2001-Minunile Maicii Domnului pg1-247

7/21/2019 2001-Minunile Maicii Domnului pg1-247

http://slidepdf.com/reader/full/2001-minunile-maicii-domnului-pg1-247 1/127

Protos.

xrcontu

n'tANnryA

','

6-[

,

./

I

s J

MINUNILE

J

NNAICII

DOMNULUI



Protos.

NICODIM

PTAIVNTTA

t

}AINI

NII,T

}AAI I DO}ANILUI

Se ipd,re;te

u binecuuhnfurea

Prea Sfinfitului

Plrinte

GAIACTION

Episcopul

Alexandriei

;i

Teleormanului



CUPRINSUL

Minunile

Maicii Domnalui

n

profeyiile

V

Testament. . ., . . .

9

MinunileMaicii Domnului n scrierile

f i lozof i lorpdgAni

. . . . ,20

Minunile

Maicii Domnulai

rezise

de sibile

. . . 24

Minunile despre

d,mislire

i

na;terea

Maic i iDomnu lu i

. . . . . .30

MinunileMaicii Domnului a Adormirea

ei . . . . .

. .

. .

51

Minunile

Maicii Domnalui

rin

numele

ei Maruh . . . .

55

MinunileMaicii Domnului

d,cute

u

ue;mkntul

; ib r ku le i . . .

. . .65

Minun i le

a ic i i

omnu lu i f i cu te

a zaoru l

i . .

. , ,

.

71

MinunileMaici iDomnuluitno;t ir i . . . . .78

MinunileMaicii Domnuluicu cei

pdcdto;i

ca res-aupocd , i t . . . . . t

. . . . . .87

MinunileMaicii

Domnuluidespre alaarea

unora la judeca td , ; id in iad

. . . . . .122

Minunile

Maicii Domnuluicu

pedepsirea

ulitorilor . . . . . . 128

MinanileMaicii Domnuluicu cei carali

;i

neuinouali

. . . . 139

MinanileMaicii Domnuluifdcutecu cei

ce se roagdei . .

. . 172

MqicaDomnuluis-aardtat celorce se rugauei . . . . 183

Maica

Domnului

dd inlelepciune elorce se roagd, i . . . . . 239

MinunileMaicii Domnuluifdcutecelor bolnaai . . . . .

247

MinunileMaiciiDomnuluit,cutecu cei morli . . . . . 274

Maica

Domnului

salaeazd

e

cei din

primejdii

. . . . . 292

,

MinunileMaicii Domnului n apd,rareaetd,filor

cre;tine, isericilor;iMdndstir ilor-.. ....310

MaicaDomnului

oartd,

rija

de Mdnd,stiri

$i

de

personalul

or

. . .

322

MinunileMaicii Domnului

iicate

prin

Sf in te le lcoane

. . . . . .355

Minunile

sduhrsite

e Maica

Domnului n zilele

noastre

. . 450



Minunile Maicii Domnului s-au cittt

;t

se citesc

muh

d,e

poporul

9:lr"

romdry

dupd

care

muQt

au

deaenit

mai lumina{u

mai

b,n1tzl"

mai

atasapt

binelui

ob;iesc,

fti

mai buni

ai Btsertcit lui

Dilmnezew

cetdgeni

mai

deaotali

ai

patriei

pdmfintegti

;i

cere;ti

cantea

aceasta

este

un

mrnanat

dascdl

cire edificd

pe

citttorii

aten{i,

ti

clarificd

in

mai

muhe

netdmilriri

fi ind,rumeazd

mi-

nunat,

pentrat

a

deaeni

mai

buni

mai dpuotati

binelui".stele cdld.u-

zitoare

pe

calea

aielii

;i

a

md.ntuirii

Autorul

PRECWAI,{TARE

Cu

aj utorul

;i

bine uu

d.ntqre Domnului D umne eului nostru,

Cel

preamd.rit

pururea

tn cer

;i

pe pd.mdnt:

Tatd.l, iul

;i

Sfd,ntul

Duh, Treimeaceade o

iinyd

;i

nedeEd.Qitd.,e silim a aduna

;i

a

da

poporului

nostru

cre;tinesc,cartea

aceastacu:

,,Minunile

Maicii Domnului"

nostru

isus Hristos,Dumnezeu-Omul.

Primele

storisi4ale

Minunilor Maicii Domnului se nfiripeazd.

odatd

cu

apaNlia cre;tinismului.

Ldngd.

cultul

;i

adorarea

Domnului

nostru

isusHristos,

umnezeu-Omul

e

ndscu;i cultul

suprauenerd.rii

Preadintei

pururea

Fecioarei

Maria,

ca.re

s-a

tnurednicit a deueni,

a

rt

;i

a rd,mdne,Maica lui Hristos-Dum-

nezeu,Dupd.

eluritele

bule

ale ereticilor, n

frunte

cu

patriarbul

Nestorie,

d

MaNa a nd,scut

e

HNstos-Omul,

i

dupa hotdri.rea

Sfdntului Sinoddin Efes6t731)rezidat de Sfd.ntulCbiril, ereticii

nesto4eni

au

ost

anatenxa,tiza.fi;ar

tn Bisericis-a statornicit

or-

"

mula:

,,Ndscd.toarea

e

Dumnezeu

i

Pururea

FecioaraMANa".

Eulauia adund.rilor cre;tine

pentru

Maica Dornnului

a crescut

uimitor,

Minunile

fd.cute

de

Ddnsa s-au

pouestit

;i

rdspdndit

p4n

multe

finilturi.

Sc,t"iitorie sean'td. u

adunat acele storisi4 tn

cdryi

t

le-ausemdnat

n lumea nare.

Astfelde coleclii

-au aflat

p4n

secolul

X,

cbiar

;i

tn

al

Wl-lea

d.

Hs. sub numirea

de

,,Legenda

.urea" i

,,Carnren

Lrra

Lrm".

Minunile Maicii Domnului

tn numdr de;aizeci;i

noud,, -au

adunat ;i tipdrit tn Venelia n anul 1641-1542..dimpreund u

,,Carte

oarte

folositoare

de suflet",

,,Md,ntuirea

d.cd.to;ilor",

n

prirna

jumd,tate

a secolului XWI, de marele dascd.l

Agapie

CNteanul,

uieyuitor n

ffintul

Munte Atbos, care a ld.sat

i

alte

scrieri de mare insemnd.tate . inunile

Maicii Domnului

orma

partea

a treia tn

cartea:

,,Mdntuirea

pd,cd.to;ilor",

n care ercl

scrisd.

i

tiparitd adeseo4,

La

noi

rontdnii, s-a ipd.Nt

ediyie

Minunilor

Maicii

Domnu-

lui, ln a

doua

umdtate

a secolulu,i l XWII-lea

@upd

mentionarea



6

Protos.

NIC)DIM

MANDTTA

istoricului

ubrer)

in

care

nu s-au

aflat

exemplare

ici

pe

la

particu_

lari,

nici la

Acadernia

Romdnd.

Astfer

n-auem

iguran{d

ca

pubti-

calia

de

care

scrie

$ubter,

nu

erau

cele

este

400

minuni

adunate

de eromonahul

oanicbie

Glauatouschi

upa

un

rnant$cris

din

1696,

;i

tiparite

dupa 225ani

(a.

1921).

Tipa4rea

Minunilor

Maicii

Domnului

s-a

dcut

tn

mai

multe

edilii,

tncepdnd

cu secolul

IX.

Ieromonabul

protosingbet

Rafait

din Rdmnicu-vdlcea,

raduce

din

grece;te

n

romani;t,

;i

tipo-

re;te

a

Craioua,

ele

,69

Minuni

ale

Maicii

Domnului,,,

n

anul

1820,

n tipografia

Dumitru

Mibdila.

Dupa

2Z

de ani

(1s4D

Arbimandritul

Neahil,

starelul

md,nd.s_

tirii

Neamyul

i

secu,

udzdnd

epuizarea

cdryilor

cu

,,Minunile

Maicii

Domnului",'folosul

;i

luminarea

multor

crestini.

brin

citirea

;i

pouestirea

or

tn

adund.ri,

a

retipdrit

aceastd.

:arte,

upa

ce a tndreptatmultegre;eli, tn anul ts<7.

Pabarnicul

Geanolu

(cunoscut

ub

numele

e

.Lesuiodax,,)

ipari

tn

anul

tg5z

o

coleclie

de

pouestiri,

cu titlul:

,,

Minunile

Maicii

Domnului"

fd.cute

a

izuorul

Ei.

Aceasta

n-a auut

nici

un rdsunet,

din

cauza

traducerii

foafte

tncillcite.

