APOSTOLULREVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare NeamţSERIE NOUĂ, ANUL XX, NR. 210http://apostolul.slineamt.ro

mai2018

IrinaNASTASIU –Educaţiamoralăa copiilor şipropagandapentru un statsecular‐umanist

LeonardROTARU –Himere,de MihaiAgape –un cântecde slavăpentru slovă

Pag. 16‐17 Pag. 14

Marius‐EmanuelSANDU –Bisericaşi slujitoriiacesteiaîn PrimulRăzboiMondial Pag. 8‐9

Ziua Internaţionalăşi Noaptea Europeană

a Muzeelor –18‐19 mai, 2018

entru a marca cele două evenimente,cu o semnificaţie aparte pentru insti-tuţiile muzeale, la nivelul judeţuluiNeamţ au fost organizate o serie demanifestări cultural-ştiinţifice dupăcum urmează:

Muzeul de Istorieşi Arheologie Piatra‐Neamţ

l 19 mai, ora18.00, trupa de teatruArlechino, ŞcoalaGimnazială Nr. 2,Piatra- Neamţ a susţi-nut o reprezentaţiedupă schiţele lui I. L.Caragiale, „O inspec-ţiune” şi „D-l Goe”.Profesori coordona-tori – prof. limba şi li-teratura românăPetro nela Apetrei şiprof. teatru Iulia Dia-

conescu, Palatul Copiilor Piatra Neamţ. Încontinuare a avut loc vernisajul expoziţieitemporare de pictură aparţinând artistuluiAndrei Pennazio, un copil de 12 ani ex-trem de talentat, care se bucură de nume-roase aprecieri ale criticii de specialitate.Prezentarea lucrărilor – prof. Cristina Pe-trariu.

Redăm opinia prof. dr. Cristian Ungu-reanu din cadrul Universităţii de Arte„Geor ge Enescu”, din Iaşi în urma întâlni-rii cu Andrei Pennazio: „Am rămas sur-prins de pasiunea şi priceperea nativă cucare şi-a întins creaţiile prin atelier şi le-a

P

(continuare în pag. 4)

RĂZBOI DESCHIS CU PUTEREA!l Atac la dulcea nepăsare guvernamentală

Bătălia pentru salarii

Stimate domnule Gabriel Ploscă, vă pro-pun să facem o trecere la zi a problemelorcu care se confruntă Sindicatului din În-văţământ, spre ştiinţa şi buna informare atuturor dascălilor nemţeni. S-o luăm de laun capăt, în ordinea gravităţii lucrurilor...

– În ultima perioadă, mai exact dinluna ianuarie încoace, am fost mai tot tim-

pul „mobilizaţi” în bătălia pentru salarii. Dacă înianuarie disconfortul a fost creat doar de mutareazilei de salariu – pe 14 –, problemele au începutîn februarie, când urmau să fie plătite salariilepentru luna ianuarie. Pentru că nu s-au alocat su-ficienţi bani, o parte din unităţi – nu foarte multe– au trebuit să amâne plata contribuţiilor sociale.Respectiv, contribuţia la asigurările de sănătate,la pensii şi aşa mai departe. Am discutat cu di-rectorii unităţilor respective şi am convenit ca eisă facă solicitări de sume către inspectoratul şco-lar, ISJ s-a adresat Ministerului Educaţiei şi, pânăîn data de 25 a lunii, adică data limită până lacare se puteau plăti aceste contribuţii fără pena-

lizări, banii au sosit şi lucrurile s-au rezolvat.Problemele cele mai mari au început însă în mar-tie, când trebuia operată şi o mărire de salarii şibanii nu au fost suficienţi, fiind din nou problemecu datoria la contribuţii. Pentru că netul a intratpe cardurile salariaţilor pe 14 aprilie, datoria lacontribuţii a fost şi mai mare, circa 620.000 leila nivelul judeţului Neamţ. Iar aceşti bani nu aumai venit până la 25 a lunii şi atunci au începutsă apară, în anumite cazuri, penalităţi. Normal,eforturile noastre pentru rezolvarea acestei abe-raţii au mers pe mai multe planuri. Pe de o parteam avut nenumărate intervenţii directe la Inspec-toratul Şcolar Neamţ, şi – prin intermediul Fede-raţiei – la Minister, fiindcă de acolo pleacă banii.Pe de altă parte s-a discutat şi la ANAF, iar peplan local am avut întâlniri cu directorii de unităţişcolare, am avut conferinţă de presă la care auparticipat directorii unităţilor şcolare şi liderii desindicat din zona Roman, pentru că în specialacolo au fost probleme legate de aceste datorii.

– Ştiu că şi atunci când banii veneau princonsiliile locale erau probleme. Acum vin prin mi-nister şi apar din nou necazuri. Ce se întâmplă?

– Aceste probleme legate de salarii aparîn primul rând din cauza subfinanţării care, aşacum spuneam şi altă dată, nu este nici pe departede 6% cum prevede legea, ci doar 2,9% din P. I.B., procentaj categoric insuficient, faţă de omedie de 5,5% la nivelul Uniunii Europene. Acel6% este prevăzut de lege, ar trebui să se acorde,nu se acordă, şi se mai cer şi penalizări la ce nuacordă.

Dincolo de aceasta, multe disfuncţionalităţiprovin de la calcularea greşită a costului standardpentru un elev, fără a se ţine seama de specificulşi nevoile reale ale unităţilor şcolare. De fapt, nuexistă bani nici chiar la şcolile speciale, care nuprimesc finanţare pe costul standard, şi chiardacă de la 1 martie s-a mărit şi costul standardcu 20%, eroarea se menţine, ba chiar se accen-tuează, pentru că s-a plecat de la o bază nefon-dată, prost calculată.

– Revenind la urgenţe… Totuşi, cu penalită-ţile ce se întâmplă?

–

Interviu cu dl Gabriel Ploscă, preşedinteleSindicatului din Învăţământ Neamţ

A consemnat Mircea ZAHARIA(continuare în pag. 2)

Viaţa sindicală, imperative

APOSTOLULPag. 2

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

„Aventura”, încă o premieră la T.T. e 28 aprilie la Teatrul Tineretului a avut loc premiera pe ţară a pieseiAVENTURA de Alfredo Sanzo (traducerea Luminiţa Voina-Răuţ), înregia lui Theodor-Cristian Popescu, scenografia lui Cosmin Arde-leanu, cu participarea actorilor: Loredana Grigoriu, Sabina Brânduşe,Ecaterina Hâţu, Mircea Postelnicu, Valentin Florea, Nora Covali, Vic-tor Giurescu, Emanuel Becheru.

AVENTURA (notează Serviciul artistic al TT) este un spectacoldespre dorinţa general umană de a fi în alt loc decât în cel în care te

afli, într-o continuă tânjire după un „mai bine” nedefinit. Imaginaţi-vă, oclipă, cum e să locuieşti în Barcelona (un paradis urban absolut, pentrumulţi dintre noi, cu plaja ei, cu străzile pe care se vorbesc absolut toate lim-bile de pe Terra – vis-à-vis de o clădire proiectată de Gaudí sau în jurulsculpturii lui Miró din spatele blocului tău) şi să ajungi să-ţi doreşti să pleciunde vezi cu ochii…

THEODOR-CRISTIAN POPESCU este autorul a peste 50 de specta-cole realizate în România, S.U.A şi Canada. Profesor de regie şi actorie laUNATC Bucureşti, Universitatea Montana, Şcoala Naţională de Teatru a Ca-

nadei, Universitatea Québec la Montréal şi UAT Târgu-Mureş. A înfiinţat şia condus două companii independente de teatru la Bucureşti şi Montréal.

Nicolae Breban – Premiul Naţional„Ion Creangă”, Opera Omnia

Romancierul, eseistul şi drama-turgul Nicolae Breban (84 de ani)este al doilea câştigător al PremiuluiNaţional pentru Proză „Ion Creangă”,Opera Omnia, instituit din anul 2017de Consiliul Judeţean Neamţ şi Cen-trul pentru Cultură şi Arte „CarmenSaeculare” Neamţ. Ceremonia depremiere a avut loc pe data de 1 mai,la Muzeul Memorial „Ion Creangă”de la Humuleşti. Valoarea premiuluieste de 5.000 de euro.

P

mai 2018

Am acţionat pe toate canalele posibile. Aumai fost şi interpelări ale ministrului înparlament şi cred că lucrurile acestea aucontat, pentru că a dat Dumnezeu şi la în-ceputul acestei săptămâni (n.r. interviul afost realizat vineri, 18 mai) s-a aprobat în-treaga sumă, de 4.700.000 lei – acolo ajun-sesem cu restanţele datoriei pe judeţ – şi

că în această săptămână se deschid finanţările, casă putem plăti aceste datorii. Ba mai mult, a venitşi o altă veste bună, că sumele necesare pentruachiziţionarea voucherelor de vacanţă au intratla inspectoratul şcolar.

Aşa au stat lucrurile cu salariile şi nu cum aminţit domnul ministru într-o conferinţă depresă: că în ultima vreme s-au dublat veniturilecelor din educaţie. Faptul că s-a dat o brumă demărire, nu e suficient pentru ca să ceri calitate înînvăţământ. Trebuie sume de bani investite în in-frastructura acestui sistem. Oricum, cum să faciastfel de investiţii în infrastructură, în dotări,când prin buget ai alocat 2,9%? Am mai zis-o şio repet: nu am să uit niciodată cum în 1990 cândvenise „fericirea” peste noi şi toatemanualele cu steluţă de la ColegiulPetru Poni erau duse cu căruţa latopit, colegii mei furau – vorbesc decartea tehnică – câte un manual. Cualea au rămas, că altele nu au maiapărut. Şi vine domnul ministru şivorbeşte despre calitate... Domnulministru trebuie să înţeleagă că, pânăşi în aceste condiţii, majoritatea co-legilor mei fac calitate în învăţământ.Şi zice domnul ministru mai departe,după ce vede că ne-am îmbogăţit: iasă punem o ţâră biciul pe ei! Adicădirectorii, inspectorii, trebuie să intrepe nepusă masă, la asistenţă. Dom-nul ministru ar trebui să ştie că s-audus vremurile alea, că au apărut metodologiidupă care se face inspecţia şcolară, că directorulare obligaţia să anunţe graficul de asistenţă la oreşi să-l afişeze. Sunt legi care ne protejează înacest sens şi dumnealui ar trebui să fie primulcare să cunoască şi să respecte legea. Din păcaten-o face...

– Văd că trebuie să vă strecuraţi tot timpulprintre aberaţii…

– Cred că una dintre cele mai mari aberaţii

este Legea 153 – o lege zisă unitară, care numaiunitară nu e, plină de disfuncţionalităţi, elaboratăîn pripă, ca să ne lăudăm că, uite, am scos LegeaUnitară. Sunt vreo şase acte normative care mo-difică textul de lege, numai până la momentul defaţă.

Am reuşit să rezolvăm o problemă, cea a sa-lariaţilor angajaţi cu fracţiune de normă, care tre-buiau să aducă bani de acasă după mutareacontribuţiilor de la angajator la angajat.

Pe urmă, salarizarea contabililor şi secreta-rilor şefi – care au funcţii de conducere la perso-nalul auxiliar – şi care nu au beneficiat de măriresalarială de la 1 martie 2018 –, se pare că s-a re-zolvat. Spun se pare pentru că s-a rezolvat pentrucontabili, dar nu suntem siguri dacă şi pentru se-cretari, fiindcă această corecţie s-a făcut prin -tr-un act normativ care a fost aprobat în şedinţade Guvern de pe 16 mai şi nu am văzut încă do-cumentul.

Au mai fost probleme legate şi de drepturilesalariale ale personalului din CCD, care trebuiaumajorate de la 1 martie şi lucrul acesta nu s-afăcut la timp. S-a rezolvat de acum, dar o lună afost deja pierdută.

