2016 - anpm.ro

2016

Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului.

RAPORT DE MONITORIZARE A EFECTELOR ASUPRA BIODIVERSITATII

pentru obiectivul:

‘’ PARC ENERGETIC EOLIAN 32 CENTRALE EOLIENE ,

PUTERE TOTALA 80 MW, STATIE DE TRANSFORMARE,

RETELE ELECTRICE DE RACORD, CONSTRUIRE SI

MODERNIZARE CAI DE COMUNICATIE SI ACCES ”

COMUNELE CHIRNOGENI SI INDEPENDENTA

JUD. CONSTANTA

Elaborator:

Beneficiar: S.C. EP WIND PROJECT (ROM) SIX S.A.

2016

PROPRIETATE INTELECTUALA: Prezentul raport este realizat in baza prevederilor acordurilor de mediu, exclusiv pentru

informarea si uzul Agentiei Locale de Protectia Mediului Constanta si nu poate fi utilizat sau reprodus in alte scopuri fara acordul scris al autorului.

Raport de Monitorizare a Efectelor asupra Biodiversitatii pentru obiectivul: “PARC ENERGETIC EOLIAN 32 CENTRALE EOLIENE, PUTERE TOTALA 80MW, STATIE DE TRANSFORMARE,

RETELE ELECTRICE DE RACTORD SI MODERNIZARE CAI DE COMUNICATIE SI ACCES”, COMUNELE CHIRNOGENI SI INDEPENDENTA, JUD. CONSTANTA

S.C. Societatea de Cercetare a Biodiversitatii si Ingineria Mediului AON S.R.L. – Inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505 www.asverde.ro, [email protected]

CUPRINS

I. Scopul si obiectivele monitorizarii ..................................................... 1

II. Zona de studiu ................................................................................... 1

III. Perioada de studiu ............................................................................ 6

IV. Metodele de lucru ............................................................................ 7

V. Analiza si interpretarea datelor ........................................................ 15

VI. Mortalitati ...................................................................................... 77

VII. Concluzii ....................................................................................... 78

VIII. Recomandari ................................................................................ 80

IX. Persoanele/organizatiile implicate in monitorizare ........................ 82

Bibliografie: ......................................................................................... 86




Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505 www.asverde.ro, [email protected] 1

I. Scopul si obiectivele monitorizarii

Scopul studiului de fata este reprezentat de monitorizarea biodiversitatii in

perioada de functionare februarie - august 2016 a parcului eolian situat in comunele

Chirnogeni si Independenta, cat si in vecinatatea acestuia, beneficiar S.C. EP

WIND PROJECT (ROM) SIX S.A., in baza observatiilor efectuate in situ. Prin

datele colectate este analizata evolutia si dinamica populatiilor de flora si fauna de

pe amplasament pentru identificarea posibilelor efecte asupra biodiversitatii

provocate de functionarea parcului eolian.

Astfel, obiectivul monitorizarii este reprezentat de continuarea evaluarii

impactului asupra mediului conform prevederilor Acordului de Mediu Nr.

34/14.09.2011 si Autorizatiei de Mediu Nr. 467/28.11.2013 emise de A.P.M.

Constanta.

II. Zona de studiu

Zona de studiu este reprezentata de suprafetele de teren aferente obiectivului,

precum si suprafetele din vecinatate care contin aceleasi tipuri de habitate ca si cele

de pe amplasamentul parcului eolian, reprezentate in cea mai mare parte de terenuri

agricole. Aceste suprafetele adiacente parcului eolian sunt importante deoarece pot

constitui un punct de referinta pentru evaluarea starii amplasamentului.

Probabilitatea ca aceste zone martor sa fie afectate de functionarea obiectivului este

scazuta.

O atentie deosebita a fost acordata si canalelor de irigatie nefunctionale care

pot reprezenta loc de refugiu si adapost pentru fauna locala.





Imagine satelitara cu amplasarea centralelor eolinelor si a statiei de transformare

Date generale privind obiectivul ce se implementeaza

Parcul eolian analizat este compus din 32 turbine NORDEX N90 de 2,5 MW

cu o putere totala de 80 MW cu instalatiile auxiliare aferente.

Turbinele sunt pozitionate in conformitate cu coordonatele prezentate in

tabelul urmator: TABEL COORDONATE AMPLASAMENTE STEREO 70

Turbine eoliene

X Y

1 752924,4680 269709,7220 2 752489,7167 270100,5846 3 753475,8975 269805.4771 4 753099,4658 270115,6615 5 752632,1858 270590,0817 6 752420,6252 271036,0988 7 752089,1931 271407,8125 8 753941,6457 269816,9554 9 753258,1808 270863,0404

10 752740,4920 271463,4420 11 752389,9998 271778,9999 12 751993,7100 272031,5230





13 752997,4983 270599,1146 14 753927,2290 271164,2032 15 753380,6051 271328,7990 16 753136,9111 271766,0210 17 754115,5607 271528,5712 18 754408,9362 271965,2137 19 753875,2580 272087,5522 20 753393,9230 272426,2710 21 753938,0941 270763,7916 22 755952,9364 271374,7832 23 755967,8086 270972,9264 24 755330,0297 270619,6712 25 755342,3620 270259,9824 26 755705,3232 270523,0341 27 756395,6599 270656,2214 28 756408,0167 270288,1607 29 755322,8814 269505,0589 30 755349,0541 269039,0650 31 756509,9110 269585,6079 32 756522,8637 269099,1791

Statie

755706,4909 270814,8038 755737,3058 270815,7541 755741,3966 270716,1532 755686,8611 270714,2840 755684,2469 270790,5566

In conformitate cu Certificatul de Urbanism nr. 74/23.05.2011, in perioada

de constructie a ansamblului eolian au fost executate urmatoarele lucrari, respectand

RGU aprobat prin HG nr. 525/27.06.1996 (republicata) si prevederile PUG aprobate

ale unitatilor administrativ teritoriale:

- amplasarea a 32 centrale eoliene de tip NORDEX de 2,5 MW fiecare in

fundatii de beton;

- platforme de montaj si intretinere;

- platforme de montaj macara si de depozitare piese componente;

- statie de transformare 20 kV/110 kV;

- realizare de drumuri de acces noi;

- organizare de santier;





- modernizare drumuri de exploatare;

- retea electrica de medie tensiune pozata in drumuri de acces;

- retea electrica de inalta tensiune de 100 kW, ce va face legatura intre

substatia parcului si statia de transformare de la Chirnogeni, pozata de-a

lungul drumurilor;

- modernizarea drumurilor de acces pe amplasamente;

- realizarea de platforme si drumuri de legatura intre acestea si drumurile de

exploatare de acces;

Turbinele eoliene au fost dispuse si conectate corespunzator amplasarii

acestora. Fiecare generator este independent din punct de vedere geografic,

structural, electric, al functiilor de control si de protectie, fiind actionat independent

de vant, in functie de cerintele impuse de beneficiar.

Turbinele au fost fixate in fundatii de beton armat, cu un diametru de 19 m.

Turbinele eoliene au fost legate intre ele printr-un sistem de cabluri subterane

(LES) 20 kV, care face legatura intre acestea si bara de 20 kV a statiei de conexiuni

realizata in cadrul statiei de transformare. Grupurile generatoare eoliene sunt

preluate in sistem intrare - iesire, pe linia subterana proiectata, ce este racordata in

statia de conexiuni 20kV. Traseul liniilor subterane este in axul drumurilor de

exploatare si de acces la turbine, pe partea carosabila a acestora.

Statia de transformare CEED Chirnogeni 110 kV/ 20 kV este amplasata

pe parcela A 11/3/12, situata pe teritoriul administrativ al comunei Chirnogeni si

realizeaza o conexiune prin LES 110 kV la statia operatorului de distributie - ENEL

- statia Chirnogeni.

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales:

Suprafata aferenta obiectivului este de 227.704 mp. Aceasta suprafata de

teren este impartita in tarlale si parcele cu functiuni economice inscrise in planurile

cadastrale.





Realizarea obiectivului a impus ocuparea unor suprafete de teren dupa cum

urmeaza:

Suprafata total construita cu caracter definitiv este de 108.380,00

m2 din care:

- 104.257,00 m2 = suprafata platforme de montaj si intretinere

drumuri de acces in incinta parcelelor

drumuri de legatura dintre centrale

- 4.123,00 m2 = statia de transformare

Suprafata totala scoasa definitiv din circuit agricol este formata din

suprafata total construita la care se adauga suprafata aferenta fundatiilor si este de :

108.380,00m2 + 15.265,00 m2

Lungimea totala a drumurilor amenajate este de cca. 16.284,25ml.

Initial, in fazele anterioare ale proiectului, era prevazuta si o suprafata total

construita cu caracter temporar este de 54.007,00 m2 din care:

- 41.007,00 m2 = suprafata platformelor de depozitare piese componente,

platforme montaj macara si supralargiri drumuri (depasiri);

- 13.000,00 m2 = suprafata ocupata de organizarea de santier.

Amplasamentul analizat este situat in afara ariilor naturale protejate.

Distantele aproximative masurate in linie dreapta de la parcul eolian pana la

cele mai apropiate arii naturale protejate sunt:

- 5,1 km pana la ROSCI0071 Dumbraveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa

- 10,7 km pana la limita comuna a ROSPA0036 Dumbraveni, ROSCI0071

Dumbraveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa si Rezervatia Padurea Dumbraveni.

- 8,8 km pana la Rezervatia Locul Fosilifer Credinta;

- 12,6 km pana la Rezervatia Peretii Calcarosi de la Petrosani.





Pozitionarea zonei studiate in raport cu ariile naturale protejate

III. Perioada de studiu

Conform Acordului de Mediu nr.34 din 14.09.2011 emis de catre A.P.M.

Constanta: “Monitorizarea biodiversitatii se va realiza in perioada construirii

parcului eolian, precum si in perioada de functionare, cel putin 2 ani si va cuprinde:

monitorizarea permanenta a exemplarelor de pasari gasite moarte in preajma

parcului eolian si stocarea acestor informatii pentru realizarea unor baze de date

concludente”.

Prezentul raport de monitorizare a fost realizat in baza observatiilor

inregistrate la nivelul zonei parcului eolian, comunele Chirnogeni si

Independenta, jud. Constanta, beneficiar S.C. EP WIND PROJECT (ROM)

SIX S.A., in perioada februarie-august 2016 (in perioada de functionare).





IV. Metodele de lucru

Metode utilizate in efectuarea monitorizarii

In vederea monitorizarii amplasamentului in perioada functionarii parcului

eolian, s-au efectuat deplasari pe teren in intervalul februarie- august 2016, cu o

frecventa a deplasarilor de doua ori pe luna.

Zona studiata este reprezentata de suprafata aferenta obiectivului,

precum si suprafete de teren din imediata vecinatate, reprezentate de terenuri

arabile si canalele de irigatie.

Metode de lucru folosite pentru culegerea informatiilor privind flora:

1) Inventarierea speciilor de plante din zona vizata s-a realizat pe transecte

itinerante astfel incat sa fie acoperita o suprafata cat mai mare. Datele colectate din

teren au fost completate cu date bibliografice. Pentru taxonii greu identificabili in

teren, acestia au fost fie fotografiati, fie s-a recurs la colectarea a 1-2 indivizi in

vederea identificarii lor ulterioare uzand de cheile de identificare consacrate.

Nomenclatura speciilor inventariate este in concordanta cu Flora Ilustrata a

Romaniei si Flora Europaea.

Pentru derularea corespunzatoare a monitorizarii s-au folosit:

- Fisa de observatii

- Aparat G.P.S.

- Pungi de plastic pentru esantionare, etichete

- Presa plante

- Lupa 3X – 20X

- Aparate foto de tip DSLR si tip compact.