Mai

tdrziu

cu ureo

30

de ani,

(187D

ibrd.ria

Steinberg

in

Bucu_

re$ti,

ua

retipd.N

Minunile

Maicii

Domnului"-

dupd

retipdNtura

Protosinghelului

Rafail.

ra

fet

se

ua retipdri

iard;i

tn anii:

1892,

1921,

ar

cufoarte.multe

gre;eli.

piosul

cre;tin

orgu

Dumitrescu,

din

comuna

Rd.cari

ud.

Ddmboui{a,

dupa

sfatut

p.

s.

Arbiereu

Nifon, vicarul sfintei Mitropolii a Bucure;tiului, retipd.ri

,Minu-

nile

Maicii

Domnului"

n

1890,

.upa

ipdritura

stareyului

eonil.

O

alta

lucrare

cu,:

,Minunile

Maicii

Domnului',

prin

ffinta

icoand'

de la

Prodrom,

sdudr;ite

n

uremuri

apropiate

d,e

noi,

a

ie;it

de sub

ipar

tn

anul

1902.

ceste

minuni

sunt

cu totul

altele,

nu

din

cele

69

ipdrite

de

Agapie,

nici

din

cele

400

de L

Glauatous-

cbi.

Minunile

Maicii

Domnului,

acestea

e

care

uorbim

;i

alte

mu'ltele

presdrateprin

dnite

iserice5ri)

e;i

sunt redate

ub

diferitefor-

nrc

aLt

ntr-insele

celasi

cop:

uminarea gi

mdntuirea

sufletelor.

MINUNII,E MAICII

DOMNUTUI

Mai tdrziu, tn anul 1924,

Md.ndstireaNeamlului tipd,re;te

a-

rd;i

,,Minunile

Maicii

Domnului"

;i

o

pune

la fndemi.na

bine-

credincio;ilor cre;tini

pentru

a se

olosi

de ea.

Minunile Maicii

Domnului s-au citit;i

se

citescmult de

poporul

nostru romdn,

dupa care mulyi au deuenit mai

laminafi,

mai

bld.nzi, mai ata$a{i

binelui ob;tesc,

ii

mai buni ai Bisericii

lui

Du.mnezeu,

etdlenimai deuotalia.i

pa.trieipdnxAnte$ti

;i

cere;ti.

Cartea

aceasta

esteun minunat dascdl,care

edificd

pe

crtfiorii

atenfi, ti

clarificd.

n

mai multe neldmuriri,

ti tndrumeazd.

mi-

nLtnAt,

pentru

a

deueni mai buni, mai deuotali binelui, stele

cd.ld.uzitoare

e

calea

uielii

;i

a

mdntuirii.

in tumina

citirii

;i

istorisirii

acestorminuni, mulyi.necredincio;i isperali

$i

urhbri

ai

binelui,

trnbrdli$eazd.

redinla uie, speranla, dragosteaSfdntd,

cei m6.ndN mbrdyi;eazd merenia,

bulitorii

slauoslauia,

gdrcilii

mila, necuralii

curd.lia, mdnio;ii bl6.ndeyea,auistnicii bund-

tatea,

eneuo;iihdrnicia, lacotmii unxpd.tarea,ufletul ntristat

t;i

aJld.mediat

elurite

pilde

de mdngdiere

i

tncurajare

sufleteascd.

C6.ndun bolnau

greu,

tn agonia moQii, aude

de un

doctor

iscusitcare-l

poate

uindeca,

sau

cdteu.n

ont

cople;rtde

pdcate,

qd-

dat de societate, ude de un

dubounic

scusit,

care a tndreptat

i

tnsd.nd.to;it

e

mul\i

suflete$e,

ac4ficd. ot

ce

are,

pentru

a scdpa

de

pierzare,

se uesele;te

i

saltd.,bucurdndu-se.Tot astfel

i

uoi,

cre;tinilor,

Pd.stori

i

pd.storifi,

care

aueli weo boald

trupeascd au

sufleteascd, ucurafi-ud.,

rdznuili;i

sdltayi,

ueselindu-ud

d.

am

aflat unfoarte minunat

doctor,care uindecafdrd

de

arginfi,

tgate

neputinlele;i bolile rupe$ti;i suJlete;ti. relisd;tiyi cine este cest

minunat.;i

milostiudoctor, mare

;i

uestit? stePreaffinta

Nds-

cdtoare de Dumnezeu

i

pururea

FecioaraMaNa.

Aceastaeste

nd.dejdea uturor

cre;tinilor,

limanul celor tnuiforafi, izbduirea

celor

obiyi,

ncurajarea

celor

scdrbifi,

mdngdierea elorce

pl6ng,

ridicarea

sld.bd,nogilor,

ddejdea celor

dispera{i,

mhntuirea

desd.ud.r;itd

celor cd.zu{i

;i.

a

lipsililor.

Aceasta este

Maica

Domnului,

cea mcii cinstitd,

i

mai

ffinta

decdt oate

creaturile

din

toatd. umea. rnpdrdteasa

ngerilor;i Mama

cea

mai bund

a



Protos.

NICODIM

MANDfTA

tuturor

cre$Iinilor. ctili

d

$tifi

ce

nare

bine

afd.cutacest

minunat

doctor,lumii

suferinde

i

necdiite?

sculta;i:

ceastape

mulyiologi

;i

mul;imi

de slabanogi

a uindecat,

e

rnuryi

morli i-a

tnuiat,

pe

mulyi tntemnilali

i-a

slobozit,

e

mu\i

tortura{i

de multe

boli i-a

insdndto;it,

pe

mul;i

de

elurite

duhuri rele

-a scdpat,

e

mutyi

prin spouedanie

i

pocdinfd,degrelepdcate M,J,8; c. 7,36-50; 9,

1-10;

oan

,

-l/t; s,2-11)

-a u;urat,

cu darul Fiului Ei

preaiubit.

Vd,z6.nd

u ochii

suflete;ti

noianul

binefaceNlor

dcute

de-a

lungul

uremuNlor

deMaica hmnului

si

pe

de altd

parte,

mulyi-

measurferinlelor

mene;ti,

lcdtuim

din

cele69,

din cele400;i

alte

multe

minuni(-)

ce

le

putem

afla

;i

culege

de

prin

felurite

cdryi

biserice;ti,

ucrarea

d.e

ayd.,

entru

folosul

trupesc

i

sufletesc

l

tuturor

celorcare o

uor citi

qifolosi

cu eulauie.

Mdntuitorul

nostru

Hristos,

Dumnezeu-Omul

care

cu cinci

pAini,

a sdturat

5

000

de bdrba;i,

plus

femeile

i

copiii,

dupd

care

au luat 12 co;uripline cu d.rdmituri, a;ijdereacu ;aptepdini a

sdturat

4000

e bdrbafi,

lusfemeile;i

copiii,

dupd

care a

mai

luat

;apte

co;uri

pline

de

ardmituri)

sd

dea bogdyie

e bar cdr;i i

aces-

teia

sifelurite

bineface4

entrufolosirea

celor

ce

o

uor

citi cu

cred-

inyd,

und., ncredere

are

;i

dragoste f6.nta.

Hantl

Domnului

nostnr.

Itsus

Hrtstos,

dragostea

lul

Ihrmnezeu

Tatd.l

gf imphtd.girea

Sfdntului

Dub,

sd.

tc

cu

noi toll

Amin

Q

Cor. 3,

14).

NICODIM

UnTVOdN

,

Protosingbel

(r)

Ia sfdrqitul

ftecdtet

mlnuni aon

clta locul

de unde

a

fost

culeasd,

folasind

urtndtoarele

prescurtdri:

(M.M.D.

d, Neamg),

Minunile

Matcii

Domnuhtt

de Neaml, edit

1924

gt

I99O; (X,)

Minunile

Malcll

Domnulai

400,

de

prof

Dumttnt

Stdnescu edtt.

I92S;

(V

Sf.)

Vieyile

Sftnyilor

luna

......

lua..... d.e

orgu

Dumitre scu edtt.

I

905.

MINUNILE

MAICII

DOMNULUI

ilr

pnoTETIILE

vEcHIULUI

TESTAMENT

,

MINUNEA

1

Fdgiduinf a Rdscumpiritodui

Dupi

cdderca

n

gregeali

a

protoplrinfilor nostri, Adam

qi

Eva, Dumnezeu

vdzindu-i

gromnic

de

infricogali, indurerafi

qi

ruqinali, le-a filgilduit

pe

universalul

Riscumpdrdtor.

