CUPRINS - anpm.ro

Memoriu de prezentare Pagina i

CUPRINS

Pagina

1 DENUMIREA PROIECTULUI. INFORMAŢII GENERALE ______________________ 1

2 DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI _________________________________ 1

3 DESCRIEREA PROIECTULUI _____________________________________________ 23.1 Rezumatul proiectului _______________________________________________________ 2

3.1.1 Modificările aduse proiectului inițial _________________________________________________ 23.1.2 Modificările aduse proiectului inițial in zonele protejate natura 2000 ________________________ 63.1.3 Noile caracteristici ale DN73 Pitesti - Campulung – Brasov, km 13+800 – km 42+850 si km

54+050 – km 128+250 ____________________________________________________________ 123.1.4 Lucrari in curs de executie ________________________________________________________ 37

3.2 Justificarea necesităţii proiectului ___________________________________________ 37

3.3 Limitele amplasamentului proiectului _______________________________________ 37

3.4 Elemente specifice caracteristice proiectului propus __________________________ 383.4.1 Capacitatea de producţie __________________________________________________________ 383.4.2 Descrierea instalaţiei şi a fluxurilor tehnologice _______________________________________ 383.4.3 Descrierea proceselor de producţie ale proiectului propus ______________________________ 393.4.4 Materii prime, energia şi combustibilii utilizaţi. Modul de asigurare a acestora ____________ 393.4.5 Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă ______________________________________ 413.4.6 Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei _ 423.4.7 Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente _____________________________________ 463.4.8 Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare ________________________________ 463.4.9 Metode folosite în construcţie _____________________________________________________ 473.4.10 Planul de execuţie, cuprinzând faza de construcţie, punerea în funcţiune, exploatare, refacere şi

folosire ulterioară _______________________________________________________________ 503.4.11 Relaţia cu alte proiecte existente sau planificate ______________________________________ 503.4.12 Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare ____________________________ 503.4.13 Alte activităţi care pot apărea ca urmare a proiectului (linii de transport a gazelor naturale,

energiei, etc.)___________________________________________________________________ 513.4.14 Alte autorizaţii cerute pentru proiect _______________________________________________ 52

3.5 Localizarea proiectului _____________________________________________________ 52

3.6 Caracteristicile şi descrierea impactului potenţial ____________________________ 523.6.1 Impactul potenţial asupra apei _____________________________________________________ 533.6.2 Impactul potenţial asupra aerului __________________________________________________ 553.6.3 Impactul potenţial asupra solului şi subsolului _______________________________________ 573.6.4 Impactul potenţial asupra biodiversităţii ____________________________________________ 593.6.5 Impactul potenţial asupra peisajului ________________________________________________ 613.6.6 Impactul potenţial asupra populaţiei ________________________________________________ 633.6.7 Impactul potenţial asupra patrimoniului istoric si cultural______________________________ 643.6.8 Concluzii privind impactul potenţial ________________________________________________ 64

4 SURSELE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞIDISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU ___________________________________ 66

Memoriu de prezentare Pagina ii

4.1 Protecţia calităţii apelor _____________________________________________________664.1.1 Sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul __________________________ 664.1.2 Staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute________________ 67

4.2 Protecţia aerului ____________________________________________________________704.2.1 Sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi ______________________________________________ 704.2.2 Instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă _________________________ 71

4.3 Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor __________________________________724.3.1 Sursele de zgomot şi vibraţii ________________________________________________________ 724.3.2 Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor ________________ 73

4.4 Protecţia împotriva radiaţiilor _______________________________________________744.4.1 Sursele de radiaţii_________________________________________________________________ 744.4.2 Amenajările şi dotările pentru protecţia împotriva radiaţiilor ____________________________ 74

4.5 Protecţia solului şi subsolului _______________________________________________744.5.1 Sursele de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice ___________________________________ 744.5.2 Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului ______________________________ 75

4.6 Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice ___________________________________774.6.1 Amplasarea proiectului in raport cu ariile naturale protejate ____________________________ 774.6.2 Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia speciilor şi habitatelor din ariile naturale

protejate de interes comunitar _____________________________________________________ 78

4.7 Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public ________________804.7.1 Identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane, respectiv faţă de

monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim derestricţie, zone de interes tradiţional etc. ____________________________________________ 80

4.7.2 Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor protejateşi/sau de interes public ___________________________________________________________ 81

4.8 Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament ____________________________834.8.1 Tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate _______________________________ 834.8.2 Modul de gospodărire a deşeurilor __________________________________________________ 84

4.9 Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase _________________864.9.1 Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse ____________________ 864.9.2 Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea

condiţiilor de protecţie a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei ____________________ 87

5 PREVEDERI PENTRU MANAGEMENTUL SI MONITORIZAREA MEDIULUI _____ 895.1 Prevederi generale __________________________________________________________89

5.2 Prevederi specifice __________________________________________________________895.2.1 Organizarea de santier si realizarea lucrarilor de investitie ______________________________ 895.2.2 Protectia calitatii resurselor de apa __________________________________________________ 905.2.3 Protectia calitatii aerului ___________________________________________________________ 935.2.4 Protectia calitatii solului ___________________________________________________________ 935.2.5 Protectia ecosistemelor terestre si acvatice____________________________________________ 945.2.6 Protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor_________________________________________ 955.2.7 Protectia peisajului _______________________________________________________________ 955.2.8 Gospodarirea deseurilor, a substantelor toxice si periculoase ____________________________ 965.2.9 Protectia asezarilor umane si a obiectivelor de interes public ____________________________ 96

5.3 Plan de management si de monitorizare a mediului ___________________________985.3.1 Plan de management al mediului ____________________________________________________ 985.3.2 Plan de monitorizare a mediului ___________________________________________________ 107

1 1085.3.3 Aranjamente Institutionale ________________________________________________________ 108

Memoriu de prezentare Pagina iii

5.3.4 Servicii de consultanta ___________________________________________________________ 109

5.4 Impactul remanent ________________________________________________________ 110

6 JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI, DUPĂ CAZ, ÎN PREVEDERILEALTOR ACTE NORMATIVE NAŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAŢIACOMUNITARĂ (IPPC, SEVESO, COV, LCP, DIRECTIVA-CADRU APĂ,DIRECTIVA-CADRU AER, DIRECTIVA-CADRU A DEŞEURILOR ETC.) _______ 111

7 LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRILOR DE ŞANTIER ______________________ 112

8 LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTIŢIEI,ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII ______________ 118

9 ANEXE. PIESE DESENATE ______________________________________________ 120

10 AMPLASAREA PROIECTULUI IN RAPORT CU ARIILE NATURALE PROTEJATE 12110.1 Situl ROSCI0326 Muscelele Argeşului _______________________________________ 121

10.2 Situl ROSCI0194 Piatra Craiului _____________________________________________ 123

10.3 Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interescomunitar în zona proiectului __________________________________________________ 129

10.3.1 Situl ROSCI0326 Muscelele Argeşului _______________________________________________ 12910.3.2 Situl ROSCI0194 Piatra Craiului ____________________________________________________ 129

10.4 Justificarea daca proiectul are legătură directă cu sau nu este necesar pentrumanagementul conservării din ariile naturale protejate de interes comunitar ______ 130

10.5 Estimarea impactului potenţial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor dinariile naturale protejate de interes comunitar ____________________________________ 130

Memoriu de prezentare Pagina 1

1 DENUMIREA PROIECTULUI. INFORMAŢII GENERALE

Prezenta lucrare reprezintă Memoriul tehnic de prezentare pentru „Modernizare DN73Pitesti - Campulung – Brasov, km 13+800 – km 42+850 si km 54+050 – km 128+250” șia fost elaborată în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului(OUG) nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobată prin Legea 265/2006 cucompletările şi modificările ulterioare şi Ordinului nr. 135/76/84/1284/2010 privindaprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentruproiecte publice şi private (Anexei 5) şi serveşte la revizuirea urmatoarelor documente:

· Fisa Tehnica cu stampila B – 07.07.2008 APM Arges, reconfirmata prin adresa deconfirmare a valabilitatii Fisei Tehnice emisa pentru judetul Arges – Nr.15644/01.11.2011

· Fisa Tehnica cu stampila B – Nr. 7157/06.06.2008 APM Brasov, reconfirmata prinadresa de confirmare a valabilitatii Fisei Tehnice emisa pentru judetul Brasov – Nr.12305/27.09.2011

Având în vedere lungimea lucrarii, realizarea modernizarii de catre un singur antreprenoreste posibila, cu incadrarea in termenele si conditiile agreate de comun acord de catreGuvernul Romaniei si Comisia Europeana. Prin urmare, in Cererea de Finantare transmisacatre Comisia Europeana va fi abordata o strategie astfel incat realizarea lucrarii sa fieprogramata pentru a fi posibila finalizarea construirii in cadrul Programului OperationalSectorial Transport 2007-2013.

Comisia Europeana a fost de acord cu aceasta abordare, iar în prezent Contractul deFinantare intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana este in curs de analiza aJASPERS. Pentru a putea fi pusa in practica aceasta abordare, Compania Naţională deAutostrăzi si Drumuri Naţionale din România SA a semnat contracte de achizitii publicede tip “proiectare si executie” antreprenorul lucrarii, astfel insemnand ca sarcinileprincipale stabilite ale acestuia sunt: finalizarea proiectarii de la faza de Studiu deFezabilitate pana la Proiect Tehnic si Detalii de Executie precum si executia efectiva alucrarilor.

Modernizarea DN73 a fost atribuita Asocierii Azvi SA - Straco Grup SRL - PiomarDevelopment SRL – Tractebel Engineering SA.

Prezentul Memoriu a fost elaborat de S.C. ASA Environmental Services S.R.L, cu sediul înBucureşti, str. Baiculesti, nr. 23, bl. E9, sc. B, ap. 68, sector 1, fax. 031/816.80.65, in bazainformatiilor furnizate de Constructor si de Proiectant, in numele si pentru proiectantulGeneral al lucrarii - Tractebel Engineeering SA. Persoana de contact din cadrul S.C. ASAEnvironmental Services S.R.L. este dl. Florentin Cojocariu, tel. 0746.139.344.

2 DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI

Titularul proiectului este Ministerul Transporturilor si Infrastructurii prin CompaniaNaţională de Autostrăzi si Drumuri Naţionale din România SA cu sediul în BulevardulDinicu Golescu, nr. 38, etaj 8, sector 1, cod 77113, București, Romania.


3 DESCRIEREA PROIECTULUI

3.1 REZUMATUL PROIECTULUI

3.1.1 MODIFICĂRILE ADUSE PROIECTULUI INIȚIAL

Prin Cerintele Beneficiarului din cadrul contractelor de proiectare si executie s-a solicitatfiecarui Antreprenor pastrarea traseului aprobat prin Studiul de Fezabilitate sirespectarea conditiilor si a restrictiilor impuse prin Fisele Tehnice obtinut pentru proiect.

Conform acestei solicitări traseul modernizat al DN 73 Pitesti-Campulung-nu a fostmodificat fata de traseul prezentat la faza de Studiu de Fezabilitate.

Modificarile din proiect constau preponderent in diferenta unor pozitii kilometrice,prezentate in proiectul tehnic, fata de kilometrajul existent, si sunt rezultatul vizitelorrealizate în teren, a investigatiilor și studiilor suplimentare (topo, geo, hidro) realizate peperioada elaborării Proiectului tehnic pentru Modernizarea DN 73 Pitesti-Campulung-Brasov.

In continuare, enumeram o parte din motivele tehnice care au stat la baza modificarilorsolutiilor din Studiul de Fezabilitate :

§ Efectuarea de catre Antreprenori a masuratorilor topografice in detaliu, ceea ce adeterminat adaptarea corepunzatoare la conditiile de teren;

§ Tinand cont de masuratorile topografice de detaliu s-a determinat o pozitionare catmai corecta a structurilor si a celorlalte elemente principale ale proiectului demodernizare DN73, rezultand inclusiv un calcul mult mai precis a volumelor deterasamente de sapaturi si umpluturi;

§ Avand in vedere masuratorile topografice de detaliu, proiectantii au putut determinamai exact intersectiile, interactiunile, precum si detaliile de coexistenta ale proiectuluide modernizare DN73 in relatie cu alte obiective si amenajari pe care le intersecteazasau se afla in vecinatatea drumuluio national, determinand pentru o parte dinelementele DN rectificari ale pozitiilor kilometrice fata de solutiile initiale;

§ Efectuarea de catre Antreprenori a studiilor geotehnice si hidraulice in detaliu, adeterminat o redimensionare a structurilor si a celorlalte elemente principale aleproiectului, corelat si cu cerintele autoritatii competente de gospodărire a apelor;

§ Extinderea fenomenelor de instabilitate a terenului inventariate la Studiul deFezabilitate, si aparitia unor noi zone cu fenomene identice

§ La faza de Proiect Tehnic, datorita reanalizarii de catre Antreprenori in detaliu atuturor conditiilor de teren, de mediu, de interactiunea cu alti factori si obiectiveintalnite, unele solutii tehnice au fost actualizate si imbunatatite, in scopul reduceriivolumelor de lucrari.

Modificarile rezultate in urma detalierii proiectelor la nivel de Proiect Tehnic, și care aufost acceptate de beneficiar, sunt prezentate în continuare:

Jud. Arges

NrCrt

Document dereferinta Descriere modificare

1Aviz CTE DRDP

Bucuresti nr.35/06.03.2012

Sunt documentate variatii ale cantitatilor tipice lucrarilor de arta(excavatii, umpluturi, betoane, armaturi etc.), ca rezultat al dezvoltariiproiectarii detaliate prin comparatie cu datele din Studiul de Fezabilitate.


NrCrt


2Aviz CTE DRDP


Urmatoarele 4 poduri isi modifica solutiile:- Pentru Pod km 41+963.84 (km 41+978.37) peste scurgere la

Campulung si Pod km 68+477.22 (km 68+472.94) peste ValeaCaselor la Dragoslavele, in urma intocmirii a unor ExpertizeTehnice in anul 2011, se dispune demolarea si se inlocuirea cupoduri noi (L=11.04m, respectiv L=21.50m), traficul rutier pe duratalucrarilor fiind asigurat de variante (poduri) provizorii.

- Pod km 67+468.58 (km 67+482.60) a fost reabilitat in anii 2008-2009, la data intocmirii SF lucrarile nefiind receptionate. Inconsecinta, acest pod nu mai face obiectul prezentei documentatii.

-

3Aviz CTE DRDP


Se mentioneaza documentatiile cadastrale cuprinzand coridorul deexpropriere, receptionate de OCPI Arges (46.579 m2).

4Aviz CTE DRDP


Pentru sectorul de drum avand imbracaminte din beton de ciment km13+800 – 15+000, s-a dispus aplicarea unui strat de geocompozit pe intreagalatime a drumului, dupa asternerea stratului de AB2, cu rol de preluare aeforturilor din partea inferioara a sistemului rutier si de impiedicare atransmiterii fisurilor spre partea superioara a acestuia.

5Aviz CTE DRDP


Pentru o durabilitate corespunzatoare, se dispune completarea straturilorde mixturi asfaltice pentru drumurile laterale cu un strat de MASF16 pestecel de AB2.

6Aviz CTE

CNADNR nr.4116/20.03.2012

Amenajarea intersectiilor cu drumurile clasificate (DN,DJ, DC) a suferitmodificari generate de inlocuirea Normativului C173/2001 (faza SF) cuNormativ AND600-2010 (faza PT), din care se pot mentiona benzile destocaj – virare la stanga pentru intersectiile cu DJ.

7Aviz CTE

CNADNR nr.4116/20.03.2012

Se avizeaza relocarile de cabluri TTR si de mutare a barierelor manuale dinzona intersectiilor cu calea ferata, precum si lucrarile aferente variantelorprovizorii de circulatie a traficului rutier. Aceste lucrari nu au fost cuprinsein SF.

8Aviz CTE

CNADNR nr.4116/20.03.2012

Lucrarile de consolidari versanti si de terasamente au fost suplimentate culucrarile identificate ca fiind necesare in urma inventarierii zonelor cucedari de terasament sau alunecari de versanti aparute in perioada de dupaelaborare a SF, pentru rezolvarea acestora fiind aplicate tipurile de solutiica la SF (consolidare platforma drum cu minipiloti si radier in consola,fundatie adancita de parapet, ziduri de debleu din beton, rigola ranforsatadin beton, ziduri de debleu din gabioane).


NrCrt


9Aviz CTE

CNADNR nr.4194/28.08.2012

In urma elaborarii proiectelor de specialitate (pe baza avizelor detinatorilorde utilitati), s-au avizat cantitatile de lucrari aferente mutarilor/protejarilor

de utilitati:

Nrcrt Denumirea lucrarii UM

SF2008 PT2012

Cantitatetotala

Cantitatetotala

1 Mutarea cablurilor electriceaeriene m 5,000.00 3,620.00

2 Protejarea cablurilor electriceaeriene m 320.00 0.00

3 Mutarea cablurilor electricesubterane m 300.00 925.00

4 Protejarea cablurilor electricesubterane m 500.00 0.00

5 Mutarea conductelor de gaz m 1,000.00 8,119.00

6 Protejarea conductelor de gaz m 500.00 115.00

7 Mutarea conductelor de petrol m 150.00 0.00

8 Protejarea conductelor de petrol m 250.00 0.00

9 Mutarea cablelor aeriene pentrutelecomunicatii m 550.00 6,909.00

10 Protejarea cablelor aeriene pentrutelecomunicatii m 400.00 0.00

11 Mutarea cablelor subteranepentru telecomunicatii m 500.00 4,870.00

12 Protejarea cablelor subteranepentru telecomunicatii m 200.00 2,627.00

13 Mutarea conductelor de apa m 1,000.00 11,250.00

14 Protejarea conductelor de apa m 250.00 250.00

15 Refacere bransamente apa m 0.00 3,750.00

16 Mutare conducte canalizare m 0.00 1,744.00

17 Refacere bransamente canalizare m 0.00 582.00

18 Refacere bransamente gazenaturale m 0.00 5,917.00

19 Ridicare capace camine canalizare m 0.00 120.00


Jud. Brasov

NrCrt


1

Aviz CTEDRDP


Sunt documentate variatii ale cantitatilor tipice lucrarilor de arta (excavatii,umpluturi, betoane, armaturi etc.), ca rezultat al dezvoltarii proiectariidetaliate prin comparatie cu datele din Studiul de Fezabilitate.

2

Aviz CTEDRDP


Se mentioneaza documentatiile cadastrale cuprinzand coridorul deexpropriere, receptionate de OCPI Brasov (29.866 m2).

3

Aviz CTEDRDP


Pentru sectoarele de drum avand imbracaminte din beton de ciment (km112+764 – 119+073 si km 121+346 – 123+050, s-a dispus aplicarea unui strat degeocompozit pe intreaga latime a drumului, dupa asternerea stratului deAB2, cu rol de preluare a eforturilor din partea inferioara a sistemului rutiersi de impiedicare a transmiterii fisurilor spre partea superioara a acestuia.

4

Aviz CTEDRDP


Pentru o durabilitate corespunzatoare, se dispune completarea straturilor demixturi asfaltice pentru drumurile laterale cu un strat de MASF16 peste celde AB2.

5Aviz CTE

CNADNR nr.4116/20.03.2012

Amenajarea intersectiilor cu drumurile clasificate (DN,DJ, DC) a suferitmodificari generate de inlocuirea Normativului C173/2001 (faza SF) cuNormativ AND600-2010 (faza PT), din care se pot mentiona benzile destocaj – virare la stanga pentru intersectiile cu DJ si amenajarea sensuluigiratoriu pentru intersectia DN73-DN73A la km 118+564.

6Aviz CTE

CNADNR nr.4116/20.03.2012

Se avizeaza relocarile de cabluri TTR si de mutare a barierelor manuale dinzona intersectiilor cu calea ferata, precum si lucrarile aferente variantelorprovizorii de circulatie a traficului rutier. Aceste lucrari nu au fost cuprinsein SF.

7Aviz CTE

CNADNR nr.4116/20.03.2012

Lucrarile de consolidari versanti si de terasamente au fost suplimentate culucrarile identificate ca fiind necesare in urma inventarierii zonelor cucedari de terasament sau alunecari de versanti aparute in perioada de dupaelaborare a SF, pentru rezolvarea acestora fiind aplicate tipurile de solutii cala SF (consolidare platforma drum cu minipiloti si radier in consola,fundatie adancita de parapet, ziduri de debleu din beton, rigola ranforsatadin beton, ziduri de debleu din gabioane).

8Aviz CTE

CNADNR nr.4116/20.03.2012

Parcarea de scurta durata km 92+100 (care necesita lucrari suplimentare desapatura, constructia unui zid de sprijin de debleu si protectia versantuluide debleu rezultat cu plase ancorate) se va amenaja in cadrul existent, iarparcarea de scurta durata propusa in SF in acest amplasament se muta inzona identificata la km 118+584.

9Aviz CTE

CNADNR nr.4116/20.03.2012

Sunt avizate doua insule de calmare a traficului la iesirile din localitatileTohanul Nou si Cristian, lucrari necesare prin prisma sifurantei traficului.


NrCrt


10Aviz CTE

CNADNR nr.4194/28.08.2012

In urma elaborarii proiectelor de specialitate (pe baza avizelor detinatorilorde utilitati), s-au avizat cantitatile de lucrari aferente mutarilor/protejarilorde utilitati:


SF2008 PT2012

Cantitatetotala

Cantitatetotala

1 Mutarea cablurilor electriceaeriene m 5,000.00 3,620.00

2 Protejarea cablurilor electriceaeriene m 320.00 0.00

3 Mutarea cablurilor electricesubterane m 300.00 925.00





8 Protejarea conductelor depetrol m 250.00 0.00

9 Mutarea cablelor aerienepentru telecomunicatii m 550.00 6,909.00

10 Protejarea cablelor aerienepentru telecomunicatii m 400.00 0.00

11 Mutarea cablelor subteranepentru telecomunicatii m 500.00 4,870.00

12 Protejarea cablelor subteranepentru telecomunicatii m 200.00 2,627.00





17 Refacere bransamentecanalizare m 0.00 582.00

18 Refacere bransamente gazenaturale m 0.00 5,917.00

19 Ridicare capace caminecanalizare m 0.00 120.00

3.1.2 MODIFICĂRILE ADUSE PROIECTULUI INIȚIAL IN ZONELE PROTEJATE NATURA 2000

Fata de faza de proiectare SF, la PT au fost mentinute solutiile proiectate in aceste zone.Singurele modificari aparute apar datorita faptului ca pozitiile kilometrice prezentate incadrul proiectului tehnic difera fata de kilometrajul existent in teren datorita, cel maiprobabil, dispunerii defectuase a bornelor kilometrice.


Proiectul analizat în prezentul memoriu, respectiv Modernizare DN 73 Piteşti -Câmpulung – Braşov (Km 13+800 ÷ Km 42+850 – Km 54+050 ÷ Km 128+25) se află învecinătatea (km 33+900 – km 42+200, distanta fata de sit 60m – 800m) ROSCI0326Muscelele Argeşului, declarat in 2011 (prin OM 2387/2011 pentru modificarea OMMDDnr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor deimportanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 înRomânia).

Proiectul intersecteaza/ se afla in vecinatatea ROSCI0194 Piatra Craiului, declarant in2007 (OM nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilorde importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000în România).

· intre Km 75+600 ÷ Km 76+165, traverseaza zona protejata Natura 2000 – PiatraCraiului (SCI 2011) pe o distanta de aproximativ 565 m.

· intre Km 76+165 ÷ Km 78+475, Drumul National 73, este amplasat in vecinatatea zoneiprotejate Natura 2000 – Piatra Craului (SCI 2011) la distante cuprinse intre 30 m si 600 m.

· de la Km 82+845 ÷ Km 87+780 zona protejata este traversata de drumul national peo lungime de aproximativ 4,930 m.

La faza proiect tehnic a fost obtinut avizul admistratorului sitului ROSCI 0194 – PiatraCraiului, avizul Nr 1251/22.08.2012, confirmat prin adresa Nr. 1288/27.10.2014.

In cele ce urmeaza prezentam o descriere detaliata a lucrarilor actualizate care urmeaza afi executate in proximitatea/interiorul celor doua situri:

A. MUSCELELE ARGESULUI (SCI 2011) – KM 33+900 ÷ KM 42+200Lucrarile proiectate ce urmeaza a fi executate in vecinatatea zonei protejate Natura 2000– Muscelele Argesului (SCI 2011) sunt urmatoarele:

Lucrari de drum

Lucrarile de drum prevazute a fi executate sunt urmatoarele:

a) Amenajarea drumului national la o platforma proiectata de 9.00 m lãţime (faţã de7…9 m latimea actuala)

o 2 x 3.50 m=7.00 m – latimea partii carosabile;o 2 x 0.50 m=1,00 m – latimea benzilor de incadrare;o 2 x 0.50 m=1,00 m – latimea acostamentelor consolidate.

b) Ranforsarea sistemului rutier existent

o 4 cm beton asfaltic MASF 16o 5 cm binder de criblură BAD 25mo 6 cm mixtură asfaltică AB 2

c) Refacerea si amenajarea sistemelor de evacuare a apelor in lungul drumului

o rigole dreptunghiulare cu plăcuţe carosabile;o şanţuri pereate;o rigole triunghiulare de beton;o rigole de acostament pe rambleu;o podeţe la intrările în curţi şi drumuri laterale Æ 500 – tubulare;


o rigole din beton deschise.

d) Lucrari de reparatii sau inlocuire a podetelor existente

e) Refacerea si amenajarea trotuarelor in localitati

f) Amenajarea drumurilor laterale vicinale, de exploatare sau agricole ce se desprinddin drumul national

g) Amenajarea intersectiilor cu drumurile clasificate

h) Elemente de siguranta circulatiei

Lucrari de poduri

In cadrul lucrarilor de poduri sunt prevazute urmatoarele lucrari:

a) Reabilitare pod km 34+906.98 (km 34+949.00) peste Valea Buceag la Furnicosi

b) Reabilitare pod km 35+490.92 (km 35+532.08) peste torent la Furnicosi

c) Reabilitare pod km 35+974.25 (km 36+000.00) peste Raul Targului la Schitu Golesti

d) Pod nou km 40+049.09 (km 40+040) peste Valea Pechii la Schitu Golesti(documentat în avize ca fiind la poziţia kilometricã 40+450, în conformitate cuînregistrãrile din baza de date de la administratorul drumului)

e) Pod nou km 41+963.84 (km 41+978.37) peste scurgere la Campulung

Lucrari hidrotehnice

Lucrarile hidrotehnice prevazute a fi executate pe acest sector de drum sunt următoarele:

a) Consolidare mal din gabioane – Km 36+000 (Raul Targului), L= 40 m;

b) Consolidare mal cu pereu zidit din piatra bruta – Km 36+000 (Raul Targului), L=175 m;

De asemenea sunt prevazute lucrari de degajare a albiilor in zona podurilor, cum ar fi:.

a) Înlãturarea vegetaţiei pe 25 m amonte şi 25 m aval de pod;

b) Curãţarea albiilor pe aceleaşi distanţe de deşeuri, gunoaie, depuneri aluvionale şialte obstacole care împiedicã desfãşurarea unui regim hidrologic normal.

Lucrari de consolidare

Pe sectorul aflat in vecinatatea zonei protejate nu sunt necesare lucrari de consolidare.

Lucrari de relocare/protejare utilitati

In vederea executarii lucarilor prezentate mai sus sunt necesare lucrari derelocare/protejare a retelelor de utilitati subterane si supraterane aflate in imediatavecinatate a drumului national.

Retelele de utilitati ce urmeaza a fi relicate in aceasta zona sunt urmatoarele:

· Retele de gaz· Retele de telecomunicatii· Retele de apa· Retele de canalizare


Lucrãrile de relocare/protejare a utilitãţilor afectate de lucrãrile de modernizarese desfãşoarã în ampriza drumului existent, între marginea acestuia şi limitele deproprietate existente (garduri), la distanţe cuprinse între 67 – 784 m, faţã de zonaprotejatã.

B. PIATRA CRAIULUI (SCI 2011) – Km 75+600 ÷ KM Km 87+780

La faza proiect tehnic a fost obtinut avizul admistratorului sitului ROSCI 0194 – PiatraCraiului , avizul Nr 1251/22.08.2012, confirmat prin adresa Nr. 1288/27.10.2014.

Lucrarile proiectate ce urmeaza a fi executate in vecinatatea/ in interiorul zonei protejateNatura 2000 – Piatra Craiului (SCI 2011) sunt urmatoarele:

Lucrari de drum

Lucrarile de drum prevazute a fi executate sunt urmatoarele:

a) Amenajarea drumului national la o platforma proiectata de 8.00 m lãţime (faţã de6…8 m latimea actuala)

o 2 x 3.50 m=7.00 m – latimea partii carosabile;o 2 x 0.50 m=1,00 m – latimea benzilor de incadrare.

b) Ranforsarea sistemului rutier existent

Sectorul Km 75+600 ÷ Km 77+500

o 4 cm beton asfaltic MASF 16o 5 cm binder de criblură BAD 25mo 6 cm mixtură asfaltică AB 2

Sectorul Km 77+500 ÷ Km 87+780

o 4 cm beton asfaltic MASF 16o 5 cm binder de criblură BAD 25m

c) Refacerea si amenajarea sistemelor de evacuare a apelor in lungul drumului

o rigole dreptunghiulare cu plăcuţe carosabile;o şanţuri pereate;o rigole triunghiulare de beton;o rigole de acostament pe rambleu;o podeţe la intrările în curţi şi drumuri laterale Æ 500 – tubulare;o rigole din beton deschise.

d) Lucrari de reparatii sau inlocuire a podetelor existente

e) Refacerea si amenajarea trotuarelor in localitati

f) Amenajarea drumurilor laterale vicinale, de exploatare sau agricole ce se desprinddin drumul national

g) Amenajarea intersectiilor cu drumurile clasificate (DN, DJ, DC)

h) Elemente de siguranta circulatiei

Lucrari de consolidare

Pe sectorul mentionat sunt prevazute a fi executate următoarele lucrări de consolidare:


a) Ziduri de sprijin din beton

Km proiectat Lungime lucrare (m) Locatie75+633.678 - 75+723.417 90.00 Dreapta76+047.932 - 76+080.330 30.00 Dreapta

81+330.151 - 81+371.433 40.00 Dreapta83+184.993 - 83+205.448 20.00 Dreapta

b) Preluarea impingerii pamantului din spatele zidului prin executia a doua randuride minipiloti solidarizati cu grinda de beton

Km proiectat Lungime lucrare (m) Locatie80+786.901 - 80+828.628 42.00 Dreapta

c) Fundatii adancite de parapet pe 2 randuri de minipiloti

Km proiectat Lungime lucrare (m) Locatie76+297.694 - 76+316.052 18.00 Stanga76+967.686 - 76+988.970 18.00 Dreapta77+416.851 - 77+441.376 24.00 Stanga

79+821.697 - 79+839.620 18.00 Stanga80+635.846 - 80+677.240 42.00 Stanga80+701.499 - 80+756.049 60.00 Dreapta

81+641.539 - 81+670.00 30.00 Dreapta83+573.262 - 83+597.80 24.00 Stanga87+146.123 - 87+182.123 36.00

d) Fundatie adancita de parapet

Km proiectat Lungime lucrare (m) Locatie79+839.620 - 79+863.677 24.00 Stanga81+204.760 - 81+228.798 24.00 Stanga81+365.152 - 81+394.729 30.00 Stanga81+563.075 - 81+578.368 18.00 Dreapta81+799.945 - 81+845.917 48.00 Dreapta81+862.786 - 81+902.012 42.00 Dreapta81+926.642 - 81+945.021 42.00 Dreapta82+043.388 - 82+073.416 30.00 Dreapta82+667.284 - 82+709.621 42.00 Stanga82+809.857 - 82+911.777 102.00 Stanga82+958.627 - 82+998.637 42.00 Stanga83+034.629 - 83+046.068 12.00 Stanga83+906.785 - 83+940.655 30.00 Stanga84+052.746 - 84+094.862 42.00 Stanga84+367.864 - 84+421.895 54.00 Dreapta85+124.774 - 85+197.137 72.00 Stanga

85+264.072 – 85+288.074 24.00 Stanga85+559.970 - 85+578.380 18.00 Stanga85+750.658 - 85+857.019 108.00 Stanga85+920.960 - 85+998.657 78.00 Stanga86+896.778 - 86+927.188 30.00 Dreapta87+156.652 - 87+180.652 24.00 Stanga87+285.271 - 87+303.303 18.00 Dreapta87+592.284 - 87+622.284 30.00 Dreapta


e) Consolidare platforma cu 3 randuri de minipiloti si radier din beton armat

Km proiectat Lungime lucrare (m) Locatie76+821.074 – 76+858.255 36.00 Dreapta78+462.849 - 78+494.755 30.00 Dreapta83+687.221 - 83+724.695 36.00 Stanga

f) Zid de sprijin de debleu din gabioane pe fundatie de beton

Km proiectat Lungime lucrare (m) Locatie83+330.399 - 83+367.724 35.00 Dreapta83+543.714 - 83+567.341 25.00 Dreapta83+572.104 - 83+596.454 25.00 Dreapta

83+828.204 - 83+875.697 45.00 Dreapta83+927.652 - 83+958.341 30.00 Dreapta87+317.319 - 87+345.865 25.00 Stanga87+380.241 - 87+405.629 25.00 Stanga87+444.004 - 87+463.967 20.00 Stanga

g) Protectie versant prin inierbare

Km proiectat Lungime lucrare (m)76+611.68 - 76+677.20 50.0079+344.85 - 79+484.88 200.0079+743.54 - 79+902.54 150.0081+997.15 - 82+047.15 50.0083+299.87 - 83+333.85 30.0083+539.94 - 83+593.94 50.0083+795.23 - 83+862.30 60.0084+439.90 - 84+530.00 100.0084+536.00 - 84+636.00 100.0085+054.44 - 85+114.44 60.0085+304.18 - 86+109.42 800.0086+346.01 - 86+796.01 450.00

h) Protectie versant cu plase ancorate

Km proiectat Lungime lucrare (m) Locatie82+826.896 - 83+036.526 205.00 Dreapta

i) Consolidare cu coloane forate

Km proiectat Lungime lucrare (m) Locatie83+732.092 - 83+744.682 12.00 Stanga

j) Amenajare amonte cu trepte din beton

Km proiectat Lungime lucrare (m) Locatie84+530 Dreapta

k) Amenajare cu geocelule umplute cu beton

Km proiectat Lungime lucrare (m) Locatie84+530 20.00 Stanga


l) Rigole ranforsate din beton

Km proiectat Lungime lucrare (m) Locatie85+995.560 - 86+045.456 50.00 Dreapta86+352.881 - 86+384.650 30.00 Dreapta

Lucrari de relocare/protejare utilitati

In vederea executarii lucarilor prezentate mai sus sunt necesare lucrari derelocare/protejare a retelelor de utilitati subterane si supraterane aflate in imediatavecinatate a drumului national.Retelele de utilitati ce urmeaza a fi relocate in aceastazona sunt urmatoarele:

· Retele de telecomunicatii în zonele km 76 – km 86 şi km 87 – km 88, lucrãrisubterane, desfãşurate în imediata apropriere a drumului existent, fãrã depãşireaaprizei existente;

· Retele de apa în zonele km 78 – km 79, km 80 şi km 81, lucrãri desfãşurate înintravilanul localitãţi Dâmbovicioara, în imediata apropriere a drumului existent,între margiea drumului şi limitele de proprietate existente (garduri).

3.1.3 NOILE CARACTERISTICI ALE DN73 PITESTI - CAMPULUNG – BRASOV, KM 13+800 – KM42+850 SI KM 54+050 – KM 128+250

Drumul naţional 73 este un drum naţional European (E 574) şi se desfăşoară pe teritoriula două judeţe si anume: Judetul Argeş şi Judetul Braşov.

Sectorul km 13+800 - km 42+850 şi sectorul km 54+050 - km 92+000 se desfăşoară peteritoriul judeţului Argeş, iar sectorul km 92+000 - km 128+250 se desfăşoară pe teritoriuljudeţului Braşov.

Pe zona cuprinsă între km 42+850 - km 54+050, DN 73 tranzitează municipiul Câmpulungşi nu face obiectul prezentului proiect.

Lungimea drumului supus modernizării este de 103,25 km, in care nu este inclus sectorulde drum intre km 42+850 - km 54+050, ce traverseaza municipiului Câmpulung.

1. Geometria în plan

Traseul proiectat în plan urmăreşte axul drumului

Vitezele de proiectare în curbe au rezultat din corelarea planului de situaţie cu profilullongitudinal şi cu profilul transversal convertit sau supraînălţat (viteze de 25, 30, 40, 50,60, 80). Vitezele sub 25 km/h se întâlnesc în serpentine.

Pe baza ridicarilor topografice si a vizitelor in teren s-a constatat posibilitatea amenjariisupralargirilor pentru majoritatea curbelor de pe traseul DN73. In cadrul ProiectuluiTehnic supralărgirile în curbele cu raze mai mici de 226m au fost prevazute conformSTAS 863-85 (pentru un drum national) exceptie facand acele curbe unde prin aplicareaprevederilor normativelor ar fi rezultat lucrari suplimentare importante, de consolidare.

2. Profilul longitudinal

Linia roşie s-a proiectat pe baza cotelor minime la care s-a adăugat straturile deranforsare. Grosimea straturilor de ranforsare a fost stabilita la faza SF în urma unuicalcul de dimensionare cu programul CALDEROM 2000 avand ca date de intrareRecensamantul din anul 2005, şi au rezutat grosimi cuprinse între 9 cm şi 15 cm (două sau


trei straturi de ranforsare). La faza PT s-a facut o verificare a solutiilor de ranforsarefolosind Recensamantul din anul 2010 si solutiile s-au verificat din punct de vedere alcapacitatii portante si a rezistentei la inghet.

Lungimea pasului de proiectare s-a stabilit pentru o viteză minimă de 40 km/h (curbe curaze sub 70m) excepţie făcând porţiunile de drum unde viteza de proiectare este sub 20km/h (serpentine). Razele de racordare în plan vertical au fost alese în funcţie de vitezade proiectare adoptată şi au valori cuprinse între 500 şi 30.000 m.

Pantele longitudinale au valori mici pe prima parte a traseului km 13+800 - km 42+850, cuexcepţia porţiunii cuprinse între km 20+415 - km 21+104 unde datorită pantelor mariexista banda a III-a, pentru vehicule lente.

Porţiuni ale traseului unde panta longitudinală are valori mari se întâlnesc pe zonacuprinsa intre km 73+000 - km 95+000.

Cele mai mari pante longitudinale se întâlnesc pe zonele km 75+779 - km 75+832 de10,28% şikm 88+914 - km 88+986 de 9,38%.

Pe sectorul km 59+490- km 60+225 a fost proiectata pe partea dreapta banda a III-a,pentru vehicule lente, construcţie nouã.

3. Profilul transversal

Datorita reliefului variat, a valorilor traficului diferentiat pe sectoare de drum si a faptuluica aproximativ 65% din traseu tranziteaza localitati, Drumul Naţional 73 prezinta 9profile tip distincte din punct de vedere al platformei drumului si al solutiei de ranforsarea sistemului rutier:

♦ Profil tip nr.1 – sistem rutier existent rigid - se aplica intre km 13+800 – km 15+000,km 112+764 – km 119+073 si km 121+346 – km 123+050:- 7,00 m parte carosabilă,- 9,00 m platformă, cu 2 benzi de încadrare de câte 0,50 m stanga – dreapta, cu acelaşisistem rutier ca si partea carosabilă şi 2 acostamente consolidate de 0,50 m stanga –dreapta.♦ Profil tip nr.2 – sistem rutier existent flexibil - se aplica intre km 15+000 – km20+415,km 21+104 – km 42+850 si km 54+050 – km 55+717:- 7,00 m parte carosabilă,- 9,00 m platformă, cu 2 benzi de încadrare de câte 0,50 m stanga – dreapta, cu acelaşisistem rutier ca si partea carosabilă şi 2 acostamente consolidate de 0,50 m stanga –dreapta.♦ Profil tip nr.3 banda III– sistem rutier existent flexibil - se aplica intrekm 20+415 – km 21+104:- 10.50 m parte carosabilă,- 12.50 m platformă, cu 2 benzi de încadrare de câte 0,50 m stanga – dreapta, cu acelaşisistem rutier ca si partea carosabilă şi 2 acostamente consolidate de 0,50 m stanga –dreapta.♦ Profil tip nr.4 – sistem rutier existent flexibil - se aplica intre km 55+717 – km57+500,km 71+500 – km 77+500, km 92+000 – km 104+200 si km 123+050 – km 128+180:- 7,00 m parte carosabilă,


- 8,00 m platformă, cu 2 benzi de încadrare de câte 0,50 m stanga – dreapta, cu acelaşisistem rutier ca si partea carosabila.♦ Profil tip nr.5 – sistem rutier existent flexibil - se aplica intre km 57+500 – km59+490,km 60+225 – km 67+570, km 68+980 – km 71+500 si km 77+500 – km 92+000:- 7,00 m parte carosabilă,- 8,00 m platformă, cu 2 benzi de încadrare de câte 0,50 m stanga – dreapta, cu acelaşisistem rutier ca si partea carosabila.♦ Profil tip nr.6 banda III– sistem rutier existent flexibil - se aplica intrekm 59+490 – km 60+225:- 10.50 m parte carosabilă,- 11.50 m platformă, cu 2 benzi de încadrare de câte 0,50 m stanga – dreapta, cu acelaşisistem rutier ca si partea carosabilă.♦ Profil tip nr.7 – sistem rutier existent flexibil - profil de strada care se aplica latraversarea localitatilor unde exista sau s-au proiectat trotuare noi, km 67+570 – km68+980:- 8,00 m parte carosabilă, incadrata cu borduri si trotuare stanga – dreapta.♦ Profil tip nr.8 – sistem rutier existent flexibil - profil de strada care se aplica latraversarea localitatilor unde exista sau s-au proiectat trotuare noi, km 104+200 – km112+700:- 8,00 m parte carosabilă, incadrata cu borduri si trotuare stanga – dreapta.♦ Profil tip nr.9 – sistem rutier existent flexibil - profil de strada care se aplica latraversarea localitatilor unde exista sau s-au proiectat trotuare noi, km 119+073 – km121+346:- 9,00 m – 15.00 m parte carosabilă, incadrata cu borduri si trotuare stanga – dreapta.Panta transversală in aliniament este de 2,5% pe partea carosabilă şi 4% pe acostamente.In curbe pantele transversale variaza in functie de raza curbei si viteza de proiectare.

TrotuareÎn prezentul proiect s-a prevazut refacerea trotuarelor existente după cum urmează:

- cele care au o fundaţie corespunzătoare vor fi acoperite cu un strat din beton asfalticde 3 cm tip BA 8. - cele necorespunzătoare din punct de vedere al fundaţiei se vor demola şi se vorexecuta trotuare noi incadrate cu borduri din:

- 3 cm beton asfaltic BA 8,- 10 cm beton ciment,- 10 cm fundaţie balast.

În restul comunelor acolo unde nu există trotuare si se pot realiza fara a fi nevoie deexproprieri, s-au prevazut trotuare de minim 1,00 m lăţime din dale de beton pe ofundaţie de balast de 10 cm.

4. Sistemul rutier proiectat

În vederea determinării grosimii straturilor rutiere de ranforsare a fost efectuat un calculde dimensionare cu programul de lucru CALDEROM 2000 rezultând următoarele grosimide ranforsare după cum urmează:1. Sectoarele km 15+000 - km 57+500; km 71+500 - km 77+500; km 92+000 - km 112+764;km 119+073 – km 121+346 si km 123+050 – km128+180:

- 4 cm beton asfaltic MASF 16- 5 cm binder de criblură BAD 25m


- 6 cm mixtură asfaltică AB 22. Sectoarele km 57+500 – km 71+500; km 77+500 – km 92+000:

- 4 cm beton asfaltic MASF 16- 5 cm binder de criblură BAD 25m

3. Sectoarele cu dale de beton, km 13+800 - km 15+000; km 113+000 - km 119+309 sikm 121+449 - km 123+235:

- 4 cm beton asfaltic MASF 16- 5 cm binder de criblură BAD 25m- geocompozit- 8 cm mixtură asfaltică cu volum mare de goluri (antifisură)

4. Sistem rutier nou – in caseta si in zonele de reparatii sistem rutier- 4 cm beton asfaltic MASF 16- 5 cm binder de criblură BAD 25m- 6 cm mixtură asfaltică AB 2- 25 cm balast stabilizat cu ciment- 30 cm fundaţie balast- 15 cm strat de formă, pământ stabilizat cu 30% balast

Cele două benzi de încadrare 2 x 0,50 m vor avea acelaşi sistem rutier ca al părţiicarosabile. Acostamentele vor fi consolidate cu balast stabilizat, iar cei 4 cm de betonasfaltic MASF 16 vor fi prevăzuţi şi peste acostamente.