2) Identificarea habitatelor / comunitatilor vegetale s-a facut pe baza

speciilor caracteristice (de recunoastere). Pentru descrierea habitatelor au fost

folosite in principal datele obtinute in teren, sursele bibliografice precum si imagini





satelitare. Au fost efectuate fotografii sugestive care sa permita localizarea, dar si

recunoasterea tipului de habitat.

3) Zonele vizate au fost cercetate amanuntit in vederea identificarii unor

eventuale specii strict protejate. Datele colectate au fost notate in fise de teren.

4) Aprecierea starii de conservare la nivel local a habitatelor si a speciilor

de plante strict protejate tine seama de recomandarile Directivei Habitate si

ghidului Metodologic „Evaluarea statutului de conservare al habitatelor si speciilor

de interes comunitar din Romania” si s-a facut in baza analizei fiselor completate in

teren.

Membru al echipei de monitorizare a florei

Metode de lucru folosite pentru culegerea informatiilor privind fauna:

Monitorizarea s-a desfasurat astfel incat sa fie obtinute date concludente

referitore la toate categoriile faunistice posibil a fi prezente in zona de studiu si

anume: nevertebrate, amfibieni, reptile, pasari cuibaritoare sau oaspeti de vara,

pasari oaspeti de iarma, pasari sedentare si pasari migratoare (specii de pasaj),

mamifere.





Monitorizarea parcului eolian

Monitorizarea speciilor de nevertebrate s-a facut atat calitativ cat si cantitativ

prin utilizarea urmatoarelor metode:

- “Cosirea” cu fileul entomologic in vegetatie;

- Colectarea selectiva cu ajutorul fileului entomologic (mai ales in cazul

lepidopterelor);

- Cautare activa in habitatele specifice.

Monitorizarea reptilelor s-a realizat de-a lungul unor transecte reprezentate

de fasii paralele cu axa longitudinala a habitatului, iar in unele cazuri paralele cu o

cale de acces. De-a lungul traseului urmat au fost analizate periodic suprafete de





control a cate 250 m2 situate la intervale regulate (aproximativ o suprafata de control

la 30 minute in tipurile de habitate ierboase).

Investigarea unei suprafete de control are o durata medie de 5 minute necesare

pentru a inregistra eventuala prezenta a exemplarelor de reptile, numarul de

exemplare active, fiind luate in considerare si informatiile complementare privind

tipul de habitat, gradul de acoperire al suprafetei cu vegetatie, speciile de plante

existente in releveu, nebulozitate, specificul substratului, prezenta eventualilor

pradatori etc.

Determinarea taxonilor nu necesita imobilizarea exemplarelor.

De asemene, in cazul reptilelor s-a procedat la fotografierea macro a

pileusului pentru recunoasterea individuala ulterioara si s-au inregistrat eventualele

semne particulare ale indivizilor.

Monitorizarea speciilor de pasari s-a realizat prin metoda transectului

combinata cu metoda punctului fix si metoda punctului favorabil (Vantage point).

De asemenea, s-a aplicat metoda ”land use” care presupune notarea tipurilor

de habitate din km in km de pe parcursul unui transect. Aceasta metoda s-a corelat

cu datele colectate prin metotoda transectelor pentru a analiza relatia specie –

habitat.

Dupa fiecare deplasare au fost intocmite fise de monitorizare ce au stat la

baza centralizatoarelor de date - indispensabile pentru analiza statistica a datelor

obtinute.





Membri a echipei de monitorizare

Monitorizarea speciilor de mamifere (in afara chiropterelor) s-a efectuat prin

metoda transectelor liniare, a cautarii active si a statiilor de urme. Evaluarea

prezentei s-a realizat atat pe baza urmelor lasate de animale (excremente, urme pe

pamant, ramasite, galerii etc.) cat si a observarii directe. Parcurgerea transectelor s-

a realizat pentru a maximiza detectabilitatea speciilor.





Monitorizarea speciilor de chiroptere

Metodele folosite pentru inventarierea liliecilor urmaresc cele mai cunoscute

standarde internationale incluzand Ghidul EUROBATS (Rodrigues et al., 2008), Bat

Surveys Good Practice Guidelines al Bat Conservation Trust (Hundt L., 2012) si

Ghidul pentru monitorizarea starii de conservare a pesterilor si speciilor de lilieci

de interes comunitar din Romania (Vlaicu M. et al., 2013).

Detectoarele de lilieci sunt instrumente tehnice care permit receptia si

inregistrarea ultrasunetelor emise de acestia in timpul zborului. Inventarierea

speciilor de chiroptere a fost realizata cu ajutorul detectoarelor de ultrasunete

Pettersson Ultrasound Detector D1000X si BATBOX Duet. Inregistrarile au fost

efectuate din puncte fixe. Pentru analiza ulterioara a inregistrarilor a fost utilizat

programul BatExplorer.

Sesiunile de monitorizare au fost efectuate prin inregistrarea tuturor sunetelor

de ecolocatie ale liliecilor in cadrul parcului eolian si in apropierea acestuia. Pentru

monitorizarea speciilor din Ordinul Chiroptera, au fost alese 10 statii de

monitorizare, 7 in interiorul parcului eolian si 3 in locatii limitrofe acestuia si

proximale aglomerarilor umane.

Durata fiecarei perioade de inregistrare la nivelul punctelor individuale a fost

intre 5 si 30 de minute, in functie de activitatea prezenta, pentru a acoperi intreaga

suprafata de lucru in perioada de maxima activitate a liliecilor pe parcursul noptii.

Din aceleasi considerente, punctele de monitorizare au fost abordate din directii

diferite, cat si aleator.

Cu exceptia noptilor cu averse puternice, datorita riscului mare de deteriorare

a echipamentului, inregistrarile au fost efectuate in conditii climaterice diverse

pentru a observa si analiza preferintele lilicilor cu privire la acestea.

Astfel, pentru fiecare punct de monitorizare in parte, au fost listate numarul

total de treceri ale liliecilor si speciile aferente la fiecare sesiune de inregistrare. In





scopul de a evita orice supra estimare a indivizilor inregistrati, s-a considerat „zece

treceri” ca fiind valoarea maxima a contactelor pentru fiecare specie, pentru fiecare

punct individual, in cadrul fiecarei sesiuni de monitorizare. Luand in considerare

aceste aspecte, efectivele vor fi incadrate in anumite intervale cantitative, fiind

aproape imposibil de a stabili un numar exact de indivizi doar pe baza inregistrarilor

ultrasunetelor.

Monitorizarea mortalitatilor la pasari si lilieci

In perioada de functionare a parcului eolian s-a realizat si monitorizarea

amplasamentului in vederea identificarii eventualelor exemplare de pasari ranite sau

moarte, cauza decesului precum si gradul de descompunere.

Deoarece corpurile liliecilor loviti pot fi aruncate mai departe de turbinele

mai inalte, cercetarile au fost efectuate pe o raza egala cu inaltimea totala a turbinei

- 150m. Fiecare deplasare a presupus verificarea locatiilor celor 32 de turbine, iar

exemplarele moarte de lilieci care nu au putut fi identificate pe teren au fost ridicate

si identificarile ulterior de catre specialisti in baza caracteristicilor biometrice.

Membri ai echipelor in timpul monitorizarii mortalitatilor

Echipa de monitorizare a fost formata din doua persoane specializate in

domeniul biologie/ecologie si un inginer, iar autoturismele folosite pentru deplasare

sunt DACIA Logan si DACIA Duster 4x4.





Trebuie mentionat faptul ca monitorizarea va continua, folosindu-se aceleasi

metode, in vederea mentinerii unei continuitati a datelor obtinute si o verificare in

timp a acuratetei datelor.

In cadrul vizitelor de studiu pe teren au fost de asemenea utilizate

echipamente optice, dispozitive GPS precum si o statie meteo portabila: binocluri

BAIGISH; NIKON; BUSHNELL; MIL-TEC; STEINER; YUKON; lunete terestre

CELESTRON Ultima 80; Bresser; echipamente IR PULSAR si BAIGISH;

rangefinder BRESSER; aparate foto Olympus SP-600UZ; GE X5; CANON EOS

550 D obiective 18-270 mm si 70-300mm; NIKON D5200 obiectiv 70-300 mm,

NIKON D3100 obiectiv 70- 300 mm, NIKON D 3200 obiectiv 18-55 mm, NIKON

D7100 obiectiv 70-300 mm; GPS GARMIN 60CSx; GARMIN 62S; receptoare

GPS pentru DSLR Micnova; statie meteo portabila SILVA ADC SUMMIT.





V. Analiza si interpretarea datelor

Aspecte relevante privind starea amplasamentului in perioada de functionare

In timpul deplasarilor pe teren din perioada de studiu, echipele de

monitorizare au urmat atat trasee de-a lungul drumurilor interioare de pe

amplasament cat si in afara acestora.

Aspect al parcului eolian

Statia de transformare





Activitatile desfasurate pe amplasament studiat in perioada februarie-august

2016 au fost lucrari de mentenanta pentru turbinele eoliene si pentru infrastructura

parcului, acestea din urma vizand in principal intretinerea drumurilor de acces si a

sistemului de colectare si dirijare a apelor pluviale.

Activitatile de mententanta sunt asigurate de personalul specializat din partea

producatorului turbinelor, in baza contractului semnat in acest sens si cuprind

masuri pentru a determina si a evalua starea turbinelor eoliene, precum si masuri

pentru a mentine starea pentru care sunt destinate.

Activitatile de mentenanta vizeaza in special: mentenanta vizuala;

mentenanta ungerilor; mentenanta electrica; mentenanta mecanica.

Activitati de mentenanta





Nu au fost observate depasiri ale nivelului de zgomot sau emisii de praf. In

schimb, pe cateva din platformele turbinelor eoliene, au fost observate urme ale unor

scurgeri de ulei sau combustibili de la autovehiculele sau utililajele utilizate in

cadrul lucrarilor de mentenanta si de supraveghere ale parcului eolian.

Urme de ulei sau combustibil pe platforma turbinei eoliene T3

Starea drumurilor de acces si a platformelor turbinelor eoliene este in general

buna, insa precipitatiile si utilizarea acestora si de catre utilajele agricole au dus la

crearea unor portiuni denivelate ce au permis formarea acumularilor de apa pluviala,

in perioada precipitatiilor abundente din lunile de primavara.

Aspect general al drumurilor de acces





Balti formate pe drumurile de acces

Drum principal de acces catre parcul eolian

Nu au fost observate depozite de sol vegetal, roca excavata, pietris si nisip

de-a lungul drumurilor de acces si nici in zonele limitrofe.

In aproierea turbinei eoliene T7, inlocuita in urma incendiului in martie 2014

si in prezent aflata in stare functionala, pe suprafata agricola din vecinatate inca sunt

observate deseuri rezultate in urma incidentului.





Deseuri ramase in urma incendiului (aprilie 2016)

Alte activitati desfasurate pe amplasament sunt cele agricole, care reflecta

profilul economic al zonei: lucrari agricole specifice sezonului (semanat, recoltare,

arat etc), apicultura.





Desfasurarea lucrarilor agricole specifice de sezon

Apicultura





Aspecte relevante privind biodiversitatea - rezultate in urma

observatiilor in situ

Flora / habitate observate in situ

Zona monitorizata este reprezentata de amplasamentul parcului eolian pe

teren agricol si de suprafetele de teren arabil din apropiere, precum si de canalele

de irigatie situate in partea de nord si de vest a parcului eolian.

Astfel vegetatia este reprezentata exclusiv din specii de plante de cultura si

specii insotitoare (ruderale si segetale).

Culturile predominante sunt cele de Triticum aestivum, Zea mays, Helianthus

annuuus si mai putin cele de Medicago sativa, Pisum sativum.