DupI

ce

bleq_tegd

e-g4tpe*

zicind:

,Pellru

cd ai

fdc-u ."aAqA$ a

aqagL{rd

pe

Eva

9i

pe

f.dqq).-blgggm"at,S.A,fit"

tlt

ntre toate animalele

i

fia-

re

c campulu

"p-r+a*anl

s-i e a,L{|li

t4ren

"s

lt

fi dq

i"fi

to;-

te zilele tule".

Apoi

incuraiind

pe

protoplrinfii noqtri a trotIrat

fiiGrm-ziavol,

,

,



T O

Protos.

NICODIM

MAND(TA

ll :"

turyatlF

l

qi

rarna.n$a.,ei-4ceast?^1\Jyqld_fqbl

apul;

ar tu

ii veilntepa

atcar-ql_gl'

Fac.

,

<Et:-pii"

aceste

uninG

Domnul

Dumnezeu

spus ui

Adamsi

Evei,

cI

din slminta

lor

se va

naste

Prencurata pururea

Fecioard

Matiz, pierzdtoarea

blestemu-

lui

lor.

Apoi,

prin

Preasfinta

Fecioard

Maria

se va

naste

Hristos

Dumnezeu-Omul, are cu jertfa Sa de pe Cruce, i va rdscumpdra

pe

ei

;i

tot neamul

omenesc

din robia

vrijmasului.

Acest

M0ntui-

tor

Ei

Rdscumpirdtor

i va

scoate

din legdturile

iadului.

El le

vor

reda

iardsi

Raiului,

si ii

va invrednici

Cereqtilor

locasuri;

iar sa-

tanicescul

cap al sarpeluidiavol

il

va cdlca

Eil

va zdrobi pentru

totdeauna.

Aceasta

a fost fdgdduinla

adevdratd,

espre:

preasfin-

ta"Ndscdtoare

de Dumnezeu

si

pururea

Feciqpra

Maria,

despre

Fiul

lui

Dumnezeu

care

avet

sd se zdmisleascd

e

la

Duhul

Sfdnt,

sd se ntrupeze

in

pdntecele

ei

pururea

fecioresc,

sd nascZ

si sd

sfdrflme

capul sarpeluidiavol.

Stabilirea

aducerilor

de

iertfe

ani

malice,

preinchipuiau

Junghierea

universalului

Miel

al lui

DumnezeuCare ridicd, pdcatul umii (Ioan, 29; es. z, ; rs.53,7-Lr).

MINUNEA

2

Scara la

ceruri

Patriarhul

Iacob

porni

intr-o

cdldtorie,

pe

un drum

de 60 km

spre Mesopotamia.

ntr-o

searil, iind

obosit

de mers,

se culcd si

adormi

cu capul

pe

o

piatrd

de

Jertfelnic.

Atunci

vdzuin vis

o sca-

rd, mare

sprijiniti

pe pamant,

iar

vdrful

ii atingeacerul.

ingerii

lui

Dumnezeu

q suiau si

se

pogorau

pe

ea. Deasupra

apului

scirii

se

ardtd,Domnul

Dumnezeu,

care-ivorbi

sil

binecuvintd

lnac

zB,rL-tj).

Scara ntdritd,

ntre cer gi plnint,

preinchipuia

intruparea

Dom-

nului nostru

Iisus {ristos

ca Om

din

purureaFecioara

Maria.

Cel

ce vorbea si

binecuvinta

de

deasupra

scdrii, era Dumnezeu

n-

ttupat, C,arc

a fost

pe pdrnflnt

cu trupul,

in ieruri

cu Dumnezei-

rea

si impdrdtegte

pururea

cu Tatdl

si cu Duhul.

ingerii

care

se

suiau si

se coborau

pe

sclrd.,

preinchipuiau

pe

ingerii

trupesti,

care

dupl

prosldvirea,indlTarca

a

ceruri

a

lui

l{ristos si

Eederea

Lui

de-a dreapta Tatllui

se suiau

cu

duhul

la Dumnezeu

Tatdl

si

coborau

la

pilndnteni

cu

binecuvintlri

divine.

Scara

Lceasta vilzutd.

de

Iacob

era o icoand, a mai inaintei

inchipuiri

a intrup'irii

lui Hristos

Mintuitorul

si a Nasterii

Sale

din Preasfinta

Fecioard,

Maria.

Aceasta

esind

din

sernintia

lui

MINUNIIE

MATCil

DOMNT]L{]I

I 1

Iacob,

Lvea

L se

pogori ca

pe

niste

trepte

din

strdmoEescul

eam

incepind

de

la

Adam

qi

continudnd

pind la

Iosif

logodiricul

qi

Maica

Preacurati.

Biserica

lui

Dumnezeu

de

pretutindeni,

cunoscind

acestea

o

laudil

pe

Preasfinta

Ndscdtoare

e

Dumnezeu

qi

pururea

Fecioa-

ra Maiia, cdntind qi zicind:

tsucurI-te

scuracerului

pe

cure

s-a

pogorit Dumnezeu"'

BucurI-te

podul,

care

trece

pe

cei

de

pe

pdmint la cer"'

Bucurd-te,

ceea

ce

ai

impreunat

feciotia

cu

naqterea..'

Bucurd-te,

cee?-

e

din

fecioare,

numai

tu

singurd

una

ai

fost

bund

hrlnitoarc

de

Prunc.

Bucurd-te,

MaicI.

pururea

Fecioard.

MINUNEA

3

Rugul

aPrins

nu

be mistuia

intr-o

zi Moise

pdqtea

oile

socrului

sdu

Iotor

pe

ldngd

muntele

Horeb.

Acolo

i s-a ardtat

lui

ingerul

Domnului

intr-o

mate

pard

de foc iegind dintr-un rug, care ardeaqi nu se mistuia. Moise se

apropie

indatd

sd"

add

mai de-apfoape

minunea

Lceea.

Atunci

e-rr

gstrisat

pe

lte5g*dlg

m$lgeulrugulul-care

ardea,

dat

tffiiit[ia,-,,

M,ol;e,

M ois

e Nu

te

apropia.

ogglgggg-ti-iueel

l

,

cd'

ocul

pe

ca1e.ttuj

ntt"-tJhlt.

Ei

iint

Domnul

Dumnezeul

ui

Auraam

.'.al

lui

Isa'a'c".

i

al

lui,

Iacob ...Moise

i-a

acoperit

a{a,

ferindu-se

a

priai

tnainte

d ep

- g

p

:w-aez

%*

3Le

s'

3

-4)'

'nugul

Lcesta

are

ardea

n fliclri

mari,

fdtd

a

se

mistui'

era

o minunatd

preinchipuirea

Preasfintei

\llscdtoare

de

Dumnezeu

si

purureaFecioara

Matia,

c

re a

purtat in

pantecele-ei

e

Hris-

ios-Dumnezeu-Omu1,are-I ocmistiritor, iltd'a searde, saumis-

tui.

Aceasta

€-o

adeveregte

i

Sfinta

Bisericd

Ortirdoxl,

zicind:

,,Trecut-a

mbra

legi,i

uechi

i

darul

a uenit.

Precum

ragul n'a

ars

fiind

a\rins,

asa

Fecioara

a nd'scut,;i,

Fecioard'

a

ryd'mas,

...ii

tocul

itaryuiui

an

o",

n rd,sdrit

Soarele

Dreptd,fii;

n locul

lui Moise,

Hristqs,

mkntuirea

Sufletelor

noastre"

(Penticostar

3).

MINUNEA

4

Nlarea

a

rimas

neumblati

9i

Fecioara

nestricati

Auzind

Faraon

cd

mullimea

Israelililot,

a

plecat

din

Egipt'

i

pdru

foafte

rdu

cd. -a

dsat.

ndatd.igi

adund

600

de care

alese



14

Pr"t"t.NfCODfM

Yesteaa.ce

sta, e rispOndi

ca ulgerul

n

tot Ierusalimul

si n

toa-

td Iudeea.

nima

mpiratului,

a cdpeteniilor

i

a

poporului,

re_

mura

de spaimr

in rcea

zi,

precum

remuri.

frunzele

si

crengile

copacilor rdurii

din

pricina

vinturilor.

Atunci

Domnul

Dumne-

zeu,

vdzind

aces g?,

la

poruncit

proorocfiiii

Sau,liaialiCand:

,rlegi

tn

tntil,rnplnarea

-lui

Ahaz ;i-i spune: ,,Ia aminte, fii

linistit

;i

nu

te teme.

Inima

ta

sd. nu

sld,beascd,,

in

pricina

acelor

td,ciuni

carefumegd,...

Ceea

ce

uor ei

nu

uaft.;1.

nu

se

ua mplini...".

'Dupd

aceste

cuvinte

incurnjatoare,

proorocul

ii

zise

iari.si:

,,Cere

un

sernn

de

la

Domnul

Dumnezeul

td.u,

Cn

adi,ncurile

iadului,

sau

tn ind,Qimile

ceru,rilor".