Se precizează faptul că execuţia straturilor de ranforsare pe zonele kilometrice descrisemai sus, se va face numai după execuţia reparaţiilor suprafeţelor asfaltice, sau cele dinbeton de ciment.

Reparaţiile pe suprafeţele asfaltice constau în:

· colmatarea fisurilor existente,· frezarea straturilor asfaltice degradate şi îmbătrânite pe grosimi de pana la maxim 10 cm şi

prevederea unei mixturi tip AB 2 pe aceeaşi grosime;· pe porţiunile cu burduşiri se va îndepărta sistemul rutier existent pe întreaga grosime şi se

va prevedea un sistem rutier nou ca cel din caseta nou proiectată,

Reparaţiile pe suprafeţele din beton constau în:

· decolmatarea si refacerea rosturilor longitudinale si transversale la betonul de ciment,· acolo unde dalele existente sunt degradate acestea se vor înlocui cu dale noi de aceeaşi

grosime din beton BcR 3,5. Dacă fundaţia de balast este contaminată, se va prevedea onouă fundaţie de 25 cm grosime.

5. Scurgerea apelor

În vederea asigurării colectarii si evacuarii apelor meteorice ce cad pe platforma drumuluiau fost proiectate urmatoerele tipuri de dispozitive pentru scurgerea apelor:

· rigole dreptunghiulare cu plăcuţe carosabile;· şanţuri pereate;· santuri si rigole de pamant;· rigole triunghiulare de beton;· rigole de acostament pe rambleu;· podeţe la intrările în curţi şi drumuri laterale Æ 500 – tubulare;· casiuri de descărcare pe taluzuri;· rigole din beton deschise.


Pentru preluarea apelor subterane din corpul drumului, precum si a apei din versantiiadiacenti drumului sunt prevazute drenuri longitudinale sub sant.

6. Intersecţii cu alte drumuri: naţionale, judeţene, comunale, vicinale, străzi înlocalităţi

Pentru cele 29 de intersectii existente intre DN73 si drumurile clasificate, drumurinationale, judetene si comunale s-a proiectat amenajarea in felul urmator:

· 24 intersecţii sunt în formă de T cu trei braţe,· 2 intersecţii cu patru braţe,· 3 intersecţie au fost amenajate ca giraţii.

Drumurile laterale vicinale, de exploatare sau agricole ce se desprind din DN 73 sau accedîn DN 73 vor fi amenajate pe 25 m după cum urmează:

· cele existente din pământ: 4 cm MASF 16, 6 cm mixtură densă AB 2, 15 cm piatră spartă, 20cm balast.

· cele existente pietruite: 4 cm MASF 16, 6 cm mixtură densă AB 2, 15 cm piatră spartă, 10 cmbalast.

Drumurile existente cu o îmbrăcăminte asfaltică sau din beton de ciment, se vor racordaprintr-o pană din straturile asfaltice cu o pantă de maxim 6%, pe 5m lungime.

Facem mentiunea ca intersectia DN73 cu DN72A cu sens giratoriu de la km 57+445(kilometrii reali, dupa borne) amenajat in anul 2008 se pastreaza, fara a se interveni laamenajarea in plan.

7. Intersecţii cu CF

În cadrul proiectului este prevăzută amenajarea a patru treceri la nivel cu calea ferată,după cum urmează:

Calea ferată Piteşti – Câmpulung

Ø Km 21+567Ø Km 29+024Ø Km 32+300

Calea ferată Braşov – Zărneşti

Ø Km 122+800

În prezent în cele patru secţiuni îmbrăcămintea existentă este deteriorată urmând a firefăcută cu o îmbrăcăminte modernă pe zona adiacentă şinelor de cale ferată(îmbrăcăminte din pavele elastice). Pentru a 4 –a trecere de nivel de cale ferata, de la km122+800 , Brasov – Zarnesti s-a solicitat prin aviz corectarea liniei rosii a drumului, lucrucare s-a si facut in proiect pe zona respectiva.

De asemenea in cadrul proiectului vor fi relocate cablurile TTR, STB si barierele existentela cele 4 traversari CF, în afara zonei de lucru a drumului şi în interiorul zonei desiguranţã a cãii ferate.

8. Lucrari de consolidare

Pentru eliminarea efectelor dar si a cauzelor care au provocat degradarile drumului DN73sunt necesare executarea unor lucrari de sustinere, consolidare, colectare si evacuare aapelor pluviale. Aceste lucrari constau in:


1. Reabilitarea sistemului de drenaj

1.1. Refacerea integrala a sistemului de drenare a apelor subterane constand in dren noude fund de sant, cu camine de vizitare (amplasate în vecinãtatea platformei proiectate adrumului) si cu drenuri de descarcare transversale.

Corpul drenant este alcatuit din:

- filtru din geotextil;- tub riflat perforat;- material granular (pietriş, balast).

1.2. Refacere dren in spatele zidului existent si sant de garda. Aceasta solutie se aplica lazidurile de debleu la care in spatele coronamentului s-a format o adancitura care permitestagnarea apei din precipitatii si infiltrarea ei prin si pe sub zid. Drenul din spatele ziduluipreia apa provenita din infiltratii, descarcarea facandu-se prin barbacane. Santul de gardacolecteaza apa provenita de pe versant; aceasta apa este descarcata pe la unul din capetelezidului in santul de la marginea acostamentului.

1.3. Reabilitarea integrala a sistemului de colectare si evacuare a apelor de suprafata,constand in:- reprofilarea si pereerea actualelor santuri de pamant;- refacerea rostuirii la santurile pereate, pentru asigurarea etanseitatii;- decolmatarea (înlãturarea depunerilor aluvionale) podetelor existente aflate in starestructuralã buna;- inlocuirea podetelor existente deteriorate, demolarea si refacerea camerelor de cadere.

2. Eliminarea depunerilor de material solid pe carosabil presupune interventiispecifice, cum ar fi:- amenajarea torentilor prin executia barajelor de retentie si a canalelor de descarcarepereate (km 61+630 şi km 61+500);- amenajarea viroagelor cu geocelule umplute cu beton;- baraje noi de retentie pentru torentii cu debit solid important; la fiecare dintre acestease vor prevedea podete cu camera de cadere si amenajare aval, daca este cazul;- protectie versanti cu plasa impotriva caderilor de pietre.

3. Sustinerea versantilor de debleu

Zidurile de sprijin din beton pentru sustinerea taluzurilor si versantilor de debleu, s-auproiectat acolo unde este necesara sporirea latimii platformei drumului, in specialdatorita dispozitivelor de colectare si evacuare a apelor de suprafata (santuri, rigole).

Pentru inaltimi ale debleului sub 2.00m s-au proiectat rigole din beton.

4. Protectia versantilor expusi degradarilor de suprafata

Zonele cu versanti afectati de eroziune au fost tratate diferentiat, in functie de naturamaterialului curgator (din stratul de acoperire sau din roca de baza) si de inaltimea dedesprindere a acestuia.

4.1 Protectie versant cu zid de gabioane

Aceasta solutie se va aplica cand materialul curgator provine din stratul de deluviu siinaltimea de desprindere este relativ mica. Gabioanele se vor poza pe o fundatie dinbeton. Cutiile gabioanelor sunt confectionate din plasa zincata.


4.2 Suprainaltare ziduri existente cu doua randuri de gabioane

In cazul zidurilor de debleu (si al rigolelor ranforsate) existente, deversate de materialulsolid cazut de pe versant, daca aceste ziduri nu prezinta degradari majore s-a adoptatsolutia suprainaltarii cu gabioane. In acest fel se creaza un spatiu liber in spatelegabioanelor, necesar pentru retentia materialului desprins. Gabioanele pot prelua socurileproduse in cadere de blocuri de dimensiuni medii, chiar si atunci cand inaltimea dedesprindere este relativ mare.

4.3 Protectie versant cu plase ancorate

Solutia se aplica la versantii inalti si abrupti (cu inclinari mai mari de 1:1) atunci candmaterialul alunecator provine din roca de baza si inaltimea de desprindere este mare.

4.4 Protectie de taluzuri si versanti prin inierbare

In cazul eroziunilor de suprafata ale versantilor si ale taluzurilor de debleu, neafectate dealte fenomene de instabilitate, solutia propusa a fost protejarea acestora prin inierbare;pentru o mai mare eficacitate se poate utiliza un amestec special de seminte de planteperene cu sistem radicular hiperdezvoltat; amestecul este dozat in functie de naturaterenului-suport si se aplica prin hidro-insamantare. Aceasta noua tehnologie ecologicade consolidare a versantilor impotriva eroziunii utilizeaza amestecul de graminee perene– multe dintre ele autohtone – pentru consolidarea in profunzime si crearea unei paturivegetale dense care reduce sensibil infiltrarea apei meteorice, cauza principala aalunecarilor de teren. Plantele utilizate sunt naturale (nemodificate genetic), rustice,noninfestate, furajere de cea mai buna calitate.

5. Lucrari de consolidare a rambleului drumului cu elemente fişate care se prevadatat in spatele celor existente, degradate, pentru preluarea impingerii pamantului, cat siin amplasamentele noi in care s-au produs tasari sau alunecari.

In functie de natura alunecarii si de adancimea planului de alunecare, se poate aplicaunul din urmatoarele tipuri de lucrari:- consolidare cu elemente fişate;- consolidare cu trei randuri de minipiloti si radier cu consola;- fundatie adancita de parapet pe doua randuri de minipiloti;

Pentru reducerea impingerii pamantului din spatele zidurilor degradate, s-au utilizaturmatoarele sisteme, in functie de inaltimea zidurilor:

- doua randuri de minipiloti solidarizati cu grinda de beton;- trei randuri de minipiloti si radier cu consola pentru prinderea parapetului.

Radierele din beton armat aferente consolidarilor cu elemente fişate.

6. Armarea terasamentelor cu geogrile

Exista sectiuni de rambleu la care taluzurile au inaltimi mult diferite. Acolo undeterasamentul cu inaltimea maxima a fost armata cu geogrile se recomanda armarea cugeogrile si a partii superioare (sub fundatia noului sistem rutier) a terasamentelor cuinaltimea minima.

7. Reparatii locale la zidurile de sprijin existente


Pe langa lucrarile proiectate in cadrul Proiectul Tehnic si care sunt in concordanta cuStudiul de Fezabilitate au mai aparut si o serie de lucrari, in pozitii kilometrice noi si carese regasesc in tabelul de mai sus cat si in listele de cantitati suplimentare aferentefiecarului tip de lucrare.

Consolidare PLATFORMA cu trei randuri de minipiloti si radier de beton armat

Nr. Crt. Pozitia Kilometrica1 58+983.60 - 59+006.98 L=24M2 59+049.55 - 59+094.55 L=42M3 59+430.43 - 59+461.96 L=30M4 88+736.70 - 88+761.11 L = 24 m5 94+184.04 - 94+236.03 L=54M

Fundatie adancita de parapet pe doua randuri de minipiloti

Nr. Crt. Pozitie Kilometrica1 59+094.59 - 59+135.48 L=42M2 75+545.477 - 75+575.783 L=30M3 75+581.615 - 75+606.495 L=24M4 76+297.694 - 76+316.052 L=18M5 76+967.686 - 76+988.970 L=18M6 77+416.851 - 77+441.376 L=24M7 79+821.697 - 79+839.620 L=18M8 81+641.539 - 81+670.00 L=30M9 83+573.262 - 83+597.80 L=24M10 87+146.123 - 87+182.123 L=36M11 100+272.76 - 100+315.98 L=42M12 101+709.15 - 101+771.44 L=66M13 103+379.77 - 103+428.53 L=48M

Zid nou de debleu din beton

Nr. Crt. Pozitie Kilometrica1 81+330.151 - 81+371.433 L=40M2 93+937.73 - 93+977.40 L=35M3 93+986.12 - 94+014.76 L=25M4 94+283.09 - 94+315.37 L=30M5 95+008.74 - 95+106.02 L=100M6 100+164.24 - 100+218.92 L=50M7 100+396.87 - 100+423.33 L=25M

Rigola ranforsata din beton

Nr. Crt. Pozitie Kilometrica1 61+338.05 - 61+371.61 L=35M2 61+399.45 - 61+428.96 L=30M3 61+472.77 - 61+512.15 L=40M4 61+558.77 - 61+596.31 L=35M5 63+869.75 - 63+935.40 L=65M


6 65+870.58 - 65+882.56 L=10M7 84+606.479 - 84+667.40 L=60M

Zid nou de debleu din gabioane pe fundatie de beton

Nr. Crt. Pozitie Kilometrica1 60+605.22 - 60+656.81 L=50M2 65+844.31 - 65+870.58 L=25M3 93+788.86 - 93+841.52 L=50M

Aceste lucrari au aparut ca urmare a extinderii fenomenelor de instabilitate inventariatela Studiul de Fezabilitate si aparitiei unor noi zone cu fenomene identice.

Mentionam ca in zona de traversare Rucar – Bran ar mai putea aparea noi instabilitati inperioada de realizare a lucrarilor, in conditiile aparitiei unor conditii exceptionale privindregimul pluviometric.

9. Podete

Lucrãrile de podeţe constã în urmãtoarele:

a) 48 de podeţe existente se vor repara şi se vor extinde la platforma proiectatã a drumului;b) 2 podeţe existente (puternic degradate şi fãrã funcţionalitate) se vor demola, asigurarea

scurgerii apelor fãcându-se prin soluţii tehnice adecvate (şanturi, rigole, tuburi);c) 137 de podeţe se vor demola şi reconstrui pe considerente structurale şi hidraulice

10. Parcari existente si Parcari de scurta durata (pentru tiruri)

Prin proiect parcarea existentã km 92+000 se va amenaja cu minim de dotãri (mobilierurban) pe amplasamentul existent.

La km 27+400 şi la km 118+584 se vor construi parcãri de scurtã duratã noi cu suprafeţe de4,150 mp respectiv 9,000 mp.

Parcarile de scurtă durată sunt prevăzute cu următoarele dotări:

· Grup social şi bufet· Puţ forat· Staţie de epurare mecano-biologică· Staţie pompe ape uzate· Mese şi băncuţe cu copertine· Post trafo· Separatoare produse petroliere· Wc-uri ecologice· Împrejmuire exterioară· Spaţii de parcare pentru autoturisme şi autovehicule grele

11. Siguranţa circulaţiei si măsuri de calmare a traficului

In vederea asigurării siguranţei circulaţiei au fost prevăzuţi parapeti de siguranta(metalici si din beton).


S-a prevăzut refacerea semnalizării rutiere orizontală şi verticală pe întreg traseuldrumului naţional după terminarea execuţiei lucrărilor proiectate pe cei 103,25 km.

În vederea asigurării vitezelor de proiectare şi pentru o circulaţie fluentă, se propun:

- benzi producătoare de zgomot,- butoni reflectorizanţi,- benzi transversale din marcaje,

Marcaje:

- marcaje longitudinale- marcaje transversale- marcaje diverse- marcaje prin săgeţi şi inscripţii- marcaje rezonatoare.

12. Poduri

Pe traseul proiectat sunt amplasate 25 de poduri cu lungimi totale cuprinse intre 8.00 si117.40m.

In cele ce urmeaza sunt descrise lucrarile proiectate pentru fiecare pod:

1. POD NOU KM 17+821.58 (KM 17+861.66) PESTE VALEA MANASTIRII LA SCHITUGOLESTIAvand in considerare vechimea podului si starea tehnica a acestuia, degradarea puternica abetonului din fundatie precum si lucrarile dificile si costisitoare necesarii ridicarii clasei deincarcare si consolidarii fundatiilor, prin Studiul de Fezabilitate se prevede executarea unui podnou, dimensionat la clasa “E” de incarcare (vehicul special V80 si convoi de vehicule pe roti A30).Podul proiectat este situat in amplasamentul podului existent, motiv pentru care este necesaraexecutarea unei variante de traseu si demolarea podului vechi.Podul nou are deschiderea de 18.00m, iar lungimea totala este de 21.10m (inclusiv zidurileintoarse).Suprastructura noua este alcatuita din 9 grinzi prefabricate, precomprimate, din beton armat cuarmatura preintinsa, avand lungimea de L=18.00m si inaltimea de h=0.93m, asezate joantiv,solidarizate cu placa de suprabetonare turnata monolit de minim 12cm.Infrastructura este alcatuita din culei masive din beton simplu si beton armat, fundate direct.Racordarea cu terasamentele se face cu aripi din beton fundate direct.Partea carosabila pe pod are o latime de 7.80m, iar trotuarele pe pod au latimea de 2.00m fiecare.Pe perioada executiei lucrarilor la pod, circulatia rutiera se va face pe o varianta provizorie.Pe toata perioada executiei lucrarilor, siguranta circulatiei va fi asigurata prin panouri deavertizare si atentionare, indicatoare si marcaje rutiere.

2. POD NOU KM 22+943.67 (KM 22+983.00) PESTE SCURGERE LA STALPENIAvand in considerare vechimea podului si starea tehnica a acestuia, degradarea puternica abetonului din fundatie precum si lucrarile dificile si costisitoare necesarii ridicarii clasei deincarcare si consolidarii fundatiilor, se recomanda executarea unui pod nou, dimensionat la clasa“E” de incarcare (vehicul special V80 si convoi de vehicule pe roti A30).Podul proiectat este situat in amplasamentului podului existent, motiv pentru care este necesaraexecutarea unei variante de traseu si demolarea podului vechi.Podul nou are deschiderea de 8.00m, iar lungimea totala este de 11.04m (inclusiv zidurileintoarse).Suprastructura noua este alcatuita din 19 grinzi prefabricate precomprimate tip T, cu lungimea de8.0m si inaltimea de 0.42m, asezate joantiv, solidarizate cu placa de suprabetonare turnatamonolit de minim 12cm.


Infrastructura este alcatuita din culei masive din beton simplu si beton armat, fundate direct.Racordarea cu terasamentele se face prin aripi din beton simplu, fundate direct.Partea carosabila pe pod are o latime de 7.80m, iar trotuarele pe pod au latimea de 2.00m fiecare.Pe perioada executiei lucrarilor la pod, circulatia rutiera se va face pe o varianta provizorie.Pe toata perioada executiei lucrarilor, siguranta circulatiei va fi asigurata prin panouri deavertizare si atentionare, indicatoare si marcaje rutiere.

3. POD REABILITAT KM 24+468.25 (KM 24+425.00) PESTE SCURGERE LA STALPENIAvand in vedere starea tehnica a podului, pentru aducerea acestuia la parametrii normali defunctionare si exploatare sunt necesare urmatoarele lucrari:

· Desfacerea caii si trotuarelor existente· Adaptarea corespunzatoare a consolelor de trotuar pentru asigurarea unei latimi utile de

1.00m.· Executia integrala a tuturor elementelor caii pe partea carosabila si pe trotuare· Montarea parapetului pietonal si a parapetului directional pe pod· Inlocuirea dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie in zona culeilor· Inlocuirea gurilor de scurgere si prelungirea acestora cu tuburi corespunzatoare din PVC· Repararea cu betoane si mortare speciale a intradosului suprastructurii si protectia cu

materiale speciale.· Repararea elevatiilor culeelor si a aripilor prin torcretare sau mortare speciale· Executia de scari si de casiuri in zona rampelor de acces· Degajarea albiei (decaparea suprafeţei de vegetaţie pe cca. 5 cm grosime) in zona podului· Reparatii la amenajarea de albie existenta

Lucrarile se vor executa etapizat, pe jumatate de cale, cu devierea circulatiei pe jumatateadeschisa circulatei rutiere.Pe toata perioada executiei lucrarilor, siguranta circulatiei va fi asigurata prin panouri deavertizare si atentionare, indicatoare si marcaje rutiere.

4. POD REABILITAT KM 24+820.74 (KM 24+860.72) PESTE SCURGERE LA STALPENIAvand in vedere starea tehnica a podului, pentru aducerea acestuia la parametrii normali defunctionare si exploatare sunt necesare urmatoarele lucrari:

· Desfacerea caii existente pe pod· Suprabetonarea dalei cu o placa din beton armat cu console· Executia integrala a tuturor elementelor caii pe partea carosabila si pe trotuare· Montarea parapetului pietonal si a parapetului directional pe pod· Repararea zonelor de beton degradat la intradosul suprastructurii cu betoane si/sau

mortare speciale· Protectia intradosului suprastructurii cu materiale speciale de protectie· Consolidarea infrastructurilor prin camasuiala cu beton armat· Degajarea albiei (decaparea suprafeţei de vegetaţie pe cca. 5 cm grosime) in zona podului


5. POD NOU KM 30+135.29 (KM 30+175.00) PESTE VALEA VACAREA LA MIHAESTIAvand in vedere vechimea podului si starea tehnica a acestuia, lucrarile dificile si costisitoarepentru consolidarea lui la cerintele clasei ,,E’’ de incarcare, se recomanda executia unui pod nousi amenajarea corespunzatoare a albiei de sub pod.Podul proiectat este situat in amplasamentului podului existent, motiv pentru care este necesaraexecutarea unei variante de traseu si demolarea podului vechi.


Podul nou are deschiderea de 10.00m, iar lungimea totala este de 13.04m (inclusiv zidurileintoarse).Suprastructura noua este alcatuita din 19 grinzi prefabricate precomprimate tip ,,T’’ cu lungimeade 10.0m si inaltimea h=0.42m, asezate joantiv, solidarizate cu placa de suprabetonare turnatamonolit, de minim 12cm grosime.Infrastructura este alcatuita din culei masive din beton, fundate direct.Racordarea cu terasamentele se face cu aripi din beton, fundatie direct.Partea carosabila pe pod are o latime de 7.80m, iar trotuarele pe pod au latimea de 2.00m fiecare.Pe perioada executiei lucrarilor la pod, circulatia rutiera se va face pe o varianta provizorie.Pe toata perioada executiei lucrarilor, siguranta circulatiei va fi asigurata prin panouri deavertizare si atentionare, indicatoare si marcaje rutiere.

6. POD REABILITAT KM 31+126.33 (KM 31+166.90) PESTE SCURGERE LA MIHAESTIAvand in vedere clasa tehnica a podului, necesitatea sporirii capacitatii portante corespunzatoareclasei “E” de incarcare precum si aducerea la parametrii normali de functionare si exploatarerezulta ca necesare urmatoarele lucrari:

· Desfacerea caii existente pe pod si a trotuarelor· Executia a doua grinzi din beton armat amplasate la exteriorul celor existente si

solidarizate printr-o placa de suprabetonare si conectori in vederea asigurarii unei latimi de 7.80ma partii carosabile pe pod si a doua trotuare de 1.50m latime.

· Executia integrala a tuturor elementelor caii pe partea carosabila si pe trotuare.· Montarea parapetului pietonal si a parapetului directional pe pod· Inlocuirea dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie in zona culeilor· Repararea zonelor de beton degradat la intradosul suprastructurii existente, cu betoane si

mortare special si protectie cu material special.· Adaptarea culeelor la noua latime a podului prin inaltarea zidurilor de garda, a zidurilor

intoarse si amenajarea consolelor de trotuar pe zidurile intoarse.· Reparatia elevatiilor culeilor si aripilor cu betoane si mortare speciale· Suprainaltarea aripilor· Completarea sferturilor de con si executia de scari si de casiuri in zona rampelor de acces


7. POD REABILITAT KM 32+423.60 (KM 32+464.97) PESTE SCURGERE LA MIHAESTILuand in considerare clasa tehnica a podului si pentru aducerea la parametrii normali defunctionare si exploatare sunt necesare urmatoarele lucrari:

· Desfacerea caii, pe partea carosabila si trotuare· Demolarea culeelor vechiului pod· Refacerea integrala a tuturor elementelor caii pe partea carosabila si pe trotuare.· Montarea parapetului pietonal· Montarea parapetului directional pe pod de tip elastic· Repararea zonelor de beton degradat, a elevatiilor infrastructurii, a zonei afectate a

fundatiilor si a intradosului consolelor de trotuar cu mortare speciale· Repararea cu mortare special a partii superioare a lisei de trotuar· Refacerea fundatiilor sferturilor de con existente· Executia sferturilor de con pe partea culeelor demolate· Protectia intradosului suprastructurii cu materiale speciale· Executarea unor lucrari de aparare a malurilor amonte si aval de pod si de stabilizarea

fundului albiei


· Degajarea albiei (decaparea suprafeţei de vegetaţie pe cca. 5 cm grosime) in zona podului.Lucrarile se vor executa etapizat, pe jumatate de cale, cu devierea circulatiei pe jumatateadeschisa circulatei rutiere.Pe toata perioada executiei lucrarilor, siguranta circulatiei va fi asigurata prin panouri deavertizare si atentionare, indicatoare si marcaje rutiere.

8. POD REABILITAT KM 34+906.98 (KM 34+949.00) PESTE VALEA BUCEAG LAFURNICOSILuand in considerare clasa tehnica a podului si pentru aducerea la parametrii normali defunctionare si exploatare sunt necesare urmatoarele lucrari:

· Decaparea straturilor caii pe partea carosabila si trotuare· Refacerea grinzilor de parapet de la lisele de trotuar· Refacerea integrala a tuturor elementelor caii pe partea carosabila si pe trotuare.· Montarea parapetului pietonal si a parapetului directional pe pod· Montarea dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie in zona culeilor· Curatarea banchetelor de rezemare a culeilor· Repararea locala a zonelor de beton degradat la suprastructura si la elevatiile culeilor· Protectia intradosului suprastructurii si a elevatiilor culeilor cu materiale speciale· Consolidarea aripilor din beton prin camasuire si inaltarea acestora· Completarea umpluturilor la sferturile de con;· Executia de scari si casiuri in zona rampelor de acces· Degajarea albiei (decaparea suprafeţei de vegetaţie pe cca. 5 cm grosime) in zona podului


9. POD REABILITAT KM 35+490.92 (KM 35+532.08) PESTE TORENT LA FURNICOSILuand in considerare clasa tehnica a podului si pentru aducerea la parametrii normali defunctionare si exploatare sunt necesare urmatoarele lucrari:

· Decaparea straturilor caii pe partea carosabila si trotuare· Reparatii la lisele de la trotuare· Refacerea integrala a tuturor elementelor caii pe partea carosabila si pe trotuare.· Montarea parapetului pietonal si a parapetului directional pe pod· Montarea dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie la culei· Protectia intradosului suprastructurii prin aplicare de materiale speciale de protectie· Repararea elevatiilor culeilor prin aplicarea de mortare speciale· Refacerea aripilor din beton· Executia de scari si casiuri in zona rampelor de acces· Curatarea banchetelor de rezemare a culeilor· Degajarea albiei (decaparea suprafeţei de vegetaţie pe cca. 5 cm grosime) in zona podului


10. POD REABILITAT KM 35+974.25 (KM 36+000.00) PESTE RAUL TARGULUI LA SCHITUGOLESTILuand in considerare clasa tehnica a podului si pentru aducerea la parametrii normali defunctionare si exploatare sunt necesare urmatoarele lucrari:

· Desfacerea straturilor caii pe partea carosabila si trotuare


· Largirea consolelor de trotuar pentru asigurarea unei latimi de 1.50m la trotuare· Refacerea integrala a tuturor elementelor caii pe partea carosabila, pe trotuare si rampe.· Montarea parapetului pietonal si a parapetului directional pe pod· Inlocuirea dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie la culei si la pile· Inlocuirea gurilor de scurgere si prelungirea acestora cu tuburi corespunzatoare din PVC· Repararea intradosului suprastructurii cu mortare speciale si protectia integrala a

intradosului cu materiale speciale de protectie· Consolidarea fundatiei pilei P1 prin camasuire si injectii cu mortare de ciment in fundatie· Repararea zidariei de moloane la pile· Refacerea sferturilor de con· Refacerea scarilor si casiurilor· Degajarea albiei (decaparea suprafeţei de vegetaţie pe cca. 5 cm grosime) in zona podului


11. POD NOU KM 40+049.09 (KM 40+040) PESTE VALEA PECHII LA SCHITU GOLESTIAcest pod este documentat în avize ca fiind la poziţia kilometricã 40+450, în conformitate cuînregistrãrile din baza de date de la administratorul drumului.Ca urmare a starii tehnice nesatisfacatoare a podului, a necesitatii aducerii la clasa “E” deincarcare precum si pentru asigurarea unui debuseu suficient sub pod se recomanda executia unuipod nou pe amplasamentul actual al DN 73.Podul proiectat este situat in amplasamentului podului existent, motiv pentru care este necesaraexecutarea unei variante de traseu si demolarea podului vechi.Podul nou are deschiderea de 10.0m, iar lungimea totala este de 13.04m (inclusiv zidurileintoarse).Suprastructura noua este alcatuita din 19 grinzi prefabricate precomprimate tip “T” cu lungimeade 10m si inaltimea de h=0.42m, asezate joantiv, solidarizate cu placa de suprabetonare turnatamonolit de minim 12cm grosime.Infrastructura este alcatuita din culei masive din beton, fundate direct.Racordarea cu terasamentele se face cu aripi din beton simplu si din beton armat si cu fundatiidirecte.Partea carosabila pe pod are o latime de 7.80m, iar trotuarele pe pod au latimea de 2.00m fiecare.Pe perioada executiei lucrarilor la pod, circulatia rutiera se va face pe o varianta provizorie.Pe toata perioada executiei lucrarilor, siguranta circulatiei va fi asigurata prin panouri deavertizare si atentionare, indicatoare si marcaje rutiere.

12. POD NOU KM 41+963.84 (KM 41+978.37) PESTE SCURGERE LA CAMPULUNGIn Studiul de Fezabilitate elaborat in anul 2008 se recomanda solutia de consolidare prinsuprabetonare a suprastructurii si camasuirea infrastructurilor.Avand in vedere ca spatiul liber sub pod este insuficient, nivelul caii fiind aproape la nivelulsuperior al coronamentului zidurilor canalului existent, prin repararea intradosului dalei existentecu betoane si/sau mortare speciale si camasuirea elevatiilor existente, sectiunea de scurgere va fimult redusa.La data elaborarii Studiului de Fezabilitate a fost obtinut Avizul de Gospodarire a Apelorconditionat. Prin acesta se solicita ca la faza urmatoare sa se prezinte documentatia tehnicaintocmita conform Ord. MMGA 661/2006 in care vor fi prevazute toate datele tehnice sitopografice ale lucrarilor.Astfel, din verificarea hidraulica, podul nu asigura spatiul liber necesar de 1.0m pentru poduripeste cursuri de apa cu debit sub 1000mc cu plutitori si nici de 0.75m pentru poduri peste cursuride apa cu debit sub 1000mc fara plutitori.


Deasemenea, Expertiza Tehnica intocmita in anul 2011, recomanda inlocuirea podului existent cuun pod nou care sa indeplineasca cerintele clasei “E” de incarcare.Podul proiectat a fost dimensionat la clasa “E” (convoi A30 si vehicul special V80) de incarcare.Podul proiectat are o deschidere de 8.00m, iar lungimea totala este de 11.04m (inclusiv zidurileintoarse). Deschiderea podului asigura continuitatea canalului existent fara a-i modifica sectiuneade scurgere.Suprastructura podului este alcatuita din 19 grinzi prefabricate monobloc, cu armatura aderentapreintinsa, cu lungimea de L=8.0m si inaltimea h=0.42m, asezate joantiv. Peste acestea se toarnaplaca de suprabetonare cu console din beton armat monolit.In sectiune transversala, se asigura parte carosabila de 7.80m latime si doua trotuare de cate2.00m latime fiecare. La limta partii carosabile sunt prevazuti parapeti de protectie directionalimetalici, de tip foarte greu, iar la limita trotuarelor parapeti pietonali din teava rotunda.Infrastructura este reprezentata de doua masive fundate direct prin bloc de fundare din betonsimplu si elevatie din beton armat. Culeele sunt prevazute cu zid de garda si ziduri intoarse dinbeton armat. Deasemenea, in spatele culeelor se va executa cate dren din piatra bruta, apelecolectate fiind eliminate prin barbacane. Suprafetele de beton in contact cu pamantul se vorhidroizola prin vopsire cu bitum filerizat minim in doua straturi. Deasemenea si aripile si placilede racordare se vor hidroizola.Pe culei se vor monta dispozitive de acoperirea rosturilor de dilatatie etans.Dupa executia infrastructurii si suprastructurii, se va realiza impermeabilizarea intradosuluisuprastructurii prin aplicare de pelicule speciale de protectie.Racordarea cu terasamentele se face prin sferturi de con pereate. Deasemenea, se vor prevedeaplaci de racordare din beton armat.Pe terasamente se vor executa scari de acces si casiuri pentru evacuarea apelor pluviale.In zona podului, albia raului este amenajata. Eventualele degradari de la amenajarea de albie sevor repara. Deasemenea, albia se va curata de depuneri, gunoaie si vegetatie.Pe perioada executiei lucrarilor la pod, circulatia rutiera se va face pe o varianta provizorie,amplasata in aval, in imediata vecinatatea a podului definitiv.Pe toata perioada executiei lucrarilor, siguranta circulatiei va fi asigurata prin panouri deavertizare si atentionare, indicatoare si marcaje rutiere.

13. REABILITARE POD KM 42+783.42 (KM 42+824.00) PESTE SCURGERE LACAMPULUNGLuand in considerare clasa tehnica a podului si pentru aducerea la parametrii normali defunctionare si exploatare sunt necesare urmatoarele lucrari:

· Desfacerea straturilor caii pe partea carosabila si trotuare· Suprabetonarea fasiilor cu goluri, asigurarea unei parti carosabile de 7.80m si 2 trotuare

de 1.50m latime utila.· Executia integrala a tuturor elementelor caii pe partea carosabila si pe trotuare.· Montarea parapetului pietonal si a parapetului directional pe pod· Montarea dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie in zona culeilor· Repararea cu mortare speciale si protectia cu vopsea a intradosului suprastructurii· Consolidarea fundatiilor si elevatiilor prin camasuire si injectii in corpul fundatiilor cu

mortar de ciment· Adaptarea culeilor la noua latime a caii pe pod prin suprainaltarea zidurilor de garda si

azidurilor intoarse si amenajarea consolelor de trotuar pe zidurile intoarse;· Executarea unor aripi noi din beton;· Degajarea albiei (decaparea suprafeţei de vegetaţie pe cca. 5 cm grosime) in zona podului



14. POD REABILITAT KM 57+505.29 (KM 57+507.00) PESTE RAUL ARGESEL LA VALEAMARELuand in considerare clasa tehnica a podului si pentru aducerea la parametrii normali deexploatare sunt necesare urmatoarele lucrari:

· Desfacerea caii pe partea carosabila si trotuare· Consolidarea si largirea suprastructurii pentru o parte carosabila de 7.80m si 2 trotuare de

1.50m latime. Din calculele efectuate a rezultat ca podul nu poate fi consolidat numai prinexecutia unei placi de suprabetonare cu console. Astfel, se vor executa doua grinzi laterale si placade suprabetonare cu console, asa cum a fost prevazut in Studiul de Fezabilitate elaborat in anul2008. Grinzile proiectate au latimea de 0.40m si vor urmarii forma grinzilor existente.

· Avand in vedere lungimea podului precum si profilul longitudinal al acestuia, se vorelemina gurile de scurgere existente.

· Repararea integrala a tuturor elementelor caii pe partea carosabila si pe trotuare· Montarea parapetului pietonal si a parapetului directional de pod· Reconditionarea aparatelor metalice de rezemare· Protectia intradosului suprastructurii cu vopsea speciala.· Inlocuirea rosturilor de dilatatie existente;· Prevederea de placi de racordare;· Refacerea pereului din fata culeelor· Executia de scari si de casiuri in zona rampelor de acces· Degajarea albiei (decaparea suprafeţei de vegetaţie pe cca. 5 cm grosime) in zona podului

Lucrarile se vor executa pe jumatate de cale, cu devierea circulatiei pe jumatatea deschisacirculatei rutiere.Pe toata perioada executiei lucrarilor, siguranta circulatiei va fi asigurata prin panouri deavertizare si atentionare, indicatoare si marcaje rutiere.

15. POD NOU KM 66+705.37 (KM 66+889.00) PESTE SCURGERE LA DRAGOSLAVELECa urmare a starii tehnice nesatisfacatoare a podului (in special starea suprastructurii si fundareasuperficiala a infrastructurii), se recomanda executia unui pod nou in amplasamentul actual.Podul proiectat este situat in amplasamentului podului existent, motiv pentru care este necesaraexecutarea unei variante provizorii de circulatie pe parcursul executiei si demolarea poduluiexistent.Podul nou are deschiderea de 10.00m, iar lungimea totala este de 12.74m (inclusiv zidurileintoarse).Suprastructura noua este alcatuita din 16 grinzi prefabricate precomprimate tip “T” avandlungimea de L=10.0m si inalimea de h=0.42m, asezate joantiv, solidarizate cu placa desuprabetonare turnata monolit de minim 12cm grosime.In sectiune transversala podul asigura o parte carosabila de 7.80m si doua trotuare de 1.50mlatime fiecare. Latimea totala a podului este de 11.30m.Deasemenea, podul este la intrarea in curba la dreapta astfel ca panta transversala a caii esteunica.Infrastructura este alcatuita din culei masive din beton, fundate direct.Racordarea cu terasamentele se face cu sferturi de con pereate.Amenajarea de albie existenta se va repara. Albia se va curata de depuneri, gunoaie si vegetatie.Pe perioada executiei lucrarilor la pod, circulatia rutiera se va face pe o varianta provizorie, situatain amonte de podul existent.Pe toata perioada executiei lucrarilor, siguranta circulatiei va fi asigurata prin panouri deavertizare si atentionare, indicatoare si marcaje rutiere.


16. POD KM 67+468.58 (KM 67+482.60) PESTE RAUL DAMBOVITA LADRAGOSLAVELEPodul a fost reabilitat in anii 2008-2009 de firma S.C. Drum Art SRL pe baza proiectului intocmitde SC Expert Proiect 2002 SRL. La data elaborarii prezentului Proiect Tehnic, lucrarea nu a fostsupusa receptiei finale. In consecinta, lucrarea nu face obiectul proiectului.

17. POD NOU KM 68+477.22 (KM 68+472.94) PESTE VALEA CASELOR LADRAGOSLAVELEIn Studiul de Fezabilitate elaborat de S.C. IPTANA S.A. in anul 2008 se recomanda solutia deconsolidare prin suprabetonare si precomprimare exterioara a suprastructurii si camasuireainfrastructurilor.Recomandarea Expertizei Tehnice intocmite in anul 2011 este de inlocuire a podului existent cu unpod nou care sa indeplineasca cerintele clasei “E” de incarcare.Deasemenea, pentru asigurarea capacitatii portante necesara solicitarilor clasei “E” de incarcare,grinzile marginale ale structurii existente trebuiesc suplimentate atat ca sectiune de beton cat sica armatura. Avand in vedere ca, la acest pod, grinzile marginale sunt identice cu grinzilecentrale, se impune fie inlocuirea acestora fie adaugarea unei grinzi de o parte si de alta asuprastructurii.Astfel, conform observatiilor de mai sus precum si Expertizei Tehnice, se va executa un pod noucare sa corespunda clasei “E” (convoi A30 si vehicul special V80) de incarcare.Podul proiectat are o deschidere de 15.00m, iar lungimea totala este de 21.50m (inclusiv zidurileintoarse).Suprastructura podului este alcatuita din 9 grinzi prefabricate monobloc, cu armatura aderentapreintinsa, cu lungimea de L=15.0m si inaltimea h=0.93m, asezate joantiv. Peste acestea se toarnaplaca de suprabetonare cu console din beton armat.In sectiune transversala, se asigura parte carosabila de 7.80m latime si doua trotuare de cate2.00m latime fiecare. La limta partii carosabile sunt prevazuti parapeti de protectie directionalimetalici, de tip foarte greu, iar la limita trotuarelor parapeti pietonali din teava rotunda.Infrastructura este reprezentata de doua culei masive fundate direct prin bloc de fundare dinbeton simplu si elevatie din beton armat. Culeele sunt prevazute cu zid de garda si ziduri intoarsedin beton armat. Deasemenea, in spetele culeelor se va executa cate dren din piatra bruta, apelecolectate fiind eliminate prin barbacane. Suprafetele de beton in contact cu pamantul se vorhidroizola prin vopsire cu bitum filerizat minim in doua straturi. Deasemenea si aripile si placilede racordare se vor hidroizola.Pe culei se vor monta dispozitive de acoperirea rosturilor de dilatatie etans.Dupa executia infrastructurii si suprastructurii, se va realiza impermeabilizarea intradosuluisuprastructurii prin aplicare de pelicule speciale de protectie.Racordarea cu terasamentele se face prin sferturi de con pereate. Deasemenea, se vor prevedeaplaci de racordare din beton armat, cu lungime de 3.0m.Pe terasamente se vor executa scari de acces si casiuri pentru evacuarea apelor pluviale.In zona podului, albia raului este amenajata cu ziduri din zidarie de piatra. Aceasta se va repara,se vor imlocuii zidaria lipsa si se va rostuii acolo unde este cazul. Deasemenea, albia se va curatade depuneri, gunoaie si vegetatie.Pe perioada executiei lucrarilor la pod, circulatia rutiera se va face pe o varianta provizorie.Pe toata perioada executiei lucrarilor, siguranta circulatiei va fi asigurata prin panouri deavertizare si atentionare, indicatoare si marcaje rutiere.

18. POD REABILITAT KM 72+500.61 (KM 72+483.96) PESTE RAUL DAMBOVITA LARUCARLuand in considerare clasa tehnica a podului si pentru aducerea la parametrii normali deexploatare sunt necesare urmatoarele lucrari:

· Desfacerea straturilor caii pe partea carosabila si trotuare


· Refacerea protectiei ancorajelor cablelor de pretensionare a grinzilor.· Repararea zonelor cu degradari la structura de rezistenta cu mortare si betoane speciale.· Protectia intradosului suprastructurii cu vopsea speciala.· Repararea liselor de trotuar.· Executia integrala a tuturor elementelor caii pe partea carosabila sip e trotuare.· Montarea parapetului de siguranta si parapetului pietonal pe pod.· Renuntarea la gurile de scurgere;· Montarea a noi dispozitive de acoperire a rosturilor de dilatatie in zona pilelor si culeilor.· Curatarea de rugina si aplicarea masurilor de protective a aparatelor metalice de rezemare· Repararea zonelor degradate la pile si culei cu betoane si/sau mortare speciale· Curatatrea banchetelor de rezemare la infrastructura· Completari si refaceri la sferturilor de con· Executia de scari si casiuri in zona rampelor de acces· Degajarea albiei (decaparea suprafeţei de vegetaţie pe cca. 5 cm grosime) in zona podului


19. POD REABILITAT KM 72+986.0 (KM 72+980.72) PESTE PARAUL RAUSOR LA RUCARLuand in considerare clasa tehnica a podului si pentru aducerea la parametrii normali deexploatare sunt necesare urmatoarele lucrari:

· Desfacerea straturilor caii inclusiv a trotuarelor;· Executia unei placi de suprabetonare care sa asigure mentinerea latimii actualei parti

carosabile si a 2 trotuare de 1.50m latime utila;· Executia integrala a tuturor elementelor caii pe partea carosabila si pe trotuare· Montarea parapetului pietonal si a parapetului directional pe pod· Inlocuirea dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie· Practicarea unor gauri pentru aerisire, la intradosul fasiilor· Repararea cu mortare special si protectia cu vopsea a intradosului suprastructurii· Reparatii la elevatiilor infrastructurilor· Reparatii la zidaria de piatra a amenajarii de albie, refacerea acesteia si rostuirea zidariei.· Curatirea de gunoaie a albiei si reparatii la radierul albiei.