Pentru prevenirea aparitiei speciilor insotitoare – buruieni - s-a recurs la

erbicidarea culturilor agricole. De asemnea, pentru combaterea daunatorilor s-a

efectuat si arderea miristilor. Astfel pe amplasamentul nu sunt prezente si nu se pot

instala specii de plante de interes conservativ mentionate in O.U.G. 57/2007 cu

modificicarile si completarile ulterioare sau in Cartea Rosie a Plantelor Vasculare

di Romania (Dihoru, Negrean, 2009).

Intretinerea culturilor agricole prin aplicarea erbicidelor si arderea miristilor in cadrul amplasamentului





Aspect al culturilor agricole in diferite stadii de dezvoltare

Flora de pe inelele supraterane, zona afectata in perioada de constructie prin

decopertari si excavari, in perioada actuala de monitorizare este reprezentata de

specii: Senecio vernalis, Papaver rhoeas, Capsella bursa - pastoris, Cardaria





draba, Bromus tectorum, Heliotropium europaeum, Erisymum repandum,

Euphorbia seguieriana, Artemisia absinthium, Veronica polita, Lamium

amplexicaule, Carduus nutans, si mai rar: Hyoscyamus niger, Astragalus

onobrychis. Alcea pallida. Pe langa platforma turbinelor eoliene s-a instalat si

specia Cephalaria transylvanica, cu o abundenta mare doar in apropierea turbinei

T12 (NX82523).

Cephalaria transylvanica

Hyoscyamus niger Alcea pallida





Bromus tectorum Astragalus onobrychis

Vegetatia din canalele de irigatii nu difera mult fata de cea de pe platformele

turbinelor eoliene, fiind alcatuita in special din: Carduus nutans, Artemisia

absinthium, Rumex crispus, Lepidium perfoliatum, Calamagrostis epigejos inclusiv

specii arbustive cum ar fi Rosa canina si Crataegus monogyna .

Calamagrostis epigejos Aspect al vegetatiei din canalul de irigatii

Vegetatia lemnoasa este foarte slab reprezentata, in zona studiata, existand

doar plantatii de salcami (la intrarea in parcul eolian, in zona statiei de transformare

si in apropierea turbinei 23 (NX82529).





Plantatie de salcam

In perioada actuala de monitorizare s-a observat faptul ca terenurile agricole

recoltate au fost invadate de specia invaziva Erigeron canadensis. Acesta specie se

intalneste si la marginea culturilor, a drumurilor de acces, pe langa platforma si

inelul suprateran al turbinelor eoliene. Numarul mare de achene (20000) si prezenta

papusului care faciliteaza diseminarea, asigura prolificitatea ridicata a speciei.

Teren agricol invadat de Erigeron canadensis





Pentru zona studiata s-a identificat un numar relativ mic de specii vegetale,

astfel incat s-a intocmit urmatoarea lista taxonomica:

INCADRARE TAXONOMICA

Nr. Crt.

Specie Familie Ordin

1. Adonis aestivalis Ranunculaceae RANUNCULALES 2. Consolida regalis 3. Consolida orientalis 4. Nigella arvensis 5. Glaucium corniculatum Papaveraceae PAPAVERALES 6. Papaver dubium 7. Papaver rhoeas 8. Fumaria officinalis Fumariaceae 9. Fumaria vaillanti

10. Cannabis ruderalis Cannabaceae URTICALES 11. Urtica dioica Urticaceae 12. Portulaca oleracea Portulacaceae CARYOPHYLLALES 13. Cerastium pumilum Caryophyllaceae 14. Holosteum umbellatum 15. Amaranthus albus Amaranthaceae 16. Amaranthus retroflexus 17. Amaranthus blitoides 18. Atriplex patula Chenopodiaceae 19. Chenopodium hybridum 20. Chenopodium album 21. Salsola kali 22. Polygonum aviculare Polygonaceae POLYGONALES 23. Polygonum persicaria 24. Fallopia convolvulus 25. Rumex crispus 26. Crataegus monogyna Rosaceae ROSALES 27. Rubus caesius 28. Potentilla argentea 29. Potentilla recta 30. Rosa canina 31. Astragalus onobrychis Fabaceae FABALES 32. Coronilla varia 33. Lathyrus tuberosus 34. Lathyrus cicera 35. Medicago minima 36. Medicago lupulina





37. Medicago falcata 38. Medicago orbicularis 39. Medicago sativa 40. Melilotus albus 41. Melilotus officinalis 42. Oxytropis pilosa 43. Robinia pseudacacia 44. Trifolium repens 45. Vicia cracca 46. Vicia narborensis ssp.

seratifolia 47. Vicia serratifolia 48. Tribulus terrestris Zygophyllaceae RUTALES 49. Erodium cicutarium Geraniaceae GERANIALES 50. Erodium ciconium 51. Geranium molle 52. Euphorbia agraria Euphorbiaceae EUPHORBIALES 53. Euphorbia helioscopia 54. Euphorbia seguieriana 55. Euphorbia maculata 56. Anthriscus caucalis

Apiaceae APIALES 57. Conium maculatum 58. Daucus carota subsp. carota 59. Eryngium campestre 60. Falcaria vulgaris 61. Torilis arvensis 62. Hypericum perforatum Hypericaceae THEALES 63. Viola arvensis Violaceae VIOLALES 64. Alyssum alyssoides Brassicaceae CAPPARALES

(CRUCIFERALES) 65. Berteroa incana 66. Capsella bursa-pastoris 67. Cardaria draba

68. Chorispora tenella

69. Descurainia sophia

70. Diplotaxis tenuifolia

71. Diplotaxis muralis

72. Erophila verna

73. Lepidium campestre

74. Sisymbrium loesellii

75. Sisymbrium officinale

76. Sinapis arvensis

77. Thlaspi arvense





78. Reseda lutea Resedaceae

79. Alcea rosea Malvaceae MALVALES

80. Alcea pallida

81. Hibiscus trionum

82. Malva sylvestris

83. Anagallis arvensis Primulaceae PRIMULALES 84. Anagallis foemina 85. Galium verum Rubiaceae GENTIANALES 86. Galium aparine 87. Convolvulus arvensis Convolvulaceae

POLEMONIALES

88. Cuscuta europaea Cuscutaceae 89. Cuscuta campestris 90. Echium vulgare Boraginaceae 91. Echium italicum 92. Heliotropium europaeum 93. Lappula squarrosa 94. Lithospermum arvense 95. Lycopsis arvensis 96. Myosotis arvensis 97. Nonea pulla 98. Acinos arvensis

Lamiaceae LAMIALES 99. Ajuga chamaepytis 100. Ballota nigra 101. Lamium amplexicaule 102. Lamium purpureum 103. Marrubium vulgare 104. Marrubium peregrinum 105. Salvia nemorosa 106. Sideritis montana 107. Stachys annua 108. Teucrium chamaedrys 109. Teucrium polium ssp.

capitatum 110. Solanum nigrum

Solanaceae

SOLANALES 111. Solanum alatum 112. Datura stramonium 113. Hyoscyamus niger 114. Kickxia elatine Scrophulariaceae 115. Verbascum phlomoides 116. Veronica hederifolia 117. Veronica polita 118. Plantago lanceolata Plantaginaceae PLANTAGINALES 119. Plantago media





120. Asperula arvensis Rubiaceae RUBIALES 121. Cephalaria transylvanica Dipsacaceae DIPSACALES 122. Anthemis arvensis Asteraceae

ASTERALES

123. Anthemis austriaca 124. Achillea setacea 125. Arctium lappa 126. Artemisia annua 127. Artemisia absinthium 128. Carduus acanthoides 129. Carduus nutans 130. Carthamus lanatus 131. Centaurea cyanus 132. Centaurea diffusa 133. Centaurea solstitialis 134. Chondrilla juncea 135. Cichorium intybus 136. Cirsium vulgare 137. Cirsium arvense 138. Crepis foetida 139. Erigeron annuus 140. Erigeron canadensis 141. Lactuca serriola 142. Matricaria perforata 143. Matricaria recutita 144. Onopordum acanthium 145. Picris hieracioides 146. Sonchus arvensis 147. Sonchus asper 148. Senecio vulgaris 149. Tanacetum corymbosum 150. Taraxacum serotinum 151. Taraxacum officinale 152. Tragopogon dubius 153. Xanthium italicum 154. Xanthium spinosum 155. Xeranthemum annuum 156. Aegilops cylindrica

Poaceae

GRAMINALES 157. Bromus sterilis 158. Bromus tectorum 159. Botriochloa ischaemum 160. Cynodon dactylon 161. Calamagrostis epigejos 162. Digitaria sanguinalis 163. Elymus repens





164. Eragrostis minor 165. Echinochloa crus-galli 166. Hordeum murinum 167. Lolium perenne 168. Poa annua 169. Sclerochloa dura 170. Setaria pumilla 171. Setaria viridis 172. Sorghum halepense 173. Tragus racemosus

In urma monitorizarii florei de pe amplasament si din vecinatatea acestuia s-

au identificat 173 de taxoni vegetali ce sunt incadrati in 33 de familii care apartin

unui numar de 25 ordine.

Cel mai bine reprezentate ordine sunt Asterales (19,65%) si Poales din punct

de vedere al numarului de specii (10,40%). Datorita plasticitatii ecologice foarte

largi, acestea prezinta o adaptabilitate crescuta la conditiile de mediu, fiind

specializate pe habitatul reprezentat de terenurile agricole din zona studiata.





Spectrului elementelor floristice evidentiaza predominanta speciilor

eurasiatice (44, 51%) in vegetatia ierboasa din cadrul amplasamentului.

In perioada de monitorizare, care a cuprins toate etapele de implementare ale

proiectului, intre anii 2013-2016, numarul speciilor de plante inventariate a fost

intr-o continua crestere, mai ales dupa incetarea lucrarilor, datorita reinstalarii

speciilor ruderale si segetale in majoritate asteracee, poacee - rezistente la presiunile

antropice, precum si unele brassicacee, lamiacee si fabacee. In perioada constructiei

s-au inventariat 136 de specii, (in anul 2013) iar in perioada de functionare, numarul

de specii a avut o tendinta crescatoare: 155 in 2014, 167 in 2015 si 173 in 2016.

Mentionam faptul ca majoritatea speciilor nou identificate in zona de studiu au

patruns din zonele invecinate amplasamentului, zone care au aceleasi caracteristici

pedo-climatice si de vegetatie cu zona obiectivului analizat.

Elementele cosmopolite (12,72%) s-au dezvoltat mai mult fata de cele

europene (9.83%), mediteraneene (8,09) sau pontice (6,94%).





Terofitele au cel mai însemnat procent (46.82%) ca si reprezentativitate in

zona de studiu, determinat de mediul puternic antropizat fiind cunoscut faptul ca in

marea majoritatea terofitele sunt buruieni (specii ruderale si segetale). Alaturi de

terofite, hemicriptofitele (23,12%) si hemiterofitele (21,39%) sunt principalele

bioforome care intra in alcatuirea fitocenozelor din zona studiata.

Vegetatia ierboasa de tip xerofil-xeromezofil are raspandirea cea mai larga in

zona studiata (67,05%), fiind specifica zonei de stepa. Un procent insemnat il





inregistreaza si speciile mezofile (12,72%), care prefera solurile cu umiditate

moderata, care sunt raspandite in zona canalelor de irigatie.

Asociatii vegetale/ Habitate

Asociatiile din cadrul amplasamentului sunt incadrate in habitatul 87.2

Comunitati Ruderale (Ruderal Communities, conform Clasificarii Palearctice) si

sunt lipsite de valoare conservativa. Conditiile propice pentru proliferearea acestor

comunitati vegetale sunt asigurate de predominanta culturilor agricole, tipul de

specii cultivate, pasunat.

