2066011 Sf Grigorie Cel MareDialoguri Despre Moarte

8/8/2019 2066011 Sf Grigorie Cel MareDialoguri Despre Moarte

1/73

sDoDsorizatllesoRosATEP.ESCHISA

o_1ee8.oar6reptu!ile,TilX?S6$:::llhll"lnr' 3,sc.B' ap 5' telfar: 056/146645' 1900Timigoara,ROMANIi"

GRIGORECNLMABE

DIALOGURIPRE MOARTE


2/73

COIECIiA RAUNTELE DE MUSTARColectiengrijite deROBERT LAZU

Ooperta CATALIN POPAConsilier ditorial ION NICOI,AEANGHEL

Ar fi trebuitsa surpindi faptul co opemului Gr[gore elMarc'a fostndiob$k Anarahiul cultural romAnesc.Mai mult, insustqutaruluie pilpjuit, pentru omul de rind,cusfinliipdrinti din Bi.serbad.dritea.nA& Nozinrc si Grigorede Nyssa.Leon cel Mare, Sfintul Grigore a fostbl popd cdrp o primil ac?st suprqnume.poetentalea ii rpcuno$leoalil mpritul depi reorgonizolbiscrio intr-opcrkndnmarcatd d,e inuazii barbare si dei naturale. (it si pe acela dp o fi losatdtrc restabiledo punte inlrc scricrilcaL ale luslrului sauprpdprrsor, ugustinpna. ProfesurulF. -Cayri spanpe"ad,,6Vfm(}a a. un ecou ndepdrtat al vocilorI Arrgustin i SfinruluiLeon". Ca

tt l!.lti, tqrltrrlN d hti,stiaues lespletuiers r?mps, Paris.lJtrrrrrc Anl,li!, 1,,,yn..t. 956,p.60.

INTRODUCERE


3/73

sipuranlo inso (o nx numdi acpctsloi l io l i ' i 'ac.lrassi t i l lu l de doctor o/ Bisrrici! cdloltp cisi imDortdnlo operpi si ortodoxio doclrinala.'El i itrae"a ost'fel galerio celor potrtt marir lor:tori di Biscricii oltnc, rinduindu'st olaturide Sftntul Ambrozie al Milanului, de Sfintulleroiim 6i de Sftnttd Augustin.

Gripore ecl Marc poalp i ronsiderol ttLlimulmorr-srr i i lor crcsl i i a l anl irhi tati i lot inp l i t 2 i isi . i r r or ' ' losi t imp, pr imul mor( oulor (r+l inal aoului mpdiu. ' I .a (unpano dintrc elP douoperioadc. papa Grigore o [osl o pcrsonolilolPromplcxa, i i rarp i .ou inltIni t l racl i l io uicl i icresiine si cea, nult mai indepdrtqtd, dar tncduie, o spirituLtti roman. J. Tixaront allrmadespre ei cd.este ,un roman, un spirit moderaticarc se fcresle de excesc ql nu lncearcairrrposibilul"']. Ia contextul Drentii sale, aceastdcaiacterizare insemna pdstrdrea utLttt srm!Dractic. de care dueatr neuaie dtit biserica,'reprezenlata de cler, cil .5iecclesia, ca aldunarea'creclinciosilor. Fatd sd abordeze marileDrchL('n7clc teoloeiei., dci timpul displttelor' r 'ah,nt , t t t t D, ae;l tar int t rect ts, .a ctpl icolrc] ' t i in ! t t i i d in S[rntI ln Scr ipl l l r i . p.n// i ] o

GRI(IOHE IE L ILqRN

rJ l i rdrnr /r , i rs l . / , r / ) ( , / .x t l t re iz ian. adil ion.Pr is L ib fn i r icLe.. i f r ! . 1 i , l : l i l r { i r

DL{LOCURI DESFNEMOARTEfolosi oamenilor biserici i,9i semneleu emii,pentr l t a tmpl ini sperantra sau teamasemenilor sd,i ctflali in qyteptarea celei de-adoua ueniri cr Mtntuitorului.

2. Grigore cel Mare s-a nd.scrn n anul 540d. Hr., la Roma, tntr-o familie de patr icienicu o veche rddil ie cre$tind: un strdnroFalsau. Fclix ul l l- lea. [usese opa, tur mamasa, Slluia, 9i cele doud, surori ale tatd,lui,Tarsil la qi Aemiliana, fuseserd. Lnstltecasfinte.A beneficiat de o pregdtire intelactualdcompletd,, dre i-a perrnts o^ scensiune apid.d.,n ddministratia romand,. n 572atinsesedeja,pentru doi an' inalta functie de praefectusUtb]s. Experiet4ddcunuLatd cLraceastdocazieti ,ua.fide mare olosmai tirziu, caprim slujitorAI OLSCfLCLL.Surprinzd.tor,a moartea dtarLui,. l rans.lornqt casa pdrintedscd de pe colina Caelittstn mdndstire, dupd


4/73

GRIGORECE], NL{RE DIALOCURIDESPREMOARTE

Din 579 insd., upd ceesteuns ditrcon,pleacdIa Constaptinopolca nunliu al papei Pelagiusal ll-lea. In aciastd imprejurare, contactulsducu crestinismul rdsdritean tta fi neintrerupturencde sase ni. Fdplul ea, n tot (tceslimp.nu s-agindit sa inicte. inba grcacdo foslinteles o un indiciu al rupturii ,,dintrecelcdoue cultur i , dintre cel i doud pdrt i alecrestinitalii"3. Noi am inclina sd considetd'macestucru co pe o douadaa unitolii ftnca)oimpcriului. unilote asiguratdde limbo latind

intors la Rom.a, Grigore tsi dorefte sd seretnlpd, n mdndstirc. La inceputul anului 590,nani Pelaeius modrc rdpus dc ciuma, iar'6r:;"svocst"e les in loeuI lui, in arlamoliilecleruluisi olr poporului. ar inpolriuapropri, ' iuoinlp.Ar'?slpisnddin uiolriaucasd I opropiesi mai mul l di maeslrul ou spir i tuol 'S[ inlulAugustin, care useseales episcttpde Hipponain acelea|i condili.i.

Actioitateadin timpul pontiftcutului depd$e1techiar itnportqn{a scrisuluisdtt. Grigorea ttebuit:tdsi pd;toreascdcredinciosii in limpul tnnr maitnceicdri: ciumd, inunclqti i , foarnete, d' i i'l 'n,rtu ll,rn'r' l rtrrt,n, Itr(r(l(,pedid Lt,tuersd/rr,vo lsr lltito1.t lr (;rthd8

pdzeoscd.d.e fi.td.ciri: donati|tii (in Africa) Simanifuigtii (in Sicilia), sd. i fereasci.din cahabarbarilor : inuaziile longobarzilor. A purtat peumeri pouara responsabilitd,tiintinselor auutiigi posesiuniale Sfintului Scaun,din Siciliapindin Dalmalia si lllyrio si din Nrico pind in Calia.Penlruel insugi -apdslroldecit it luld"senusservorum Dei, refuzinduJe pe toate celelalte.Echilibrul $i mintea ord.onatdnu l-au tngelotnici ctnd.s-a udecat pe sine, nici cind,a trebuitsd,hotd.rascd.,tu itualii mai clelicatu,mpotriuamaltratdrii schismaticilor sau tn fauoareafolosirii de calrc pufpi a propriilor sinogogi.A spori t puterea biserici i t i d dpdratu,niversalitatea redinlei crestine tusituafii ctt6epoate de concrete.Din cauza tnuaziei anglo-saxone n Britani,a, uiola cre$tinddecdzuse nacedstd, rouincie incd, din secolul al V-lea d.Hr. Crescindu ,sieducindu-i in md.ndstiri peaclauii tineri, d in accLasineant cu irtu.rdatoiii,cumpdrali din Galia, l-a trallsformat inmis[onari ( tusl ini . Aupust in, t r imisul luiArigorcgi rottduccll,'rul tstor misiunori, ttdcuenipritnul arhiepiscop cle Canterbury.In sfirgit, mdi trebuie sd dmintin cd, d,enumelcpapei Grigor,'sc eogasi orgonizareot'tntr.tcului iturgic in Biserica cqtolicd, chiar10 ,p.925.


5/73

!tRlGoBl, (!1, l\[All E

dacd orieinile cintecului gregorian stnt maiuechi deitt perioada secolului aL Vl'lea.TiuDulsou thinuit dp boalo.dar cu o exccp'tionalapul,t? dp lucru. a ptimit hincmtritolo

'or]ihnitin ziua de 12 marti.ea anului 604 d Hr'Poate sd derQniezeo asemeneaprezentareetucomiusti(:d.,ar istoria insd'ti, precum 9Listorid eclezitlsttcit u cLupdstrat mdrturi limpotriL)d Sfintuld Grigore d Mare' fie".9inulmai cl,indorinta de a'i nuanya biografiaNu Ia fel a fost jttdecat si de istorta li.teratd'care a inrigisirat dti t orgunTentelecelorioplcsi!t Je opara ur., i t 6.' e.olo elor nonr'l '!umi l i Si tcuol t , I ! t dP aff l tasL :tr tPt t3. Capitolul pe care Pierre de Labriolle i' lderiid 7n lstir\a literatuni latinc cregtrneoinr,pr ' , t t o[ irmorto lui I ld ' [r 'ns" tpi 'c"p rle' f , ' l ;do i ' t s"oIu l o l VII '1" ' ] , pt '1 t t ' t t 'u trantichitaleo rLu ndi ardtase ceno pe potrit'to.


6/73

DIA]-OUURIDESPRbMO.qRTEGRIGORECEL Mi\RE

tntr-un ciclu de prelegeti pe.liferite teme,adresatc alugorilorcorp-l nsolpor,.XX Homiliae in Ezechielemqi LX Homiliaein Evangelia cuprind predici din timpulponti.ficcltului. rima, clqtind din anul 593,a trecut mdi putin obserL)atd oate Si dincauza momentului delicat cu care a coitlcBscr ierea qi : ameninlqrea Romei de cdtrcbarb.tri. In schimb, cea de a doua lucrare,alcdtuitclcd un ciclu depredi,ci entru un ani t l l rce, o fost mul l md; (unobculo f i mair i ta lAd, cotrr tcol '4 i i etulu i m"diu, , o t i dpcet ce r7uurmat.Op.rs rlv" s q bucttrat nsodp ccomai morccduiare s-a4urtit Dialogi i;i.q fost scrisd trLtre593qi 594. n cuprinsuL elorpdtrn cdrti cdreo compun, Sfintul Grigore uorbepte e mitunisi miracole. n printek: trei cdrli, acested itttsduir$itcde sfitqii din lt(rli.r, c.u eda II a liind(ledicat.a tu intreime Sfintului tlenedict, iarcartca a IV-a esteo dezbdterc n jw'ul ideii demoarlc.Moni.eraoartesimpld 9i accesibild.n

(:(lredu fost scrisedialogurile expltca succesulpe (:(rrt | (ru arut intrr lume auidii de tlorczicLlemittuni [or lu i Dumnezeu pe pdmitut.Llnir:t: su tcLt.co,c.stei tuentalitdli irLdicamoti.L,ul atrttrL r.treDialogurile oa /o.st rndaseI2

i r

in greocd, n.o^raba..n onglo.sa.ronc,.n fran-cezduecne r rn rlahdnd.Liber .regulae pastoralis a fost scrlsd, nexrlustutlale entru clcr, n jurul anului 59l.Atc,r stnt trotole I i r tu l i lp i foptele caretreoureurmartlp de cdlreprpot ni spqrald inc?mod trcburppducoticredint osii.Si ocpastaLucrdre quut un mare rdsunet,cleuenindnxurt hmp carte de cdpd,tti entru preoti giaunountcL.

,.Cele 848.de epistolpalp Sfintului Crigore cclMare au losl reunite ntr-un Registrum.Desise-parecd cpo mai more porle a lor nu s-apastrol, [otu$rele..refac tmoslerapolitica Sirplrgroasd uremii 5i dau mdsurdadeuorotcipersonalitdlio papei Grigore.

4._Perioada n cqre a scris Sfintul Grigorec3l M3ry g .lost^nr!mitacotluc'ntionol ;otadecadenleii a sf i s i tu lu i i terat r i i parr ist ice.uu.pa ,(um om drdlol mai sus. cl pst, ,Intr-acleu.dr.ulorul cu eorc;e t'oce reccrtouc ta anItchtlalcq irzic a puulmediu.CrpdemInsdcd tcrmanuldp dt,cadenrbercsi toto!usio.tluonIarc. Fola dc limbo 6i dc literatuia|laslcd lalind. scriprile outorilor crestini auJorl mprpu (onsidcral? ca aparlinind uneil3


7/73

CRT(JORE EL ITARII

Derioude d,e decodentrd.Prin urntare, 9i^literaturq creltind a secolelor V 9i V d'. Hr-'d?si r , ,cunoscuta (o opogpul l i lprolur i iDalristirc,n ar [i loslallreuadpcil o cpotd dr'dct l ina l i tcralur i i ant icP n ottsamblu.Ci trcerau scriitori.i aQstui timp? Sfintul Augustitt,Sfintul lerotuim, Sftntul Ambrozte sau SftntLt'lIiarie sint cele mqi ilustre rLumeale utue[ueriuorlp"rrr ' m ded' n


8/73

GRIGORE CEi, MARIJ DIALOCURIDXSPREMOARTEpasaje: ndrdtiue sdu dialogdte, io,r sintdx.aesi,mplificatd, (tuind chi,ar o tend,inld, spremonotonie.