20. POD REABILITAT KM 105+560.70 (KM 106+015.00) PESTE PARAUL TURCULUI LAMOECIU DE JOSPentru aducerea podului la parametrii normali de exploatare sunt necesare urmatoarele lucrari:

· Desfacerea straturilor caii inclusiv trotuarele;· Refacerea integrala a elementelor caii inclusiv trotuarele;· Montarea parapetului de siguranta elastic pe pod si reconditionare parapetului pietonal;· Montarea dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie la culee;· Eliminarea gurilor de scurgere si betonarea golurilor ramase;· Repararea zonelor de beton degradat la suprastructura cu mortare speciale si/sau prin

rebetonare;· Protectia intradosului suprastructurii prin vopsire cu materiale speciale;· Repararea elevatiilor cu mortare special si/sau rebetonare;


· Curatarea banchetelor de rezemare;· Repararea sferturilor de con, a scarilor si casiurilor;

Degajarea albiei (decaparea suprafeţei de vegetaţie pe cca. 5 cm grosime) in zona poduluiLucrarile se vor executa pe jumatate de cale, cu devierea circulatiei pe jumatatea deschisacirculatei rutiere.Pe toata perioada executiei lucrarilor, siguranta circulatiei va fi asigurata prin panouri de

21. POD REABILITAT KM 106+679.33 (km. 106+948) PESTE PARAUL SIMION LAMOECIU DE JOSPentru aducerea podului la parametrii normali de exploatare sunt necesare urmatoarele lucrari:

· Protectia intradosului suprastructurii si elevatiilor culeelor prin vopsire materiale speciale;· Refacerea imbracamintii pe partea carosabila;· Inlocuirea parapetului de siguranta de tip greu cu foarte greu (pe o singura parte).


22. POD REABILITAT KM 108+577.37 (KM. 108+125.00) PESTE PARAUL POARTA LABRANPentru aducerea podului la parametrii normali de exploatare sunt necesare urmatoarele lucrari:

· Desfacerea straturilor caii pe partea carosabila si pe trotuare;· Repararea zonelor degradate la intradosul boltii, la timpane si la lisele de trotuar, cu

betoane si/sau mortare speciale precum si protectia acestor zone cu material speciale;· Refacerea integrala a elementelor caii pe partea carosabila si pe trotuare;· Reconditionarea parapetului pietonal si montarea unui parapet de siguranta de tip elastic;· Curatarea si calibrarea albiei.


23. POD REABILITAT KM 116+109.90 (KM. 116+663.00) PESTE PARAUL SOHODOL LARASNOVPentru aducerea podului la parametrii normali de exploatare sunt necesare urmatoarele lucrari:

· Desfacerea integrala straturilor caii pe partea carosabila si pe trotuare;· Refacerea integrala a elementelor caii pe partea carosabila si pe trotuare;· Inlocuirea dispozitivului de acoperire a rostului de dilatatie;· Reconditionarea parapetului pietonal si a celui directional de pe rampe si montarea unui

parapet de siguranta elastic pe pod;· Repararea zonelor degradate de beton din infrastructura si suprastructura cu mortare

speciale, protectia intradosului suprastructurii si a elevatiei culeelor prin aplicare de peliculespeciale de protectie;

· Curatarea si calibrarea albiei.Lucrarile se vor executa pe jumatate de cale, cu devierea circulatiei pe jumatatea deschisacirculatei rutiere.Pe toata perioada executiei lucrarilor, siguranta circulatiei va fi asigurata prin panouri deavertizare si atentionare, indicatoare si marcaje rutiere.

24. POD NOU KM 117+043.40 (KM. 117+358.00) PESTE PARAUL PANICEL LA RASNOVPodul proiectat a fost dimensionat la clasa “E” (convoi A30 si vehicul special V80) de incarcare.


Podul proiectat are o deschidere de 8.00m, iar lungimea totala este de 11.14m (inclusiv zidurileintoarse).Suprastructura podului este alcatuita din 16 grinzi prefabricate monobloc, cu armatura aderentapreintinsa, cu lungimea de L=8.0m si inaltimea h=0.42m, asezate joantiv. Peste acestea se toarnaplaca de beton armat monolit realizand astfel o dala cu console din beton armat si precomprimat.In sectiune transversala, se asigura parte carosabila de 7.80m latime si doua trotuare de 1.50mlatime totala. La limta partii carosabile sunt prevazuti parapeti de protectie directionali metalici,de tip foarte greu, iar la limita trotuarelor parapeti pietonali din teava rotunda.Infrastructura este reprezentata de doua culei masive fundate direct prin bloc de fundare dinbeton simplu si elevatie din beton armat. Culeele sunt prevazute cu zid de garda si ziduri intoarsedin beton armat. Deasemenea, in spetele culeelor se va executa cate dren din piatra bruta, apelecolectate fiind eliminate prin barbacane. Suprafetele de beton in contact cu pamantul se vorhidroizola prin vopsire cu bitum filerizat minim in doua straturi. Deasemenea si aripile si placilede racordare se vor hidroizola.Pe culei se vor monta dispozitive de acoperirea rosturilor de dilatatie etans.Dupa executia infrastructurii si suprastructurii, se va realiza impermeabilizarea intradosuluisuprastructurii prin aplicare de pelicule speciale de protectie.Racordarea cu terasamentele se face cu aripi din beton turnate monolit. Deasemenea, se vorprevedea placi de racordare din beton armat, cu lungime de 3.0m.Pe terasamente se vor executa scari de acces si casiuri pentru evacuarea apelor pluviale.In zona podului, albia paraului se va curata de vegetatie si se va profila pe o lungime de cca. 25min amonte si in aval.Podul proiectat a fost dimensionat la clasa “E” (convoi A30 si vehicul special V80) de incarcare.Pe perioada executiei lucrarilor la pod, circulatia rutiera se va face pe o varianta provizorie.Pe toata perioada executiei lucrarilor, siguranta circulatiei va fi asigurata prin panouri deavertizare si atentionare, indicatoare si marcaje rutiere.

25. POD REABILITAT KM 120+218 (km. 120+813.00) PESTE PARAUL GHIMBASEL LARASNOVPentru aducerea podului la parametrii normali de exploatare sunt necesare urmatoarele lucrari:

· Desfacerea in totalitate a straturilor caii, desfacerea trotuarelor, demontarea parapetilorpietonali, desfacerea hidroizolatiei si a stratului suport al acesteia;

· Refacerea integrala a tuturor elementelor caii pe partea carosabila si trotuare;· Montarea parapateului pietonal si a parapetului de siguranta directional de tip foarte greu

pe pod;· Montarea a noi dispozitive de acoperire a rosturilor de dilatatie· Repararea zonelor cu betoane degradate de la suprastructura si la elevatiile culeelor prin

aplicarea de mortare special si/sau rebetonare;· Impermeabilizarea intradosului suprastructurii prin aplicare de pelicule de protectie;· Curatarea de gunoaie, depuneri si vegetatie a lucrarilor hidrotehnice. Deasemenea, zonele

degradate se vor repara si amenajarea corespunzator.Lucrarile se vor executa pe jumatate de cale, cu devierea circulatiei pe jumatatea deschisacirculatei rutiere.Pe toata perioada executiei lucrarilor, siguranta circulatiei va fi asigurata prin panouri deavertizare si atentionare, indicatoare si marcaje rutiere.

Demolarea podurilor existente

Demolarea podului existent va începe după ce au fost luate toate măsurile de semnalizareşi marcare provizorie pentru desfăşurarea traficului în condiţii de siguranţă.Demolarea se va face exclusiv prin mijloace mecanizate şi ocazional prin mijloacemanuale.


În cadrul procesului de demolare nu se vor folosii materiale explozibile sau agenţi chimicice pot afecta mediul înconjurător.Materialele rezultate din demolarea podului vor fi manipulate şi transportatecorespunzător, urmând a fi depozitate în gropi de gunoi autorizate amplasate pe câtposibil în vecinătatea şantierului.Niciunul din podurile prevãzute a se demola şi reconstrui nu este amplasat în vecinãtateasau în interiorul celor douã arii protejate identificate.

13. Lucrari hidrotehnice

Pentru limitarea fenomenelor cu caracter distructiv ale cursurilor de apa, care au afectatDN73 de-a lungul timpului, s-au prevazut la faza Studiu de Fezabilitate urmatoarelelucrari pe judete:1. In judetul Arges- Raul Targului – Pod Km 35+974.25 (KM 36+000.00)TerasamenteZid de gabioaneProtectie cu piatra brutaDig de deviere albie- Raul Dambovita – Pod Km 67+468.58 (KM 67+482.60)TerasamenteZid din betonZid de gabioaneDig de deviere albie2. In judetul Brasov- Raul Turcului – Pod KM 106+679.33 (km. 106+948)TerasamenteZid de gabioaneCalibrare albie- Raul Ghimbasel – Pod KM 120+218 (km. 120+813.00)TerasamenteZid de gabioaneCalibrare albie

Pe durata elaborãrii proiectului tehnic s-au identificat urmãtoarele lucrãri hidrotehnicenecesare:

Ø Pod KM 31+126.33 (KM 31+166.90):o Reparaţii apãrãri de maluri din gabioane existente;o Refacere rizbermã aval de pragul existent

Ø Pod KM 32+423.60 (KM 32+464.97):o Lucrãri de apãrare maluri amonte şi aval de pod;o Prag de fund din gabioane (prag deversor, bazin disipator şi rizbermã), amplasat în

avalØ Pod Km 35+974.25 (KM 36+000.00):

o Completare protecţie mal drept amonte cu zid din gabioaneo Protecţie mal stâng amonte pod cu pereu din piatrã pe o lungime de 175 m

Ø Pod KM 106+679.33 (km. 106+948):


o Apãrare de mal drept cu zid din gabioaneo Protecţie talveg (prag de fund) cu zid din gabioane, l = 40 m

Ø Pod KM 108+577.37 (KM. 108+125.00):o Prag de fund din gabioane, L = 25 m

Ø Pod KM 116+109.90 (KM. 116+663.00):o Prag de fund din gabioane, L = 18 m

Ø Pod KM 117+043.40 (KM. 117+358.00):o Curãţare de vegetaţie şi profilare albie pe 25 m amonte şi aval

Ø Pod KM 120+218 (km. 120+813.00) :o Consolidare albie cu zid de gabioane, L = 56 m

Ø Protecţie terasament drum KM 107+300 – KM 107+300 (mal Pârâu Turcu) cu zid decãptuşire din beton armat, L = 400 m

14. Mutări şi protejări de instalaţii

Proiectele de relocare/protejare utilitãţi (instalaţii) au fost întocmite atât în baza avizelorde principiu emise de deţinãtori cât şi în baza activitãţilor de verificare şi identificare înteren.Tipurile de proiecte şi cantitãţile aferente sunt descrise la pct. 3.1.1.Deţinãtorii reţelelor de utilitãţi sunt:

Ø RETELE TELECOMUNICATII – ROMTELECOM ARGESØ RETELE TELECOMUNICATII – ROMTELECOM BRASOVØ RETELE TELECOMUNICATII – ORANGE ROMANIA ARGESØ RETELE TELECOMUNICATII – ORANGE ROMANIA BRASOVØ RETELE DISTRIBUTIE GAZE NATURALE – SC PETROM DISTRIBUTIE GAZE DIRECTIA

REGIONALA VESTØ RETELE DISTRIBUTIE GAZE NATURALE – DISTRIGAZ SUD RETELE – DIRECTIA

REGIONALA VESTØ RETELE DISTRIBUTIE GAZE NATURALE – DISTRIGAZ SUD RETELE – DIRECTIA

REGIONALA SUDØ RETELE ELECTRICE – CEZ DISTRIBUTIE SAØ RETELE ELECTRICE – ELECTRICA TRANSILVANIA SUDØ RETELE APA – SC SERVICII EDILITARE MIOVENI SRLØ RETELE APA – SC APA CANAL 2000 SAØ RETELE APA – SC ADMINISTRARE SI EXPLOATARE A PATRIMONIULUI SI

SERVICIILOR DE UTILITATI PUBLICE ARGESØ RETELE APA – PRIMARIA MIHAESTIØ RETELE APA – PRIMARIA SCHITU GOLESTIØ RETELE APA – PRIMARIA VALEA MARE PRAVATØ RETELE APA – PRIMARIA DRAGOSLAVELEØ RETELE APA – PRIMARIA RUCARØ RETELE APA – PRIMARIA DAMBOVICIOARAØ RETELE APA – PRIMARIA FUNDATAØ RETELE APA – ASOCIATII LOCALE


Ø RETELE APA – SC UTILITATI PUBLICE BRAN SRLØ RETELE APA – PRIMARIA ZARNESTIØ RETELE APA – SC GOSCOM CETATEA RASNOV SAØ RETELE APA – SC DOROBEIU SRLØ RETELE CANALIZARE – SC SERVICII EDILITARE MIOVENI SRLØ RETELE CANALIZARE – PRIMARIA VALEA MARE PRAVATØ RETELE CANALIZARE – PRIMARIA RUCARØ RETELE CANALIZARE – COMPANIA DE APA BRASOVØ RETELE CANALIZARE – SC GOSCOM CETATEA RASNOV SAØ RETELE CANALIZARE – SC DOROBEIU SRL

15. Exproprieri

Pentru realizarea investitiei sunt necesare exproprieri pe anumite sectoare si anume:- pe zona celor 2 parcari de scurta durata (km 27+700 şi km 118+584);- pe zona benzii a 3-a proiectata între km59+490 şi km 60+225;- pentru amenajarea amonte si aval a podetelor;- pe zona unor supralargiri in curbele foarte stranse;- pe zonele necesare asigurãrii elementelor de siguranţa circulaţiei şi a alunecarilor deteren.Suprafatetele de teren ce urmeaza a fi acupate definitiv apartin domeniului public, aflat inadministrarea CNADNR SA, şi terenuri apartinand domeniului privat, aflate in procedurade expropriere.

Suprafata totala de teren care urmeaza a fi expropriata şi ocupată definitiv de proiect va fi:

Judet Total Din carePaduri

Din careLivezi

Paşuni şiteren arabil

Argeş 4.66 ha 1.04 ha 0.03 ha 3.59 haBraşov 2.99 ha 0.00 ha 0.00 ha 2.99 haTotal 7.75 ha 1.04 0.03 ha 6.58 ha

, din care în Situl ROSCI0194 Piatra Craiului (Jud. Argeş Km 75+600 ÷ KM Km 87+780):

Ø Total suprafaţã 0,63 ha, din care:o Pãduri 0,16 hao Livezi 0,00 hao Paşuni şi teren arabil 0.47 ha

Suprafetele de paduri sunt impartite, pe teritorii administrative, astfel:

Judet Localitate Suprafata de padure expropriata(ha)

AG Stâlpeni 0.27AG Mihăești 0.01

AG Valea MarePravăț 0.14

AG Dragoslavele 0.34AG Dâmbovicioara 0.13


total in afara zonaprotejata 0.88

total in zona protejata 0.16total 1.04

16. Gropi de împrumut și cariere

Pentru Modernizarea DN 73 Pitesti-Campulung-Brasov volumul total estimat deterasamente este de 150,000 mc - excavațiile având o valoare de 70,000 mc, iarumpluturile de 80,000 mc.Pentru executarea umpluturilor se va reutiliza atunci când esteposibil pământul excavat din debleu, cu condiția respectării cerințelor pentru calitateamaterialelor, si din gropile de imprumut identificate in zona. Se estimează ca circa 30%din volumul excavat nu va fi folosit la terasamente in corpul drumului, urmând a fieliminat (acoperire zilnică a deșeurilor din depozitele de deșeuri menajere, refacereazonelor degradate).

Pentru Modernizarea DN 73 Pitesti-Campulung-Brasov, în conformitate cu ProiectulTehnic, materiale adecvate au fost identificate în balastiere existente în următoarelelocații:

§ balastiera Titan SRL (Dârmăneşti, Jud. Argeş);§ balastiera Amfora Plus Trans SRL (Dârmăneşti, Jud. Argeş);§ exploatare agregate minerale in terasa (Râșnov. Jud. Brasov);

De asemenea necesitatea de material provenit din gropi de împrumut se va asigura peamplasamente (terenuri) disponibile din cuprinsul UAT-urilor strabatute de drum, curespectarea restrictiilor existente.

Conform datelor furnizate de proiectant vor fi necesare urmatoarele cantitati demateriale:

§ 31,000 mc material general de umplutura§ 10,000 mc piatra sparta§ 135,000 mc balast pentru fundatie§ 200,000 mc asfalt care la randul sau necesita agregate§ 30,000 mc beton care de asemenea la randul sau necesita agregate.

Pentru minimizarea impactului asupra mediului, se propun următoarele recomandări înexploatarea gropilor de împrumut:

§ lucrările de decopertare se vor realiza astfel încât pământul vegetal sa poată fi utilizatpentru realizarea de lucrări de refacere a terenurilor degradate sau sa fie depozitat,pentru a fi utilizat la refacerea cadrului natural in zona gropilor după închidereaacesteia;

§ perimetrele aferente gropilor de împrumut se vor marca cu borne si panouri deavertizare;

§ pentru lucrările de refacere a condițiilor inițiale de mediu după terminarea lucrărilorse va analiza, împreuna cu autoritățile locale, posibilitatea utilizării pentru umplere adeșeurilor de pământ rezultate de la alte lucrări din zona;

§ toate materialele inerte vor putea fi folosite in cadrul lucrărilor de la carierele debalast din zona sau transportate la depozitele de deșeuri menajere din vecinătateazonelor de amplasare a acestora.


17. Depozite intermediare de materiale

Piatra naturala si balastul vor fi depozitate doar în organizările de santier (padocurilebazelor de producţie) sau in depozite special amenajate, pe platforme betonate. Se vorcrea depozite temporare de sol vegetal in zonele adiacente drumului în vederea refaceriizonelor afectate de lucrări.

18. Traficul de șantier

Traficul de şantier va consta din vehiculele necesare transportului de materiale deconstrucţie, transportul deşeurilor rezultate în perioada de execuţie, precum şi alteactivităţi înrudite (transport de carburant la utilaje, transport de apă şi alimente pentrupersonalul de execuţie, transport de pasageri pentru supraveghere şi control etc.).

Utilaje/vehicule necesare realizării lucrărilor sunt:

§ buldoexcavatoare;§ excavatoare;§ încărcătoare frontale;§ vibrocompactori pe pneuri;§ cilindrii vibrocompactori;§ autocamioane/autobasculante de diferite capacitati in general de peste 16 tone,;§ autocisterne, autoizoterme pentru transport produsele bituminoase la cald;§ repartitoare mixturi asfaltice;§ autobetoniere si pompele de beton;§ autogredere;§ macarale;§ trailere pentru transportul utilajelor, a elementelor prefabricate mari si a altor piese

grele;§ autocisterne pentru transportul carburantilor.

Totodată, pe perioada construcției vor fi utilizate și vehicule pentru transportulangajaților.

Cea mai mare intensitate a traficului este estimată în perioadele de lucru la terasamente şide realizare a lucrărilor din beton, iar cea mai mică intensitate în timpul operaţiunilor derealizare a sistemului rutier.

De asemenea, s-a luat în consideraţie traficul de la începutul şi sfârşitul zilei de lucru(comun tuturor fazelor de construcţie) când autocamioanele sunt retrase din traseu şiparcate pe timpul nopţii.

Astfel, manevrarea materialelor atat pe amplasamentul organizarilor de santier, cat si alfronturilor de lucru, numarul si tipul utilajelor depind de tipul lucrarilor executate,acestea variind de la o operatiune la alta. Graficul de excutie al lucrarilor va fi insotit si deun grafic privind utilizarea echipamentelor, utilajelor si vehiculelor.

Circulaţia de şantier a fost proiectată şi evaluată în raport cu următoarele elemente:

§ volumul de materiale necesar a fi transportat pe şantier;§ categoriile de materiale care trebuie transportate: pământ, balast, ciment, beton de

ciment, emulsie bituminoasă, beton asfalt, elemente prefabricate, vopsea pentrumarcaje etc.;

§ categoriile de vehicule existente (capacitate) şi consumul specific de carburant;§ intervalele de timp afectate executării diferitelor categorii de lucrări;


§ viteza medie de deplasare permisă: 50 km/h;§ intervalele de timp necesare pentru operaţiile de încărcare/descărcare: 5-10 minute.

19. Estimari privind forta de munca

Numărul de muncitori implicaţi zilnic în perioada de vârf a lucrărilor va fi de maxim 150persoane/zi în perioada de vârf a lucrărilor;

Numarul de persoane implicate in faza de intretinere si operare va fi conform cuschemelor de organizare a Direcțiilor Regionale de Drumuri și Poduri (max 10persoane/lot).

3.1.4 LUCRARI IN CURS DE EXECUTIE

Stadiul actual al lucrarilor (desfasurate in baza AC 087/03.10.2012) este limitat la fazeincipiente si izolate, de decopertare a stratului de pamant vegetal si de imbracamintiasfaltice.

Conform autorizaţiei de construire AC 087 din 03.12.2012 se execută lucrări pe sectorulcuprins între Piteşti şi Câmpulung, Km 13+800 – Km 42+850.

Lucrarile sunt limitate atat ca intindere (17% din lungimea tronsonului de drum) cat si calatime – cca 2m, doar in zonele de casetare a sistemului rutier. Prin specificul lor, lucrarilese desfasoara pe ampriza existenta a drumului, strict in zonele fara utilitati, lucrari depoduri, hidrotehnice sau de consolidare, si fara drumuri laterale.

Nu s-au demarat lucrari la poduri sau lucrari aferente albiilor acestora (hidrotehnice),lucrari de consolidare si nici lucrari la intersectiile cu drumurile laterale.

3.2 JUSTIFICAREA NECESITĂŢII PROIECTULUI

Lipsa unei infrastructuri rutiere adecvate are efecte negative asupra economiei sitransportatorilor auto, prin cresterea timpilor si costurilor de transport pe drumurilenationale, prin cresterea consumurilor de carburant, precum si prin majorarea costurilorlegate de intretinerea si repararea mijloacelor de transport.

Legatura rutiera existentă obliga, in prezent, traversarea unor zone rezidentiale si pentrutraficul de tranzit, care solicita intens sistemele rutiere existente si care conduce la poluaresonora si chimica in zone locuite tranzitate. Datorita acestei situatii se impune realizarea deurgenta a unei legaturi moderne, extraurbane, ea fiind parte din proiectul analizat.

Utilitatea proiectului consta in rezolvarea acestor probleme, precum si în facilitarea peviitor a unui sistem de intretinere a carosabilului.

Modernizarea DN73 este necesara si oportuna pentru crearea unei cai de comunicatiemoderna, cu implicatii in dezvoltarea regionala a zonei, a fluidizarii traficului, a devieriitraficului de tranzit, cresterii sigurantei utilizatorilor, micsorarea timpilor de parcurs,scaderea poluarii la toate nivelele in zonele tranzitate in prezent.

3.3 LIMITELE AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI

DN73 Pitesti - Campulung – Brasov, km 13+800 – km 42+850 si km 54+050 – km 128+250va fi încadrat de terenuri agricole, pășuni, livezi, păduri.


Zona cuprinsă între km 42+850 - km 54+050, DN 73 tranzitează municipiul Câmpulung şinu face obiectul prezentului proiect.

Limita dintre judetul Arges si Brasov se gaseste in zona kilometrului 92.

Drumul naţional DN 73 face legatura intre partea de sud si zona centrala a României;porneşte din municipiul Piteşti şi străbate Depresiunea Muscelului, apoi Pasul Rucăr -Bran, Depresiunea Branului, oprindu-se în municipiul Braşov (în Ţara Bârsei).

Traseul drumului urmează una dintre cele mai vechi rute de legătură între Muntenia şiTransilvania, facilitând de-a lungul timpului legăturile comerciale şi culturale între acestedouă regiuni ale tarii.

Drumul traversează zone de deal-munte cu potential turistic, în care s-a dezvoltat înultimii ani cu preponderenţă agroturismul, cu multe monumente istorice de importanţănaţională şi mondială: Castelul Bran, Cetatea Ţărănească Râşnov, Schiturile Rupestre dinMuscel, Mausoleul de la Mateias.

Între ieşirea din municipiul Piteşti şi intrarea în municipiul Braşov DN 73 traverseazălocalităţile: Mioveni, Stâlpeni, Mihaieşti, Schitu Goleşti, Valea Mare Pravăţ, Dragoslavele,Rucăr, Dîmbrovicioara, Fundata, Moeciu, Bran, Zărneşti, Râşnov, Cristian.

Lungimea drumului supus modernizării este de 103,25 km, in care nu este inclus sectorulde drum intre km 42+850 - km 54+050, ce traverseaza municipiului Câmpulung.

Se precizează faptul că DN 73 a fost inclus între anii 2002-2005 într-un proces dereabilitare primară, care a constat în realizarea pe anumite sectoare a unui tratamentbituminos, pe altele asternerea unui strat de uzura din BA 16 - 4 cm, iar pe alteleranforsarea cu doua straturi asfaltice: un strat de uzură BA 16 - 4 cm şi un strat de binderde criblură BAD 25 - 5 cm. De asemenea pe sectorul km 37+000 – km 42+850 s-a facut oreciclare la cald a îmbrăcăminţii asfaltice existente şi s-a prevazut 4 cm BA 16.

Pe suprafeţele cu beton de ciment au fost reparate dalele degradate şi au fost prevăzuţi4cm BA 16+5cm binder de criblură BAD 25, dar numai pe anumite porţiuni.

Precizăm că reabilitarea primară s-a referit numai la suprafaţa carosabilă fără a seinterveni la poduri, podeţe, şanţuri, rigole, parapeţi, drumuri laterale, intrări în curţi,semnalizare verticală, semnalizare orizontală, etc.

3.4 ELEMENTE SPECIFICE CARACTERISTICE PROIECTULUI PROPUS

3.4.1 CAPACITATEA DE PRODUCŢIE

Avand in vedere specificul activitatilor care se vor desfasura pentru realizarea lucrariloranalizate in prezenta lucrare, practic nu va fi obtinuta o productie, insa poate ficonsiderata productie Modernizarea DN73 Pitesti - Campulung – Brasov, km 13+800 –km 42+850 si km 54+050 – km 128+250.

3.4.2 DESCRIEREA INSTALAŢIEI ŞI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE

In vederea reducerii impactului asupra mediului cat si din constrangeri generate desituatia existenta in teren, pentru dotarile organizarilor de santier exista urmatoareleposibilitati:


- Birourile se vor amenaja in zona Micesti (jud. Arges), Campulung (jud. Arges)precum si în alte amplasamente adecvate identificate in localitatile Rasnov,Cristian, Brasov (jud. Brasov);

- Principalele materiale rezultate in statii se vor aproviziona din bazele de productie(statii de asfalt si de betoane) existente. Principalele dotari de acest fel au fostidentificate in Pitesti, Campulung si Râșnov.

o In localitatea Dârmănești, in incinta balastierei Titan SRL se va amenaja unspatiu pentru instalarea si functionarea unei statii de producere a balastuluistabilizat;

o In municipiul Câmpulung (jud. Arges) s-a identificat un amplasament inzona industrial a municipiului, pentru care a fost emisa autorizatia deconstruire Nr. 85/22.07.2014 (emitent Primaria Municipiului Câmpulung)pentru o statie de mixturi asfaltice si de betoane (cu depozitele aferente). Labaza acestui document a stat decizia Nr. 613/21.07.2014 emisa de catre APMArgeş in baza Certificatului de Urbanism Nr. 66/29.04.2014 emis dePrimaria Municipiului Câmpulung. Baza de producţie funcţioneazã în bazaautorizaţiei de mediu Nr.343 din data 24.11.2014, emisã de APM Argeş.

o In Râșnov (jud. Brasov) exista o statie de betoane (proprietar SC ConcretBeton SRL) si o statie de asfalt mobila (zona Podul Turcului, proprietar SCMorani Impex SRL);

- Oricare alte suprafete de teren a caror marime si amplasare permit desfasurareaactivitatilor specifice.

3.4.3 DESCRIEREA PROCESELOR DE PRODUCŢIE ALE PROIECTULUI PROPUS

Nu este cazul.

3.4.4 MATERII PRIME, ENERGIA ŞI COMBUSTIBILII UTILIZAŢI. MODUL DE ASIGURARE AACESTORA

Materiile prime necesare realizării modernizarii DN73 sunt:

§ pământ pentru umplutură şi pământ vegetal;§ agregate minerale (piatră spartă, balast, pietriş, nisip);§ beton de ciment;§ beton asfaltic/mixtură asfaltică;§ emulsie cationică pentru amorsare straturi bituminoase;§ prefabricate din beton;§ parapeţi metalici;§ lemn pentru cofraje;§ vopsea şi diluant pentru realizare marcaje rutiere;§ carburantii (motorina) si lubrifiantii necesari functionarii utilajelor şi mijloacelor de

transport.

O parte din cantitatea de pământ necesară realizării terasamentelor va fi preluată dinsăparea debleurilor prevăzută în acest proiect, funcţie de rezultatul testelor de laborator.Restul cantităţii necesare va fi extras din cariere existente şi/sau din gropi de împrumutidentificate de constructor, în colaborare cu primăriile localităţilor din zonele adiacente.


Bilanțul de materiale este prezentat în tabelul următor.Material UM Productie proprie Achizitionat de la terti

Material umpluturi m3 Nu e cazul 80,000Balast si agregate de rau m3 Nu e cazul 135,000

Agregate de cariera tone Nu e cazul 10,000Mixturi asfaltice tone 500,000 Nu e cazul

Bitum tone Nu e cazul 17.500Betoane si agregate stabilizate m3 30,000 20,000

Otel beton tone Nu e cazul 250Ciment tone Nu e cazul 15,000

Filer tone Nu e cazul 24.000

Pentru o bună gospodărire/manevrare/utilizare a pământului/materialelor ce vor fifolosite pentru execuția lucrărilor vor fi necesare următoarele măsuri:

§ asigurarea calităţii constând din certificate de calitate şi documentaţie, determinăriale calității solului prin recoltarea de probe de pe amplasament;

§ asigurarea cantităţilor necesare constând din documente de însoţire a mărfii, cântăriresau măsurători de probe sau cantităţi furnizate;

§ evitarea degradării, prin acoperire sau depozitare adecvată;§ prevenirea furturilor, prin menţinerea unor evidenţe sistematice;§ asigurarea manevrării eficiente, prin folosirea în practică numai a dispozitivelor

adecvate: încărcătoare mecanice, motostivuitoare, macarale etc.;§ protecţia muncii în toate operaţiunile de transfer, încărcare, descărcare ce se vor

efectua pe bază de instructaje specifice şi cu utilizarea echipamentelor de protecţie;§ întreţinerea permanentă şi curăţarea drumurilor regionale şi a celor de şantier, prin

nivelarea lor cu autogredere, balastare, stropire;§ evitarea poluării cu praf şi pulberi, prin utilizarea mijloacelor de transport

închise/acoperite.

Materiile prime necesare realizării modernizarii nu se vor depozita pe amplasamentuldrumului, ele vor fi stocate temporar in cadrul organizărilor de şantier si in depoziteproprii,vor fi transportate cu mijloace de transport specifice.

Betonul de ciment şi betonul asfaltic/mixtura asfaltică nu se vor prepara peamplasamentul drumului, ele se vor prepara în instalaţii specializate în cadrulorganizărilor de şantier si vor fi transportate pe ampriza lucrarilor cu mijloace detransport specifice.

Emulsia cationică pentru amorsare straturi bituminoase, vopseaua şi diluantul pentrumarcaje vor fi aduse pe amplasament in recipiente etanșe din care vor fi descărcate inutilajele de lucru specifice. Vopsele și diluanţi utilizate în cadrul lucrărilor de întreţinere,protecţie şi marcaje rutiere, vor fi aduse in recipienti etansi din care vor fi descarcate inutilajele de lucru specifice. Bidoanele goale vor fi restituite producatorilor saudistribuitorilor, dupa caz.

Alimentarea cu carburanți a utilajelor şi mijloacelor de transport se va asigura din afaraşantierului, transportul carburanţilor efectuându-se cu cisterne auto, ori de cate ori va finecesar. În zonele punctelor de lucru nu vor fi depozitați carburanți.

Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse in șantier in stare de funcționare, având făcutereviziile tehnice si schimburile de lubrifianți. Schimbarea lubrifianților se va executa dupăfiecare sezon de lucru in ateliere specializate, unde se vor efectua si schimburile de uleiurihidraulice si de transmisie.


In cazul in care vor fi necesare operații de întreținere sau schimbare a acumulatorilorauto, acestea se vor executa intr-un atelier specializat, unde se vor efectua si schimburilede anvelope.

Energia electrică necesară desfăşurării activităţilor de construcţie va fi furnizată dinsistemul energetic national, prin bransarea la reteaua locala de energie electrica.

3.4.5 RACORDAREA LA REŢELELE UTILITARE EXISTENTE ÎN ZONĂ

Perioada de construcție

Pentru organizările de șantier și punctele de lucru se vor asigura următoarele utilități:

§ Alimentarea cu apa: apa potabila si industriala (preparare beton, stropire drumuri deacces si zone de lucru, spălare utilaje/echipamente, uz menajer) va fi furnizată infuncție de condițiile locale: din rețeaua publică existentă în zonă, iar daca branșareanu va fi posibilă se va realiza un puț forat, obținând în prealabil aviz de gospodărire aapelor de la Direcția Apelor; apa potabila se va achiziționa și din comert in bidoane deplastic;

§ Evacuarea apelor uzate: apele uzate rezultate din activitatea de organizare de șantier(ape uzate rezultate de la spălarea betonierelor și altor utilaje/echipamente sauanumitor componente) se vor preepura în decantoare și ulterior se vor refolosi îndiferite procese (preparare beton de clasa inferioara) sau se vor preepura înseparatoare de produse petroliere si se vor colecta în fose septice vidanjabile (ape de laspălarea utilajelor/echipamentelor sau anumitor componente), cu incadrarea ladescarcare a limitelor impuse prin NTPA 001; apelor uzate menajere de la birouri șilaboratoare se vor colecta în fose septice vidanjabile; în cadrul organizărilor de șantierși pe locații stabilite de conducătorii punctelor de lucru se vor instala toalete ecologicede o firma specializata, care va asigura buna funcționare a acestora, cu incadrarea ladescarcare a limitelor impuse prin NTPA 002;

§ Evacuarea apelor pluviale: apele pluviale din cadrul organizării de șantier vor fi colectasi preepura înainte de evacuarea din cadrul amplasamentului; apele pluviale din zonadepozitelor de materiale pulverulente se vor colecta prin șanțuri perimetralepreepurate în decantoare și ulterior se vor scurge liber pe suprafața terenurilorînvecinate sau se vor evacua în canale de irigații sau cursuri de apă; apele pluviale dinzona parcărilor utilajelor și mijloacelor de transport se vor colecta prin șanțuriperimetrale se vor preepura în decantoare și separatoare de produse petroliere șiulterior se vor scurge liber pe suprafața terenurilor învecinate sau se vor evacua încanale de irigații sau cursuri de apă, cu incadrarea in limitele admise prin NTPA 001;

§ Alimentare cu energie electrica: Energia electrică necesară desfăşurării activităţilor deconstrucţie va fi furnizată din sistemul energetic national, prin bransarea la reteaualocala de energie electrica (racord contorizat la LEA cea mai apropiata); alimentareacu energie electrica trifazata prin racordare de la rețea in tablouri electrice, tipizate,cu împământări verificate prin buletine PRAM, întrerupător general si prize 220/380V; tablourile electrice vor fi semnalizate cu panourile: pericol de electrocutare sipericol general, conform prevederilor legale in vigoare.

Perioada de operare

Alimentarea cu apa: Pentru alimentarea cu apa a spațiilor pentru servicii și va fi utilizataapa din puturi forate.


Evacuarea apelor uzate: Apele uzate fecaloid-menajere colectate in zona spațiilor pentruservicii vor fi colectate gravitational si vor fi tratate in statii de epurare mecano-biologice,de unde impreuna cu apele pluviale din incinta spațiilor pentru servicii, preepurate îndecantoare-separatoare de produse petroliere, sunt colectate in bazine de retenție deunde vor fi pompate in emisari locali sau pe terenurile adiacente.

Evacuarea apelor pluviale: Apele pluviale de pe suprafața drumului natioanl se vor colectaîn santurile/rigolele proiectate si se vor descarca in reteaua hidrologica locala sau peterenurile adiacente după preepurare în sisteme formate din decantoare-separatoare deproduse petroliere.

Alimentare cu energie electrica: Energia electrică necesară desfăşurării activităţilor deconstrucţie, dar şi operării anumitor componente ale proiectului (spații pentru servicii,sistem de iluminat) va fi furnizată din sistemul energetic national, prin bransarea lareteaua locala de energie electrica.

Alimentare cu energie termica: Agentului termic necesar operarii componentelor spațiilorpentru servicii va fi produs în centrale termice electrice, care se vor bransa la reteaualocala de energie electrica.

3.4.6 DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI ÎN ZONA AFECTATĂ DEEXECUŢIA INVESTIŢIEI

La finalizarea lucrărilor de construcție, constructorii au obligaţia reconstrucţiei ecologicea terenurilor ocupate temporar sau afectate şi situate de-a lungul traseului (inclusiv gropide imprumut).

Astfel, zonele afectate de lucrările de construcție vor fi reabilitate prin ecologizare,stabilizarea solului, așternerea de pământ vegetal, plantare vegetație specifica zonei(taluzuri, organizări de șantier, fronturi de lucru, drumuri de acces temporare, gropi deîmprumut). Utilizarea plantelor nu va avea numai un scop estetic ci și de reconstrucție aelementelor naturale.

O atenţie specială se va acorda zonelor ocupate temporar pentru realizarea lucrarilor:

§ limitarea la minimul necesar a suprafeţei ocupate;§ înainte de inceperea activității de construire, solul vegetal va fi excavat şi depozitat

într-un depozit special astfel încât, la terminarea lucrărilor, să asigure materialul derefacere a structurii vegetale a solului;

§ refacerea structurii solului prin discuire si aşezarea solului vegetal§ pe durata execuţiei lucrãrilor nu vor fi ocupate temporar suprafeţe de teren în

interiorul ariilor protejate.

Prin reconstrucţia ecologică, se vor indeplini urmatoarele obiective:

§ reducerea impactului lucrarilor§ protectia solului impotriva eroziunii§ restaurarea vegetatiei afectate de-a lungul aliniamentului§ stabilirea unei conexiuni vizuale a infrastructurii rutiere cu mediul adiacent§ completarea aplicabilitatii altor masuri corective si/sau preventive§ avantajul integrarii in peisaj a elementelor asociate infrastructurii si imbunatatirea

calitatii esteticii mediului.


Activitatile legate de integrarea noilor lucrări în mediu si peisaj se vor baza in principal peutilizarea solului, restaurarea vegetatiei existente si integrarea infrastructurii rutiere inpeisaj. Pentru respectarea acestor condiții, vor fi utilizate urmatoarele criterii dereplantare:

§ Zonele ocupate temporar de-a lungul terenurilor cultivate vor fi retrocedate din punctde vedere morfologic, inainte de fertilizare si intinderea solului vegetal. Plantareaulterioara a culturilor eliminate va fi realizata dupa criteriile proprietarilor.

§ Curatarea si taluzurile terasamentului generate de lucrarile de infrastructura vor firefacute prin fertilizare si intinderea stratului de pamant vegetal si mai tarziu, prininsamantare hidraulica cu specii de iarba.

§ De asemenea, s-a considerat restaurarea unor zone de ocupare definitiva, intrealiniament si drumurile prevazute. Fiind o zona plana, unde predomina culturile,lucrarile vor fi integrate pe cat posibil in mediu, si numai zonele din apropiereataluzurilor mari care sunt vizibile vor fi re-vegetate. Aceasta re-vegetare consta inremodelarea terenului si fertilizarea vegetala a terenului.

§ Refacerea zonelor afectate de santier pentru drumurile tehnologice, zonele de pastraresi pichetare, etc prin acoperirea cu sol vegetal si cultivarea de iarba.

§ In cadrul activitatilor de replantare prevazute (taluze, spaţiile verzi din parcãrileproiectate, etc.) si in special pentru selectionarea speciilor de vegetatie se vor lua inconsiderare aspecte precum disponibilitatea solului vegetal de-a lungulaliniamentului, clima si vegetatia existenta.

§ In cadrul lucrarilor de replantare care vor fi realizate pentru integrarea peisajului,solurile vegetale extrase din zona aliniamentului vor fi reutilizate, care vor permiteprezenta semintelor perfect adaptate la clima si la conditiile solului, ceea cepresupune economii importante la cantitatile care vor fi executate.

§ Se va realiza un echilibru al solului vegetal, tinand cont de solul vegetal original dincadrul indepartarii pamantului prin excavatii, si cel cel necesar pentru suprafeteledefinite in cadrul proiectului. In general se considera o medie de 20 cm grosime astratului de sol vegetal.

Pentru a reduce impactul drumului national asupra mediului şi pentru a contopi pe câtposibil noile lucrări cu peisajul se recomandă:

§ tratarea rambleurilor și debleurilor mici pe terase în trepte (atunci când este posibil);§ tratarea celorlalte parcele care nu se mai pot cultiva (nu sunt accesibile, sunt prea mici

sau sunt prea departe de ferme);§ plantarea rambleurilor cu plante erbacee specifice zonelor. La baze si berme, se vor

planta arbori de talie mica și arbuşti. Pe fundul văilor va trebui păstrată continuitateaagricolă a pășunatului.

§ plantarea zonelor spațiilor pentru servicii cu arbori, arbuști si iarba.

Alte măsuri sunt reprezentate de realizarea de amenajări peisagistice pentru parcări,sensuri giratorii, intersecții, spații pentru servicii.

Planificarea intervenţiilor verzi a fost realizată cu scopul îmbunătăţirii demarăriidezvoltării proceselor spontane care în viitor pot deveni independente şi capabile sădezvolte şi să accentueze capacitatea sistemului natural. În acest scop este necesarăorganizarea unor intervenţii specifice prin care să se depăşească cu succes faza critică derecuperare iniţială, de obicei mai îndelungată şi mai dificilă. Aceste intervenţii trebuie săpăstreze, ori de câte ori va fi posibil, recuperarea vegetaţiei şi faunei autohtone pentru ca


sistemul să evolueze într-o stare naturală. Rezultatul plantării “artificiale” estereconstrucţia unei structuri dinamice în care trebuie să se acorde o atenţie deosebităechilibrului. Este necesar ca distribuţia plantelor să încerce să copieze formele naturale şisă asigure o legătură între nou şi existent. Plantele selectate pentru acest proiect vor finumai specii locale. Este clar că aceste plantări, în faza de înrădăcinare şi primă creştereva fi în orice caz artificială, deoarece vor fi făcute de om şi vor determina afânări şi le vorface să se distingă de restul comunităţilor existente; însă cu timpul sistemul va puteaevolua independent, oferind în final o situaţie cât mai naturală posibil.

În alegerea speciilor de vegetaţie care vor fi utilizate in cadrul activitatilor de replantare side integrare in peisaj va trebui să se ţină seama de următoarele indicaţii orientative:

§ caracteristicile climatice ale zonei§ criteriul fito-sociologic (interactiunea dintre diferite specii si mediul acestora)§ coerenţa cu flora şi vegetaţia locală§ dezvoltarea biodiversităţii§ uşurinţa înrădăcinării§ uşurinţa de găsire pe piaţă§ grad redus de întreţinere§ valoare estetică şi naturalistă§ funcţionalitatea structurii§ caracteristicile condiţiilor staţionare

Astfel, speciile selectate pentru realizarea re-vegetatiei trebuie sa indeplineascaurmatoarele criterii:

§ adaptarea la conditiile ecologice din zona de studiu, pentru a se putea garantasprijinul adecvat al acesteia si dezvoltarea cu lucrari minime de intretinere;

§ compatibilitatea cu caracteristicile topografice ale fiecarei suprafete supuse re-vegetarii;

§ adaptarea caracteristicilor fizice precum dimensiunea, densitatea plantatiei,distributia, etc., pentru garantarea indeplinirii functiilor fiecarei zone.