Nu am rezolvat, încă, problema majorării sa-lariale cu 20% şi pentru personalul nedidactic,dar există o iniţiativă legislativă în ParlamentulRomâniei, pentru majorarea cu 20%, iar noi, înunităţile şcolare, am strâns semnături de sprijina acestei iniţiative şi sperăm să rezolvăm. Şi nuam rezolvat încă nici salarizarea echitabilă pentrupersonalul contractat din inspectoratele şcolare.Pentru inspectorii şcolari se pare că s-a rezolvat.

Am reuşit să deblocăm posturile din unităţileşcolare, dar nu printr-un act normativ mulţumi-

tor. Se spune că se pot face angajări în unităţileşcolare, cu încadrarea în buget. Ori, dacă nu aibani în buget, degeaba ai postul liber.

Nu am rezolvat încă problema pensionării cutrei ani mai repede, la cerere, înainte de vârstastandard, pentru personalul didactic.

De asemenea, deşi există un regulamentpentru stabilirea locurilor cu condiţii de muncădeosebite, în vederea acordării unor sporuri, dis-poziţiile în vigoare sunt deseori inutile. ÎnNeamţ, de pildă, nu este acoperit postul de medicde medicina muncii la Direcţia de Sănătate Pu-blică, şi atunci cui să te adresezi?!

Mai avem şi alte probleme, cele legate demodul în care sunt considerate dobânzile pe carenoi le-am câştigat în instanţă. Ministerul mergepe ideea dobânzilor remuneratorii şi nu a dobân-zilor penalizatoare – care sunt mai mari – motivpentru care ne-am adresat Avocatului Poporului,urmând ca acesta să se adreseze Curţii Constitu-ţionale. Aşteptăm să vedem ce se va întâmpla.

Mai avem şi o altă speţă în instanţă – platasporurilor la salariul majorat de la 1 ianuarie2017 şi nu pe cel nemajorat de la 1 iulie 2016.Ce s-a întâmplat: unele instanţe au dat unele de-cizii, altele – alte decizii, motiv pentru care acumcauza este la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,care se va pronunţa.

Mai menţionez că nu în toate şcolile s-a res-pectat prevederea legală de reducere cu două orea normelor celor care au gradul I şi peste 25 deani vechime şi atunci am intervenit. Sau nu s-auplătit orele de educaţie fizică şi ne-am adresat in-stanţelor de judecată. Pentru că iată ce zice legea:dacă nu ai profesor de educaţie fizică şi predă în-văţătorul, acesta trebuie retribuit la plata cu ora,ca necalificat. Ori acest lucru nu s-a întâmplat

– De ce s-a întârziat aşa de mult calendarulacordării gradaţiilor?

Referitor la gradaţii, trebuie să spunem cămetodologia a venit foarte târziu. Noi am rezolvatanumite lucruri, în sensul că am grăbit să aparămetodologia, am strâns un pic graficul de acor-dare, astfel încât până la 31 iulie să fim gata, iarîn luna august domnul ministru să îşi facă timp săemită ordinul de aprobare a acelor gradaţii. Amreuşit să eliminăm aberaţia de a acorda 16% –proporţia de acordare a gradaţiei – şi pe grade di-dactice. Am rezolvat, de asemenea, o altă exage-rare, şi anume ca la autorii de manuale să seacorde 70 de puncte din 110. Era prea mult, aşacă am rămas la 16 puncte. Desigur că elaborarea

(urmare din pag. 1)

–

RĂZBOI DESCHIS CU PUTEREA!

Viaţa sindicală, imperative

APOSTOLUL Pag. 3

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

pera lui Nicolae Breban nu încape pe un singur raft. Ea numără peste20.000 de pagini, ceea ce face din domnia sa unul dintre cei mai pro-lifici scriitori. Academicianul născut la Baia Mare a fost cel mai bunprieten al poetului Nichita Stănescu, de care l-au unit provenienţadintr-o clasă blestemată, dar şi idealurile estetice.

Nicolae Breban: „Mulţumesc organizatorilor. Sunt înconjurat deo elită a scriitorilor. Primul meu premiu din tinereţe a fost tot Premiul„Ion Creangă”. Vă mulţumesc că mă primiţi în acest paradis al limbii

române”.Daniel Cristea Enache, director de imagine al Uniunii Scriitorilor din

România: „Cei care au susţinut această manifestare merită toată preţuireanoastră. Este o şansă să fii critic literar într-o literatură care numără asemeneanume”.

Juriul care l-a desemnat câştigător pe academicianul Nicolae Brebana fost format din Nicolae Manolescu, Daniel Cristea-Enache, Ioan Hol-ban, Cristian Livescu, Gabriel Coşoveanu, George Neagoe, Vasile Spiri-don.

Au mai fost nominalizaţi: Gabriela Adameşteanu, Radu Cosaşu,Dan Stanca, Dumitru Ţepeneag, Eugen Uricaru, Varujan Vosganian.

Academicianul D. R. Popescu –cetăţean de onoare al oraşului Tg. Neamţ

Scriitorul, dramaturgul şi scenaristulde film Dumitru Radu Popescu, primulcâştigător al Premiului Naţional pentruProză „Ion Creangă”, Opera Omnia, aprimit marţi, 1 mai, la Humuleşti, titlulde cetăţean de onoare al oraşului TârguNeamţ.

Trei dintre cele mai cunoscute crea-ţii dramaturgice ale lui D. R. Popescu aufost puse în scenă la Teatrul Tineretuluidin Piatra-Neamţ: „Muntele” (1977),„Piticul din grădina de vară” (1984) şi„Aceşti îngeri trişti” (1985).

„Mulţumesc pentru premiul acordatanul trecut şi pentru titlul de cetăţean de

Violeta MOŞU(continuare în pag. 4)

mai 2018

O

RĂZBOI DESCHIS CU PUTEREA!e manuale este valoroasă, dar pot fi şi alteactivităţi valoroase. Un cerc de creaţie, nue valoros? Rezultatele la olimpiade nu suntimportante? Sindicatele trebuie să asigureun echilibru. Dacă ne uităm cu atenţie pefişă, se vede că nu au dispărut toate abera-ţiile, dar sunt punctate foarte puţin. Vreausă spun că liderii de sindicat au 0,75

puncte şi mai primesc încă 0,25 de puncte în co-misia de dialog social. Cei care nusunt lideri de sindicat dar fac partedin biroul sindical primesc 0,25puncte. Deci, şi noi ne-am aliniat laproporţii, pentru că înainte am avutşi 1, şi 2 puncte. Trebuie spus că amintrodus şi noi categorii, cum ar fişeful de catedră, adică şeful comi-siei metodice din şcoală, care nu eraintrodus pe nicăieri, şi putem spunecă este un merit al nostru.

Tot prin metodologie, Ministe-rul vroia ca punctajul minim de lacare se poate obţine gradaţia să fie70 de puncte. Noi vroiam, ca Fede-raţie, 60 şi până la urmă, în comisiaparitară au rămas 65 de puncte. De asemenea, amstabilit numărul de gradaţii pe discipline, respec-tând, în bună măsură, gradaţia de 16%. Astfel, întotal, la nivelul judeţului Neamţ, urmează să fieacordate, în urma concursului, un număr de 180de gradaţii pentru personalul didactic de predare,şi 25 de gradaţii pentru personalul didactic auxi-liar. După aprobarea fişelor de evaluare, din 18mai, urmează graficul anunţat.

– La veştile bune, spuneaţi că au venit vou-cherele de vacanţă…

– Da, banii sunt la Inspectoratul Şcolar Ju-deţean Neamţ şi urmează procedura de atribuire.Cu cât unităţile şcolare se mişcă mai repede, cuatât aceste vouchere ajung mai repede la colegiinoştri. Pentru că procedura spune că unităţileşcolare trebuie să intre în programul electronicde achiziţie directă, să-şi aleagă emitentul devouchere de vacanţă, să încheie contract cuacesta, după care, în funcţie de nevoia de vou-chere, emitentul face o proformă pe care o ducela inspectoratul şcolar pentru obţinerea banilor.În ceea ce ne priveşte, ca sindicat, ca să venim înajutorul colegilor noştri, încă de acum două luniam trimis informaţii la unităţile şcolare despreprocedură, despre cazurile particulare care potapărea. Ba mai mult, la întâlnirile cu liderii zo-

nali, pe care le-am avut în zilele de 16 şi 17 mai,am invitat şi un reprezentant al unuia dintre emi-tenţi, care a clarificat procedura. Este datoria şco-lii, ca angajator, să rezolve această problemă, nue problema liderilor de sindicat, dar noi ne-amimplicat pentru că apărăm drepturile membrilorde sindicat, a salariaţilor beneficiari. În uneleşcoli s-a constituit chiar un regulament intern deacordare a voucherelor, şi sigur, liderul nostru de

sindicat e în primele rânduri. Temerea noastrăeste asupra corectitudinii calculelor sumelor ce-rute de unităţile şcolare, pentru că s-ar putea săavem surprize – ca şi la hotărârile judecătoreşti– că nu se cer sumele suficiente şi apoi nu ajungbanii. Sperăm să nu se întâmple.

– Ştiu că aţi avut de curând şedinţa Consi-liului judeţean al Sindicatului ÎnvăţământNeamţ. Probleme?

– Am avut această şedinţă înaintea întâlniri-lor zonale cu liderii de sindicat şi am analizat în-treaga activitate, problemele de salarizare,probleme legate de tot ce am prezentat pânăacum, dar mai mult am informat, în întâlnirile culiderii, asupra următoarelor aspecte:

În primul rând, mărindu-se salariile cu 20%,a crescut şi cotizaţia încasată, dar încă nu înaceastă proporţie. De ce? Pentru că, dacă oameniinu şi-au plătit contribuţiile, nici şcolile nu ne-auvirat nouă cotizaţia de sindicat, aşa că încă nuavem o imagine asupra măririi reale. Totuşi amdecis asupra programelor de ajutoare sociale, ur-mătoarele: mărirea ajutorului de deces de la 300la 500 de lei pentru membru de sindicat, introdu-cerea uni nou tip de ajutor social, de solidaritate,dacă vreţi, de 500 de lei la naşterea unui copil.Şi urmează, în funcţie de creşterea cotizaţiei, o

eventuală mărire şi la cuantumul altor ajutoaresociale sau să introducem alte tipuri de ajutoaresociale.

De asemenea, s-au încheiat noi parteneriate– în primul rând parteneriatul cu AUTO MOL-DOVA, prin care membrii de sindicat, pe bazalegitimaţiei, beneficiază de o reducere de 5% lacosturile legate de lucrări de întreţinere, reparaţii,piese de schimb pentru autoturism. AUTO MOL-DOVA are reprezentanţă la Piatra-Neamţ şi laRoman, şi urmează ca la Târgu Neamţ să găsimun alt agent economic cu care să stabilim o cola-borare. Menţionăm că s-au încheiat acorduri şicu două florării – ELEGANCE şi încă o florărie,din Precista, membrii sindicatului nostru urmândsă aibă o reducere de 10%, care se poate negociapână la 30%, în funcţie de mărimea comenzii deflori. Mai suntem în discuţii avansate cu MAX-COMPUTERS pentru probleme legate de IT şibirotică, cu magazinele PROFI, şi am contactatde asemenea un cabinet de optică medicală.

– Ce s-a stabilit în privinţa următoarei Con-ferinţe Judeţene a Sindicatului?

– Tot în această şedinţă au fost ridicate pro-bleme organizatorice foarte importante, deoarecese apropie Conferinţa Judeţeană a SindicatuluiÎnvăţământ Neamţ şi, în conformitate cu statutulsindicatului, cu o lună înainte trebuia să stabilimdatele exacte, ceea ce am şi făcut: data – 23 iunie2018; locaţia – Pensiunea Văratic. Norma de re-prezentare a membrilor de sindicat a fost stabilităastfel – un candidat la 50 de membri de sindicat,cu precizarea că liderul de sindicat, indiferent denumărul de membri de sindicat pe care îi are îngrupă este de drept delegat. La unităţile şcolaremari, peste fiecare alţi 50 de membri, se maiadaugă un reprezentant, şi noi o să comunicămunităţilor şcolare aceste directive, pentru a se ştila câţi reprezentanţi au dreptul. De asemenea, afost stabilit numărul de candidaţi pentru Consi-liul Judeţean, în funcţie de numărul de membridin fiecare zonă, şi anume: pentru Piatra-Neamţşi zona Piatra-Neamţ – 12 candidaţi, pentruRoman şi zona Roman – 9 candidaţi, pentruTârgu Neamţ şi zona Târgu Neamţ – 6 candidaţi.În total 27 de candidaţi pentru Consiliul Jude-ţean. Ulterior, în cadrul altor întâlniri, care voravea loc la începutul lunii iunie, se vor stabiliaceşti candidaţi care vor fi prezentaţi în confe-rinţă.