Despre stilul Sfintului Grigore, J. Tixirontafirma cd, ,oferi, in general, o simplitate gi ogravitate care se potrivesc cu caracterulscriitorului si care contrasteazd cu emfaza qicu afectarea atit de obiqnuite pe atunci"lTocrnoi simplitatea ti glavitatea sin,trdsd,turile stilului pe care e impune subiectulabord,at n Dialoguri, cuprecddere tucartea aIV-a. Moctrtea,cd moment esenl,idl l eristenlei

omului, nu este d.ecit o trecere dintr-o oidld,intr-o alla uiolae.Dcsigur. idped nu aducenimic nou pentru cre$tinul autentic, dar sur-pr inde. in carte, l i rcscul (rc?stuimomenl.Absenla tragicului mqnifest este tnlocuitd, d,etensiunedpe care o implicd. nterferentddintreceled.oud umi in persoanamuribundului. Celmai ad,esea,nconjurat de cei apropiapi gi tn

prezenla d.iuinului numai de el udzut, d,arre.simtit-dc /o/i . el gtie unde.cind gi cum uapleca.Menirea lui e sd releue i relorialli inptt..oreo diuinului.in .r'iala or, precum6i particlpdred oQmentlor Io dumne2eire.Sintp,m on$tienti d uiziunea despremodrteo omulut moalprn pslc mult mai ampld decitceo- p,pcore o uo gdsi in rindurile'cdrli i delgld, clar,poote.-numai prolundd. E pred pulinprooaott ca el sa-st schimbe pdrer i le souconu.rngcrt.lp.- ltt urm-o unci simple lecturi.t tsttEu.I plut nsclol de eunoaslerc a [i corecldlormu[orc d unoro din inlrebdri lc care i iredmintpscontu.luiceea e stp. ar cistiEulcpluioorntc de tnlelepctunp ua lt pe mo[ departccredrnla. ftes1o estc un posibi l mcsaj oldlologutut dtnlre un (olugar. pe nump Pctrtt,corp i$i asumd rola/ dp advocatus diavoli, siS[intul Crigorc rct Mare. care sosupt,n" inir i-borilor.cu oiguronla pp corc t le datt experienlo$t creatnta. fiecunoa$lpm n rdspunsurile sdleocea responsabili.tote pp care p-apa Crigore ostmtpo lata dc.C[pr St moi cu saamd lalo deoa.mcnii simpli . Arcsloro din urmd li seadreseazoeIprtn nttmorul mare depilde, rar,intdrpsc de [ipcqrr dota raspuniul do! laI n.t cba rea.cd ugi) r u u . De [op !. I ocmai a ces!pucte ddu lmprcsta dp crealip populara, uneori

'J l i \aront op .rr . p . 48,1.'V l 'brhDpe,\r i is .1, ,9o,, , ,?deuonl lo,ro t . i 'a r is ,EdiuonsdtrS.! i l .19?i. p 20 .l)e cind llrlsros s inriat sr a biruir asupra morfi.moarna ir rccasia lunre esie ndevnmtu moa.te. ar moa.teafizi.nest{ , , r l .a spr. ! i rU v . in ic : i Dr rcee.. c .err inu l e 'rdennat snJ{ 1 ,n { r ' , : , ' ,1 . , r" ' r ' . ,p , onuu"ro)_ere16

II

17


9/73

DI-{LOGURIDI]SPREMO.\RTEGRICORI] CEL }'I-{RE

chiar nqiud. Sd' nu ne-dezi luziondm-"iti idu-\", p"rtru omuleuuluimediu,eleau"ii i i iun" inui orizontd? astpptorc bspdatde miraculos. Dcsprep,'puloti lalPd aceslori i ld", Pi"rr" de Labrio l lo .a f i rmd cai . i^usjnutia populard catol ica i datoreazaiui C"i ;eot" i ra i mult deci t or icdruia dinl lei ia" i "L i i """" I au precndatc Efoclul lorisupri cititorilor squ' mai curind" asupraascultdtori lor din aceo uremecu greu ll 'arpute


10/73

11i,.;;.i,,,, . , . ' i : ; , , ; , ,i : , r . , ,. - i l . r . , : t i : , : . i r , . : r .] .i l

': j. ; l : . i i j ]l i ,; : i , ] j

'1 . ' t : r , I i l i : ' . ' -: 'i I r : - . r . . , . r ' : , l: i ; - , i r r ., ; r . / r . i r l j ; , . ! i 1, :: . : , : . I , : , i , : . : , j : ; ; ! . i ! i . t \ : , !; l r l , " , i . ,, . ' 1 i . , . ' ! ' , , . , : \ I l , ! . i : : - r ' . . : i: tl . . , . - : . . , .1 . , , , . . ' ; , , , .1 r . . : .i , i l r . , , i ; . . .. . , , , . l ; \4 : ." ! r ; . r . ! . . i - . . , r ,1 .r . a. . . ; r . . , l r '\ ' : i : . ; - . : j \ . - . \ : : . r ' . , .. . ' . t ' , r . , ' - t r l : :1 i : l l i j , - r . r i


11/73

NotaiTraducereaa fosl facurl dupe extul latin djn edjlial i f ine"u ln-"r i ' l ^c dpsrar ' r i r i - ' rnrur i rn 'ad 'rr l" ' , : " i i . i , " . ; i " , l . .L i , . .S"xn"h."r .r-nn -

cr '5oire I 'i ; , ; ; i . n ;1*, ,"" i" -e l l l r -L ir ' /v) r ' ) i r ' r r rrqu-' i"n i" . . " . , r , r , r r* ' ' n" r o$rr, ' l - r l l ' r r I rorphr lxul \r ' r inr 'i ; ; ,1-: ;' " i . i ;. i . ' r ' . t . . " , t r" ' ru ' r ' reso' ' ' i , i . " . i . .u r ' r ' ,r l l "br i :uf rrorruF l ' f-g 'r ', r , " . . ib i i i . . "" ( / ; , , ,o* , , ;7 , ,"" B",r 'esr i Flr t ' ti " i ' , ' , " , ' r . , ' Bro l r '" r "" \1 , :" ,n , ofrocox' ' ' tsr-Pfi ' i 'i r l ' ' : la" '"i . " . ; ; ; "- , ; r , ' , , , r r rrnono"rrrrr ' - ' t" i ' r r ; ; ' ; ' . ' , , ' , , ' "" ' ' ,1r , i ronrrrr ' r - 'd ' i ' " :r lat in"

in. i . , , i . , , , ' i , , '" , . ' r- , t " , . n ' 'nformJ'rrrFrrurs" ' f ' r ' : 'de Gfjsofe col I ' lare22

L Dupi ce a fost alungat, din propria-i vin6,de la bucurii le raiului, primul pirinte alneamului omenesca cunoscut chinul exiluluiqi al orbirii de care suferim, cici, phcituind, aiegit din condilia lui de atunci qi n-a mai pututvedea acele bucurii ale catelii ceresti, pe carele contemplase nainte. In rai, omul se obiq,nuise si se bucure mereu de cuvintul luiDurnnezeu si sa se imper.tiqeascadin duhulpreafericitilor ingeri, datodte curiliei inimiiSi inellimii gindurilor. Dar, dupi ce a cezutaici, s-'a ndep-irtat de acea umini a mintii decale Iusesepairuns.

2. Noi. desi nesculi din carnea acestuia inintunericul exilului. am auzit cie o cerar.ecereasce,am aflat ci locuitorii ei sint ingeriiDom r u .cA rrfletelc ""loldr,pt "i desavir-its int rmpreuni cu ace-r i ngei i dar t l i i tor i idttpc rrrp sr ' rndoresca ar cxislac(va ce sinu vadi cu ochii trupesti. frindcdcelenevezutenu se pot cunoasteprin experienfa. Pdrintelenostru dintii n-a avut aceastd ndoiali. cici.desialunga( e a bucuri i lc a iu lu i . q i amintea

2:3


12/73

CRICORECEL MARE

ce a pierdut tocmai pentru cA vizuse. Ceilalliinsa nu pot nici sa priceapd. nici sd 9iaminteasca cleauzite, i indce-nuau, aidomapdrintelui dintii, experienla din trecut.3. E ca qi cum o femeie insircinati ar fiaruncate in temniti qi, acolo, ar da na$tereunui copil care, odate nescut, ar fi hrinit qicrescut in inchisoare. Daci se intimpli camama care i-a dat viati si-i vorbeasci desoare, de luni, de munti gi cimpii, de zborulpiLsirilor, de alergarea cailor, acela, nascutfr ind 9i hrr4ni t n temni ld.nu va gt i deci tdeintunericul ei. indoindr.r e de celece audFca

existe, pentru ce nu le-a cunoscutdin proprieexperienle. Tot astfel qi oamenii, nisculi fiindin-intunericul exilului. cind aud vorbindu-sede cele nevezub si mai presus de er, nu creoci sint adevdrate,pentru ce nu le cunoscdecitpe cele vizute qi lipsite de importanle, inmijlocul cdrora s-au nescut.4. De aceea a fost dat ca insuqi Creatorulvizutelor si nevlzutelor, Unul Niscut din

Tatel. se vind spre mintuirea neamuluiomenesc$i sA trimite Duhul Sfrnt in inimilenoastre, ca prin el, intorqi la viald, si credemco n am pulul cunoagte r in proprie expe-rienti. A$adar, in mdsura in care am primrt

DIA]-OGURI DISPRE MOAXTEacest duh, ,,oruaao mogtenirii noastre'4,nu nemai indoim de existenla celor nevizute.

5. Cine insi nu'i intirit in credinli trebuie,firi indoiald, sd creadi in spusele celor dinaintegi in cei care au ajuns deja si cunoascecelenevezute, prin Duhul Sfint. Prostui e copilulcare socote9te i nama il minte l'orbindu-i delumini, cind el nu cunoagte nimic altceva inafara intunericului temnilei.

6. PETRU. mi placemult ce-mispui. Cinenu crede insi cA cele nevezute existi e cusiguranta un necredincios. ar necredinciosul,atunci .c ind e rndoie_ste.u caulal .redinta. io explcal re ralronala.

1L GRIGORE. indriznesc se spun ci fericredinli nici necredinciosul u poate rei. Dacil-aq ntreba: pe cine ar{) atA qi pe cine, mamd.piar rispunde de ndati : ,,Peacelasi pe aceea".Intrebindu,l, in continuare, dacd nlelegeacevape cind a fost facut sau daci a vizut ceva pecind se na.t"a. \ 'a lerunoa{ie ' a nic i n-acunoscut,nici n-a vAzut nimic, qi totuqi crede,deqin'a vizut. FAre si stea la indoiald, punemedurie ci unul ii e tati, iar cealaltd, mami.lil. r, 14.

25


13/73

L|HIUOIII I] L,L }I \NE

2. PETRU. N{hrturisescce n-am qtiut piniacumca :i rrr)necredinciosrc credinlaGRIGORE. Chiar qineoedincioqii au crcdinla,numai de ar fi [credinti n.t.] in Dumnezeu.Peaceasta. ai aies,dacd ar aveao. n-ar mai finecredinciosi. ornind ocnai de aici, rebuiesE-i convingem de necredinta lor qi si ir:hemim a h-arulcredint.ei. e vrene ce credlucr.ur ipr.c l re nu le-artvdzut.chiar dpsprepropriu l tr rrp.caree viz ib i l .cum dc nu crcdca iele invii ibile nu se pot vedea cu ochitrupegti?3. Faptul ce sufletul, spre deosebiredc trup'dninuieqi dupe moartee acceptat e ratiune,dar numai cu partca sa de credjnte.IIL Dc fallt. Dumnezcu atotputerrlic a creattrei duhuri: unul fari trutl, altul in trup, da|firi a nr,rri o dati cu acestaqi al treilca, carenroarco dati ctt trupul. Cel carc nu e in trupe dr.hrr lr rr :-rlor. " l r .P in l r r lp.d.rrntt rr , . , ; ,r ,, , larr , r t r ' r r t r l . drrhuloat ' r* i lot. lar r l trhLt l

c:ue c in tlup gi ooare o datd cu acestae alanimaieiordomesticcFi al tuturor fiarelor.2. Onul a fost lir)duit deci a mijloc,si fiemai prr:josclccit ngerii gi mai presus dccit

26

anjmalele. El arP ceva in comun cu celc desLrs i alt(eva. cu ccle de jos. adlce nemurlrca: ;h; i " l ; i ; de a ingeri . ar moartea rupului" A" iu unir .ut" .p in"h rndbirurrr la nvier i ivai""o "a al"ou"a insdqi moartea

trupului fi-nind de suflet, trupul va fi pastrat pentrui;id;.i;;. deoarecesufletul insuqi, linind deij ;;;;t"". se*a pcstra.Acc.t rrup nu dispcrci"-rr f " i " i " i la cei pacalosi ln.trntpulchinur 'r lor.acr. ispar lndmelel l mal raml l lco""ir" "u'u""i "" au picituit cu trupul qi cusufletul . esi raind vesnir n ecente a moarafera incetare n trup qr rn sutlet'3. PETRU.Toalpci lc le spui 'e notr ivesc u"r;; ; l i ; a eindi al credinciosr lor 'e rntreb'" .11-ar"" lcoal i srr f letulnam.ni lor dP al""" i ,"uf" fo ip l intr o dist in '"r ie t r l dP nPl j t de. ' . S, ' lom,rn punr:.Art 2is in in^tn^to tadrspre ii i oc'ta"nilot d L)utnnr2c.Itt ]nt'otco

"i"[i a,'r"a"g" usrl]tptt, aninolplar' l i in'l ' a)noo t pa, or, , api PPD rlt ur tn ' r t t t ,p ' t t t t u n 'molp, tor roat la Pstr realo ot | , t1 ' t t lu) t t la :io" i i , ' r ina" . i rceln" ig,rrLl . , l dnttg,r. .D' ,po"ur', n"oor"oinul, aso mor qi cle Toti au ut1singurdtth de viala, .aromul n dre tiLDlLc dL

IJ].\LUCURIDESPBENJORTD

2i


14/73

DTALOGURI DESPRE MOARTEORIGORECDL MARljnult decit dnimqlele"r. La acestecuvinte maiadaugd o concluzie, spunind: ,,Toate sintsupuse eserldciunii i todte p ndrpoplddlrpac;lali loc. Din ldrino.sint 'aculeSi n ldrinase uor intoarce. fd.rd deosebire"a.