Asociatia Stachyo annuae-Setarietum pumilae Felfoldy 1942 em. Mucina

1993 (Syn.: Vicio striatae-Anthemitetum austriacae Spiridon 1970) – se dezvolta

indeosebi in culturile de paioase, unde speciile edificatoare Setaria pumila si

Stachys annua sunt insotite deseori de: Papaver rhoes, Setaria viridis, Consolida

regalis, Heliotropium europaeum, Nigella arvensis, Sonchus arvensis, Tribulus

terestris, Ajuga chamaepytis, Lathyrus tuberosus, Convolvulus arvensis, Hibiscus

trionum.





Stachys annua

Asociatia Setario pumilae - Sorghetum halepensi Stefan et Oprea 1997.

Asociatia este caracteristica culturilor de porumb (Zea mays). Speciile edificatoare

sunt Setaria pumila si Sorghum halepense. Alte specii frecvente in cadrul acestei

asociatii sunt: Stellaria media, Convolvulus arvensis, Amaranthus retroflexus,

Chenopodium album, Hibisccus trionum, Cirsium arvense etc.

Sorghum halepense, Cannabis ruderalis la marginea platformei de montaj

Asociatia Cannabinetum ruderalis (Morariu 1943, corr. Morariu 1970) –

Specia edificatoare este Cannabis ruderalis, avand urmatoarele specii insotitoare:

Chenopodium album, Stellaria media, Polygonum aviculare.





Asociatia Capsello-Descurainietum sophiae Mucina 1993 (Syn.:

Sisymbrietum sophiae Kreh 1935). Grupeaza plantele ruderale si semiruderale,

anuale mezo-xerofile, edificate de Descurainia sophia si avand-o ca specie

caracteristica pe Capsella bursa-pastoris. Speciile instotiorare sunt: Hordeum

murinum, Malva sylvestris, Chenopodium album, Bromus tectorum

Aspect al asociatiei Capsello-Descurainietum sophiae

Asociatia Sclerochloo-Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soo 1940 cu

subasociatia polygonetosum –cele doua specii caracteristice Scleochloa dura si

Polygonum aviculare sunt rezistente la tasare, astfel incat pot fi intalnite si pe

terenuri batatorite.

Aspect al asociatiei Sclerochloo-Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soo 1940 cu subasociatia polygonetosum





Schlerochloa dura

Asociatia Erigeronto – Lactucetum serriolae Lohmyer in Oberdorfer 1957

em. Mucina 1978 – se dezvoltata la marginea platformelor de montaj si pe

suprafetele agricole recoltate.

Erigeron canadensis

Onopordetum acanthi (Br.- Bl. et al. 1936) – Este o asociatie nitrofila,

fitocenozele sunt de talie inalta, compozitia floristica fiind alcatuita din multe specii

anuale si bianuale. Specia edificatoare este Onopordon acanthium. Cele mai

frecvente specii insotitoare sunt: Carduus acanthoides, Hordeum murinum,

Marrubium vulgare, Reseda lutea, Chenopodium album, Lolium perenne,





Centaurea solstitialis, Artemisia austriacum, Consolida regalis, Centaurea diffusa,

Xanthium spinosum, Sisymbrium officinale.

Carduetum acanthoidis Morariu 1943 - Asociatia se dezvolta in canalele de

irigatie, la marginea culturilor agricole si in zonele cu acumulari de material organic

in descompunere. Specia edificatoare este Carduus acanthoides, alaturi de care mai

sunt specii din diverse aliante de buruieni ruderale si specii din vegetatia inlocuita,

cum ar fi: Centaurea solstitialis, Eryngium campestre, Convolvulus arvensis,

Daucus carota, Cichorium intybus, Artemisia absinthium.

Asociatia Carduetum acanthoidis

Hordeetum murini Libbert 1932 em. Passarge 1964 - Asociatia se dezvolta

frecvent la marginea drumurilor de exploatare, si in locurile batatorite, uscate.

Specia caracteristică dominantă Hordeum murinum este frecvent insotita de Bromus

tectorum. Alaturi de acestea se dezvolta specii insotitoare precum: Atriplex tatarica,

Cynodon dactylon, Lepidium ruderale, Bromus sterilis, Sisymbrium loeselii,

Convolvulus arvensis, Capsella bursa-pastoris, Stellaria media, Papaver rhoeas.

Xanthietum strumarii Pauca 1941 (Syn.: Xanthietum spinoso-strumarii N.

Stefan et A. Oprea 1998; Xanthium spinosum - Xanthium strumarium Pauca 1941)-

este o asociatie compacta observata mai ales in campurile de paioase dupa recoltare





si de-a lungul drumurilor de exploatare. Speciile caracteristice/edificatoare sunt

Xanthium strumarium si Xanthium spinosum, alaturi de care se intalnesc specii

precum Hibiscus trionum, Artemisia annua, Ballota nigra, Convolvulus arvensis,

Setaria pumila, Setaria viridis, Sorghum halepense, Stachys annua.

Xeranthemetum annui Dihoru et Donita 1970 - este o asociatie care se

dezvolta pe terenurile in care vegetatia initiala a fost distrusa. Fitocenozele sunt

dominate de Xeranthemum annuum, o participare semnificativa avand si unele

specii care pot deveni subdominante precum: Bromus tectorum si Carduus

acanthoides. Acestea sunt insotite frecvent de Achillea setacea, Sisymbrium

officinale, Papaver dubium, Urtica dioica, Capsella bursa-pastoris, Bromus

sterilis, Carduus acanthoides, Botriochloa ischaemum, Cichorium intybus, Sideritis

montana, Daucus carota, Medicago lupulina etc.

FAUNA observata in situ

Diveristatea faunistica existenta la nivelul amplasamentului si in vecinatatea

acestuia este influentata de mai multi factori, dintre care cei mai importanti se

remarca diversitatea redusa a habitatelor disponibile si impactul antropic accentuat,

prin activitatile desfasurate in zona studiata. De asemenea, modificarile climatice

sezoniere determina o dinamica a biocenozelor asociate perioadei in care s-a

desfasurat monitorizarea (hiemal, prevernal, vernal, estival, serotinal).

Astfel, tinand cont de faptul ca zona analizata este caracterizata de dominanta

terenurilor agricole, biodiversitatea este relativ scazuta, fiind reprezenatata in cea

mai mare parte de specii antropofile, oportuniste, cu un grad ridicat de toleranta la

activitatile umane. De asemenea este foarte probabil ca amplasamentul sa fie vizitat

si de specii ce prefera alte tipuri de habitate, dar care se afla in tranzitie spre alte

locatii, folosind terenurile arabile pentru odihna si hranire.





Pentru a facilita inventarierea faunei inregistrate pe teritoriul parcului in

perioada februarie – august 2016, am analizat, pe grupe taxonomice majore,

elementele faunistice asociate zonei in care s-a facut monitorizarea.

Nevertebrate

La nivelul amplasamentului parcului, agroecosistemele sunt caracterizate de

o structura trofica simplificata si o biodiversitate redusa, relativ uniforma: pe

suprafete extinse cultivandu-se de obicei aceeasi planta de cultura, careia i se

asociaza aceeasi flora segetala si aceiasi daunatori caracteristici.

Astfel, diversitatea faunei de nevertebrate este relativ scazuta, limitata la

daunatori ai culturilor agricole (Ordinul Heteroptera: Eurygaster integriceps,

Euridema ornata, Ordinul Coleoptera: Agriotes sp., Anisoplia austriaca, Anisoplia

lata, Epicometis hirta, Bothynoderes punctiventris), precum si alte specii, fara

importanta conservativa, rezistente la impact antropic. O nota aparte fac taluzurile

canalelor de irigatie si zonele foarte inguste de pe marginea drumurilor de acces si

exploatare.

Facem precizarea ca au fost luate in consideratie doar acele specii de

nevertebrate cu detectabilitate relativ buna. Nu s-au inventrariat acele specii pentru

observarea carora este necesara folosirea de instrumente optice de tip lupa,

microscop sau binocular sau a caror determinare necesita, de asemenea, folosirea

acestor instrumente.

In continuare prezentam inventarul speciilor de nevertebrate observate pe

perioada februarie - august 2016, apartinand claselor Gasteropoda, Arachnida si

Insecta:





Clasa GASTEROPODA

Helicella obvia Monacha carthusiana

Cernuella virgata Zebrina varnensis

Clasa ARACHNIDA

Argiope bruennichi Aranea diademata

Eutrombidium rostratum Eresus niger

Clasa INSECTA

Ordinul Orthoptera

Acrida ungarica Tettigonia caudata

Polysarcus denticauda Sphingonotus caerulans

Decticus albifrons Decticus verrucivorus

Gryllus campestris Dociostaurus maroccanus

Oedipoda caerulescens Oedipoda germanica

Gryllotalpa gryllotalpa Omocestus haemorrhoidalis

Ordinul Heteroptera

Lygaeus equestris Pyrrhocoris apterus

Eurydema ornata Carpocoris mediterraneus

Aelia rostrata Graphosoma lineatum

Eurygaster integriceps Aelia acuminata

Codophila varia Raphigaster nebulosa

Pyrrhocoris apterus Leptoglossus occidentalis

Lygocoris pabulinus

Ordinul Homoptera

Centrotus cornutus Cercopis sanguinolenta

Stictocephala bisonia





Ordinul Lepidoptera

Artogeia (Pieris) napi Artogeia (Pieris) brassicae

Lycaena thersamon Lycaena phaleas

Colias hyale Colias crocea

Plebejus argus Polyommatus icarus

Aricia agestis Boloria dia

Coenonympha pamphilus Artogeia (Pieris) rapae

Papilio machaon Vanessa cardui

Pontia edusa Vanessa atalanta

Inachis io Argynnis lathonia

Emmelia trabealis Macroglossum stellatarum

Melitea phoebe

Ordinul Coleoptera

Gymnopleurus mopsus Aphodius sp.

Epicometis hirta Geotrupes stercorarius

Opatrum sabulosum Anisoplia sp.

Thea vigintiduopunctata Adalia bipunctata

Coccinella septempunctata Phytodecta fornicata

Pentodon idiota Lagria hirta

Meloe proscarabeus Meloe cicatricosus

Bothynoderes punctiventris Agriotes sp.

Harmonia axyridis Harpalus sp.

Ordinul Diptera

Sarcophaga carnaria Bombylius major

Musca domestica Culex sp.

Eristalis sp. Tachina fera

Caliphora vomitoria Lucilia caesar

Bibio marci Syrphus vitripennis





Ordinul Hymenoptera

Pompilus plumbeus Ammophila sabulosa

Bombus agrorum Bombus terrestris

Vespa germanica Vespa vulgaris

Scolia hirta Apis mellifera

Halictus sp. Formica sp.

Pimpla sp. Athalia rosea

Ordinul Neuroptera

Chrysopa carnea

Ordinul Odonata

Sympetrum fonscolombii

Bibio marci Lygocoris pabulinus

Stictocephala bisonia Lygeus equestris





Omophus lepturoides Syrphus vitripennis

Geotrupes stercorarius Meloe proscarabeus

Sympetrum fonscolombii Macroglossum stellatarum





Colias croceus Melitea phoebe

Polyommatus icarus Vanessa cardui

Artogeia (Pieris) brassicae Pontia edusa





Vertebrate

In urma monitorizarilor efectuate in perioada februarie - august 2016, pe

suprafata amplasamentului parcului eolian, cat si in vecinatatea acestuia, au fost

observate 66 de specii de vertebrate, ce apartin la 4 clase, dintre care cea mai bine

reprezentata este clasa Aves, cu un procent de 82%, urmata de clasa Mammalia cu

un procent de 14%.

