorizare ca şi pentru dioxidul de azot. Valorile înregistrate sunt prezentate comparativ în tabelul II.2.B.2 şi fig. II.2.B.2.

Concentraţii medii anuale dioxid de sulf (mg/mc) Tabel II.2.B.2

Judeţ Punct de prelevare Concentraţie medie anuală

( mg/mc)

2007 2008 2009 2010

Vrancea

Sediul APM 0,0021 0,0022 0,0083 0,0091 Focşani Sud 0,0022 0,0023 0,0089 0,0139 Comat Focşani 0,0021 0,0021 0,0098 0,0087 Mărăşeşti 0,0021 0,0021 0,0091 0,0078

Fig.II.2.B.2 Concentraţii medii anuale dioxid de sulf (mg/mc)

0

0.002

0.004

0.006

0.008

0.01

0.012

0.014

0.016

APM Focsani Sud Comat Focsani

Marasesti

mg/mc

2007 2008 2009 2010

Concluzii: Toate valorile înregistrate nu au depăşit valoarea maximă admisibilă de 0,25 mg/mc media de lungă durată. II.2.B.3 Amoniac

În cadrul reţelei de monitorizare s-au făcut determinări pentru amoniac în cele 4 puncte de monitorizare, după cum am prezentat în tabelul II.2.B.3 şi fig.II.2.B.3.



47



Concentraţii medii anuale amoniac( mg/mc)

Tabel II.2.B.3

JUDEŢUL Punct de prelevare Concentraţie medie anuală

( mg/mc)

2007 2008 2009 2010

Vrancea

Sediul APM 0,0021 0,0020 0,0121 0,0140 Focşani Sud 0,0021 0,0020 0,0085 0,0179 Comat Focşani 0,0021 0,0020 0,0062 0,0104 Mărăşeşti 0,0021 0,0020 0,0065 0,0103

Fig. II.2.B.3. Concentraţii medii anuale amoniac (mg/mc)

0

0.005

0.01

0.015

0.02

Sediul APM Focsani Sud Comat Focsani

Marasesti

mg/m

c

2007 2008 2009 2010

Concluzii: În toate cele patru puncte de monitorizare media anuală a fost mai mare în 2010, faţă de 2009, dar nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii maxime admise de 0,1 mg/mc. II.2.B.4 Pulberi în suspensie Reţeaua manuală de monitorizare a pulberilor în suspensie, în Regiunea Sud Est cuprinde 3 puncte, amplasate astfel:

Concentraţii medii anuale pulberi în suspensie (µg/mc) Tabel II.2.B.4

Judeţ Amplasare puncte

de prelevare pulberi în suspensie

Concentraţie medie anuală (µg/mc)

2007 2008 2009 2010

Buzău Cartier Poşta 37,3 37,3 37 43,1 Galaţi Sediul APM 41,9 40,44 25,2 13.28

Vrancea Sediul APM 38,1 35,5 35,1 29.52 .

Fig.II.2.B.4. Concentraţii medii anuale pulberi în suspensie (µg/mc)

0

10

20

30

40

50

Cartier Posta APM Galati APM Vrancea

Buzau Galati Vrancea

ug/mc

2007 2008 2009 2010



48



Concluzii: - În municipiul Buzău s-au monitorizat şi pulberile în suspensie fracţiunea PM 10, într-un singur punct de prelevare în cartier Poştă. În punctul de prelevare Cartier Poştă-Buzău concentraţia medie anuală a fost de de 43,1 µg/mc, ceea ce reprezintă depăşirea valorii limită medie anuală de 40 µg/mc. Sursa acestor depăşiri nu a fost identificată precis deoarece punctul de prelevare este amplasat la limita dintre zona industrială şi cea rezidenţială şi în vecinătatea unui drum cu trafic intens. - În anul 2010 în punctul de prelevare amplasat la sediul A.P.M. Vrancea, în Focşani , str. D. Golescu, nr. 2, pentru determinarea pulberilor în suspensie – fracţia PM10, s-au prelevat 227 de probe medii zilnice, din care 2 au depăşit valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane, stabilită de prevederile Ordinului MAPM nr. 592/2002. -La nivelul municipiului Galaţi nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită zilnice. II.2.B.5 Pulberi sedimentabile Sunt pulberi cu diametrul mai mare de 20 µm, care după ce sunt emise în atmosferă se depun. Reţeaua de monitorizare cuprinde 78 de puncte de prelevare pentru pulberi sedimentabile.