Alt aspect important în alegerea speciilor vegetale este următorul: semănarea de iarbă şiplantarea de arbuşti va avea efect rapid în acoperirea zonelor de sol decopertat şi apantelor expuse, în schimb plantarea de arbori nu va prezenta efecte estetice imediate,având nevoie de circa 10 ani de creştere până la dezvoltarea efectelor de mascare.

Pentru a rezolva problemele de eroziune şi scurgeri este recomandată intervenţiilebioinginereşti ținând cont de următoarele categorii de lucrări:

§ acoperire sau refacere (semănat, pernă semănată şi covor)§ stabilizare (plantare de arbuşti, talaş, fascine, ierburi etc.)§ consolidare (palisade vii, grătare vii, gabioane, perne verzi etc.)§ particular (prevenirea căderii de pietre, paravane pentru vânt, bariere de zgomot verzi

etc.)

Principalele obiective ale intervenţiei bioinginereşti sunt:

§ tehnico-funcţionale (consolidare împotriva scurgerilor şi eroziunii)§ naturaliste (proiectare nu numai a sistemului verde, ci şi al ecosistemului para -

natural prin utilizarea speciilor autohtone)§ peisagistice


§ economice (structurile prin care designul natural are competitivitate economică şialternative în raport cu cel tradiţional).

In toate cazurile, se va tine cont de caracteristicile pamantului inainte de inceperealucrarilor de replantare. Urmatoarele recomandari se vor lua in considerare:

§ Imprastierea pamantului vegetal cu ajustarile sale, acolo unde se considera necesar, seva face uniform pe suprafata. Acolo unde inaltimea taluzului impune, imprastiereapamantului vegetal se va face progresiv pentru a evita o executie incorecta in cadrulbenzii mediane.

§ Taluzurile cele mai vizibile si zonele din apropierea raurilor sau gradinilor vorbeneficia de prioritate pana la distribuirea pamantului vegetal disponibil.

§ Imprastierea pamantului vegetal trebuie sa fie programata pentru a minimiza timpulstagnarii suprafetelor neacoperite si depozitarea materialelor.

§ Suprafetele pentru imprastierea pamantului vor fi usor scarificate in prealabil invederea obtinerii unei aderente corespunzatoare a stratului cu cele inferioare si pentrua evita efectele de eroziune.

§ S-a prevazut o grosime a stratului de 20 cm suficienta pentru a asigura nutrientipentru insamantare si care sa permita o stabilizare mai rapida a stratului vegetal,reducand astfel riscul de eroziune dupa episoadele ploioase.

§ Imprastierea pamantului vegetal se va realiza cu instalatii care sa asigure ocompactare minima.

§ Inainte de imprastierea pamantului vegetal, se va incorpora un material corespunzatorpentru a asigura o anumita etanseizare ca si baza pentru stratul de pamant vegetal.Dupa imprastierea pamantului vegetal, se va realiza o greblare superficiala pentruegalizarea suprafetei si eliminarea urmelor utilajelor folosite, pregatind o asezareadecvata a semintelor si plantelor.

§ Dupa scoaterea pamantului vegetal din depozite, suprafetele ocupate trebuie eliberatesi readuse la stadiul initial inainte de depozitare.

Pe de altă parte, pentru plantarea arbustilor si tufisurilor, se vor avea în vedereurmatoarele conditii:

§ limitele plantarii trebuie masurate orizontal si nu in functie de taluz;§ arbustii si tufisurile trebuie centrati, pozitionati la drept si orientati corespunzator;§ plantarea arbustilor trebuie realizata manual, dupa tehnicile conventionale, prin

saparea gropilor si introducerea de ingrasamant de grajd fermentat, plantarea efectiva,delimitarea spatiului individual al plantei si in cele din urma realizarea irigarii;

§ in cazul plantarii arbustilor mari, acest procedeu se va realiza mecanic;§ operatia se va realiza tinandu-se cont de perioadele propice de toamna si inceputul primaverii.

Reconstrucţia ecologică a fost propusa pentru urmatoarele zone:

§ rambleuri și debleuri§ sensuri giratorii si intersectii§ zonele spațiilor pentru servicii§ zonele cu lucrari de instalatii auxiliareRamblee. Pe taluzurile din zona drumului se va aplica o fertilizare cu sol vegetal si ohidro-insamantare. Speciile folosite la insamantare, prin intinderea solului vegetal in stratcu grosimea de 20 cm, vor fi specii destinate zonei, precum:§ Specii erbacee 95 %- Zizanie 40%


- Trifoi alb 20%- Trifoi rosu 20%- Pir 10%- Pir tarator 10 %

§ Specii autohtone 5 %- Maturice 50%- Aronia melanocarpa 50 %

Sensuri giratorii si intersectii. Tratamentul va include o asternere de sol vegetal (20 de cmgrosime) si plantarea de specii ierbacee, cu compozitia descrisa mai sus.

Spațiu pentru servicii. Tratamentul va include o asternere de sol vegetal si plantareaspeciilor ierbacee, urmate de plantarea arbustilor (cu o densitate de 1 arbust la 2 mpatrati) si arborilor (cu o densitate de 1 copac la 10 m patrati). Toate speciile vor fiautohtone.

Zone auxiliare pentru lucrari. Tratamentul se va aplica in zonele ocupate de parcareautilajelor si depozitele temporare si va avea ca si obiectiv transformarea zonelor afectatein compozitie si folosinta, pe cat posibil similare cu cele deja existente inainte deinceperea lucrarilor. Datorita faptului ca aceste zone sunt in general zone cultivate, elevor fi tratate prin re-modelare si prin asternerea unui strat de pamant vegetal pentrufolosinta ulterioara de teren agricol.

3.4.7 CĂI NOI DE ACCES SAU SCHIMBĂRI ALE CELOR EXISTENTE

Cu excepţia variantelor temporare de circulaţie, necesare asigurãrii traficului rutier peperioada execuţiei lucrãrilor de demolare şi reconstruire a podurilor, prin proiect nu suntprevăzute căi noi de acces sau schimbări ale celor existente.

Podurile pentru care sunt necesare astfel de lucrãri sunt:

Ø POD NOU KM 40+049.09 (KM 40+040)Ø POD NOU KM 41+963.84 (KM 41+978.37)Ø POD NOU KM 66+705.37 (KM 66+889.00)Ø POD NOU KM 68+477.22 (KM 68+472.94)Ø POD NOU KM 117+043.40 (KM. 117+358.00)

Cãile de acces temporare se vor dezvolta în imediata apropriere a DN 73 şi constã înamenajarea atât prin lucrãri de drum (excavaţii, umpluturi, sistem rutier, mixturiasfaltice) cât şi prin lucrãri de traversare a albiilor cu poduri provizorii.

Dupã finalizarea lucrãrilor cãile de acces temporare vor fi dezafectate, iar terenul va fiamenajat prin taluzare, înierbare şi dupã caz plantare.

Nu sunt prevãzute amenajarea de cãi de acces cu caracter temporar în zonele protejate.

3.4.8 RESURSELE NATURALE FOLOSITE ÎN CONSTRUCŢIE ŞI FUNCŢIONARE

Resursele naturale utilizate pentru modernizarea DN73 sunt agregatele minerale.

Pentru Modernizarea DN 73 Pitesti-Campulung-Brasov volumul total estimat deterasamente este de 150,000 mc - excavațiile având o valoare de 70,000 mc, iarumpluturile de 80,000 mc. Pentru executarea umpluturilor se va reutiliza atunci cândeste posibil pământul excavat din debleu, cu condiția respectării cerințelor pentru


calitatea materialelor, si diferenta din balastiere/gropi de imprumut identificate in zona.Se estimează ca circa 70% din volumul excavat va fi folosit la terasamente in corpuldrumului, restul urmând a fi eliminat (acoperire zilnică a deșeurilor din depozitele dedeșeuri menajere, refacerea zonelor degradate).

Piatra naturala, balastul si nisipul vor fi cumparate de la cariere/balastiere existente inzona amplasamentului, reglementate ANRM (lista carierelor/balastierelor care pot fiutilizate pentru acest proiect este prezentată în ”Capitolul - Rezumatul proiectului”,).

Pentru minimizarea impactului asupra mediului, se propun următoarele recomandări înexploatarea gropilor de împrumut:

§ lucrările de decopertare se vor realiza astfel încât pământul vegetal sa poată fi utilizatpentru realizarea de lucrări de refacere a terenurilor degradate sau sa fie depozitat,pentru a fi utilizat la refacerea cadrului natural in zona gropilor după închidereaacesteia;

§ perimetrele aferente gropilor de împrumut se vor marca cu borne si panouri deavertizare;

§ pentru lucrările de refacere a condițiilor inițiale de mediu după terminarea lucrărilorse va analiza, împreuna cu autoritățile locale, posibilitatea utilizării pentru umplere adeșeurilor de pământ rezultate de la alte lucrări din zona;

§ toate materialele inerte vor putea fi folosite in cadrul lucrărilor de la carierele debalast din zona sau transportate la depozitele de deșeuri menajere din vecinătateazonelor de amplasare a acestora.

Transportul agregatelor de la cariere/balastiere la zona proiectului se va efectua cumijloace auto specifice pe drumuri nationale si/sau locale, dupa caz. În cadrulorganizărilor de șantier/punctelor de lucru se vor utiliza pentru transport și încărcătoarefrontale.

3.4.9 METODE FOLOSITE ÎN CONSTRUCŢIE

Pentru modernizarea DN 73 Pitesti-Campulung-Brasov, se vor realiza următoarelecategorii de lucrări:

§ Infrastructura drumului

Infrastructura drumului contine lucrari de defrisare, decapare, degajare, sapaturi siumpluturi in ampriza.

Defrișarea arbuștilor si arborilor cu diametre sub 10 cm se face cu echipamenteleavute in dotare (excavatoare, buldozere, buldoexcavatoare etc.), încărcarea inautobasculante si apoi evacuarea din ampriza. Cei cu diametrul mai mare vor fi tăiațimecanic, incarcati si transportati pentru a fi utilizat ca lemn de foc.

Îndepărtarea solului vegetal se efectuează cu excavatoare, buldozere,buldoexcavatoare. Materialele excavate se depozitează în grămezi sau se vor incarcadirect în mijloace de transport şi transportate în afara amplasamentului.

Săpătura in debleu în teren mediu se face cu excavatorul cu încărcare direct inautobasculanta si transport in zonele de umplutura.

Umpluturile in ramblee presupun transportul, descarcarea si nivelarea materialului deumplutura din autobasculante cu buldozere, autogredere sau incarcatoare frontale siapoi compactarea in straturi conform cerintelor tehnice.


Îmbrăcarea taluzurilor cu iarba consta din așternerea pământului vegetal pe taluz cucupa excavatorului nivelarea si insamantarea lui.

§ Suprastructura drumului

Așternerea stratului de fundatie de balast presupune descărcarea lui dinautobasculante, nivelarea cu mecanizata si compactarea cu cilindrul vibrator . Stratulde piatra sparta in fundație va urma aceiași tehnologie. Stratul de agregate naturalestabilizate cu ciment presupune prepararea amestecului in stația de betoane, aducerealui pe amplasament si apoi utilizarea tehnologiei de mai sus. Toate straturile defundatie si materialele care se vor utiliza trebuie sa indeplineaca conditiile tehniceprevazute in caietul de sarcini.

Amorsarea suprafețelor cu emulsie cationica cu rupere rapida se face cu o autocisternaspeciala.

Stratul de baza din mixtura asfaltica cu bitum si agregate concasate executat la cald.Mixtura se va prepara in afara amplasamentului si va fi adusa pe șantier cuautobasculante cu prelate, descărcata in repartizatoare si apoi compactata cu cilindrispecifici pentru asfalt. Stratul de legătura din binder de criblura si agregate concasateexecutat la cald va urma tehnologia de mai sus. Strat de uzura din aceiași tehnologie.

§ Drumuri laterale

Drumurile laterale (drumuri locale, altele decât drumurile naţionale, judeţene saucomunale) se vor executa conform profilului tip si detaliilor de executie prevazute inproiect. Acestea vor urma aceeasi tehnologie de executie ca si cea folosita le realizareainfrastructurii si suprastructurii drumului national.

Amorsarea suprafețelor cu emulsie cationica va fi făcuta cu o autocisterna speciala.Stratul de baza din mixturi asfaltice va urmării tehnologia specifica prezentata maisus.

Soluția sa va aplica și la intersecțiile cu drumuri laterale.

§ Santuri si rigole

Rigola carosabila din prefabricate se va realiza cu ajutorul unei macarale montata peun excavator. Șanțul nepereat presupune realizarea excavației cu excavatorul.Șanțurile pavate cu elemente prefabricate presupun montarea de prefabricate cu omacara.

Santurile si rigolele de evacuare si drenare a apelor se vor realiza mecanizat conformdetaliilor de executie. Acestea se vor executa, in principiu, cu excavatoare pe pneuri,excavatoare senilate in cazul pozitiilor greu accesibile miniexcavatoare sau alte utilajespecifice.

§ Parapeți si bariere

Parapeții si barierele se vor monta cu o macara auto cu acces uşor și echipamente demontaj specifice lucrarilor respective.

§ Semnalizări si marcaje

Se vor monta: stâlpi de ghidare, borne kilometrice, indicatori hectometrici, stâlpipentru indicatoare de circulație, marcaje rutiere, fiind necesar echipament specific.

§ Poduri


Suprastructura pentru poduri este formată în general din grinzi prefabricateprecomprimate sau tablier metalic confectionat in prealabil. Metodologia deconstrucţie va fi următoarea:

- curăţarea albiei pentru a asigura curgerea apei- instalarea de batardouri pe unul sau pe ambele maluri deodată din umplutură

sau piloni scurţi- excavare în condiţii de deshidratare directă a fundaţiei până la atingerea

nivelului proiectat- formingare, armare şi turnare a pilelor din beton armat- instalarea blocurilor portante- montarea grinzilor din beton armat pretestat- îndepărtarea batardourilor- betonarea tablierelor, construcţia carosabilului, trotuarelor şi balustradelor- protecţia malurilor cu contraforturi şi dale de beton- amenajarea accesului

În ceea ce priveşte execuţia podurilor, este de dorit ca:

- batardourile şi excavaţiile pentru contraforturi să se facă la un nivel redus al apei- batardourile să fie scoase când nivelul apei este mediu, pentru a nu creşte prea

mult încărcarea apei cu aluviuni- betoanele să se prepare în afara amplasamentului- grinzile prefabricate să fie produse în ateliere specializate din zonă.

§ Podețe

Pentru construcția podețelor se vor urma aceleasi tehnologii de executie, ca si cele dela poduri, respectiv de excavare, cofrare, armare si betonare.

§ Lucrari de consolidare

Stabilirea soluţiilor privind consolidarea terasamentelor a avut în vedere următoareleaspecte:

- asigurarea elementelor geometrice ale platformei drumului;- susţinerea platformei drumului;- consolidarea versanţilor de rambleu şi debleu;- îmbunătăţirea capacităţii portante a terenului natural pe care se execută ramblee

înalte;- drenarea apelor din taluzuri, versanţi şi terenul de fundare..

În perioada execuției lucrărilor de construcție se vor lua următoarele masuriorganizatorice:

§ marcarea limitelor cadastrale ale amplasamentului în vederea respectării cu strictețe aperimetrului afectat construcției;

§ amenajarea corespunzătoare a drumurilor de acces la fronturile de lucru;§ elaborarea unor grafice de lucru, care sa tina cont de timpii de rulare si de punere în

opera a materialelor preparate în exterior (betoane, mixtura asfaltica), pentrusincronizarea programelor de lucru ale bazelor de producție cu cele ale utilajelor dinamplasamentul drumului; scopul acestei acțiuni este reprezentat de eliminareaposibilității rebutării șarjelor de material deja preparat, ținând cont de sensibilitateazonelor;

§ asigurarea pazei si securității utilajelor si instalațiilor din frontul de lucru;


§ asigurarea utilajelor necesare unei bune desfășurări a lucrărilor.

3.4.10 PLANUL DE EXECUŢIE, CUPRINZÂND FAZA DE CONSTRUCŢIE, PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE,EXPLOATARE, REFACERE ŞI FOLOSIRE ULTERIOARĂ

Durata de realizare a investiției este estimată la 28 luni calendaristice de la data emiteriiordinului de incepere a lucrarilor de catre beneficiar.

3.4.11 RELAŢIA CU ALTE PROIECTE EXISTENTE SAU PLANIFICATE

Proiectul a făcut obiectul procedurii emiterii:

§ Certificatului de Urbanism Nr. 10202/25.08.2011 emis de Consiliul Județean Arges,reconfirmat prin adresa Nr. 12676 din 01.10.2014;

§ Certificatului de Urbanism Nr. 299 din 10.10.2014 emis de Consiliul Județean Brasov,,nefiind mentionată dezvoltarea altor proiecte în zona amplasamentului.

3.4.12 DETALII PRIVIND ALTERNATIVELE CARE AU FOST LUATE ÎN CONSIDERARE

Alternativele posibile analizate au fost urmatoarele:

§ alternativa 0 (nerealizarea lucrarilor propuse);§ alt moment pentru demararea proiectului;§ alternative tehnice;§ alternative prentru amplasarea bazelor de productie.

3.4.12.1 ALTERNATIVA 0

Lipsa unei infrastucturi rutiere adecvate are efecte negative asupra economiei şitransportatorilor auto, prin creşterea timpilor şi costurilor de transport, prin creştereaconsumurilor de carburant, precum şi prin mărirea costurilor legate de întreţinerea şireparaţia mijloacelor de transport.

Nerealizarea investiţiei va avea ca prim consecinţă deteriorarea condiţiilor de trafic, cucresterea timpilor de tranzit si a costurilor de operare. Având în vedere traficul în zonaanalizată este de așteptat să continue să aibă loc ambuteiaje frecvente şi blocaje aletraficului, iar drumurile să necesite lucrări frecvente de întreţinere.

3.4.12.2 ALT MOMENT PENTRU DEMARAREA PROIECTULUI

In conditiile in care executia lucrarilor se va face in cel mai scurt timp, investitia vaconduce la fluidizarea traficului în zonă, ceea ce va avea impact pozitiv asupra locuitorilorşi agentilor economici din zona analizată.

Proiectul trebuie să demareze odată cu asigurarea finanţării şi obţinerea Autorizaţiei deConstruire, întârzierea începerii lucrărilor generând potenţiale întârzieri în execuţie.

3.4.12.3 ALTERNATIVE DE TRASEU ȘI ALTERNATIVE TEHNICE

Ca urmare a vizitelor realizate în teren, a investigatiilor și studiilor suplimentare (topo,geo, hidro) realizate pe perioada elaborării Proiectului tehnic pentru Modernizarea DN73s-a decis necesitatea realizării unor modificări față de datele prezentate în Studiul deFezabilitate, pentru o mai bună adaptare la teren.


Modificarile rezultate in urma detalierii proiectelor la nivel de Proiect Tehnic, și care aufost acceptate de beneficiar au fost prezentate în notificare si in prima parte a prezentuluimemoriu.

3.4.12.4 ALTERNATIVE PENTRU AMPLASAREA BAZELOR DE PRODUCTIE

Avand in vedere constrangerile de ordin fizic, drum de munte, si avand in vederereducerea impactului asupra mediului, pentru organizarile de santier s-a redus numarulde locatii posibile, conform celor prezentate la Capitolul 10, la urmatoarele:

- Birourile se vor amenaja in zona Micesti (jud. Arges), Campulung (jud. Arges)precum si alte amplasamente adecvate identificate in localitatile Rasnov, Cristian,Brasov (jud. Brasov);

- Principalele materiale rezultate in statii se vor aproviziona din bazele de productie(statii de asfalt si de betoane) existente. Principalele dotari de acest fel au fostidentificate in Pitesti, Campulung si Râșnov.

o In localitatea Dârmănești, in incinta balastierei Titan SRL se va amenaja unspatiu pentru instalarea si functionarea unei statii de producere a balastuluistabilizat;

o In municipiul Câmpulung (jud. Arges), in zona industriala, funcţioneazã ostatie de mixturi asfaltice si de betoane (cu depozitele aferente), pentru carea fost emisa, de catre APM Arges, Autorizatia de Mediu Nr. 15180 din24.11.2014.

o In Râșnov (jud. Brasov) sunt operationale o statie de betoane (proprietar SCConcret Beton SRL) si o statie de asfalt mobila (zona Podul Turcului,proprietar SC Morani Impex SRL);

3.4.13 ALTE ACTIVITĂŢI CARE POT APĂREA CA URMARE A PROIECTULUI (LINII DE TRANSPORT AGAZELOR NATURALE, ENERGIEI, ETC.)

Modernizarea DN73 afecteaza o serie de retele si instalatii, care vor trebui relocate si/sauprotejate astfel incat sa fie indeplinite conditiile de coexistenta și legislația in vigoare.

Pentru protejarea/mutarea retelelor si instalatiilor existente în zonă se vor elaboraproiectele necesare in toate fazele, inclusiv detaliile de executie (vor fi in sarcinaconstructorului)1, in conformitate cu specificatiile fiecarui detinator de retea in parte.

Modernizarea DN73 va conduce la relocarea/protejarea urmatoarelor retele:


SF2008 PT2012

Cantitatetotala

Cantitatetotala

0 2 3 4 51 Mutarea cablurilor electrice aeriene m 5,000.00 3,620.00

1 Aceste lucrari de potejare sau de mutare se vor face pe baza unor proiecte intocmite de firme specializate si avizate debeneficiari.


2 Protejarea cablurilor electrice aeriene m 320.00 0.00

3 Mutarea cablurilor electrice subterane m 300.00 925.00





8 Protejarea conductelor de petrol m 250.00 0.00

9 Mutarea cablelor aeriene pentrutelecomunicatii m 550.00 6,909.00

10 Protejarea cablelor aeriene pentrutelecomunicatii m 400.00 0.00

11 Mutarea cablelor subterane pentrutelecomunicatii m 500.00 4,870.00

12 Protejarea cablelor subterane pentrutelecomunicatii m 200.00 2,627.00





17 Refacere bransamente canalizare m 0.00 582.00

18 Refacere bransamente gaze naturale m 0.00 5,917.00

19 Ridicare capace camine canalizare m 0.00 120.00

3.4.14 ALTE AUTORIZAŢII CERUTE PENTRU PROIECT

La faza proiect tehnic a fost obtinut avizul admistratorului sitului ROSCI 0194 – PiatraCraiului, Nr 1251/22.08.2012, confirmat prin adresa Nr. 1288/27.10.2014.

3.5 LOCALIZAREA PROIECTULUI



Pe zona cuprinsă între km 42+850 - km 54+050, DN 73 tranzitează municipiul Câmpulungşi nu face obiectul prezentului proiect, fiind în administrarea Primãriei Câmpulung.

3.6 CARACTERISTICILE ŞI DESCRIEREA IMPACTULUI POTENŢIAL

Efecte potenţiale ale proiectului sunt legate de etapele de construcţie şi exploatare.Sursele potențiale de poluare, impactul potențial și măsurile de diminuare a impactuluiau fost identificate în Memoriul initial de prezentare a proiectului de Modernizare aDN73.


Având în vedere localizarea proiectului, și caracteristicile acestuia, el nu va avea impacttransfrontalier.

Aspectele prezentate în cele ce urmează sunt fundamentate pe observaţiile directe aleconsultantului, pe datele disponibile şi relevante, literatura şi date statistice referitoare lamediul din zona proiectului şi caracteristicile proiectului disponibile la data elaborăriiprezentului memoriu.

3.6.1 IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA APEI


Lucrările de excavaţii şi manevrarea pământului pot determina poluarea apelor desuprafaţă cu particule de dimensiuni mici transportate de apele pluviale. În acelaşi timpactivităţile de tip şantier şi depozitele intermediare (vrac) de materiale de construcţii (înspecial pulverulente) (activități specifice și organizării de șantier) reprezintă surse depoluare cu particule de dimensiuni mici, deoarece sunt spălate şi transportate de apelepluviale către terenurile adiacente, o parte din ele putând ajunge în cursurile de apadatorită morfologiei locale a terenului.

Traficul vehiculelor grele va genera emisii ale unor poluanţi gazoşi (NOx, CO, SO2,compuşi organici volatili particule în suspensie, PM 10 etc.). În acelaşi timp, vor rezultaparticule din frecarea dintre suprafaţa drumului şi a roţilor vehiculelor. Toate acestea vorfi spălate de precipitaţii şi depozitate pe sol, de unde prin intermediul apelor pluviale potajunge în albia apelor de suprafaţă datorită morfologiei locale a terenului sau în apelesubterane din zona.

Zonele critice din zona proiectului din punct de vedere al impactului asupra apei suntzonele în care drumul national trece peste albiile râurilor sau în imediata vecinătate aacestora.

Se apreciază că emisiile de substanţe poluante (provenite de la traficul rutier specificşantierului, de la manipularea şi punerea în operă a materialelor) care ar putea ajungedirect sau indirect în apele de suprafaţă sau subterane nu vor determina o creşteresemnificativă a poluării apelor de suprafaţă şi deci nici o modificare a categoriei decalitate a corpului de apă. Impactul asupra ecosistemelor acvatice va fi redus, mai alesdacă stocurile de materiale de construcţie sunt bine protejate (şanţuri de gardă laplatformele de depozitare a materialelor de construcţii; depozitarea carburanţilor în spaţiiprotejate).

O altă sursă potenţială de poluare a apelor de suprafaţă este reprezentată de pierderile demateriale de construcţii (în special mortar sau lapte de ciment), care pot conduce lacreşterea alcalinităţii apei.

În categoria surselor potenţiale de poluare a apelor trebuie inclusă şi poluarea accidentalăcu carburanţi, uleiuri, sau alte produse în fază lichidă folosite în construcţii care se potscurge pe sol si prin intermediul apelor pluviale, datorită morfologiei locale a terenului, săajungă în albia apelor de suprafaţă sau în apele subterane din zona.

Prin deversarea accidentală a carburanţilor, uleiurilor sau materialelor de construcţii sepoate produce poluarea mediului acvatic, care poate avea consecinţe grave asupraecosistemului acvatic, datorită peliculelor formate pe apele de suprafaţă în apropiere demal, unde debitul de curgere scade, prezenţa acestora în aval putând avea impact asupraunor zone depărtate.


În ceea ce priveşte posibilitatea de poluare a stratului freatic, se apreciază că şi aceasta vafi relativ redusă, prin stocarea hidrocarburilor (carburanţi, uleiuri), vopselelor, diluanților,amorsei pentru mixtura asfaltică în rezervoare etanşe și întreţinerea utilajelor (spălarealor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanţietc.) numai în locurile special amenajate (pe platforme de beton, prevăzute cu şanţuri degardă şi decantoare pentru reţinerea pierderilor).

În perioada construcţiei, va creşte încărcarea cu aluviuni a apei datorită excavaţiilorpentru fundaţii. Totodată, lucrările de intervenţie în imediata apropiere a cursurilor deapă vor genera o creştere a turbidităţii apelor. Astfel, lucrările desfăşurate în zonacursurilor de apă au impact direct asupra ecosistemelor acvatice, deoarece încărcareaapelor cu aluviuni poate reduce energia luminoasă care străbate ecosistemul şiconcentraţia oxigenului în apă. Având în vedere că lucrările vor fi realizate pe o perioadălimitată în timp şi luând în considerare masurile de diminuare a impactului recomandatese apreciază că poluanţii care vor ajunge în mod obişnuit în perioada de execuţie încursurile de apă nu vor afecta ecosistemele acvatice sau folosinţele de apă.

O sursă suplimentară de poluare a apelor este reprezentată de apele uzate menajereprovenite de la organizările de șantier și punctele de lucru.

Pentru apele uzate care vor rezulta de la organizările de şantier se impune respectarealimitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în resursele de apă stabiliteconform NTPA – 001, în cazul în care acestea se vor evacua după epurare într-un curs deapă din apropierea organizărilor. Dacă acestea se vor evacua în reţeaua de canalizareexistentă a unei localităţi din vecinătate, concentraţiile maxime admisibile vor fi celestabilite de NTPA – 002 “Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelelede canalizare ale localităţilor”.

Impactul global în perioada de construcţie este caracterizat ca fiind minor negativ, petermen scurt şi cu efect local.

Perioada de operare

În condiţii normale de exploatare nu există evenimente care să producă un impactsemnificativ asupra apelor. Principala formă de poluare a corpurilor de apă de suprafaţăca urmare a exploatării drumului national se va produce în perioadele cu precipitaţii, prinspălarea particulelor solide şi a altor compuşi solubili depuşi temporar pe suprafaţadrumului (metale grele, hidrocarburi, iar in perioadele de iarna substanțe pentruînlăturarea poleiului (sare, etc.)), însă concentrația acestor poluanți depinde de nivel detrafic. La “prima ploaie” pot apărea problemele datorită spălării suprafeţelor încărcate cusubstanţe poluante în funcție de intensitatea traficului, precum: reziduuri de carburantnears, din gazele de eşapament, reziduuri rezultate din uzură, (în special la frâneputernice), reziduuri metalice din uzura vehiculelor, scurgeri de uleiuri şi unsoriminerale, reziduuri din uzura stratului carosabil. Datorită cantităților mici de substanțepoluante de pe suprafața drumului și cantităților apreciabile de apa colectate de-a lunguldrumului care asigura diluția, precum și datorită asigurarii decantarii solidelor antrenatede pe drum in santuri si camere de cadere), clasa de calitate a apelor de suprafață nu se vamodifica. In zona spațiului pentru servicii, unde se considera ca apele pluviale pot fiimpurificate cu eventuale scurgeri de produse petroliere datorate unor eventualeschimburi de ulei (ocazional), aceste ape pluviale vor fi colectate si preepurate în


decantoare-separatoare de produse petroliere înainte de evacuarea in emisar, astfel încâtclasa de calitate a apelor de suprafață nu se va modifica.

O sursă de poluare a apelor este reprezentată de apele uzate menajere provenite de laspațiile pentru servicii, însă având în vedere că aceste ape vor fi colectate și epurate înstații mecano-biologice înainte de evacuarea in emisar, impactul acestor ape uzate va finesemnificativ.

Măsurile și lucrările prezentate anterior se considerata suficiente pentru evacuareaacestor ape în apele de suprafaţă sau pe terenurile adiacente (apele preepurate vorrespecta prevederile NTPA 001 şi a condiţiilor impuse de Administraţia Naţională “ApeleRomâne”şi STAS-ul 9450/88 privind condiţiile de calitate pentru apele folosite pentruirigații).

Exploatarea drumului poate avea efecte pozitive asupra sistemului hidrologic din zonaanalizată (îmbunătăţirea calității apelor subterane sau de suprafaţă) datorită:

§ colectării riguroase a apelor pluviale,§ ameliorării eroziunii solului,§ diminuării încărcării cu particule solide;§ creşterii fluenţei circulaţiei, cu efecte benefice asupra reducerii emisiilor de poluanţi,

respectiv asupra poluării prin apele pluviale.

În caz de accidente de circulaţie, principala şi uneori singura măsură de minimizare ariscurilor de poluare a apelor constă din rapiditatea de adoptare a măsurilor de limitare adispersiei şi de colectare a scurgerilor de poluant. Pe lângă poluanții datorațiaccidentelor, produsele solide sau lichide care se împrăştie pe drum în urma accidentelorpot reprezenta surse de poluare a apelor. Datorită colectării și preepurării apelor de pesuprafața drumului, precum și intervențiilor în situații de urgență pentru colectareascurgerilor de poluanți, se apreciază că, clasa de calitate a apelor de suprafață nu se vamodifica. Normativele de proiectare si de mediu în vigoare, care țin cont deprobabilitatea redusa de producere a unui accident cu deversare de produse petroliere, nedetermina sa consideram ca montarea de decantoare/separatoare de produse petrolierenu poate fi justificata. Pentru astfel de situații se vor întocmii de către direcțiileexploatare ale CNADNR planuri de intervenție in situații de urgenta, împreuna cuInspectoratul pentru Situații de Urgenta si Politia Rutiera.

3.6.2 IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA AERULUI


Sursele de emisie a poluanţilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse libere,in general, la sol sau în apropierea solului (cu excepţia celor aferente construiriipodurilor), deschise (cele care implică manevrarea pământului), mobile, nedirijate şi auloc pe o perioadă limitată de timp (durata programului de lucru – 8 h/zi, 9 luni/an).Caracteristicile surselor şi geometria obiectivului înscriu amplasamentul, în ansamblu, încategoria surselor liniare. De asemenea, trebuie menţionat că, prin natura lor, surseleasociate lucrărilor de construcţie nu pot fi prevăzute cu sisteme de captare şi evacuaredirijată a poluanţilor.

Realizarea construcţiei obiectivului implică, pe lângă sursele de emisie aferente lucrărilorde construcţie, și surse de emisie asociate activităţilor desfăşurate pe amplasamentulorganizăriilor de şantier, principalele fiind fabricarea betoanelor şi a mixturilor asfaltice.


Sursele de emisie dirijate aferente staţiilor de betoane şi staţiilor de asfalt vor fi dotate cusisteme de captare și reducere a emisiilor.

Evaluările și estimările realizate au indicat că valorile concentraţiilor poluanţilor specificise vor situa sub valorile limită corespunzătoare pe toate perioadele de mediere, cuexcepția concentrațiilor de pulberi totale în suspensie pentru care există probabilitateadepăşirii pe termen foarte scurt a concentraţiei maxime admisibile pe 30 de minute înzonele in care predomina pământurile prăfoase, in condiții meteorologice nefavorabile(perioade de seceta, lipsite de precipitații) si in ipoteza neaplicării masurilor adecvate(stropirea, pietruire, stabilizare). Eventualele depăşiri pot avea loc doar pe arii foarterestrânse, aflate strict în zona drumului sau în imediata vecinătate a acestuia.

Datorită surselor de emisie nedirijate, cu înălţimi reduse, aflate în general aproape denivelul solului - aferente activităţilor de construcţie, zona de impact maxim a acestora vafi în general extrem de restrânsă şi va fi reprezentată de zona drumului şi de imediatavecinătate a acesteia, valorile concentraţiilor datorate activităţilor de construcţie scăzândrapid cu creşterea distanţei faţă de axul drumului.

Impactul local asupra calităţii aerului, datorat realizării diferitelor tronsoane de drum, vaavea un caracter temporar, fiind limitat la perioada de desfăşurare a lucrărilor deconstrucţie a tronsoanelor respective. De asemenea, schimbarea în timp a poziţieisurselor de emisie (datorită deplasării frontului de lucru) determină un impact local reduspe termen lung şi scăderea probabilităţii de apariţie a unor valori mari ale concentraţiilorpe termen scurt.

Impactul activităţilor asociate organizărilor de şantier va fi strict în interiorulperimetrului acestora şi în imediata vecinătate a acesteia. Impactul va fi temporar, fiindlimitat la perioadele de desfăşurare a lucrărilor de construcţie. Deşi pe termen scurt existăposibilitatea apariţiei unor valori locale relativ mari în cazul NO2, pe termen lung acestlucru nu va întâmpla, datorită caracterului intermitent al surselor de emisie. În cazulcelorlalţi poluanţi, se estimează că nu se va înregistra un impact semnificativ.

Perioada de operare

Traficul rutier este singura sursă de poluare a atmosferei aferentă operării drumuluinational. Datorită surselor de emisie nedirijate, cu înălţimi reduse, aflate aproape denivelul solului - aferente traficului rutier (circa 2 m), zona de impact maxim a acestora vafi în general extrem de restrânsă şi va fi reprezentată de zona drumului şi de imediatavecinătate a acesteia, valorile concentraţiilor datorate traficului rutier scăzând rapid cucreşterea distanţei faţă de axul drumului.

Valorile concentraţiilor datorate operării drumului national, se vor situa sub valorilelimită corespunzătoare, pe toate perioadele de mediere, contribuţia traficului rutier deoperare a la afectarea calităţii aerului fiind redusă spre nesemnificativă.

Trebuie precizat însă că datorită modificării structurii parcului auto în sensul creşteriiponderii de autovehicule echipate cu motoare performante (EURO IV, EURO V şiviitoarele EURO VI) se estimează că emisiile din trafic se vor reduce progresiv până în2035.

Astfel, implementarea proiectului va avea, în ansamblu, un impact pozitiv asupra factoruluide mediu “aer”, prin îmbunătăţirea semnificativă a calităţii aerului în principalele zonelocuite din vecinătatea ariei de amplasament.


3.6.3 IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA SOLULUI ŞI SUBSOLULUI


Pe timpul executării lucrărilor de construire, formele de impact identificate pot fi:

§ înlăturarea stratului de sol vegetal şi construirea unui profil artificial prin lucrările deterasamente executate pe ampriza drumului;

§ deteriorarea profilului de sol pe o adâncime de 3-5 m prin exploatarea gropilor deîmprumut;

§ apariţia eroziunii;§ pierderea caracteristicilor naturale ale stratului de sol fertil prin depozitare

neadecvată;§ înlăturarea/degradarea stratului de sol fertil în zonele unde vor fi realizate devieri ale

actualelor căi de acces;§ izolarea unor suprafeţe de sol, faţă de circuitele ecologice naturale, prin betonarea

acestora;§ deversări accidentale ale unor substanţe/compuşi direct pe sol;§ modificări calitative ale solului sub influenţa poluanţilor prezenţi în aer (modificări

calitative şi cantitative ale circuitelor geochimice locale).

Activităților desfășurate în cadrul organizărilor de șantier, pot conduce la următoareleforme de impact:

§ înlăturarea/degradarea stratului de sol fertil în zonele unde vor fi realizateorganizările de șantier;

§ izolarea unor suprafeţe de sol, faţă de circuitele ecologice naturale, prin betonareaacestora;

§ apariţia eroziunii;§ pierderea caracteristicilor naturale ale stratului de sol fertil prin depozitare

neadecvată;§ deversări accidentale ale unor substanţe/compuşi direct pe sol;§ depozitarea/manevrarea necontrolată a deşeurilor sau a materialelor de construcţie;§ modificări calitative ale solului sub influenţa poluanţilor prezenţi în aer (modificări

calitative şi cantitative ale circuitelor geochimice locale).

Principalul impact asupra solului în perioada de construcție este consecinţa ocupăriipermanente de terenuri pentru realizarea drumului national. Deși se poate produce oocupare temporară (organizări de şantier, zone de depozitare intermediara materialeinerte (de ex. sol vegetal), gropi de împrumut etc.), impactul este considerat unul mediu,reconstrucţia ecologică a zonelor ocupate fiind obligatorie.

Suprafata totala de teren care urmeaza a fi expropriata şi ocupată definitiv de proiect va fiurmatoarea:


Din careLivezi


Argeş 4.66 ha 1.04 ha 0.03 ha 3.59 haBraşov 2.99 ha 0 ha 0 ha 2.99 haTotal 7.75 ha 1.04 0.03 ha 6.58 ha








AG Dragoslavele 0.34AG Dâmbovicioara 0.13total in afara zonaprotejata 0.88


Suprafeţele de teren ocupate temporar pe durata execuţiei lucrãrilor vor fi cele aferenteexecuţiei cãilor de acces temporare (vezi pct. 3.4.7) şi însumeazã un total de 25,000 mp.

Nu se vor ocupa suprafeţe temporare în zonele protejate NATURA 2000.

Aprovizionarea, depozitarea, manevrarea şi alimentarea utilajelor cu carburanţireprezintă activităţi potenţial poluatoare pentru sol şi subsol, în cazul pierderilor decarburant şi infiltrarea acestuia în teren. O altă sursă potenţială de poluare dispersă asolului şi subsolului este reprezentată de activitatea utilajelor în fronturile de lucru,deoarece utilajele pot pierde carburant şi ulei, din cauza defecţiunilor tehnice.Neobservate şi neremediate, aceste pierderi reprezintă surse de poluare a solului şisubsolului, cantităţi mari deversate riscând să degradeze şi subsolul şi calitatea apelorsubterane.

Lucrările de terasamente deşi nu sunt poluante, conduc la degradarea solului şi inducmodificări structurale în profilul solului. Astfel, erodarea sau poluarea solului împiedicădezvoltarea vegetaţiei pe suprafeţele afectate. In zonele afectate, pentru refacereavegetaţiei vor fi necesari circa 5-15 ani.

Se apreciază că terasamentele drumului vor absorbi 50% din depunerile de poluanţi.Restul de 50% se regăsesc în zonele limitrofe pe distanţe de până la 30-50 m.

Impactul asupra solului și subsolului pentru perioada de execuţie este caracterizat ca fiindnegativ redus, pe termen scurt, local ca arie de manifestare cu efecte reversibile.

Perioada de operare

În România, până în prezent nu s-a evidenţiat poluarea terenurilor ca rezultat alcirculaţiei rutiere. Concentraţiile de Pb, Ni, Zn,Cd în sol în vecinătatea drumurilor s-auîncadrat în prevederile Ordinului nr. 756/1997 privind evaluarea poluării mediului,respectiv au rezultat mai mici decât pragurile de alertă pentru soluri mai puţin sensibile.


In prezent CNADNR a redus semnificativ cantitatea de sare folosită pe drumurilenationale, trecand la folosirea clorurii de calciu, in vederea reducerii riscurilor asociate(aport de cloruri in ape pluviale, agresivitate crescuta asupra elementelor construite,eventuale saraturari ale terenurilor adiacente zonelor de depozitare a amesteculuisare/nisip).

În perioada de operare a drumului national o problemă ar putea fi depozitarea ilegală pesol a deşeurilor rezultate de la activităţile care se vor desfăşura la marginea drumului.Colectarea şi depozitarea acestora va fi în sarcina angajaților care vor întreține drumulnational.

Impactul anticipat se caracterizează global ca minor, cu componente pozitive, având învedere fluidizarea traficului, reducerea ambuteiajelor, minimizarea consumului decarburanţi, reducerea timpului de deplasare, creşterea duratei de exploatarea aautovehiculelor participante la trafic, cu impact regional pe termen lung.

Pentru protecţia calităţii apelor subterane şi a solului, adminsitraţiei naţionale adrumurilor îi revin următoarele obligaţii:

§ dotarea parcării cu coşuri de colectare a deşeurilor, golirea periodică a acestora,întreţinerea generală a spaţiilor de parcare prin curăţarea periodică, vopsirea,igienizarea acolo unde este cazul;

§ promovarea unui program de educare, conştientizare a participanţilor la trafic pentrumenţinerea unui mediu curat şi protecţia acestuia;

§ organizarea unui sistem de control prin care să poată fi depistate operativ depunerileclandestine de deşeuri sau orice alte materiale inutilizabile în vecinătatea drumului;

§ dotarea echipelor de intervenţie cu mijloacele necesare remedierii oricăror degradărifizice, chimice care apar în perimetrul drumului ca urmare a traficului sau aaccidentelor de circulaţie;

§ semnalizarea traficului va fi riguros organizată astfel încât să asigure minimizareaaccidentelor de circulaţie.

3.6.4 IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA BIODIVERSITĂŢII

În ceea ce privește infrastructurile liniare, acestea sunt recunoscute ca fiind principalelecauze ale fragmentării habitatelor şi alterarea peisajului din imediata vecinătate adrumurilor (Fahrig 2003; Forman et al. 2003). Fragmentarea spaţială induce un stressuplimentar asupra ecosistemelor, concretizat prin reducerea biodiversităţii şi stabilităţiiecosistemelor (Higgins et al. 2003, Hobbs et al. 2003, Lienert 2004, Helm et al. 2006).Studiile au arătat că această alterare a habitatelor din imediata proximitate a drumurilorcaracterizată prin schimbarea chimismului solului, reţelei hidrologice, nivelul ridicat dezgomote, invazia speciilor ruderale şi depunerea de sedimente dă naştere unei zonedenumită “road-effect zone” de-a lungul drumului (Forman & Deblinger 2000). Dupăpărerea specialiştilor, în funcţie de intensitatea degradărilor “road-effect zone” poate avealăţimi cuprinse între 100 şi 800 de metri (Forman & Alexander 1998, Reijnen et al. 1995,Forman & Deblinger 2000). Lucrările asociate cu construcţia drumului national potconduce la intensificarea factorilor de stres asupra covorului vegetal, atât prin lucrăriledirecte de construcţie şi amenajare, unele perpetuând efectele unor intervenţii anterioare,cât şi prin efectele ce se vor menţine pe toată durata exploatării, ca urmare a intensificăriitraficului rutier. Aceste modificări pot conduce la pierderi la nivelul diversităţii biologice


prin simplificarea ecosistemelor, conducând la creşterea sensibilităţii şi reducereastabilităţii acestora.