Diversitatea faunistica in zona monitorizata

Diversitatea faunistica este influentata in mod direct de variatiile climatice

sezoniere, astfel in timpul sezonului cald sunt observate un numar mult mai mare

de specii, datorandu-se in mare parte prezentei pasarilor oaspeti de vara care, odata

cu scaderea temperaturilor, migreaza spre cartierele de iernat. De asemenea in

timpul migratiei de primavara pot fi observate si specii de pasari de pasaj, care





tranziteaza parcul eolian, insa acestea nu inregistreaza efective importante la nivelul

amplasamentului.

Tinand cont de perioada de studiu (februarie - august), in sezonul hiemal

biodiversitatea este scazuta, in principal din cauza temperaturilor scazute si a

resurselor de hrana limitate.

Herpetofauna

In ceea ce priveste herpetofauna, perioada pentru care se face raportarea (7

luni calendaristice) a cuprins atat faze de maxima detectabilitate pentru o serie de

taxoni, dar si faze in care speciile de amfibieni si reptile se aflau in repaus hibernal,

neconstituind obiectul activitatilor de monitorizare.

Astfel in urma observatiilor efectuate asupra herpetofaunei din zona de

studiu, reiese ca diversitatea acestei categorii faunistice la nivelul zonei de studiu

include 3 specii, dintre care una apartine clasei Amphibia si 2 clasei Reptilia.

Nr. crt

Denumire stiintifica

OUG 57/2007

Categorie

IUCN

CLASA AMPHIBIA

Ordinul ANURA (SALIENTIA)

Familia BUFONIDAE

1. Bufo (Pseudepidalea) viridis

(broasca raioasa verde) Anexa 4 A LC

CLASA REPTILIA

Ordinul SQUAMATA

Familia LACERTIDAE

2. Lacerta viridis

(gusterul) Anexa 4 A LC





3. Podarcis taurica (soparla de stepa)

Anexa 4 A LC

LEGENDA OUG 57/2007:

ANEXA 4A - SPECII DE INTERES COMUNITAR - Specii de animale si de plante care necesita o protecţie stricta Categorie IUCN:

Cu risc scazut (LC)

Cel mai des au fost observate speciile de soparle, Podarcis taurica si Lacerta

viridis, in zona canalului de irigatie, dar si la marginea terenurilor agricole sau pe

drumurile de exploatare ale parcului oelian.

Deoarece habitatele umede sunt aproape inexistente clasa Amphibia are o

diversitate specifica scazuta in zona analizata. Astfel, observatiile de amfibieni au

fost rare, fiind semnalata o singura specie, Bufo viridis.

Avifauna

Diversitatea avifaunistica a zonei studiate pe parcursul perioadei de

monitorizare inregistreaza un numar de 54 de specii. In functie de sezon,

observatiile ornitologice au vizat mai multe categorii de pasari: pasari oaspeti de

vara, pasari de pasaj (migratoare), pasari oaspeti de iarna, pasari sedentare, fiind

suprinse mai multe aspecte esentiale: comportamentul pasarilor in zona ansamblului

eolian, migratia de primavara, perioada de cuibarit.

Nr. crt

Denumire stiintifica

OUG 57/2007

Categorie SPEC

Categorie IUCN

CLASA AVES

Ordinul PASSERIFORMES

Familia ALAUDIDAE





1. Alauda arvensis

(ciocarlie de camp) Anexa 5 C 3 LC

2. Calandrella brachydactyla

(ciocarlie de stol) Anexa 3 3 LC

3. Galerida cristata

(ciocarlan) – 3 LC

4. Lullula arborea

(ciocarlia de padure) Anexa 3 2 LC

5. Melanocorypha calandra

(ciocarlie de Baragan) Anexa 3 3 LC

Familia CORVIDAE

6. Corvus cornix (cioara griva) Anexa 5C Non-Spec LC

7. Corvus frugilegus

(cioara de semanatura) Anexa 5C Non-Spec LC

8. Corvus monedula

(stancuta) Anexa 5C Non-SpecE LC

9. Pica pica (cotofana) Anexa 5 C Non-Spec LC

Familia PASSERIDAE

10. Passer domesticus

(vrabie de casa) - 3 LC

11. Passer montanus (vrabie de camp) - 3 LC

Familia STURNIDAE

12. Sturnus vulgaris

(graur) Anexa 5C 3 LC

Familia EMBERIZIDAE

13. Miliaria calandra

(presura sura) Anexa 4B 2 LC

14. Emberiza melanocephala

(presura cu cap negru) Anexa 4 B 2 LC

15. Emberiza citrinella (presura galbena)

- Non-SpecE LC

Familia MOTACILLIDAE

16. Anthus campestris

(fasa de camp) Anexa 3 3 LC





17. Motacilla alba

(codobatura alba) Anexa 4 B Non-Spec LC

18. Motacilla flava

(codobatura galbena) Anexa 4 B Non-Spec LC

Familia FRINGILLIDAE

19. Carduelis carduelis

(sticlete) Anexa 4 B Non-Spec LC

20. Carduelis chloris

(florinte) Anexa 4B Non-SpecE LC

Familia HIRUNDINIDAE

21. Hirundo rustica

(randunica) - 3 LC

22. Hirundo daurica

(randunica roscata) - Non-Spec LC

23. Riparia riparia (lastun de mal)

- 3 LC

Familia LANIIDAE

24. Lanius collurio

(sfrancioc rosiatic) Anexa 3 3 LC

25. Lanius minor

(sfrancioc cu frunte neagra) Anexa 3 2 LC

Familia MUSCICAPIDAE

26. Oenanthe oenanthe

(pietrar sur) - 3 LC

27. Oenanthe isabellina (pietrar rasaritean)

- 3 LC

28. Phoenicurus ochruros

(codros de munte) Anexa 4 B Non-Spec LC

29. Saxicola torquata (maracinar negru)

- Non-Spec LC

Ordinul FALCONIFORMES

Familia ACCIPITRIDAE

30. Buteo buteo

(sorecar comun) - Non-Spec LC

31. Buteo buteo vulpinus

(sorecar de stepa) - Non-Spec LC





32. Buteo lagopus

(sorecar incaltat) - Non-Spec LC

33. Buteo rufinus (sorecar mare)

- Non-Spec LC

34. Circus aeruginosus

(erete de stuf) Anexa 3 Non-Spec LC

35. Circus cyaneus

(erete vanat) Anexa 3 3 LC

36. Circus pygargus

(erete sur) Anexa 3 Non-SpecE LC

37. Aquila heliaca

(acvila de camp) Anexa 3 3 LC

38. Aquila pomarina

(acvila tipatoare mica) Anexa 3 2 LC

39. Hieraaetus pennatus

(acvila mica) Anexa 3 3 NT

Familia FALCONIDAE

40. Falco tinnunculus

(vanturel rosu, vinderel) Anexa 4B 3 LC

41. Falco vespertinus (vanturel de seara)

Anexa 3 3 NT

42. Falco columbarius (soimul de iarna)

- - LC

Ordinul STRIGIFORMES

Familia STRIGIDAE

43. Athene noctua

(cucuvea) Anexa 4B 3 LC

Ordinul GALLIFORMES

Familia PHASIANIDAE

44. Perdix perdix (potarniche)

Anexa 5C, 5D 3 LC

45. Phasianus colchicus

(fazan) Anexa 5C, 5D Non-Spec LC

Ordinul PICIFORMES





Familia PICIDAE

46. Dendrocopos syriacus

(ciocanitoarea de gradina) Anexa 3 Non-SpecE LC

Ordinul CORACIIFORMES

Familia UPUPIDAE

47. Upupa epops

(pupaza) Anexa 4 B 3 LC

Familia CORACIIDAE

48. Coracias garrulus (dumbraveanca)

Anexa 3 2 NT

Familia MEROPIDAE

49. Merops apiaster

(prigorie) Anexa 4 B 3 LC

Ordinul COLUMBIFORMES

Familia COLUMBIDAE

50. Streptopelia decaocto

(gugustiuc) Anexa 5 C Non-Spec LC

Ordinul CHARADRIIFORMES

Familia LARIDAE

51. Larus cachinnans (pescarusul pontic)

- - LC

Ordinul ANSERIFORMES

Familia ANATIDAE

52. Cygnus cygnus

(lebada de iarna) Anexa 3 Non-SpecE LC

Ordinul PELECANIFORMES





Familia PELECANIDAE

53. Pelecanus onocrotalus

(pelican comun) Anexa 3 3 LC

Ordinul CICONIIFORMES

Familia CICONIIDAE

54 Ciconia ciconia

(barza alba) Anexa 3 2 LC

LEGENDA

OUG 57/2007: - ANEXA 3 SPECII - de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica - ANEXA 4 B - SPECII DE INTERES NATIONAL- Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta - ANEXA 5 C - SPECII DE INTERES COMUNITAR a caror vanatoare este permisa - ANEXA 5 D - SPECII DE PASARI DE INTERES COMUNITAR - a caror comercializare este permisa Categorie IUCN: Cu risc scazut (LC) Usor amenintate (NT)

Diversitatea avifaunistica a zonei de studiu este caracterizata de dominanta

speciilor adaptate sau tolerante la activitatile umane. Acestea prezinta adaptari

specifice pentru ocuparea unor ecosisteme puternic impactate de factorul antropic,

ce caracterizeaza amplasamentul parcului eolian si zonele invecinate (terenuri

agricole pe care se practica agricultura intensiva, proximitatea asezarilor umane,

parc eolian).





Merops apiaster

Upupa epops

Larus cachinans





Passer domesticus

Sturnus vulgaris

Dintre pasari, cea mai mare parte a speciilor fac parte din Ordinul

Passeriformes (53%), urmat de Ordinul Falconiformes (24%).

Ordinul Passeriformes cuprinde pasari de talie mica si medie in general,

cunoscute ca “pasari cantatoare”, majoritatea granivore si insectivore, deci foarte

bine adaptate habitatelor reprezentate de terenurile agricole care sunt o sursa bogata

de seminte si nevertebrate. Paseriformele au in general valente ecologice largi, ceea

ce explica dominanta lor pe amplasament si in vecinatatea acestuia.





Diversitatea avifaunistica din punct de vedere al ordinelor din care fac parte speciile de pasari

observate in zona de studiu

Dintre paseriforme, dominante din punct de vedere cantitativ si calitativ sunt

familiile Alaudidae (17%), Corvidae si Muscicapidae (cate 14%), urmate de

familiile Motacillidae, Hirundinidae, Emberizidae, fiecare cu cate 10%.

Diversitatea Ordinului Passerifomes

CLASA AVES

OrdinulPASSERIFORMES





Datorita caracterului agricol al amplasamentului, cu areale deschise,

marginite de vegetatie ruderala, a fost posibila observarea unui numar mare de

specii care prefera aceste tipuri de habitate, apartinand familiilor Alaudidae,

Emberizidae si Motacillidae, acestea preferand in vederea hranirii pasunile si

suprafetele arabile.

Dintre Alaudide (17%) au fost observate exemplare de Alauda arvensis,

Melanocorypha calandra, Galerida cristata si Calandrella brachydactyla, solitare

sau in stoluri, in zbor dar si pe sol, hranindu-se pe terenurile cultivate, precum si

stationand pe diverse structure antropice (taluzuri, platforme de montaj, drumuri de

acces, etc). In perioada de primavara, alaudidele manifesta un comportament

nuptial; in zilele insorite ciocarliile de camp au putut fi auzite cantand si observate

in timp ce executau zborul lor distinctiv, urcand incet, planand, dupa care plonjand

in jos.

Alauda arvensis Melanocorypha calandra

Galerida cristata





Hirudinidae (10%). Deasupra terenurilor agricole au fost observate deseori

si exemplare de Hirundo rustica, in grupuri, habitatul acestora fiind legat de

asezarile umane, unde isi construiesc cuiburile, in timp ce malurile de loess

reprezinta habitat de cuibarit pentru lastunii de mal (Riparia riparia).