Iy. GRIGORE. Cartea lui Solomon, undeau fost scrise acestea,se numeqte Eccleslnsl,ceeace nseamni, de fapt, orotor. Intr-un dis-curs oratoric se fac afirmatii prin care sd fieopritd discordiadin sinul unei mulgimi agitate.Cei mull i au pdrer i di fer i te.dar. pr in argu-mentalia oralorului, sint condugi a o singuriopinie. Agadar, cartea se numegte Or-tor,pentru ce, in ea, Solomon a luat asupra samodul de a gindi al unei mullimi revoltate : elcerceteazi felul in care ar fi tentate sd iudeceo nl into n,pr icepLl la. a intr -oanchcta,a c i tepirer i le da pl nairple. a ror r i reapersoncjpdifcr ite l i se suhstituie2. Dar oratorul care losteste adevirul l inigr, $t , , . ca pr int r .un g.st J l m;rn i l , agi tc t i i rtu l r rn, , si i r ' ,adurc le un singur grnd atuncicind rprnp. rn f i r r r lu l acele ia ' i ccrrr : . .Sodscul lam t u Io{t i lu lpl sf i rs i tul distursului .

28

Teme-te .eDumnezeu$ipdzegte oruncile Lui ;acestd este ucru cuvenit fiecd,rui om"i. Dac-anu s-ar fr substituit, cu vorba sa, mai multorpersonajedin aceeaqi arte, de ce ii indeamn6pe tofi. f6rd deosebire. a as(ulle sfirsituldiscursului? sadar, punind n f inalui cbrqi i :,Sd ascultdm cu tolii la /e1",el insugi mirtu-risegte ci, luind mai multe chipuri, n-a vorbitca $i cum ar fi fost unul singur.

3. De aici reieseci, in spaliul aceleiagi drli,se aI16 9i pererile provocate prin intrebiri, qicelecaresatisfacprin raliune ; pe unele e aducela lumind dintr-un suflet ispitit qi dedat inciplicerilor lumeqti, pe altele, intre care celeconforme cu ratiunea, le explice gi opreqtesufletul de la pliceri. Chiar acolo spune: ,"ll4is-a pairut un lucru bun sd md,nincegi sd,beacineua gi, cu bucurie, sd aibiL olos,d)n muncasa"6.DcLr,mult nai jos,adaugd,: Mai bine e samergi lcl c.lsa in doliu decit la casa de ospd]"1.

4. Dace, ntr-adcvdr. in, ,c "a manin. i si .bbei.s-al pAlcaca mai bjne ar [r lost sa n]par!.ila casa de osoit. decit la casa in doliu. Se'E.cl,12, 13t Eccl 5. l i .

29


15/73

URTGORIi EL IIARE

vede clar cd prima afirmalie e gindita de unom slab, ial. cea din urme e adAugate ca oiudecati a mintii. Cnci Solomon expliciimediat motivele acestei udecetri9i aratd caree folosul unei case ndoliate, spunind : ,,Acolosp dtra.Be t.pnlio.dsuprd sfirsi,tulrti ulttroroamenilor, iar el uiu ,:egutdegle a ce oadeveni"3.

5. Tot :rcoloa fosi scris: ,Bucurd'te cit e$titir?dr"r, ar',pu(in mai os , ada:lgal...7'increlcosi ploccr i lcJintdesarrt t . Dovedind mediatca degert ceea ce peruse ce sfituieqte cu oclipi mai devreme, el arati clar cd le-aprezentat pc primele ca fi ind vorbe pornitedin pofte trupeascir si ci le-a addugat peurmetoarele ca f i ind conforme drepteijudeciti.6. Vorbind deci rnni irrtii clc plicerea celort ' r rpt. t i . e l , l ' , laI i , r r b inese mbnincisi sdL,ei a . 'd.rpn.r' l ' gr i j i . der ' . nredLFl poi .olr 'Jn( l jorn jr ic* ' t l r , , r ' t r , rorr f ,r l m judo, rr i imintii, spunincl aL stemai bine s,r mcrgi la

DI,\LOOURIDI'SPRX IOARTE

casa in doliu, decit la casa de ospe!. El pro-pune. ca pe o iudecrraa celor l rupc$ti . c6i inarul trehuie e sehucurc n t inelel"asa.; itotuqi, imediat apoi dovedeqte,precizindu-qigindul ,cd l inelctea si p l6cc) i lP rupesl i srntdosarte. s l fe l ,oratorulnostlu ace unoscutimai int i i p0r 'creaLrmeasci .a si cum ar venidin mrntea , 'c lo l s labi . , ,Moarleae o(eeoFipcnlru ootnetl i i penlr troni tnale, or sootlo'ostocgalaoninduiora. Dupdrum ntoore tnt,l,asa mor $i ?le.Toti ou ocelaqi uflu, or ontultu-are imic mai mult decit aninalele'nr.

7. lmedial apoi . q i "rpr ima totu: i propr iapdrere, onfolmi cu udecatanriDti r . .Ce ,.inteleptu.lmai mult.leci.t snitutitul Fi ce dresdracul, dacd.ntt foptul cd merge acalo Llndeeuiolo'1'?AFadar, l a spus:,,Onraln dre ntmlcmai mult dectt animalele"'', dar el insuqi aarr i rr t cA intelcpl l r lnte nt:r t mrr l l nu numaidecit animalele.ci qi fali de cel smintit, tocmaipcn u fe -,,t ' gr, a' olo ttnrl, " t ictto-'' '. 'rinC.C-t , , U\ ln l , , , ' l r l ' l ln r ' l l l i r l l l . l l l Ca n l l J lc lesreviata olnului, doverclinda e intr-alt loc.

30 .11


16/73

CRIGORTCEL MARE DL{LOGURID'ISPREMOARTE

Deci omul are mai mult decit animalele faptulci ele nu tuAiesc dupi moarte, iar el abiaatunci incepe si trdiascS.cind viata lui vizutese va fi te;minat prin moartea trupului.8. Chiar qi mult mai jos, el spurie: ,,Oricepoate lace ntina ta sd, qcd cu stdruinld, cd,cinu uafi'nici lucru, nici cuget,nici gtiinld, niciinyelepciune la cei d.e os, cdtre care tu tegrdbe$ti'n'.Cum sd fie totuna moartea omului$r moartea animalelor, iar soarta si le fiecomuni? Cum se nu aiba omul nimic in plusfald de animale. cite vrenre a,"estea u majtrdiescdupb moartea rupulrr i . ar suf leteleoameni lor-s intr imise dupi moarle a cei dejos pentru faptele lor rele si, aflate chiar inmoarte, nu vor mai putea muri? Dar, prinacestedouApereri atit de diferite, se aratd cdoratorul care spune adevirul prezinth 9i cevine din ispiti trupeasce, stabilind apoi si ceesteader spjr i lual .9. PETRU.Mi bucur cAnc$tiintaD-a ficutsi intreb, reu;ind astfel se invet cu atit demare exactitatc e Du cunoscusem.)ar te rogsi mi suporl icu rabdaredacaeu insumi mevoi pune in locul celor slabi, dupd obiceiul

32

Ecclesiastului.Aq putea sd Ie fiu mai de folos,intrebind eu pentru ei.10.GRIGORE.Cum sAnu am ribdare dacite pui in folosul aproapelui tiLr mai slab, de

vreme ce Pavel spune. 'Tuturor toate m-amfdcut, cd sd,-imintuiescpe toli'16?Pentru ci tesmereqti din dragostc, trebuie sd fii liudatmai mult, ceci urmezi exemplul admirabiluluipredicator.y. PETRU.Mi s-a ntimplat odati si fiu defale la moartea unui frate. Brusc, in timp cevorbea,gi-a dat ultima suflare qi, cel pe care lvdzusem mai devremevorbind cu nine, I,am

vezut acuma dintr o date mort. Dar n-amobservatdaci sufletul seu a ie$it sau nu, gt mtsepare foarte greu de crezut ci existd un lucrupe care nimeni se nu I poate vedea.2. CRICORE.Ce-id" mirare Pcl , , ce n-aivazut sufletul ieqind daca nu-l vezi nici citivremc imine in trup? Onle socotesti.n t impce vorbcqticu mine, ci eu n-am suflet pentruca nu-l poli vedea n mine? Natura sufletului

e invizibili si astfel, sufletul iese nevezut dintrup, dupa cum nevizut stiruie in el.' I Cor 9 - 22.

33


17/73

GRICORECEL MARE DL\IOGURTDESPRXNIOARTInevizut, de lTerne ce trebuie se ramrna rnslujba creatorului nevizut.

5. PETRU. Toate au fost spuse perfect.Totugi mintea refuze sd creade ceea ce nupoate vedea cu ochii trupeqti.GRIGORE. Cind Pavel zice: ,,Iqr credintdeste ncreditulareacelor ndddj duite, douedirealucrurtlor celorneudz&te"1?,l afirma, pe drept,ce e crezut numai ceea ce nu poate fi vezut,pentru ce nu se credeceea ce se poate vedea.

6. Ca se mA ntorc totugi la tine, ili voi spunepe scurt ci nimic din cele vdzute nu se poatevedea decit prin intermediul celornevizr.rte.Uite,ochiul tiu percepe ot ce are trup, qi totu$i nicichiar ochiul trupesc n-ar putea sd vade cevacorporaldaci un lugu incorporalnu I'ar stimulapentru a vedea. Inlituri spiritul nevizut gizadarnic se mai deschide ochiul care vedeaodinioari. Smulge sufletul din trup: ochii vorrdmine, fari nici o indoiali, deschigi.Aqadar,daci prin ei se vedea. de ce, indepirtindu-sesufletul, m1 mai vid ninic? Conchidedeci dinasta ca inseqicelevezute nu sepot vedeadecitprin intermediul celor nevdzute.

3. PETRU. Da, dar pot sd-mi dau seamadeviatasuf letului are dmine n trup din inseSimiscdrile-rupului.Dacdsu-fletul -ar i in qolpmembrele cestu ia u s-arpuleami;ca. InsAduDa e miscdri audupace aptesa ved vialade'dincolo e trup a sufletului.astfcl inctt sideduc ogic.dio lucruri carese vdd.ceea edefapt nu pot vedeal

4. GRIGORE. Po!i, dar nu aqa, ci in alt modDuDacum forta suf letuluidd via la gi pune nmiscare trupul, puterea lui Dumnezeu leumple pe toite ciie le-a creat: unora le deviaid insufletindu'le, altora le-o atr ibuiepentru a vielui, iar altora le-o di numai pentrui exista. Cici n'ai cum te indoi ci Dumnezeue creatorul si stipinitorul, cel ce implineqte qitoate le cuprinde. le transcende qi le susline,necuprins ai nevizut. Cei care slujesc trebuiesi caute sA se asemene u celceruia ii slujesccine sluiestecelur nevizut, nu ne vom indoicAe, a rinclul siu, nevdzut.Dar cine se credcmcA sint acest ia. daca nu sf int i i ingcr i siduhurile cclor dt 'epfi? Dupa ctm, privindmiscarea rupului. deduci viata sufletului carecalaslr r r le in t lup pornindde lc un indici ' rminor. nt rst fcl l r , . lbuic d dedu,. i i ex is lentasufletuluicarepiraseqtecorpul,pornind nside la o raliune supcrioari: el poateexista qi34


18/73

GRI(iORFJEL II-{RE DLAI,OGURI DSPRESIOARTE?. Si ne inchipuim, cu ochii minlii, ca seconstruieqte o case. GreutAti imense sintr idicate, coloane nalte sint susoendatedemasindr i i .Cinc, ogu-te.a,^c ceaitAu,-rcr . :t rupulcarnsevede) enlruca trage u mjjni ledc acelepover i . .or i uf letul nnvazut, areddviali trupuiui? Inleture ceeace nu se vedc intrup, gi pe datA vor riminc nemiqcate toatecite Ie vdzusemmi.cindu-,se.oalc (",rpur i lcclln ptatta, cale se poi vedca,8. Din acest lucru trebuie inteles c5, inlumea vezuta, nimic nu poate fi decis ariIirea nevizute. Aqa cum llumnezeu atot-puternic, insufl ind sau plinind, dn vialn qimiscare celor nevizute, care sil iqluiesc inminte, tot astfel. nevizutele insegidau miq,care $i scnsibil i tate evarsindu-sc n trupu-rilc care se pot vedea.I PT' :RU. Md roi r rnnsc.-uplAcere.n\ in:l in fata acestor argumentej caci acum sintnevoit sri considelvizutele ca fi ind aproapeneinsentnate, ocDai eu qare. sub rnascanestiutorilor. mi indoiam, cu putin inainte,de celenevizutc. Plin urmarc, mi plac toatecite e spui.$i totusi.dupi cum mi dau seamade viala suflctului ce staruie in trup dinmi5.alFc ar ' "slrr i : , , ot cstf ' l r lvnes. ba rccu-

36

nosc i viala suJletuluide dincolode trup, dove-ditt pdn citeva lucruri clare.yL GRIGORE. Pentru aceasta,prea pufin

mi voi trudi cu argumentatul dacd-tevoi gisicu inima binevoitoare. are sf inl i i apostol i" imart ir i i lu i Hl isros ar f i d isprptuiaaceasrawiali qi ar fi renuntat la suilete o date cumo-artea rupului, dacd n ar fi $tiut ci pentrusuf lercurmeaza viatd mai sigura?C6irr r rrspulcd re.unost ivia(asuf leluluicarestaruiein lrup dupamiscdr i l , . ,corpului.i a Acaaceiaale cdror sLrf le(eu lrecut n molr te, dar aucrezut cd via!_asufleteior dninuie 5i dupnmoallCa rupului. straluces.pr in miracoleledc z i cu zi. La rr r rput. i l . or noinsuf lnt i te inbolnavii.qi_sensinitosesc. vin spcrjurii qi sintchinuit i de .demon, vin posedali i qi sintclibera!i, vin leproqii9i sint iurdlali, sini adusicel mol.uj lar el lnvle.2. Gindegte te in ce fel triicsc suflctele loracoio ndp"inr . dacd iui chiarsi t ruprrr i le o,.moarte r ir l ,s, I r in ur ir de mrr l tc mrracole.Aqadar, dacAdcduci viata suflctului ce stiruiein r tup dupa nr isccr 'a memblclor .dr-ce nuuccppl_ii vi i r ta suf lorului n alare rrupului,dovcdiLA.r in purerermiracnielor .hiar i dnllIsteoseminte ipsite de vinta?


19/73

CR]GORF, EL IL\RE I}L{LOGURI DESPRE MOAiTEmatca sufletului i se irgi gi vizu, ca luminaide o singuri razd de soare, intregul universadunat sub ochii lui.