Ahaz,

nedumerit,

dspun-

se:

,Nu.

aoi

cere

i

nu

uoi

ispiti

pe

D-onry.u.

Ju_ncilsaia

i

ypgi

prgtffifl{cuTttr

easa-m

miiiil

Oai;

pulin

e

pentru

uoi cd.

o;bosi{i

oporul

;i

dali

de

lucru

Domnului

Dumneieului

nos-

tru?

Deci,

insu;i

Domnul

ud.ua

da

un

semn:

atd,

eci,oara

ua,

lua in

pkntece

;i ua na;te Fiu, ;i-I uor pune Numele Ema-

noil...

"

(ts.

7,

4; t-t4).

Aceastd

adevdr*d preziccre

profeticd,

-o

adeyrfeQte-

i.sfdntul

Aposto-l

qi.Evaqghelisi

M.a&i,

zicdnd:,,Nasterea

ui iisus

Hristos

aqa

a fdst;

Maria,.Munta.

ui,

fiind

logoditd

cu Iosif,

mai

nainte

de a fi

ei impreund,

s-a aflat

av.4nd

n

p0.nt

t.

Iosif,

birbatul

ei,

fiind

om

drept

si

nevrind

sd o vIdeascI,

gia

p_us_in

minte

,i

o.lase n

ascuns,

Acestea

cugetand

el, ingeiul

Dom-

nului

i

se

arate,

to

vi

poporlrl sdu_de-_{_c41-e..qp.qteaeat_e_-au

' . 1 - ^ - . : i . - - - : - - : - - : : . :

fIcut,

ct

sd. e

plineascd,

eea

e

s-a is

Oe Domnul prin

proo-

rocul,

ctre

zice:

,fntd,,

Fecioara

r)a auea

fu

pAnfuce

;i

aa na;te

I

Fiu,

;i

i se

aa

pune

Numele

Emanoil,

care

inseamnd:

,Cu,

oi

este

Dumngg..qu".

osif

scul0riEilS?in

somn

a

fdcut'cum

-a

poruncit

ngerul

Domnului.

A luat

pe

femeia

sa.Dar

n-a

cunos-

cut-o,

pdnd,

e ea

a ndscutpb

Fiul

sdu,

Cel ntii

niscut,

si I_a

pus

Numele

isus...

Mt.

,

l8-25)

-

Acestea

tiindule

Biserica

ui

Hristos

Dumnezeu,

e

pretutin-

denea,laudd

minunea

aceasta

Maicii

pururea

Fecioarei,

icdnd,:

MINANITE

MAICII

DOMNUTUI

15

,,Fecioarl

ai

fbst

mainainte

de

naqtere,

ntru

nastere

ai

fost

Fecioard,

qi

dupd

Nasterea

(Unicului

au

Fiu)'

iatilqi

ai

rlmas

Fecioarl..."

(Paraclisul

I

2-leaal

Maicii Domnului,

C?rnt.7,

r) '

MINUNEA

7

Unii

plgini se inchinau

Maicii

pururea

Fecioari

Proorocul

leremia,

dupd

moartea

lui Godolien, s-a dus in

Egipt

qi

a spus

egiptenilor

cum cd,

idolii

lor au sd

cadd'

i au

sd

se sfdrdme

cdnd

va naste

Fecioara

Prunc.

Pentru

aceLStL

popii

egiptenilor

au

fdcut un

chip de

fecioari

linand

pruncul in brate,

si se

rugau ei.

DupI

aceea

mpdratul

Egiptului,

Ptolemeu

a intre-

bat

pe

popii

egipteni,

ce

nseamnd

chipul

acela?

at

ei au

rlspuns

cd

mosii ior

au luat

aceastdinvdldtutd,

de

la Ieremia

Proorocul

lui Dumnezeu.

Pentrrr

aceea

Dumnezeu

a mdtit

pe

Preacurata

Fecioard

intre

pilgini, care

incl

nu cunosteau

pe Dumnezeu,

deoarece

acestea

e

petreceau

nainte de

venirea

ei

pe plmdnt.

MINUNEA 8

Poarta

inchisl a

Rlsiritului

Uqa

ncuiatilvdzutd

de lezechiel,

atatd"

uminat

pe

Ndscltoarea

de

Dumnezeu

qi pururea Fecioara

Maria.

,,Bdrbatul

acela

lumi-

nut,

m-a dus

-zice

ella

usa

(poarta)

ea

de afatd

a

Bisericii care

cduta

spre

rdsdrit,

Ei

aceasta

eta

incuiatd.

Atunci

mi-a zis

Dom-

nul:

,,

U;a

aceasta

uafi tncuiatd'

;i

nu se

ua deschide

;i

nimeni

nu ua,

trece

printr-ensa,

cd,ci

Domnul

Dumnezeu

aa'

trece

printr-tnsa

si

ea ua

i

tncuia,td,"

rez.

4,

-z;. Uqa aceasta

edes-

chisd

qi incuiatd,

prin

care

nimene

n'L trecut

fdri numai

Dom-

nul Dumnezel,

aratd

pe

Preacurata

Ndscdtoare

e

Dumnezeu

si

pururea FecioriaSa,care n-a qtiut de bdrbat,dar prin pogordrea

Duhului

Sftnl

si umbrirea

puterii

Tatdlui

Ceresc,

a conceput

pe

Dumnezeu-Cuvintul

si L-a nlscut

ffud

nici o striclciune,

tdmi-

ndnd

astf-el:

ecioarl

in

zdmislire,

Fecioari

in nastere

qi

Fecioard

dupana;rercTUiCacraslillic=trL{dar-atElum-inatpwiii€a$ci}**

ria Preacuratei

Niscitoarei

de Dumnezeu.

Acestea

stiindu-le

noi, liludlm

pe

Maica

Sfintl

Ei

pururea Fe-

cioara

Maria, zicdnd:

,,Bucurd,'te,

tl;a Domnului

cea

neumbla-

td,;Bucurd-te,

U;a

Tainei celei

cinstite;

Bucurd'-te,

deschiderea

u.;ilor

Raiului;

Bucu'rd,'te,

Maicd'

puru,rea

Fecioard,"'

teme

a lua

ntru

cd

ce s-a



T6

Protos. NICODIM MANDfTA

o

profefieminunatiT:TrtJilu?"""u ui

Iisus

Hristos

in vremurile acelea Casandros

sdvdrqindu-se,a ldsat in locul

sdu

pe

Doriada, sora

sa, sofia lui Pil iad, celui ucis in Elada.

Pe

^celsta

poftind-o

Atal, implratul Lachedemonilor, ntrdnd in

cdmata Doriadei ca sd" e culce si sd doarmd cu ea, zceasta -a

iniunghiat cu un cufit,

strdpungindu-i inima,

si ia stlpOnit

impdrd(ia.

Dupd sdvdrsirea crimei,

Doriada a devenit infrico;atd

multora.

Voievodul

Filip,

fratele

celui

ucis, a fugit

la Elini

;i

ludnd

pe

Alsevida,

femeia

ui Caliop,

voievodul lor, se

prdgdtea

a da

rdzboi Doriadei si

poporului

ei,

insd se temea, iindcl ea

pierduse

pe

mul1i. El mai

gtiz

cd"vecinii

Doriadei

se simfeau

biruili

qi robili

de

frumusefile ei,

qi

cd ei ii slujeau,

poftind

ca

sI

o

ia in

clsltorie.

Acestvoievod

temdndu-se

de

fata ei, a trimis

pe

niqte oameni

credincioqi

ai

sdi

a

prooroci\a pLg2;nd,

vtropia, care

nu le-a

pre-

zis de loc ceeace aqteptauei, ci, despre Nastereaui Mesia, activita-

tea, crucificlrea.

si

prosldvirea

Sa...De acolo s-audus

la

preoteasa

pdgdnd,,

antipi, catele-a

proorocit

tot despre

Mesiasi nu ceeace

doreau

ei.

in

acelasi

imp, a venit un

glas

de la cineva nevdzut

qi

intorc0ndu-se

tripodul,

prooroci\a

a

grdit:

,,intru

tntreita

incon-

jurare

a anuiui, un

luceffir din cer trimis a uenit, tn

pkntece

curat

locuind

;i

Trup omenesc

pentru

milostiuirea

lui

pld,md'-

di n du

-

;

i i agn

um,

-

9

nJ

_g;k

_"*dgg

4 -9

;

aP e ec

;

i

;

as

e. Ace a

surphnd

tirania

;i

toatd,

dinlita

noastrd,cinstire, tntru

preaferi-

citd, nlelepciune

ua.

urta,

cinstea a toatoi auda".