Valorile înregistrate sunt prezentate comparativ în figurile II.2.B.5.a şi II.2.B.5.b.

Fig. II.2.B.5.a Pulberi sedimentabile - Brăila, Buzău, Constanţa (g/mp/lună) CMA 17 g/mp/lună

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

Sta

tia d

e tr

ansf

orm

are

Sed

iu A

PM

Car

tier

Vid

inU

zina

de

Apa

Str

.Gen

. Avr

ames

cuS

tatia

Nor

dS

C H

ercu

les

Ter

moe

lect

rica

Chi

scan

iF

aure

iIa

nca

Var

satu

raS

ediu

AP

MX

XL

Buz

auS

C T

ricos

tar

SA

SC

Bet

a S

AS

C B

eta

IS

C B

eta

IIS

tavi

lar

Buz

auS

C U

rsus

SA

Sta

tia M

eteo

SC

Zah

ar S

AS

C D

uctil

SA

SC

Avi

cola

SA

Sta

tia P

EC

O P

atar

lage

leS

tatia

Pom

pare

Neh

oiu

Ber

caA

DP

Rm

. Sar

atS

C F

erm

itS

tatie

Epu

rare

Rm

. Sar

atP

oart

a 6

Bra

sovi

aS

C C

omve

xSA

Icra

lS

ediu

AP

MP

rimar

ie M

urfa

tlar

Lafa

rge

intr

are

Lafa

rgeS

iloz

Val

ea D

acilo

rS

tatia

RA

Cer

navo

daS

tatia

Met

eo M

anga

liaC

OM

CM

Man

galia

UM

Nav

odar

iS

tatia

CT

5S

tatia

CT

2S

C N

iva

Pro

d 2

SC

Niv

a P

rod

3

Braila Buzau Constanta

medie anuala 2007

medie anuala 2008

medie anuala 2009

medie anuala 2010



49



Fig. II.2.B.5.b Pulberi sedimentabile - Galaţi, Tulcea, Vrancea (g/mp/lună)

CMA 17 g/mp/lună Concluzii: În anul 2010 în regiune nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile de 17g/m2/lună conform STAS 12574/87. Analiza datelor obţinute în urma monitorizării în cadrul reţelei manuale a pulberilor sedimentabile se prezintă astfel:

• judeţul Brăila comparativ cu anii anteriori, în anul 2010, s-au înregistrat valori mai scăzute în majoritatea punctelor supravegheate, excepţie făcând două puncte din zona municipiului Brăila (Sediu APM şi Staţia de Transformare) puncte în care mediile anuale sunt în uşoară creştere. Zonele cu cele mai mari concentraţii maxime lunare, în 2010 ca şi în anii precedenţi, sunt cele aflate sub influenţa traficului rutier intens, a activităţilor portuare şi a activităţior industriale. Din acest an se motorizează pulberile sedimentabile în punctul de prelevare Vărsătura, zonă expusă traficului rutier intens. Nu s-a mai efectuat monitorizarea în punctele de la Ianca, Făurei şi Cartier Vidin datorită accesului greu în zonele respective şi diminuării consumului de combustibil.

• în judeţul Constanţa, din punct de vedere al pulberilor sedimentabile, calitatea aerului a fost mult mai bună în 2010 faţă de anii anteriori. Principalele secţiuni de control unde nivelul pulberilor sedimentabile s-a redus semnificativ sunt cele situate în zonele industriale, unde s-au luat măsuri de reducere a emisiilor.

• în judeţul Galaţi, comparativ cu anii anteriori, în anul 2010, s-au înregistrat valori mai scăzute în majoritatea punctelor supravegheate, excepţie făcând două puncte (strada Rachitei şi strada Ionel Fernic), puncte în care mediile anuale sunt în uşoară creştere. Zonele cu cele mai mari concentraţii maxime lunare, în 2010 ca şi în anii precedenţi, sunt cele aflate sub influenţa traficului rutier intens.

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

Sed

iu A

PM

SC

Atla

s

Ser

omga

l

Agr

omec

Sen

dren

i

Oco

l Silv

ic

G C

osbu

c

Str

Rac

hite

i

Val

ea O

rasu

lui

St E

pura

re T

ecuc

i

St E

pura

re T

g.B

ujor

sat M

ovile

ni

sat S

endr

eni

Mic

ro 2

0

Gh.