– Vă doresc succesul necesar. Spor latreabă.

d

Lecţia de istorie

APOSTOLULPag. 4

noare al oraşului Târgu Neamţ. Premiul acesta m-a făcut să-l recitescpe Ion Creangă. Ce am descoperit acum la Creangă? Am descoperitun lucru colosal, care m-a îndemnat să scriu o piesă despre Ivan Tur-bincă. Rog Consiliul Judeţean să iniţieze un concurs cu sculptorii dinjudeţ şi din ţară în care să fie reprezentate toate personajele luiCreangă. Aş vrea, mai ales, să se facă o statuie cu Dumnezeu cerşind.Şi lângă Dumnezeu să fie Sf. Petru şi mai încolo Ivan Turbincă. Vădaţi seama câţi oameni ar veni aici ca să fie mântuiţi? În scurt timp,

Târgu Neamţ ar deveni cel mai vizitat oraş din România şi din lume”, a de-clarat D. R. Popescu.

„Dialogul Genurilor Muzicale”,la Biblioteca „G.T. Kirileanu”

Stagiunea artistică 2017-2018 continuă. Centrul pentru Cultură şi Arte„Carmen Saeculare” Neamţ, în parteneriat cu Academia de Muzică „Gheor-

ghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamţ, au invitat publicul melo-man nemţean la Dialogul Genurilor Muzicale, un recital muzical având caprotagonişti pianiştii Ştefania Vasiliu-Olaru şi Doru Sascău. Evenimentul aavut loc marţi, 24 aprilie 2018, ora 17:00, la sala „Cupola” a Bibliotecii Ju-deţene „G.T. Kirileanu”, instituţie parteneră în organizare şi a avut în pro-gram, lucrări de Chopin, Ceaikovski, Rahmaninov, Scriabin, Diabelli, şipiese moderne celebre.

Doru Sascău, cadru didactic asociat la Academia de Muzică „Gheor-ghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamţ, este, ca interpret-pianist,binecunoscut melomanilor nemţeni. Din anul 1990, până în 1995, a activatca profesor la Colegiul de Jazz din München - Germania, unde a predatpian şi chitară. În paralel a fost pianist şi orchestrator în Orchestra Veronikaund Dominant Band din München şi apoi timp de un an 1995-1996 în For-maţia Chris Luca Show Band din Berlin – pianist și basist; din toamnaanului 1996 pâna în 1999 a activat în Trioul de muzică clasică, semi-clasicăşi de entertainement Cafe Concerto Strings, ca pianist și double bassplayer. (Comunicat – Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”Neamţ)

o

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

(urmare din pag. 3)

mai 2018

Ziua Internaţională şi Noaptea Europeană a Muzeelor – 18‐19 mai, 2018ovestit sensurile narative şi simbolice.Asemenea unui pictor profesionist a îm-pletit povestea din mintea şi sufletul luicu ceea ce se întâmplă obiectiv pepânze: contraste de culori, structuri plas-tice diferite, armonii căutate şi gamecromatice dirijate în raport cu subiectulales de el”.

l De la ora 19.00 a avut loc vernisajul ex-poziţiei de ceasuri Înţelepciunea vine cu tim-pul, ediţia a II-a. Este vorba despre continuareaunui proiect început de instituţia noastră îm-preună cu colecţionarul Romulus Lupaşcu în2012 şi care şi-a propus să aducă în faţa publi-cului nemţean o colecţie deosebită prin numărulşi calitatea pieselor expuse (a fost etalată cuacest prilej cea mai amplă colecţie de ceasuriOmega din România).

Tot în cadrul Muzeului de Istorie şi Arheo-logie Piatra-Neamţ a putut fi văzută şi expoziţiaFasmidele, curiozităţi ale naturii (organizatăde Muzeul de Ştiinţe Naturale Piatra-Neamţ şiComplexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „RăsvanAngheluţă” Galaţi).

Muzeul de Artă Piatra‐Neamţ

l 19 mai, începând cu ora 17.00 s-a des-făşurat vernisajul expoziţiei „Colajul – mijlocde exprimare a ideilor, sentimentelor şi emo-ţiilor”. Expoziţia în cauză este expresia finalăa colaborării dintre Asociaţia „Centrul de exce-lenţă în dezvoltare personală SOLOMON” Bra-şov şi Complexul Muzeal Judeţean Neamţ,având ca parteneri educaţionali Liceul de Artă„Hans Mattis Teutsch” Braşov, Liceul de Artă

„Plugor Sándor” Sfântu Gheorghe, Liceul deArtă Sibiu şi Liceul de Artă „Victor Brauner”Piatra-Neamţ.

Expoziţia marchează, de asemenea, cinciani de la primul proiect dedicat Nopţii Euro-pene a Muzeelor intitulat „Emoţii” (în 2014).Au urmat ediţiile din 2015 – „Atitudini”, 2016– „Poarta sufletului” şi 2017 – „Tabu-uri şi pre-judecăţi în artă”. Ideea acestui proiect este de asusţine debutul artistic al tinerilor. Până în2017, prin aceste evenimente a fost sprijinit de-butul artistic pentru un număr de peste 120 deelevi. Împreună cu evenimentul de anul acesta,unde vor fi prezentate lucrările a 60 de elevi dinpatru licee, se va ajunge la un număr de 180 deelevi care au expus lucrări artistice (artă plas-tică, grafică, modelaj – ceramică) pe durataacestor cinci ani.

În cadrul Muzeului de Artă au mai putut fivizitate şi expoziţia de pictură cu 50 de lucrărireunite sub titlul „Poezia culorilor”, semnatede Liviu Suhar, în premieră pe simezele insti-tuţiei noastre, dar şi expoziţia temporară „În-semne ale regalităţii române şi MareaUnire”, expoziţie înscrisă în calendarul mani-festărilor dedicate aniversării CentenaruluiMarii Uniri.

Muzeul de Istorie Roman

l 18 mai, ora 11.00. Desfăşurat la Muzeulde Istorie, colocviul Dascăli romaşcani de al-tădată, ajuns în acest an la a VII-a ediţie, a evo-cat personalităţile a şase dascăli, unii dintreaceştia participanţi şi la Marele Război pentrureîntregirea neamului. Tot în acest cadru au fostprezentate şi două volume apărute recent, dedi-

cate unor oameniai Abecedarului,precum GrigoreCapşa sau Con-stantin Nazarie.

La Muzeul deIstorie Roman aputut fi vizitată şiexpoziţia tempo-rară Evoluţia chi-rurgiei la Romanîn vreme de paceşi război, o încer-care de a pune învaloare activitatea

de specialitate chirurgicală în spitalele care aufuncţionat în Roman în anii 1916-1918. Expo-ziţia este organizată în colaborare cu Societateade Istoria Medicinii şi Farmaciei „Dr. EpifanieCozărescu” din Roman, Asociaţia cultural-şti-inţifică Urbana şi colecţionar, dr. Florin Pave-lescu.l 21 mai, ora 17.00, în cadrul programului

Valorificarea patrimoniului muzeal şi Edu-caţie Muzeală, a avut loc conferinţa Punţiîntre muzee şi şcoli (susţinută de prof. univ. dr.Ion Sandu de la Universitatea „Alexandru IoanCuza” Iaşi), lansarea volumului Muzee şi şcolişi a expoziţiei temporare cu acelaşi nume.

Muzeul de Ştiinţele Naturii Roman

l 18 mai, ora9.00, a avut locvernisajul expozi-ţiei Descendenţaspeciei umaneilustrată prinportrete şi fosile.Artistul plasticEduard C. Olaru acreat această expo-ziţie sub expertizadomnului prof. dr.Gheorghe Mustaţăde la Universitatea„Alexandru IoanCuza” din Iaşi, din dorinţa de a promova teoriaevoluţiei în rândul publicului român. EduardOlaru este absolvent al Facultăţii de Arte plas-tice, Decorative şi Design din cadrul Universi-tăţii de Arte „George Enescu” din Iaşi şiabsolvent al studi ilor masterale ale aceleiaşi fa-cultăţi.

Muzeul de Artă Roman

l 20 mai, ora 15.00, a fost vernisată expo-ziţia de pictură a artistului plastic romaşcanMihai Olteanu. Născut în anul 1962, la Rediu,judeţul Neamţ, absolvent al Liceului de Artă dinBacău, unde a avut ca profesori pe GheorgheVelea şi Petru Pinca, pictor, grafician, ilustratorşi sculptor, Mihai Olteanu expune acum peste100 de lucrări cu teme diverse: peisaje, portrete,flori, compoziţii. (Complexul Muzeal JudeţeanNeamţ, comunicat prelucrat)

(urmare din pag. 1)

p

Eveniment

APOSTOLUL Pag. 5

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

Omagiu doctorului Sorin Ciobanun perioada 4-15 iunie 2018, pe simezeleSălii Cupola a Bibliotecii Judeţene „G.T. Kirileanu” vor fi prezente lucrărileparticipante la CONCURSUL ŞI EX-POZIŢIA DE ARTE PLASTICE PEN-TRU COPII „DR. SORIN CIOBANU”EDIŢIA a III-a – 2018, PIATRA-NEAMŢ.

Cele circa 140 de lucrări de pictură şidesen expuse au fost realizate cu măiestrie decopii şi tineri de la şcoli gimnaziale („ElenaCuza”, „Nicu Albu”, „Daniela Cuciuc” dinPiatra-Neamţ, dar şi din judeţ), licee din oraş(„Petru Rareş”, „Calistrat Hogaş”, C. N. de In-formatică, Liceul de Artă „Victor Brauner”),de la cluburi de pictură din cadrul unor ONG-uri şi de la Palatul Copiilor din Piatra-Neamţ.

Expoziţia reuneşte cele mai reuşite creaţii ale copiilor, selectate atentde un juriu exigent format din profesori de artă plastică, bibliotecari şi mu-zeografi, juriu condus de doamna doctor Mariana Ciobanu, cea care oferă şipremiile concursului.

Manifestarea se doreşte a fi o celebrare prin lucrările micilor artişti aexcelenţei în artele vizuale, precum şi a personalităţii medicului Sorin Cio-banu, doctor în ştiinţe medicale (imagistică medicală), un mare iubitor depictură, de natură, de frumos şi un susţinător fervent al copiilor şi al arteiacestora, plecat dintre noi, din păcate, mult prea devreme, spre o lume maicolorată şi mai bună. (Asociaţia Culturală „Arte. Ro”)

Galeriile de Artă „Lascăr Vorel”: „Secventarium” –expoziţie personală, Lucian Gogu‐Craiu

Artistul plastic Lucian Gogu-Craiu, profesor la Palatul Copiilor Piatra-Neamţ, a expus la Galeriile de Artă „Lascăr Vorel”, până la mijlocul luniitrecute.

(continuare în pag. 6)

~

Zilele Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu” Neamţnouă ediţie a Zilelor Bibliote-cii Judeţene „G. T. Kirileanu”Neamţ s-a încheiat vineri, 11mai, odată cu dezbaterea-dia-log care a omagiat excelenţaprofesională, desfăşurată în ca-drul proiectelor „Să ne cunoaş-tem trecutul prin memoria

comunităţii!” şi „2018: Anul Euro-pean al Patrimoniului Cultural” –„Contribuţia majoră a antreprenoriloritalieni Carol Zani şi Vincenzo Pus-chiasis la dezvoltarea patrimoniuluicultural nemţean”.