IX. De la aceiagidiscipoli ai lui, am aflat cidoi nobil i birbali, deprinqi cu invileturaprofani, fra{i drepli, care se numeau, unulSpeciosus'0, ar celelal t Gr igore, i s 'auincredinlat in viala religioasi, dupi canonulIui. Pe acegtia,preacinstitul pirinte i-a gbzduitin menestireape care o construise ingd oragulTerracina". Ei delinuseri multe bogdlii inaceaste ume, inse pe toate le-au deruitseracilor, pentru mintuirea sufletelor lor, qiau remas in acea menestire.2. intr -o zi . pe cind unul dintr . ei . anumcSpeciosus, fost r imis l ingi oragulCapua, nfolosui mindstirii, fratele seu, Grigore, gezindla masd gi mincind impreuni cu celugerii, afost cupdns de un duh si a vazut sufletul luiSpeciosus, i'atelc seu aflat atit de departe,ieqindu'i din trup. Acest lucru l -a anunlatimediat cilugdrilor qi a plecat in grabi, insdpe fratele seu I a gdsit deja inmormintat,"'Ct spr.iosls, a, r,r'I'umos , in sois iizi. si noral (lat. .ls. 3i patr.).' '|\tacrn (Totr.cina), ae, ,ons in Latium .

3. PETRU.Mi separecd nici o iudecatenusepoate pune cesteiemonstral i i .r incaresintem constr insi sA credem ceea ce nu sppoate vedea tocmai de citre cele ce se ved.t|ll. CRICORE.Pr,r l inmai sus e-ai plinscanu ai vazut iesind din trup suf letul unuimuribund. Insd chiar aceastaa fost gre$ealaai ceutat se vezi cu ochii trupeqti un lucruinvizibil. Cnci multi dintre noi, curilindu-neochiul mint i j pr in credintd neint inatd sirugaciunespornice.a- vdzut adesea ullelccar"e araseaurupul. Prin urmare,sint nevoilsd povestesc"umau fostvazut, sufletele r'sind

din corp sau ci te au vezut ele nsele n t impce ieseau.Deoarece atiunea nu e suficienti,exernplelevor convinge un suflet Soviitor'VIII. it a doua C.rrrea acestei ucrerils, amspusdeia,"5 reacrnst i tul encdict , upacuma aflai d. l, dis.ipoli isir idcmnide nc|edere.afl indu se departe de Capuar'g, vizut inmiezul noptii sufletul lui Germanus,cpiscopulacelui orai, purtat la cer de ngeri, iutr'o sferi

de foc. Privind acel suflet ridicindu-se la cer.' D,'lderfi,. Siniultri Cricore cel M.re cupind putru.i i. 'lextnlde fata reprcziDr. .nrtea a Patta (v introd )i ' !Cap,a ac.,orrr nlrrc in CrnParia'38 39


20/73

CRI'iOtsti CEL M.\BE

aflind ci iqi diduse duhul in acelaqi ceas incare avusesevedenia.X. Pe cind md aflam inci la mindstire, unom cu frici de Dumnezeu qi foarte demn deincredere mi-a povest i l ca niste oameni.indreptindu-se cu corabia dinspre pir l i leSiciliei citre Roma, n mijlocul mdrii fiind, auvdzut cum era purtat la cer sufletul unui robal lui Dumnezeu, un om care fusese nchis inSamnium. Coborind ei pe mal 9i cdutind si$tie dacd aqa s-au intimplat iucrurile, audescoperitci acelrob al lui Dumnezeumullsein acbeasizi in care il vizuseri urcind in

impdritia cereascA.XL Cele ce voi spunc le-am aflat dinrclatarea unui om preacinstit, pe cind eraminci in mhnistilea mea. El povesiea ce unvenerabil pirinte, pe nume Spes", construrseomindstire intr-un loc al cirui nume e Cample,situat cam a gasemii de pagide vechiuloraqal Nursieizr . Pe acest om, Dumnezeu celatotputernic qi milostiv I'a apirat de osindavesnr,. f lcgel indu. l .-ahnrdzir i ceamai mare! Ct .?.s r2rr ,,sDef!ni:r, n,nrri al sp.r,ntci .: 'Nuhia, d...o.ai in tinutul srti ini lof (rz i No.cia),10

DI]\LOGURI ]ESPRDMOARTEasprrme, qi cea mai mare risplate: mai intiiflagelindu-l, apoi insinetosindu-l pe dcplin, i,aadtat cit de mr.rlt l iubea. Timp de patruzecide ani i-a acoperit ochii cu iniunericul uneineintrerupte orbiri, fdri sa,i dezvdluie weolumind sau cea mai mici aritare.2. Nimeni insi nu rezisti la chin daci ilperAseqte arul lui Dumnezeu.Daci Tatelmilostiv, cel care dd pedeapsa, u acordi qiputerea de a indura, curind, din neputinla dea suporta, infruntarea picatelor noastre nespore$tevina. Din nefericire, se intimpld cigre$calanoastri cre$te tocmai atunci cind arfi trebuit sar-i aqteptim sfirqitul. De aceea,vizind Dumnezeuneputintele noastre, adaugepAzirea alitud de incercdrile iui. Lovindu,iacum, el e drcpt qi induritor cu fiii sii ceialeqi, pentru a putca apoi sd-i i.erie pe drept.Astfel, c'itAvreme a fost apesat de intunericuldin afar i . preacinst i tul bAtr in n,a fostniciodata lipsit de lumina interioari. Desi erachinuit de sufcr intc t lupului, cl aveamingiierea nimii, prin'protectia Sfintului Duh.

3. Dupl o p-r io,rda c par luznni , ar i . s,ursain orbirn.Domnul -a edct unr inr . .c anun(atapropierea morlii qi i-a indemnat si predicecuvintul vietii in mindstirile construite in4t


21/73

GRIGOITECEL X4-qRE DI-{LOGURIDF]SIREMOABTE

imprejur imi. Pr imind lumina in trup. el vaIumin; inimile rali lor inti lni! i in cale.Dindpodate ascultareporuncilor,a mers a mdnistirilefratilor dir imprejurimi.^p edirind^ re(eplcle deviata,p,.care nsusi p invelasempJinindu- le4. Asadar, n ceade'a cincisprezeceai, dupice ;i-a dus pina la c.pdt prgpovedui rea, -ainlors la mAnestirea a. Acolo -a chemat pefra(i si, sezind n mijl,r ,ul lor ' . -a mpaftAgit uiedfa rupului s i srngeluiDomnului,ar apt, iainceout a"inte. mpieuna u ei,sf in1i i salmi-in rnpcepi . intau,el sr 'adat sttf lel l. absorbrtin rue-aciunc. olr fraqii carperau de fala auvazul iesinddin gura I,uiun porumb,'1. are a

ler i l apoi pr intr -odca-hizature rn acopensulparacl isuluii , subpr ivir i l " f ral i lor . slrapunscerul. Dacd sufletl l l siu s r aralal srrb ormaunui porumbel, trebuie se credcm ce astfelDumnizoucelalorputornrcoic sa aralocit dPcuralaera inima cplui om care- isluj i=e.x.rL Dar n-am od lree srlb rdcere ni' cdabatele$tefan. un onrprcacinstit, carc a muritin orasuincrstru u cu muit t imp inainte qi pe

care tu insuti l-ai cunoscutbine,povestea dajunsesen aceeaFiegiune a Nursrer.2. El spuncacA preotul de acoloconducea,crr Dtar, lr lca d," Dumn.zeu, biserica ncre-

42

dintale ui. Din cl ipahirotonir j i a le. i-a ubitsotiaca pe o sor6,dar, forindu-se e ea ca deun dusman,nu i-a ingdduir sd se apropiedeel. Nepermit indu-9i nici Iui insu;t vreoimpreiurare de a se apropia de ea, tdiasecor iplet elat iade int imiratedinlre ci . Caciedat -numai sfintilor ca, pentru a fi mereudepartede ce le nepprmise, d sc ab! in d celmii ade.nasi de la cr ' le ngedui le.PenLrunu cidea in pdcatcu ea,acestom refuzaca gicele rebuincioasese-i fie ficute de citre solie3. Aiuns la o vjrsla inainlala, n al palruzeci lc i an de la hirotonirc, preacinst irulDir.inte a fost cuprins de o febre mistuitoare,iare i-a adus sfii"situl. Femeia lui, vS,zindulintins ca un mort, cu medularele trupuluil iDsi te c \ iata. si-aapropiat rpchea ener i leldi . inccrcind a dis l ins i dacasc mai af la inel vreo suflare de vialn. Simlind aceasta 9i.riminindu-i un suflu foarte slab,el a mai avutDutere se se sforteze sA vorbeasce.inflicirindu'se, qia regdsit voceaqi a izbucnit,zicind: ..Deplrteazi'te de ]a mine, femeie

Flacira e inid vie, inleturi paiele".4. Ea s'a retras, in timp ce el, sporindu-iputerea rupului . a inceput e slr igc cu mar,bucur ie: , ,Bineat i veni l . stdpini i mei binr '4J


22/73

DIALOGURIDESPRI'MOAIiTEGRIGORT] EL NARI1

al i vcni t , t5pini imei .Cum de at i socot i t emn.d veni { i la mine.o s luga atr t de mica: Vin.vin. Vd multumesc,ve mullumesc". In timp cereDeta de mai multe ori acestea. rietenii carestiteau in jurul lui l-au intrebat cui ii vorbeqte.Mirindu-se, el le-a rispuns: ,,Oarenu vedetrici Sfinlii Apostoii au venit impreuni aici?Nu'ivedeli pe preafericilii Petru qi I'avel, primiiint le apostol i l " i iaral i , ntotc indu-sedl reei ,z icea . , lata, in, ara,v in . Cu acoste rrv inte.qi-adat duhul, dovedindcA -a vizut intr'adeverpe Sfintii Apostoli, pentru cA 'a urmat.5. Se ntimpla de multe ori cu cei drepli cala moadea lor si li se arate sfrntii inainte'm.rgatol i . ' n l ru a nu .o inf i icosa e gindulpedepsei n ceasul din urmi- Cind se aratdsuf letului acestora comunitatca celor cesali$luiesc n cer,sint el iberafidc strinsoareatrupului lor. firi truda sufcrinlei gi a fricii.X11L In legAtural u acest ucru, nu voi trecesub tecerenici cecace mi-a povestitsluj i toru]lui I)umnezeuccl dtotputernic, ' robus, af latacum n nandstirea zisi a lui Renatus?1,inora$ul nostru, vorbind desplc unchiul sdu.

I Cf r.,drr.\, d. t,r. D.rt.enaste; (ris) a rcrartc14

dc l. vb. fedas.o.. nds


23/73

GRICORECEI, MARE DIALOGURIDESPREMOARTE

Dumnezeu.Fata lor intrecea n strdlucirealbulhainelor. Tulburat de limpezimea striluciriilor . copi lLr l incopu!sa str ige cu glas tare.intrebtndu-i inesint. La auzul ocll, eplscopulProbus s'a ridicat 9i i-a privit pe cei intralirecunosr"inu- i . Apoi I -a l in ist i t pe copi l .caretot plrngea i l ipa. spunindu- i .Nu lp tcme.caci a ; ine nu vcnit sf inr i i mrrr ir i Tuvenal iEleutherius".

4. Copi lul nsa.nepui ind5uporta apar l l rcar ir de neohisnuitd, fuqirpe usdafarb i le aanuntatcel(vdzule atSluisimedtci lor ' cest iaau coborit in grabi, dar I 4u gdsit mort pe celpe r 'are l lasasnra olna\. l luasnrd l l pl acelharhl l i a cdror vedprccopi lul nu o putusesuporta, cici ei reminea in lunea aceasta.

XlV. Con., . l , ' " i r f , buie -i ipun r, um sice am aflat din relatarea unor pclsoanerespcctabilesi de incredere-Pe vrenlea golilor,Gaila. o copiii dintr-o amilie nobilaa acestuiolas. fata consulului qi patriciului S-r'nmachrts,r lrlst datn in calsAtolie [cA de la o virstifrasedd. Dirr, mulindtt-i so!ul, a dcvenrtviduva dupi numai un an Avind din bclqugboeit i i le acestci lumi, averea qi virsta oindlmnau sa se recisetoreasce lia inse apreferatse se uneascd u l)umnezeu,printr_o46

nuntd spirituald. care ncepecu o durere mare,pFntru a ajunge a fericiria vernica.decit sdse supunSunPrnLrnt l t rup! lul , care ncepeintotdeauna u o bucur ie,dar se indreapt icetre un sfirgit dureros.2. Jarul din trup fiindu-i prea nare, mediciiau incrputsa- ispuna.t , de nlr sc va intoarcPla imbnit i"areaunui barbat,va area hatba,impotdva fir"ii, din cauza ocului interior preapuiernic. Chiar a$a s-a intimplat. Dar slintanu s-a temut de uritirea ei extedoari, cici eaiubea chipul mirelui lhuntr ic, si ni , ' i nu i-afost r icd de slut ireeunci per l i d in oc in.asi.dar nu aceeacare cra iubite de milele ceresc.3. Deci,curind dupe noartea birbatului ei,lepidind vesmintele umeqti, s-adedicat slujiriilui Dumnezeucel atotputernic ntr-o nenestiredc insa biserrc: ' lnr tpr ici tului t to. tolPelru.Acolo"areir t mpde mulr eni int iu lugir - r r rn 'si curdtia ininii. dindu-ri imulti ostencale umiiosteil iapcntru cei saraci.Cind Dumnezeuatotputernii a hotirit sa i dea respl.rtavcFniciDentru ostenealaeri.a fost loviti dc ul1 cancer

ia sir t . in t impul nopi i i , doua sfeEnicestriluceau de obicei naintea patului ci , fiindciiubea lumina qi ura nu numai intunecimeaspiritului, ci qi intunericul.47


24/73

GRIAORECIl], MABI]4. lntr-o noapte,pe cind zicea sleiti de boali,a vazut ci sfintul apostolPetru stAtea nainteapatului ei, intre cele doud sfeqnice.Nici nu s-ainspAimintat, nici nu s-a temut, ci dimpotrivd,prinzind curaj din dragoste,a treserit debucurie gi i-a spus: ,,Cee Doarnneal meu?Iertate au fost picatele mclo?" ar el. cu chipulpl in de bunetotp. incuvi intat,ar indsemn,'unaprr l i z icindu- i . . l r . r tateint. Vino . Cal la,care tinca la o calugdrili din acea minastireinaintea celorlalte. a adiueat: ..Vreau c:r soraBpnedictac ina.u minp "El nsa .a 16spuns:,,Nrr,dar o alta va veni cu tine. Cea pe care oced te va urma in a treizeceazi". Acestea iindimplinitc, imagineaapostoluluistind in picioareii vorbindu i a dispirut.5. Gall:r a t]hemat-o ndati pe stareta aceieicomunitati. spunindu-i ce a vezut si ce a auzit.Drpn lp i z i i ' . - a s; ir r r" i i mpreuni cu ar-eanaica haraziti dinaintc, iar soia pc care Gallao cAruse e-a urmat, 'intr.-adcvir. n a treizccoazi. Intimplareaastaa remas$i.trcum emni dcamintit, acolo in manistirc. Si astfel. maicilemai tincxr oirisnuiesc apovesteascan aminuntce li s a tran-smisde la miicutele de dinainte :cele de acum, ftrioarele inchinate Domnului,povestesc a !i cum ele nselc ar fi fost de fatiin momentul nrr imiracol r i l dtsmare.