Doj

a

Ione

l Fer

nic

Sed

iu A

PM

SG

A

Uzi

na d

e A

pa

Dan

a A

PM

Sta

tia M

eteo

SC

ST

X

Sed

iu A

PM

Sta

tia M

eteo

Foc

sani

Vin

con

Sta

tia M

eteo

Adj

ud

ILG

O M

aras

esti

Mai

cane

sti

Galati Tulcea Vrancea

medie anuala 2007

medie anuala 2008

medie anuala 2009

medie anuala 2010



50



II.2.6 Evoluţia calităţii aerului

În Regiunea Sud Est reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului ambiental este formată din 20 de staţii automate, ce fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului. În anul 2010 au fost prelevate probe în cadrul reţelei manuale de monitorizare din punctele de prelevare pentru poluanţii gazoşi din judeţul Vrancea şi aproximativ 78 puncte de prelevare pentru pulberi sedimentabile, din care 3 puncte (Buzău, Galaţi, Focşani) pentru prelevarea pulberilor în suspensie (fracţia PM10). Prin reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului, s-au făcut determinări pentru indicatorii specifici surselor de poluare existente: dioxid de sulf, dioxid de azot, monoxid de carbon, ozon, benzen, pulberi în suspensie (PM10 şi PM2,5). Din analiza statistică a valorilor concentraţiilor poluanţilor atmosferici putem concluziona:

� poluanţii gazoşi În anul 2010 în regiune nu s-au înregistrat depăşiri pentru indicatorii: NO2, SO2 ,CO şi O3,după cum urmează:

− NO2 (dioxidul de azot) – s-au înregistrat în anul 2010 valori mai mici faţă de anul 2009, Valori mai mari s-au înregistrat în judeţele Brăila şi Constanţa, dar sub concentraţia medie anuală. Creşterea volumului traficului greu constituie principala sursă de poluare care afectează calitatea aerului în perimetrele monitorizate. − SO2 (dioxidul de sulf) – s-au înregistrat în anul 2010 valori mai mari cu 10-15% faţă de anul 2009. Nu s-au semnalat depăşiri ale valorii limită orară de 350 µg/mc şi ale valorii limită zilnice de 125 µg/mc în nici una dintre staţiile de monitorizare. − CO (monoxidul de carbon) – înregistrările efectuate la toate staţiile automate din regiune în 2010, pentru indicatorul monoxid de carbon, nu au evidenţiat depăşiri ale valorii maxime zilnice a mediilor pe 8 ore de 10 mg/m3 stabilită prin Ordinul MAPM 592/2002.

− O3 (ozonul) –valorile orare pentru ozon au fost mai mici decât pragul de alertă (240 µg/mc - medie orară), precum şi faţă de pragul de informare (180 µg/mc - medie orară). De asemenea, concentraţiile maxime a mediilor pe opt ore s-au situat sub valoarea stabilita ca obiectiv pe termen lung pentru protecţia sănătăţii umane şi respectiv valoarea ţintă pentru anul 2010 (120 µg/mc).

� pulberile în suspensie În cadrul reţelei automate s-au înregistrat următoarele depăşiri:

• în judeţul Tulcea, faţă de valoarea limită zilnică stabilită de Ordinul MAPPM nr. 592/2002, în anul 2010, după cum urmează: - prin metoda nefelometrică: 15 depăşiri la TL1 (cu o valoare maximă de 84,21 µg/m3

înregistrată în data de 30.01.2010), 4 depăşiri la TL2 cu o valoare maximă de 75,71 µg/m3 înregistrată în data de 7.11.2010, 1 depăşire la TL3 cu o valoare de 67,38 µg/m3 înregistrată în data de 19.07.2010;

- prin metoda gravimetrică: 1 depăşire la TL1 (cu o valoare maximă de 61,87 µg/m3

înregistrată în data de 7.11.2010), 11 depăşiri la TL2 cu o valoare maximă de 79,67 µg/m3 înregistrată în data de 16.08.2010.

Aceste depăşiri se datorează în mare parte traficului intens din zonă, asociat cu condiţii meteo nefavorabile dispersiei (ceaţă, calm atmosferic).

• În judeţul Vrancea, valoarea limită zilnică la o captură de date de 62,2% în urma înregistrărilor cu analizorul automat, a fost depăşită în cinci zile consecutiv în intervalul 26-30.01.2010, valorile situându-se între 57,11 µg/m3 şi 80,59 µg/mc. Acestea s-au datorat în special arderii combustibililor.