Timp de o săptămână, cele mailargi categorii de public au avut partede un program bogat şi divers, dincare nu au lipsit dezbaterile, lansărilede carte, vernisajele, conferinţele,proiecţiile de film, momentele muzi-cale, atelierele de lectură şi picturădedicate copiilor, concursurile şco-lare organizate cu ocazia zilei de 9Mai, activităţile educative şi recrea-tive.

Invitaţii speciali ai acestei ediţiia Zilelor Bibliotecii au fost: Stepa-nida Ţugui – Directorul BiblioteciiPublice Raionale „Alexandru Do-nici” Orhei, Republica Moldova;Lucia Brehoi – Directorul Biblioteciipentru Copii „Ion Creangă”, filialaBibliotecii Publice Raionale „Ale-xandru Donici” Orhei; Ina Guţu – co-respondent Radio România Chişinău;

Dragoş Zămoşteanu – realizatorul fil-mului documentar „Ţine, Doamne,partizanii, până vin americanii! – po-vestea Aristinei Pop-Săileanu”, Cri-

stian Bădiliţă – istoric alcreştinismului timpuriu, poet, eseist.

Prof. Mihaela Mereuţă, direc-tor-manager al Bibliotecii Judeţene„G. T. Kirileanu” Neamţ: Bibliotecapublică este o instituţie a memorieicomunitare, este un factor importantal dezvoltării oricărei comunităţi,este o poartă spre cunoaştere. Eaoferă atât indivizilor, cât şi grupuri-lor sociale mijloace de informare,prin acces la colecţii, prin acces labaze de date specializate, dar şi prinproiecte şi programe de educaţie îndiferite domenii de cunoaştere. Este

un spaţiu unde începe schimbarea şidezvoltarea unei comunităţi, un par-tener constant al actului educaţional,dar şi un actor instituţional impor-

tant al conservării patrimoniului cul-tural local.

Stepanida Ţugui, directoareaBibliotecii Publice Raionale „Ale-xandru Donici” Orhei: Sunt bucu-roasă să vă revăd, pentru că s-ascurs ceva timp de când nu am maifost la Biblioteca Judeţeană „G. T.Kirileanu” Neamţ. Filiala Piatra-Neamţ, care a fost înfiinţată la Orhei,în 1992, cu ajutorul directorului deatunci Constantin Bostan, a avut omare importanţă pentru noi. Colabo-rarea nu s-a referit doar la carteaadusă peste Prut. A avut legătură şi

cu primul calculator apărut la noi înBibliotecă datorită dumneavoastră.

Lucia Brehoi, directoarea bi-bliotecii pentru Copii „Ion Creangă”,filiala Bibliotecii Publice Raionale„Alexandru Donici” Orhei: Mereumi-a fost drag de Piatra-Neamţ. Amcunoscut acest oraş prin intermediulcărţilor primite de aici. Eram peatunci elevă de liceu şi primul meucontact cu o carte românească a fostla Filiala Piatra-Neamţ din Orhei.După ore, eu trebuia să am cărţilepregătite, ca să fug repede la biblio-tecă să le predau. Făceam aceastădistanţă în patru minute şi 30 de se-cunde. Dacă ajungeam a doua sau atreia, riscam să nu mai găsesc carteade care aveam nevoie.

Ina Guţu, corespondent RadioRomânia Chişinău: Proiectul „Ma-luri de Prut-Basarabia Necunos-cută” s-a născut din dorinţa de aacoperi golul sufletesc dintre noi. Amtrăit vremuri grele, dar poate greută-ţile acestea ne-au făcut să fim maiputernici. Poate avem câteodatăcomplexe de inferioritate şi poatemai stâlcim câte un cuvânt, însă tre-buie să fim tot timpul cu fruntea sus,pentru că noi suntem urmaşii celorcare au plătit cu viaţa ca limba ro-mână, flacăra românismului să numoară în stânga Prutului.

Violeta MOŞU

O

mai 2018

APOSTOLUL

Panoramic nemţean

Pag. 6

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

ntitulată „Secventarium”, expoziţia este „aerisită”, după dorinţa auto-rului, cuprinzând, mai ales, lucrări cu tematică religioasă. Potrivit cri-ticului de artă Emil Nicolae, Lucian Gogu-Craiu se înscrie pe direcţiaînnoirii mijloacelor de expresie.

„Este un artist care îşi asumă riscuri pentru a înfrânge plictisul,un artist care provoacă. Lucian, de câte ori face o expoziţie, ne punepe gânduri. Este unproiect pe care îl con-

tinuă, pentru că o expoziţie„Secventarium” a mai avutşi în iunie 2016”, a declaratEmil Nicolae.

Fiecare participant lavernisajul expoziţiei lui Lu-cian Gogu-Craiu a plecatacasă cu un mini-tablou des-prins din două lucrări maimari ale sale.

„Sufletul unui artist este format din bucăţi de univers, iar aceste lucrărisunt o parte din universul meu. Mi-aş dori ca fiecare dintre voi să aibă omică parte din el”, a spus Lucian Gogu-Craiu.

Radu Cristian Macavei: „Între lumi” –o expoziţie unitară, coerentă, interesantă

La începutul lui aprilie, la doar câteva luni distanţă, artistul plastic RaduCristian Macavei, profesor la Şcoala Populară de Artă Piatra-Neamţ, expunedin nou pe simezele pietrene, de această dată la Sestri Art Gallery. „Expoziţiaîmi place, este originală. Se vede că artistul nu are un stil forţat, ceea ce în-seamnă că o să ajungă departe”, a spus Petru Diaconu, curatorul galeriei,despre expoziţia denumită „Între lumi”.

Emil Nicolae, critic de artă: „Am recunoscut câteva idei duse mai de-parte din „vechea” expoziţie. Coerenţa expoziţiei vine dintr-un imaginar pecare-l remarcasem. I-am spus fantastic la expoziţia trecută, acum o să-i spunmiraculos, că are şi îngeri”.

Radu Cristian Macavei, artist plastic: „Lucrările mă caracterizează.

(urmare din pag. 5)

I

SimpozionulDascăli nemţeni de altădată

oi, 19 aprilie 2018, la Muzeul de Istorie şi Arheologie din Piatra-Neamţ, a avut loc cea de-a 44-a ediţie a Simpozionului DASCĂLINEMŢENI de ALTĂDATĂ organizat de iniţiatorul şi animatorulmanifestării, profesorul-muzeograf Dan Mihăilescu.

Pe agenda evenimentului au figurat patru obiective: – Lansarea cărţii memorialistice: „Grigore Capşa – Amintiri din

sbuciumul unei vieţi”;– Paşi spre biografia învăţătorului – erou Pantelimon Hurjui, de la

Bicaz; – Prezentarea vieţii pictorului nemţean Niculescu, prof. la Şc. Normale

din Piatra-Neamţ;– Omagierea prof. octogenar Gheorghe Amaicei, care a împlinit în 28

martie 2018 frumoasa vârstă de: (9² + 2²) = 85 de ani.Manifestarea a început prin prezentarea de către cercetătorul-muzeo-

graf Dan Mihăilescu a unor ample date bibliografice despre activitatea în-văţătorului Pantelimon Hurjui, dascăl la Bicaz. S-a punctat faptul că aceastăaşezare a devenit parte a Domeniilor Coroanei Regale, din care se mai păs-trează şi astăzi clădirea în care este cantonat Muzeul actualului oraş Bicaz.Apoi prof. Mihăilescu a evocat momentul în care acest învăţător a plecatcu regimentul său din Piatra-Neamţ, participând la renumitele bătălii de pecâmpia Mărăşeştilor, din Primul Război Mondial, desfăşurate sub deviza„Pe aici nu se trece”. Nu s-a trecut, dar nici învăţătorul Pantelimon Hurjui,„nu s-a mai întors acasă”.

Următorul moment al simpozionului a fost dedicat lansării cărţii me-morialistice: „Grigore Capşa – Amintiri din sbuciumul unei vieţi”, apărutăîn Editura „Constantin Matasă”, volum editat de Mihaela-Cristina Verzeaşi Elena Cojocariu, muzeografe la Complexul Muzeal Judeţean Neamţ.(Tot aceleaşi autoare prezentau în anul 2012 cartea „Principesa Elena Cuza– la Piatra-Neamţ”).

În cuvântul său prof. Dan Mihăilescu, a amintit despre donaţiile făcutede urmaşii prof. Grigore Capşa, recte fiul său Eugen Capşa, încă din primuldeceniu post decembrist, totalizând peste 400 de bunuri (întreaga bibliotecăa profesorului, dar şi fragmente din scrierile şi manuscrisele sale, precumşi cărţi, manuale şcolare, reviste de matematică, scrisori, fotografii de fa-milie, acte şi obiecte).

Au luat apoi cuvântul „adevăratele” autoare ale volumului, prof. Mi-haela-Cristina Verzea şi prof. Elena Cojocariu, dar care se postează ca Edi-tori ai renumitei Edituri „Constantin Matasă”.

Autoarele au vorbit despre însemnările prof. Grigore Capşa, despreportretele dascălilor nemţeni din prima jumătate a sec. al XX-lea – şi nunumai – demonstrând faptul că „a fi profesor nu este o meserie, ci o voca-ţie”. Probează din plin această afirmaţie performanţele profesorilor Vrân-ceanu, Ailincăi şi Amaicei, foşti elevi ai magistrului Grigore Capşa.

Cartea este bine tipărită la FISCAL SERVICE SRL Piatra-Neamţ şimerită toate aprecierile, materiale imagistice, prelucrate foarte competentşi cu o rezoluţie demnă de invidiat, întregind textul şi dând personalitatealbumului de final.

Cercet. şt. prof. pens. Mihai APĂVĂLOAE

IMAGINE YOURSELF IN FUTUREcoala Gimnazială Nr. 3, Piatra-Neamţ face parte din proiectul IMAGINEYOURSELF IN FUTURE – 2017-1-PL01-KA219-038397_4, finanţatde Comisia Europeană prin programul Erasmus+, acţiunea cheie K2, ală-turi de alte patru şcoli din Polonia, Italia, Bulgaria şi Turcia. Coordona-torul de proiect este doamna director a şcolii, prof. Anişoara Oniciuc.

Activităţile proiectului promovează competenţe sociale şi civice, li-bertatea de exprimare, conştiinţa şi exprimarea culturală, învăţarea de aînvăţa, cercetarea, creativitatea, inovaţia, gândirea critică, flexibilitatea,

empatia şi sociabilitatea, importante pentru dezvoltarea personală a tuturor par-ticipanţilor.

În perioada 14-20 aprilie s-a desfăşurat la Berkovitza, în nordul Bulgariei,prima mobilitate, participând din şcoala noastră un număr de 7 elevi cu vârstecuprinse între 11-13 ani şi două cadre didactice. Elevii au fost selectaţi pe bazaunui test administrat la clasă, care a vizat competenţele de comunicare în limbaengleză, aceasta fiind limba proiectului.

În cadrul activităţilor desfăşurate în Bulgaria elevii au practicat limba en-gleză în situaţii reale, expuşi fiind unor accente diferite, au participat activ lalecţii şi ateliere, îmbogăţindu-şi vocabularul cu termeni specifici. Tema întâlniriia fost una de actualitate, Încălzirea globală. Au fost prezentate filme documen-tare realizate de elevii fiecărei ţări participante pentru a se trage un semnal dealarmă faţă de această problemă cu care se confruntă omenirea.

Au fost susţinute un număr de cinci lecţii, de limba engleză şi geografie(pe teme de eco-educaţie), elevii fiind puşi în situaţia de a lucra cu profesoristrăini (polonezi şi bulgari), de a se adapta stilurilor didactice diferite şi de acolabora, coopera cu elevi din ţările membre în proiect.

Una dintre activităţile interesante a fost cea culinară, în care copiii au fostprovocaţi să prepare şi să prezinte o reţetă din bucătăria tradiţională a ţării dincare fac parte, iar finalitatea a fost realizarea unei cărţi de bucate.

A fost o săptămână interesantă din care am avut de învăţat atât noi, cadreledidactice, prin schimbul real de informaţii de specialitate, cât şi elevii, prin in-teracţiunea cu alţi copii de aceeaşi vârstă şi stiluri diferite de abordare a activi-tăţii didactice.