Impactul infrastructurilor de transport este bifazat, diferenţiindu-se tipurile de impact petermen scurt, asociate cu faza de execuţie şi cele pe termen mediu/lung din faza deoperare.


Chiar dacă în prezent datorită tehnologiilor de execuţie moderne, a unor materiale puţinagresive pentru mediu, şi a unei mecanizări avansate, perioadele de execuţie s-audiminuat mult, construcția unui drum are impact asupra biodiversității datorită:

§ mişcărilor importante de pământ din excavaţii în traseu sau din gropi de împrumut,umpluturi în terasamente, deblee şi/sau ramblee, care generează, modificări înstraturile superioare de pământ, conducând în anumite cazuri la dezechilibrul naturalşi uneori la schimbări ale peisajului natural;

§ emisii provenite din lucrările propriu-zise de construcție (excavații, umpluturi,betonari, așternere covor asfaltic, etc.);

§ emisiilor provenite de la mijloacele de transport şi utilaje (noxe, zgomot și vibrații);§ ocupării definitive de terenuri agricole, pășuni, păduri, livezi.

În perioada de construcție vor fi afectate anumite habitate naturale şi seminaturale(pajişti, zone umede, păduri aluviale, păduri de coastă ori de platou, etc.), dar acestea nuprezintă interes din punct de vedere conservativ.

Pentru diminuarea impactului asupra speciilor de floră și vegetație identificate trebuierespectate toate măsurile legale privind tăierea vegetaţiei lemnoase şi perturbareastratului ierbos, limitând posibilităţile de perpetuare a impactului antropic ce ar favorizaruderalizarea vegetaţiei.

Impactul cel mai important asupra vegetației se produce când vor fi efectuate defrișări(1,04 ha in judetul Arges), efectuate exclusiv in zona de siguranta a drumului, asa cumeste ea definite prin legislatie.

Pădurile afectate de Drumul National sunt de producție mijlocie si inferioara. Nu suntspecii protejate de arbori in zonele in care se vor efectua lucrări de defrișare.

In urma acestor defrișării pot apărea o serie de schimbări ale teritoriului natural:

§ degradarea peisajului prin introducerea de elemente noi care nu se încadrează inpeisaj, rezultând astfel antropizarea peisajului;

§ schimbarea microclimatului local;§ modificarea valorii estetice a peisajului;§ schimbarea modului de utilizarea a terenului.

Acestea, pot fi diminuate prin limitarea la minimum a defrișărilor, prevederea unorlucrări de consolidare in secțiunile de debleu..

Se apreciază ca pe măsura realizării lucrărilor proiectate si închiderii fronturilor de lucruaferente, calitatea factorului de mediu biodiversitate, va reveni la parametrii anterioricelor din perioada de execuție.

În ceea ce privește fauna, impactul asupra speciilor de pești, reptile și mamifere va fiminor, direct, pe termen scurt și local ca arie de manifestare cu efecte reversibile.


Modernizarea drumului national nu va afecta condiţiile de pasaj, sau efectivele clocitoareale speciilor de păsări de interes conservativ care cuibăresc în zona drumului.

Modernizarea drumului national nu va afecta condiţiile de migrare periodica catre zonelede reproducere ale amfibienilor.

În ansamblu, se considera ca impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurtsi pe termen lung este unul redus pana la mediu in conditiile in care ecosistemele in zonaadiacenta drumului sunt preponderent antropizate.


Perioada de operare

Traficul rutier determina dezvoltarea efectului de bariera a cailor de circulație, putând saizoleze complet o populație sau sa constituie doar un obstacol pentru anumite animale.Totodată, traficul rutier prin gazele de eșapament emise de vehicule conduce lamodificarea microclimatului si componentei faunei limitrofe. Pe de altă parte, zgomotulprodus de circulația autovehiculelor conduce la tulburarea vieții animalelor sălbatice,acestea schimbându-si traseele de migrare, de vânătoare și hrana.

Pentru menţinerea stării de conservare a covorului vegetal se impune necesitateamenţinerii conectivităţii luncilor râurilor.

Gazele emise din trafic contribuie atât la creșterea acidității atmosferei, cat si la formareaozonului troposferic, cu efecte directe si/sau indirecte asupra tuturor componentelor demediu (vegetație, fauna, sol, apa).

Vegetația poate fi afectata si de apele pluviale care spăla partea carosabila a drumului, apecare pot antrena reziduuri, deșeuri rezultate din trafic, precum și materialele căzute dinautovehicule ca urmare a lipsei de etanșeitate.

Zgomotul produs de traficul rutier este un alt factor care are un impact considerabilasupra animalelor sălbatice. Apariția zgomotelor are consecințe importante in tulburareaa vieții animalelor sălbatice, acestea schimbându-si traseele de migrare, de vânătoare si dehrana.

Impactul asupra ecosistemelor acvatice si a speciilor de pești, a reptilelor, amfibienilor,precum și a speciilor de mamifere este considerat redus și local ca arie de manifestare.

Speciile de păsări identificate nu vor fi afectate, deoarece ele nu cuibăresc aici, ci doar sehrănesc, fiind păsări de pasaj care zboară pe suprafeţe mari ce includ şi această zonă.Singurul aspect potenţial negativ ar putea fi reprezentat de accidentarea acestora.

În concluzie, se considera ca impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurtsi pe termen lung este unul redus pana la mediu in conditiile in care zona este deja afectatade traficul auto existent si in care ecosistemele in zona adiacenta drumului suntpreponderent antropizate.

3.6.5 IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA PEISAJULUI


În afară de faptul că peisajul va fi modificat de noile structuri, ce se vor ridica pe timpulconstrucţiei, activităţile de construcţie și organizările de șantier vor afecta şi priveliştea,însă numai temporar. În timpul lucrărilor de construcţie, unele suprafeţe vor fi utilizate


temporar pentru realizarea organizărilor de șantier, drumurilor de acces, depozitareasolului vegetal. Deşi utilizate numai temporar, ele vor determina pierderea de sol vegetalşi scăderea productivităţii. Pentru suprafata afectata temporar de lucrari constructorul vaavea obligația de a readuce aceste suprafete la folosinta initiala, sau în circuitul productiv.

Efecte negative asupra peisajului vor apărea cel mai probabil în zonele fronturilor delucru pentru intersecţii cu trecere de nivel şi poduri. Gropile de împrumut, locurile dedepozitare şi eliminare a surplusului de material vor avea de asemenea un impact negativasupra peisajului, constructorul avand obligația de a readuce aceste suprafete la folosintainitiala, sau în circuitul productiv.

În perioadele de manevrare a materialelor pulverulente şi în perioadele cu condiţiimeteorologice nefavorabile, particule în atmosferă (norii de praf) vor avea impact asuprapeisajului.

Suprafata totala aproximativa de teren care urmeaza a fi expropriata şi ocupată definitivde proiect va fi urmatoarea:


Din careLivezi


Argeş 4.66 ha 1.04 ha 0.03 ha 3.59 haBraşov 2.99 ha 0 ha 0 ha 2.99 haTotal 7.75 ha 1.04 0.03 ha 6.58 ha







AG Dragoslavele 0.34AG Dâmbovicioara 0.13total in afara zonaprotejata 0.88


Perioada de operare

Formele de impact asupra peisajului vor apărea sub două forme:

§ efecte asupra structurii fizice şi esteticii peisajului;§ efecte asupra amenajării vizuale a peisajului pentru receptori.


Modernizarea unui drum national existent va avea un impact negativ redus asupraresurselor estetice de peisaj. Elementele şoselei care determină un impact negativ dedurată asupra esteticii şi peisajului sunt sectoarele cu rambleu înalt (> 3,00 m) şisectoarele cu structuri majore (poduri).

În acelaşi timp, modernizarea drumului va conduce în anumite zone la refacereapeisajului, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra peisajului global al zonei analizate.

În privinţa receptorilor rezidenţiali (respectiv persoanele ce locuiesc în locuințele dinapropierea drumului national) ei sunt consideraţi a fi cel mai sensibil grup de receptoridatorită intereselor imobiliare şi expunerii permanente la proiect după finalizareaacestuia. De asemenea, utilizatorii viitorului drum national modernizat pot fi consideraţireceptori, însă caracterul tranzitoriu al expunerii acestora face ca sensibilitatea lor să fiemult mai mică faţă de aceea a locuitorilor expuşi permanent la vederea structurilor şi atraficului ce se desfăşoară pe acestea.

Modificarea vizuală adăugată de noile structuri, ca şi de fluxul continuu al circulaţiei estenegativ redusa, la ea adăugându-se în timpul nopţii cea luminoasă creată de farurileautovehiculelor, existenta si la Momentul O.

3.6.6 IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA POPULAŢIEI


Populaţia afectată corespunde populaţiei aflate în zona de influenţă directă şi indirectă.Dacă efectele asupra populaţiei din vecinătatea drumului national sunt preponderentnegative (impact datorat zgomotului şi poluării atmosferice), efectele asupra populaţieidin zona indirectă de influenţă pot fi estimate ca pozitive, prin îmbunătăţirea serviciilorde transport şi prin economiile de cost şi timp.

Se apreciază ca activitatea de construcție a drumului national va constitui o sursa depoluare fonica locala, nivelul de zgomot generat putând depăși in anumite perioade delucru limitele stabilite de STAS 10009 - 88 "Acustica urbana - Limite admisibile alenivelului de zgomot" pentru nivelul de zgomot la limita funcționala: 65 dB(A), cu maxim25 dB(A). Se estimează că nivelurile de zgomot la marginea şoselelor pot avea valorimediate pe 24 h (Leq.24h) de maxim 65dB(A), valoare limită impusă de STAS 10 144/1 – 80 şipentru drumurile folosite (categoria I -III).

Deşi pot fi motive de apariţie a vibraţiilor în structura terasamentului, mai ales în cazulutilizării utilajelor grele, drumul analizat nu este direct fundat pe rocă de bază şi existăstraturi intermediare în sistemul drumului, cu rolul de întrerupere a vibraţiilor. Din acestmotiv, nu se consideră necesar să se ţină seama de problema apariţiei unor niveluri deintensitate a vibraţiilor peste cele admise de SR 12025/1994.

Se estimează ca zona protejata cu caracter rezidențial va fi afectata de activitățile derealizare a drumului national, numai când aceste lucrări se vor desfășura in dreptul sau inzonele rezidenţiale, însa disconfortul fonic/datorat vibraţiilor va fi de scurta durata.

Locuitorii din zonele adiacente nu vor fi afectaţi prin expunerea la atmosfera poluată delucrările de construcţie, in condițiile luării și respectării de măsuri pentru protecțiaatmosferei. Expunerea la poluanţi în aceasta perioada este acută (de intensitate mare şi cudurată de 1-7 zile) sau subacută (de intensitate medie şi cu durată de 3-6 luni).


Perioada de construire va implica riscuri nesemnificative asupra infrastructurii prezente,în proiect fiind prevăzute lucrări de mutare şi de protecţie a acestora. Poluanţii emişi(gaze şi particule agresive) în perioada de construcţie vor avea o contribuţienesemnificativă în ceea ce priveşte rata de coroziune a construcţiilor şi instalaţiilor dinzona analizată.

Perioada de operare

Având în vedere estimările de trafic de la nivelul anului 2035, nivelul de zgomot lamarginea drumului national va fi de 70-72 dB(A) in afara localităților. Pe de altă parteținând cont de estimările de trafic se consideră că nu vor fi depăşite nivelurile deintensitate a vibraţiilor peste cele admise de SR 12025/1994. Astfel, traficul va avea unimpact global minor, pe perioadă lungă asupra populaţiei din zonele rezidenţialeînvecinate din punct de vedere al zgomotului și vibrațiilor.

Nivelul de poluare generat de emisiile din traficul rutier din perioada de exploatare vaavea un impact nesemnificativ asupra populaţiei din zonele rezidenţiale învecinate.

În ceea ce priveşte obiectivele construite, trebuie făcuta precizarea că o parte din emisiilede poluanţi sunt reprezentate de gaze agresive. Se apreciază că, indiferent de intensitateatraficului, concentraţiile de SO2 şi NOx se situează în grupa A de agresivitate. Totodatătraficul auto este responsabil de prezenţa particulelor slab solubile, care determinăîncadrarea mediului atmosferic de la slab agresiv până la agresiv. Se apreciază că înperioadele caracterizate de umezeală ridicată a aerului atmosferic (în principal sezonulrece), acţiunea acestor particule poate fi considerată agresivă.

Drumul national va avea un impact pozitiv asupra dezvoltării economice din zonă,datorită creării oportunităţilor de locuri de muncă legate de lucrările de construcţie.Totodată, fluidizarea traficului va conduce la diminuarea nivelului de zgomot şi laîmbunătăţirea calităţii aerului din zonele rezidenţiale ceea ce va conduce implicit laîmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor.

3.6.7 IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA PATRIMONIULUI ISTORIC SI CULTURAL

Protecția și conservarea siturilor arheologice se realizează în baza unui protocol semnatîntre CNADNR și Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, prin reprezentanţii săi.

Luând în considerare distanța fata de construcțiile arhitecturale și culturale din zonaproiectului, lucrările de construcție nu vor degrada resursele culturale localizate în afaradrumului. Astfel, nu vor fi necesare măsuri de reducere a impactului asupra patrimoniuluicultural.

Pe ampriza drumului national reabilitat va fi necesară asistanță arheologică in timpullucrarilor de decoperta pe sectoarele pe care au fost identificate situri arheologice.

Pentru intreg drumul sunt in curs de obţinere Certificate de Descărcare Arheologică, înurma elaborarii Rapoartelor de specialitate elaborate de Muzeul Naţional Istorie aRomâniei din Bucureşti.

3.6.8 CONCLUZII PRIVIND IMPACTUL POTENŢIAL

Luând în considerare modificările propuse prin Proiectele Tehnice în comparațiecu propunerile de la faza de Studiu de Fezabilitate se aprciază că nu exista unimpact suplimentar direct, indirect sau cumulativ asupra factorilor de mediudatorat modificărilor aduse proiectului.


Modul de respectare a conditiilor impuse prin actul de reglementare de mediu estedescries in detaliu in Planul de management de mediu din cadrul Memoriului deprezentare, memoriu prezentat odata cu Notificarea modificărilor proiectului.

La faza proiect tehnic a fost obtinut avizul admistratorului sitului ROSCI 0194 – PiatraCraiului, avizul Nr 1251/22.08.2012, confirmat prin adresa Nr. 1288/27.10.2014.


4 SURSELE DE POLUANŢI ŞI INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞIDISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU

4.1 PROTECŢIA CALITĂŢII APELOR

4.1.1 SURSELE DE POLUANŢI PENTRU APE, LOCUL DE EVACUARE SAU EMISARUL


Surse potenţiale de poluare a apei în timpul construcției propriu-zise a drumului nationalmodernizat sunt următoarele:

§ excavarea pământului;§ manevrarea necorespunzătoare a materiilor prime;§ traficul utilajelor de construcţii şi vehiculelor care transportă materiale de construcţie;§ lucrările de intervenţie în cursurile de apă sau în imediata vecinătate.

În ceea ce privește organizările de șantier, sursele potențiale de poluare a apei sunturmătoarele:

§ manevrarea/depozitarea necorespunzătoare a materiilor prime;§ scurgerea accidentală de carburanţi sau alte produse petroliere;§ manevrarea/depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor;§ traficul utilajelor de construcţii şi vehiculelor care transportă materiale de construcţie.

Lucrările de excavaţii şi manevrarea pământului pot determina poluarea apelor desuprafaţă cu particule de dimensiuni mici transportate de apele pluviale. În acelaşi timpactivităţile de tip şantier şi depozitele intermediare (vrac) de materiale de construcţii (înspecial pulverulente) (activități specifice și organizării de șantier) reprezintă surse depoluare cu particule de dimensiuni mici, deoarece sunt spălate şi transportate de apelepluviale către terenurile adiacente, o parte din ele putând ajunge în cursurile de apadatorită morfologiei locale a terenului.

O altă sursă potenţială de poluare a apelor de suprafaţă este reprezentată de pierderile demateriale de construcţii (în special mortar sau lapte de ciment), care pot conduce lacreşterea alcalinităţii apei.

În categoria surselor potenţiale de poluare a apelor trebuie inclusă şi poluarea accidentalăcu carburanţi, uleiuri, sau alte produse în fază lichidă folosite în construcţii care se potscurge pe sol si prin intermediul apelor pluviale, datorită morfologiei locale a terenului, săajungă în albia apelor de suprafaţă sau în apele subterane din zona.

Traficul vehiculelor grele va genera emisii ale unor poluanţi gazoşi (NOx, CO, SO2,compuşi organici volatili particule în suspensie, PM10 etc.). În acelaşi timp, vor rezultaparticule din frecarea dintre suprafaţa drumului şi a roţilor vehiculelor. Toate acestea vorfi spălate de precipitaţii şi depozitate pe sol, de unde prin intermediul apelor pluviale potajunge în albia apelor de suprafaţă datorită morfologiei locale a terenului sau în apelesubterane din zona.

O sursă suplimentară de poluare a apelor este reprezentată de apele uzate menajereprovenite de la organizarile de șantier și punctele de lucru.

Pentru orizonturile acvifere de profunzime, construcţia drumului national modernizat nureprezintă o sursă de poluare.


Perioada de operare

Sursele de poluare a apei în perioada de operare sunt următoarele:

§ depunerea directă în apele de suprafaţă a poluanţilor generaţi de vehicule;§ evacuarea apelor pluviale provenite din şiroirile de pe carosabil fără să fie preepurate

in prealabil;§ evacuarea apelor pluviale provenite de pe carosabil poluate cu compuşilor chimici

generaţi prin accidentele de circulaţie în care sunt implicate cisterne ce transportăsubstanţe periculoase.

Principala formă de poluare a corpurilor de apă de suprafaţă ca urmare a exploatăriidrumului national modernizat se va produce în perioadele cu precipitaţii, prin spălareaparticulelor solide şi a altor compuşi solubili depuşi temporar pe suprafaţa drumului(metale grele, hidrocarburi, iar in perioadele de iarna substanțe pentru înlăturareapoleiului (sare, etc.)), însă concentrația acestor poluanți depinde de nivel de trafic.Poluanţii transportaţi de apa din precipitaţii se scurg în canalele/şanţurile laterale şi apoisunt evacuaţi în apele de suprafaţă traversate de drum.

La “prima ploaie” pot apărea problemele datorită spălării suprafeţelor încărcate cusubstanţe poluante în funcție de intensitatea traficului, precum: reziduuri de carburantnears, din gazele de eşapament, reziduuri rezultate din uzură, (în special la frâneputernice), reziduuri metalice din uzura vehiculelor, scurgeri de uleiuri şi unsoriminerale, reziduuri din uzura stratului carosabil.

Iarna pot exista de asemenea substanţe folosite pentru înlăturarea poleiului, precum şiprodusele solide sau lichide care se împrăştie pe drum în urma accidentelor.

În condiţii normale de exploatare nu există evenimente care să producă un impactsemnificativ asupra resurselor de apă. Substanţele poluante evacuate în cursurile de apănu vor modifica clasa de calitate a acestora, cu atat mai mult cu cat cantitatile de astfel desubstante descrise sunt mici, cantitatile de apa apreciabile colectate de-a lungul drumuluiasigurand dilutia acestor. Influenţa istorică a traficului asupra calităţii apelor curgătoaredin zonă este considerată ca minoră, astfel că prin îmbunătăţirea condiţiilor de trafic,respectiv prin reducerea noxelor emise, nu este de aşteptat o îmbunătăţire a calităţiiapelor atâta vreme cât celelalte surse de afectare a acestora nu sunt eliminate sauminimizate.

O sursă suplimentară de poluare a apelor este reprezentată de apele uzate menajereprovenite de la spațiul pentru servicii, însă aceste ape vor fi colectate și epurate în stațiimecano-biologice înainte de evacuarea in emisar.

4.1.2 STAŢIILE ŞI INSTALAŢIILE DE EPURARE SAU DE PREEPURARE A APELOR UZATEPREVĂZUTE

Perioada de constructie

În perioada de construcție sunt prevăzute următoarele lucrări și instalațiile depreepurare/epurare a apelor uzate:

§ pentru a nu perturba curgerea în canalele de scurgere se vor construi podeţe cu osuprafaţă de evacuare suficientă, amplasate aproape toate pe canale activate deprecipitaţii, astfel încât construcţia platformei sa nu puna probleme reţeleihidrografice naturale;


§ montarea de toalete ecologice mobile, cu neutralizare chimica sau bazine etanșevidanjate periodic, la punctele de lucru/fronturile de lucru si la organizarile de șantier;

§ apele menajere din cadrul organizărilor de șantier vor fi colectate in sisteme decanalizare si stocate in bazine vidanjabile sau epurate in stații de epurare.

Totodată, pentru a reduce impactul activităților de construcție și pentru a protejacalitatea apelor se vor lua următoarele măsuri:

§ stocarea și utilizarea substanțelor toxice și periculoase (carburanți și lubrifianținecesari pentru funcționarea echipamentelor; vopsea și diluant pentru marcareadrumului) va fi corespunzătoare (se va realiza în locuri asigurate, ferite de acces publicşi în rezervoare potrivit reglementărilor specifice pentru fiecare compus)

§ aprovizionarea cu carburant a mijloacelor de transport se va face numai la staţiiautorizate (furnizori); în cazul utilajelor care funcţionează la fronturile de lucru,alimentarea se va realiza cu autocisterne, în locuri ferite de emisii de praf

§ transportul betonului de ciment cu autobetoniere va fi strict controlat pentru a puteapreveni în totalitate deversarea accidentală pe traseu şi spălarea benei şi evacuareaapei cu ciment în perimetrul lucrărilor de construcţie sau pe drumurile publice

§ activităţile de construcţie din apropierea cursurilor de apă și lucrările necesare a sedesfășura în cursurile de apă vor dura o perioadă cât mai scurtă de timp și se vorrealiza în perioada secetoasă (cantități scăzute de precipitații și debite mici ale apelor)

§ apa pompată din excavaţii va fi evacuată în receptorul natural cu ajutoruldecantoarelor care au sarcina de a reduce încărcarea cu particule în suspensie şi de aminimiza turbiditatea apei şi erodarea albiei râului

§ nu vor fi utilizate de substanțe chimice, erbicide pentru îndepărtarea vegetației§ optimizarea suprafeței ocupate de proiect/organizarile de șantier pentru a minimiza

impactul§ evitarea formării băltirilor care se pot infiltra cu timpul în sol, poluând solul și

subsolul§ suprafețele de teren utilizate/ocupate de activitățile de construcție după ce vor fi

reabilitate vor fi predate autorităților locale și proprietarilor privați.

În ceea ce privește zona organizări de șantier se vor lua următoarele măsuri:

§ pentru a preveni infiltrarea substanțelor poluante și pentru a se evita formareabăltirilor, platformele de lucru sau de circulație, suprafețele de depozitare, zonelestocare carburanți, zona de întreținere echipamente, zona de amplasare a stațieibetoane și a stației de asfalt vor fi betonate/pietruite sau solul va fi stabilizat cu var;

§ platformele de lucru și suprafețele de depozitare vor fi prevăzute cu șanțuri si/saurigole pereate pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale; în vederea reduceriiturbidității apelor de suprafață și pentru a evita ca particule fine să fie evacuate peterenurile din vecinătate și să influențeze morfologia terenurilor, apele pluvialecolectate vor fi preepurate in decantoare care vor fi periodic curățate, iar nămolul va fitransportat la cea mai apropiată stație de epurare;

§ montarea rezervoarelor de carburant în cuve de beton; zonele de stocare carburanți,zona de întreținere echipamente, zona de amplasare a stației betoane și a stației deasfalt vor fi prevăzute cu șanțuri si rigole de reținere a scurgerilor accidentale și apelorpluviale; pentru a asigura sedimentarea particulelor solide și separarea produselorpetroliere transportate de aceste ape colectate, ele vor fi preepurate in sistemecompuse din decantor si separator de produse petroliere; totodată, platformele


trebuie prevăzute cu pante pentru a asigura colectarea scurgerilor accidentale de apeuzate, uleiuri, carburanți;

§ toate şanţuri şi podeţe vor fi curăţate periodic pentru a se evita înfundarea;§ silozurile de ciment si de var, buncărul de filer și instalația de preparare mixturi

asfaltice trebuie să aibă montate sisteme de captare a poluanților;§ drumurile acces si drumurile de serviciu temporare trebuie să fie pietruite;§ reziduurile din șantier trebuie îndepărtate manual sau mecanizat de pe pneurile

echipamentelor și utilajelor la ieșirea din șantier în puncte de curățire specialamenajate.

Perioada de operare

In zona parcarilor propuse, unde se considera ca apele pluviale pot fi impurificate cueventuale curgeri de produse petroliere din schimburi de ulei (ele fiind destinatetraficului greu), apele pluviale vor fi colectate si vor face obiectul unei decantari/separaride produse petroliere inainte de descarcarea in zonele adiacente, cu o eficienta de 95%.

In toate celelalete zone, avand in vedere sistemul de drenare propus, care permitedecantarea in santuri betonate (si care constituie majoritatea santurilor propuse), nu seconsidera necesara pentru situatia normala de functionare instalarea dedecantoare/produse petroliere. Se are in vedere faptul ca prin asigurarea vitezei deinamolire si dotarea podetelor cu camere de cadere, eficienta decantarii in sistemul dedrenaj proiectat va fi de cca 80-85%, considerata suficienta pentru a asigura decantareaprimara/pre-epurarea apelor colectate, in aceasta situtie. Apele rezultate vor repectastandardul de calitate a apelor folosite pentru irigatii.

Substantele prioritare pentru panza freatica, asa cum sunt acestea definite in directiveleEC privind apa subterana, sunt reduse ca si concentratii in aceste ape pluviale si, inconditiile inlocuirii benzinei cu aditivi pe baza de plumb, biodisponibilitatea sibioacumularea acestor substante, prezente in concentratii mici este redusa. Sementioneaza ca in toate testarile de sol efectuate in proximitatea drumurlor nationale dinRomania, pana in present, nu au fost inregistrate depasiri ale nivelurilor stabilite pentrufolosinte sensibile pentru acesti indicatori (metale grele, produse petroliere).

Normativele de proiectare si de mediu actuale, care tin cont de probabilitatea redusa deproducere a unui accident cu deversare de produse petroliere, ne determina saconsideram ca montarea de decantoare/separatoare de produse petroliere cu coalescentanu poate fi justificata. Directiva europeana, in curs de implementare, privind raspundereade mediu in cazul poluarilor de mediu va clarifica si la nivel national raspunderileremanente si obligatiile de remediere ale partilor implicate in accidente. Pentru astfel desituatii se vor intocmii de catre directiile exploatare ale CNADNR planuri de interventiein situatii de urgenta, impreuna cu Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta si PolitiaRutiera, mentionate si la capitolul protectia solului.

Se considera totusi necesara implementare unei practici de curatare periodica a santurilorsi a camerelor de cadere de sedimente. Namolul colectat din este asimilabil deseurilormenajere si va fi depozitat la unul dintre depozitele de deseuri menajere de pe traseu, decatre directia regionala de drumuri si poduri care asigura intretinerea.

În același timp, în perioada de exploatare şi întreţinere, se recomandă:

§ mentinerea in stare de functionare a lucrarilor de colectare si drenare a apelorpluviale, prin curăţarea periodică a nămolului;


§ namolul colectat periodic din şanţuri (asimilabil deseurilor menajere) va fi transportatla un depozit de deseuri menajere din zonă, de catre societatea care asiguraintretinerea drumului;

§ platforma aferentă parcării va fi construită cu pante care sa asigure scurgerea sicolectarea apelor meteorice.

4.2 PROTECŢIA AERULUI

4.2.1 SURSELE DE POLUANŢI PENTRU AER, POLUANŢI


Calitatea aerului poate fi afectată de emisiile din timpul lucrărilor propriu-zise deconstrucție (mişcarea pământului (săpături, umpluturi) și a altor materiale (nisip, pietriș,balast), construirea unor componente specifice (drum, poduri, drenări ape, ziduri desprijin, apărări de mal), activități colaterale (asfaltare, alimentarea utilajelor șiautovehiculelor cu carburanți, marcare drum cu vopsea)) dar și de emisiile generate defuncţionarea echipamentelor şi de traficul de șantier pe amplasamentul proiectului.

Principalele faze de activitate care se constituie în surse de emisie a prafului în atmosferăsunt:

§ săpăturile, excavaţiile;§ umpluturile;§ realizarea sistemului rutier (punerea în operă a balastului);§ realizarea lucrărilor de artă.

Lucrările din amplasamentul drumului, şi în special cele pentru consolidareaterasamentului, constituie sursele cu cel mai ridicat potenţial de poluare a atmosferei.

Utilajele, indiferent de tipul lor, funcţionează cu motoare Diesel, gazele de eşapamentevacuate în atmosferă conţinând întregul complex de poluanţi specific arderii interne amotorinei: oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan(CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr,Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), dioxid de sulf (SO2). Prezenţaprotoxidului de azot (N2O), a metanului și CO2, au efecte la scară globală asupramediului, fiind gaze cu efect de seră. Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă de utilajedepind, în principal, de următorii factori:

§ tehnologia de fabricaţie a motorului;§ puterea motorului;§ consumul de carburant pe unitatea de putere;§ capacitatea utilajului;§ vârsta motorului/utilajului.

Emisiile de poluanţi în atmosferă au o durată egală cu durata zilnică a programului delucru (în general 8 ore), putând prezenta unele variaţii de la o oră la alta şi de la o zi laalta.

Totodată, având în vedere că durata anuală a lucrărilor este de circa 9 luni/an (primăvara+ vara + toamna), în sezonul de iarnă emisiile încetează. În perioada anuală de lucru vorexista, de asemenea, variaţii ale emisiilor, atât datorită categoriilor de operaţii care se vorexecuta la un moment dat, cât şi datorită variaţiei condiţiilor meteorologice.


Sursele de emisie a poluanţilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt, in general,surse la sol sau în apropierea solului (cu excepţia celor aferente construirii podurilor),deschise (cele care implică manevrarea pământului) şi mobile.

Caracteristicile surselor şi geometria obiectivului înscriu amplasamentul, în ansamblu, încategoria surselor liniare.

Totodată, realizarea construcţiei obiectivului implică, pe lângă sursele de emisie aferentelucrărilor de construcţie, și surse de emisie asociate activităţilor desfăşurate peamplasamentele organizărilor de şantier, principalele fiind fabricarea betoanelor şi amixturilor asfaltice.

O sursă suplimentară de praf este reprezentată de eroziunea vântului, fenomen careînsoţeşte, în mod inerent, lucrările de construcţie. Fenomenul apare datorită existenţei,pentru un anumit interval de timp, a suprafeţelor de teren neacoperite expuse acţiuniivântului.

Emisiile de particule generate de eroziunea eoliană pot avea loc continuu, pe toată durataperioadelor de construcţie, debitele masice variind apreciabil cu viteza vântului. Prafulgenerat de manevrarea materialelor şi de eroziunea vântului este, în principal, de originenaturală (particule de sol, praf mineral).

Perioada de operare

Traficul rutier este singura sursă de poluare a atmosferei în perioada de exploatare adrumului national modernizat.

4.2.2 INSTALAŢIILE PENTRU REŢINEREA ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN ATMOSFERĂ


Prin natura lor, sursele asociate lucrărilor de construcţie nu pot fi prevăzute cu sisteme decaptare şi evacuare dirijată a poluanţilor. Măsurile pentru controlul emisiilor de particulesunt măsuri de tip operaţional specifice acestui tip de surse. În ceea ce priveşte emisiilegenerate de sursele mobile, acestea trebuie să respecte prevederile legale în vigoare.

Pentru reducerea poluanților de la instalațiile de preparare beton și asfalt amplasate încadrul organizării de șantier, aceste vor fi prevăzute cu sisteme de reținere a poluanților(captare-epurare) după cum urmează:

§ silozurile de ciment si de var: filtre cu saci (cu recuperare prin vibrare - scuturare) -eficienta de 99%;

§ instalația de preparare mixturi asfaltice: instalație locala de captare a aeruluiimpurificat din zona de uscare agregate - mixare, prevăzută cu filtre cu saci - eficientade 99%;

§ buncărul de filer: instalație locala de captare a aerului impurificat prevăzută cu unciclon - eficienta de minimum 75%.

Sursele de emisie caracteristice etapelor de construcție, operare nu pot fi controlate, îngeneral, prin instalaţii/sisteme pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă şiinstalații pentru epurarea aerului poluat. Măsurile specifice etapei de construcție vorconsta în:

§ Procesele tehnologice mari generatoare de praf, ca de exemplu umpluturile cupământ, vor fi reduse în perioadele de vânt puternic şi se vor umezi permanentsuprafeţele nepavate.


§ Se vor utiliza numai utilaje grele şi mijloace de transport corespunzătoare normelorEURO III - EURO V, cu motoare diesel. Utilajele si echipamentele cu motor diesel vorfi alimentate cu motorina cu conținut redus de sulf (<0.1%)

§ Utilajele de construcţie vor fi foarte bine întreţinute pentru a minimiza emisiileexcesive de gaze. Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceeacare privește nivelul de monoxid de carbon si concentrațiile de emisii in gazele deeșapament si vor fi puse in funcțiune numai după remedierea eventualelor defecțiuni.

§ Viteza de circulaţie va fi restricţionată, iar suprafaţa drumurilor va fi stropită, laintervale regulate, cu apă sau alte substanţe de fixare, cu aditivi, a prafului (în zoneleurbane se recomandă introducerea de denivelări). Pavajul drumurilor are un impactpozitiv direct asupra sănătăţii umane şi diminuării riscului de accidente: pentrureducerea prafului în zonele urbane se va utiliza în special pietrişul.

§ Autocamioanele încărcate cu materiale fine uşor antrenate de vânt vor fi acoperite înmod corespunzător.

§ În carul organizărilor de șantier, platformele de lucru sau de circulație, suprafețele dedepozitare, zonele de stocare carburanți, zona de întreținere echipamente, zonele deamplasare a stației de betoane si a stației de preparare asfalt vor fi betonate/pietruite.De asemenea, se vor pietrui drumurile de acces și drumurile de serviciu temporare.

§ În perioadele cu vânt puternic, depozitele de agregate vor fi stropite cu apă laintervale regulate si/sau vor fi acoperite.

§ Vor fi amenajate puncte speciale pentru îndepărtarea manuală sau mecanizată de pepneurile echipamentelor și utilajelor a reziduurilor la ieșirea din șantier.

§ La sfârșitul perioadei de construcție zonele afectate de lucrările de construcție(taluzuri, organizarile de șantier, fronturi de lucru, drumuri de acces temporare, gropide împrumut) vor fi reabilitate prin ecologizare, stabilizarea solului, așternerea depământ vegetal, plantare vegetație specifica zonei.

§ Pentru stabilizarea solului și reducerea emisiilor de pulberi, la sfârșitul perioadei deconstrucție, se vor realiza amenajări peisagistice pentru parcări, sensuri giratorii,intersecții, spații pentru servicii.

Perioada de operare

În perioada de operare, singura măsură aplicabilă este respectarea normelor europeneprivind calitatea carburanţilor şi de asemenea asigurarea pe plan naţional a existenţeiunui parc de autovehicule ce respectă normele de poluare impuse.

Valorile concentraţiilor datorate operării drumului national, se vor situa sub valorilelimită corespunzătoare, pe toate perioadele de mediere, contribuţia traficului rutier deoperare a la afectarea calităţii aerului fiind redusă spre nesemnificativă.

Trebuie precizat însă că datorită modificării structurii parcului auto în sensul creşteriiponderii de autovehicule echipate cu motoare performante (EURO IV, EURO V şiviitoarele EURO VI) se estimează că emisiile din trafic se vor reduce progresiv până în2035.

4.3 PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAŢIILOR

4.3.1 SURSELE DE ZGOMOT ŞI VIBRAŢII



Etapa de construcție va genera zgomot şi vibraţii prin activităţile propriu-zise (inclusivmanipularea materialelor de constructii utilizate) si prin transportul materialelor, care seva suprapune peste fondul existent. Construcţia implică folosirea de utilaje de masă mare,care, prin deplasarile lor, provoacă zgomot şi vibraţii. La aceste utilaje se adaugăautocamioanele, care au o masă mare chiar când circulă fără încărcătură.

Utilajele folosite in construcţii şi vehiculele de transport sunt principalele surse dezgomot şi vibraţii pe timpul perioadei de construcţie. În tabelul următor se prezintănivelurile de zgomot ale surselor reprezentate de utilajele de construcţii folosite în modobişnuit.

Utilajul Nivel de zgomot la 15 m distanta(dB(A))

Maşină transportoare 75 – 85Autocamion de mare tonaj 75 – 85

Autobetonieră 75 – 85Excavator 80 – 90

Macara 75 – 85Buldozer 80 – 90

Compresor 75 – 85

Se observă că utilajele de lucru genereaza intre 75dB(A) si 90dB(A) in regim normal defunctionare.

În ceea ce priveşte vibraţiile, deşi pot fi motive de apariţie a vibraţiilor în structuraterasamentului, mai ales în cazul utilizării utilajelor grele, drumul analizat nu este fundatdirect pe rocă de bază şi există straturi intermediare în sistemul drumului, cu rolul deîntrerupere a vibraţiilor. Din acest motiv, nu se consideră că vor apărea niveluri deintensitate a vibraţiilor peste cele admise de legislaţia naţională în vigoare (SR12025/1994).

Perioada de operare

Sursele de zgomot şi vibraţii, în perioada de exploatare şi întreţinere sunt reprezentate devehiculele aflate în circulaţie.

4.3.2 AMENAJĂRILE ŞI DOTĂRILE PENTRU PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞIVIBRAŢIILOR


Pe perioada derulării lucrărilor de construcție sunt prevăzute următoarele amenajări şidotările pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor:

§ itinerariul rutelor de transport va fi studiat cu atenţie pentru a evita, pe cât posibil,poluarea cauzată de zgomot si vibrații, itinerariu va fi respectat cu stricteţe; se vorfolosi la maxim soselele ocolitoare existente; in cazul în care nu este posibil ca traficulsa fie totalitate in afara localităților, se va limita viteza de deplasare a traficului greu îninteriorul localităţilor la 40 km/h

§ lucrările/activitățile de construcție care reprezintă surse de zgomot și care se vordesfăşura la distanţe mai mici de 200 m de zonele rezidenţiale, se vor desfăşura numaipe timpul zilei (6.00 – 22.00), iar dacă nivelul de zgomot va continua sa fie ridicat sevor utiliza pentru izolare panouri fonoabsorbante

§ echipamentele care produc niveluri ridicate de zgomot vor fi ecranate/protejate§ utilajele de construcție vor fi bine întreținute pentru a minimiza zgomotul și vibrațiile


§ în cadrul organizării de șantier, anumite construcții (containere birouri, containeredepozit, containere ateliere) sau depozite de agregate minerale vor fi amplasate întreamplasament și zonele sensibile (localități) astfel încât sa constituie ecrane pentruprotecția antizgomot intre șantier si localitate.

Perioada de operare

Pentru protecția zonelor sensibile împotriva zgomotului, la sfârşitul perioadei deconstrucţie, se considera necesara si suficienta instituirea de restrictii de viteza inlocalitati, conform legislatiei in vigoare.

Se consideră că nu vor fi depăşite nivelurile de intensitate a vibraţiilor peste cele admisede SR 12025/1994.

4.4 PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIAŢIILOR

4.4.1 SURSELE DE RADIAŢII

În perioada de construcţie şi operare a drumului national modernizat nu se vor folosisurse de radiaţii.

Eventualele testari ale materialelor permanente se vor face de catre firme autorizateCNCAN, cu surse mici de radiatii gamma. Operarea si transportul se va face de catrepersonal autorizat, in mijloace auto omologate ARR. În condiţii normale de construcţie şioperare nu pot rezulta surse de radiaţii pentru personal angajat sau pentru populatiarezidențială din zona drumului national modernizat.

4.4.2 AMENAJĂRILE ŞI DOTĂRILE PENTRU PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIAŢIILOR

Nu vor fi necesare amenajări şi dotări pentru protecţia împotriva radiaţiilor în perioada deconstrucţie şi operare.

4.5 PROTECŢIA SOLULUI ŞI SUBSOLULUI

4.5.1 SURSELE DE POLUANŢI PENTRU SOL, SUBSOL ŞI APE FREATICE


Sursele potențiale de poluare a solului și subsolului datorită desfășurării lucrărilor deconstrucție propriu zise sunt reprezentate de:

§ manevrarea necorespunzătoare a materiilor prime;§ scurgerea accidentală de produse petroliere care apar în timpul alimentării cu

carburanţi și funcţionării defectuoase a utilajelor, deversărilor accidentale la nivelulzonelor de lucru sau căilor transport şi de acces;

§ pulberile rezultate în procesele de excavare, încărcare, transport, descărcare apământului pentru terasamente și care se depun pe sol;

§ depunerea pe sol a poluanţilor din aer, proveniţi din circulaţia mijloacelor detransport, funcţionarea utilajelor de construcţii.

Sursele potențiale de poluare a solului și subsolului datorită organizării de șantier suntreprezentate de:

§ manevrarea/depozitarea necorespunzătoare a materiilor prime;


§ scurgerea accidentală de carburanţi sau alte produse petroliere în timpul alimentăriicu carburanţi și funcţionării defectuoase a utilajelor, deversărilor accidentale la nivelulzonelor de lucru sau căilor transport şi de acces;

§ manevrarea/depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor;§ depunerea pe sol a poluanţilor din aer, proveniţi din circulaţia mijloacelor de

transport, funcţionarea utilajelor de construcţii.

Substanţele poluante prezente în emisii şi susceptibile de a produce un impact sesizabil lanivelul solului sunt SO2, NOx şi metalele grele.

Perioada de operare

După punerea în exploatare a drumului national modernizat sursele potențiale de poluarea solului sunt:

§ poluanţii proveniţi din traficul rutier (CO, NOx, SO2, PM10, metale grele) – sursăcontinuă de poluare, proporţională cu intensitatea circulaţiei, determinată de emisiilede gaze de eşapament, uzura carosabilului, anvelopelor, vehiculelor, remorcilor etc.;Până în prezent, în România, nu s-a evidenţiat poluarea terenurilor ca rezultat alcirculaţiei rutiere. Concentraţiile de Pb, Ni, Zn,Cd în sol în vecinătatea drumurilor s-au încadrat în prevederile Ordinului 756/1997 privind evaluarea poluării mediului,respectiv au rezultat mai mici decât pragurile de alertă pentru soluri mai puţinsensibile.

§ scurgerea accidentală de substanţe toxice sau hidrocarburi ca urmare a accidentelorrutiere;

§ activitatea de întreținere a drumului în perioadele de iarnă datorită utilizăriisubstanţelor chimice (NaCl). In prezent CNADNR a redus semnificativ cantitățile desare folosite pe drumurile naționale, trecând la folosirea intensiva a clorurii de calciu,in vederea reducerii riscurilor asociate (aport de cloruri in ape pluviale, agresivitatecrescuta asupra elementelor construite, eventuale sărăturări ale terenurilor adiacentezonelor de depozitare a amestecului sare/nisip). Se face mențiunea ca pentruîntreținerea podurilor, in perioada de iarna, se folosește exclusiv nisip. Se apreciază căefectul poluării sezoniere asupra drumurilor ce urmează a fi reabilitate este redus.Această apreciere are în vedere lucrările de colectare şi evacuare a apelor dinprecipitaţii, lucrări care asigură reducerea poluării terenurilor adiacente lucrării.

În perioada de operare a drumului national modernizat o problemă ar putea fidepozitarea ilegală pe sol a deşeurilor rezultate de la activităţile care se vor desfăşura lamarginea drumului. Colectarea şi depozitarea acestora va fi în sarcina angajaților care vorîntreține drumul national modernizat.