Auzind aces-

tea rim$ii voievodului

Filip s-au napoiat mihnifi

la

stdpinul

lor.

in vremeaaLceeair, strinepotul ui Cir implratul Pergilor,

fdcuto capigte

n

care au

pus

dolii lor

de

aur si argint,

pe

care

,

iau impodobit

cu

pietre

scumpe.n acele

zile,

precum

spuneau

tablelescrise,

ntrind implratul sd

prirheascd

ezlegarea

isu-

rilor,

preotul

Trupiptosa

zis:

*Md,

ucur

impreund,

u

tine,

impd'-

rA,te, d lra a luat

in

phntece".

mpdratul zdmbind,

a

zis:

,Ceea

ce a muri t

a luat tn

pitntece?"

PopL

dolesc -a dspunsi

,Da,

ea,

moartd.

a tnuiat

;i

uiazd,ca sd, na,scfi,".

mpdratul

i-a

zis:

,,Ce

este aceasta?Descoperd,-mi

tie". Popa i-a zis:

,Cu

adeud.rat

MIN ANII,E MAICII

DOMN UI UI

sffi.pilne,

a bund uren e ai

uenit aici.

Toatd

noaptea

aceasta

idolii no;tri au

petrecut

sdltknd. dolii

bd,rbd,te;timpreand,

cu

cei

femeie;ti,

ziceau

unii cdtre afiii:

,,Venili

sd, ne

bucurd,m

impreund

cu

lra".

Ei mi-au

zi,s

i

mie:

,,Vino,

proorocule,

;i

te

bucurd,si tu tmpreund,

cu lra". Eu

am zis:

,,Cu,tn

oate

sd,

ie

ceea

ce nu, este?"

Ei au rd,spuns:

,A

tnaiat

;i

nu

se mai nu-

me;te lra; ci Urania, cd,ciSoarelecel Mare a iubit-ope Dkn-

sa". dolii

bdrbdte;ti

au zis cd,treceifemeie;ti:

,,Este

oJilnthnd

ceet ce

s-a ubit. Au doard. ra

este?

Cd,

a teslarul

s-a ogodit".

Idolii bd,rbd,te;ti

au zis:

,,FAntknd,

dupd, dreptate

s-a

numit,

insd,Miria

este numele

ei, care in

pi,nfuce

ca tntr-un

noian

poartd

corabia cea

aducd,toarede

nenumd,rate

poueri.

Iar

dacd,

h,nffina

este aceea;i,

a;a tnfekgA.ndu-se:

d

hnffind,

de

apd, este,

kntknd,

de-a

pururea

izuorh,toare

a Duhului,

care

numai un

pefte

aye

;i

care de undila Dumnezeirii

s-a

prins,

Acesta

pe

toatd, umea

ca

;i

cum tntr-o

?rlare

ar

petrece,

o ua

hrd,ni

cu

Trupul

Sd,u.Bine a zis cd,

Aceea are logodnic

Teslar,

tnsd. nu din tnsolire bd,rbdteascd,ste TeslarulAcelape care tl

na;te.

Teslarul

Acesta care se na;te,

adicd,

Copilul, uafi

tncepd,-

tor

teslarilor.

Acesta, ntreg

acoperd,mkntul

cerului l-a

acope-

rit

cu me;te;ugi'ri

preatnlelepte

;i

acest ntreit

sdld.;luit

aco-

perd,mAnfi

cu

Cuahntul -a tnfipt". Idolii

au uorbit

pentru

lra

;i

pentru

fknffi,nd'

apoi

au zis tntr-un

glas:

,,Dupd

ce se

uor

tmplini

zilele,

toli

;i

toate

uor cunoaste ucrul

ard.tat.

Acum

sfi,p0.ne ngd,duie;te

;i

cealaltd,

parte

a zilei, cd,

negre;it

ua

i

lucrul;i

ard,tarea

desdukr;itd,.

Cd,wcrul

ce s-a uit

nu este

cum

s-ar

tntdmph".

impdratul

a

rdmas

acolo

privind

la idoli.

Cintdretele

au nce-

prrta canta u aliutele,de asemeneaimuzele e erau nduntru,

cele

cu

cdte

patrt picioare,

impreund

u

pdsdrile

ele

de aur si

de argint

scoteauiecare

glas

de

ale.

mpdratul

atunci,umplan-

du-se

de fricd, vrut

sd

plece

din

capiste, e

mai

put0nd

suferi

tulburarea dcutd

de idoli. Popa

Trupiptos -a

oprit, zicindu-i:

,,ingddilie,

impdrate,

cd

a sosit

descoperireacea

d,esd.ukr;itd,,

pe

care Dumnezeu

a

uoit sd ne-o

arate noud,''.

Acestea

dv2rsindu-se

stfel,

ndatd

s-adeschis

coperimintul

capistei i s-a

pogorlit

o

stea

preastrdlucitl,

uminoasi,

si

a stat

I 7



t8

)rotos.

j

\"fCO D

tfr.I MANDfTA

deasupra

stilpului

fintdnii. f)e sus s-a

auzit un

glas,

zicind,:

,Std-

pknd,

fantkttd,

Saarele

cel Mare

n't-a trintis sd"fi

aestesc

i,e ;i

sd,-{i

slujesc trttrw

cele ce suri.t

pen.iru

rtnrstere.

nuntd.

neinti-

natd,

Jdcilndu.-fi,

cd,ci

Maicd. a Fiicd,torului'

rfr,nduielilor

celrtr

de

sus Te-ai

_fkcut.

Tu, e;ti

M'ireasii a ,9t{tpanirii

celei

cu trei,

nurne. Si

Pruncu,l

Jard,

de sri,ntkntii

se na;te. inceputul

;i

S.f6.r;itil.

inceqsutul

rnilntuiri'i

si

s.fkrsit

aI

pi,eirii".

Dupd rdsunarea

glasului acestuia, o{i

idolii at cdzut

si

s-au

zdrobit de

tot, rIm0n0nd

numai a trinti,nii,

n

care

se afla o dia-

denrd

mpiirdteas

d careaveadeasupra

o stea cu

pictre

sculnpe

de a{rtrax

gi

de smarrld,

iar

deasupra

ei era steaua

pogoritd

din

cer.

hnplratul a

poruncit

degrabd s'X

se adune toti inqeleplii

gi

toli

ghicitolii

de..semne.

ili vor

fi in impdrdliz lui.

Propoviduitorii

si

crainicii,

cu trirnbilele, s-au sdrguit,

stri-

gind in toate

plrtile.

Tofi

dup[

chemare s-au adunat

la capiEte.

To{i in{eleptii,

inagii

qi

ghicitorli,

vdzdnd steaua deasupra

fin-

tinii

si diadema, adicd"

oroana, mpodobitd

cu

pietre

scumpe

si

pe idolii lor zdrobi.ti la pilmdnt, au zis: ,,impd,ratel O rddd'cind

Du,mnezeiascd,

si Imltdrdteascd.

a

rd,sd,rit.

Aceasta

poartd'

car'

acterul

Cerescu.lui

si Pd,milntuscului

Impd'rat. Finffina

este a

Mariei,

fiica

Betleemului.

gi

coroana,

este tnchipuire tmpd,-

rd.teascd,;

ar Steau.a

este uestirea cereascd.care se

lucreazd cu

minune

pe pdmhnt.

Din

I'uda

s-a

ridicat impd'rdlie care

toate

pomenirile

pd.catelor

ludeibr le

ua ridica din mijloc

;i

le ua

;terge.

Zeii

(idoltt)

cdzuli

la

pd,mfr,nt

ir,ratd cd a sosit

sfkr;itul

cinste'i lor, cd. Cel

ce a. uenit auknd

mai multd. urednicie,

cum

ua ld,sa n urednicia

lor

pe

cei noi

;i

de curknd uenili? Acum

o, trnpdrate,

tr'imite la

lenrsalim

,si

uei afla

pe

Fiul

impd'ratu-

hti a toate, purtkndu,-se tn bra{e de femeie (Maici-Fecioari).oin

Cuv.

Sf. oan

Damaschina NastcrcaDomnului)

MINUNHA 10

O

profetie

ce s-a mplinit

Iagon, domnul

Argonatarum,

cind a

zidit in

cetateaAtinei

o

capiste

plgdneascd,a lntrebat

pe

Apolon,

idolul

Delfilor, cui

se

cade sd sfinteasczi

cea capiste

pdgineasci? Duhul

cel

rdu,

care

locuia in acel

idol, ia zis asa:

,Precistei

se cade

sd,

ie

din{it".