Concentraţiile medii anuale sunt prezentate în tabelul II.2.B.6, pe tipuri de staţii.



51



Concentraţii medii de poluanţi 2008 - 2010 Tabel II.2.B.6

Poluant Tip

staţie

Brăila Buzău Constanţa Galaţi Tulcea Vrancea

2008 2009 2010 2008 2009 2010 2008 2009 2010 2008 2009 2010 2008 2009 2010 2008 2009 2010

NO2 (µg/mc)

T 43,02 30,73 28,09 - - - 5,2 4,7 36,69 19,89 31,30 15,93 17,61 12,02 16,1 - - - FU 15,76 12,25 23,94 25,5 23 19 9,29 7,8 11,34 9,60 12,64 10,47 - - - - - -

FSB - - - - - - 7,81 9,34 - 8,27 21,96 12,95 - - 5,43 - - - I 12,65 9,98 10,50 - - - - - - 12,85 21,04 16,45 - - - I1 - - - - - - 16,6 7,51 14,13 15,80 7,83 - - - - - - - T - - - - - - 12,92 5,73 11,06 - - - - - - - - - I2 - - - - - - 8,47 5,02 28,74 26,45 22,13 - - - - - - - I2 - - - - - - 2,56 3,46 19,44 - - - - - - - - - FR - - - - - - - - - - - - - - - 12,32 13,75 14,99

SO2

(µg/mc)

T 3,51 8,63 14,74 - - - 5,25 4,7 5,29 1,85 2,35 4,57 5,88 5,48 3,37 - - - T - - - - - 12,92 5,73 7,37 - - - - - -

FU - - 11,62 3,14 5,81 6,19 9,29 7,8 5,78 5,79 2,72 3,89 - - - - - - FSB - - - - - - 7,81 9,34 3,61 7,08 5,72 7,55 - - 3,75 - - -

I 9,49 12,28 14,39 - - - - - - - 2,12 2,7 3,30 - - - I1 - - - - - - 16,60 7,51 6,32 - 3,79 3,26 - - - - - - I2 - - - - - - 8,47 5,02 6,43 - - - - - - - - I2 - - - - - - 2,56 3,46 3,38 2,76 1,49 15,75 - - - - - - FR - - - - - - - - - - - - - - 4,095 6,752 8,43

PM10 (µg/mc)

T 28,54 22,64 29,07 - - - 23,94 24,42 24,65 19,39 17,54 - 29,53 24,89 27,16 - - - T - - - - - - 26,31 28,86 21,95 - - - - - - - - -

FU 34,02 - - 24 - - - - - 18,40 - - - - - - - - FSB - - - - - 28,34 27,78 21,89 18,35 16,59 13,04 - - 15,38 - - -

I 31,52 28,1 24,50 - - - - - - - - 39,26 30,03 29,54 - - - I1 - - - - - - 34,87 24,38 28,21 23,64 11,84 16,33 - - - - - - I2 - - - - - - 31,36 19,71 24,15 - - - - - - - - - I2 - - - - - - 28,93 25,01 26,32 30,85 23,78 - - - - - - - FR - - - - - - - -- - - - - - - - 20,46 15,33 15,33

PM2,5

(µg/mc) FU - - - - 10 13 22,40 14,02 15,69 - 6,2 3,56 - - - - - -

I - 15,46 - - - - - - - - - - - - - - - -



52



Poluant Tip

staţie


2008 2009 2010 2008 2009 2010 2008 2009 2010 2008 2009 2010 2008 2009 2010 2008 2009 2010

Plumb (µg/mc)

T 0,0463 0,0009 0,0085 - - - 0,018 0,017 0,016 - 0,02 - - 0,010 0,010 - - - FU 0,0423 - - - - - - - - - - - - - - - - -

FSB - - - - - - 0,06 0,009 0,009 - 0,03 - - - 0,008 - - - I 0,301 0,0075 0,0052 - - - 0,03 0,018 0,017 - 0,02 - - 0,010 0,014 - - -

Cadmiu (µg/mc)

T - - - - - - - 0,288 0,575 - 0.19 - - 0,341 0,232 - - - FU - - - - - - - - - - - - - - - - - -

FSB - - - - - - - 0,174 - - - - - - 0,315 - - - I - - - - - - - 0,254 - - 0,27 - - 0,503 0,337 - - -

Arsen (µg/mc)