4.5.2 LUCRĂRILE ŞI DOTĂRILE PENTRU PROTECŢIA SOLULUI ŞI A SUBSOLULUI


În perioada de construcție sunt prevăzute următoarele lucrări şi dotări pentru protecţiasolului şi a subsolului, pentru prevenirea eroziunii solului și asigurării stabilitățiitaluzurilor:

§ colectarea pământului vegetal din zonele care vor fi ocupate permanent (drumulpropriu-zis, poduri, podețe etc.) și utilizarea acestuia pentru reabilitarea terenurilordegradate din zona proiectului sau reabilitarea terenurilor care vor fi ocupatetemporar de activitățile de construcție (organizari de șantier, gropi de împrumut etc.)


§ prevenirea compactării solului§ stocarea și utilizarea substanțelor toxice și periculoase (carburanți și lubrifianți

necesari pentru funcționarea echipamentelor; vopsea și diluant pentru marcareadrumului) va fi corespunzătoare (se va realiza în locuri asigurate, ferite de acces publicşi în rezervoare potrivit reglementărilor specifice pentru fiecare compus)

§ aprovizionarea cu carburant a mijloacelor de transport se va face numai la staţiiautorizate (furnizori); în cazul utilajelor care funcţionează la fronturile de lucru,alimentarea se va realiza cu autocisterne, în locuri ferite de emisii de praf

§ colectarea selectivă, stocarea și eliminarea corespunzătoare a deșeurilor (pământ cuun conținut ridicat de material biodegradabil și materiale granulare rezultate dinexcavații; deșeuri de ciment sau asfalt; deșeuri menajere; uleiuri uzate; baterii uzate;deșeuri metalice; materiale colectate în șanțuri și rigole, decantoare, separatoare deproduse petroliere și eventuale bazine de retenție a particulelor solide)

§ optimizarea suprafeței ocupate de proiect/organizarile de șantier pentru a minimizaimpactul

§ evitarea formării băltirilor care se pot infiltra cu timpul în sol, poluând solul șisubsolul

§ suprafețele de teren utilizate/ocupate de activitățile de construcție după ce vor fireabilitate vor fi predate autorităților locale și proprietarilor privați.

Pentru a proteja solul împotriva poluării se interzice utilizarea de substanțe chimice,erbicide pentru îndepărtarea vegetației.

Pentru stabilizarea zonelor de cedare lenta (alunecări de teren) au fost luate inconsiderare urmatoarele masuri:

§ curatarea zonelor de alunecare;§ plantarea de plante cu radacini adanci pentru fixarea primelor straturi ale solului.

Toate activităţile de construcţie asociate proiectului vor fi conforme cu cele mai bunepractici de management al construcţiei, stabilite prin Legea nr. 10/1995 – Calitate înConstrucţii.

În ceea ce privește zona organizărilor de șantier vor fi avute în vedere următoarelemăsuri:

§ pentru a preveni infiltrarea substanțelor poluante și pentru a se evita formareabăltirilor, platformele de lucru sau de circulație, suprafețele de depozitare, zonelestocare carburanți, zona de întreținere echipamente, zona de amplasare a stațieibetoane și a stației de asfalt vor fi betonate/pietruite sau solul va fi stabilizat cu var;

§ platformele de lucru și suprafețele de depozitare vor fi prevăzute cu șanțuri si/saurigole pereate pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale; în vederea reduceriiturbidității apelor de suprafață și pentru a evita ca particule fine să fie evacuate peterenurile din vecinătate și să influențeze morfologia terenurilor, apele pluvialecolectate vor fi decantate in santuri si camere de cadere care vor fi periodic curățate,iar nămolul rezultat va fi transportat la cel mai apropiat depozit de deseuri menajere;

§ montarea rezervoarelor de carburant în cuve de beton; zonele de stocare carburanți,zona de întreținere echipamente, zona de amplasare a stației betoane și a stației deasfalt vor fi prevăzute cu șanțuri si rigole de reținere a scurgerilor accidentale și apelorpluviale; pentru a asigura sedimentarea particulelor solide și separarea produselorpetroliere transportate de aceste ape colectate, ele vor fi preepurate in sistemecompuse din decantor si separator de produse petroliere; totodată, platformele


trebuie prevăzute cu pante pentru a asigura colectarea scurgerilor accidentale de apeuzate, uleiuri, carburanți;

§ toate şanţuri şi podeţe vor fi curăţate periodic pentru a se evita înfundarea;§ montarea de toalete ecologice mobile, cu neutralizare chimica sau bazine etanșe

vidanjate periodic, la fronturile de lucru si organizarile de șantier;§ apele menajere vor fi colectate intr-un sistem de canalizare si stocate intr-un bazin

vidanjabil sau epurate intr-o stație de epurare;§ silozurile de ciment si de var, buncărul de filer și instalația de preparare mixturi

asfaltice trebuie să aibă montate sisteme de captare a poluanților;§ drumurile acces si drumurile de serviciu temporare trebuie să fie pietruite;§ reziduurile din șantier trebuie îndepărtate manual sau mecanizat de pe pneurile

echipamentelor și utilajelor la ieșirea din șantier în puncte de curățire specialamenajate.

La încheierea etapei de construcţie şi pentru a evita impactul asupra solului şi subsolului,după închiderea şantierului de construcţie, sunt prevăzute următoarele activităţi de refacere:

§ eliminarea deşeurilor, resturilor de construcţii şi materiale de construcţie.§ refacerea morfologiei iniţiale;§ refacerea folosinţelor actuale ale solului.

Zonele afectate de construcţie (taluzuri, organizari de șantier, fronturi de lucru, drumuride acces temporare, gropi de împrumut) vor fi reabilitate la finalizarea lucrărilor prinstabilizarea solului, așternerea de pământ vegetal, plantare vegetație specifica zonei.

Pentru a proteja solul şi subsolul din zona spațiului de servicii, la sfârşitul lucrărilor deconstrucţii, suprafața acestuia se va betona.

Perioada de operare

Principalele măsuri pentru controlul şi prevenirea poluării solului sunt:

§ colectarea apelor pluviale in scopul ameliorarii eroziunii solului;§ verificarea periodică şi întreţinerea curentă a sistemelor de colectare, decantare,

epurare şi evacuare a apelor meteorice;

4.6 PROTECŢIA ECOSISTEMELOR TERESTRE ŞI ACVATICE

4.6.1 AMPLASAREA PROIECTULUI IN RAPORT CU ARIILE NATURALE PROTEJATE

Proiectul analizat în prezentul memoriu, respectiv Modernizare DN 73 Piteşti -Câmpulung – Braşov (Km 13+800 ÷ Km 42+850 – Km 54+050 ÷ Km 128+25) se află învecinătatea (km 33+900 – km 42+200, distanta fata de sit 60m – 800m) ROSCI0326Muscelele Argeşului, declarat in 2011 (prin OM 2387/2011 pentru modificarea OMMDDnr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor deimportanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 înRomânia). DN 73 este un drum existent, proiectul continand lucrari strict legate demodernizarea acestuia.







Detalii privind aceste zone protejate si relatia proiectului cu ele sunt prezentatecapitolului 10 - Amplasarea proiectului in raport cu ariile naturale protejate

Coordonatele Stereo 70 ale amplasamentului drumului sunt anexate electronic.

Limita Sitului Muscelele Argesului in sectorul cuprins intre Km 33+900 ÷ Km 42+200 seaflă in afara zonei de impact a proiectului de modernizare a DN 73, in baza observatiilorin teren din 6 septembrie 2014 efectuate de dna Victoria Tatole si de dl FlorentinCojocariu. Intre amplasamentul drumului si limita ROSCI0326 Muscelele Argeşuluiaflata la distate cuprinse intre 60 m si 780 m aflandu-se, in zona cea mai apropiata un sircompacte de case.

Din observațiile directe făcute in teren in cursul aceleiași deplasări asupra relatieiproiectului cu situl Situl ROSCI0194 Piatra Craiului, in zona de siguranta a drumului s-aconstatat că pe sectorul DN 73 de interes intre drum si ROSCI0194 Piatra Craiului seinterpun bariere antropice, reprezentate prin construcții cu destinații diverse, locuințe,gradini, instituții, si pasuni imprejmuite pentru creșterea animalelor domestice In plusdinchestionarea localnicilor a reieșit că mamiferele mari nu frecventează zona, nici macartoamna tarziu.

In zona de interes protectiv zonele ocupate de lucrarile de modernizare a DN73 suntconstituite exclusiv din terenuri antropizate aflate in zona de siguranta a drumuluinational, pe care nu au fost identificate habitate de interese protectiv. Suprafata de cca1600m2 teren forestier ce urmeaza a fi ocupata este constiuita in general din pasuni aflatein proximitatea unor palcuri de molid. In zona de interes protectiv zonele ocupate delucrarile de modernizare a DN73 sunt constituite exclusiv din terenuri antropizate aflatein zona de siguranta a drumului national, pe care nu au fost identificate condițiifavorabile pentru existența speciilor de mamifere, amfibieni, reptile, nevertebrate sauplante protejate in cadrul sitului.

Implementarea acestui proiect nu pericliteaza starea de conservare a vreunui elementNatura 2000 din sit, fapt validat si prin avizul dat de Administratia Ariei Protejate PiatraCraiului.

4.6.2 LUCRĂRILE, DOTĂRILE ŞI MĂSURILE PENTRU PROTECŢIA SPECIILOR ŞI HABITATELORDIN ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

Implementarea proiectului nu afecteaza constituirea si integritatea retelei Natura 2000 inzona de interes, impactul generat de modificarile proiectului descrise in prezentuldocument fiind minor negativ, nesemnificativ in comparatie cu impactul proiectului lanivel SF, care a facut obiectul actelor de reglementare deja eliberate pentru proiect.


La faza proiect tehnic a fost obtinut avizul admistratorului sitului ROSCI 0194 – PiatraCraiului , Nr 1251/22.08.2012 , confirmat prin adresa Nr. 1288/27.10.2014.

Impactul infrastructurilor de transport este bifazat, diferenţiindu-se tipurile de impact petermen scurt, asociate cu faza de execuţie şi cele pe termen lung din faza de operare. Deaceea se considera ca sunt necesare si suficiente măsuri specifice fiecărei etape cu efectedirecte și/sau indirecte asupra biodiversităţii.


Ecosistemul din zona analizată este deja modificat datorită intervenţiilor umane, însăstabilitatea sa este mare. Se apreciază că vulnerabilitatea ecosistemului faţă de noii factoride perturbare nu este considerată semnificativă, în cazul în care măsurile propuse pentrureducerea impactului asupra mediului sunt puse în aplicare:

§ de-a lungul perioadei de construcție:- proiectarea podetelor s-a facut pentru evacuarea corespunzatoare a apelor

colectate, in solutii care sa faciliteze intretinerea in perioada de exploatare.- consolidarea şi apărarea malurilor râurilor, în vederea reducerii eroziunii şi

menţinerii calității apei;- pentru organizările de șantier:

- colectarea si evacuare apelor pluviale (șanțuri si/sau rigole pereate)- colectarea scurgerilor accidentale si a apelor pluviale din spatiile de preparare a

cimentului si asfaltului (șanțuri si rigole) si preepurarea in sisteme compuse dindecantor si separator de produse petroliere;

- montarea de toalete ecologice mobile, cu neutralizare chimica sau bazine etanșevidanjate periodic, la fronturile de lucru si organizarile de șantier;

- colectarea apelor menajere intr-un sistem de canalizare si stocarea intr-un bazinvidanjabil sau epurarea intr-o stație de epurare proprie;

- montarea de sisteme de reținere a poluanților (captare-epurare) la silozurile deciment si de var, buncărul de filer și instalația de preparare mixturi asfaltice;

- pietruire drumuri acces si drumuri de serviciu temporare;- împrejmuirea organizării de șantier cu garduri metalice;- delimitarea fronturilor de lucru, a gropilor de împrumut cu benzi reflectorizante;

§ la sfârșitul perioadei de construcție:- reabilitarea zonelor afectate de lucrările de construcție prin ecologizare,

stabilizarea solului, așternerea de pământ vegetal, plantare vegetație specifica zonei(taluzuri, organizari de șantier, fronturi de lucru, drumuri de acces temporare,gropi de împrumut);

Nu sunt prevazute variante de circulatie cu caracter provizoriu in interiorul ariilorprotejate.

Alte măsuri și bune practici prevăzute pentru protecția biodiversității și peisajului sunt:

§ optimizarea suprafeței ocupate de proiect pentru a minimiza impactul asupra solului,biodiversității și peisajului; prevenirea deteriorării suprafeţelor învecinate pentru a nuse pierde şi/sau afecta habitatele floristice şi faunistice prin lucrări şi suprafeţeaferente

§ interzicerea utilizării de substanțe chimice, erbicide pentru îndepărtarea vegetației


§ îndepărtarea arbuştilor şi arborilor de pe amplasamentul drumului national trebuiefăcute vara târziu şi toamna, pentru a evita orice impact asupra zonelor potenţiale decuibărire a unor specii de pasări protejate

§ programarea activităţilor de construcţie din apropierea cursurilor de apă în perioadelede debite medii

§ prevenirea poluării apelor și creșterii turbidității prin controlul evacuării substanțelorpericuloase (carburanți/combustibili) în apele de suprafață

§ stocarea și reutilizarea pământului vegetal și prevenirea compactării solului în zoneledestinate depozitării materialelor şi utilajelor

§ refacerea vegetaţiei imediat după încheierea lucrărilor

La finalizarea lucrărilor de construcție, zonele afectate de lucrările de construcție vor fireabilitate prin ecologizare, stabilizarea solului, așternerea de pământ vegetal, plantarevegetație specifica zonei (taluzuri, fronturi de lucru). Utilizarea plantelor nu va aveanumai un scop estetic ci și de reconstrucție a elementelor naturale.

Detaliile privind reconstrucția ecologică sunt preventate pe categorii de lucrări în cadrulSubcapitolului 3.4.6 – Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zonaafectată de execuţia investiţiei.

Perioada de operare

De-a lungul perioadei de operare sunt necesare următoarele măsuri pentru protecţiabiodiversităţii:

§ colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe suprafața drumului, poduri, (șanțurisi/sau rigole pereate);

§ lucrări de întreținere a șanțurilor, rigolelor, sistemelor de colectare și evacuare aapelor.

4.7 PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE ŞI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERESPUBLIC

4.7.1 IDENTIFICAREA OBIECTIVELOR DE INTERES PUBLIC, DISTANŢA FAŢĂ DE AŞEZĂRILEUMANE, RESPECTIV FAŢĂ DE MONUMENTE ISTORICE ŞI DE ARHITECTURĂ, ALTE ZONEASUPRA CĂRORA EXISTĂ INSTITUIT UN REGIM DE RESTRICŢIE, ZONE DE INTERESTRADIŢIONAL ETC.



Pe zona cuprinsă între km 42+850 - km 54+050, DN 73 tranzitează municipiul Câmpulungşi nu face obiectul prezentului proiect.

Traseul propus va pastra aliniamentul actual al drumului, traversand aceleasi localitati cain prezent.

În proximitatea drumului nu sunt cunoscute a exista zone de protectie pentru obiectiveculturale si arhitecturale, zone pe care există instituit un regim de restricţie sau zone deinteres tradiţional.


4.7.2 LUCRĂRILE, DOTĂRILE ŞI MĂSURILE PENTRU PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE ŞI AOBIECTIVELOR PROTEJATE ŞI/SAU DE INTERES PUBLIC


Populaţia afectată corespunde populaţiei aflate în zona de influenţă directă şi indirectă.Dacă efectele asupra populaţiei din vecinătatea drumului national sunt preponderentnegative (impact datorat zgomotului şi poluării atmosferice), efectele asupra populaţieidin zona indirectă de influenţă pot fi estimate ca pozitive, prin îmbunătăţirea serviciilorde transport şi prin economiile de cost şi timp. Se estimează ca zona protejata cu caracterrezidențial va fi afectata de activitățile de realizare a drumului national, numai cândaceste lucrări se vor desfășura in dreptul sau in zonele rezidenţiale, însa disconfortulfonic/datorat vibraţiilor va fi de scurta durata.

În situaţiile în care terenurile vor fi ocupate permanent, conform reglementărilornaționale în vigoare, se vor plăti despăgubiri echivalente cu valoarea culturilor aflate pecâmp, arborilor şi a altor proprietăţi imobiliare. Pentru terenurile folosite temporar se vorplăti despăgubiri pentru pierderea culturilor ca şi în cazul ocupării permanente.Necesarul de suprafeţe pentru construcţie va fi planificat astfel încât să se reducă laminim efectele asupra culturilor agricole şi arborilor, iar valoarea culturilor pierdute va fiestimată în funcţie de preţul pieţei.

Aranjamentele privind compensaţia şi refacerea terenurilor va fi discutată împreună cuconsiliile locale şi reprezentanţi comunităţilor locale.

Utilizarea substanțelor chimice și erbicide pentru îndepărtarea vegetației va fi interzisădatorită efectului toxic asupra oamenilor și animalelor.

Lucrările vor fi realizate astfel încât să nu interfereze în mod inutil sau neadecvat cuaccesul, utilizarea şi ocuparea drumurilor publice sau private şi potecilor între proprietăţi.Drumurile de acces la terenurile agricole private vor fi garantate. Din acest motiv, pentrua facilita accesul populației din zonă, utilajelor agricole și animalelor domestice laterenurile agricole vor fi realizate legături ale drumului national cu drumurile rurale.

Nu se vor utiliza proprietăţi private pentru depozitare de materiale, drumuri ocolitoare şialte instalaţii legate de construcţie şi staţii de preparare fără acordul scris al proprietaruluisau concesionarului şi fără plata unei compensaţii, dacă este cazul. Constructorul vaselecta, amenaja şi va plăti, dacă va fi cazul, amplasamentele drumurilor de ocolire, aledepozitelor de utilaje sau a altor amenajări necesare desfăşurării lucrărilor de construcţie.

În scopul de a provoca daune minime pentru populație, selecţia drumurilor de ocolire şi acăilor de acces la organizările de șantier, gropile de împrumut va începe încă din timpulperioadei de pre-construcție. De asemenea, pentru a se asigura că punctele de lucru,lucrările temporare şi stilul de viaţă al lucrătorilor de construcţii nu afectează negativcomunităţile învecinate, lucrătorilor li se va interzice folosirea resurselor deţinute încomun de către populaţia locală.

Pentru a reduce riscul de accidente în perioada de construcţie, pe drumurile ocolitoare șipe drumurile de acces la organizările de șantier, punctele de lucru, gropile de împrumutși alte amplasamente asociate construcției se vor instala semne de avertizare cuspecificarea limitei de viteză. Drumurile ocolitoare şi de acces vor fi întreţinutepermanent la un standard adecvat (cu crearea de denivelări pentru limitarea vitezei, dacăeste cazul).


Organizările de șantier, punctele de lucru, gropile de împrumut vor fi împrejmuite. Va fiexclus accesul publicului în locurile unde funcţionează utilaje grele, iar muncitorii vor fiinstruiți adecvat în ceea ce privește protecţia muncii.

Impactul asupra populației pe perioada lucrărilor de construcție este în strânsă legăturăcu organizarile de șantier, punctele de lucru din vecinătatea zonelor locuite,zgomotul/praful produse de lucrările de construcție și congestionarea circulației.Măsurile de reducere a impactului asupra apelor, aerului și zgomotului sunt prezentate laSubcapitolele 3.1.2, 3.2.2 și 3.3.2.

Substanțele toxice și periculoase (carburanți și lubrifianți necesari pentru funcționareaechipamentelor; vopsea și diluant pentru marcarea drumului) vor fi stocate și utilizatecorespunzător.

La finalizarea lucrărilor, constructorul va curăța și va reface toate terenurile utilizatetemporar și va reabilita toate zonele afectate de lucrările de construcție prin ecologizare,stabilizarea solului, așternerea de pământ vegetal, plantare vegetație specifica zonei(taluzuri, organizări de șantier, fronturi de lucru, drumuri de acces temporare, gropi deîmprumut).

Totodată, la finalizarea lucrărilor de construcție va fi realizată amenajarea peisagistică aparcărilor, sensurilor giratorii, intersecțiilor si spațiilor pentru servicii.

În ceea ce privește siguranța rutieră, traficul de șantier va respecta prevederile Planului deManagement al Traficului in scopul evitării pericolelor si obstrucționării traficului intranzit.

Pentru a reduce riscul de accidente în perioada de construcţie, pe drumurile ocolitoare șipe drumurile de acces la organizarile de șantier, punctele de lucru, gropile de împrumutși alte amplasamente asociate construcției se vor instala semne de avertizare cuspecificarea limitei de viteză. Drumurile ocolitoare şi de acces vor fi întreţinutepermanent la un standard adecvat (cu crearea de denivelări pentru limitarea vitezei, dacăeste cazul).

Organizările de șantier, punctele de lucru, gropile de împrumut vor fi împrejmuite și seva asigura iluminarea pe timp de noapte astfel încât să se poată identifica drumurileocolitoare, drumurile de acces la baze de productie şi alte amplasamente aferenteconstrucţiei.

Va fi exclus accesul publicului în locurile unde funcţionează utilaje grele, iar muncitoriivor fi instruiți adecvat în ceea ce privește protecţia muncii. Vor fi respectate regulile deprotecţie a muncii pe şantierele de construcţie prevăzute de legislația romana siprevederile contractuale.

La finalizarea lucrărilor de construcție, pentru siguranța publicului și a circulației, se vainstala un sistem de semnalizare - avertizare pentru a permite orientarea uşoară în trafic(marcaje rutiere şi de semnalizare, montarea de parapeți metalici de protecție, iluminareanodurilor rutiere, spațiilor pentru servicii, si podurilor, dupa caz).

Perioada de operare

Măsurile de diminuare a impactului recomandate pentru protejarea populaţiei simediului socio-economic în perioada de operare sunt:


§ monitorizarea nivelului de zgomot în zonele rezidentiale, si instituirea de restrictii deviteza suplimentare și/sau instalarea de ferestre reducătoare de zgomot (protecţieacustică pasivă), dupa caz;

§ se vor respecta prevederile Ordinului nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor deigiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei;

§ alimentarea cu apa si toaletele din spațiile pentru servicii vor fi supuse procedurilor dereglementare în domeniul sănătăţii publice;

§ se vor intocmi programe de interventie in situatia aparitiei unor accidente cudeversare de produse periculoase, care sa prevada masurile necesar a fi luate, echipele,dotarile si echipamentele de interventie in caz de accident.

4.8 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT

4.8.1 TIPURILE ŞI CANTITĂŢILE DE DEŞEURI DE ORICE NATURĂ REZULTATE


Materialele care vor rezulta din operaţiile de excavare necesare pentru realizarealucrărilor sunt asimilabile deşeurilor din construcţii şi anume:

§ pământ şi materiale excavate (cod deșeu 17.05.04)§ deşeuri de piatră şi spărturi de piatră (cod deșeu 01.04.08)§ amestec de beton, cărămizi (cod deșeu 17.01.07)§ asfalturi bituminoase (altele decât cele pe baza de gudron de huilă) (cod deșeu

17.03.02)§ deşeuri amestecate de materiale de construcţie (cod deșeu 17.09.00)

De asemenea, din diferite lucrări executate pentru realizarea drumului nationalmodernizat dar și din activitățile desfășurate în cadrul organizării de șantier pot rezulta:

§ deşeuri de lemn (cod deşeu 17.02.01)§ deşeuri de sticlă (cod deşeu 17.02.02)§ deşeuri de materiale plastice (cod deşeu 17.02.03)§ deşeuri de amestecuri metalice (cod deşeu 17.04.07)§ deșeuri menajere și deșeuri asimilabil menajere (cod deșeu 20.03.01)

Categoriile de lucrări şi categoriile de deşeuri care vor fi produse sunt în tabelul următor.

Categorii de lucrări Categorii de deşeuriLucrări de fundaţii Deşeuri solide, pulverulente

Reparaţii curente la echipamente Uleiuri uzate, anvelope uzate, baterii, deşeuri metaliceOrganizări de şantier Deşeuri menajere, hârtie, ambalaje

Examinând lista categoriilor de deşeuri care pot rezulta din lucrările de realizare amodernizarii drumului national, se constată că nu sunt generate deşeuri periculoase prinlucrările de construcţie proiectate.

In tabelul următor sunt prezentate tipurile, cantitățile și managementul deseurilor carevor rezulta pe toată perioada de modernizare a DN73.

Denumire deseu*Cantitate

prevazuta afi generata

Stareafizica

(Solid-S

Cod deseu*Cod privindprincipala

proprietate

Codclasificare

statistica ***

Managementul deseurilor- cantitate prevazuta a fi

generata


Lichid-L,Semisolid

-SS)

periculoasa** ValorificataEliminata Ramasa

in stoc

Materiale rezultate în urmadecapărilor/săpăturilor/excavaţiilor/ activităților deconstrucție:- pământ vegetal, pământ

şi materiale excavate- deşeuri de piatră şi

spărturi de piatră- deşeuri amestecate de

materiale de construcţie

70.000 mc S

- 17.05.04

- 01.04.08

- 17.09.00

- 12.13 49.000 mc 21.000 mc- -

Deşeuri de ambalaje(bidoane metalice de lavopsea pentru marcaje)

5.5 t S 15 01 10* H6 06.31 5.5 t - -

Deseuri menajere şiasimilabil menajere 55 t S 20 03 01 - 10.11 - 55 t -

* In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, din Anexa 2 din HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilorsi pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.** Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor*** Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 25.11.2002 privind statisticile asupra deseurilor

Perioada de operare

In tabelul următor sunt prezentate tipurile, cantitățile și managementul deseurilor carevor rezulta în perioada de operare a DN73 Pitesti-Campulung-Brasov.

Denumire deseu*Cantitate

prevazuta afi generata

Stareafizica

(Solid-SLichid-L,Semisolid

-SS)

Cod deseu*

Cod privindprincipala

proprietatepericuloasa

**

Codclasificare

statistica ***

Managementul deseurilor- cantitate prevazuta a fi

generata

ValorificataEliminata Ramasain stoc

Material colectat insanturi si in decantoare(nămol)

65 t/an S 19.08.05 - 11.11 - 65 t/an -

Deşeuri de ambalaje(bidoane metalice de lavopsele şi diluanţi)

5.5 t/an S 15 01 10* H6 06.31 5.5 t/an - -

Deseuri menajere şiasimilabil menajere

100mc/an S 20 03 01 - 10.11 - 100

mc/an -

* In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, din Anexa 2 din HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilorsi pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.** Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor*** Regulamentul (CE) nr. 2150/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 25.11.2002 privind statisticile asupra deseurilor

4.8.2 MODUL DE GOSPODĂRIRE A DEŞEURILOR


În conformitate cu legislația în vigoare, toate categoriile de deșeuri generate pe perioadamodernizarii drumului national vor fi colectate selectiv, stocate, transportate şi eliminatecorespunzător fiecărui tip de deșeu pe baza contractelor încheiate cu operatori desalubritate locali sau agenți economici specializați autorizați.

Constructorul va încheia contracte cu operatorii de salubritate locali în vedereaeliminării/recuperării/valorificării:

§ materialul rezultat după realizarea săpăturilor şi excavaţiilor va fi reutilizat după oanaliza a acestuia; dacă materialul va fi necorespunzător pentru realizareaumpluturilor (de ex. datorită conținutului de argilă cu caracteristici de expansiune) va


fi transportat la depozitele de deșeuri menajere din vecinătatea amplasamentuluiproiectului unde se va utiliza la acoperirea lor zilnică pentru a reduce emisiile înatmosferă și pentru a preveni accesul animalelor; materialul cu conținut ridicat dematerial biodegradabil (pământ vegetal) va fi utilizat la sfârșitul lucrărilor pentruîmbrăcare taluze, iar restul va fi transportat la alte lucrări din zonă pentru refacerezone verzi şi redare în circuit a gropilor de împrumut, precum şi pentru închidereadepozitelor de deşeuri din zona analizată şi redarea acestor terenuri circuituluinatural; pământul vegetal care va fi utilizat la sfârșitul lucrărilor pentru îmbrăcaretaluze va fi stocat temporar, până la finalizarea lucrărilor;

§ asfalt şi piatră nevalorificate la construcţia drumului. Constructorul va lua toatemăsurile necesare pentru ca la sfârşitul zilei de lucru sa nu rămână asfalt neturnat şi sanu rezulte astfel deşeuri de asfalt. În cazul în care vor rezulta deșeuri de asfalt acesteavor fi transportate la stațiile de preparate asfalt pentru reintroducerea lor in procesulde fabricație. În ceea ce priveşte piatra nevalorificată ea va fi transportata in vedereareutilizării in alte fronturi de lucru sau la alte lucrări de reparație/construcţie carenecesită piatră spartă;

§ deșeurile de ciment vor putea fi utilizate la acoperirea finală a depozitelor de deșeurimenajere rurale din vecinătatea amplasamentului proiectului, dacă acest lucru estesolicitat de către primăria comunei respective;

§ deșeurile de asfalt vor putea fi utilizate la acoperirea finală a depozitelor de deșeurimenajere rurale din vecinătatea amplasamentului proiectului, dacă acest lucru estesolicitat de către primăria comunei respective;

§ deșeurile menajere se vor elimina prin depozitare pe depozitele de deșeuri menajeredin vecinătatea amplasamentului proiectului; deşeurile reciclabile şi cele de ambalajevor fi colectate selectiv şi valorificate conform legislaţiei în vigoare;

§ uleiurile uzate vor fi recuperate și valorificate sau vor fi eliminate prin incinerare îninstalații specifice

§ bateriile şi cauciucurile uzate vor fi recuperate și valorificate§ deșeurile metalice vor fi recuperate și valorificate/reutilizate§ bidoanele in care vor fi achiziționate lacurile, vopselele şi diluanţi – utilizați în cadrul

lucrărilor de întreţinere, protecţie şi marcaje rutiere vor fi restituite producătorilor saudistribuitorilor, după caz, conform nomelor legale specifice.

Lemnul rezultat în urma defrișărilor va fi valorificat de catre DRDP prin vanzare lapopulația rezidentă din zona drumului.

La sfârşitul săptămânii se vor afecta 2 ore pentru curăţenia fronturilor de lucru, când sevor elimina toate deşeurile din ampriza lucrării.

Constructorului se va conforma legislației de mediu în vigoare la data semnăriicontractului, luând următoarele măsuri:

§ deşeurile rezultate din construcţia lucrărilor de terasamente (deșeurile inerte) vor fi,pe cât posibil, reutilizate;

§ deşeurile rezultate din construcţia lucrărilor de terasamente care nu pot fi utilizate setransportă la depozitele de deşeuri existente, pentru lucrări de fertilizare şi readucerea acestor suprafeţe în circuitul productiv;

§ deșeurile inerte provenite de la construcții (resturi de beton sau asfalt, agregate etc.)vor fi colectate, reciclate si valorificate pe plan local (in pavimentul drumurilor,acoperire intermediara in cadrul depozitelor de deșeuri menajere din zona);

§ deşeurile metalice şi de ambalaje vor fi reutilizate pe cât posibil;


§ deșeurile de lemn vor fi valorificate prin grija constructorului;§ reviziile tehnice, schimburile de ulei (hidraulic şi de transmisie), anvelope uzate,

baterii, precum şi reparaţiile curente vor fi realizate numai în ateliere autorizate undevor fi recuperate şi valorificate;

§ uleiurile uzate, anvelopele uzate si deșeurile metalice ce pot rezulta din reparațiile laechipamentele de lucru vor fi colectate selectiv şi eliminate de pe amplasament prinsocietăţi autorizate;

§ bateriile şi uleiurile uzate vor fi recuperate, colectate şi reciclate prin agenti autorizati;§ deșeurile menajere, generate de executanții lucrărilor, se vor colecta selectiv in pubele

acoperite si marcate cu tipul de deseu, amplasate in locuri special amenajate si vor fipreluate în vederea eliminării de societăţi autorizate.

Constructorul va transmite lunar autorităților competente de mediu (Agenții localepentru Protecția Mediului) un raport statistic privind categoriile și cantitățile de deșeurigenerate.

Perioada de operare

În perioada de operare a DN 73 Pitesti-Campulung-Brasov vor rezulta o serie de deşeurispecifice transportului rutier, dar şi deşeuri datorate unui comportament neadecvat alparticipanţilor la traficul rutier cum ar fi aruncarea de diverse amalajele, dar nu numai,din autovehiculele în mers direct în natură sau în parcările amenajate. Aceste deşeurisunt de natura deşeurilor menajere, ele vor trebui colectate şi evacuate prin grijapersonalului de exploatare într-un depozit ecologic de deseuri municipale.

Ca urmare a scurgerii apelor de pe suprafaţa carosabilă in santuri şi decantoare se vacolecta nămol care este asimilabil deseurilor menajere. Santurile trebuie curăţateperiodic, nămolul urmând a fi evacuat în localităţile de capăt într-un depozit de deşeurimenajere.

În timpul manipulării şi utilizarii vopselelor şi diluanţilor – utilizati în cadrul lucrărilor deîntreţinere, protecţie şi marcaje rutiere, de către unităţile specializate în lucrări deîntreţinere şi reparaţii ale drumurilor, vor rezulta bidoanele in care vor fi achizitionatelacurile, vopselele şi diluanţile vor fi restituite producatorilor sau distribuitorilor, dupăcaz, conform nomelor legale specifice.

4.9 GOSPODĂRIREA SUBSTANŢELOR ŞI PREPARATELOR CHIMICEPERICULOASE

4.9.1 SUBSTANŢELE ŞI PREPARATELE CHIMICE PERICULOASE UTILIZATE ŞI/SAU PRODUSE


Substanţele şi preparatele chimice periculoase utilizate in perioada de modernizare a DN73 Pitesti-Campulung-Brasov pot fi: carburanţii (motorina) şi lubrifianţii, necesarefuncţionarii utilajelor, precum şi mixtura asfaltică și emulsia bituminoasa pentruamorsarea straturilor asfaltice și vopseaua pentru marcajul rutier.

Perioada de operare

Operarea DN 73 Pitesti-Campulung-Brasov presupune utilizarea unor categorii demateriale care pot fi încadrate în categoria substanţelor toxice şi periculoase: carburanţii(motorina - carburant utilizat de utilaje şi în bună parte şi de vehiculele de transport;


benzina); lubrifianţi; vopsele, diluanţi - utilizate în cadrul lucrărilor de întreţinere,protecţie şi marcaje rutiere.

4.9.2 MODUL DE GOSPODĂRIRE A SUBSTANŢELOR ŞI PREPARATELOR CHIMICE PERICULOASEŞI ASIGURAREA CONDIŢIILOR DE PROTECŢIE A FACTORILOR DE MEDIU ŞI A SĂNĂTĂŢIIPOPULAŢIEI


Alimentarea cu carburanți a utilajelor şi mijloacelor de transport se va asigura din afaraşantierului, transportul carburanţilor efectuându-se cu cisterne auto, ori de cate ori va finecesar. În zonele punctelor de lucru nu vor fi depozitați carburanți.

Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse in șantier in stare de funcționare, având făcutereviziile tehnice si schimburile de lubrifianți. Schimbarea lubrifianților se va executa dupăfiecare sezon de lucru in ateliere specializate, unde se vor efectua si schimburile de uleiurihidraulice si de transmisie.

In cazul in care vor fi necesare operații de întreținere sau schimbare a acumulatorilorauto, acestea se vor executa intr-un atelier specializat, unde se vor efectua si schimburilede anvelope.

Mixtura asfaltică se va prepara în instalaţii specializate si transportată pe ampriza lucrariicu mijloace de transport specifice.

Vopseaua pentru marcaje și emulsia bituminoasă vor fi aduse in recipiente etanșe din carevor fi descărcate in utilajele de lucru specifice. Bidoanele goale vor fi restituiteproducătorilor sau distribuitorilor, după caz.

Persoana responsabilă cu gestiunea materiilor prime și materialelor va tine evidentasubstanțelor şi preparatelor chimice periculoase folosite in în cadrul lucrărilor deconstrucție si va verifica stocarea acestora in conformitate cu specificațiile tehnice alefurnizorului/producătorului.

Depozitarea substanțelor şi preparatelor chimice periculoase care urmează a fi folosite inactivitatea de construcție se va face in spatii special amenajate, prevăzute cu pardosealăimpermeabilă şi bazin de retenţie pentru a colecta scurgerile/pierderile accidentale.

Produsele chimice vor fi inscripționate cu specificații privind denumirea produsuluichimic, producătorul, formula chimica, limite de inflamabilitate.

Depozitul de carburanți va fi format din stații mobile independente echipate curezervoare etanșate, prevăzute cu bazin de retenţie pentru a colecta scurgerile/pierderileaccidentale, platforma betonata in zona de alimentare, echipamente pentru situații deurgenta (incendiu).

Înregistrările se consemnează in Fisa de gestiune întocmita potrivit Anexei 1 la HG856/2002.

Perioada de operare

Alimentarea cu carburanti a utilajelor şi mijloacelor de transport se va asigura de la stațiide distribuție, iar schimbarea lubrifiantilor se va executa in ateliere specializate, unde sevor efectua si schimburile de uleiuri hidraulice si de transmisie.


Vopsele și diluanţi utilizate în cadrul lucrărilor de întreţinere, protecţie şi marcaje rutiere,vor fi aduse in recipienti etansi din care vor fi descarcate in utilajele de lucru specifice.Bidoanele goale vor fi restituite producatorilor sau distribuitorilor, dupa caz.

Personalul angajat al unităţilor specializate în lucrări de întreţinere şi reparaţii trebuie sărespecte normele specifice de lucru pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţa deplină aoperaţiilor respective.


5 PREVEDERI PENTRU MANAGEMENTUL SI MONITORIZAREA MEDIULUI

5.1 PREVEDERI GENERALE

Legislatia aplicabila va fi legislatia de mediu in vigoare la nivel comunitar si national, ladata semnarii contractului, inclusiv cea care la data depunerii ofertei urmeaza a intra invigoare pe perioada de derulare a contractului de constructie.

Vor fi asigurate protejarea si relocarea, dupa caz, a utilitatilor ce deservesc utilizatoriisituati in zona adiacenta drumului, astfel incat sa se minimizeze disconfortul creat delucrari.

Vor fi asigurate conditiile de protejare a zonelor urbane posibil a fi afectate de activitateade constructie (trafic greu, transportul si manevrarea materialelor pulverulente, afectareatemporara a drumurilor de legatura ce intersecteaza traseul obiectivului etc) dar si deexploatare a obiectivului.

Vor fi protejate cursurile de apa ce vor fi intersectate de proiect, in concordanta cuconditiile impuse de autoritatile competente in domeniul gospodaririi apelor.

Vor fi contractate lucrari de descarcare de sarcina arheologice pentru intregamplasamentul lucrarii.

5.2 PREVEDERI SPECIFICE

Urmatoarele prevederi urmeaza a fi incorporate de catre constructor in planul demanagement a mediului, si de catre Beneficiar in activitatea de intretinere curenta.

5.2.1 ORGANIZAREA DE SANTIER SI REALIZAREA LUCRARILOR DE INVESTITIE

In perioada de constructie

· Pentru realizarea oricarui punct de lucru constructorului îi va reveni obligaţiaobtinerii tuturor avizelor, acordurilor si autorizatiilor necesare contruirii, operarii sidezafectarii lucrărilor proprii (inclusiv a celor provizorii);

· Locurile în care se vor amplasa orice puncte de lucru trebuie să fie astfel aşezate încâtsă nu aducă prejudicii mediului natural sau uman (prin afectarea vegetaţiei, afectareastructurii solului, emisii atmosferice, producerea de accidente cauzate de traficul deincintă sau în manevrarea materialelor, prin descărcarea accidentală a autovehiculelorce transportă materiale în cursurile de apă de suprafaţă, prin producerea de zgomotetc.);.

· Constructorul va asigura ca:o organizările de şantier să fie dotate cu un sistem adecvat de epurare a apelor uzate,

tehnologice şi menajere, înainte ca acestea să ajungă în reţeaua de ape desuprafaţă.

o organizarile de santier sa aiba in dotare fose septice, decantoare pentru staţia debetoane, platforme de lucru impermeabile, instalatii de spalare auto-betoniere siorice alte echipamente necesare reciclarii deseurilor de productie.

o intreţinerea utilajelor specifice (spălare, reparaţii, schimbul de piese şi de ulei,alimentarea) sa se faca numai în locuri special amenajate (platforme betonate, cudecantoare pentru reţinerea pierderilor) si cu echipamente specifice.

o prin programele de lucrari si de transporturi să se reducă la un termen cât maiscurt inserţia interferenţelor potenţiale cu mediul şi vecinătăţile (viaţa populaţiei


locale şi activitatea agricolă); in acest sens se va impune de catre Beneficiarfolosirea in principal a soselelor ocolitoare din afara zonelor urbane, acolo undeacestea exista;

o se adopta bune practici de gospodărire a şantierului:

- depozitarea carburanţilor şi a altor compuşi chimici se va realiza în locuriasigurate, ferite de acces public şi în rezervoare potrivit reglementărilor specificepentru fiecare compus.

- realizarea unor spaţii închise, izolate de cursul principal al apei cu ajutorul unormici şanţuri, pentru a atenua turbiditatea apelor de suprafaţă în aval de şantier;

- apa pompată din excavaţii va fi evacuată în receptorul natural cu ajutoruldecantoarelor care au sarcina de a reduce încărcarea cu particule în suspensie şide a minimiza turbiditatea apei;

- platforma organizarii de santier trebuie proiectata astfel incat apa pluviala sa fiecolectata printr-un sistem de rigole perimetrale, reducand astfel pericolul deeroziune a lucrarilor de terasamente puse in opera / depozitelor de materiale simaterii prime;

o sa isi obtina actele de reglementare necesare construirii/operarii dezafectariituturor obiectivelor proprii;

o sa asigure colectarea selectiva a deseurilor produse pe santier si valorificarea /eliminarea lor prin societatii autorizate, si numai in depozite autorizate pentrutipurile de deseuri produse (inert/nepericulos/periculos);

o sa documenteze eliminarea acestor deseuri si sa prezinte raportari statisticeconform cadrului legal existent autoritatilor de mediu, impreuna cu raportele demonitorizare de mediu.

o sa ia toate masurile necesare pentru depozitarea provizorie a pamantului vegetal,pentru evitarea eroziunii si a antrenarii acestui pe terenurile adiacente/cursurilorde apa din zona

· Refacerea stratului vegetal pe taluz prin inierbare, la rambleu jos si prin inierbare siplantari de arbusti, la rambleu inalt (> 3-4m);

Dupa incheierea lucrarilor de constructie si de operare

· Constructorul va readuce toate suprafetele ocupate temporar, la folosinta initiala sauin circuitul agricol, inclusiv revegetarea zonelor afectate de lucrari;

· Beneficiarul va asigura intretinerea lucrarilor, incusiv a spatiilor verzi din nodurilerutiere si amenajarea peisagistica a drumului;

· Beneficiarul va solicita reglementarea din punct de vedere al protectiei mediului aactivitatilor din parcari/spatii de servicii

5.2.2 PROTECTIA CALITATII RESURSELOR DE APA


· inconjurarea depozitele temporare de materiale de construcţie, ce pot fi spălate deapele pluviale, cu şanţuri de gardă (santuri de retentie) si curatarea periodica a acestorşanţuri pentru retinerea materialului antrenat de precipitatii si evitarea colmatarii lor;

· se interzice spalarea vehiculelor langa cursurile de apa, canale de irigatii-desecare;


· se vor asigura drumuri de acces la lucrari, care sa traverseze cat mai putin cursurile deapa, pentru asigurarea curgerii normale a apelor de suprafata;

· se vor lua masuri de protectie speciale a apelor de suprafata si subterane din zonele deprotectie sanitara, pentru a preveni eventualele contaminari prin infiltratii sauscurgeri;

· santurile, rigolele si casiurile prevazute, ce trebuie sa preia apele meteorice si sa lecanalizeze catre podete si poduri, se vor dimensiona astfel incat sa asigure o drenarecorecta a caii de rulare si de a evita inundarea acesteia;

· se interzice depozitarea deseurilor de constructii, a materialelor si stationareautilajelor in albia cursurilor de apa;

· dotarea organizării de şantier cu un sistem adecvat de epurare a apelor uzate,tehnologice şi menajere, înainte ca acestea să ajungă în reţeaua de ape de suprafaţă;

· evitarea adăugării de substanţe chimice sau materiale biogene, organice sau toxice,prin spălarea utilajelor folosite pentru lucrări;

· nu se vor descarca deseuri de orice tip, inclusiv deseuri din constructie, in cursurile deapa, canale de desecare sau zone depresionare;

· se interzice pierderea de materiale (mai ales lapte de ciment) care ar putea sporialcalinitatea apei;

· dupa executarea lucrarilor, constructorul are obligatia sa curete albiile cursurilor deapa de materialele ramase pentru a nu obtura sectiunea de scurgere;

· materialul solid, rezultat in urma lucrarilor pregatitoare, va fi depozitat in afara zoneide lucru pentru a nu afecta scurgerea libera a apelor de suprafata;

· pentru punerea in siguranta a lucrarilor de arta (poduri şi podeţe) se vor lua masuri deasigurare a stabilitatii albiei si a malurilor din zona acestora;

· va asigura sectiunea optima de scurgere a apelor in limita a doua lungimi ale lucrariide arta in albia majora, in amonte, si in limita unei lungimi a lucrarii de arta in albiaminora, in aval, pentru a respecta parametrii avizati;

· pe perioada de executie a lucrarilor de constructie, se interzice extractia de nisip sipietris din albia minora a cursurilor de apa, fara avizul autoritatii teritoriale degospodarire a apelor;

· este interzisa degradarea albiei si malurilor pe parcursul executiei si exploatarii;· se vor lua toate masurile necesare pentru apararea obiectivelor socio – economice si

terenurilor riverane impotriva inundatiilor, atat pe parcursul executiei cat si peparcursul exploatarii;

· executia lucrarilor nu va pune in pericol lucrarile existente in albia si malurilecursurilor de apa precum si executia altor lucrari hidrotehnice, necesare in viitor;

· alimentarea cu apa pentru executia lucrarilor, in cazul in care nu poate asigurata prinracordarea la retelele existente, se va realiza din surse proprii prin pompare dinputuri; forarea si exploatarea resurselor de ape subterane, inclusiv pentru parcari, seva face doar cu avizul Administratiei Nationale "Apele Romane";

· pentru apele uzate, rezultate din instalaţiile de pe şantier, limitele de încărcare cupoluanţi vor fi cele impuse de NTPA – 001, în cazul în care acestea vor fi evacuatedupă epurare într-un curs de apă din zona;

· pentru apele uzate, rezultate din instalaţiile de pe şantier, evacuate în sistemul decanalizare al unei localităţi învecinate, concentraţiile maxim admisibile vor fi cele dinNTPA – 002 “Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în sistemele decanalizare ale localităţilor”;


· dacă, după epurare, apele uzate vor fi evacuate pe terenurile învecinate, limitele cetrebuie respectate vor fi cele din STAS 9450 – 88 “Condiţii tehnice de calitate a apeipentru irigarea culturilor agricole”.