Din familia Motacillidae (10%), indivizi ai speciilor Motacilla alba si

Motacilla flava au fost observati de nenumarate ori, in timp ce se hraneau sau

stationau pe terenurile agricole de pe amplasament. Sunt pasari comune, vioaie,

agile, care duc o viata predominant terestra, traind in regiunile cu vegetatie rara,

adeseori de-a lungul vailor sau in locurile usor umede si pe langa sau in interiorul

asezarilor umane.

Motacilla flava

Familia Emberizidae este bine reprezentata pe amplasament, cu un procent

de 10%. Specii precum Miliaria calandra, Emberiza melanocephala si Emberiza

citrinella au fost observate, cu precadere in vegetatia ierboasa inalta de pe marginea

drumurilor de exploatare. Pasarile acestei familii sunt in general granivore, care

prefera areale deschise cu arbusti si tufarisuri izolate si terenurile agricole. Cuibul

este construit pe sol sau in tufisuri mici, iar in afara perioadei de cuibarit pot fi

vazute adesea in stoluri. Se hranesc mai ales cu seminte de pe sol, dar puii sunt

adesea hraniti cu insecte, larve, alte nevertebrate.





Emberiza melanocephala Miliaria calandra

In zonele cu vegetatie mai deasa, maracinisuri si tufisuri, au fost observate

specii din familiile Muscicapidae (14%) si Laniidae (7%).

Erithacus rubecula Oenanthe oenanthe

Vegetatia arbustiva reprezinta atat habitat de cuibarit cat si de hranire pentru

reprezentantii familiei Laniidae, aceasta fiind bine reprezentata numeric in zona

studiata. Sfranciocii sunt pasari care se hranesc cu insecte, soparle, pasari si mici

rozatoare pe care, uneori, le infig in spinii plantelor sau in sarma ghimpata a

gardurior. Exemplare de Lanius collurio si Lanius minor, adulti si juvenili, au fost

adesea observate stationand solitare in varful arbustilor.





Lanius collurio

Lanius minor

Una dintre principalele consecinte a influentei antropice ce caracterizeaza

amplasamentul parcului eolian si zonele adiacente este prezenta speciilor sinantrope

de avifauna precum Passer domesticus, Passer montanus, Sturnus vulgaris, Corvus

monedula, Corvus frugilegus, Corvus cornix, Pica pica, acestea fiind observate in

numar mare, pe toata perioada monitorizarii.





Corvus frugilegus

Ordinul Falconiformes (cu un procent de 24 %) este relativ bine reprezentat,

fiind semnalate 13 specii apartinand familiilor Accipitridae si Falconidae.

Terenurile arabile de la nivelul parcului eolian sunt utilizate ca zona pentru hranire

de catre speciile de rapitoare, acestea fiind observate in zbor planat si in zbor activ

in cautarea prazii, ori stationand pe terenurile agricole. De asemenea au fost

observate rapitoare diurne hranindu-se pe amplasamentul parcului eolian si in

perioada migratiei de primavara. Oferta de resurse trofice furnizate de terenurile

agricole este reprezentata de rozatoare mici (Microstus agrestis, Microtus arvalis,

Mus spicilegus) si soparle (Podarcis taurica, Lacerta viridis), justificand utilizarea

acestora drept teritoriu de hranire.

Dintre speciile observate in mod frecvent mentionam Buteo rufinus, Falco

tinnunculus, Circus aeruginosus, Buteo buteo.

Hieraaetus pennatus si Falco tinnunculus





Falco vespertinus si Circus aeruginosus

Functionarea parcului eolian, nu a afectat prezenta speciilor de rapitoare pe

amplasament, acestea fiind observate pe toata perioada pentru care se face

raportarea, in zbor activ sau planat, urmarind prada sau odihnindu-se.

Perioada migratiei de primavara a permis semnalarea unor specii de pasaj,

aflate in tranzit deasupra parcului eolian, cum sunt pelicanii (Pelecanus

onocrotalus).

Pelecanus onocrotalus





Pelecanus onocrotalus

Tot in perioada de primavara a putut fi observata si activitatea de cuibarit a

unor specii, in vecinatatea amplasamentului fiind semnalate cuiburi de paseriforme.

Cuiburi de paseriforme

Referitor la speciile de pasari observate pe durata monitorizarii, prezentam in

continuare informatii suplimentare privind categoriile avifenologice din care

acestea fac parte, precum si perioadele de cuibarire si migratie caracteristice

fiecareia:





Nr. Crt.

Denumire stiintifica Reproducere (perioada de

cuibarire)

Migratie (de primavara si de

toamna)

Categoria Avifenologica

1. Alauda arvensis Aprilie -Iulie Februare-Martie

Noiembrie PM

2. Anthus campestris Aprilie-Iunie Aprilie Septembrie OV

3. Aquila heliaca Aprilie-Mai - - PM

4. Aquila pomarina Aprilie-Mai Martie Noiembrie OV

5. Athene noctua Tot anul - - S

6. Buteo buteo Martie - Iunie - - S

7. Buteo buteo vulpinus Martie - Iunie - - PM

8. Buteo lagopus Martie-Iunie - - OI

9. Buteo rufinus Martie-Mai Martie Noiembrie OV, P

10. Calandrella brachydactyla Mai-Iulie Martie Octombrie OV

11. Carduelis carduelis Mai-Iulie - - S

12. Carduelis chloris Aprilie-Iulie - - S

13. Circus aeruginosus Aprilie-Iulie Martie Octombrie OV, RI

14. Circus cyaneus Aprilie-Iunie Aprilie Octombrie OI

15. Circus pygargus Aprilie-Iunie Martie Octombrie OV

16. Coracias garrulus Mai-Iunie Mai Septembrie OV

17. Corvus cornix Martie - Mai - - S

18. Corvus frugilegus Martie - Iunie - - S

19. Corvus monedula Aprilie-Iulie - - S

20. Ciconia ciconia Aprilie-Iunie Martie Septembrie OV

21. Cygnus cygnus Aprilie-Mai

(nu in Romania)

Martie Octombrie -

22. Dendrocopos syriacus - - - S

23. Emberiza (Miliaria) calandra Aprilie-Iunie - - PM





24. Emberiza citrinella Aprilie-Iulie - - S

25. Emberiza melanocephala Mai-Iunie Aprilie August OV

26. Falco columbarius - Oct. Martie OI

27. Falco tinnunculus Martie-Iulie Martie Noiembrie PM

28. Falco vespertinus Aprilie-Iunie Aprilie Septembrie OV

29. Galerida cristata Aprilie-Iunie - - S

30. Hieraaetus pennatus Martie-Aprilie Martie Octombrie OV

31. Hirundo daurica Martie-Aprilie Aprilie Septembrie OV

32. Hirundo rustica Aprilie-August Aprilie Septembrie OV

33. Lanius collurio Mai-Iunie Aprilie Octombrie OV

34. Lanius minor Mai-Iunie Aprilie Septembrie OV

35. Larus cachinnans - - - S

36. Lullula arborea Aprilie-Iunie Martie Noiembrie OV

37. Melanocorypha calandra Aprilie-Iunie Martie Octombrie PM

38. Merops apiaster Mai-Iunie Aprilie Septembrie OV

39. Motacilla alba Aprilie-August Martie Noiembrie OV

40. Motacilla flava Mai-Iulie Aprilie Septembrie OV

41. Oenanthe isabellina Aprilie –Iulie Aprilie Septembrie OV

42. Oenanthe oenanthe Aprilie –Iulie Aprilie Septembrie OV

43. Passer domesticus Aprilie-August - - S

44. Passer montanus Aprilie-Iulie - - S

45. Pelecanus onocrotalus Aprilie-Iunie Martie- Aprilie

Octombrie OV

46. Perdix perdix Aprilie-Iunie - - S

47. Phasianus colchicus Aprilie-Iulie - - S

48. Phoenicurus ochruros Mai-Iulie Martie Octombrie P





49. Pica pica Aprilie-Iunie - - S

50. Riparia riparia Aprilie-Iulie Aprilie Septembrie-Octombrie

OV

51. Saxicola torquata Mai-Iulie - - OV

52. Streptopelia decaocto Tot anul - - S

53. Sturnus vulgaris Aprilie-Iulie - - PM

54. Upupa epops Aprilie-Iulie Martie Octombrie OV

LEGENDA Migratie MP – migratia de primavara MT – migratia de toamna Categoria avifenologica OV – oaspete de vara (sosesc pe teritoriul tarii noastre pentru reproducere) OI – oaspete de iarna (sosesc pe teritoriul tarii noastre pentru iernat) RI – rar iarna PM – partial migrator Ac – accidental (specii ce pot fi observate in mod exceptional, majoritatea avand arealul raspandirii foarte indepartat, iar aparitia lor este mai mult intamplatoare) P – pasaj (specii ce pot fi observate numai in timpul migratiei lor spre siturile de cuibarit – primavara, sau spre teritoriile de iernat – toamna, fara a avea reprezentanti cuibaritori) E – eratic (specii observate in afara perioadei de cuibarit, fie in cautarea hranei, fie cu ocazia unor deplasari in afara limitelor lor obisnuite de raspandire) S – sedentar (specii a caror prezenta este semnalata in toate lunile anului)

Atat in perioada constructiei cat si in timpul functionarii turbinelor s-a facut

inventarierea speciilor de pasari observate la nivelul amplasamentului parcului cat

si in vecinatatea acestuia.





In urma observatiilor facute in teren, reiese ca in timpul constructiei parcului

diversitatea avifaunistica a fost mai redusa, astfel in 2013 au fost observate un

numar de 50 de specii, in 2014 cu o usoara descrestere, au fost semnalate doar 47

de specii, ca dupa finalizarea constructiei parcului, numarul speciilor observate sa

creasca la 54. Deci se poate constata ca implementarea proiectului nu a dus la o

scadere semnificativa a diversitatii avifaunistice. Scaderile au fost temporare si s-au

inregistrat doar in perioada de constructie (2013) si post constructie (2014).

In functie de preferintele de habitat al speciilor de pasari pot fi delimitate

urmatoarele grupe ecologice de pasari:

specii insectivore si granivore care prefera pentru hranire si reproducere

areale deschise in care domina vegetatia ierboasa cum ar fi: Anthus

campestris, Alauda arvensis, Callandrella brachydactyla, Melanocorypha

calandra;

specii al caror habitat prioritar de adapost si reproducere este reprezentat de

vegetatia lemnoasa ca de exemplu: Carduelis carduelis, Carduelis chloris,

Miliaria calandra, Emberiza melanocephala, Emberiza hortulana, Lanius

collurio, Lanius minor;





specii sinantrope, caracteristice zonelor locuite care se remarca printr-un grad

crescut de adaptabilitate la impactul antropic, astfel incat populatiile acestor

specii inregistreaza cele mai mari efective din zona analizata. Dintre acestea

mentionam speciile: Corvus frugilegus, Corvus monedula, Passer

domesticus, Sturnus vulgaris, Hirundo rustica, Larus cachinnans.

Regimul de hrana al speciilor avifaunistice observate atat in parc cat si in

proximitatea acestuia, este in concordanta cu dominanta terenurilor agricole pe

amplasamentul parcului eolian, acestea furnizand resurse importante de hrana

pentru pasarile cu regim trofic omnivor sau insectivor (seminte, fructe,

nevertebrate), dar si pentru pasarile pradatoare sau zoofage care se hranesc cu

rozatoare, soparle sau chiar alte specii de pasari. Astfel, majoritatea speciilor de

pasari prezente pe amplasament si in vecinatatea acestuia au un regim trofic

omnivor (40%) sau insectivor (26%). Pasarile pradatoare din ordinele

Falconiformes si Strigiformes reprezinta un procent de 26%, in timp ce 6% dintre

speciile de pasari observate sunt zoofage si doar 2% dintre acestea au in regim strict

vegetarian.