Cooperarea internaţională a contribuit la crearea şi consolidarea legăturilordintre oamenii a cinci ţări europene. Am devenit conştienţi că suntem respon-sabili pentru păstrarea unui mediu curat, pentru implicarea activă şi comună înacţiuni menite a proteja planeta care ne este casă.

Următoarea mobilitate se va desfăşura la Roma, în Italia, şi vor participaopt elevi şi două cadre didactice, iar în luna februarie 2019 şcoala noastră va figazda ultimei mobilităţi cu elevii din cadrul acestui proiect.

Prof. înv. primar Carmen OLTEANU Prof. Ana Maria OLARIU

{

J

mai 2018

Lecţia de istorie

APOSTOLUL Pag. 7

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

cesta-i stilul meu. „Între lumi”, aşa mă simt eu de câţiva ani. Temelelucrărilor mă preocupă de multă vreme. Dacă eşti sincer cu tine însuţi,în momentul în care creezi, o să fie receptată cumva acea sinceritate”.

Radu Cristian Macavei s-a născut la 14 septembrie 1965, în Iaşi.În 1998 a fost distins cu Diploma de excelenţă la „Toamna veneţiană”(Venezia) şi cu Premiul al II-lea anul următor, la „Masks in Venice”,în acelaşi oraş italian.

Vernisaj Sylvia Trăistariula Muzeul de Artă din Roman

Artista vizuală Sylvia Trăistariu, muzeograf în cadrul Complexului Mu-zeal Judeţean Neamţ, a prezentat, între 21 aprilie şi 15 mai, pe simezele Mu-zeului de Artă din Roman expoziţia „Quo Vadis”, cu lucrări de pictură, colajşi grafică. Temele fundamentale abordate de Sylvia Trăistariu, membru UAPBucureşti, sunt cotidianul, mijloacele de informare în masă, omul conectatla publicitate, reactiv, devenind protagonist al acesteia.

„Totul este redat într-o manieră de lucru de tip colaj, cu imagini compuse

din fragmente şi secvenţe picturale, nuanţe satu-rate, cu suprafeţe grafice şi text. Aglomerarea deexpresii confuze, dezorientate, cu semne şi sim-boluri este întreruptă de sintagma interogativă«Quo Vadis? » care vine să atragă atenţia asupramanifestărilor unei societăţi maladive – consu-mismul dezumanizant, hedonist. Preocupareapentru om – pentru ceea ce este el, încotro se în-dreaptă, domină în ascuns ansamblul de lucrări.Conceptul artistic interesează drama omului carenu se cunoaşte, care devine ceea ce fac alţii dinel. Fiinţa umană care se izolează după propria safiinţă şi devine o mască, este tradusă plastic în si-luete schiţate şi chipuri anonime, lipsite de indi-vidualitate. Este tristă izolarea, singurătateaomului în mulţime, devenind o mască şi multipli-când la nesfârşit o masă amorfă de chipuri iden-tice. S-ar putea spune că omul nu mai stă de vorbă

cu el însuşi şi mai ales cu celălalt creând astfel o criză a existenţei fireşti”, adeclarat tânăra artistă.

A

ătre sfârşitul lunii iunie, 1918, Familia Re-gală se gândea la alegerea unui loc retrasşi liniştit, căci vieaţa la Iaşi devenise multprea obositoare în acele vremuri tulburi.

Sorţii au căzut pe Bicaz:

…Începurăm să vorbim despre pleca-rea noastră la Bicaz, unul din domeniile Coroa-nei, în frumoasavale a Bistriţei.Avem acolo ocasă mare şialbă, chiar pemalul apei, pecare treceau, alu-necând, plutele.

Era un locde o frumuseţeidilică. Deşi casanu era destul deîncăpătoare, pu-team, înghesu in -du-ne puţin, săne luăm acolo re-şedinţa cu toţii laun loc. Vieaţa în oraş ajunsese de nesuferit şisimţeam nevoia unei odihne mai lungi în aerulcurat de la ţară... (Vol. III, p. 517)

A mai trecut însă aproape o lună dela acestgând, căci deabia în a doua jumătate a lunei iulie1918, memoriile încep să fie datate din Bicaz.

În sfârşit veni şi ziua fericită când părăsi-răm Iaşii pentru a ne muta la Bicaz. Schimbareaoraşului cu aerul de munte a fost o mare uşurareşi ne dădurăm seama îndată cât de mult bine nefăcea. Senina vieaţă de la ţară ne potoli nerviiîncordaţi, ne bucurarăm de priveliştea frumoa-sei văi, de satele mici şi drăgălaşe, de vechilebiserici şi mănăstiri şi în curând ajunserămfoarte buni prieteni cu ţăranii al căror port, aici,e foarte pitoresc. Din valea cea mare se deschido mulţime de vâlcele; în fiecare zi descopereamcâte un peisaj nou, iar florile de câmp constitu-iau un neîncetat prilej de încântare... (p. 520-21)

Vieaţa la Bicaz se părea că este foarte liniş-tită. Totuşi Regele şi Regina erau mereu preocu-paţi de situaţia ţării, care fusese cotropită de

duşmani. Dar nu numai aceasta. Traiul în acelevremuri era foarte greu, cele necesare existenţiise găseau foarte greu şi lucrul acesta impresionaîn mod deosebit vieaţa Reginei:

Umblam mult printre ţărani şi descopereamîn curând multele lor nevoi. Cu ajutorul Prinţu-lui Ştirbey izbutisem să cumpăr câteva vagoanede mălai, care e temeiul hranei ţăranilor. Subsupravegherea d-rului Mamulea, organizau însatul nostru împărţirea regulată a acestei nepre-ţuite făini, care acum se găsea cu greu. Totodatăînjghebau şi un dispensar, unde puteau veni bol-navii şi suferinzii ca să capete medicamente şisfaturi medicale. Veneau cu sutele în fiecare zişi am putut face astfel mult bine.

Valea Bistriţei era foarte săracă şi, de cândîncetaseră luptele active, Crucea Roşie şi Socie-tatea Regina Maria lucrau fără odihnă în maimulte văi, îngrijând pe ţăranii nevoiaşi. Acesteechipe erau conduse de multe prietene de alemele, din care cele mai de seamă erau: d-na Ma-riette Balş (sora Prinţului Ştirbey), doctorul şid-na Jean Costinescu, d-na general Coandă cufiicele ei şi multe altele.

La Tarcău muncise cu un adevărat devota-ment d-na Julieta Antonescu, jertfindu-şi vieaţapentru cei nevoiaşi, căci se îmbolnăvi şi muri.Ţăranii, care o iubeau din toată inima, stăruirăsă fie îngropată în mijlocul lor. Mă duceam desla mormântul el; acolo se adunau în jurul meucei ce fuseseră îngrijiţi de ea şi îmi povesteaumulte. „Era ca o mamă”, îmi spuneau ei şiparcă îi vedeam în ochi chipul ei tânăr şi fru-mos, aşa cum o cunoscusem cu un an înainte...Amintirea ei a rămas sfântă în satul Tarcău. (p.522).

Atmosfera minunată şi priveliştile încântă-toare depe Valea Bistriţei, erau însă totdeauna untămăduitor al tuturor necazurilor şi un reconfor-tant deosebit de puternic.

Zi minunată! Fac lungi plimbări cu Lili Ca-targi, care-i tot atât de vioaie şi neobosită ca şimine. Am început din nou să mă îmbrac în portulromânesc, să fac vizite ţăranilor în colibele lorşi să stau de vorbă cu ei. Sunt încântaţi când lepăşesc pragul şi mă urmează peste tot. Au ungrai atât de fermecător, chiar poetic şi ştiu să-şiarate dragostea faţă de noi. Nu sunt răsfăţaţi desoartă. Totdeauna plini de multe nevoi, au înmine o încredere copilărească şi sunt bucuroşi

de orice. Nu mă arăt nicăieri cu mânile goale.Am învăţat pe cei trei orfani ai mei să meargădupă mine, purtând coşurile cu micile mele da-ruri. (p. 524)

Aşa a trecut vieaţa la Bicaz în acea vreme.Fără protocol şi fără oficialitate. Aşa a trecutvara, şi aşa a trecut o jumătate de toamnă.

Toamna era una din acele minunate toamneromâneşti atât de însorite şi de pline de culoare.Şederea noastră la Bicaz ne prinsese minunat debine. Mă simţeam întărită, trupul îmi era de oţel,sângele părea că îmi svâcneşte în vine cu ovieaţă îndoită; mintea îmi era ageră şi plină deaşteptare. Părea că sub fiecare faptă exterioarădin liniştita noastră vieaţă de toate zilele, curgeaca un pârău ascuns, o simţire plină de înfrigu-rare. Eu îmi urmam colindările printre ţărani,care peste tot mă primeau cu o încredere înduio-şătoare. Făceam lungi plimbări pe jos, cu ma-şina, călare, căutam flori de câmp şi cercetam cunesaţ toate frumuseţile munţilor împrejmuitori.Ballif ne făcuse rost de nişte căluţi de munte şiîn costum ţărănesc, însoţită de vreunul din copiiimei, sau de Lili Catargi. Descopeream colţuriminunate unde nu se putea ajunge decât cu multăgreutate.

Trebuie să mărturisesc că fiind o pătimaşăiubitoare a călăriei, n'am fost niciodată o ama-toare de plimbări pe jos. Mă feream de urcuşurilungi, dar mă înnebuneam după hoinăreală prinvăi, dealuri, călare pe agerii noştri căluţi, pentrucare niciun urcuş nu era prea aspru şi nici un co-borâş prea abrupt. A porni pe cărări necunoscute,mă umplea de o simţire încântătoare, de o liber-tate nestăvilită. Călărind astfel am descoperit lo-curi de o frumuseţe strălucitoare, unde mi-ar fiplăcut să întârzii mai mult, dar unde nu mi-a fostscris să mă mai întorc.

Constantin TURCU

(N.R. – Text preluat din Revista Apostolul,Anul IV, Nr. 7-9, iulie-septembrie 1938. La trans-criere, am păstrat ortografia originală şi cuvin-tele vechi, pentru parfumul lor autentic. Amrenunţat însă, mai peste tot, la vocala „u” final,deranjantă pentru urechea cititorului contempo-ran. Date despre prof. Constantin Turcu găsiţiîn APOSTOLUL nr. 208)

Judeţul Neamţ în Memoriile Reginei Maria (III)l Trei luni la Bicaz, printre ţărani

C

mai 2018

Lecţia de istorie

APOSTOLULPag. 8

Biserica şi slujitorii acesteia în Primul Război Mondial

rimul Război Mondial (desfăşurat între anii1914-1918) a fost, din câte se pare, una din-tre cele mai nimicitoare înfruntări ale tuturortimpurilor, la care au luat parte nu mai puţinde 25 de ţări. Din păcate, acest conflict afost unul aşa-zis monumental, întrucât peste65 milioane de soldaţi au alcătuit corpul ar-matelor terestre, forţelor

navale şi aeriene. Au murit apro-ximativ 8,5 milioane de oameni,iar răniţi au fost peste 21 milioanede oameni. Mai mult decât atât,populaţia civilă a trudit la făurireaunui număr deosebit de importantde arme, de muniţii şi de multealte lucruri folositoare ostaşilor depe front. Pentru numărul mare deoameni civili implicaţi în aceastăînfruntare, Primul Război Mon-dial a fost numit şi „Primul Răz-boi Total”. Înainte de a începePrimul Război Mondial, toate ma-rile state europene erau pregătiteîn armatele lor de aşa-zisele structuri bine contu-rate, oficiale, în ceea ce priveşte asistenţa reli-gioasă a combatanţilor, aceasta fiind una dintrecele mai importante condiţii a formării şi menţine-rii moralului ridicat al ostaşilor de pe front. În ar-mata germană, conform unor documente din aceaepocă, s-a evidenţiat, ca exemplu, marele preţ puspe educaţia sufletească a ostaşului „Afară de unpersonal bisericesc numeros şi bine pregătit, pen-tru sarcina de educatori sufleteşti ai ostaşilor, cor-pul ofiţeresc şi mai ales cel superior se intereseazăîndeaproape pentru pregătirea sufletească a oşti-rii”.