· se interzice aportul de ape in mediul subteran (puturi absorbante), chiar si dupa pre-epurare;

· beneficiarul are obligatia ca inaite de inceperea executiei lucrarilor sa solicte si saobtina, dupa caz, "Permisul de traversare " a lucrarilor hidrotehnice cu rol de aparareimpotriva inundatiilor , in conf. cu Ordinul nr. 782/1999;

· in timpul executiei lucrarilor se va incheia un protocol cu SGA local pentru furnizareade date hidrometeorologice- avertizari, niveluri ale cursului de apa pe care se lucreaza,pentru prevenirea afectarii lucrarilor in caz de fenomene periculoase;

· punerea in functiune si exploatare a lucrarilor construite pe ape si care au legatura cuapele, inclusiv a eventualelor foraje de alimentare cu apa se vor face numai pe bazaAutorizatiei de gospodarire a apelor

In perioada de exploatare

· alimentarea cu apa a spatiilor de servicii, care nu se pot racorda la retelele existente,va fi asigurata din surse proprii prin pompare din puturi; forarea si exploatarearesurselor de ape subterane se va face doar cu avizul Administratiei Nationale "ApeleRomane";

· apa provenită de pe platformele drumurilor va fi colectată în şanţurile laterale aleşoselei; inainte de evacuarea scurgerilor in cursurile de apa, se va realiza osedimentare la viteze de curgere sub 0,2-0,3m/s, care să asigure decantareaparticulelor solide transportate de aceste ape si o calitate corespunzatoare a apelorcare intra în albia naturala a raurilor;

· platformele pe care se vor amplasa spatiile de servicii vor fi construite cu pante care saasigure scurgerea si colectarea apelor meteorice si vor fi echipate cu bazine dedecantare – separare;

· apele uzate menajere de la toaletele din parcările de pe traseu, sunt colectate în foseseptice hidroizolate, şi vor fi golite periodic de către operatorul de întreţinere aldrumului;

· in perioada de exploatare se vor mentine in stare de functionare sistemul de drenaj sirigole pentru preluarea apelor pluviale;

· se vor respecta zonele de protectie sanitara ale surselor de alimentare cu apasubterana sau de suprafata;

· in perioada de exploatare se vor mentine in perfecta stare de functionare lucrarile decolectare si drenare a apelor pluviale precum si bazinele de decantare/separareproduse petroliere;

· verificarea periodică şi întreţinerea curentă a sistemelor de colectare, decantare,epurare şi evacuare a apelor meteorice;

· in funcţie de poziţia deversorului, apele pluviale epurate pot fi evacuate in cursuri deapă naturale (cu respectarea limitelor prevazute pentru indicatorii specificati inNTPA-001 şi a condiţiilor impuse de AN “Apele Române”) sau in canale de irigaţii-desecare (cu respectarea prevederilor STAS 4706 /88: condiţii de calitate pentru apede irigaţii). Se interzice aportul de ape pluviale sau fecaloid-menajere in mediulsubteran (puturi absorbante).


5.2.3 PROTECTIA CALITATII AERULUI


· se vor folosi utilaje ce respecta prevederile HG 1209/2004, fiind dotate cu sisteme deretinere a emisiilor de poluant in atmosfera, intretinute corespunzator

· se va asigura verificarea periodica a starii tehnice a utilajelor folosite· viteza de circulatie trebuie restrictionata si pe suprafata drumurilor trebuie sa se

aplice – la intervale regulate – apa sau alte substante de fixare cu aditivi a prafului;· pavajul drumurilor de circulatie are un impact direct asupra sanatatii umane si pentru

reducerea prafului in zonele urbane se recomanda , in special, pietrisul;· procesele tehnologice mari generatoare de praf (de ex. umpluturile cu pamant) vor fi

reduse in perioadele de vant puternic si se va utiliza, permanent, umezireasuprafetelor nepavate;

· utilizarea unor echipamente moderne (statii de asfalt, statii de betoane) de producerea materialelor necesare (mixturi asfaltice / bitumuri, betoane etc) pentru construireadrumului si care sa asigure un nivel minim de emisii de poluanti in mediu;

· utilajele ce deservesc santierul vor circula pe trasee stabilite in afara zonelor locuite,iar transportul solului si a materialelor de constructie se va face pe cat posibil acoperit;

· in timpul executarii lucrarilor de terasamente se vor folosi tehnici de lucru care sagenereze cat mai putin praf si se vor umecta suprafetele expuse la vanturi;

· se va evita descoperirea unor zone intinse de teren de stratul vegetal, diminuand astfelfenomenul de eroziune eoliana, fenomen care insoteste lucrarile de constructie si careconstituie o sursa suplimentara de praf;

· se vor acoperi si proteja depozitele/ gramezile de pamant sau de materialepulverulente, pentru a evita antrenarea particulelor de praf de catre vant;

· imprejmuirea cu panouri a zonelor în care se desfasoară activitati generatoare de prafin exces sau in care sunt depozitate materiale în vrac;

· stropirea cu apa a drumurilor de serviciu şi a platformelor de santier, dupa necesitati,pentru a preveni emisiile puternice de praf in perioada verii;

· se va asigura curatare rotilor autovehiculelor la iesirea din santier· se vor respecta conditiile de calitate a aerului in zone protejate prevazute de STAS

12574/87 si prevederile Legii nr. 104/2011.

5.2.4 PROTECTIA CALITATII SOLULUI


· pe santier trebuie sa se asigure evacuarea apelor pluviale care spala suprafete mari pecare se pot afla diferite substante din eventuale pierderi de material, pentru a se evitaformarea baltirilor ce se pot infiltra cu timpul in subsol, poluand solul si panzafreatica; evacuarea acestora se poate face in cel mai apropiat emisar numai dupa oepurare corespunzatoare.

· va fi interzisa utilizarea de substante chimice, ierbicide etc, pentru indepartareavegetatiei

· aplicarea masurilor de atenuare pentru prevenirea eroziunii solului şi stabilizareapantelor: replantarea suprafeţelor decopertate cum ar fi gropile de împrumut,depozitele în aer liber, acolo unde este cazul, cu tratarea finală care implică lucrări deestetica peisajului, precum şi măsuri de control al eroziunii;


· construirea rambleului din material granular cu drenaj liber si prevederea unui sistemde dirijare, colectare si decantare/separare a apelor pluviale;

· refacerea vegetatiei pe taluz prin inierbare (pentru rambleu jos) si inierbare si plantaride arbusti (pentru rambleu inalt, debleu);

· decopertarile trebuie replantate cat mai curand posibil, in scopul prevenirii eroziuniisolului;

· acoperirea cu plante verzi a terenurilor afectate;· pastrarea si reutilizarea stratului vegetal;· utilizarea biotehnicilor pentru consolidarea pantelor (zone predispuse la eroziunea

solului); astfel, în faza de execuţie, constructoul va apela la tehnici de controlbiotehnic (de ex. plase de geogril spaţial cu vegetaţie preînsămânţată);

· se vor proteja si acoperi depozitele temporare de sol rezultate in urma lucrarilor deterasamente, iar surplusul va fi imprastiat si depozitat in gropi de imprumut sau indepozite definitive;

· se vor lua masuri speciale de punere in siguranta a depozitelor de pamant in perioadade executie si de stabilizare in conditii de suprainaltare a acestora si asigurareastabilitatii taluzurilor;

· protecţia şanţurilor de gardă împotriva torentelor, prin introducerea de şicane,anrocamente la capătul podeţelor şi în alte puncte sau pe cursuri de apă rapidebolovani şi/sau gabioane (plasă de sârmă umplută cu piatră) lângă rambleuri saucontraforturi la traversarea râurilor;

· cea mai mare parte a terenurilor utilizate /ocupate de şantierele de construcţie vor firedate în serviciul public şi privat, prin realizarea de proiecte pe baza planurilor deurbanism ale Consiliilor Locale (refacerea folosinţelor actuale ale solului, refacereamorfologiei iniţiale);

· pastrarea si reutilizarea solului vegetal;· constructorul are obligatia de a reface ecologic terenurile ocupate temporar sau a

celor afectate de lucrari sau scurgeri accidentale de substante periculoase;


· colectarea riguroasă a apelor pluviale in scopul ameliorarii eroziunii solului;

5.2.5 PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE


· prevenirea deteriorării suprafeţelor învecinate, pentru a evita pierderea si/sauafectarea habitatelor floristice şi faunistice;

· refacerea vegetatiei imediat dupa incheierea lucrarilor;· prezenţa elementelor de arbuşti şi arbori şi amplasarea specifică a acestora oferă

posibilitatea de alimentare şi ascunzători pentru diverse zone faunistice;· decantarea apelor colectate de pe drum, precum şi separarea eventualilor compusi

petrolieri, în vederea epurării inainte de deversarea in cursurile de apa receptoare, fieele de tipul canale de desecare-irigatii sau cursuri de apa locale;

· în vederea atenuării unui potenţial impact negativ în perioada de cuibărire, esterecomandata îndepărtarea vegetaţiei de tipul arbustilor si arborilor izolati de peamplasamentul drumului numai vara tarziu si toamna;


5.2.6 PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI A VIBRATIILOR


· se va alege cu atentie itinerariul rutelor de transport pentru a evita, pe cat posibil,tulburarile cauzate de zgomot si vibratii;

· vor trebui să se folosească la maxim rutele din afara oraşelor;· basculantele, mai ales, vor trebui sa functioneze cat mai departe posibil de asezarile

umane;· lucrarile ce trebuie sa se desfasoare la distante mai mici de 200 m de zonele populate,

se vor desfasura numai pe timpul zilei (6,00. – 22,00) sau vor fi izolate cu panourifonice;

· depozitarea materialelor pe santierul de constructie trebuie sa se faca astfel incat sa secreeze bariere acustice in directia asezarilor umane;

· pentru respectarea limitei maxim admisa (conform normelor in vigoare) pentruzgomotul produs de staţiile de betoane / asfalt, sortare/măcinare (masurat la fatadacladirilor) aceste utilaje vor fi amplasate la peste 250 m distanta de zonele rezidentialesi siturile Natura 2000;

· tot pentru diminuarea zgomotului, gropile de imprumut vor fi amplasate la peste 250m de zonele rezidentiale si siturile Natura 000;

· se interzice traversarea ariilor naturale protejate de catre mijloacele de transport grelepe alte drumuri decat cele publice;


· pe baza masuratorilor nivelului de zgomot din perioada de operare, se vor puteastabili eventualele masuri suplimentare necesare, cum ar fi limitari de viteza.

5.2.7 PROTECTIA PEISAJULUI


· perturbarile vizibile, ca de exemplu norii de praf din construcţie vor fi atenuate printr-o bună gestionare a santierului, ca de exemplu stropirea cu apă a suprafetelornepavate, a drumurilor şi punctelor de lucru;

· dupa terminarea lucrarilor se va realiza refacerea suprafetelor prin nivelare siacoperire cu vegetatie in scopul realizarii de spatii verzi si amenajari peisagistice.

· proiectarea si distributia plantelor are ca rol insertia peisajului in zona inconjuratoaresi sa asigure o legatura perfecta intre nou si existent;

· pentru realizarea reconstrucţiei elementelor naturale vor trebui analizatecaracteristicile bioclimatice şi geomorfice ale zonei, ca si principalele tipuri devegetatie existente;

· in alegerea speciilor de vegetatie va trebui sa se tina seama de coerenţa cu flora şivegetatia locala si usurinta inradacinarii;


· refacerea vegetatiei prin semanarea de iarbă şi plantarea de arbuşti va avea efect rapidîn acoperirea zonelor de sol decopertat şi a pantelor expuse si va prezenta efecteestetice imediate;


· impactul construirii drumului asupra peisajului este atenuat, intr-o oarecare masura,prin mascarea cu vegetaţie a structurilor şi un proiect arhitectonic care să integrezestructurile în mediul înconjurător.

5.2.8 GOSPODARIREA DESEURILOR, A SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE


· deseuri inerte rezultate din constructia lucrarilor de terasamente vor fi, pe cat posibil,reutilizate;

· constructorului ii va reveni, prin contract, obligatia de a se conforma legislatiei demediu existenta la semnarea contractului, in ceea ce priveste toate deseurile generatepe amplasamentul lucrarilor. Astfel:o la punctele de lucru nu se vor depozita substante si preparate chimice periculoase

si nici nu se vor colecta deseuri periculoase sau deseuri de ambalaje;o deseurile menajere, generate de executantii lucrarilor, se vor colecta in pubele

acoperite, amplasate in locuri special amenajate si vor fi evacuate prin firmeautorizate;

o deseurile de lemn pot fi valorificate prin grija constructorului;o deseurile inerte provenite de la constructii (resturi de beton sau asfalt, agregate

etc) pot fi colectate si valorificate pe plan local (in pavimentul drumurilor,acoperire intermediara in cadrul depozitelor de deseuri menajere din zona) saudepunere in gropile de imprumut;

o uleiurile uzate, anvelopele uzate si deseurile metalice ce pot rezulta din reparatiilecurente la echipamentele de lucru vor fi eliminate de pe amplasament prin firmeautorizate;

o deseurile de pamant ramase se transporta la depozitele de deseuri existente ,pentru lucrari de fertilizare si readucere a acestor suprafete in circuitul productiv;alternativ aceste deseuri pot fi folosite ca material de acoperire a depozitelormunicipale de deseuri urbane, pentru a reduce emisiile atmosferice şipreintampina accesul animalelor şi persoanelor, respectiv pentru imbunatatireapeisajului in aceste locatii;

o bateriile şi uleiurile uzate vor fi recuperate şi duse la filialele PETROM.


· namolul colectat din santuri si din camerele decantoare va fi transportat la un depozitde deseuri inerte, dupa testare fizico-chimica

5.2.9 PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI A OBIECTIVELOR DE INTERES PUBLIC


· amplasamentele taberelor de muncitori se vor alege astfel încât să nu se creezeconflicte cu comunităţile actuale;

· se va acorda atentie manevrarii utilajelor in apropierea zonelor locuite si se va evitatraficul autovehiculelor aferente santierului on interiorul localitatilor;

· se va asigura semnalizarea santierului cu panouri de avertizare;· se va dirija traficul din zona santierului astfel incat sa se asigure fluenta circulatiei si sa

se evite aglomerarile de autovehicule in zonele de lucru iar in zonele de racordare cualte drumuri se vor lua masuri pentru devierea temporara a traficului;


· in perimetre construite, iluminarea lucrarilor de constructii se va face astfel încat sanu afecteze populatia şi traficul local;

· constructorul este obligat ca in cazul aparitiei unor semne ce sugereaza prezenta unorvestigii arheologice sa opreasca lucrarile de constructii si sa ceara expertizaarheologilor de la Muzeul Judetean; lucrarile vor fi reluate numai cu acordul acestora.

· in timpul lucrarilor se va urmari protejarea monumentelor, a vestigiilor istorice, aconstructiilor si amenajarilor existente; pe parcursul executiei lucrarilor se va facedescarcarea de sarcina istorica a amplasamentului;

· se va asigura accesul echipelor de interventie, a organismelor specializate pentruprevenirea sau remedierea unor defectiuni ale retelelor sau lucrarilor de interes publicexistente in zona;

· se va asigura mentinerea curata a drumurilor de acces;· punctele de lucru vor fi dotate cu echipamente PSI necesare interventiei in caz de

incendiu.


· se vor respecta prevederile Ordinului 536 / 1997 pentru aprobarea Normelor de igienasi a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei

· alimentarile cu apa si toaletele din spatiile de servicii / parcari vor fi supuseprocedurilor de reglementare pe linie de sanatate publica.

· Se vor intocmi programe de interventie in situatia aparitiei unor accidente cudeversare de produse periculoase, care sa prevada masurile necesar a fi luate, echipele,dotarile si echipamentele de interventie in caz de accident.


5.3 PLAN DE MANAGEMENT SI DE MONITORIZARE A MEDIULUI

5.3.1 PLAN DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

Impact Măsură necesarăMomentul(iniţiereamăsurii)

Durata măsurilor Responsabili Monitorizare

Mediul fizic şi umanSol § Replantarea

rambleurilorPregătireaproiectului

Fazele de construcţieşi exploatare

CNADNR-Constructor

Monitorizareaimplementării

§ Păstrarea şireutilizareasolului vegetal

Fazele depregătire aproiectuluişiconstrucţie


CNADNR-Constructor

-

§ Prevenireacompactăriisolului



CNADNR-Constructor


§ Utilizarea unuimaterialgranular, cuscurgere liberă şiprevederea unuisistem descurgere de-alungultaluzurilor



CNADNR-Constructor


§ Infiltraţiile deapă în masarambleuluitrebuieinterceptate şidirijate departede zonelesusceptibile

Pregătireaproiectului

Faza de construcţie CNADNR-Constructor


§ În zonele deinstabilitate,utilizareastructurilor deretenţie




Condiţii hidrologice şi de calitate a apeiResurse de apăşi calitatea apei

§ Programareaactivităţilor deconstrucţie înapropiereacursurilor de apăîn anotimpuriuscate ori de câteori este posibil




§ Protecţia curgeriinaturale a apelor







§ Eliminareaadecvată auleiurilor uzate şialtor lichide

Faza deconstrucţie



§ Intensificareautilizării resurselornaturale prinafluxul demuncitori

§ Asigurarea unorsisteme descurgere care să nupolueze sursele deapă prin canalizareadecvată saufiltrare după caz

§ Asigurareapreveniriipătrunderii altorsurse poluare încursurile de apă

§ Asigurareaprevalenţeinevoilor populaţieilocale în raport cuconstrucţia şiconstructorii

§ Asigurareanetulburăriipunctelor deacces/potecilorspre resursele deapă ale populaţieiîn perioada deconstrucţie şi post-construcţie

§ Constructoriiobligaţi să facăaranjamentelenecesare pentrualimentarea cu apăcare să nu afectezealimentarea altorutilizatori

§ Asigurareaneblocăriiaccesului laresursele de apă peperioadaconstrucţiei

§ Asigurarea unorspălătoare adecvatepentru muncitori

§ Prevenirea poluăriicursurilor de apă

Faza deconstrucţie






Calitateaaerului

§ Reducerea vitezeide circulaţie(hopuri) şistropirea regulatăcu apă adrumurilor şitrotuarelor dupănecesităţi pentruprevenirea emisiilorputernice de praf


Faza de construcţie şiexploatare

CNADNR-Constructor –Autorităţilelocale

Monitorizareaimplementării /construcţie

§ Acoperireatuturorautocamioanelorce transportămaterialepulverulente

Faza deconstrucţie



§ Buna întreţinerea utilajelor deconstrucţiepentru aminimizaemisiile excesivede gaze

Faza deconstrucţie



§ Stabilizarea cuvar a soluluiurmează a se faceîn organizarea deşantier, cel puţinpentrutronsosnele dinproximitateasiturilor Natura2000




Probleme dezgomot

§ Activităţilegeneratoare denivel de zgomotexcesiv (la gropide împrumut)trebuie limitatepe timpul zilei şiutilajele ceproduc în modnormal zgomotputernicamortizate sauimprejmuite cugard metalic ladistanţe de celpuţin 250m. deaşezări si situriNatura 2000.

Faza deconstrucţie






Tabere demuncitori

§ Consultări cuoficialii localiînainte destabilirea şiconstruireataberelor,inclusivdiscutareaamplasamentelorindicate,resurselor,procedurilor derezolvare aconflictelor şi adrepturilor şiobligaţiilorfiecărei părţi




§ Refacereavegetaţieiimediat dupăîncheierealucrărilor

Faza deconstrucţie

Faza deconstrucţie/încheierealucrărilor

CNADNR-Constructor


§ Evaluareaecologieivectorilor înzonele de lucru şievitarea creăriiunor habitateindezirabile (ex.apă stătătoare)




§ Depozitareamaterialelorpericuloase întaberele demuncitori şiutilizarea lor înconstrucţie(vehicule, staţiide asfalt etc.) înaşa fel încâtchimicalele să nuse infiltreze însol sau sistemulde apă. Dupăutilizarea acestormateriale,sistemul deeliminare trebuiesă fie nedăunătorpentru mediu

Faza deconstrucţie



Peisaj § Acoperirea cuplante verzi aterenurilorafectate

Încheierealucrărilor

Faza de exploatare CNADNR-Constructor

-




§ Utilizareatehnicilorbioinginereşti înzone cu rambleuînalt şi debleuinstabil

Faza deconstrucţie

Faza de construcţie CNDNAR-Constructor

-

§ Replantareataluzurilor cuiarbă şi arbuşti

Faza deconstrucţie


-

Ocupareaterenurilor

§ Analiza locurilorcu arbori maturiîn selectareatraseelorocolitoare pentrua minimizadistrugereaacestora




§ Dezafectareasecţiunilor dedrumurinefolosite dupăfinalizarealucrarii

Încheierealucrărilor

Încheierea lucrărilor CNADNR-Constructor


§ Plata uneidespăgubiriechivalente cuvaloarea de piaţăa recoltelorexistente,arborilor,construcţiilor şiproprietăţilorimmobileafectate delucrari


Fazele de pregătire aproiectului şiconstrucţie

CNADNR-Constructor

Monitorizareamăsurilorcompensatorii

§ Acorduri decompensare şirefacerenegociate şiperfectate cureprezentanţiicomunităţilorlocale


Fazele de pregătire aproiectului şiconstrucţie

CNADNR-Constructor

_

Vegetaţienaturală

§ Atenţie maximăîn selectareadrumurilorocolitoare şi deacces la gropilede împrumut







§ Proiectarea şiconstrucţiatraseelorocolitoarenecesare îndiferite punctede pe traseuastfel încât să seprovoace cât maipuţine daunevegetaţieinaturale




§ Curăţareaterenului deeventuali arborişi arbuşti doarvara târziu şitoamna

Faza deconstrucţie



§ Refacereavegetaţieiimediat dupăîncheierealucrărilor

Faza deconstrucţie



§ Decolmatareacanalelor dedesecare/irigaţiidoar vara târziuşi toamna

Faza deconstrucţie



Situri si speciiNatura 2000

§ Masuri descrisein cadrulMemoriului deprezentare (2014)la cap. 10.5

PregătireaproiectuluiFaza deconstructieÎncheierealucrărilor

Faza de constructive

Faza de exploatare

CNADNR-Constructor

CNADNR-Constructor


MEDIU SOCIO-ECONOMICPopulaţie şi aşezări:Populaţie

afectatădirect

§ Amplasamenteleselectate pentrutabere deconstrucţie să nucreeze conflictecu aşezărileexistente

Faza deplanificare

Faza de pregătire /Planificarea taberelorde construcţie /Fazele de construcţieşi exploatare

CNADNR /Constructor/ Autorităţilelocale

-

§ A se vedeamăsurile legatede mediulatmosferic

§ A se vedeamăsurile legatede zgomot

Structura socială şi valorile culturale




Tulburărisociale cauzatede taberele demuncitori

§ Selectarea unoramplasamentemai puţinvulnerabile

Faza deplanificare

Faza de pregătire /Planificarea taberelorde construcţie /Fazele de construcţieşi exploatare

CNADNR /Constructor/ Autorităţilelocale

-

§ Respectarearegulamentelorlocale înconstrucţiastaţiilor şitaberelor

Faza deconstrucţie

Fazele de construcţie Constructor Monitorizarearespectăriiregulilor

§ Crearea unui coddecomportament almuncitorilortemporarireferitor lautilizarearesurselor &tulburarea vieţiide zi cu zi alocuitorilor

Faza deplanificare


Degradarearesurselorculturale şiestetice

§ A se vedeamăsurileidentificatereferitor laresurselepeisagistice şiestetice

Forme deImpact asuprasiturilor depatrimoniucultural

§ Specificarearegulilor şimăsurilor legatede conservarea şirecuperareavestigiilorculturale

Faza deplanificare

Fazele de construcţie CNADNR /Constructor/ Autorităţilelocale

Da:Monitorizarearespectăriiregulilor

§ Determinareaeventualelor zonesensibile înaintede demarareaproiectuluipentru a evitaactivităţile deconstrucţie /excavare

Faza deplanificare

Fazele de construcţie Autorităţilelocale

-

§ Planificareaamplasamentelortaberelor demuncitori,depozitelordeschise şirutelor ocolitoareastfel încât să nufie afectate situriarheologice

Faza deplanificare






§ Constructorultrebuie informatdin timp desprelocul exact alsiturilorimportante

Faza deplanificare

Faza de pregătire /planificare a taberelor

Autorităţilelocale

-

§ Planificareadecvată amişcăriimaterialelor

Faza deplanificare

Fazele de construcţie Constructor Monitorizareaimplementării

§ Plantarea desemnalizare întimpul lucrărilorde construcţie înapropiereaamplasamentului

Faza deconstrucţie


Valori imobiliarePierdere de tren

agricol§ Obligarea

Constructorilorsă nu interferezeinutil sauneadecvat cuaccesul, utilizareaşi ocupareaterenurilor

Faza deplanificare


§ ObligareaConstructoruluisă obţină acordulscris alproprietarilorpentru oriceintervenţie peterenul lor.

Faza deplanificare


§ ObligareaConstructoruluisă selecteze,negocieze şi dacăeste cazul săplăteascăutilizareaterenurilorpentru ocoliri,depozite etc.

Faza deplanificare


§ ObligareaConstructoruluisă depolueze şi sărefacă terenurileafectate

Faza deplanificare


§ Despăgubireatuturorpierderilor deterenuri agricolepotrivitlegislaţiei.

Faza deplanificare

Fazele de construcţie CNADNR Monitorizareaimplementării




§ Despăgubireapentru pierdereatemporară arecoltei

Faza deplanificare

Fazele de construcţie CNADNR Monitorizareaimplementării

§ Reabilitareapăşunilor folositepentruconstrucţie(reînsămânţareetc.)

Faza deconstrucţie


§ Asigurareacontinuităţiidrumurilor deacces laproprietăţileagricole locale

Faza deconstrucţie

Faza de exploatare CNADNR /Autorităţilelocale


Siguranţa rutierăAccidente întimpul fazei deconstrucţiedatoritătraficului şiutilajelor deconstrucţie şiinterferenţei cudrumurilelocale

§ Determinareamăsurilor desiguranţă pentruşantierele deconstrucţie prinobligaţiicontractuale

Faza deplanificare


§ Plantareaanticipată apanourilor desemnalizare şiavertizare

Faza deconstrucţie


§ Informarea înavans autilizatorilordrumurilor cuprivire la traseulrutelor ocolitoareşi programăriilucrărilor

Faza deconstrucţie


§ Limitarea vitezeitraficului deserviciu

Faza deconstrucţie


§ Îngrădireacarierelor şigropilor deîmprumut

Faza deconstrucţie


§ Interzicereaaccesului publicîn locurile în carelucrează utilajegrele

Faza deconstrucţie


§ Instructajeadecvate deprotecţie amuncii

Faza deconstrucţie





§ Reglementareaactivităţilor dedepozitare şiconstrucţie

Faza deconstrucţie


Dezvoltare economicăOportunităţide locuri demuncă legatede lucrările deconstrucţie

§ Asigurarealocurilor demuncă pentrupopulaţia localăprin reguli clarede angajareinclusivinstruireapersonaluluinecalificat

Faza deplanificare



§ Stabilirearelaţiilor demuncă locale

Faza deplanificare


§ Interzicereaangajăriiminorilor

Faza deplanificare


5.3.2 PLAN DE MONITORIZARE A MEDIULUI

In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatii sepropune angajarea de catre antreprenorul general a unei firme de specialitate, care saefectueze o monitorizare cu raportare lunara a performantelor activitatii acestuia cuprivire la protectia mediului

Etapaproiectului

Factor demediu Locația Indicatori Frecvența Responsabilitate

Condițiiinițiale Nu este cazul (s-au analizat în perioada evaluării impactului asupra mediului)

Construire

Aer

Puncte de lucru, înorganizările de

șantier lângă staţiilede betoane și asfalt,

sortare agregatenaturale, staţia de

întreţinere autilajelor și staţia de

alimentare cucarburanţi

NOx, CO, SO2, COV,pulberi în suspensie

(PM10), pulberisedimentabile

Trimestrial,laboratoareacreditate

Constructor

Apă desuprafață

Lângă organizărilede șantier, punctede lucru, staţia de

întreţinere autilajelor și staţia de

alimentare cucarburanţi

pH, materii însuspensie, Ca2+, Mg2+,SO4

2+, CCO-Cr, CBO5,produse petroliere


5.3.3 ARANJAMENTE INSTITUTIONALE

Antrepronorul va avea obligatia de a prezenta un Sistem de Management al Calitatii si vadesemna un Inspector de Calitate si un Ofiter pentru Sanatatea, Siguranta si Mediu,amandoi avand instuire si experienta relevanta in domeniu. Antreprenorul va asigurapentru toti angajatii, instruire generala pentru protectia mediului, ca si parte integrantadin instruirea standardelor cu privire la sanatate si siguranta ocupationala.

Zgomot

In dreptullocalităților pentru

zona drumuluinational și zoneleorganizărilor de

șantier și punctelorde lucru

Nivel de zgomot –dB(A)

Sol

Localități (din 5 în 5km), puncte de

lucru, înorganizările de

șantier lângă staţiilede betoane și asfalt,

sortare agregatenaturale, staţia de

întreţinere autilajelor, staţia de

alimentare cucarburanţi, depozitetemporare și gropi

de împrumut

Hidrocarburi totaledin produse

petroliere, metalegrele

Trimestrial,laboratoareacreditate

Biodiversitate

Zona drumuluinational (taluzuri) și

în vecinătatea ei(zone locuite din

vecinătateadrumului national);

și suplimentardrumuri de acces,

organizările deșantier, puncte de

lucru, gropi deîmprumut

Monitorizarea florei(tip de vegetaţie;

specii rareameninţate; plantevasculare; asociaţiivegetale; dinamicapopulaţiilor; relaţia

plante/erbivor;fenologie; taxonomie;expansiune/regresiune

(migraţia/invazie))

Monitorizarea faunei(comunităţi de

animale; specii rareameninţate,

endemice; mod dedistribuţie; taxonomie

şi morfologie;migraţie/expansiune

/regresie; relaţiiierbivore-plante;

hibridizare)

Monitorizareaspeciilor invazive

Trimestrial,experți îndomeniu

Constructor


Comunicarea se va face in scris de catre Ofiterul pentru Sanatate, Securitate si Mediu, siorice informare va fi inaintata Inspectorului de Calitate si Inginerului rezident.Inginerului Rezident I se va prezebta un un raport scris asupra respectivuluiincident/accident, iar autoritatile relevante vor fi informate, dupa caz.

Un raport de monitorizare va fi lunar prezentat Inginerului, pentru a avea o vedere deansamblu asupra lucrarilor efectuate de Antreprenor in ceea ce priveste protectiamediului. Pot fi emise Cereri de Actiuni Corective si Rapoarte de Neconformitate, dupacaz; acestea pot fi transmise Autoritatile competente pentru Protectia Mediului spreinformare.

5.3.4 SERVICII DE CONSULTANTA

Pentru monitorizarea calitatii factorilor si activitatii de mediu, se considera necesar caAntreprenorul sa contracteze o companie specializata pentru monitorizarea lunaraactivitatilor legate de mediu, pe intreaga perioada de construire.

Scop

Scopul este de a verifica impactul de mediu generat de constructiile de drum, pentru aevalua sursele de poluare si implicatia acestora asupra mediului.

Aspectele de poluare in zona investigata pot fi generate de trafic, echipamentele deconstructii, asfalt si utilajele de beton, depozitarile de combustibil, ocupare temporara aterenurilor agricole pentru managementul santierului.

Metodologie

Este considerat ca pot fi efectuate campaniile de monitorizare bazate pe o schemapredefinita. Aceasta abordare va dezvalui valorile maxime si exceptiile, iar rezultatele vorfi prezentate ca diagrame comparate cu conditiile si cu valorile limita; rapoarte lunare vorfi intocmite.

Aceasta metodologie va indica clar insuficientele si erorile in managementul santierului siintretinerea echipamentelor.

Raportul va contine de asemenea masurile ce trebuiesc luate, ca si masuri de atentuarecare pot fi asigura componentelor pentru acordurile de mediu si autorizatii. Pentrureducerea costurilor si a timpului necesar pentru elaborarea studiului, este propusaurmatoarea abordare:

· Stabilirea celor mai afectate zone de santierul de constructii, in ceea ce privestepoluarile aerului si sursele de zgomot.

· Stabilirea celor mai sensibile zone in ceea ce priveste poluarea solului cu produseuleioase, cum ar fi uleiul greu sau combustibil diesel, si emisii VOC in atmosfera:- Rezervoare de ulei greu si combustibil diesel;- Rampa pentru incarcarea si descarcarea produselor uleioase.

· Stabilirea poluantilor eliberati in aceasta activitate:- NOx, CO, SO2, TSP, PM10, eventual compusi organici volatili (VOC) si acroleina (ca

si poluanti ai aerului);- Totalul de hidrocarboni din produsele uleioase (ca si contaminant al solului)


- pH, suspensii solide, reziduri filtrabile uscate la 150 ºC, Ca2+, Mg2+, SO42+, COD,

BOD, produse petroliere (ca si poluanti ai suprafetei de apa).

· Stabilirea reglislatiei romanesti si a legislatiei impusa de UE care impun valori limitapentru poluantii mentionati, in aerul ambiental, zonele rezidentiale si sol;

· Masurari pentru concentratiile poluantilor de aer, nivelurilor de zgomot si aipoluantilor solului si apei in vecinatatea santierului de lucru;- Compararea rezultatelor masurarilor pentru poluanti specifici cu limita regulata,

cum ar fi:- Valori limita- Praguri de alerta pentru utilizatile sensibile (zonele rezidentiale si agricole)- Preguri de interventie pentru utilitatile sensibile (zonele rezidentiale si agricole)

· Studii de modelare matemativa pentru dispersia poluantilor de aer in zona adiacentalucrarilor

· Prezentarea masurilor destinate sa diminueze si sa elimine aspectele de mediusemnificative identificate

· Elaborarea unui raport ce include masurile de atenuare.

Raportare

Un raport de monitorizare va fi elaborat lunar. Structura propusa este urmatoare:

· Date generale

· Metodologie- Investigatii asupra factorilor de mediu (zgomot, aer, sol, apa, specii animale si

vegetale, habitate)- Criterii de evaluare

· Rezultate ale investigatiilor facute in santier

· Administrarea materialelor de constructii, a substantelor nocive si a deseurilor

· Concluzii si recomandari- Masuri necesare pentru remedierea si atenuarea impactului mentionat

5.4 IMPACTUL REMANENT

Se apreciază că măsurile de atenuare şi eliminare a impactului, propuse în prezentuldocument, împreună cu obligaţia antreprenorului de respecta legislaţia de mediuexistentă la data semnării contractului sunt suficiente pentru adresarea majorităţiiimpacturilor identificate a apare în perioada de execuţie a lucrării.


6 JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI, DUPĂ CAZ, ÎN PREVEDERILEALTOR ACTE NORMATIVE NAŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAŢIACOMUNITARĂ (IPPC, SEVESO, COV, LCP, DIRECTIVA-CADRU APĂ,DIRECTIVA-CADRU AER, DIRECTIVA-CADRU A DEŞEURILOR ETC.)

Proiectul propus se încadrează în prevederile HG nr. 445/2009 privind evaluareaimpactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului.

Activitatea propusa prin proiect nu cade sub incidenta prevederilor:

§ OUG nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata prinLegea nr. 84/2006 cu modificările şi completările ulterioare;

§ HG nr. 440/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer aleanumitor poluanţi proveniţi de la instalaţiile mari de ardere;

§ HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care suntimplicate substanţe periculoase

Activităţile desfăşurate în perioada de construcţie şi exploatare vor respecta prevederileLegii nr. 211/2011 privind regumul deşeurilor, Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările şicompletările ulterioare şi OUG nr. 57/2007 privind regimul arilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice cu modificările și completărileulterioare.

Prin măsurile prevăzute în proiect vor fi respectate prevederile Legii nr. 104/2011 privindcalitatea aerului înconjurător.


7 LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRILOR DE ŞANTIER

In vederea reducerii impactului asupra mediului cat si din constrangeri generate desituatia existenta in teren, pentru dotarile organizarilor de santier exista urmatoareleposibilitati:

- Birourile se pot amenaja in zona Micesti (jud. Arges), Campulung (jud. Arges)precum si alte amplasamente adecvate identificate in localitatile Rasnov, Cristian,Brasov (jud. Brasov);

- Principalele materiale rezultate in statii se pot aproviziona din bazele de productie(statii de asfalt si de betoane) existente. Principalele dotari de acest fel au fostidentificate in Pitesti, Campulung si Râșnov.

o In localitatea Dârmănești, in incinta balastierei Titan SRL se poate amenajaun spatiu pentru instalarea si functionarea unei statii de producere abalastului stabilizat;

o In municipiul Câmpulung (jud. Arges), in zona industriala, sunt inconstructie o statie de mixturi asfaltice si de betoane (cu depoziteleaferente).;

o In Râșnov (jud. Brasov) sunt operationale o statie de betoane (proprietar SCConcret Beton SRL) si o statie de asfalt mobila (zona Podul Turcului,proprietar SC Morani Impex SRL);

- Oricare alte suprafete de teren a caror marime si amplasare permit desfasurareaactivitatilor temporare specifice.

Pentru amenajarea organizărilor de șantier sunt prevăzute următoarele lucrări:

§ delimitarea și împrejmuirea incintelor organizărilor de șantier și delimitarea zonelorantreprenorului si subantreprenorilor;

§ pregătirea suprafeței in vederea amplasării dotărilor prevăzute prin lucrări dedesțelenire, îndepărtarea deșeurilor vegetale, decapare pământ vegetal, nivelare sicompactare ținându-se cont de destinația ulterioara a terenului (birou, parcare,depozite materiale, căi de acces, platforme pentru calarea automacaralelor si aautopompei de beton, etc.);

§ se vor trasa pe teren amplasamentul construcțiilor, drumurile de acces, spatiiledestinate antreprenorului si subantreprenorilor, magazii, depozite, parcări pentruvehiculele și utilajele utilizate pentru realizarea proiectului;

§ se vor organiza depozitele de materiale, materii prime și deșeuri:- platforme betonate pentru stocarea temporară a pământului excavat și de

umplutură, balastului, nisipului, asfaltului uzat, prevăzute cu șanțuri perimetralepentru colectarea pierderilor antrenate de apele pluviale și decantor pentrupreepurarea apelor pluviale;

- zone betonate, acoperite și împrejmuite pentru stocarea/depozitarea temporară auleiurilor, vopselelor, diluanților, emulsiei pentru mixtura asfaltică, pieselor deschimb, deșeurilor colectate selectiv etc.

§ se vor amplasa containerele cu destinație birouri, magazii, laborator de materiale deconstrucție;


§ se vor amplasa stațiile pentru fabricarea mixturilor asfaltice (capacitate 240 t/h,),betoanelor (capacitate 98 mc/h) toate omologate la nivel european și prevăzute cusisteme de captare și reținere a emisiilor de poluanți;

§ montarea de separatoare de produse petroliere în zonele în care vor fi amenajateparcările și zonele de gestionare a hidrocarburilor (carburanți, uleiuri); carburanțiinecesari funcționării utilajelor și mijloacelor de transport nu se vor stoca în cadrulorganizărilor de șantier; carburanții se vor aproviziona periodic, în funcție denecesități, cu ajutorul unei cisterne auto;

§ se vor asigura utilitățile:- alimentarea cu energie electrica prin racord contorizat la LEA cea mai apropiata;

alimentarea cu energie electrica trifazata prin racordare de la rețea in tablourielectrice, tipizate, cu împământări verificate prin buletine PRAM, întrerupătorgeneral si prize 220/380 V; tablourile electrice vor fi semnalizate cu panourile:pericol de electrocutare si pericol general, conform prevederilor legale in vigoare;

- alimentarea cu apa potabila si industriala necesară organizării de șantier (prepararebeton, stropire drumuri de acces si zone de lucru, spălare utilaje/echipamente, uzmenajer) va fi furnizată in funcție de condițiile locale: din rețeaua publică existentăîn zonă, iar daca branșarea nu va fi posibilă se va realiza un puț forat, obținând înprealabil aviz de gospodărire a apelor de la Direcția Apelor;

- asigurarea colectării si epurării apelor uzate menajere si tehnologice in funcțiile decondițiile locale; apele uzare rezultate din activitatea organizărilor de șantier (apeuzate rezultate de la spălarea betonierelor și altor utilaje/echipamente sauanumitor componente) se vor preepura în decantoare și ulterior se vor refolosi îndiferite procese (preparare beton) sau se vor preepura în separatoare de produsepetroliere si se vor colecta în fose septice vidanjabile (ape de la spălareautilajelor/echipamentelor sau anumitor componente); apelor uzate menajere de labirouri și laboratoare se vor colecta în fose septice vidanjabile; se vor instala de ofirma specializata toalete ecologice în cadrul organizării de șantier și pe locațiistabilite de conducătorii punctelor de lucru, firma care va asigura buna funcționarea acestora; apele pluviale din cadrul organizării de șantier vor fi colecta si preepuraînainte de evacuarea din cadrul amplasamentului; apele pluviale din zonadepozitelor de materiale pulverulente se vor colecta prin șanțuri perimetralepreepurate în decantoare și ulterior se vor scurge liber pe suprafața terenurilorînvecinate sau se vor evacua în canale de irigații sau cursuri de apă; apele pluvialedin zona parcărilor utilajelor și mijloacelor de transport se vor colecta prin șanțuriperimetrale se vor preepura în decantoare și separatoare de produse petroliere șiulterior se vor scurge liber pe suprafața terenurilor învecinate sau se vor evacua încanale de irigații sau cursuri de apă;

§ se vor aduce si se vor amplasa pichetele PSI si se vor semnaliza conform prevederilorHG nr. 971/2006;

§ se vor monta proiectoare, in număr suficient pentru iluminarea totala, pe timp denoapte, a obiectivelor.