Acest rrcrus-aintiurlllat

cu 1200 de ani

mai inainte

de

Nasterea

lui

llristos.

(x.

2ii)

MINUNILE

MAICII

DOMNUIUI

19

MINUNEA

11

ti

popoarele

pdgine

au

fost

vestite,

despre

venirea

lui

Mesia

Toate

neamurile

de

pe

suprafa{a

pdmintului,

cafe

s'e

zvirco-

leau

n

intunericul

idolatriei

9i

al

superstiliilor

satanicesti'

astep-

tau pe trimisul lui Dumnezeudin cef, pe Lumindtorul lumii, pe

Eliberatorul

lumii,

pe

Mesia

Hristos,

pe

Dumnezeu-cuvdntul

n-

trupat.

Din

istoriile

vechi

af.ldm

cd

mulli

din

filozofii

neamurile

idolatre,

au

pfocurat;i

au

folosit

cdrlile

Patriarhilor,

ale

ui

Moise

qi

ale

proorocilor.

Din

acestea,

Lcei

ilozofi

au

fdcut

cunoscut

nea-

murilor

lor, cele

ardtatein

Dumnezeieqtile

Scripturi

despre

Mesia.

AEa,

dupd

Sit,

Enoh,

Noe,

Sim,

Ever

qi

alti

aleqi

credincioqi

ai

lui

Dumneieu,

vedem

rdsirind

din

neamurile

pdgdne,

dolatre,

ale

Urului

Haldeei

pe.

credinciogii

Patriarhi:

Avraatn,

Isaac

i

Iacob.

Din

neamurile

idolatre

ale

Salimului

a

rdsdrit

impdratul

Melhi-

sedec,

Preotul

Celui

preainalt.

Ietro

devine

socrul

lui

Moise,

ov

sfdtuitor idolatrilor din Arabia, vddrtvadin SareptaSidonului pri

meste

pe Ilie

Tesviteanul

gi

generalul

Siriei,

Neeman,

se

curlld

de

iepra

sa,

prin Elisei

proorocul.

Iona

a

fost

trimis

la Niniviteni

.ca

si-i

intoircl

la Dumneze]u.

zraelitii

in toate

imprejuririle

vietii,

in cdsltoriile

lor

pe

mdri

gi

pe

uscat,

n rdzboaie,

n robii

gi

in comef+,

au

fost

in

reLat)i

mai

cu

toate.poporele

mzti

ale

iumii:

cu

Haldeii,

Egiptenii,

Sirienii,

Mezii,

Persii,

Grecii,

Romanii

si

alte

pbpoare

de

pe

atunci

(Fac.

1.50).

in

aceste

elafii

cu

Evreii,

neamurile

plmintului

asteptau

sub

felurite

forme

pe

Mesia'



MINUNITEMAICII DOMNULUI

iru

scnrBRrLE

rrozoFrloR

AcAxr

MINUNEA

12

-

sfinlii

Prrinli

bisericesi

qi

luminafii

Dascrli,

cercetind,

pe

l2ngr

Proorocii

echiului

estament,

i

scrierile

marilor

filozofi

qi

nlelepli

ai

neamurilor

prgine,

au

aflat

n

cuprinsul

or

unele

prof'e1ii

oarte

clare

despre;

enirea

ui

Mesia,

are

seva

ntrupa

si

naste

dintr-o

Fecioard

prcacuratd,

despre

aparigia

nei

stele,

inchinarea

Magilor,

activ

tatea,

rucificarea,

Moartea,

nvierea

si

Proslivirea

Sa. Mai

jos

vom

enumera

pe

sapte

dintre

acegti

ingelepli

ntici, ed6.nd icUU41

t22_f-."-tJil:

,CAnd

krziu

ua.

ueni

cineuape

acestpd,mknt,

iJd,rd

de

prihand

se

tta

face

trup,

cu.

Du.mnezeire;

;i

jh.rd,

de

;oudire

pd'timin,d

ua

sJfdlanta

hotaru.l

cel

Jdrd,

de uindecare

al stricd.-

ciunii;

si

acesta

se uet.face

in

pizma

poporulril

necredincios,

;i

pe-o

tnd.Qime

a,

dtitni

pe

toate,

de bu,nduoie

ulferind',.

MINUNEA

13

@:

.,lJnul este

Dutttrr"rnr,,

hr,mind

t'ntelegdtoct,rd

;i

acestuia-i

esl,e

anturea

ckntd.rilor.

spre

a tn[e-

MINUNILE

MAICII

DOMNUIUI

lege,acesta

pe

toate

le cuprinde

tntr'una,

cd nu

estealt

Dum'

nezeu, nu

tnger,

nu tnlelepciune,

nu demon,

nu-i

altd'

iinld',

ci

numai singur

Domnul

estesi

Ziditorul

al tuturor;i

intru

tot

desdui,r;i,t

cuuh,nt;

bun,

roditor,

din

cel bun

roditor,

acesta

coborilndu-se

deasupra

irii,

a

ficut

apd

de bund

rodire".

MINUNEA 14

@:,;cgl

bd.trkn

a,nd,r;i

tand'rul

bdtran.

raifil AmFi-FmF

Fiul

intru

Tatd,l; cel Unul

se tmparte

tn

Trei

;i

cei

Trei

sunt ILnul,

ird'

de

trup,

care se

intrupeazd

;i

se

na;te

Fd,cdtor

l

pd'milntufui

i

pd'milntul

'a

icut

cer".

MINUNEA

15

Aristotel

*3ZZ

. d.

Hs.):

,FireA

na;terii

lui

Dumnezeu

este

fdrfde

tludii,*efl6i-A[m

sine

se tnfiinfeazd'

insu;i Cuuk'ntul"'

MINUNEA.16

Appolonius

e

Rodos

*3zz

' d.

Hs.):

,Eu

estesc

n Treime

pe

u1t e ntru cele nalte, al cdrui

Cuvdnt

este

fIrI d'"

moatt"

si

va fi

zemislit

ntru neispititi

Fecioard,

entru cd aceasta

a veni

intocmai

ca

o sdgeatil

wtd-

toarede

foc,

pe

toatd,lumea

vavina

si o

va

duce

n

dat

Tatillul

Nu

din sinemi

voiesca

vorbi Lcestel,

i ceea

ce

era

sd

vorbesc

nu

pot,

fiindcl

cu

tlrie

sunt

inuf.9i

proorocesc evrOnd"'

MINUNEA

17

Filon din

tarisa

(120

.

d.

Hi):

,r4cesta

stefird'

de

asemdnare

ma@esecat;ifoc

nemuritor,

de care se

cutremurd,

cerurile,

pd.mkntul,

rrnrea',

adhncul,

tartarul

;i

de-

monii;

;i

este nsu;i

Atotpd,rinte,

elfird'

de tatd',

ntreitfericit".

MINUNEA 18

Plutarh

(trzs

. a.us.):

Jilngd

cel

peste

oate

gifard'

de coukr;i-

ffi

re,

ffiTnyelege

nimic

tn contrariu;

cuuAntul

estedin sine,

ar

nu de la alturl.

$i

limpede

seJd'cu

douedirea

cd

infelepciunea;i

cuuilnful

lui Dumnezea

cuprinde

toate marginile

pd'mhntului.

MINUNEA

19

O Fecioarl

va hrini

pe

Pruncul

Hristos

Lilbunazar,

astrolog,

iind

pigin, cu indemn

tel,

ori

a duhu-

lui

bun,

ori a dtrhului

du, a scris

despre

Precista

ceste uvinte

21



22

PToIos.

NICODIM

MANDTTA

proorocesti:

.,Se

aa rta,ste

pe

pdmAfi

Fecioara

cea

curatd,

Fecioara

cea neintinatd",

Dupd

acee&

zice:

insu,si

Dunt.nezeu

a

ard,tat

cd

aceea este

tecioara,

care

ua sd,hrdneascd,

tn,

lara

eareiascd

Pruncul,

care

se

cheamd

lisus,

iar*pg

, ry _-q*g :_9--"

ceascci

l rutmim

pe

dd.nsul

Hr.istqq"

(x.

t75).

r-J'

MINUNEA 20

Preasfdnta

Fecioari,

alungl intunericul

Yirgilius.

poetul

pigiuresc,

necredincios,

u stia

de cine

este

invltat,

de

duh bun,

ori

de'duh

rdu,

a.scris

despre

Fecioara

i

despre Flristos,

aceste

cuvinte:

,,Acum

se ntoarce

F'ecioara

i

se

intuneci

implritiile

lui

Saturn"

(x.

173).