Asemenea informaţii le avem cu privire la ar-mata franceză, unde „afară de preoţii de armată,acolo şi ofiţerii se ocupă de această cerinţă mili-tară”. Conform aceloraşi informaţii, în Rusia „edu-caţia sufletească a oştirii se face cu mare îngrijirede cler şi de şefii de armată”, datorită faptului că„la toate unităţile mari şi mici de armată e câte unpreot; până şi pe fiecare vas mare de război – dino escortă este un preot”, aceşti preoţi de armatăfiind puşi sub conducerea unui aşa-numit protopopde armată, ce făcea parte din Sinodul Bisericii dinRusia, cu toate că acesta nu era arhiereu. Mai multdecât atât, în Rusia erau ,,mii de călugări şi călu-găriţe din mânăstirile ruseşti care au fost pregătiţipentru Crucea Roşie şi aduc un mare serviciu ar-matei ca infirmieri şi brancardieri”.

Intrarea României în Primul Război Mondial,la data de 4/17 august 1916, în urma semnării laBucureşti a Tratatului de Alianţă cu Puterile An-tantei (Marea Britanie, Rusia, Franţa, Italia), evi-denţiază semnificaţiile naţionale, cât şi politicedin acea vreme. Din partea României convenţiapolitică a fost semnată de către I. I. C. Brătianu şide alţi şefi ai misiunilor diplomatice ale Antanteila Bucureşti, această convenţie prevedea că pute-rile semnatare garantau integritatea teritorială aRomâniei, recunoscându-i-se drepturile asupra te-ritoriilor locuite de către românii din Austro-Un-garia. Importanţa acestui interes al României de aintra în acest război a fost întregirea neamului şifăurirea statului naţional unitar român, consfinţitedupă război prin Marea Unire de la 1 Decembrie1918.

Mitropolitul Moldovei şi Sucevei din pe-rioada 1909-1934, Pimen Georgescu, membru alSfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, înşedinţa din ziua de 16 mai 1915, făcând sesizareasupra deficienţelor în organizarea preoţilor de ar-mată, a făcut o deosebită Propunere dezvoltată înşapte puncte, aceasta fiind aprobată în unanimitate

de voturi, devenită imediat decizie sinodală „Bi-serica având obligaţia de a o aplica în litera şi spi-ritul ei”.

Tuturor episcopilor şi mitropoliţilor ţării noas-tre li se cereau să dea Armatei, după cererea Mi-nisterului de Război, preoţi trebuincioşi în timp depace şi în timp de război. De asemenea, au fost în-tocmite şi aprobate de Sfântul Sinod şi unele „In-strucţiuni asupra atribuţiunilor preoţilor laarmată”, aprobate ulterior şi de Ministerul de Răz-boi.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române,în aceeaşi zi, la aceeaşi şedinţă, a ales ca protopopal preoţilor de armată pe părintele iconom NazarieConstantin (1865-1926), acesta fiind profesor uni-versitar de Teologie Morală la Facultatea de Teo-logie a Universităţii din Bucureşti. Părinteleprofesor este învestit cu răspunderea de a organizaServiciul Religios al Armatei Române cât mairapid posibil ca timp. Alături de Mitropolitul

Pimen Georgescu, un aprig susţinător al promul-gării Legii a fost nimeni altul decât Ministrul deRăzboi din vremea aceea, Generalul Răşcanu Ioan.El a susţinut în faţa Parlamentului României că„armata nu se poate dispensa de serviciul sufletescnepreţuit al preoţimii”.

Un alt aspect ce trebuie evidenţiat este acelacă după războiul din 1877-1878, dintr-o economieprost înţeleasă la vremea aceea, s-a redus extremde mult numărul duhovnicilor militari şi abia încampania din anul 1913, la o mobilizare masivă,au fost desemnaţi preoţi la fiecare regiment şi for-maţiune de sine stătătoare. De asemenea, amintescfaptul că, în preajma declanşării Primului RăzboiMondial, în armata română situaţia în acest sensera una nemulţumitoare. Toate măsurile impuse nuau fost din partea Armatei, ci din iniţiativa Bisericii,căci Armata, în perioada neutralităţii (1914-1915)a reuşit să amâne sau chiar să respingă categoricdiferite propuneri ale Bisericii Ortodoxe Române.Totodată nu este amintită nicio lege adoptată deCorpurile legiuitoare ale Regatului României princare să se reglementeze, aşa cum aveam exemplulaltor ţări, statutul social al preoţilor mobilizaţi încaz de război sau chiar în timp de pace.

Înfiinţarea propriu-zisă a Episcopiei Armateiarată că instrucţiunile părintelui profesor univer-sitar Constantin Nazarie din anul 1915 au avut ca-racter de lege până în ziua de 20 iulie 1921, zi încare s-a promulgat Legea privitoare la organizareaclerului militar, iar diriguitor absolut al preoţilormilitari de toate confesiunile va fi numit „un epis-cop militar”, care va purta titlul de „Episcop deAlba-Iulia”, ce făcea apoi parte din Sfântul Sinodal Bisericii Ortodoxe Române. Legea aceasta,structurată în douăsprezece articole, a fost promul-gată de către Regele Ferdinand I, prin Înaltul De-cret Regal Nr. 3378 din 20 iulie 1921. Unul dintrecele mai importante aspecte este legat de alcătuireainstrucţiunilor necesare preoţilor de armată, tipă-rite şi distribuite sub titlul „Instrucţiuni asupra atri-buţiunilor preoţilor la armată”, ce cuprindea oIntroducere în trei titluri, şapte capitole şi o Anexă.Este evidenţiat faptul că aceste Instrucţiuni au fostaprobate de către Sfântul Sinod al Bisericii Orto-doxe Române „aproape nemodificate”, după cumsubliniază părintele protopop Nazarie Constantin,precum şi de Ministerul de Război, care, prin Ma-rele Stat Major, „schimbă forma instrucţiunilor”,în sensul că „de unde erau alcătuite în articole,lucru foarte lesnicios pentru consultare şi aplicare,au fost transformate în capitole”.

„Sentimentul religios a fost veşnic cald în sufletul soldatului nostru, căci preoţimea militară, care aînsoţit armata în timpul războiului, a fost mai presus de orice laudă şi, ca adevăraţi apostoli, preoţii nuau părăsit un moment postul lor sfânt şi de onoare, ajutând ofiţerimea spre a putea duce la glorie trupelenoastre.” (Conf. dr. Aurel Pentelescu, Conf. dr. Gavriil Preda, „Jertfa preoţilor mobilizaţi în Războiulpentru întregirea Neamului (1916–1919)”, în volumul „Eroi şi Morminte”, realizat de Oficiul Naţionalpentru Cultul Eroilor (coordonator: dr. Cătălin Fudulu), Editura Alpha MDN, Bucureşti, 2007, p. 8.)

P

Marius‐Emanuel Sanduăscut la data de 15 august 1987, în oraşul Tg. Neamţ.

Absolvent al Seminarului Teologic Ortodox „Sf. Gheorghe”din Botoşani (2002-2007), urmează cursurile Facultăţii de Teo-logie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din cadrul Universităţii„Alexandru Ioan Cuza” Iaşi (2007-2011), finalizate cu teza delicenţă „Sfântul Apostol Pavel – păstor şi misionar”.

În perioada imediat următoare, 2011-2013, în cadrul acele-iaşi instituţii urmează cursurile de master în teologie, Secţia

„Teoria şi practica formării religioase”, finalizate cu teza de master „Im-portanţa dogmatică în activitatea pastorală a Sfântului Apostol Pavel”.

Din anul 2013 este profesor de religie-ortodoxă la Liceul „Vasile Conta” din oraşul Tg. Neamţşi la Şcoala Gimnazială din comuna Drăgăneşti.

Participă în perioada 17-21 iulie 2017 la un stagiu de perfecţionare în cadrul Proiectului Eras-mus+ „Let’s ICT!ˮ (Let’s Improve Our Creative Teaching) desfăşurat în Malta.

În prezent urmează cursurile Facultăţii de Istorie şi Geografie din cadrul Universităţii „Ştefancel Mare” din Suceava.

Coordonator şi coautor al volumului I şi II „Anticomunism şi represiune comunistă 1945-1989” Editura StudIS, Iaşi, 2016, 2017.

Coautor al Manualului pentru gimnaziu şi liceu „Educaţie pentru mediu”, 2017, Tg. Neamţ.Secretar din anul 2016 la Asociaţia „Pro Democraţia”, Târgu-Neamţ (România).

N

mai 2018

Lecţia de istorie

APOSTOLUL Pag. 9

Biserica şi slujitorii acesteia în Primul Război Mondialansa cea mai mare a fost că cei care au mo-dificat forma acelor instrucţiuni în capitole,nu au intervenit asupra textului propriu-zis,întrucât „tot ce se putea provoca, prevăzu-sem eu până în cele mai mici detalii”.

Marele Stat Major a avut un rol deosebitîn anul 1915, punând serios umărul la tipă-rirea acestor Instrucţiuni care, din păcate, nu

prea au fost cunoscute în armată de către coman-danţii de unităţi şi mari unităţi, având ca dovadă as-pectul multitudinii de evenimente care nu intraserăîn posesia Instrucţiunilor, sau, chiar dacă au intrat,a fost prea târziu, aspectele militare având întot-deauna prioritate nemărginită.

Exactitatea formării şi dezvoltării acestor In-strucţiuni l-au îndreptăţit pe părintele protopop Na-zarie Constantin să facă afirmaţia: „În timpulrăzboiului, cu toată varietatea de situaţii, n-am ieşito singură dată din litera şi spiritul lor, şi n-am avutvreun caz care să nu fie prevăzut în ele”.

În ceea ce priveşte Anexa acestor Instrucţiuni,aceasta cuprinde diferite rugăciuni pentru binecu-vântarea trupei la plecarea din garnizoană şi rugă-ciuni care se rosteau înainte de începutul unorlupte.

Părintele profesor universitar Constantin Na-zarie, cel care primise ulterior responsabilitatea or-ganizării Serviciului Religios al Armatei Române,simultan cu elaborarea Instrucţiunilor a întocmit şizece cuvântări menite a da preoţilor un model des-pre felul cum trebuie să vorbească soldaţilor în di-ferite ocazii şi situaţii de război.

Acestea sunt cele zece teme evidenţiate: 1. Ce înseamnă a fi soldat?; 2. Drapelul; 3. De ce trebuie să ascultăm superiorii?; 4. La ce foloseşte omului şi ostaşului ajutorul

lui Dumnezeu?; 5. Trezvia şi militarul;6. Vorbire la declararea de război;

7. Vorbire înainte de a începe lupta;8. Vorbire la câştigarea de victorie; 9. Vorbire la încurajare în caz de pierdere de

luptă; 10. Vorbire la înmormântarea unui ostaş în

vreme de război. De remarcat faptul că toate aceste zece cuvân-

tări au fost aprobate de Sfântul Sinod al BisericiiOrtodoxe Române, acestea fiind tipărite pe cheltu-iala părintelui protopop, neprimind niciun fel deajutor de la Marele Stat Major, nici măcar sprijinulde a fi distribuite în garnizoane.

Un alt aspect considerabil legat de activitateapărintelui protopop Nazarie Constantin a fost acelade a fi propus adunarea preoţilor mobilizabili peeparhii, la sediul acestora. Totodată, în cadrul Sfân-tul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, părintelecere, la data de 2 iunie 1916, a se lua act de hotărârepentru ca întâlnirile din toate eparhiile din Regatul

României să se desfăşoare sub forma unor consul-tări, acestea din urmă fiind un real succes în pregă-tirea preoţilor armatei pentruperioada de război.