T - - - - - - - 0,278 1,004 - 0,37 - - 0,64 0,749 - - - FU - - - - - - - - - - - - - - - - - -

FSB - - - - - - - 0,136 - - - - - - 0,483 - - - I - - - - - - - 0,253 - - 1,17 - - 0,71 0,662 - - -

Nichel (µg/mc)

T - - - - - - - 2,263 3,695 - 2,95 - - 0,991 0,635 - - - FU - - - - - - - - - - - - - - - - - -

FSB - - - - - - - 2,515 2,882 - - - - - 0,814 - - - I - - - - - - - 2,193 - - 1,83 - - 1,023 0,936 - - -

CO (mg/mc)

T 0,98 0,40 0,19 - - - 0,44 0,28 0,27 0,21 0,16 0,14 0,30 0,31 0,17 - - -

T - - - - - - 0,21 0,17 0,16 - - - - - - - - - FU 0,12 0,12 0,13 0,25 0,25 0,36 0,16 0,09 0,06 0,16 0,23 0,12 - - - - - -

FSB - - - - - 0,06 0,05 0,08 0,7 0,14 0,12 - - - - - - I 0,16 0,104 0,1 - - - 0,16 - - - 0,12 0,27 0,15 - - - I1 - - - - - - 0,14 0,11 0,1 0,16 0,10 0,11 - - - - - - I2 - - - - - - 0,17 0,14 0,09 - - - - - - - - - I2 - - - - - - 0.,9 0,11 0,1 0,17 0,21 0,22 - - - - - - FR - - - - - - - - - - - - - - - 0,0841 0,144 0,18

Benzen (µg/mc)

T - 4,65 2,41 - - - 4,7 1,95 1,66 - 1,03 - 2,62 2,04 0,27 - - -

FU 3,145 0,25 0,13 - 4 3,7 2,78 4,16 1,22 - 1,83 - - - - - - - FSB - - - - - - 3,42 2,88 2,79 - 2,48 - - - - - - -



53



Poluant Tip

staţie


2008 2009 2010 2008 2009 2010 2008 2009 2010 2008 2009 2010 2008 2009 2010 2008 2009 2010

I - - - - - - 3,53 2,89 1,93 - 1,84 - - - - - - - FR - - - - - - 3,38 3,5 1,96 - - - - - - 4,61 2,45 2,67

Ozon (µg/mc)

FU - 72,66 65,38 52,1 51 40 67,59 52,48 64,03 21,60 42,37 50,47 - - - - - - FSB 33,26 - - - - - 86,44 63,67 60,81 33,74 55,11 50,86 - - - - - -

I 63,16 68,8 66,00 - - - 73,47 52,6 51,6 37,84 50,96 50,05 53,43 35,2 36,09 - - - I2 - - - - - - 80,28 46,08 58,12 60,22 41,85 45,89 - - - - - - I2 - - - - - - 58,33 56,14 73,95 - - - - - - - - - FR - - - - - - - - - - - - - - - 56,72 51,83 52,73



54



II.3. Poluarea aerului – efecte locale Acţiunea directă a poluării aerului este rezultanta interacţiunii mai multor poluanţi prezenţi concomitent în atmosferă şi numai arareori acţiunea unui singur poluant (acţiune complexă şi nespecifică).

La nivelul Regiunii Sud - Est se realizează monitorizarea unitară a calităţii aerului prin Reţeaua naţională de monitorizare a calităţii aerului - RNMCA, aflată în administrarea Ministerului Mediului şi Pădurilor, asigurând alinierea la normele internaţionale şi la reglementările Uniunii Europene.

În cadrul “Proiectului pentru prevenirea catastrofelor naturale generate de inundaţii şi poluarea aerului”, în Regiunea Sud - Est au fost montate 22 staţii automate pentru monitorizarea calităţii aerului achiziţionate în cadrul Contractului nr. 84/2006 – Componenta 2 “Monitorizarea calităţii aerului”.

Din analiza datelor de monitorizare a calităţii aerului se constată tendinţa generală de îmbunătăţire a calităţii aerului prin scăderea concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor monitorizaţi în Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii Aerului. II.4. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu În anul 2010, pe teritoriul regiunii Sud Est nu au avut loc poluări accidentale sau accidente majore de mediu care să afecteze calitatea aerului. Au fost înregistrate 8 incidente de mediu care au afectat factorul de mediu aer, după cum urmează:

� Judeţul Buzău – 4 incidente de mediu; � Judeţul Constanţa - 3 incidente de mediu; � Judeţul Galaţi – 1 incident de mediu.