48

DIAI,OCURIDESPREMO]\RTEXV- Mai , trebuie nsa-st iutce adesea. indsulrere-leetoratesl es din lrup. obignLiiescase inalte cintpcede slav6. Ascrrhindu- le ubucur ie.mur ibunzi inu mai simr despr indereasuletulut de trup.2. imi arnintescsd fi povestit deja n Ozllil:scb sub porticulpe undi rreccdrumul celorcemerg ta brscr ica reafer ici tuluiClcmcnt,eraun oarecarc ervulusj,, ecarenu md ndoiesc(5 i{ i ^amintpsr isi u. Desisbrac ipir . el erabogarn mer ite.O boalandelungatal lchinuia,cacr. e ctnct -amcunoscut i pine la sf ir f i tu lvleT| .a zacutpafaltzat. e si mai spunce nuputea_ a steape picioare,de r,.rernee el i,aveanrclodaleputerc sa se r idice si sa sada pepatul. ut sau sa se intoar.a pc o par le sinrcroclalS- l^puturse-cidui-apropr ia_imrnaprna ta grua.

. 3. Xlama-si fratelc sAu veneausa I ajure,lar et. cu m nlln lor . mpArtea clur scrmanilol cc pf imcadin milostenie. u cunosreaeloci i telclc. - insd i5i cumpara manuscr iser.uSltntpleScriptut.i si primea la el credinciosiT XX Eamihae in Ez.chielen si LX Hanitiac tn Eianeetio crprirn-pr.d i . i1 l . S l inrr l . . r L j . is l r . , r . 14/r , a n pFr.o.u" po . f , . r .u tu .( / r.fuzl,s, | . ,sc t , \ jnar mjc scta\

4g


25/73

GRIGORECEI, MAREpe care i i punea, cu ma re ardoare, sb leciteasci in fala lui. Astfel s-a licut cd ainvSfat, dupd puterile sale, toata SfinldScripturd,,cu toate ce nu pricepea scrisul. Insuferinla lui, se strdduia mereu se aducimultumire qi si se dedice, ziua $i noaptea,cintirilor 9i laudei lui Dumnezeu.

4. Dar cind veni vremea ca rdbdarea lui atitde mare sd trebuiasce a fi rdspletite, durereadin midulare i s-a ntors cdtre organelevitale.Simlindu'seaproapede moarte, -a indemnatpe sl a in i i pr imit i la pl se se rrdr .e i sd cinrcimprcundpsalmi. n al leprarea f irgi lu lui .Pecind muribundul cinta impreuna cu ei, cu unstriget de spaiml a oprit brusc vocilecelorlaili,zicind: ,,Tice!i. Nu auzili oare cit de maricintecede aude rdsune n cer?"$i, in t imp ceinima sa tinjea dupe aceste intir i, pe care eauzea inlduntrul sdu. sufletul lui sfint s-adesprinsde trup.5. Cind a ieqitsuflctuldiD rup, s-a espinditacolo un milos .rtit de parfumat, incit toli ceide fatd au fost cuprinqi de o incintare firiseaman.Au ingclcsastfel ci sufletul acela afost primit in ccr cu cintir i de laud6. Unmonah de-alnostru, care nce mai trdiegte,afost de fala 9i mdrturiseqte, cu lacrimi in ochi,

50

ce.,pina au , incredintat rupul mormintului ,acel mlros pldcut nu i-a parasit.X71. imi aduc aminte cd, n aceleagiomilii,am povpstltun lucru- ecareSpeciosus, coleqqepreolre u mtnc. l cunoi lea9i -aconf irmatln t lmp cc t l povesleam.n vremcaCindmarciregeama mena"t irc. batrrnan veqminfuicarugartel. e nume Redcmpla., dmineaLnacesloras..pe inga biser icaFpr ici teiMar i i ,pururea ecroara.u.ese trcenir 'aui Hirundo,..Iemote uterntcd. u meri r i r tut i . despre aresnspune a.ducca rratade prrstrucdn munti i11.aenestrnr)J

-^2.:,1e.d9-o* aveadoueucenice,.cilugirileca -i t ea.: una. pc nuntp Romula, sr una raremal t reresre rn|a. p" "r . . o st iu dupe chiD.dar.nu sr dupe n mp. A)adaf , srabi l indu_senacFlast tacas.-cel l . rc i cc lugar i tc i " i ducenu\rata hogi , lS ln v i r tut i . dar rotugi scra,a inmtl loacc umasf l . Prin cal i tat i le c i , Romula oClepagea e tovar.d$asa, de care am pomenit

DIA]-TJiIUI]I DESPRE AiOAIITIJ

( 11?L,l!r6, .r Dr ,.rie!tnpnr.i, robin.tu-se de hinnDe uai patr.).r(ri: htrzDro, ,ris ,,|iDdnhicn. la t cls ).( i. Prdc"estc, s. ohs inLatium.la s!.t esrdc Rona, uz i p,lestriha.r$.2.t Jao oa.ecarcalritudine.51


26/73

GRIGORIJ C!]L I{ARE

mai inainte. Avea, intr-adevir, o admirabilhrabdare si era foarte ascultaloare: $i pazeagura in tdcere ; i .se sirguia tbar le tate ' 'upractrca rugaclunll contlnue3. Dar. de celemai multe or i , cei pc careoamenii ii consideri desivirqili au incd, inochii CreatoruluisuprPm. eva mperfecl Totaslfel . nepr iceput i . pr ivim adeseaslatui lesculDtatei incaneterminate,cudindu- le ejaca si cum ar fi perfecte,nsa maestrul e maicerccteazi i le slefuiPstcnca;deSiaudccd eIaudaL. totuSi nu inccleaze sc le rntuseze.indrcotindu r'.Romulaa foslatinsdde o bo.alaa lrubului. pe rare modici io numesc u un

"rrutni srecei.: parolysin-o. t ind intinsd inDat l im; dc mull i ani, ca zdcea ip"i ta deiproape_orice serviciu clin partca membrelor-Tbtusi. nici macar accastdsufednld n'a licut osd-$ipiarda puterea de a rdbda.Vit imareamAdularclor a insemnat tocmal spot lreavir tul i lo l : gTi japenlrupl ' , rct lca.r t , f l'uedcirrni icl e-:cuse u i r t i l mal mul l . cu . l l nu avet nlclo pr lerP sa faci or ice a l tceta,1. intr-o noapte, a chcmat-o la ea PeRedempta, care avea griji de ambele ucenice

" aattluot\,-tdt ,.slabire destinder. de und: ,paralizic' (s'')

I]IALOCiURIDESPR!]MOARTEale sale ca de niqte fi ice, spunindu-i: ,,Vino,namd. Vino, mamd". Aceasta a dat fugaimediat, insotite de cealalti fati. Din relatdrileuneiasi ale alteia, nr implarea c urmeazeafost cunoscutede multe persoane chiar si euam st iul de ea la vremea esppct iva.- 5. Drudatd. c miezulnopt i i .pecind gedeaula caparr iui-uf lr indei. o [umina rr imi,a dincer a cuprins cim5rula lor si s a aritat ostrilucire de o limpczime atit de marc, incitinimile lor au fost cuprinse de o frici firiseamdn. Dupe cum air povestit ele insele maitirziu, le inlepenise trupul cu totul, riminindincremenite pe loc de uimire. A inceput sd seauda un zeomot a dp la o mulr imecarc voiase intre, iar uqa s a izbit ca si cum ar fi fostlbr tatc dl inglcmdd, ln , elor . o inrrau $i.dupA cum spuneau! i$i dadeau scama denumirul celor ntrati. nsa nu puteausA-i adidin cauza fricii qi a luminii prea putcrnice..' leama si stralucirea uminii iare se rcflectale f:rceau i priveascdn jos-Aceasta uminda fosturmati de o mireasmi minunati, astfelincit sufletele lor infricosatc de lumina dinccr au fost inviorate de ginga;ia parfumului.

6. Dar, nemaiput ind sa suporte aceastfilucire puternici, cu vocea-iblindi, Romula53


27/73

GRICORECEL }'{NE

a inceput se o imbdrbeteze pe Redempta,indrumitoarea vielii lor morale, care acumstatea si I remura de fr ica : , ,Nu lc teme.mam5.Nu mor acum . Dupd ce a repr ' tatdpmai multe ori acest ucru, lumina s'a reirasDutincr lo Dul in,dar mirosulcale a inso! i t oi -a pcstrat. Au trecut astfel $i a doua. 9ia treia zi, 9i parfumul mirosului raspindittot a rimas.7. intr a patra noapte,Romulaa chemat_odin nou pe' invblatoaica i . Cind a renit i -acerr .r ti a pr imil de a ca ul l ima mpir l tasanie.lnca nu se ndcpartasprb edempla ic(alal leucenica ei de l ingaparulbolnavei. ind atdci in fata usii de la cimeruta lor s-au oprltdouA orur i d. psalmigr i .Dup6cum spuneauel. . di ' t i r rq, .cu pnur i le inlarot i lo i . upavocihblbal ir , : intau- salmri. ar fpm"i le dir , lcairr isnunsurilc. In t imp ce se aretau acestef irncral i i corest idinaintea ntrar i i rn chi lrnsrr f lntr r l i - f in l = a desprrns e trup; i a fo- tcondus a cer. Cu cit coruri lede psalmir;tr uLlIcr l nrai sus, cu i l l l c intar ' , . r lot _ a l tuzi t

mai incot, pini cind a dispS.rut i muzicadepsalm, Ei gingdgiaprelungi a miresner'XVIL Uneori, chiar cel ce di viala qirasplatavict i i sp arata pentru a mingi ia un

54

DL\LOGURI DESPREXIOARTEsuflet care pleaci din trup. Voi repeta acumun lucru pe care imi amintesc ce l,am spusin omiliile la Euonghelie,despre Tarsilla, sorahtelui meu. Alituri de cele doue surori alesale, ea s-a ridicat pini la cea mai inaltisf intenie, prin rugdciune neostenit i, prinvrednicia vielii 9i prin neintrecute infrinare.Felix, stribunul meu, episcopul bisericii dinRoma, -a aperut in vis qi i,a aritat sdlagullumii veqnice, spunindu-i: ,,Vino, cici teprimesc in acest lica$ al luminii".

2. Cur ind dupi aceea, cupr insi de ofierbinleali, a ajuns in ceasul din urme. Dupecum se stringe multe lume ia cipdti ir .r lnobililor, consoiindu-i pe cei apropiali, qi inceasul mor l i i Tarsi i le i , i n jurul patuluimuribundei steteau multi birbati si femei.Deodatd. l iv ind n sus.ea Ia tazul vcrund cIisus gi a inceput se le str ige celor din jur,coltrndu r : . .Dat i-vd tncpoi. dat i-vi inapoi.Vine lisus". n t imp ceprivirea ii era atintiteasupra celui pe care nunai ca il vedea.sufletuiei' f int

a i"si t drn |up Dintr ' -o atd c |aspindit r.rn miros minunat, atit de parfumat incit,prin insiqi gralia lui, a fost clar tuturor ceacolo venise intr-adevir creatorul tuturorbunatililor.

55


28/73

GRICORFJCEL IIA.IiE DL{LOGURIDESPREMOARTE

3. Dupd ce i-a fost dezgolit rupul pcntru afi spalai,aqacum e obiceiul a mor!i. .-a aflaici, ia genunchi gi la coate,pielea ei se ntiriseca la cimile din cauzarugiciunii indelungate.Ce ficuse mereu, in t impul vieli i , sufletulei, o dovedeaacum gi acelcorp neinsuflelit .