MINUNEA

21

Un

altar

in

cinstea

precistei

D-Iuult

care

se numeau

.asa

pentru

Qpia.

craiuf Celtilor.

in

ceta_tga.

arnutului,

au f'dcut

un

altar

sub

plmdnt,

pe

care l-au

numit: ,,Fecioara,,care ua sd nascd". Altarul s-a fdcut mai

inainte

de nasterea

Precistei.

x.

176)

MINUNEA

22

O carte profeticd

tJn

evreu

sdpa h via

sa,

clupl

cum

se obisnuiert.

u vie.

Sdpind

in

pllmant

a aflat

o carte,

foarte

veche,

scrisl

in trei

limbi,

care

cuprindea

aceste

uvinte:

,Hristos

se ua

naste

din Fecioard,

en-

tuu

mintuirea

noastrd.".

Aceastd,

arte

s-a atJltn\arigrad.

(x.

192)

MINUNEA

23

Precista

cinstitl

de

unii idolatri

inchindtorii de idoli clincataloniacinsteaupe Fecioara u prun-

cul in

brate.

Chipul

ei in

toti

anii

il

purtau

pe

ulite.

Odinioari

,intrebindu-i

oarecine pentru

ce fac

aceastl,

au rlspuns:

Cd,fac

pentru

o Fecioard

ca,re

a. nd,scut

si a rdmas

tot

Fecioard,.

6.

r7z\

MINUNEA

24

Precista

mlrturisitd

si

de demoni

intr-o

cetate,

lle-j|,91ryg4c,

i11' les,p,o:rt,

dnd a ziditArgo-

nafti

o capiste

si

a intreb-at

pe

Apolon,

idolul

pitias,

cui s-ar cd

dea s'i

sfinteasci

acea

capiste,

dolul

a rlspuns:

,,Mariei,

Maicii

MINT]NILE

MAICU

DOMNUTUI

23

Cuui,ntului

celui

mai-nainte

de

ueci

se cade

sd'

ie

dinlitd"''

AEiiderea

i

acest

ucru

a,fost

mai-nainte

e

nagterea

ui

Hristos

cu

1200ani.6.zls)

MINUNEA

2

5

Precista

cinstitd

si de

mahomedani

Mahomeddudind pe Precista zicea:,,Dintre lrbati multi au

fost

nici

una

nu

a

fost deslvirqitl,

fdtd

numai

Mama

ui

Iisus".

x.

8l)

MINUNEA

26

inseldtorul

Mahomed

nuddnd

pe

Precista

n

alcoranul

sdu,

ori

de duhul

cel bun,

ori

de duhul

cel

rIu

fiind

invdfat,

zicea:

,,O

Mnrie,

pe

ti,ne

te-a

ales

Dumnezeu

a

ard'ta

Cuu0'nful

Sd'u:

Numele

ui este

Mesia".

x.

181)

MINUNEA

27

Un

a scris

in alcoran

desPre

Precista,

u."Jt" cuvinte: ,,Auzit-arnpreuestirea lui Dumnezeu, zicAnd:

Nici un

om

din

urma;ii

lui

Adam

nu

se ua

na$te,

de

car

nu

se afrngTSatana,

ira

numai

de

Fiul

Ma,riei".

(x.

1s3)

MINUNEA

28

Mahomedanii

instesc

e Precista,

icdnd:

Cd'

ea

a nd'scut

e

Proorocul

cel

Mare,

pe

lisus,

farA

de bd'rbat.

x.

184)



DTINI"]NItE AICII DOMNULUI

PREZISE

DB SIBILE

Sibileleerau

preotese

ale ternplelor dolesti. Ele erau alesedin-

tre fecioarele

cele mai curate,

mai

frumoase

qi

mai

pline

de

dem-

nitate. Ele aveau obligatia sfdntd.. e a-si

pdzi

tecioaria, n c z con-

trar abaterea fiind

pedepsitd

cu moartea. Lumea

pigdnit,

care

era

profund

cufundatd

n

imoralitdti, simlea nevoia, ca

ertfele

si

rug[ciunile lor,

pe'ntru

a fi

bine

primite,

si fie inlltate

prin

niqtt:

fiinte curate,

pure,

cirora ei le

purtau

un

profund

respect.Sibi-

lele

au

reprezentat ot ceea

ce a

putut

oferi mai bun

si mai fru-

mos,

pdginismul. Fiind vase

curate,

Duhul lui Dumnezeu n

mod

providential

e-a luminat si inspirat

cu duh

proorocesc, entru

a vesti umii

plgine,

desprevenirea ui Mesia,Rdscumpdrdtorul

lumii, Carese

va nirste

dintr<l Fecioard reacuratlsi Careva tre-

bui sI

pltimeascl,

sI lie ristignit,

iar ^ ffeia.zi sd

nvieze. Bise-

rica cre;tind, din cele mai vechi

timpuri, a

privit

cu sirnpatie

i

respectspre acesteSibile,

precum

;i

spre

marii si iluminatii

f ikl-

z<>fi

pdgini,

care cu tot intunericul

ce

precl<lmina,

u

reusit sii

alle, si recunoesc:"r

i

mlrturiseascl

pe

adevlratul Dumnezeu.Ca

MIN UNIIE MA I('II DOMN

UL LII

drept

urmare,

rnai ta;rziu,

s-aLcceptat

a

sapte

dintre

acesti llo-

zofi

ldespre

aream amintit

mai

sus)

si 12 Sibile

(despre

are

vonr

vorbi

mai

jos)

sd fie

pictali

pe perefii

exteriori

ai unor Biserici,

precum

la Mlndstirea Iviru din Sf.

Munte Athos, la

,,Biserica

u

Sfinfi" din Bucure;ti,

la

,,Biserica

Mirdufiklr" din

Suceava, a

,,Biserica

Sfintul Nicolae" din

lasi, etc. Dar trebuie sd

precizim

cd"atit cei

s,aptenfelepfi, cit

gi

cele 12 Sibile,

n-aunici un carac-

ter de sfinfenie

in crestinism,

qi

nu se

pot

nici

pe

departe

a se

asemina cu

Profe{ii

Vechiului

Testament

Tez.

it.

ol.2).

MTNUNEA 29

Sibila

Persica, u

duh

proorocesc

de la

Dumnezeu iind

plinI,

a scris

acesteversuri despre Pteacurata

Fecioard":

,VA'ueni

in

lume Proorocul cel mare din marginile

de

sus

prin

nori.

Din

Fecioard, curatd. se aA na;te,

;i

pe

noi cu Dumnezeu-Tatd.l ne

ua tmpdca".

Aceastd

Sibild e zugrdvitd"

+inand

in mdnd

un

feli-

nar

qi

o

lentd

cu

acest text:

,,Iatd,,

ua ueni

ziua cea

prealumi-

nonsd,, n care Domnul cel de ueci,pentru, pdcatele tuturor, ua

1fi

trimis,

pi

dupd. trup ua

vietui"

1x.r;.

MINUNEA

30

Sibila

Libica, cu

deqteptarea

Duhului Sfdnt, aQa"

proorocit

despre

Pteacttata Fecioard:

,,Iatd,

vL veni

ziua

Tceea uminoasl,

in care Domnul cel de veci,

pentru

pdcatul

tuturor, va fi trimis

qi

dupl

trup va vie{ui. O

jupOneasl

(Fecioard-Maicd)

e

Ddnsul

v^

avea,

hrdni-L-va

pe

Dinsul cu

ligele

Sale, cd

aqa este taina

Dumnezeiascl".Aceastl Sibild

se afld

zugrdvitd",

inind in mdnd

o lumind aprinsi,

rostind

aceste cuvinte:

,,Proorocul

cel din

marginile de sus, prin nori, din, Fecioard. Curatd se aa naste

;i,

pe

noi cu Dumnezeu-Tatd,lne aa impdca"

(x.

2).

MINUNEA

3

T

Sibila Himeria

de

Duhul

Sfint fiind

povi{uiti,

a

scris aceste

cuvinte

despre

Pteasfinta Ndscltoare

de

Dumnezeu:

,Fecioara

in

ueacu.l

knd,r, sau care uA ueni, tntru cinstea omului ua

i.

Noi

to{i

o uorn

cinsti

pe

dknsa, cd.ci

pe

impdrat tl

ua

line

in

trti

ittile ,lulc. f mpdrofttl

Cd,ruia ii ua aduce danrri cei

trei

crai

credinciosi".

Aceasti.Sibili,

de

la Marea Neagr:i, se

zugrlveqte



t6

,r"r"".*r"""r,

purtind

un

corn,

ca

si

cum

ar

bea

din

el

un

copil

si

zice

cuvin-

tele

acestea

e

mai

sus

(x.4).