Datele centralizate ale evenimentelor care au condus la poluarea factorului de mediu aer, sunt redate în tabelul următor:



55



Data/ora Localizarea fenomenului

Agentul poluator – cauza poluării

Factori de mediu afectaţi

Modul de manifestare al fenomenului

Măsuri luate

Judeţul Buzãu

26.05.2010 DN 2 E85, km 104

Fum; Incendiu încărcătură auto

aer incendiu Stingere incendiu

19.08.2010 Pogoanele Fum; Incendiu vegetaţie Aer, sol incendiu Stingere incendiu

19.08.2010 Râmnicelu Fum; Incendiu vegetaţie Aer, sol incendiu Stingere incendiu

11.11.2010 Luciu Fum; Incendiu vegetaţie Aer, sol incendiu Stingere incendiu

Judeţul Constanţa

27.07.2010 Ora 09:55

SC Marway Fertilchim SA NAVODARI ,

Rezervor metalic dezafectat, în curs de dezmembrare; Declansarea unui incendiu produs de existenta unor suprafete cauciucate în interiorul rezervorului, ce nu au putut fi dezlipite

Aer - prin degajare de fum negru, dispersat în zona apropiată amplasamentului

Degajare de fum negru în timpul incendiului ce a

durat 15 minute

Izolarea zonei apropiate locului incendiului, accesul persoanelor, interzis în zonă, nu a fost necesară intervenţia pompierilor, nu s-au înregistrat pagube materiale, intoxicaţii sau efecte asupra vecinătăţilor.

23.08.2010 Ora18:30

Secţia de circulaţie Medgidia-Tulcea, la km 31+000 , dupa trecerea prin HM Târguşor Dobrogea ;

Tren de marfă nr.83972; Aer;

Cantitatea emisa în mediu

neprecizată;

Emanaţii de gaze de la locomotivă;

S-a procedat la oprirea trenului, locomotiva a fost izolată de vagoane, ulterior urmând să se ia măsuri de remediere prin salubrizarea zonei afectate.

15.09.2010 In apropierea Incendiu la o vilă Aer Emanaţii de fum intens. S-a intervenit prin stingerea



56



Ora 11:00 liceului Energetic-Constanţa; b-dul Mamaia

în constructie aflată în spatele unei vulcanizări;

incendiului.

Judeţul Galaţi

15.06.2010

Punctul de lucru al SC Rotast SRL din

Galati, cartier Fileşti (incinta fost CAP 24 Ianuarie)

Nu au fost luate măsuri de prevenire la funcţionarea instalaţiei de măcinare sulf de petrol la moara cu ciocănele aparţinând societăţii – fapt ce a dus la producerea unui incendiu în instalaţie, cu degajare de sulf în atmosferă.

Aer

În hala unde se afla moara cu ciocanele în care se măcina sulf de petrol s-a produs o scânteie mecanică, provocându-se un incendiu cu arderea a cca 250 kg sulf şi a instalaţiei electrice a morii cu ciocănele; incendiul a fost anunţat la ISU Galaţi care a stins incendiul cu apa în cca 15 minute; sulful de petrol face parte din categoria de toxicitate Xn; nu a fost afectat acoperişul clădirii; s-a constatat miros de sulf în aer în zona punctului de lucru al societăţii, care nu a persistat după stingerea focarului.

Măsură permanentă: Urmărirea în permanenţă a procesului de producţie şi a

instalaţiilor pentru prevenirea incidentelor de mediu.



57



II.5. Presiuni asupra stării de calitate a aerului din România Industria este una din principalele surse de poluare a mediului înconjurător prin amploarea procesului tehnologic, cantitatea mare de poluanţi solizi şi lichizi degajaţi. La nivelul Regiunii Sud - Est sursele de poluare industriale cu pondere semnificativă sunt: industria siderurgică, industria construcţiilor şi reparaţiilor de nave, producţia de energie electrică şi termică, extracţia, rafinarea şi prelucrarea petrochimică a ţiţeiului, activităţile de manipulare şi depozitare a mărfurilor pulverulente vrac, industria maselor plastice, industria alimentară, industria uşoară, industria de prelucrare a lemnului.