Acest lucru sugereaza inca o data ca amplasamentul parcului eolian

reprezinta o zona de hranire pentru speciile de avifauna prezente aici.





De la inceputul functionarii parcului eolian, reprezentantii avifaunei

observate in zona nu au manifestat tendinta de a evita amplasamentul parcului

eolian, structura si compozitia acesteia fiind asemanatoare cu perioadele similare

din anii anteriori etapei de implementare si functionare a proiectului.

Mamifere (exclusiv Chiropterele)

Prezenta diferitelor specii de mamifere pe amplasament a fost stabilita fie

prin observatii directe, fie pe baza unor indicii ale existentei acestora (musuroaie,

galerii, fecale, urme etc).

REGIM TROFIC





NR. CRT.

DENUMIRE STIINTIFICA (DENUMIRE POPULARA)

OUG 57/2007 CATEGORIE

IUCN

CLASA MAMMALIA

Ordinul RODENTIA

Familia Cricetidae

1 Microtus agrestis

(soarecele de pamant) - LC

2 Microtus arvalis

(soarecele de camp) - LC

Familia Muridae

3 Mus spicilegus

(soarecele de misuna) - LC

Familia Sciuridae

4 Spermophilus citellus

(popandaul) Anexa 3, 4A LC

Familia Spalacidae

5 Nannopalax leucodon

(orbete) Anexa 4B DD

Ordinul EULIPOTYPHLA

Familia Talpidae

6 Talpa europea

(cartita) - LC

Ordinul LAGOMORPHA

Familia Leporidae

7 Lepus europaeus

(iepurele de camp) Anexa 5B LC

Ordinul CARNIVORA

Familia Canidae

8 Vulpes vulpes

(vulpe) Anexa 5B LC

Ordinul INSECTIVORA

Familia ERINACEIDAE





9 Erinaceus europaeus

(ariciul comun) - LC

LEGENDA

OUG 57/2007:

- ANEXA 3 SPECII - de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica - ANEXA 4 A - SPECII DE INTERES COMUNITAR - Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta - ANEXA 4 B - SPECII DE INTERES NATIONAL- Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta - ANEXA 5 B - SPECII DE ANIMALE DE INTERES NATIONAL ale caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management Categorie IUCN: Cu risc scazut (LC) Date insuficiente (DD)

Dintre speciile de mamifere existente pe amplasament, domina cele

caracteristice ecosistemelor agricole, mamifere mici apartinand ordinului Rodentia,

esentiale pentru existenta rapitoarelor care folosesc zona studiata ca loc de hranire.

Pe terenurile agricole au fost observate numeroase intrari in galerii apartinand

acestor specii de mamifere.

Intrari in galerii





Spermophilus citellus

Numeroasele musuroaie observate pe terenurile agricole si marginea

drumurilor de acces indica prezenta speciilor Talpa europaea si Nannospalax

leucodon.

Musuroaie de orbete (Nannospalax leucodon)

De asemenea, pe plantatiile de floarea soarelui si porumb din cadrul parcului

au fost observate si exemplare din specia Lepus europaeus.





Lepus europaeus

Mamifere – ordinul Chiroptera

Data fiind prezenta zonelor cu grote si pesteri de la Plopeni, cat si

probabilitatea ca in localitatile limitrofe amplasamentului parcului eolian sa existe

colonii de lilieci, monitorizarea acestora s-a desfasurat atat in perimetrul parcului,

cat si in localitatile Chirnogeni, Viroaga si Cerchezu.

Astfel, s-au stabilit un numar de 10 statii de monitorizare, dintre care 7 au

fost stabilite pe locatii din interiorul parcului eolian, iar restul de 3 in locatii din

localitatile limitrofe acestuia.

Cod statie Locatie Coordonate WGS84 Activitate

S1 Chirnogeni N43.91406 E28.22161 pozitiva

S2 Amplasament N43.88216 E28.19677 pozitiva

S3 Amplasament N43.88630 E28.15038 negativa









S8 Amplasament N43.89192 E28.18062 pozitiva

S9 Viroaga N43.87211 E28.08439 pozitiva

S10 Cerchezu N43.82463 E28.09740 pozitiva

Dupa cum se observa din tabelul de mai sus, in 5 statii (dintre care 2 situate

in perimetrul parcului eolian) dintre cele 10 statii s-a inregistrat activitate a

chiropterelor.

Harta statiilor de monitorizare a chiropterelor

Speciile identificate in cele 5 statii cu activitate pozitiva au fost: Eptesicus

serotinus, Myotis sp, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus kuhli/nathusii si Nyctalus

noctula.





NR. CRT.

DENUMIRE STIINTIFICA OUG

57/2007 CATEGORIE

IUCN

Ordinul CHIROPTERA

Familia VESPERTILIONIDAE

1. Eptesicus serotinus Anexa 4A LC

2. Myotis sp. Anexa 4A LC

3. Nyctalus noctula Anexa 4A LC

4. Pipistrellus pipistrellus Anexa 4A LC

5. Pipistrellus kuhli/nathusii Anexa 4A LC

LEGENDA

OUG 57/2007:

- ANEXA 4 A - SPECII DE INTERES COMUNITAR - Specii de animale si de plante care necesita o protectie stricta Categorie IUCN: Cu risc scazut (LC)

Efective

In urma monitorizarii amplasamentului au fost identificate, prin inregistrarea

ultrasunetelor, mai multe exemplare de lilieci apartinand urmatoarelor specii:

Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus khuli, Pipistrellus nathusii,

Myotis sp., Eptesicus serotinus. Aceste specii sunt cunoscute pentru prezenta lor in

preajma constructiilor antropice, nefiind deranjate de activitatile umane continue.

Speciile genului Myotis sunt foarte greu si imprecis de distins intre ele doar pe

baza ultrasunetelor, fara a putea examina fizic indivizii. Aceeasi situatie se aplica si

in cazul speciilor Pipistrellus khuli si Pipistrellus nathusii. Astfel, speciile de Myotis





vor fi mentionate ca Myotis sp. iar cele de Pipistrellus khuli si Pipistrellus nathusii

ca Pipistrellus khuli/nathusii.

Speciile de chiroptere aferente fiecarui punct de monitorizare

Punct monitorizare

Localizare Specii

S01 Chirnogeni Nyctalus noctula, Pipistrellus kuhli/nathusii, Eptesicus serotinus

S02 Amplasament Nyctalus noctula, Myotis sp., Pipistrellus kuhli/nathusii

S03 Amplasament -

S04 Amplasament -

S05 Amplasament -

S06 Amplasament -

S07 Amplasament -

S08 Amplasament Nyctalus noctula

S09 Viroaga Pipistrellus kuhli/nathusii, Nyctalus noctula

S10 Cerchezu Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus

Prezentam in continuare spectogramele speciilor identificate in baza analizei

ultrasunetelor:

Eptesicus serotinus





Nyctalus noctula

Pipistrellus kuhli/nathusii

Factori climatici

In noptile cu precipitatii prezenta liliecilor a fost redusa, dar acestia nu lipseau

cu desavarsire din zona. De asemenea, vantul nu constituie un impediment major,

liliecii fiind de asemenea activi.

Adaposturi

In imediata vecinatate a parcului eolian nu sunt cunoscute adaposturi

subterane, nici nu exista paduri batrane. In schimb, localitatile si vegetatia





arborescenta din cadrul acestora si din aniliamentele stradale constituie adaposturi

importante. Este cunoscut faptul ca, mai ales speciile genului Pipistrellus, prefera

sa se adaposteasca in locuinte (poduri, cladiri abandonate – in general locuri cu

deranj antropic minim), folosindu-le inclusiv pe perioada de maternitate si

hibernare.

VI. Mortalitati In perioada actuala de monitorizare nu au fost inregistrate mortalitati in

randul populatiilor de pasari si lilieci din zona studiata. Cu toate acestea dorim sa

atragem atentia asupra faptului ca in paralel cu monitorizarea biodiversitatii

desfasurata de specialistii din cadrul societatii noastre este realizata si o alta

monitorizare, cu accent pe mortalitati, pentru institutiile financiar-bancare, de catre

alte echipe ce apartin altor societati. Este posibil ca aceste activitati de monitorizare

(inclusiv prin ridicarea de pe amplasament a exemplarelor moarte pentru

identificare) sa afecteze rezultatul monitorizarii desfasurate de catre societatea

noastra. Astfel pot fi influentate concluziile rapoartelor de monitorizare inaintate

catre autoritatea locala pentru protectia mediului referitoare la impactul functionarii

parcului eolian asupra populatiilor de pasari si lilieci precum si masurile de reducere

a impactului ce pot fi recomandate.





VII. Concluzii

Concluziile enuntate mai jos sunt partiale, fiind supuse unui proces continuu

de verificare si/sau completare pe parcursul urmatoarelor etape de monitorizare.

In perioada monitorizata nu au fost inregistrate variatii importante ale

dinamicii populatiilor si nici ale starii habitatelor in comparatie cu perioadele

anterioare de studiu.

Ca urmare a desfasurarii activitatilor agricole pe amplasamentul parcului,

diversitatea floristica este redusa si este reprezentata de speciile cultivate si de

speciile segetale si ruderale, adaptate conditiilor de mediu.

Pe parcursul monitorizarilor nu au fost identificati taxoni vasculari cu valoare

conservativa ridicata sau rari, enumerati in anexele O.U.G. 57/2007, care fac

obiectul unor masuri de conservare.

Nu s-au evidentiat modificari majore in ceea ce priveste flora, structura si

compozitia vegetatiei dezvoltate pe amplasament si in vecinatatea acestuia fiind

similara cu perioadele anterioare de monitorizare.

Procentul ridicat al terofitelor (din punct de vedere al bioformelor) si al

speciilor cosmopolite (din punct de vedere al elementelor floristice) sugereaza un

impact antropic ridicat in zona studiata.

Caracterul agrar al amplasamentului si al zonelor adiacente determina o

diversitate redusa a nevertebratelor, marea majoritate a acestora fiind specii

rezistente la impact antropic, comune in agroecosisteme si fara importanta

conservativa majora. Speciile de nevertebrate observate pe amplasament, desi tipice

ecosistemelor agrare si prezentand o importanta conservativa scazuta, reprezinta o

resursa trofica importanta pentru speciile de vertebrate observate in timpul

monitorizarilor.

Vertebratele sunt relativ slab reprezentante, cel mai divers si mai numeros

grup observat in zona monitorizata a fost cel al pasarilor.





Un procent considerabil din avifauna observata pe amplasamentul parcului

eolian a fost reprezentant de specii oportuniste si tolerante in relatie cu activitatea

umana. Acest fapt este explicabil prin prisma caracterului antropic al

amplasamentului parcului eolian si al vecinatatilor.

In continuare se mentine semnificatia trofica a amplasamentului parcului

eolian pentru speciile de fauna.

De asemenea, functionarea turbinelor eoliene in continuare nu constituie un

factor perturbator pentru activitatea faunei locale.

In ceea ce priveste reptilele, s-a putut observa un trend populational pozitiv,

mai ales in randul speciei Podarcis taurica.

Dintre speciile de chiroptere inregistrate pe amplasament, se remarca o

prezenta majoritara a speciilor adaptate la activitatile si constructiile antropice.

Nu au fost observate mortalitati in timpul monitorizarii in teren (februarie –

august 2016) din nici o categorie de vertebrate, indicand astfel faptul ca existenta si

functionarea parcului eolian nu afecteaza comportamentul si dezvoltarea faunei

monitorizate.