XVIII- Dar nu voi trece sub tecere niclpovcstirea robului lui I)umnezeu, Probus, pecare -am pomenitmai sus,desBre orasa,penume Musa, o tiniri copile. Intr-o noapte,accsteia i-a aperut in vis Sfinta Nescetoatede Durnnezeu,Fecioara Nlaria, care 'a arhtatalte copile, de aceeaqivirst6, inveqmintate inalb. Dorind si li se aliLture,dar neindriznindsd o faci. N{usa a fost intrebati de SfintaMaria, pururea Fecioari, daci ar \,Tt:asi fieimpreuni cu ele 9i si i slujeascd i. Deoarecccupi laa 16spuns. .Vreerr". pr imit pr ,runcd.r i nu mai taei ninr ir r rA tenroi- i c"pi l , - r rc; tedin acei mcrment.si sc lini departe de risctcsi cle oaca,$ti ind sigur ce in a treizcceaziaveasir vini si'i slujcasci alituri de fecioarelepe care le vizuse. Dr.rpaacest vis, copila s-aschimb:rt n intregul ei fel de a fi: parca ar fiindepcrt i t cLrnl ina luita nestatornicia le! i ldecopiJJ.entruot iat i nlctura.Fi indca ar in-l i i se mirau dc schimbarea i, e-apovestitce56

i poruncise Preafericita Niscitoare deDumnezeu. punrndu- le hiar in ce zi se vaduce sd-i slujeascd.3. Dupd doudzeci gi "cinci de zile, copila afost uprinsd de fc brd. Tna treizccca i. cpropiindu-ise ceasul mortii. a vizut o.venind laea pe Preafericita NescAtoare de Dumnezeu,impreund cu fecioarelecare semai aretaseri.La chemarea Sf intei, Musa qi-a plecatcuviincios privirea gi a rispuns cu voceclare :,,Iati-mi, Stipind, vin. Iatd-md, Stipini, vin".Cu aceste cuvinte, qi-a dat duhul, pirisindtrupul fer- ioresc.cnlru a lo.ui imprcunc ' !sfintele Iecioare.4. PETRU.De vreme ce neamul ornenescsupusmultelor qi Denumdratelor icate, credci cea mai mare parte a lerusalimului ccresce locuite de copii qi de prunci.XIX. GRIGORE. Deqi trebuie si credem cito! i prunci i botcza! i , mur ind la o virst ifragede. intr:1 in impirilia ce|easci. totuqinu trebuie crezut ci toti copiii, care pot dejase vorbeasce. ntrd in impdratia cerurilor.Unora dintre aceltia, intrarea in imperdliacereasci e estc nchise tocmai de cdtre parinliicare ii cresc rau.

57


29/73

GR]CORECEL IL{R!

2. in urmi cu trei ani, unul dintre cei maicunosculi bdrbati din acest oraq a avut un fiuin virste, pare-mi-se, e cinci ani. Iubindu'lprea mult, cu dragoste umeasci, l-a crescutfdrd strictele, iar miculul, lucru greu de spus,se obisnuise sd huleasci slava lui Dumnezeuindatd ce se opunea ceva n calea dorinlelor.Fiind lovit dc molima clin urmi cu trei ani, aajuns pe patul de moarte.3. Dupi cum au mertudsit cei prezenli, intimp ce tatil siu il linea la piept, copilul, cuprivirile ingrozite, a vizut venind la el duhurilerele gi a inceput se strige: ,,Oprcqte-1e,ati.Opreqte-le, ati". Strigind acestea,si-a intorsfata p-entlua se ascunde e ele a pieptul tataluishu. Intrebindu ce vedea, opilul a adiugatingrozit : ,,Vin mauri carevor si mi ia". Dupice a spusacestea. hulit inci o data numclcslavei r: i si-a dat duhul-4. Oa si nratc din ce motiv usese at copilulunor astfcl dr: cdldi, Drtnnezeu ce1 totputei'nica ingiduit ca baintul si faci din nou. n cJipa

morli i , cecnce tati l lui n-a vrut si indrcptein t inpul vie1.i i.Ribdarea lui Dumnezeu lI isase si tr l iasce multd vreme, dar, cind adecisDomnul, a mai hulit o dati si a murit.Astfel, tatel qi a recunoscut ina, cnci neglijind58

DI-\I,CII]UNIDESPREMOAETEsufletul miculuiui, crescuseun mare pacatos.destinat flicdrilor Gheenei.

5. Dar si lis.,m deoparte aceaste ntimplaretristi gi se ne intoarcem a iniimplirile fericite,pe care incepusem se le povestescXX. Gratie amintitului Probus si altor"u" los i lu. i ju i i , am af lat deopre leat: insr irulpirinie Stefanacele ucruri pe care m-am grijitia le infaliqez ascultitorilor, in omiliile laEoanghclie.Dupa cum marturisPscProbu" simult i a l t i i . par intcle$tcfana lbst un om.( ren-a avul nlmrc ln aceasla umc 9! nrcr n acFru{ ninlr . : r iubiLdttar sdlacia, mpr"unScu I)umnezeu, intotdeauna r ibdator insitua!i i le ncprielnice,s'a fedt de intrunir i lclumest i s i a r ivnit mereu s. i se dedicerugdciunii. Nu voi aminti clecit o dovadi avirlulii lui. astfel incit, pornind de la unasinguti, si poati h dedusecelelaltemulte.

2. intr 'o zi. dupi ce qi a adus a arie recolt ltscninata si sccerati de mina 1ui,nici el, nicidiscipoli i lui neavincl alt vcnit de-a lungulintregului an. Lrn om lduvoitor, imboldit dePotr ivnic, duqmanul de demult, a dat focrecoltei din ar ie g i a mistuit 'o. Cineva,observindacest ucru, a dat fuga ia slujitorul59

DIALOGLTRIDDSPREMOARTIj


30/73

GRIGORECEL \LARI]Domnului, $tefan, qi 1-a anunlat, apoi aadiugat:. .Vaj .vai .par in(eSrefan. eqi-a osrdal" .Dar pl.cu chipulbl indsi suf lntul in isr i t .i 'a rispuns pe datd: ,,Vaide ce -a fostdat cuia ficut acest ucru. Mie, insi, ce mi-a fostdat?"

3. Prin aceste orbeale salesevideste a ceculmc a vir tut i i a junsese. l . care- l i p jer l lcafaragri j i .s ingurul au venir umFSc,,entr isrmai tare pentru cel care p5cetuise, decitpentru pl jn"usi . dnsi suporre pagubcpric inui tedc pecatulal ru ia.Nu sn gindea ace pierduse din lucrurile exterioare, ci la cltde mult pierdea nliuntrul siu cel invinuit depacat.4. Cind a venit ziua mofti i salo, multio.rmpni c-cu { l f lns qa 5c impir{dsea;r 'n rrncirnimi ati t dc sfinte. care pleca din aceastilurn,.. { r ' i v-nir is, str ingpcu lrnga.parul lui .Unr, i r rr r i lu t rng' r i care int|rrr la cl r lr In-crr prr tul in nicr un chip .rr "Oun5 " r ' ,Alt i i i r ,au vizut nimic. inia oe ioti cci defatr . ,r ut ' r ' in. o l i i , a i l l l de.lr , 'snica. in.rrnitnoni n jr mri purul lamin" acolo cindsulletuL acela sfint :r plecat din trup. Dcci,9r cer co au vezut, sl cei ce n au vezut nimicau luat-o la ftrga cu to(ii, tutbura{i Fi infri-

60

cosati. Astfel s-a dat de inleles cit de mareera forla care luase la sine acel suflet dupAieqirea ui din trup. Nici un muritor n-a pututse suporie aceasti trecere.XXL Cu aceasti ocazie trebuie gtiut ce,uneori, medtele unui suflet nu se arata chiarin momentul trecerii sale dincolo,ci se afirmemai vedit dupi moade. Prin urmare, sfinliimartid au indurat multe cruzimi din parteapargini lor.otugiei . agacum am.spusmai sus.prin semnesi minuni au devenit zi de zi maivestili in osemintele lor neinsuflelite.XXll. Preacinstitul Valentio, care mal apol

a fost equmenul meu qi al mindstirii mele laRoma. dupi cum bine qtii, a condusmai intiio menesti re in provincia Valer ia 'r5.Dinpovestireasa am aflat cd, ajungiid acolocruziil , rngobcrzi ,u spinzu :r tdoi , d luga de-r sade iamuri le unui col- ,ac. oi doi arr muti t rnaceea$izi. Clnd s-a ficut sear6, sufleteleamindurora au inceput si clntc psalmii cu vociputernicesi clare, ncit, inmirmurili, chiar cciie ii uciseseri s-au infricosat auzind giasurileIor liudind pe Domnul.'' volcrio, dc,pr.\Tci a Panonicr Diefild.i intr Duntr.i si Drava'

61

GRIGORT] EI, M.qltE D1AIOCURIDESFRE 1OARTE


31/73

2. Toli.cei pringi au auzit, fiind de fa!i, iarmar tirziu au fost martorii acelor cintir-i.Dumnezeu atotputernic a vrut ca voci lcslr l e lelorseJungda urechi le rupest i cnt u|a trbiror i i in trup se af l o cd mai adevdrattrSicsc upa esirea in trup. daca eoslenescsa-i slujeascaui Dumnezeu.

XX I. incn n'tai eram la ministrre. cindam aflat, din mirturia unor drept-credincioqi,c5..ppvrpmca ongobarzi lor .n aproprere,nregrunea ura"u. ra un prpa. inst i tsraret.penump Soranus.Ajunqind a r. l cei seapat idela longouaIZr.re, rmei rc i ce fugeau e afulacestora, e-a dat, fird nici o retincre, tot ceavca n ministirc. Cind a terminat de moartithainele sale si ale cdlugirilor, a golit ci'maiaqr a dat tot ce avea n gridini.2- Dupi ce a impdrtit toate bunurile, ausositpc ncasteptateongobarzii, are, uindu-lo: tcl tc. c in ' -oput sa- i ccarb alrrul .Sprrnindtr" cA or ' r r -um'.1nu det ir j , , rmr,. ,afost dus pe Lln nunte invecinat. undc era opAdurenen:isuratAca ntindere.Acolo, ntr,oscorbui'ddc copdc.se ascundeaun fugar. Chiar

in acel loc, unul dintre longobarzi, scolindsabia, l-a ucis pe preacinstitul Suranus. Cindtrupul siu a cizut la pimint, murrte]e ntregsi pbdurea s-au cutromurat. ca si cumpemintul care treseltase ar fi spus ce nu poatepurta povara sfinleniei sale.XXIV. Altul a fost un preacinstit diacondinregiunpamarsi lor . Cesindu- longobarzi i .-aulual ostct ic, ar unul dintrc pi . scol indu isabia. -a taial cdpul. L)ar .crnd rrupul lu i acazut a paminl. o l re i i ta iasecrpul a fostcuprins de un duh necurat gi s-a pribugit Iapi i iorreLe diacnnului. Fi ind dat in s, 'amaPorr ivni, 'u lui , -a aralat .a e l uc iscse n o mal lui Durnnezeu.2. PETRU. Cum se face, rogu te, cirDumnezeu atotputernic ii lasi si moard astfelpe cei a cdror sfinlenie nu ingiduie totuqi sefie trecuti sub tecere dupe moartea ior?GRIGORE.Deoarece suis. ,,Celuid'rept,de orice moarte ar l i rdpi.tpe nea$teptate,dreptatea nu-i ua fi luatd" t'. Celot alegi, carese ndreaptedcsigurspre viata ve$nice, e e'r Mdrst, ofa,r,.nean din Lrtium. in tintml padurosdin juNl lacuhd" Cndea tt1lelepciuniLri SaLano]r4- 1'Sz,? as i)rd l . .0 ,rrnr l i r ruh

62 63

CR]CORECEL I4-\RE DL{LOCURI DESPRE MOARTE


32/73

mai dauneaza acd ol muri un pic mai aspru?Poate ce au uncori vreo grc5eala.oricit deneinsemnate,care trebuie inleturata printr-oastfel de moarte.3. Aga se face cd cei osinditi la chinudle

iadului primesc puterea asupra celor vii, dar,murind. vor f i pedepsir imai aspru. i indcr aulnTorsaceastdputere a cruzimi i lor asupracelorbuni. Tot astfel a fo-r ri |u acest aLauJ.drura i s-a permissd-l ucid, pe prca( inst i -tul diacon,dar nu i s-a ngdduii si se bucurelingi mort. Cuvintele Sfil;tei Scripturi atestdacesa lL lclu.XXV. Un om ai lui Dumnezeu a fost trimiscitre Samariar,.Pentru ci, din neascultare,mincat pe drum, un leu i-a ieqit in cale9i l-aucis. Scrisa fost pe dati ci a stat leul l insdasin gi ,,n,crntktcat leu.Ldin lesul omulu|4a.Din aceasta ntimplare se arate ci pacatulncascultir.i i fuscse spesit prin moarte, dcvrene ce aceiasi eu. carc a avut indreznealasi-l ricid^ p{rom, cit t imp a fost n viali, n,amai indraznit sd-1 tingi dupi moarte.Leul a

Drimit indrizneala de a ucide, ins6 nu 9ilibertatea de a se hrini cu trupul ucis, pentruca. neascul tarcai indu ipedepsi t i . cel ce sefrcusevinovat n timpulvietii redevenisereptprin, moartea sa. Aaadar leul, dupi ce maiintii fdcuse sd piard un pecetos,a pezit apoitrupul unui om drept.

