‚ Comentariu literar : “ Faptura mamei”

“ Ce-I mai sfint si mai alinCa mama cu pruns la sin? “

Mama, ce cuvint inaltator ! primul nostru cuvint! Ce sentimente de dragoste ne invaluie sufletul , si un chip sfint ne apare in fata ochilor atunci cind il rostim! Ea e fiinta cea mai sublima , fiinta care da viata pe pamint , cea care ne vegheaza primile zile de viata si primile nopti de nesomn , cea care se bucura vazindu-ne primul zimbet , primii pasi, dar si cea care sufera alaturi de noi cind ne apare primul dintisor sau cind , pentru prima data , ne-am julit genunchii. Cum orice frunza se afla ocrotita in copacul ei , asa orice copil isi doreste mama alaturi, in care vede o fiinta mareata, fara pacat, puternica precum o stinca in marea involburata si totusi , in acelasi timp, o fire blinda, o zina ce a coborit din inaltul cerului, de printre razele diamantice si luminoase ale soarelui, pentru a fi alaturi de noi. Pentru toti, mama este simbolul adapostului , caldurii, dragostei si hranei , chiar si pentru Grigore Vieru, care o iubea ca pe o piatra nestemata , de unde vine si poezia sa “ Faptura mamei” . Izvoarele de inspiratie pentru poet , au fost dupa parerea mea ,chipul real al mamei si razboiul, la care plecase si tatal lui . Vieru , fiind inca copil mic, era intretinut de mama sa , care lucra din noapte in noapte pentru a-si hrani pruncul cu o bucata de mamaliga rece. Acest zbucium, nelinistea si cautarea permanenta de surse pentru viata , l-au facut pe scriitor sa publice poezia.Opera, alcatuita din doua strofe, are cuvintul-cheie “mama” , caci ei ii este dedicata poezia. Deci tema poeziei este mama, care si-ar da si viata pentru copii ei. La citirea sau audierea textului, vedem imaginar acea femeie harnica , usoara , nelinistita , despre care ne vorbeste Vieru. In opera data se vorbeste despre simbolul esential al nasterii, fiinta divina de la acre primim viata si har. “Semintele ce zboara / Intre ceruri si pamint” reprezinta raze de lumina ,care artistic vorbind , unesc cele doua lumi: cosmosul si pamintul . Semintele sunt si ideile , care mama le sadeste in sufletul copilului : seminte de bunatate, credinta , sinceritate , si care urmeaza sa dea roade. Semintile simbolizeaza urmasii , neamul, generatiile zamislite de Mama-Biserica, de la care crestinii au primit viata si har. Din versurile “ Iarba stie cum te cheama” desprindem ideea ca precum iarba isi are radacinile afundate in pamint , asa si mama are radacini in neamul ei, de la care ne transmite obiceiuri si traditii . In literatura iarba are simbolul eternitatii, adica orice om se contopeste cu natura intru dainuire. “Steaua stie ce gindesti” este versul care ne demonstreaza ca mama isi imparte gindurile cu stelele,dar stelele sunt insusi Dumnezeu , soarta omului. “Faptura mamei “ are , pentru Vieru o proiectie cosmica: “Usoara maica usoara, C-ai putea sa mergi calcind Pe semintele ce zboara Intre ceruri si pamint” Autorul a preferat forma “maica”, prin care face o trimitere directa si impune o paralela intre mama si Maica Domnului , deoarece in mintea lui o asociaza cu ceva sfint , cu ceva divin. Rima incrucisata feminina , apoi masculina si piciorul de vers bisilabic, prin muzicalitatea lor vin sa ne confirme cele

www.referat.ro

doua polaritati , in care se scurge viata omului si mai ales , a mamei. Toate aceste argumente ne duc la gindul ca trebuie s-o iubim pe mama si s-o rasplatim cu aceeasi grija , dragoste ce ne-o ofera ea noua si pe care o merita din plin. Autorul ne accentueaza ca mama e o fiinta spiritual sfinta, dar fizic , e totusi muritoare, de aceea trebuie s-o respectam , s-o slavim anume astazi, fara a pierde momentul , caci maine poate fi prea tarziu. Multumeste mamei, pentru ca te iubeste cu o dragoste ce nu poate fi masurata in cuvinte.