VIII. Recomandari Nu sunt necesare raportari ale unor efecte negative semnificative asupra

speciilor locale si habitatelor din zona analizata pentru stadiul in care se afla parcul

in perioada actuala de monitorizare, pentru ca nu s-au constatat abateri semnificative

de la conditiile impuse prin actele de reglementare.

Totusi, colectivul elaborator a considerat necesara mentionarea unor

recomandari cu caracter orientativ:

1) Recomandari pentru reducerea impactului antropic pe amplasament

Depozitarea selectiva a deseurilor, in spatii si recipiente special amenajate.

Transportul, depozitarea si valorificarea de catre societati specializate a

tuturor deseurilor rezultate pe parcursul etapei de functionare a parcului eolian.

Mentenanta corespunzatoare a drumurilor de acces, si utilizarea in conditii

optime a echipamentelor montate pe amplasament pentru a se evita pe viitor lucrari

ample de remediere a posibilelor defectiuni aparute.

Interzicerea adapostirii de catre personalul de paza a cainilor hoinari pe

amplasament, deoarece pot genera pagube la nivelul faunei locale, pot compromite

rezultatele studiilor de monitorizare (pot consuma eventualele cadavre de pasari sau

lilieci rezultate in urma coliziunilor cu turbinele eoliene) si totodata pot deveni un

pericol la adresa echipelor de monitorizare.

Evitarea formarii baltilor pe amplasament (nici temporar), deoarece se pot

dezvolta organisme dependente de mediul acvatic (de exemplu, amfibieni) sau pot

fi atrase specii de pasari iubitoare de apa.





2) Recomandari pentru etapele viitoare de monitorizare:

Se impune monitorizarea permanenta a posibilelor exemplare de pasari gasite

moarte in preajma parcului eolian si stocarea acestor informatii pentru realizarea

unor baze de date concludente si elaborarea unor masuri eficiente de reducere a

impactului.

Se recomanda o colaborare mai buna a beneficiarului cu societatile implicate

in monitorizarea biodiversitatii din cadrul parcului eolian in vederea eficientizarii

fluxului de informatii si date care sunt utile pentru analiza impactului si elaborarea

masurilor de reducere a acestuia.

Se recomanda acordarea unei atentii deosebite in monitorizarea avifaunei din

perioada de varf a migratiei de primavara si de toamna.

Recomandam monitorizarea atenta a populatiilor de pasari considerate a fi

sensibile la interventia antropica, in special rapitoarele care, ca varf de piramida

trofica, reprezinta categoria cea mai vulnerabila a avifaunei.

Recomandam continuarea monitorizarii speciilor de chiroptere de pe

amplasament si vecinatatea acestuia prin utilizarea metodei de detectare a

ultrasunetelor, avand in vedere sensibilitatea crescuta a acestora fata de elementele

construite ale parcurilor eoliene si gradul ridicat de periclitare si interesul

conservativ al acestor specii de mamifere.





IX. Persoanele/organizatiile implicate in monitorizare

Denumirea lucrarii: RAPORT DE MONITORIZARE A EFECTELOR

ASUPRA BIODIVERSITATII - in perioada de functionare - pentru obiectivul:

„Parc energetic eolian 32 centrale eoliene, putere totala 80 MW, statie de

transformare, retele electrice de racord, construire si modernizare cai de

comunicatie si acces”

Amplasare: comunele Chirnogeni si Independenta, jud. Constanta

Intervalul monitorizarii: Februarie- August 2016

Beneficiariul proiectului: S.C. EP WIND PROJECT (ROM) SIX S.A.

Elaborator: S.C. SOCIETATEA DE CERCETARE A BIODIVERSITATII SI

INGINERIA MEDIULUI AON S.R.L.

Colaboratori:

Nr.

crt.

Numele

Persoanei Juridice/ Fizice

Elaborator pentru urmatoarele

tipuri de studii pentru protectia

mediului:

1 S.C. Societatea de Cercetare a Biodiversitatii si Ingineria Mediului AON S.R.L.

RIM, RM, EA, BM, RA, RS

2 Ing. Petrescu Traian – Razvan RIM, RM

3 Ing. Petrescu Antonia – Irina RIM, RM

4 Ecolog Cugut Artur

5 Biolog dr. Jianu Loreley

6 Biolog dr. Tudor Marian

7 Biolog dr. Skolka Marius

8 Biolog dr. Buhaciuc Elena

9 Ecolog Jornea Alina

10 Ecolog drd. Vasile Daniela





11 Biolog Florea Nicolae

12 Ecolog Enciu Maria

13 Biolog Stanciu Nicoleta-Larisa

14 Ing. Balasoiu Dragos

Adresa: Constanta, Bd. I. C. Bratianu, Nr. 131

Persoana de contact: Petrescu Razvan

Telefon: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505

E-mail: [email protected] [email protected];

Web: www.expertmediu.ro





Bibliografie:

BAVARU A., GODEANU S., 2007: Biodiversitatea si Ocrotirea Naturii.

BERTEL BRUUN, HAKAN DELIN, LARS SVENSSON, 2009: Determinator ilustrat Pasarile

din Romania si Europa.

BOSCAIU N., COLDEA GH., HOREANU CL., 1994 - Lista rosie a plantelor vasculare disparute,

periclitate, vulnerabile si rare din flora Romaniei, Ocrot. Nat. med. inconjurator, Bucuresti,

38, 1: 45-56.

BOTNARIUC N., TATOLE V. (edit.), 2005: Cartea Rosie a vertebratelor din Romania;

BRUN, B., DELIN, H., SINGER, A., 1999 – Pasarile din Romania si Europa, S.O.R., Hamlyne

Guide, Octopus Publishing Group Ltd., London.

CIOCARLAN V., 2009 – Flora Ilustrata a Romaniei. Pteridophyta et Spermatophyta, Edit. Ceres,

Bucuresti, 1140 pp.

CIOCARLAN V., 2004: Flora segetala a Romaniei. Editura Ceres. Bucuresti.

CIOCHIA V., 1984: „Dinamica si migratia pasarilor”, Editura Stiintifica si Enciclopedica.

CUZIC M., MURARIU D./ 2008: „Ghidul ilustrat al mamiferelor salbatice din Romania”.

DONITA N., POPESCU A., PAUCA-COMANESCU M., MIHAILESCU S., BIRIS A.I., 2005 –

Habitatele din Romania, Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 496 pp.

DONITA N., POPESCU A., PAUCA-COMANESCU M., MIHAILESCU S., BIRIS A.I., 2005 –

Habitatele din Romania (Modificari conform amendamentelor propuse de Romania si

Bulgaria la Directica Habitate (92/43/EEC) 2006, Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 496 pp.

FUHN E.I., GHERASIM V., 1995 – Arachnida – Salticidae, Fauna Romaniei, Vol.V, 5,

Ed.Academiei, Bucuresti.

FUHN E.I., NICULESCU-BURLACU FLORIANA, 1971 – Arachnida – Lycosidae, Fauna

Romaniei, Vol.V, 3, Ed.Academiei Bucuresti.

GAFTA D., MOUNTFORD J.O. (COORD.), ALEXIU V., ANASTASIU P., BARBOS M.,

BURESCU P., COLDEA GH., DRAGULESCU C., FAGARAS M., GOIA I., GROZA GH.,

MICU D., MIHAILESCU S., MOLDOVAN O., NICOLIN L.A., NICULESCU M., OPREA

A., OROIAN S., PAUCA COMANESCU M., SARBU I., SUTEU AL, 2008 – Manual de

interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania, Elaborat si tiparit in cadrul proiectului





PHARE EuropeAid/121260/D/SV/RO “Implementarea retelei Natura 2000 in Romania”,

Edit. “Risoprint”, Cluj-Napoca, 102 pp., ISBN 978-973-751-697-8.

GODEANU S., 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat. Editura Bucura Mond. Bucuresti

GOMOIU M. T., SKOLKA M., 2001: Ecologie si metodologii pentru studii ecologice, Ovidius

University Press, Constanta.

INCDD Tulcea: Fundamentarea normelor privind turbinele eoliene si parcurile de turbine tinand

cont de Directiva Pasari, Directiva Habitate si Conventia de la Berna, incluzand ca studiu

de caz Dobrogea.

IONESCU M.A., WEINBERG MEDEEA, 1971 - Diptera-Asilidae, Fauna Rom.XI/11.

IONESCU M.A.1957 – Hymenoptera-Cynipinae, Fauna Rom.IX, 2.

IUGA V., 1958 – Hymenoptera - Apoidea, “Fauna R.P.R”, Insecta, Vol.IX, fasc.3,

Edit.Acad.Romane.

JOHNSON O., MORE D., 2006: The most complete field guide to the trees of Britain and Europe,

Collins Tree Guide.

KLASS D., 2006. Field guide to the dragonflies of Britain and Europe. British Wildlife Publishing

KNECHTEL W., POPOVICI-BAZNOSANU A., 1950 – Orthoptera, in Fauna Romaniei, Vol

VIII, 4, Ed.Academiei, Bucuresti.

LAFRANCHIS T./2004: Butterflies of Europe.

MOLDOVAN I, PAZMANY D., SZABO A., CHIRCA E., LEON C., 1984 - List of rare, endemic

and threatened plants in Romania (I). Not. Hort. Bot.Agrobot., Cluj-Napoca, 14: 5-16.

MORARIU I., BELDIE A., 1976 - Endemismele din Romania, in Flora Romaniei, vol. XIII, pg.

97-105, Ed. Acad. Romane, Bucuresti.

NEGREAN G., 2001 – Lista rosie a plantelor din Romania existente in pajisti, inclusiv endemite

si subendemite (Tracheophyta) (pg. 30-57), in Ghid pentru identificarea si inventarierea

pajistilor seminaturale din Romania, Sarbu Anca (ed.) & Coldea Gh., Sarbu I., Negrean G.,

2001, Ed. “alo Bucuresti!, Bucharest, 58 pp.

PETRESCU M., 2007: Dobrogea si Delta Dunarii: Conservarea florei si habitatelor/Dobrogea and

the Danube Delta. Flora and Habitat Conservation.

MURARIU D., CUZIC M., 2008: Ghidul ilustrat al mamiferelor salbatice din Romania.

SANDA V., POPESCU A., STANCU I.D., 2001 - Structura cenotica si caracterizarea ecologica a

fitocenozelor din Romania, 359 pp.

SANDA V., ÖLLERER K. & BURESCU P./2008: Fitocenozele din Romania. Sintaxonomie,

structura, dinamica si evolutie;





SARBU ANCA (coord.), COLDEA GH., CRISTEA V., NEGREAN G., CRISTUREAN I.,

SARBU I., OPREA A., POPESCU GH., 2007 – Arii speciale pentru protectia si conservarea

plantelor in Romania, Editura “Victor B Victor”, Bucuresti.

SARBU I., STEFAN N., OPREA A., 2013 – Plante vasculare din Romania. Determinator ilustrat

de teren, Editura “Victor B Victor”, Bucuresti.

SAVULESCU T. (ed.), 1952-1976 – Flora Romaniei. Vol. 1-13. Edit. Academiei Romane,

Bucuresti.

SKOLKA M., FAGARAS M., PARASCHIV G., 2005 – Biodiversitatea Dobrogei, Ovidius

University Press, Constanta, 396 pp.

SKOLKA M. 2003. Entomologie. Daunatori agricoli. Ovidius University Press, Constanta

SVENSSON L., MULLARNEY K., ZETTERSTROM D., 2009. The most complete guide to the

birds of Britain and Europe. Collins Bird Guide.

TOLMAN T., 2008. The most complete guide to the butterflies of Britain and Europe. Collins

Butterfly Guide.

Bibliografie electronica www.avibirds.com www.birdlife.org www.iucnredlist.org www.natura2000.ro

2016 - anpm.ro

Documents

Transcript of 2016 - anpm.ro