2. PETRU. mi placece spui As wea rotusise sdu dacaacum, nainle de invierea rupu-rilor, sulletele celor drepli pot fi primite in cer.XXyL GRIGORE. Acest lucru nu-l putemnici afirma, nici nega despre oli cei drepliSufletele unora dintre ei sint despertite inca

de citeva trepte de impiril ia cereasce.Cealtceva ni se arati prin aceastepedepsirecu aminarea decit cd le'a l ipsit pulin pinila desivirsire?Si totuqi, e mai clar ca uminazilei ci sufletelecclor desivirqi!i, de indatice pdrasesc emnila trupului, sint primitein - ldcasuri le cerest i . Acest lucru i lmarturiseqte chiar Bibliq!\ : ,Cd unde se uarrin rext, se folose$te trvintnJ lat. "ertlds, cu sensri aultiple inlatinu c.cstn a: Ge ! )'ad6eful", (.ond ) ,,culintnl lu i Dunnezeuir DiDlie . ,dreap*r crcdirle, ortodoxia ,.aute!t,crtate, rextautentic ..,reulitltea .lnacest.az. precun siih eelciievasitualncarvor urma, *aducetorula opratpentru sensulconciet deBi6/,e

r!.So,k,rd, dr ..vfrhr r.giuir. .sior$ nr Pil.stina,

ti4

DIALOGURIDtrSPRDMOARTE


33/73

GRICORECI]L itr\RE

afla trupul, acolo se uor ad.una uulturii"a2,fi indci, unde se afl5 in trup insugi Mintui-torul , acolo, f i r i indoiald, se str ing Sisufletelecelor drepli.2. $i Paveldorise,,sd e despartd. e trup;iso fie impreunocu Hristosa".Decr, ine nu seindoiegte ci Hristos este in cer nu poatetigidui nici ca sufletul lui Pavel este in cer.Despre pripidirea trupului siu 9i desprelecagul cetelii cereqti, chiar Sfintul Pavel aspus: ,,$lirn cd dacd .lcest ld.co,g,ocuinlanodstrd. d.minteascd, e uq strica, auenT id,irede la Dumnezeu, casd nefdcutd.de m.ind, ciuesnicd.n ceruri"at-3. PETRU. Dace sufletelecelor drepti sintde acum n ct:r ,cevor mai prirni ca rhsplata,in ziua judeca[ii. pentru faptul cA au fostdesivirsiti?GRIGORE.Desigur, a udecata asplata orva cregte.deoarece cum se bucura doar defelicirea deplini a srrfletelor'.ar nai tirziu sevuI b,rrrr |a i d" ceaa {ruprr lu i . \ . i r , l . , i .evor bucula chial in trupul care r purtat sufe-

6ti

rintelesi torturilepentruDo4rnul.Spreaceastirindbite audaa or, sctise : ,,Indoit n pdmintullor uor mogteni"l5.4. Apoi ,desprn ufletelo f in l i lor ' nainledc

ziua inr icrii. i scris ,,$i ficcaruio dinlre ei is-ado t ilp un uesninl olb 9i li s'a spus o sdsteatn tihnd, tncdputitud ttreme, irtd cind uorinplini numdrul qi cei impreund'slujitori cuei'si fntti lor"{6. Astfcl, cei care au primitacum cite un singur veqmint, la judecati voraveacite doui. Acum se bucuri numai de audasufletelor.atunci inse se vor bucura in acelaqitimp de slava trupului Ei a sufletului.5. PETRU. Bine, dar aq vrea se stiu cum sefaceci, adesea,mr.rritoriiprczic multc lucruri?)O(VII. GRIGORE. Uneori, insiqi forlastr f le lc lor.pI in alerrnteasa. prevedoceva.al teor i . uf l i tn lecarFvol per l rs i tupul cunoscviitorul printr-o rcvelatie, iar citeodatA, npraguldesprinde i de trup, e1e int atinsedeinsp.'iratiadivini si amnci o priviro, cu ochiit:ei-netrupeqti i n-rinli i, a tainelc cereFti.

G7

GRICORECl]L MARE DIALOGURIDESPREMOARTE


34/73

2. Faptul cd fo4a sufletului, prin asculimeasa, cunoagteuneori viitorul pe arati limpededin urmitoarea intimplare. In oraqul nostru,in urmd cu doud zile, avocatul Cumquodeusamurit din cauza unui junghi dintr"o coastirT.Cu putin inainte de a muri, l-a chemat la elpe slujiror qi i-a poruncit sa-i pregareascave$mrnlele eplecare.n t imp ce siugacredeaci stipinul se smintise, neascultindu-i cituside pul in porunci le. cestas-a r idicar 9 i s-aimbrdcaf.spunindca se va ducepe uia Appio.la bisericaFericitului Sixtus.

3. Nu dupi muli t imp, deoareceboala is-a agravat, a murit. S-a luat hotArirea catrupul si- i f ie depus a biserica FericituluiIanuarius martirul, pe uia Praenestina.Dat,pentru ce celor ce se ingrijeau de inmor-mintarea lui l i s-a pirut prea departe, e-av{.ni l brusr o alta idee. esind tu sicr iul peuio Appia.Iarb sa^sl je e


35/73

Gerontius, el, care a qtiut dinainte ca aceicilugdri vor muri.6. in urmd cu trei ani, in tirnpul ciumeicare a pustiit atit de amarnic ora$ul nostru,la menistirea din Porto se afla un cilugir penume Mellitusa3.Deqi inch tindr, era un omde o admirabili simplitate 9i umilinli.Apropiindu'se ziua in care urma se fre chematla Dumnezeu, a fost lovit de acest morbne i aajuns in pragul morlii. Aflind acest lucru,preacinstitul Felix, episcop al oraqului (din acdrui relatare am cunoscut toate acestea),actutat si ajungi pini la el qi si-l intireascicu cuvinte de indemn, ce nu trebuie se se

teame de moarte. -a promischiar un rdstimpmai lung de viale, prin mila lui Dumnezeu.;. La cr'l."(e uvin{l. nsl].el i-c r'aspr.rn"adrumul viel i i lu i a ajuns a capetgi cA .-aal i l j l l un I i a l carr ' ia rdus un |avnq.zicindu-i ,.Deschide i citeqte".Deschizindu-1.a spusca s-agisit scrisacolo, ri itere de aur.pe sine qi pe toli cci care useseri botezatiodat:l cu cl, de cetre anintitul episcop,n ziua cle

Paqti. Dupi cum zicea, a descoperitmai intii'' Ci. ,' .//t16, a z,r, ..denrie.e. dnlce ca mierca. d.a.e." E vorb. de ciumn. ho.h pohelit, maisrs.

70

numele seu, ar apoi, ale tuturor celorbotezaliatunci. Din aceastacauze,a fost sigur ci gi el,si ceilalti se vor muta repededin aceastd iald.8. Aqa s-a ntimplat ci a murit chiar n aceazi,ial dupd el, toti cei care useserd otezali mpre'

uni cu el i'au urmat, astfel incit, in foarteDutine j lc.n ic i unul drnlreei n-a mai ramasin viald. E ctar, desigur,ci robul lui Dumnezeu,Mellitus, le vizuse numele scrisecu aur, pentrucd slavaveqnici le avea sidite in ea.9. Astfel, dupi cum ei au putut cunoaqtecele cevin prin levelalie, tot aqa -sulletelecare^ es. dintrup pot scruta uneon tarncle cereqtl,nu ul \.rs, clriminind treze. L'ai cunoscutbine peAmmonus,un cAlugerdin ministirea mea. Acesta,pe cindputa haina lumezrscS, luat-o in cesitorie pehira lu i Val , icn, un avocat in orxs.caruia idddea ascultare cu congtiinciozitate 9i firiqoviiali, cunoscind ot ce se ntimpla in casaui.10.Fiind deja a minestirc. el mi-apovestitci.in timpul molimeicare a lovit foarte arc oraqul.oer''remea atriciului Narses. n casaavocatuluiValerian se afla un tinir slujitor,Armentaiusto,deosebitprin simplitate qi modestie.Deoarece

' Cl. df,ron,arius, ii ,vrcaf (d,ne"t"n, ,,,citerdn, ixrmn de vile ).7l

GRIGORECEI, MANE DTALOGURI DESPRE MOARTf,


36/73

insiqi casa avocatului a fost pustii.ti de aceastinenorocir.e, indrul a fost atins de boal5 qi a ajurxpe patul de moarte.11. Brusc,semeiindu-sen fala celorprezenfi,gi-avenit in frre gi a pus sd fie chemat stipinul

sau,cdruia -a spus: ,Euam fost n cerqi amaflat cine va muri din aceastecase. El, el qi cueI vor muri. Tu insi si nu te temi, pentru cenu vei muri de data asta. Ca se qtii ce am lbstin cer. i cdspunadevdrul .a lc.am primitacolodarui de a vorbr n toate imbi le.Oare nu 1i-afost cunoscut ca eu n-am gtiut deloc limbagreaci? $i totugi, voi vorbi gtecegteca se aflidaci e adevirat ceeace mertudsesc, faptul cAam primit darul de a vorbi in toate limbile".12.Atunci, sEpinul i-a vorbit gyccest,ar el -arispuns in aceeaqiiml2i, astfel ncit toli cei defate s-au m at foarte. n aceacasi locuiagi unbrrlgar, uptdtor cu sabia. al lui Narses.celpomenitmai sus. L-au condus degrabd ingd bohuv, cdruiaia vorbit in limba bulgari. Insi tiniml sclav,nii ut j i .rcs.ul in lLrlra. -n rnspunr n aceoa-ilimbi barbarA,ca qi cum ar fi fost ndsrut din

acelaqi eam.Mirali au fost oli ceicare -au auzit.l j in cprcrr ' ' : ' r .o l doua imbi. ecrr ' ,nu $tiau.ael si le fi cunoscut naintc, au dezut qi in pdvinlatuturor r:elorlalte. pe care nu le puteau verihca.72

13. De doui ori, moartea i-a fost aminatide pe o zi pe al ta. dar intra treia zi . nu seStie prin ce judecatd ascunse qi-a sfigiat cudinlii miinile 9i muqchii de pe brale, Fi astfel$i-a dat duhul. Dupd ce a murit, toti cei pecare ii preziseseau fost lua{i curind de laIuminaac.stciv ie1i .Nimenidin acea asan.amurit din pricina molimei, daci n-a fostprevestit prin vocea ui.14. PETRU. E ingrozitor si medte cinevaun astfel de dar, iar apoi sd fie lovit de oasemenca edeapsi.GRIGORE. Cine poate cunoaqte udecataneqtiute a Domnului? De cele pe care nu le

putem lnlelege in dumnezeiasca udecatitrebuie mai mult sA ne t emem, decit sA lecercetam.XXVIII. I'entru a ducc pinl la capet ce aminceput sa povestescdespre sufletele care iesdin trup qi care$tiu nulte lucruri dinainte, nutrebuie uitat nici cc am aflat, din mai multemirturii, despre Teofan, comite a] oragului

Centumcellae , pc cind eram acolo. Acesta afost un om care s'a dedicatactelorde milostenie,1 Centum.clke, tnn ,!r^s si pon in 1ti.u.ia (aa Civiia'ecchia)".

73

GRTGORE EI, \{,\RN DIALOGURIDIISPRIiMOARI'E


37/73

ocupindu-secu faptele bune si, mai ales, cuospitalitatea fate de straini. Itins cu sarcinile decomite,ci se ocupade cele umesti si trecetoare,insa.dLrpa um s-avbdit la sfirqil.o Gceamaimult din datoriedecitdin prnpria-i ointa.2. Apropiindu-ise clipa morli i, s a ridicat olultuni stragnicd. incit nu putea fi dus laingropdciune.Plingind amarnic. sotia sa l-ain i rehat. z ic ind ,,Cesa mb fa,: ' Cum sa redur la BroapA.,a u pol rrecepragul a"oi devi jeJia srcmarel -{ tunci . l i .a raspuns:,,Numai plinge, femcie, cici indate ce voi fi mortva revcu gi vremea bund. in acelagiccas"_Imediat dupi acestecuvinte, a murit, iar dupd

moartca sa, cer.ul -a nseDinat.3. {cestscmna tbst nsotit si dealtele.Nliinilesi picioareJesale. umflartecu o unoare de lagute, lusescri traDsformate n rini cleschise,lasind si se vade o scutsoarc murdari siv:scoir- .r .Jrr , nt l . drrpdobirej . l rpul - iu afost clezgoiitpentrr.l a fi spiiat. niinile siI ' i , o, ' r - le ru fuir gesi lnJt i i d ' sanAruasoLparci n-ar fi avut niciodata rco vitimare.4 Asrf, .r lnst dLrr i rnmormrnrar.nl r .apatl 'a zi ins5, sotia ui s-agindit ce ar trcbuisi schihbo lcspedeade marmuri ce fuseseagezatepc morrnint. Cind placa a fost inli,

74

turatd, s-a raspindit un miros foarte plecut,ca si cum din r iupul s5u. ntrat in putrcfact ie.s.ar f i r id ical a6urul unor arome, n loc secolciie viermii.5. Povestiti de mine in omili i, aceastiintimplare le,a dat de binuit unora cu sufletslab. Intr-o zi insA, aflindu me intr-o nobildadunate.au venit la mine, sa.mi ceardcpvapersonal, tocmai lucritorii care schim^baserilespedeade marmure a mormintului. in fataclerului , nobi l i lor i a poporului .am inrrcbaldnspre ,""1 rracol . i arrdepusmartur ie d, nchip minunar.au fost petrun$idp ar.nlmirosparlumat i au adaugat l t , lucrut i n lcgalure

cu acel mormintr sporind miracolul. Dar mi separe prea mult se le povestesc cuma.6. PETRU. Vid ci iscodirea mea a fostsatisfecute ndeajuns.Dar iatd intrebarea carelna lu lhura a.um. Dupd cum s-a spus malsus,sufletelesfinlilor sint in cer. FAII indoiali,renine sa credem ci suflctele celor nedreplisint numai in iad. Nu stiu cc spune despreacest ucru Biblia", dat modul de a gindi aioamenilor nu ingiduie ca sufletelepAcatosilorse poatd li chinuite inaintc de judecatd.

i5

GRIGORECEL MARE DIAI,OG{'RI DESPRE


38/73

MOARTEXXIX- GRIGORE. Daci ai crezut, prinmiLrtttna Sfintei Scripturi, ch sufletele sfiniilorsint in cer. se cuvinesd creziDedeplrnca sisuf letele elornedrepl is int n iad. Caci .dupnrasprata uoeca! vesnlcp, otr iv i t c i re ia cei

dreplisint dejaslaviti, nevitabjl i ceinedreorisint dojachinuili. A9acum beatirudineai far^eIericrt^i.ecei alesi. ot astfel rebuipcrezutcdrocul u arde pe cet rar.2. PETRU. in ce mod trebuie crezut ca focul,ca ma.ter ie. poalc sa conl inb un luclulmarenataXXX. GRIGORE. Daci un suflet imateriaieste,conlinutde trupul unui om in viafi, de ce,dupi moarte, chiar daci sufletul e iriiaterial,se nu fie coltinut de un foc material?I'ETRU. in orice viefuitoare, sufletul ecupnns 1n trup pentru cn ii dd viafn.2. CRTCORE. prrc, acb"uf lntul mcter ia lpoate i t inur intr-un trup caruia i da viata.drn ce -motlv n-ar putea f i t inut, dreptpedcapsi,acolounde e fecut si moard?Noi\punemct sul letul" continutde ocpenrrucasa aibi per lo d, to l tura focului .vazind siinlelegind rc,-\t ucru.Tocmaide aceea uferd,pcntru cI vede focul si se mistuie, pentru cd'76

se vede arzind. Asa se face ce un lucru mate-rial nimicegte prin foc ceva imaterial, citeweme dintr-un foc ce poate fi vdzut^ eies odogoare $r o durere ce nu se vdd_ In foculmaterial, sufletul imaterial e torturai chiar deo flacdre imatedali._3. $i- totusiputemdeducc in celespuse nEt'anghcl ieca sufletul indura f lecei i le qunumai privindu-le, ci si simtindu-le direct. inBibl.ic'.' e zicecb bogatulmort a fost ngropalin iad a. Tocmai cuvjntele boealului iaccunoscutce sufletul lui e in mijlocul fldcirilor,atuncicind r l implordpeAvraam ..Tr imite e

Lazdr sa.qiudc firful degetului n aipasi sa mirdcorcdsca imba, caci md chinuicse1na7qes16ud.p.die"5..e vreme ce Bibliasq l infiliseazipe bogcrulpacalosn mi jJocul ldcdr i lor, areintelepl ar putca ncga oarp ca sulletclecelorosindili sint tinute in foc?4 PE' lRU. l^ta-ca. pr in oxpl icar l sLpnnmarluripscrisc. ufletrrlevinch credinrd.nsa,lesat se scape, arigi se ntoarce la inlepenire.

t' Ct. Lrc. 16,22 zit.