Sectorul energetic reprezintă o sursă de poluare importantă, ca urmare a extracţiei, prelucrării şi arderii combustibililor fosili. Din arderea combustibililor pentru producerea de energie în instalaţiile mari de ardere rezultă în principal următorii poluanţi în atmosferă: NOx, SO2, pulberi. Pentru instalaţiile mari de ardere s-au întocmit Programe de Reducere Progresivă a Emisiilor de NOx, SO2 şi pulberi. În contextul aderării la Uniunea Europeană a fost transpusă în legislaţia românească şi este în curs de implementare Directiva 2001/80/EC privind Instalaţiile Mari de Ardere. Impactul sectorului energetic asupra mediului, care reprezintă o sursă importantă de poluare, a fost evaluat şi s-au obţinut perioade de realizare a conformităţii la normele europene în domeniu-perioade de tranziţie pentru fiecare instalaţie mare de ardere. Energia eoliană este sursa de energie cu cea mai rapidă dezvoltare la nivel mondial, o tehnologie modernă, curată, eflcientă, care oferă o speranţa pentru un viitor bazat pe tehnologie durabilă şi nepoluantă. Această activitate este benefică pentru mediu, având în vedere că utilizează ca materie primă energia regenerabilă, evită emisiile de gaze de seră şi nu utilizează resurse naturale epuizabile. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale: - implementarea legislaţiei din domeniul protectiei mediului, privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării; - inventarierea periodica a instalaţiilor/obiectivelor care intră sub incidenţa Directivelor IPPC, LCP, SEVESO, COV solvenţi şi COV benzină; - urmarirea stadiului de realizare a măsurilor din Programul Naţional de Reducere a Emisiilor şi din Programele de Reducere Progresivă a Emisiilor; - cooperarea cu alte autorităţi locale şi societatea civilă în cadrul controalelor comune, a parcurgerii procedurilor de reglementare, a implementarii legislaţiei şi a luării deciziei; - urmărirea rezultatelor măsurătorilor obţinute prin sistemul de automonitorizare corelat cu plafoanele de emisii; - solicitarea agenţilor economici de a încheia contracte cu unităţi autorizate pentru colectarea, transportul, valorificarea / eliminarea deşeurilor generate.



58



Traficul rutier afectează mediul în măsură tot mai mare prin creşterea numărului de autovehicule. Un sistem eficient şi flexibil de transport este esenţial pentru economie şi calitatea vieţii. Sistemul de transport este unul dintre cei mai ameninţători factori asupra mediului înconjurător şi sănătăţii umane. Obiectivul principal al politicii din domeniul transportului îl constituie restructurarea sistemului de transport şi asigurarea funcţionării acestuia în vederea realizării unui sistem de transport omogen, conectat, din punct de vedere al structurii, la reţelele de transport naţionale şi europene. Reţeaua de transporturi, traficul, în special cel auto terestru, influenţează negativ mediul prin poluare chimică şi fonică. Poluarea chimică, care afectează în special calitatea aerului, este generată de gazele de eşapament. Volumul, natura şi concentraţia poluanţilor emişi depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului utilizat şi de condiţiile tehnice de funcţionare. Se evidenţiază în mod deosebit gazele cu efect de seră (CO, CO2, CH4, N2O), acidifiante (NOx, SO2), metale grele (Cd, Pb), hidrocarburi policiclice aromatice, compuşi organici volatili, pulberi sedimentabile. Nu numai aerul este poluat de emisiile auto, dar şi solul prin depunerile de substanţe chimice şi apele, prin pătrunderea acestora în cursurile de suprafaţă sau subterane. Transportul va trebui să se orienteze spre mijloace mai puţin poluante, şi să se folosească mai rar automobilele personale şi să fie utilizat mai mult transportul public (care ar trebui să devină extrem de atractiv, ca frecvenţă, preţ şi confort). În scopul reducerii emisiilor din transport administraţiile publice locale cât şi agenţii economici din domeniu au luat o serie de măsuri:

− efectuarea controalelor tehnice în trafic de către reprezentaţii Registrului Auto Român

− utilizarea autovehiculelor echipate cu sistem EURO 3 şi EURO 4, folosirea motorinei EURO 3 şi EURO 4 conform normelor europene, dotarea cu convectori catalitici a autovehiculelor

− reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport − promovarea mijloacelor de transport în comun şi a celor alternative

Procentul care revine agriculturii din cantitatea totală de gaze cu efect de seră emise la nivelul Uniunii Europene este de cca. 10%. Găsirea unei soluţii pentru limitarea acestor emisii rămâne o provocare. Cele trei surse principale de emisie a gazelor cu efect de seră din agricultură sunt: � fertilizarea cu îngrăşăminte pe bază de azotaţi, care are ca efect emisia de N2O (protoxid

de azot); � fermentaţia enterică provenită de la efectivele de animale din sectorul zootehnic, având

ca efect emisia de CH4 (metan) – reprezintă 41% din cantitatea de emisii de CH4 la nivelul UE;

� gestionarea reziduurilor din sectorul zootehnic (dejecţiile solide), care sunt responsabile de emisiile de CH4 şi N2O.