Cazarea personalului de supervizare se va realiza in zonele rezidențiale adiacenteDrumului national, in locuințe închiriate, iar majoritatea muncitorilor vor fi angajați peplan local. Asigurarea mâncării si a apei potabile pentru personal se va fi realizata pe planlocal, prin firme de catering, și transportata la punctele de lucru cu mijloacele auto aleantreprenorului.


Accesul în incinta şantierului se face numai prin locurile special amenajate, pe baza delegitimației de serviciu.

Accesul mijloacelor de transport auto, a utilajelor pentru construcții si a instalațiilor deridicat se realizează numai pe căile de acces auto, pe baza de foaie de parcurs. Dupăieșirea fiecărui autovehicul din incinta șantierului un lucrător desemnat de seful deșantier va face curtenie, daca este cazul, pe drumul public în zona adiacentă şantierului.

In incinta șantierului parcarea autovehiculelor in afara programului de lucru esteinterzisa, excepție făcând utilajele de construcții. Autovehiculele vor parca in locurilespecial amenajate.

Lucrul şi circulaţia pe căile aflate la înălţime va fi restrictionat, după lăsarea întunericului.In situaţiile excepţionale in care se va solicita lucru la înălțime după căderea întunericuluise vor lua masuri pentru iluminatul artificial corespunzător.

Când nu sunt utilizate, porțile de acces in șantier vor sta închise si in timpul si in afaraprogramului de lucru.

Trecerile peste şanţuri sau gropi ce nu pot fi ocolite vor fi asigurate de podine de cel puţin60 cm, din dulapi de lemn de minim 6 cm grosime sau metalice, prevăzute cu cel puţin obalustradă dacă adâncimea șanțului depăşeşte 50 cm.

Amenajările peste şanţuri sau gropi ale mijloacelor de transport mecanizate saunemecanizate vor ţine cont de starea terenului şi de tonajul de rulare deasupra zoneiîntrerupte a căii.

Căile de acces orizontale la sol vor fi reparate de fiecare antreprenor pe amplasamentulcăruia au apărut degradări sau prin efort comun cu lucrătorii altor unităţi care lucrează paacelaşi amplasament.

Traficul de şantier

Traficul de şantier va consta din vehiculele necesare transportului de materiale deconstrucţie, transportul deşeurilor rezultate în perioada de execuţie, precum şi alteactivităţi înrudite (transport de carburant la utilaje, transport de apă şi alimente pentrupersonalul de execuţie, transport de pasageri pentru supraveghere şi control etc.).

Utilaje/vehicule necesare realizării lucrărilor sunt:

§ buldoexcavatoare;§ excavatoare;§ încărcătoare frontale;§ vibrocompactori pe pneuri;§ cilindrii vibrocompactori;§ autocamioane/autobasculante de diferite capacitati in general de peste 16 tone,

autodumpere;§ autocisterne, autoizoterme pentru transport produsele bituminoase la cald;§ repartitoare mixturi asfaltice;§ autobetoniere si pompele de beton;§ autogredere;§ macarale;§ trailere pentru transportul utilajelor, a elementelor prefabricate mari si a altor piese

grele;§ autocisterne pentru transportul carburantilor.


Totodată, pe perioada construcției vor fi utilizate și vehicule pentru transportulangajaților.

Cea mai mare intensitate a traficului este estimată în perioadele de lucru la terasamente şide realizare a lucrărilor din beton, iar cea mai mică intensitate în timpul operaţiunilor derealizare a sistemului rutier.

De asemenea, s-a luat în consideraţie traficul de la începutul şi sfârşitul zilei de lucru(comun tuturor fazelor de construcţie) când autocamioanele sunt retrase din traseu şiparcate pe timpul nopţii.

Astfel, manevrarea materialelor atat pe amplasamentul organizarilor de santier, cat si alfronturilor de lucru, numarul si tipul utilajelor depind de tipul lucrarilor executate,acestea variind de la o operatiune la alta. Graficul de excutie al lucrarilor va fi insotit si deun grafic privind utilizarea echipamentelor, utilajelor si vehiculelor.

Circulaţia de şantier a fost proiectată şi evaluată în raport cu următoarele elemente:

§ volumul de materiale necesar a fi transportat pe şantier;§ categoriile de materiale care trebuie transportate: pământ, balast, ciment, beton de

ciment, emulsie bituminoasă, beton asfalt, elemente prefabricate, vopsea pentrumarcaje etc.;

§ categoriile de vehicule existente (capacitate) şi consumul specific de carburant;§ intervalele de timp afectate executării diferitelor categorii de lucrări;§ viteza medie de deplasare permisă: 50 km/h;§ intervalele de timp necesare pentru operaţiile de încărcare/descărcare: 5-10 minute.

Transportul materialelor

Agregatele minerale utilizate pentru modernizarea DN 73 Pitesti-Campulung-Brasov(piatra naturala, balastul, nisipul) vor fi cumpărate de la cariere/balastiere existente inzona amplasamentului, reglementate ANRM.

Transportul agregatelor de la cariere/balastiere la zona proiectului se va efectua cumijloace auto specifice pe drumuri nationale si/sau locale, dupa caz. În cadrulorganizărilor de șantier/punctelor de lucru se vor utiliza pentru transport și încărcătoarefrontale.

Diferite construcții sudate, piese grele se vor transporta cu autocamionul si se vorîncărca/descărca cu macarale, automacarale sau motostivuitoare.

Armatura metalica se va confecționa in baza de producție a antreprenorului, se vatransporta cu autocamioanele, se va descărca in depozit si se va pune in opera cuautomacaraua.

Lemnul (cheresteaua) se va transporta cu autocamioanele, se va descărca in depozit si seva pune in opera prin manipulare manuala.

Betonul se va prepara in stația de betoane a antreprenorului, se va transporta cuautobetonierele si se va turna cu autopompa de beton.

Materialele paletizate se vor transporta cu autocamioanele si se vor încărca/descărca sitransporta pe nivelul la care este nevoie cu automacaraua.

In prima zi de lucru in șantier tuturor lucrătorilor li se va efectua un instructaj privindsecuritatea si sănătatea in munca, cu durata de 8 ore pentru ai familiariza pe lucrători cuparticularitățile si condițiile specifice locurilor de munca.


Metodologia implementată pentru identificarea măsurilor de protecţie colectivă care va fiadoptată şi pentru utilizarea controlului echipamentelor de protecţie colectivă are ca scopidentificarea tuturor necesităţilor din acest domeniu care au fost adoptate conformmetodelor de construcţie şi proceselor utilizate, pericolelor speciale asociate şiconstrângerilor locale:

Toate persoanele implicate in proiect vor fi obligate, la intrarea pe șantier, sa poarteechipamentul de protecție adecvat, cel puțin, cască și încălțăminte de protecţie. În funcţiede natura riscurilor, pot fi utilizate si mănuși, salopetă, jachetă de protecție, vestăreflectorizantă, pelerină de ploaie, ochelari de protecţie, mască cu vizor, mască de sudare,semimască respiratorie, mască de protecţie, antifoane, dopuri de urechi.

Pentru protecţia factorilor de mediu şi pentru diminuarea impactului activităţilor asuprafactorilor de mediu şi socio-economici va fi necesară respectarea următoarelorrecomandări:

În perioada de construcție

§ locurile în care se vor amplasa puncte de lucru trebuie să fie astfel aşezate încât să nuaducă prejudicii mediului natural sau uman (prin afectarea vegetaţiei, afectareastructurii solului, emisii atmosferice, producerea de accidente cauzate de traficul deincintă sau în manevrarea materialelor, prin descărcarea accidentală a autovehiculelorce transportă materiale în cursurile de apă de suprafaţă, prin producerea de zgomotetc.); pentru realizarea oricărui punct de lucru constructorului îi va reveni obligaţiaobținerii tuturor avizelor, acordurilor si autorizațiilor necesare construirii, operării sidezafectării lucrărilor proprii (inclusiv a celor provizorii);

§ dotarea cu toalete ecologice sau cu un sistem adecvat de epurare a apelor uzate,tehnologice şi menajere, înainte ca acestea să ajungă în apele de suprafaţă;

§ dotarea cu decantoare pentru staţia de betoane, platforme de lucru impermeabile,instalații de spălare auto-betoniere si orice alte echipamente necesare reciclăriideșeurilor de producție;

§ întreținerea utilajelor specifice (spălare, reparaţii, schimbul de piese şi de ulei,alimentarea) să se facă în unități specializate, iar în caz de defecţiuni, activităţilenecesare remedierii acestor defecţiuni sa se facă numai în locuri special amenajate(platforme betonate, cu şanţuri de gardă pentru reţinerea pierderilor şi decantoare) sicu echipamente specifice;

§ prin programele de lucrări si de transporturi să se reducă la un termen cât mai scurtinserţia interferenţelor potenţiale cu mediul şi vecinătăţile (viaţa populaţiei locale şiactivitatea agricolă); in acest sens se impune folosirea, in principal, a rutelor detransport din afara zonelor urbane;

§ adoptarea de bune practici de gospodărire a şantierului:- depozitarea uleiurilor, vopselelor, diluanților, emulsiei pentru mixtura asfaltică,

pieselor de schimb, deșeurilor colectate selectiv numai în spații special amenajate,asigurate, ferite accesului publicului;

- realizarea unor spaţii închise, izolate de cursul principal al apei cu ajutorul unormici şanţuri, pentru a atenua turbiditatea apelor de suprafaţă în aval de şantier;

- apa pompată din excavaţii va fi evacuată în receptorul natural cu ajutoruldecantoarelor care au sarcina de a reduce încărcarea cu particule în suspensie şi dea diminua turbiditatea apei;

- platforma organizării de șantier trebuie proiectata astfel încât apa pluviala sa fiecolectata printr-un sistem de rigole perimetrale, reducând astfel pericolul de


eroziune a lucrărilor de terasamente puse in opera/depozitelor de materiale simaterii prime;

§ colectarea selectiva a deșeurilor produse pe șantier si valorificarea/eliminarea lor prinsocietății autorizate, si numai in depozite autorizate pentru tipurile de deșeuriproduse (inert/nepericulos/periculos);

§ înregistrarea datelor privind cantitățile şi modul de gestionare a tuturor categoriilorde deșeuri generate si raportarea acestor date, împreuna cu rapoartele demonitorizare de mediu către autorităților competente în domeniul protecţiei mediuluiîn conformitate cu prevederile legislative în vigoare;

§ luarea masurilor necesare pentru depozitarea provizorie a pământului vegetal, pentruevitarea eroziunii si a antrenării acestui pe terenurile adiacente/cursurilor de apa dinzona;

§ instalarea de ecrane metalice de protecție in zonele urbane;§ refacerea stratului vegetal pe taluz prin înierbare, la rambleu jos si prin înierbare si

plantari de arbuști, la rambleu înalt (> 3-4m).

După încheierea lucrărilor de construcție

§ constructorii vor avea obligația sa readucă la folosința inițiala sau in circuitul agricol,inclusiv revegetarea zonelor afectate de lucrări toate suprafețele ocupate temporar;

§ beneficiarul va asigura întreținerea lucrărilor, inclusiv a spatiilor verzi din intersecții,nodurile rutiere, spațiile pentru servicii si amenajarea peisagistica a drumului;

§ beneficiarul va solicita reglementarea din punct de vedere al protecției mediului aactivităților din spațiile pentru servicii.


8 LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREAINVESTIŢIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII

Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei au fost prezentate detaliatîn cadrul ”Subcapitolului 3.4.6 – Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului înzona afectată de execuţia investiţiei”.

Pentru prevenirea accidentelor vor fi luate masuri de management corespunzatoare:

§ datorita folosirii drumurilor publice pentru transportul betoanelor sau al altormateriale, se va executa curatarea pneurilor de pamant sau de alte reziduuri dinsantier.

§ utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelulde monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi pusein functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni.

§ se va exercita un control sever la transportul de beton din ciment cu autobetoniere,pentru a se preveni in totalitate descarcari accidentale pe traseu sau spalarea tobelor siaruncarea apei cu lapte de ciment in parcursul din santier sau drumurile publice.

§ procesele tehnologice care produc praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic,sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor.

§ la sfarsitul saptamanii se va efectua curatirea fronturilor de lucru, eliminandu-se toatedeseurile.

In caz de incident asupra mediului trebuie întocmit un plan care prevede masurile deintervenție pe care personalul trebuie sa le ia pentru reducerea impactului asupramediului. Acţiunile corective2 şi preventive3 luate trebuie să fie proporţionale cuamploarea reală sau potenţială a neconformității.

Cele mai frecvente incidente asupra mediului datorate lucrărilor de construire ainfrastructurii de transport sunt:

§ scurgeri sau pierderi de hidrocarburi, benzina, motorina, lubrifianți, uleiuriprelucrate, ulei hidraulic sau alți solvenți.

§ deversarea de ape uzate si pluviale.

In cazul in care se semnalează un incident de mediu, se procedează la identificareanaturii si nivelului incidentului în scopul de a acţiona în mod corespunzător si a limitaconsecinţele asupra mediului.

Tipurile de incidente asupra mediului se pot clasifica in 3 categorii:

§ Nivel 1 – incident minor – nu prezintă risc de contaminare a zonelor sensibile§ Nivel 2 – incident semnificativ – risc de contaminare a zonelor sensibile§ Nivel 3 – incident major – contaminarea zonelor sensibile

Măsurile de intervenție necesare pentru fiecare categorie de incident sunt:

2 Atunci când orice neconformitate de mediu este raportată, este necesar să fie luate măsuri pentru reducereaimpactului cauzat şi să fie iniţiate acţiuni corective.

3 Atunci când sunt identificate neconformități potenţiale de mediu vor fi luate acţiuni preventive.


§ Nivel 1 – incident minor- Curățare folosind un kit disponibil pe șantier

§ Nivel 2 – incident semnificativ- Curățare folosind un kit disponibil pe șantier sau alte resurse externe (excavare,

pompare)§ Nivel 3 – incident major- Curățare folosind un kit disponibil pe șantier sau alte resurse externe (excavare,

pompare) și decontaminare

In cazul sesizării unui incident se vor opri lucrările si se vor lua masurile de intervențiecorespunzătoare in vederea minimizării impactului asupra mediului. Daca va fi necesar seva mobiliza echipa de intervenție si se va utiliza echipamentul de intervenție in cel maiscurt timp. Totodată se vor anunța autoritățile competente pentru protecția mediului.Managerul de proiect este responsabil pentru notificarea către autoritățile competente demediu si Inginer/Beneficiar, in cazul in care un incident/accident are sau poate avea unimpact asupra factorilor de mediu.


9 ANEXE. PIESE DESENATE

În anexele la prezenta lucrare se regăsesc:

§ Planuri de situatie (Anexa 1)§ Acte de reglementare obtinute (Anexa 2)§ Tabele centralizatoare cu coordonate Stereo 70 (Anexa 3)


10 AMPLASAREA PROIECTULUI IN RAPORT CU ARIILE NATURALEPROTEJATE

Proiectul analizat în prezentul memoriu, respectiv Modernizare DN 73 Piteşti -Câmpulung – Braşov (Km 13+800 ÷ Km 42+850 – Km 54+050 ÷ Km 128+25) se află învecinătatea (km 33+900 – km 42+200, distanta fata de sit 60m – 800m) ROSCI0326Muscelele Argeşului, declarat in 2011 (prin OM 2387/2011 pentru modificarea OMMDDnr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor deimportanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 înRomânia). DN 73 este un drum existent, proiectul continand lucrari strict legate demodernizarea acestuia.





Modificările aduse proiectului inițial in zonele protejate Natura 2000 sunt prezentate incadrul subcapitolului 3.1.2.


Coordonatele Stereo 70 ale amplasamentului drumului sunt anexate electronic.

10.1 SITUL ROSCI0326 MUSCELELE ARGEŞULUI

După cum este consemnat in Formularul Standard, Situl Muscelele Argeşului este alcătuitdin trei trupuri, care inglobeaza in principal pădure, toate aparţinând, din punct devedere geomorfologic, podişurilor piemontane argeşene (Gruiurile Argeşului) din estulPodişului Getic, în raza ocoalelor silvice Aninoasa, Domneşti, Mihăeşti.

Limita estică este dată de pârâul Argeşel, la vest de râul Doamnei, la nord de depresiunilesubcarpatice, iar la sud de confluenţa pârâurilor Argeşel şi Hulubăţ. Situl este localizat înraza administrativă a următoarelor comune:

· trupul de pădure nord-vestic – comunele Domneşti, Pietroşani, Coseşti, Aninoasa,Vlădeşti, Bălileşti;

· trupul de pădure nord-estic – comunele Schitu Goleşti, Poienarii de Muscel, Mihăieşti;· trupul de pădure sud-estic – comunele Hârtieşti, Vultureşti şi Davideşti.

Din punct de vedere geologic situl este caracterizat de prezenţa aşa numitelor „Strate deCândeşti”.

Expoziţia generală este predominant estică sau vestică, deci parţial însorită sau parţialumbrită. Altitudinea variază între 380 m, în sud, şi 870 m, în nord. După Koppen,


teritoriul sitului se încadrează în regiunea climatică D.f.b.x., deci într-un climat ploios, cuprecipitaţii în tot cursul anului (valorile medii anuale variază între 700 mm şi 800 mm),temperatura medie a lunii celei mai calde sub 22 gr. C, dar cel puţin 4 luni ea depăşeşte 10gr C (temperatura medie anuală variază între 8gr C şi 10 gr C).

Predomină solurile din clasele luvisolurilor, cambisolurilor şi protosolurilor), în condiţiiclimatice normale (temperatură, vânt, precipitaţii) oferă condiţii bune de vegetaţiehabitatelor forestiere din această zonă.

Principalii factori destabilizatori care afectează o treime din acest sit sunt tulpinilenesănătoase, datorate regenerării repetate din lăstari, precum şi uscarea arboretelor decvercinee. (în special în prima parte a deceniului trecut). Alţi factori destabilizatori(rupturi de zăpadă şi vânt, atacuri de vătămători şi eroziune în suprafaţă) se manifestă înspecial în condiţii climatice extreme (secete prelungite, ploi abundente, temperaturifoarte scăzute, vânturi puternice, etc).

Desi limitele sitului sunt amplasate in afara zonei de impact a proiectului, prezentam incontinuare elementele Natura 2000 pentru care a fost declarat Situl Muscelele Argesului.

Tipurile de habitate din Situl Muscelele Argesului, selectate din Anexa I a Directivei92/43/CEE:

Cod Habitat Representativity RelativeSurface

ConservationStatus

GlobalAssessment

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înaltehigrofile de la nivelul câmpiilor, până lacel montan şi alpin

A C B B

6510 Preerii slabe la secerat de altitudine joasa(Alopecurus pratensis, Sangiusorbaofficinalis)

A C A B

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum B C B B9130 Paduri litorale cu Asperulo-Fagetum A C A B9170 Stejaris cu Galio-Carpinetum B C B B91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi

Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnionincanae, Salicion albae)

B C B B

91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen B C B BSpecii de animale din Situl Muscelele Argesului, selectate din Anexa II din Directiva92/43/EEC:

G Code Scientific Name Tip Populationresident

Population Conserv. Isolation Global

I 1088 Cerambyx cerdo P P C B C BI 1083 Lucanus cervus P P C B C C

I 1089 Morimus funereus P P C B C C

I – nevertebrate. Abundance categories (Cat.): C = common, R = rare, V = very rare, P = present - to fill ifdata are deficient (DD) or in addition to population size information

Importanta Sitului Muscelele Argesului

Situl este reprezentativ pentru habitatele forestiere din subcarpatii Getici, fiind localizatin Muscelele Argesului (Gruiurile Argesului), in partea estica a Podisului Getic. Situl esteacoperit in cvasitotalitate de paduri, cele mai reprezentative si larg raspandite habitate deinteres comunitar fiind fagele colinare (9130), pădurile dacice de stejar şi carpen (91Y0),


padurile de gorun cu carpen (9170). La acestea se adauga si alte habitate care detinsuprafete mai restranse. Situl este localizat pe interfluviile raurilor cu curgere de la nordla sud, asigurand conectivitatea dintre regiunea Carpatilor Meridionali,dealurile/piemonturile subcarpatice si platforma Pitestiului

10.2 SITUL ROSCI0194 PIATRA CRAIULUI

Situl este localizat in partea estica a Carpaților Meridionali, fiind polarizat de creastacalcaroasa a Munților Piatra Craiului.

Din punct de vedere administrativ aparține județelor Brașov si Argeș.

In cadrul Carpaților romanești, Munții Piatra Craiului sunt unicat datorita alcătuirii sistructurii lor geologice. Cu puține excepții întregul masiv este alcătuit din calcare devârstă mezozoică, depuse sub forma unor strate a căror poziție este verticala pe alocuri.Calcarele constituente au permis formarea unui relief carstic reprezentativ mai ales prinformele de suprafața, dar nu lipsesc nici formele endocarstice. Datorita calcarelorconstituente, văile care s-au adâncit in relieful Munților Piatra Craiului sunt seci in ceamai mare parte a anului. Apa provine din precipitații sau din topirea zăpezilor.Altitudinea, orientarea crestei si rocile constituente concurează la prezenta unortopoclimate cu specific local, pe fondul unei scăderi a temperaturii medii anuale o data cualtitudinea. Precipitațiile depășesc 1200 mm/an. Fenomenul de foehn apare sporadic peversanți.

In Situl Piatra Craiului apar numeroase specii de flora si fauna protejate, endemice sau deinteres comunitar, precum si o varietate de tipuri de habitate. Rocile mari de calcaracoperă pantele abrupte ale cheilor. Deasupra acestora se afla marne din CretaciculInferior cu depozite de conglomerate din Cretacicul Inferior. Aceasta arie conține 2 vaicalcaroase (Dâmbovița si Cheile Ghimbavului) având in total o lungime de 9 km, cupereți verticali sau aproape verticali înconjurați de păduri mixte de molid, brad si fag,păduri de fag protejate prin planurile de management forestiere.

In trecut, înainte ca părțile superioare sa se prăbușească, cheile formau o peștera, deaceea ele sunt cunoscute ca fiind chei speleoepigenetice. (Constantinescu 1997). In PiatraCraiului exista peste 500 de peșteri. Nu exista harți si nu se cunoaște locația exacta pentrumulte din ele, de aceea multe din ele sunt necunoscute. Multe din peșterile care nu suntdeschise publicului sunt folosite ca adăposturi de lilieci si diferite specii de nevertebrate.Pe pereții cheilor se afla o bogata populație chasmofitica, cu specii protejate de flora, inacord cu Lista Roșie a plantelor superioare.

In interiorul ariei se afla 19 tipuri de habitate Natura 2000 listate in Anexa I a Directivei92/43/CEE, 30 de specii de animale si 8 specii de plante consemnate in Anexa II aaceleiași directive, precum si alte 173 de specii de fungi, plante si animale de importantăprotectivă la nivel național si internațional.

Situl Piatra Craiului a fost desemnat in baza prezentei urmatoarelor elemente Natura2000, tipuri de habitat, specii de plante si animale.

Tipurile de habitate din Situl Piatra Craiului selectate din Anexa I a Directivei92/43/CEE:Cod Habitat Cover Representativity Relative

SurfaceConservationStatus

GlobalAssessment

3220 Vegetaţie herbacee de pemalurile râurilor montane

1.0 C C B B


Cod Habitat Cover Representativity RelativeSurface

ConservationStatus

GlobalAssessment

3230 Vegetaţie lemnoasă cuMyricaria germanica de-alungul râurilor montane

1.0 C C C B

4060 Tufărişuri alpine şi boreale 2.0 A C A A4070* Tufărişuri cu Pinus mugo şi

Rhododendron myrtifolium1.0 A C A A

4080 Tufărişuri cu specii sub-arcticede salix

0.01 C C C B

6110* Comunităţi rupicole calcifilesau pajişti bazifite din Alysso-Sedion albi

1.0 A B A A

6170 Pajişti calcifile alpine şisubalpine

0.1 A B A A

6430 Comunităţi de lizieră cuierburi înalte higrofile de lanivelul câmpiilor, până la celmontan şi alpin

1.0 B C B B

6520 Fâneţe montane 5.0 B C B B8120 Grohotişuri calcaroase şi de

şisturi calcaroase din etajulmontan până în cel alpin(Thlaspietea rotundifolii)

2.0 A A A A

8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţiechasmofitică pe roci calcaroase

3.0 A A A A

8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţiechasmofitică pe roci silicioase

0.1 C C B C

8310 Peşteri în care accesulpublicului este interzis

2.0 B B B B

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

15.0 B C B B

9150 Păduri medio-europene de fagdin Cephalanthero-Fagion

6.0 A B A A

91E0* Păduri aluviale cu Alnusglutinosa şi Fraxinus excelsior(Alno-Padion, Alnion incanae,Salicion albae)

0.5 B C B B

91Q0 Păduri relictare de Pinussylvestris pe substrat calcaros

0.1 A C A A

91V0 Păduri dacice de fag(Symphyto-Fagion)

33.0 A C B B

9410 Păduri acidofile de Picea abiesdin regiunea montana(Vaccinio-Piceetea)

15.0 B C A B

Speciile de animale si plante din Situl Piatra Craiului, selectate din Anexa II aDirectivei 92/43/CEE:

G Code Scientific Name Tip Population

resident


M 1308 Barbastella barbastellus B P C C C CM 1352 Canis lupus B C C B C BM 1361 Lynx lynx B C C B C BM 1310 Miniopterus schreibersi B P C B C BM 1323 Myotis bechsteinii B P C B C BM 1307 Myotis blythii B P C B C BM 1321 Myotis emarginatus B P D


G Code Scientific Name Tip Population

resident


M 1321 Myotis emarginatus B P DM 1324 Myotis myotis B P C C C CM 1324 Myotis myotis B P C C C CM 1306 Rhinolophus blasii B P C B B BM 1305 Rhinolophus euryale B V C B B BM 1304 Rhinolophus ferrumequinum B P B C C CM 1304 Rhinolophus ferrumequinum B P B C C CM 1303 Rhinolophus hipposideros B P C C C CM 1303 Rhinolophus hipposideros B P C C C CM 1354 Ursus arctos B C C B C BA 1193 Bombina variegata C C A C AA 1166 Triturus cristatus R C B C BA 2001 Triturus montandoni C C B B BF 1138 Barbus meridionalis ? DF 1163 Cottus gobio C C B C BF 2484 Eudontomyzon mariae V C B C BI 4014 Carabus variolosus R B B C BI 4057 Chilostoma banaticum C B B A BI 1044 Coenagrion mercuriale R B B C BI 4045 Coenagrion ornatum R B A C AI 1089 Morimus funereus R DI 4054 Pholidoptera transsylvanica C B A A AI 1087 Rosalia alpina R C C C CP 1386 Buxbaumia viridis R A A C BP 4070 Campanula serrata C C B C BP 1902 Cypripedium calceolus R C A C BP 1898 Eleocharis carniolica C C B C BP 1758 Ligularia sibirica R C B C BP 1903 Liparis loeselii V B B C BP 1379 Mannia triandra C A B C BP 4116 Tozzia carpathica R C A C A

M – mamifere, A – amfibieni, F – pesti, I – nevertebrate, P – plante. Abundance categories (Cat.): C =common, R = rare, V = very rare, P = present - to fill if data are deficient (DD) or in addition to populationsize information

Alte Specii de plante si animale de importantă protectivă (optional)

G Code Scientific Name Populationresident

M Arvicola terrestris scherman RM 2644 Capreolus capreolus CM 2645 Cervus elaphus RM 1339 Cricetus cricetus RM 2591 Crocidura leucodon VM 2593 Crocidura suaveolens RM 1363 Felis silvestris RM 1357 Martes martes RM Micromys minutus RM Microtus agrestis RM 1341 Muscardinus avellanarius RM 2632 Mustela erminea RM 1314 Myotis daubentonii VM 1322 Myotis nattereri V


G Code Scientific NamePopulationresident

M Myoxus glis RM 2595 Neomys anomalus RM 2597 Neomys fodiens VM 1331 Nyctalus leisleri RM 1326 Plecotus auritus RM 1369 Rupicapra rupicapra CM 2598 Sorex alpinus VM 2599 Sorex araneus CM 2601 Sorex minutus RM 1332 Vespertilio murinus RR 1256 Podarcis muralis RR 2432 Anguis fragilis RR 2473 Vipera berus RA 2361 Bufo bufo CA 1203 Hyla arborea VA 1213 Rana temporaria CA 2351 Salamandra salamandra RA 2353 Triturus alpestris CA 2357 Triturus vulgaris RI 1091 Astacus astacus RI Euphydrys maturna RI 1067 Lopinga achine RI Lycaena dispar rutilus RI 1058 Maculinea arion CI Miramella ebneri RI 1056 Parnassius mnemosyne RP Astragalus alpinus RP Aubrieta deltoidea VP Bupleurum ranunculoides RP Callianthemum coriandrifolium RP Campanula carpatica CP Campanula patula ssp. abietina CP Carex fuliginosa RP Centaurea pinnatifida RP Cephalanthera damasonium CP Cephalanthera longifolia CP Cephalanthera rubra RP Cerastium arvense ssp. lerchenfeldianum CP Cerastium transsilvanicum RP Conioselinum tataricum RP Corallorhiza trifida VP Crocus banaticus RP Cystopteris sudetica RP Dactylorhiza sambucina RP Daphne cneorum RP Dianthus callizonus RP Dianthus giganteus ssp. banaticus RP Dianthus glacialis ssp. gelidus RP Dianthus henteri RP Dianthus spiculifolius RP Dianthus tenuifolius RP Doronicum carpaticum RP Draba haynaldii R



P Epipactis atrorubens VP Epipactis helleborine RP Epipactis microphylla RP Erigeron atticus RP Erigeron nanus VP Erigeron uniflorus RP Eritrichium nanum ssp. jankae RP Erysimum witmannii RP Festuca carpatica RP 1866 Galanthus nivalis RP Galium lucidum RP Gentiana clusii RP 1657 Gentiana lutea RP Gentianella bulgarica RP Gymnadenia conopsea RP Gymnadenia odoratissima VP Gypsophila petraea RP Helictotrichon decorum CP Hepatica transsilvanica RP Heracleum palmatum RP Herminium monorchis VP Hesperis nivea RP Hesperis oblongifolia RP Jovibarba heuffelii RP Kobresia myosuroides RP Koeleria macrantha CP Leontopodium alpinum RP Leontopodium alpinum ssp. alpinum RP Leucanthemum waldsteinii CP Linaria alpina VP Linum perenne ssp. extraaxillare RP Linum uninerve RP Listera ovata VP Loiseleuria procumbens RP 5104 Lycopodium annotinum CP 1379 Mannia triandra RP Menyanthes trifoliata RP Nigritella nigra ssp. nigra VP Nigritella nigra ssp. rubra RP Onobrychis montana ssp. montana RP Orchis mascula ssp. signifera VP Orchis morio RP Orchis ustulata RP Papaver alpinum RP Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stephani VP Pedicularis exaltata VP Peltaria alliacea RP Phyteuma confusum RP Phyteuma tetramerum VP Pinguicula alpina RP Plantago atrata RP Pleurospermum austriacum RP Primula halleri R



P 2180 Primula wulfeniana ssp. baumgarteniana VP Pritzelago alpina RP Pseudorchis albida RP Ranunculus alpestris RP Ranunculus carpaticus RP Ranunculus crenatus RP Ranunculus thora RP Rhododendron myrtifolium RP Rumex scutatus RP Achillea oxyloba ssp. schurii CP Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum CP Aconitum lycoctonum ssp. vulparia PP Allium victorialis RP Alnus viridis RP Anacamptis pyramidalis RP Androsace arachnoidea RP Androsace chamaejasme CP Anthemis macrantha RP Anthemis tinctoria ssp. fussii RP Aquilegia transsilvanica CP Arabis hornungiana RP 1762 Arnica montana CP 1763 Artemisia petrosa RP Salix retusa RP Saxifraga mutata ssp. demissa VP Scabiosa columbaria ssp. pseudobanatica RP Sempervivum marmoreum VP Sempervivum montanum ssp. carpaticum VP Sesleria rigida CP Silene nutans ssp. dubia RP Soldanella hungarica ssp. hungarica RP Spiraea salicifolia RP Taxus baccata VP Thesium kernerianum VP Thlaspi dacicum ssp. banaticum RP Thymus comosus RP Thymus pulcherrimus RP Tozzia alpina ssp. carpathica VP Traunsteinera globosa RP Trisetum fuscum RP Trisetum macrotrichum RP Vaccinium uliginosum ssp. microphyllum RP Veronica alpina RP Viola dacica RP Viola jooi RP Woodsia glabella ssp. pulchella RFu Aubrieta intermedia ssp. falcata VFu Helictrotrichon decorum RFu Koeleria macrantha ssp. transsilvanica RFu Larix decidua ssp. carpatica RFu Onobrychis montana ssp. transsilvanica RFu Scabiosa lucida ssp. barbata RFu Sesleria rigida ssp. haynaldiana R


M – mamifere, R – reptile, A – amfibieni, F – pesti, I – nevertebrate, P – plante, Fu – fungi. Abundancecategories (Cat.): C = common, R = rare, V = very rare, P = present - to fill if data are deficient (DD) or inaddition to population size information

Importanta sitului Piatra Craiului

Lista floristica a masivului cuprinde 1108 taxoni, 200 fiind incluse in Lista Rosie aPlantelor Superioare din Romania, ca specii rare, endemice,vulnerabile sau periclitate.Ospecie de importanta comunitara o reprezinta galbenelele-Ligularia sibirica intalnita peValea Brusturetului. Numeroase specii sunt endemite locale, ca de ex: Dianthus callizonus(garofita Pietrei Craiului), Aubrieta intermedia ssp falcata. Dintre endemitele carpatice seregasesc: Primula wulfeniana ssp baumgarteniana, Koeleria macrantha ssp transsilvanica,Hesperis matronalis ssp. moniliformis, Papaver alpinum ssp. corona -sancti-stephani,Thesium kernerianum. Apar numeroase specii protejate: floarea de colt, ghintauragalbena, sangele voinicului, bulbucii, iedera alba, etc.

Fauna Masivului Piatra Craiului este deosebit de bogata si variata, aparand specii rare siendemice: de ex Nesticus constantinescui, Rhagidia carpatica (specii de nevertebrate carese gasesc numai in PN Piatra Craiului). Dintre vertebrate: Triturus cristatus, Triturusalpestris, Bombina variegata, Vipera berus; peste 108 sp de pasari: Aquila crisaetos, Aquilapomarina, Tichodroma muraria, Apus apus, etc. Au fost semnalate 8 specii de lilieci.Carnivorele mari (urs, lup, ras) circula intre masivele Piatra Craiului si Bucegi de-a lungulunor culoare. Dintre erbivorele din Piatra Craiului se poate mentiona capra neagra(Rupicapra rupicapra). Se remarca prezenta a 91 de specii de nevertebrate noi pentrustiinta, a 2 specii endemice pentru Piatra Craiului Nesticus constantinescui (Arahnida) siRhagidia carpatica (Arahnida, Acari), care au fost semnalate in Pestera Mare a luiPrepeleac si Pestera Mica a lui Prepeleac situate in Prapastiile Zarnestilor. Din cele 108specii de pasari identificate pana in prezent, 50 se regasesc in conventiile internationaleca fiind specii importante si protejate ca atare .Sunt caracteristice si importante in specialspeciile caracteristice zonelor stancoase din areal (fluturasul de stanca-Trichodromamuraria. S-a inregistrat un numar extrem de mic de exemplare de acvila de munte Aquilachysaetos existand pericolul disparitiei acestora din masiv datorita antropizarii si aintensificarii turismului in zonele de cuibarit. In areal s-a inregistratc un nr. mare despecii de lilieci (18 specii). Acestia au un rol ecologic important. prezenta unor speciivulnerabile la nivel mondial impune stabilirea unor masuri adecvate de protejare a lor.

10.3 PREZENŢA ŞI EFECTIVELE/SUPRAFEŢELE ACOPERITE DE SPECII ŞIHABITATE DE INTERES COMUNITAR ÎN ZONA PROIECTULUI

10.3.1 SITUL ROSCI0326 MUSCELELE ARGEŞULUI

Limita Sitului Muscelele Argesului in sectorul cuprins intre Km 33+900 ÷ Km 42+200 seaflă in afara zonei de impact a proiectului de modernizare a DN 73, in baza observatiilorin teren din 6 septembrie 2014 efectuate de dna Victoria Tatole si de dl FlorentinCojocariu. Intre amplasamentul drumului si limita ROSCI0326 Muscelele Argeşuluiaflata la distante cuprinse intre 60 m si 780 m aflandu-se, in zona cea mai apropiata un sircompacte de case.

10.3.2 SITUL ROSCI0194 PIATRA CRAIULUI

Din observațiile directe făcute in teren in cursul aceleiași deplasări asupra relatieiproiectului cu situl Situl ROSCI0194 Piatra Craiului, in zona de siguranta a drumului s-a


constatat că pe sectorul DN 73 de interes intre drum si ROSCI0194 Piatra Craiului seinterpun bariere antropice, reprezentate prin construcții cu destinații diverse, locuințe,gradini, instituții, si pasuni imprejmuite pentru creșterea animalelor domestice In plusdinchestionarea localnicilor a reieșit că mamiferele mari nu frecventează zona, nici macartoamna tarziu.

In zona de interes protectiv zonele ocupate de lucrarile de modernizare a DN73 suntconstituite exclusiv din terenuri antropizate aflate in zona de siguranta a drumuluinational, pe care nu au fost identificate habitate de interese protectiv. Suprafata de cca1600m2 teren forestier ce urmeaza a fi ocupata este constituita in general din pasuni aflatein proximitatea unor palcuri de molid. In zona de interes protectiv zonele ocupate delucrarile de modernizare a DN73 sunt constituite exclusiv din terenuri antropizate aflatein zona de siguranta a drumului national, pe care nu au fost identificate condițiifavorabile pentru existența speciilor de mamifere, amfibieni, reptile, nevertebrate sauplante protejate in cadrul sitului.

Implementarea acestui proiect nu pericliteaza starea de conservare a vreunui elementNatura 2000 din sit, fapt validat si prin avizul dat de Administratia Ariei Protejate PiatraCraiului.

10.4 JUSTIFICAREA DACA PROIECTUL ARE LEGĂTURĂ DIRECTĂ CU SAU NU ESTENECESAR PENTRU MANAGEMENTUL CONSERVĂRII DIN ARIILE NATURALEPROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

Proiectul analizat în prezentul memoriu nu are legătură directă și nu este necesar pentrumanagementul conservării siturilor ROSCI0326 Muscelele Argeşului, ROSCI0194Piatra Craiului care sunt traversate și/sau se află în vecinătatea proiectului”Modernizare DN73 Pitesti - Campulung – Brasov, km 13+800 – km 42+850 si km54+050 – km 128+250”.

10.5 ESTIMAREA IMPACTULUI POTENŢIAL AL PROIECTULUI ASUPRA SPECIILORŞI HABITATELOR DIN ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERESCOMUNITAR

Implementarea proiectului nu afecteaza constituirea si integritatea retelei Natura 2000 inzona de interes, impactul generat de modificarile proiectului descrise in prezentul documentfiind minor negativ, nesemnificativ in comparatie cu impactul proiectului la nivel SF, care afacut obiectul actelor de reglementare deja eliberate pentru proiect.

La faza proiect tehnic a fost obtinut avizul admistratorului sitului ROSCI 0194 – PiatraCraiului , Nr 1251/22.08.2012, confirmat prin adresa Nr. 1288/27.10.2014.

Impactul infrastructurilor de transport este bifazat, diferenţiindu-se tipurile de impact petermen scurt, asociate cu faza de execuţie şi cele pe termen lung din faza de operare. Deaceea se considera ca sunt necesare si suficiente măsuri specifice fiecărei etape cu efectedirecte și/sau indirecte asupra biodiversităţii, aplicate frecvent pentru acest tip de proiect.


Ecosistemul din zona analizată este deja modificat datorită intervenţiilor umane, însăstabilitatea sa este mare. Se apreciază că vulnerabilitatea ecosistemului faţă de noii factoride perturbare nu este considerată semnificativă, în cazul în care măsurile propuse pentrureducerea impactului asupra mediului sunt puse în aplicare:


§ de-a lungul perioadei de construcție:- proiectarea podetelor s-a facut pentru evacuarea corespunzatoare a apelor

colectate, in solutii care sa faciliteze intretinerea in perioada de exploatare.- consolidarea şi apărarea malurilor râurilor, în vederea reducerii eroziunii şi

menţinerii calității apei;- pentru organizările de șantier:

- colectarea si evacuare apelor pluviale (șanțuri si/sau rigole pereate)- colectarea scurgerilor accidentale si a apelor pluviale din spatiile de preparare a

cimentului si asfaltului (șanțuri si rigole) si preepurarea in sisteme compuse dindecantor si separator de produse petroliere;

- montarea de toalete ecologice mobile, cu neutralizare chimica sau bazine etanșevidanjate periodic, la fronturile de lucru si organizarile de șantier;

- colectarea apelor menajere intr-un sistem de canalizare si stocarea intr-un bazinvidanjabil sau epurarea intr-o stație de epurare proprie;

- montarea de sisteme de reținere a poluanților (captare-epurare) la silozurile deciment si de var, buncărul de filer și instalația de preparare mixturi asfaltice;

- pietruire drumuri acces si drumuri de serviciu temporare;- împrejmuirea organizării de șantier cu garduri metalice;- delimitarea fronturilor de lucru, a gropilor de împrumut cu benzi reflectorizante;

§ la sfârșitul perioadei de construcție:- reabilitarea zonelor afectate de lucrările de construcție prin ecologizare,

stabilizarea solului, așternerea de pământ vegetal, plantare vegetație specifica zonei(taluzuri, organizari de șantier, fronturi de lucru, drumuri de acces temporare,gropi de împrumut);

Nu sunt prevazute variante de circulatie cu caracter provizoriu in interiorul ariilorprotejate.

Alte măsuri și bune practici prevăzute pentru protecția biodiversității și peisajului sunt:

§ optimizarea suprafeței ocupate de proiect pentru a minimiza impactul asupra solului,biodiversității și peisajului; prevenirea deteriorării suprafeţelor învecinate pentru a nuse pierde şi/sau afecta habitatele floristice şi faunistice prin lucrări şi suprafeţeaferente

§ interzicerea utilizării de substanțe chimice, erbicide pentru îndepărtarea vegetației§ îndepărtarea arbuştilor şi arborilor de pe amplasamentul drumului national trebuie

făcute vara târziu şi toamna, pentru a evita orice impact asupra zonelor potenţiale decuibărire a unor specii de pasări protejate

§ programarea activităţilor de construcţie din apropierea cursurilor de apă în perioadelede debite medii

§ prevenirea poluării apelor și creșterii turbidității prin controlul evacuării substanțelorpericuloase (carburanți/combustibili) în apele de suprafață

§ stocarea și reutilizarea pământului vegetal și prevenirea compactării solului în zoneledestinate depozitării materialelor şi utilajelor

§ refacerea vegetaţiei imediat după încheierea lucrărilor

La finalizarea lucrărilor de construcție, zonele afectate de lucrările de construcție vor fireabilitate prin ecologizare, stabilizarea solului, așternerea de pământ vegetal, plantarevegetație specifica zonei (taluzuri, fronturi de lucru). Utilizarea plantelor nu va aveanumai un scop estetic ci și de reconstrucție a elementelor naturale.


Detaliile privind reconstrucția ecologică sunt preventate pe categorii de lucrări în cadrulSubcapitolului 3.4.6 – Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zonaafectată de execuţia investiţiei.

Perioada de operare

De-a lungul perioadei de operare sunt necesare următoarele măsuri pentru protecţiabiodiversităţii:

§ colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe suprafața drumului, poduri, (șanțurisi/sau rigole pereate);

§ lucrări de întreținere a șanțurilor, rigolelor, sistemelor de colectare și evacuare aapelor.

CUPRINS - anpm.ro

Documents

Transcript of CUPRINS - anpm.ro