77

GRIGORECEL I4-{RE DIAI-OGLTR]


39/73

Nu qtiu cum poate un lucru imaterial si fiecontinut $i apoi distrus de un lucru material.GRIGORE.Spune-mi. c roe. tu crezi casuf lerele rdzvial i tc, decdzute din s lava

cereasci,sint materialesau imatedale?PETRU. Ce om cu judecata sinetoase arzice cA sufletele sint rnateriale?CRICORE. Fuul Cheenei. ,um spui cb o:naterial sau imaterial?PETRU. Nu mi indoiescci focul Gheenei ematerial, cici sigur in el sint ciznite trupurile.5. GRIGORII. Cu siguran{i ci Dornnul;r va.pune.1csf i rs i t . eioL l*- t rntat i ' . .Du^ i ud. . .in l i 'Lul pl upsnir. ore..tr gdtit dionlului siiryerilot lui"1r. Dacddiavolul qi ingerii lui, deqiimateriali, trebuic cizniti intr un foc material.ce e dL'rrirare dacesuflctele.naintc de a-srregA-i orpLr l . nr Indura,aznr ' lp rr , rpest i lPETRU. Explca{ia e clari qi rninteatrebluc sa se indoiascape mai dcparte

legiturarcu aceasti problemi.

?8

f,SPREMOART!XXXI. GRICORE. Dupi ce, cu mult isteruinti, ai ajuns acum Ia credinld, cred cimerite oboseala i-! i povestesc elece mi-aufost isto site de cetre nigte oameni credincioqi.Iulian, al doilea aperetor's al bisericii dinRoma,cdreia i slujescprin voia lui Dumnezeu,a murit in urme cu aproape$apteani. El veneades,pe cind etam inci la mindstire, 9i obignuiasd vorbeascd cu mine despre rostur i lesufletului-2. Astfel, mia povestit ntr o zi urmetoarele,,Pewemea regeluiTeododc60,atal socr.uluimeuse ntorcea n Itaiia dupece sti'inscsempoziteledin Sicilia. Nava lui a acostatpe insula numitiLiparis6', undq triia un sihastru, rn om de omare virtute. In timp ce cor:ibierii isi refdceauodgoanele,atdl socr"uluimeu a g.isit cu cale seporneascdnspre acel birbat ca s:i i ceare s[ ipomenelrscirn rugirciunile lui.Dupa ce i'a pdvit, onlul Domnului le a zis,printrc altele ($titi ci regelcTeodoric nrrrit?>nuin " ln rext.Lat d./.rs.f .r'Jfit.l.sn 4..apifiiof Droi..!rlin>artmar(u !.oti,j.rca parfiDoDnrlui biscric.sc)'' TheD.laticLs(Ttuaxi.ri


40/73

Ei insi i-au respuns numaidecit:


41/73

Reparatus a mulit pe loc. Servitorul carefusese a Tiburtius l-a gdsit si pe el deja mort."5. Deci Reparatus usesedus n iocurile undese rspdsesc edepsele. vizut, s-a intors, a

povestit $i a murit. Se arate clar ce el vizuseacele lucruri nu pentru sine, ci pentru noi,cdrora, atita timp cit ni se ingiduie sh fim invrald, ne cste permis sd ne si indreptim de lafaptele rclc. Reparatus a vizut construindu-seun rug nu fiindcd in iad ar arde lemne pentrua se face focul, ci ca sd povesteascaacesteaoamenilor.Pentru ardereacelor rei. a vezutaceiea$i ucruri cu care se obisnuiegtc }a ceivii si fie intreiinut un foc material. Astfel,auzind ei despre lucruri obiqnuite. sd invetecd trcbuic sA se teame de cele neobiqnuite.

XXXIII- Ceva ter ib i l s-a int implat inprovinciaValeria. PreacinstitulMaxrrrlanus.episcr4lLl iracuzei, are a condusmult t impminist j rea mea din acest orag, povesteaurnatoarcle:,,Un decui-ion pdmit se fie naqia botczul Lrnei inere. fata cuiva, chiar ir-rsfinta simbr,rta e Pagti.Dupi post,s-a ntorsacas:r$i s r imbitat cu vin- Apoi. a cerut cafina lui sri rimini cu el, gi in noapteaaceea,lucru cc nu sc cade a fi spus, a necinstit-o.82

2. Dimineafa, cind s-a trezit, vinovatul s-agindit se meargd a baie,ca qi cum apa de acoloi-ar fi spilat ruqinea picatului. S-a dus,agadar,s-aspelat.dar a incepur a se beminle dacesaintre sau nu in bi"erira.Ses6adeoameni, acdintr-o astfel de zi nu s-ar fi dus la biserici, darse temea tare de judecata ui l)umnezeu,dacdlutucis-ar i dus.Rul inaroa eoamcni rnyinsin cele din urmi qi s-a dus la biserici. Dar.ainceput se se teami Ei sA tremure de fricd. Infiecarcclipd isi inchipuia ci va fi dat unui duhnecurat si ci va Ii chinuit in fata tuturor. Desise emui; fr ,a| teare.nu is-a ntinrplat pr.oapetrimic Au pe durala olrcrerii"lujhei._ 3. A iepit bucuros, ar a doua zi a intrat dejaferi teami in biserici. $i astfel. imp de gaiezilc a rind, se arite in lubiic bucuris qi i irigr i j i .5ocotin, l .a Donlnul nr i nu- i v izrrsenelegiuirea,ori , milostiv, i-o iertase. Intr,afapter zi insa.a murir pp npcstcpruLl . .)uprr ' r . lost pus in gTocpc. odtS um,a a vezl l rcii, mult t imp, o flacil l a iesit din mormintulIu i . Acprsl t ie ar ' - oa-, 1| al i ta !rFmp. pindcind s-a ropit to t molnt in tu l . ior panrinrul.carcl i rsr ' "estr ins intr-o mori la. perea sapat.

4. FAcind aceasta, ) ! lmnczeu atotputernicr rritat ce indura sufletul aceluia intr ascuns,83

DL{LOCURIDESPnE 'IOARTUCRICORECEL I'IARE


42/73

de weme ce rupul lui a fost prdpd.ditde fldcbridinaintea ochilor oamenilor. Prin aceastefaptn, El a socotit potrivit si ne dea unexemplu infricogitor, deoarece din aceastepildd relinem cit de mult suferi un suflet viu,care simte, din cauzapecatului seu, daci niqteoase fird simlire au fost arse complet qi atitde pedepsitecu focul.

5. PETRU. Ag vrea sd qtiu daca cei buni serecunosc ntre ei in impdrilia cerurilor 9i dacicei rii se recunosc n timpul chinurilor.XX)O\4 GRIGORE. inlelesul acestui lucruse afli in cuvintele Domnului, pe care le'ampomenitmai sus, iind mai clar ca umina zilei-Dupi ce s-a z\s cd. ,,Era un om bogdt, cdre seimbrd,ca n porfird, qi tn oizon, veselind.u-sentoolp zilele in chip strolu,it. Iar un sdroc.dnume Lazdr, zd,ceanainteaport,i i ui, plinde bube,poftind sd se saturedin firimiturile cetudporrdp a masob,.tgolului. or nimcni nu rle dddea insd $i citnii, uenind, lingeau bubelelui"61, -a adeugatcd : ,,$t a murtt Lazdr si a

fost clus clecdtre ingeri, n sinLtl ui Avraam. Amurit :;; bogdtul gi a fost ingropot tn iad,"64.

2. ,,Rid.ici,ndu-pi chii, in chinuri fiind, el aDazulde deparle DeAuroam si pe Lazdr insinul lu i . Si el , str ig ind, a zis: tParin leAuroome, 'ie-!i mila de mine 9i trimilP'l peLazd,rsd-siude uirful degetului tn apd gi sd'miracoreasci) iabo"" ' t . Dar Avraam a zis:tFiule, adu-li ctminte cd ai prirnit cele buneale tale ,n uiafu tu, si Lazdr, asemened, e celereler"E'. Iar bogatul, nemaiavind nici osDeranla e scapare entrusine,a incercalSecist ige salvarea albr sAi . .nRogu'tedor 'parintp, sd-l rimi!i in (asa lolalui mPu (aciam cinei rati. sa l. sp.una.lor.cPsleo'o sdnu uind $i Pi in arcs! loc dP chin""E'3- Prin accstecuvinte se spunedeschisci gicei buni i i rccunos'pe cei buni . s i cei rai . pccei rdi . Asadar, daci Avraam nu l -ar l irecunoscut pe Lazir, nu i-ar mai fi vorbitboealul ,r i . f le l in mi j lorulchinur i lor.desprr 'ra;r l , ' l reculpale lui Lazar,spunindu-i d i nt impul vie l i i avusese drtcnumai lecele clel rrr 'dacd ei ra i nu i cr re.unr la$te e cer rdlboeatulnu si ar fi amintit, in timpul chinurilor.de fralii sni, chiar daci ei nu se aflau de fa!i.

*

' 1 ,r . 16 23 21.

84 85

GRIGOREC!]L ITARE DIALOGURID]'SPRE IOARTE


43/73

Cum si nu-i fi putut recunoa$te coloel, care aavut giji sAse roage,amintindu-gi de ei chiargi in absenta 1or?4. Pdn acestexemplu se videste 9i un lucru

despre care tu nu ai intrebat : dacdcei buni iirecunosc pe cei 1'ei qi invers. Cici bogatul afost recun;scut de Altaam, care i-a zii: ,,,,,4iprirnit celebune n uiolo ,tr.,r"r!,ar Lazir. alesulDomnului, a fost recunoscutde bogatul ccl riu,carcse oagd a-i ie tr imi", spuninu-i pnumr.;tTrimite pe Lazd,r sd-giude uirful degetului napd Si sd-mi rdcoreascd,irnbor"6e- ceastdIecunoastere pore$te isplata de fiecareparte :ce i buni mai mul t se veselesc, dzindu- ibucurindu-se mprcunA cu ei pe cei dragi, iarrnr |ei . .aznindu-sFmp|pLrnAu cei pe car li"au pretuit dispreluindu I pe l)umnezeu,ispi,


44/73

am povest i t mul le in car lea precedenta:.spuneaca a avut in menast irea a un fralebun7r. e nume oan. caresi-aprezispropria-imoarte celorlall i ci lugdii inainte' cu^pai-sprezecezrle.^2..Tinind socotpalan f iecarezi 5i mic;o.rindu-se numirul acestora,cu trei zi le ina-l_ntede a fi chernat din trup a fost cuprinsde. ebr_a. jungind in cl ipa molt i i . a pi imittarna rmpar le)aniei cu !rupul " i singeieDomnului qi, chemindu-i pe ceilali i calugariinaintea lui, a inceput si cinte psalmiii Elinsa le-a impus un ant i fon dpspre sineinsusi. spunind : . .Dcschidcl i-mtmir port i le

qreptdli. i $i intr ind in ele uoi laida peDumnut. Acpasto eslo poorta Donnul i i ,drepttr uor intra prin ea'.).3. in t imp ce cilugir i i cintau dinaintea ui,+ strigat brusc,cu glas prelung : ,,Vino, lrsule'._lndate ce a spus aceasta,a ieqit din trup iis a sevirsr tdin viera dc r ici . Calugar. i i arrmirat, f i indci nu qtiau ce str igase rateie or

'L In ro l rl III l,r drn rialoglD'r In icxi /,drdrA,.,,dnus.,ftate bN idin aceiasrpn.jhii. dir acotjrjia ra 5uu. ri hr din a.ecjsi mann).

88

pe patul de moarte. Dupe moartea lui, inmenestire a fost tristele mare.4. inbr-a patra zi, a trebuit sn fie trimigiciliva calugeri la o menastire, departe. Mer-gind ei ac^olo, au gesit pe toli fralii foarteintdstali. Intrebindu-i : ,,Ceaveli, de ce sintelicufundali intr-o tristete atit de adince?",ei aurdspurs': ,,Deplingempustiirea acestui loc,fiindci un frate, care ne finea unili, prin viataIui, in aceastd ministire, a pirisit luminaacestei uni in urmd cu patru zile".5. Deoarece dlugirii care sosiseri intrebaucu inttrc". m se numea, ei au r ispuns:,,Ursu".Ciutind si cunoasce u precizieceasulla careacesta usese hemat a Dumnezeu, uaflat ci iegisedin trup chiar in clipa cind fuscsechematde Ioan, ' .1 ccrc mur isc a ei.6. Din aceast i intimplare reiesc ci vredniciale-a fost deopotr iva qi cA le-a fost dat sitrdiasci imprcuni in acelagi icaq, dupd ceimpreund 1e-a ost dat si ias6 din trup.7. N am si trcc sub ticere ce mi s-a ntimplat

nrlaflu despreunii dintre vecinii mei. Pe atunciernm incd mirean si locuram n c c.d cF-mircvenisede &ept de la tatil meu, n acestora!.l,ingd casa mea ocuiao vAduvi care se chema

{

GRIGORECEL MAITE DIALOCURIDESPRE{OARTN


45/73

Galla, ce avea un fiu, pe nume Eurnorphius?a.Nu departe de acolo ocuia Stephanusrt,carea fost adjutant de cent

2066011 Sf Grigorie Cel MareDialoguri Despre Moarte

Documents

Transcript of 2066011 Sf Grigorie Cel MareDialoguri Despre Moarte