Din ordinele Marelui StatMajor în perioada campaniei ani-lor 1916-1918 reiese că au fostmobilizaţi în total 252 de preoţi.Din acest număr total de preoţimobilizaţi, 135 (53,57%) erau li-cenţiaţi în teologie, 10 absolvenţiai Facultăţii de Teologie, 70 dinaceştia aveau seminarul completefectuat (8 clase), 10 aveau doar 4clase terminate, 11 aveau câte 2sau 3 clase secundare, iar 6 dintreei aveau studii neidentificate. Încăde la început, doi dintre aceşti 252nu au funcţionat efectiv, iar unnumăr de 46 au primit dispoziţiede a părăsi garnizoanele din motive necunoscute.La finalul campaniei desfăşurate între anii 1916-1918, din totalul celor 204 preoţi mobilizaţi pefront au fost declaraţi ca pierderi de război unnumăr de 30 de preoţi (14,70%), dintre aceştia 5fiind morţi, 6 răniţi şi 19 daţi dispăruţi (probabilluaţi prizonieri). În anul 1918, la trupele din Basa-rabia au rămas mobilizaţi 40 de preoţi. Dintre toţipreoţii mobilizaţi, un număr de 147 au fost avansaţila gradul de căpitan, asimilat în perioada 15 iunie1917-1 mai 1918, iar mai târziu 5 preoţi au fost şiei avansaţi.

Serviciul Religios al Armatei Române l-a avutca şef funcţionar pe părintele protopop NazarieConstantin purtând gradul de colonel asimilat,acesta a fost ajutat de părintele Pocitan Vasile(1870-1955, din anul 1929 devenind arhiereu, pri-mind numele de Veniamin Pocitani), purtând gra-dul de maior asimilat.

Rolul pe care l-au avut preoţiimilitari în timpul războiului a fostunul anevoios din punct de vedereal timpului, mult mai încărcat decâtcel pe timp de pace, fiind desfăşuratpe două planuri bine stabilite: reli-gios şi pastoral. Activităţile reli-gioase se desfăşurau în cadrulserviciilor divine, atât în cele im-puse de împrejurări, precum mărtu-risirea şi împărtăşirea soldaţilor, câtşi binecuvântarea trupei înainte derăzboi. Soldaţii fiind intraţi în luptă,preotul se afla în situaţia de a-i spo-vedi fie individual, iar dacă nu eraposibil din cauza diferitelor circum-stanţe, făcea mărturisirea pe grupede soldaţi, aşa încât, după citirea ru-găciunilor dinainte de Taina Spove-

daniei, preotul căuta să convingă penitentul denecesitatea unei mărturisiri depline, trezind în elsentimentul unei sincere căinţe, dar şi dorinţa deîndreptare şi de încredere în Dumnezeu.

Momentul psihologic culminant era cel în carepreotul binecuvânta trupa înainte de intrarea în luptă,prin această binecuvântare dându-i soldatului ulti-mele cuvinte de îmbărbătare şi de încurajare. Dumi-nica şi de sărbători, preotul, pe lângă cea maiimportantă rugăciune a Bisericii, Sfânta Liturghie,săvârşea şi alte servicii religioase, dar şi rugăciunide mulţumire în cazul obţinerii unor victorii sau cuocazia zilelor de naştere ale mai marilor conducători.

Atunci când trupa soldaţilor se afla în marş sauîn repaos, preotul se concentra mai mult pe laturapastorală, aceasta putându-se exercita în fel de felde condiţii, ridicând moralul soldaţilor măcinaţi defelurite gânduri şi stări sufleteşti cu privire la lup-tele în care aceştia erau implicaţi.

De asemenea, în acele vremuri, un efort sem-nificativ l-au depus şi călugării şi măicuţele din

Mânăstirile Moldovei, Bistriţa, Râşca şi Slatinacare au lucrat în calitate de infirmieri şi brancardieriatât în spitalele de campanie, cât şi pe câmpurile deluptă de unde recuperau soldaţii răniţi sau chiar pecei adormiţi pentru apărarea patriei şi a credinţeistrămoşeşti, pentru întregirea neamului, pentru li-bertatea şi demnitatea noastră.

Mănăstirile Moldovei: Bistriţa, Râşca şi Sla-tina au oferit spaţii organizate pentru spitale şi or-felinate, întreţinute cu alimente, îmbrăcăminte,aşternuturi, şeful Misiunii călugărilor şi maicilorinfirmieri fiind vrednicul de pomenire, arhimandri-tul Teoctist Stupcanu. Corpul ofiţeresc a privit oa-recum cu neîncredere şi chiar şi cu respingereprezenţa preoţilor în structurile mobilizabile ale Ar-matei Române, încă de la începutul campaniei din-tre anii 1916-1918 evidenţiindu-se afirmaţia „Cemai caută şi popa acesta pe aici!”. Se pare că, toateaceste aspecte negative au fost vina şi neglijenţaMarelui Stat Major, Serviciul Religios al Armateinefiind organizat în vreme de pace, aşa cum era înarmata ţărilor implicate în război. Printre alte as-pecte negative ale acestei perioade se evidenţiazăşi repartizarea la formaţiunile sanitare ale armateiîn baza dispoziţiilor date de către Ministerul deRăzboi a seminariştilor, studenţilor şi licenţiaţilorîn teologie, puşi să ia loc în zona frontului sau înalte cazuri în spatele frontului. Aceştia au fost tra-taţi într-un mod jalnic, deplorabil, incorect cu gra-dul lor de pregătire şi cu scopul repartizării lor, ladiferite spitale fiind puşi la muncile cele mai de jos.Acolo unde pericolele erau iminente, aceştia aveaudatoria să execute fără a avea dreptul de a refuzasau de a se retrage, misiunea lor fiind îndeplinită înspiritul creştinesc, cu multă răbdare, unii dintre eidându-şi obştescul sfârşit pentru binele comun. Cutoate că părintele protopop Nazarie Constantinaflase despre aceste aspecte, făcând numeroase se-sizări, nu a reuşit să găsească înţelegere la MareleCartier General, mai tot timpul primind răspunsurinegative, deoarece aceştia nu beneficiau de grada-ţie, fiind trataţi în consecinţă ca simpli combatanţi,doar pentru hrană, îmbrăcăminte şi cazare. „În ceeace priveşte asimilarea lor cu plutonierii, aceasta nuse poate admite, conform hotărârii ministeriale, înnici un caz”.

{

Prof. Marius-Emanuel SANDU(continuare în numărul viitor)

Comunicare susţinută la Simpozionul„Centenarul Unirii Basarabiei cu Ţara-Mamă” desfăşurat la Seminarul Teologic Or-todox „Veniamin Costachi”, Neamţ, 24 martie2018.

mai 2018

Studii şi sinteze

APOSTOLULPag. 10

upă cum bine se ştie de către iubitorii de cul-tură, prin Decizia nr. 864 din 2017, anul2018 a fost declarat în mod oficial de cătreUniunea Europeană drept Anul European alPatrimoniului Cultural, lansarea oficială aevenimentului având loc pe 7-8 decembrie2017, la Milano (Italia), în cadrul ForumuluiCultural European. Obiectivul evenimentu-

lui este acela de a încuraja cât mai multe persoanesă descopere şi să aprecieze patrimoniul culturalal Europei, precum şi de a consolida sentimentulde apartenenţă la un spaţiu european comun, subsloganul Patrimoniul nostru: la confluenţa dintretrecut şi viitor.

În acest context cultural deosebit, în perioada19 februarie - 13 martie 2018 Complexul MuzealJudeţean Neamţ, prin intermediul Centrului Inter-naţional de Cercetare a Culturii Cucuteni Piatra-Neamţ, a coordonat un amplu şi complex proiectinternaţional de cercetare şi valorificare a patrimo-niului cultural neo-eneolitic al judeţului Neamţ,acesta devenind în epoca globalizării în egală mă-sură patrimoniu cultural naţional, european şi uni-versal. Investigaţiile au fost efectuate de 15specialişti de la trei instituţii prestigioase din Ro-mânia, Germania şi Polonia – state membre aleUniunii Europene – şi au afectat opt situri arheo-logice preistorice reprezentative, cu artefacte devaloare ştiinţifică şi culturală excepţională.

În cadrul proiectului au fost întreprinse cerce-tări arheologice interdisciplinare, moderne, nein-vazive, respectiv prospecţiuni geofizice, fotografiiaeriene realizate cu drona şi modelări digitale aleterenului. Siturile preistorice conţin îndeosebi ves-tigii neo-eneolitice, aparţinând culturilor Starčevo-Criş (prima civilizaţie neolitică de pe actualulteritoriu al României), ceramicii liniare (civilizaţiapreistorică europeană care a ocupat cel mai vastteritoriu, inclusiv în România, Polonia şi Germa-nia) şi Cucuteni (cea mai importantă manifestareculturală din întreaga preistorie europeană).

Obiectivele cercetate se află în special în De-presiunea Neamţ (Ozana - Topoliţa) a Subcarpaţi-lor Moldovei, zonă cu un bogat patrimoniu naturalşi antropic, deci şi un important potenţial turistic.Acestea sunt: Grumăzeşti-Deleni (cea mai impor-tantă aşezare aparţinând culturii Starčevo-Criş dinarealul subcarpatic moldav, cu o vechime de apro-ximativ 8000 de ani), Ţolici-Hălăbutoaia (care ală-turi de Lunca-Poiana Slatinei reprezintă cea maiveche exploatare de sare din lume, valorificată ne-întrerupt de peste 8 milenii), Oglinzi-Băi (un altpunct de exploatare a sării utilizat încă din preis-torie, de către primele comunităţi umane cu modde viaţă sedentar de pe aceste meleaguri), precumşi importantele aşezări cucuteniene de la Ghin-dăoani-Dealul Ivaşcu, Valea Seacă – Ferma deVaci, Valea Seacă – Dealul Ciritei şi Vânători-Neamţ – La Budăi, ale căror vestigii au o vechimede 5500-6500 de ani. De asemenea, a fost investi-gat şi celebrul sit cucutenian de la Traian-DealulFântânilor, datând de aproximativ 6000 de ani, si-tuat în Depresiunea Cracău-Bistriţa a Subcarpaţi-lor Moldovei. De altfel, situl arheologic cu vestigiiaparţinând culturii Starčevo-Criş de la Grumă-zeşti-Deleni reprezintă cea mai veche aşezareumană din Europa cercetată neinvaziv până în pre-zent. În perioada 2015-2018 au fost efectuate astfelde demersuri asupra a 21 de situri arheologice cuvestigii neo-eneolitice şi medievale, de importanţăcultural-ştiinţifică deosebită. Cercetările au fostautorizate de către Direcţia Patrimoniu Culturaldin cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Na-ţionale şi avizate de Comisia Naţională de Arheo-logie, iar fotografiile aeriene realizate cu drona aufost autorizate inclusiv de Autoritatea AeronauticăCivilă Română.

Investigaţiile au fost efectuate de instituţianoastră în parteneriat cu prestigioase centre uni-versitare şi de cercetare din străinătate, respectivInstitutul de Pre- şi Protoistorie al Universităţii„Friedrich-Alexander” din Erlangen-Nürnberg(Germania), Institutul de Istorie al Universităţii dinRegensburg (Germania) şi Institutul de Arheologieal Universităţii din Rzeszów (Polonia).

Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, repre-zentat de directorul-manager Dr. Ciprian-DorinNicola, a participat la acest proiect prin interme-diul arheologilor-experţi Dr. Constantin Preoteasa,cercetător ştiinţific în cadrul Centrului Internaţio-nal de Cercetare a Culturii Cucuteni Piatra-Neamţ,şi Dr. Vasile Diaconu, cercetător ştiinţific în cadrulMuzeului de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ.

Universitatea „Friedrich-Alexander” din Er-langen-Nürnberg este fără îndoială cea mai pres-tigioasă entitate ştiinţifică cu care instituţia noastrăa colaborat de-a lungul existenţei sale. Înfiinţatăîncă din anul 1743, aceasta constituie în prezentunul din principalele centre universitare şi de cer-cetare pe plan mondial, în cadrul său activândaproximativ 40.000 de studenţi, masteranzi şi doc-toranzi din întreaga lume, precum şi 4.000 de spe-cialişti, între care se disting 4 deţinători aiPremiului Nobel. Prof. Univ. Dr. Doris Mischka şiDr. Carsten Mischka, care în ultimul deceniu auderulat o fructuoasă activitate de cercetare în Ro-mânia, sunt principalii reprezentanţi ai universităţiiîn cadrul proiectului.