59



In cazul depozitelor de deşeuri, aerul este un vector de propagare a unor particule de deşeuri în toţi factorii de mediu. Datorită fenomenului de autoaprindere a gazelor pot avea loc incendii ce poluează puternic cu COx, NOx, dioxine, furani, pulberi în suspensie şi sedimentabile. Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt este evidentă în zona depozitelor orăşeneşti actuale, în care nu se practică exploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte.

Efectele asupra omului sunt directe, în cazul depozitării deşeurilor menajere, datorită conţinutului mare de microorganisme printre care şi agenţii patogeni care prin intermediul apei, aerului şi solului ajung în organismul uman. Deşeurile, în special cele industriale, constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu din cauza conţinutului lor în substanţe toxice, pesticide, solvenţi, produse petroliere etc. Prin natura lor, deşeurile periculoase au cel mai mare impact asupra mediului înconjurător şi sănătăţii populaţiei. Ţinând cont de proprietăţile lor specifice (de exemplu: inflamabilitate, corozivitate, toxicitate), este necesar ca activităţile de gestionare a deşeurilor periculoase să fie abordate într-un mod riguros. Structura etanşă a depozitelor de deşeuri face ca materialele, în special cele biodegradabile, să nu se poată descompune în totalitate şi, în absenţa oxigenului, să emane metan, un gaz cu efect de seră periculos.

În prezent, în Regiunea 2 Sud Est principala opţiune de eliminarea deşeurilor urbane este depozitarea care este însă soluţia aflată la nivelul cel mai de jos al ierarhiei opţiunilor de eliminare a deşeurilor. Terenurile ocupate de depozitele de deşeuri sunt considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate in scopuri agricole. Până la implementarea proiectelor identificate prin Masterplanurile privind gestiunea deşeurilor şi realizarea Sistemelor de management integrat al deşeurilor la nivelul judeţelor Regiunii Sud Est, deşeurile vor exercita în permanenţă posibile presiuni asupra tuturor factorilor de mediu. În abordarea gestiunii deşeurilor în România se stabilesc urmatoarele priorităţi: prevenirea şi minimizarea generării deşeurilor, valorificarea materială prin reutilizare şi reciclare, valorificarea energetică şi tratarea deşeurilor şi depozitarea.

II.6. Tendinţe

Principalele obiective ale politicii de mediu din România, sunt create pentru a garanta un mediu curat care să asigure o viaţă sănătoasă a populaţiei, să ducă la eliminarea sărăciei şi a degradării mediului, să regenereze economia pe baza principiilor de dezvoltare durabilă şi să armonizeze legislaţia naţională privind protecţia mediului cu cea a Uniunii Europene.

Obiective pentru îmbunătăţirea calităţii aerului pe termen mediu o Intocmirea Programului de gestionare a calităţii aerului pentru perioada 2010 – 2013 cu

includerea de măsuri clare cu termene de realizare, estimări de costuri şi responsabili cu implementarea măsurilor. Acestea sunt sunt structurate în funcţie de sursele de emisie astfel:



60



- măsuri pentru reducerea poluării din surse fixe (industriale); - măsuri pentru reducerea poluării produsă de surse liniare (trafic); - măsuri de întretinere, amenajare şi reabilitare spaţii verzi; - măsuri pentru reducerea poluării din surse de suprafaţă (încălzire rezidenţială);

o Implementarea măsurilor/ acţiunilor cuprinse în Programele/programele integrate de

gestionare a calităţii aerului la nivelul Regiunii Sud-Est privind îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător în cel mai scurt timp posibil şi ulterior menţinerea calităţii aerului înconjurător.

Conform Rapoartelor privind Programele/programele integrate de gestionare a calităţii aerului, din analiza datelor de monitorizare s-a constatat tendinţa generală de îmbunăţire a calităţii aerului.

CAP II CALITATEA AERULUI - arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/starea...

Documents

Transcript of CAP II CALITATEA AERULUI - arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/starea...