Universitatea din Regensburg, înfiinţată înanul 1962, constituie astăzi unul din principalelecentre universitare ale Germaniei, ce se regăseşteşi în renumitul top al primelor 500 de universităţidin lume. Aceasta va fi reprezentată în proiect,printre alţii, de către Prof. Univ. Dr. Thomas Saileşi Dr. Martin Posselt.

Universitatea din Rzeszów este o instituţie în-fiinţată după destrămarea comunismului, care s-aafirmat rapid în Polonia şi care în prezent colabo-rează cu mai multe entităţi de profil din Europa,inclusiv din România. În cadrul acestui proiect Dr.Maciej Dębiec este principalul reprezentant al uni-versităţii poloneze.

Rezultatele cercetărilor neinvazive prezintăimportanţă cultural-ştiinţifică deosebită, ele per-

miţând localizarea precisă a siturilor în teren, sta-bilirea formei, dimensiunilor şi limitelor acestora,tipurile de complexe existente, organizarea lor,precum şi gradul actual de conservare a vestigiilor.Nu în ultimul rând, poate fi stabilită şi zona de pro-tecţie a staţiunilor arheologice respective. Prin in-termediul acestor investigaţii se obţin datelenecesare pentru instituţiile de profil, autorităţile lo-cale şi centrale în vederea adoptării măsurilor op-time de protejare, cercetare, valorificare şipromovare a siturilor şi patrimoniului cultural, înconformitate cu prevederile legale în vigoare, înbeneficiul specialiştilor, a publicului şi a comuni-tăţilor locale. În acelaşi timp, se asigură premiselepentru o optimă valorificare a resurselor umane,materiale şi financiare deţinute de instituţiile deprofil (muzee, universităţi, institute) în procesul decercetare arheologică.

Datele ştiinţifice nou-obţinute le completeazăşi uneori le corectează pe cele vechi, contribuindla actualizarea informaţiilor existente actualmenteîn Repertoriul Arheologic Naţional şi în Lista Mo-numentelor Istorice. De altfel, acestea constituieun reper important pentru instituţii publice, firmeprivate, proprietari şi autorităţi locale, care deru-lează o serie de proiecte de construcţii şi infras-tructură, ce presupun intervenţii în sol şi subsol.Pe baza datelor obţinute în urma acestor investi-gaţii specialiştii pot alege cea mai potrivită metodăde cercetare arheologică ce precede astfel de lu-crări, respectiv supraveghere (în cazul în care esteafectată zona de protecţie a siturilor) sau cercetarepreventivă (în cazul în care sunt afectate siturile).

Ulterior acestui proiect, în anul 2018 specia-liştii Complexului Muzeal Judeţean Neamţ vor de-rula numeroase investigaţii arheologice(supravegheri, diagnostice, cercetări preventive şisiste ma tice) asupra unor situri din cuprinsul jude-ţului Neamţ, cu vestigii aparţinând diferitelor pe-rioade şi civilizaţii, ce vor avea în vedereprotejarea, cercetarea, valorificarea şi promovareapatrimoniului cultural material şi imaterial, mobilşi imobil, în beneficiul specialiştilor, publicului,autorităţilor locale şi centrale.

Dr. Constantin PREOTEASA

2018 – ANUL EUROPEAN AL PATRIMONIULUI CULTURALProiect cultural‐ştiinţific: Patrimoniul cultural al Judeţului Neamţ, la confluenţa dintre trecut şi viitor

D

Trei sărbători pentru istoria Românieie 9 mai sărbătorim Ziua Europei, Ziua Independenţei proclamată în 1877 şi Victoria CoaliţieiNaţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial (1945).

„Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”, declara, pe 9 mai 1877, în Ca-mera Deputaţilor ministrul de Externe de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu. A doua zi, pe10 mai, independenţa a fost proclamată din nou şi votată de către Camerele reunite, după carea fost promulgată de către domnitorul Carol I şi publicată în Monitorul Oficial.

Al doilea eveniment se referă la ziua de 9 mai 1945, zi în care Aliaţii din cel de-al DoileaRăzboi Mondial au obţinut victoria împotriva Germaniei naziste, punând astfel capăt celei

mai pustiitoare conflagraţii din istoria continentului european.Cel de al treilea eveniment este ZIUA EUROPEI, dedicată unităţii europene. În fiecare an, în

această zi, se sărbătoreşte pacea şi unitatea în Europa.Data marchează ziua istorică în care a fost pronunţată declaraţia Schuman. În cadrul unui discurs

ţinut la Paris, în 1950, ministrul francez al afacerilor externe de atunci, Robert Schuman, propunestabilirea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care să înlăture pentru totdeauna posibili-tatea izbucnirii unui nou război între naţiunile Europei.

În 1985, liderii Comunităţii Europene, întruniţi în cadrul summitului de la Milano, au decis cala data de 9 mai să fie sărbătorită Ziua Europei.

Declaraţia Schuman a stat la baza amplului proces de construcţie a unei Europe unite. StateleBeneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatulde la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania,Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele dela Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE).

Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politicăa statelor membre. (Red.)

D

mai 2018

Panoramic romaşcan

Pag. 11

Cercetaşii din Pildeşti au sărbătorit Ziua NaturiiCercetaşul iubeşte şi ocroteşte natura” – aşa spune una dintre legilenoastre. Dorind să ne ducem misiunea la îndeplinire, ne-am adunatsâmbătă, 28 aprilie 2018, pentru a sărbători împreună Ziua Naturii.Această activitate constă în a aplica învăţarea prin acţiune, aşa cume specific cercetaşilor. Prin urmare, am desfăşurat tot felul deactivităţi prin care am încercat să facem din localitatea noastră un locmai frumos şi curat.

Lupişorii (7-10 ani) şi o parte din exploratori (15-17 ani), conduşide liderii lor, s-au adunat pentru a planta flori în curtea bisericii vechi.Temerarii (11-14 ani), ajutaţi de ceilalţi exploratori, s-au întâlnit în curteasediului, pregătiţi cu bidinele şi găletuşe pentru a vărui toţi copacii drumuluicare leagă localităţile Pildeşti şi Simioneşti, din comuna Cordun (4,5 kilo-metri). La sfârşitul acestei activităţi ne-am adunat toţi cercetaşii în curteaLiceului Tehnologic „Sfântul Ioan de la Salle” pentru a planta un castan.Acest moment a fost unul emoţionant, un membru din fiecare ramură plan-tând copacul, ceilalţi fiind în jurul acestuia, ţinându-ne de mâini. Am reuşitîn acest mod să ne îndeplinim obiectivele, lăsând în urma noastră un locmai bun.

Aşadar, la finalul zilei, pe lângă varul adunat pe hainele noastre, ne-arămas nu doar oboseala ci şi bucuria. A fost multă muncă, dar am fost GATA

ORI CÂND, de lacei mai mici, pânăla cei mai mari.Această zi a fostuna cu adevăratrodnică, pentru căam făcut cevafolositor în şi pen-tru comunitateanoastră.

Dorim săaducem mulţumiriPrimăriei Cordun,care ne-a susţinut

şi a făcut posibilă desfăşurarea acestei activităţi. În mod special suntemrecunoscători reprezentanţilor Primăriei care, împreună cu domnul primar,Adrian Ciobanu, au fost lângă noi în această zi minunată. La fel vrem sămulţumim conducerii Liceului „La Salle” pentru terenul pus la dispoziţieunde am plantat copacul-amintirii din Ziua Naturii 2018, un castan co-mestibil, „castanea sativa”. (Red.)

„Europa, casa noastră”,la Şcoala „Carmen Sylva”

din Horiaeprezentanţa Comisiei Europene în România,în parteneriat cu Ministerul EducaţieiNaţionale, derulează an de an campanii de in-formare a elevilor cu privire la UniuneaEuropeană. Una dintre aceste campanii senumeşte „Europa, casa noastră”. În cadrul aces-teia se derulează Competiţia naţională EUROQUIZ, dedicată elevilor din clasele a VI-a. Este

vorba despre un concurs cu zece întrebări despre Uni-unea Europeană (istoric, ţări membre, limbi vorbite,populaţie etc.).

La competiţie se pot înscrie echipe de câte patruelevi şi un cadru didactic. Doar zece şcoli din ţară aufost selectate pentru a participa la concurs în acest an,iar judeţul Neamţ se mândreşte cu două unităţi deînvăţământ înscrise: Şcoala Gimnazială „CarmenSylva” Horia şi Şcoala Gimnazială „Calistrat Hogaş”Roman.

Vineri, 27 aprilie, Şcoala „Carmen Sylva” agăzduit o primă activitate în cadrul campaniei „Eu-ropa, casa noastră” la care au participat două reprezen-tante ale echipei Euro Quiz, Natalie Ester şi JamillaAzazi, alături de un reprezentant al Centrului EuropeDirect Nord-Est, Alexandru Ciobanu. Prin povestiriinteresante şi jocuri interactive elevii claselor a VI-aau învăţat uşor, fără să-şi dea seama, multe lucruriutile despre Uniunea Europeană.

Următoarea etapă este constituirea echipelor carese vor înscrie în competiţie în perioada 8-18 mai 2018.Pe 7 iunie se desfăşoară concursul online, la aceeaşioră în toată ţara. Câştigă echipa care dă cele mai multerăspunsuri corecte în cel mai scurt timp. Materialeleinformative despre UE şi modele de întrebări segăsesc pe site-ul http://europacasanoastra.ro/euro-quiz/.

„Bucuria de a fi fost selectaţi să participăm la«Euro Quiz» ne face să devenim ambiţioşi, adică săînscriem cât mai multe echipe în concurs şi să nepregătim pentru a fi la înălţime. Avem tot ce ne tre-buie pentru a ocupa un loc fruntaş: elevi serioşi şiinteligenţi, profesori dedicaţi, deschidere către nou,tradiţie în participarea la diverse competiţii”, afirmădirectorul Şcolii „Carmen Sylva” din Horia, profesorRamona Stoian.

Red.

R

„

APOSTOLUL

Oaspeţi din Spania la Liceul Tehnologic „Vasile Sav”n săptămâna 23-29 aprilie, LiceulTehnologic „Vasile Sav” din Roman afost gazdă pentru profesorul Jose M.Portela Pazos şi elevul acestuia, ambiide la IES Chan do Monte, Marín –Pontevedra Spania, institut cu careliceul are încheiat un acord departeneriat din ianuarie 2017. Acest

acord a permis profesorului Portela iniţiereaa două proiecte Erasmus, unul de job shad-owing, pentru studierea evoluţiei noilortehnologii în România, iar celălalt pentruefectuarea de stagii de practică în domeniulIT a absolvenţilor institutului spaniol.

Cu acest prilej, au fost vizitate labora-toarele de IT din liceu, agenţii economici dinRoman (SCM ElectroUnivers Roman şi NetChit Computers Roman) cu care liceul areîncheiate contracte de practică şi s-au făcutplanuri pentru viitoarele proiecte Erasmus pecare liceul le va iniţia având ca partener in-stitutul IES Chan do Monte. Astfel, începânddin octombrie, doi elevi spani oli, unul avândspecializare în administrarea reţelelor de cal-culatoare, nivel avansat, iar celălalt înmentenanţa calculatoarelor şi a reţelelor decalculatoare, nivel mediu, vor face practicătimp de trei luni în Liceul Tehnologic „VasileSav”, având ca tutore de practică pe doamnaprofesoara Lăcrămioara Vlăduţ.

De asemenea, profesorul Jose M.Portela a fost prezent şi la Târgul de oferteeducaţionale pentru elevii de gimnaziu dinRoman şi zona Roman, unde a stabilit con-

tacte cu directorii liceelor din domeniulVET existente în Roman, în vederea unorcolaborări