MINUNEA

32

Sibila

de la

cuma

(cumilia,

Numeea)

nrtalia,

a

proorocit

n

acest

chip

despre

Preacurata

Fecioari:

,,De

la

Duhul

Sfknt

aceste

cuuinte

de

pe

urmd,:

Adeud,rate

sunt

si

uor fi in ueci, care ne.

tnsemneazd,

noud,

pe

fntpd,ratul

si ne

fd,gd,d.uie;te

uenirea

lui

tn

lume.

Care cu

pace

ua

locu,i

cu

noi

;i

spre

toatd,

lumea

ua

fi

cu

milit,

;i

ua

primi

Et

tru.p

ornerxesc.

Domnul

Dumnezeu

cel

.foarte

bu'n;i

cu

mild,

pe

FecioarA

o

ua

lua

de-i

uafi

tui

Maicd,,

cd

o ua

uedea

pe

Dinsa

tn.

stat

drept.

Cu adead,rnt,

ne

uA

intrece

pe

noi Fecioara,

aceea,,

u

clestoirticiq

cu

smerenia,

cu,

faptele

bune

si cu

cu,rd,[ia.

pentru

aceea,

tn

pkntecele

sd,u cel

cr.trq.t,

ua

dobAndi

pe

Donxnul

sdu

din,

ceruri, (pe)

Cel

(prea)

htalt".

Sibila

aceasta

e

zugrdvitd,

firrd.nd

o iesle,

cuiextul

acesta:

,,Va

primi

pe

El

trup

ornenesc...

pe

Fecioara

o ua

lua

de-i

uafi

lui Maicd." (x. 6).

MINUNEA

33

sibila

de la

Samos

Sanriia,

atia),

u inclreptarea

Duhului

sfint,

a

prnorocit

despre

Sfinta

Fecioari

Maria

intr-acest

chil-t:

.Iatd,

ua

ueni

tn lume,

cdtre

noi,

Dontnul

cel

bogat

din

ceiuri.

Se ua

na;te

din'

sfrnuri

de

Maicd

Fecioard,.

A;a,

se

cacle,

cu

inttoirile

Iu.i

Dumnezeu.,

laudd,

sd-i

dcfun,

Cerul,

|td,m.Anful

si

ingerii,

il

uor

cunoaste".

1x.

1

Aceastd

sibild

este

infdtisatd

purri.nd

un leagdn

si

privind

prinrul

somn

al Pruncului

flristos,

zicind

textul;

,,Iatd,

ua ueni

in

lu,me cd.tre noi Domnu.l cel bogat tn ceru.tri. {aste-se-ua d.in

Sfipinh

Maica

Fecioard,".

MINUNEA

34

sibila

Eritreica,

de

la

Marea

Rosie,

poartd

un trarlclafir

alb,

inflorit,

si

un

boboc

ck'.

randafir

alb,

afitind

Buna-vestireachrsd

de

Arhanghelul

Gavriil

preaslintei

Fecioarei

Maria, cu textul

acestor

cuvinte:

,,si

tnger

ua

ueni

Ei

din

tnd.l[ime, zicanclu-i

sd

se

bttcure

de Nasterea

cea,

mai

presu.s

clefire".

MINUNILE

MAICII DOMNTITUI

2 7

MINUNEA

35

Sibila Europeea

europeani)

cu rdncluialaDuhului

Sfint

a

pro-

orocit

despre

Nlscdtoarea

de

Dumnezeu

n lume asa:

,Va

ueni

in

lunte

Cuuhntul

cel de ueci,

ca sd.fie defolos credinciosilor

sd.i.

Din cer

de la

Durnnezeu

ua

fi

trimis in

pAntucele

Fecioarei

celei

imbund.td,[itd,

si ua trece

pe

multi

prin

munli

;i

prin

udi

mAri,

;i

uafi aici nu pulind. uren'te" x.g).

Aceastd

Sibild ztgrdvitd. cu

o sabie n

mind,

prezice

omorul

pruncilor

;i

fuga in

Egipt, rostind

acest

ext:

,,in

lunze

ua

ueni

Cuuhntul cel

din ueci..,

;i

ua trece

prin

munti

;i

prin

ud.i

mari,

;i

uafi aici

rut,

u.lind.

ureme".

MINUNEA

36

Sibila Tiburtina

(Tibrutina),

iind

plind

de

Duhul

lui Dumnezeu

a spus aceste

cuvinte

de

Precista

ur

versurile Sale:

,

Du,ntnezeu,

cel

drept mi-a dat

mie aceastd,

uorbd,

ca sd.ard,t umii

pe

Fecioa-

rA

cer

lurninatd,

(minunatl)

care ua na;te

in Vitleern

Pruncu-

;or,

;i fecioria

sa Acela

nu aa

ud.td.ma.

SJhntd,este,

destoinicd

;i fericitd,,

cd. ua hrd,ni pruncul'cu

lapte

de la sine",

(M.10).

Sibila aceasta

ar^td"cI

Vitleemul

va fi locul

de nastere

al Dom-

nului

llristos'si

despre aldptaren

Lul

Pdginii

idolatri,

cind

au zidit in Roma

capistea ui

Ianus,

dumnezeului

lor

cel mincinos,

in acea vreme

ei au intrebat pe

Sibila Tiburtina:

,,Pknd,

cAnd

ua sta acea

capi;te?"

Sibila

le-a

rdspuns:

,PAnd

cknd

ua na;te Fecioara".

$i

aga

a

fost,

cd"

ind

atunci L

:tat

capistea ui lanus, pdnd"

cdnd

a ndscut

Precista pe

llristos. In

timpul cind

a nlscut

Precista pe

Hristos,

indatd

si

capistea

aceel din Roma

s-a

surpat.

Octavian,

pdgdnul

rnpdrat

al Romei,

cdnd

a vrut

sd se

numeas-

cd" e sine Dumnezeu, n aceavreme Sibila Tiburtina, proorocita

pdgdneascil,

-a

ardtat lui

pe

cer

pe

Fecioara

Fnand

pruncul

in

m0ini, si ia zis:

,,AceeA

este altarul Fiului

lui

Dumneze .t.".

pen-

trv

aceeaa, ardtat

Sibila

pe

Fecioara

in2nd Pruncul

n

miini,

cd

a

proorocit

cum

cd va

sd nascXPrecista

pe

Hristos,

si

are

sd-L

finl

in miinile

Sfintiei

Sale.

\ I I \UNIJA

37

Sibila

Agripa e

infdtigatd

tinind

un bici

in mand,

proorocind

biciuirea

Mdntuitorului

flristos

in

timpul Sfintelor

Patimi.



28

Protos. NICODIM MANDTN{

MINUNEA

38

Sibila

Delfica,

avdnrlin

sine

pe

Duhul Sfint a siris

aceste

pro-

orocii

despre

Preasfinta Fecioard:

,Oaste

a

oamenilor) unoa;te

pe

Domnul

Td,u.

Va

ueni

proorocul pentru

mhntuirea ta. Acela

toatd, lumea cu inudld,tu.ra Sa ua lumina. Se

cade

ca

fiecare

sd,-;i aducd, aminte de Ddnsul. Cu lucrarea Dumnezeiascd, Se

aa naste

si

aa rdcori inimile cred incio;ilor Sd,i"

(x.3).

'Aceastd

Sibild se

zugrdve$tecu o cununl de spini

in mOini,

precizind

incununarea Mdntuitorului cu cunund de spini de

cdtre fii

poporului

SIu.

MINUNEA

39

Sibila din

llelespont

(Helespontica),

u duh db

proorocild",

asa

a scris despreNdscdtoarea e

DumnezeuFecioarai

,Yd,zttt-am

e

Fecioara tntr-o rnn,recinste, care dd, acest dar al sd.u celui

tnt,e-

lept,

destoinicd,

iind

cu

rd,nduiala

Dumnezeirii. A;a

ua cutn-

pdni

Domnul

pe

Slujnica

Sa cknd ua aeni tn

pdntecele

ei ca

intr-o cd.mard,. Venirea lui ua

fi foarte

tnsemnatd,, Afa

culn,

cu tocmeala lui Dumnezeu

tnaintea

oamenilor

este ascunsd,.

Cd.

mare minune se na ardta cA.ndaa.

spune Fecloara lucruri

ca acestea"

m.

7) .

Sibila Lceastl se

nfdtiseazd tindnd o cruce,

proorocind

Cruci-

ficarea,

Jertfirea

si Prosldvirea Domnului nostru Ii sus Hristos

pentru

mintuirea lumii.

'

MINUNEA 40

Sibila

Frigiei

(Frigianr),

u invd{dtura Duhului Sfint a

izvodit

acesteversuri despre Ndscitoarea de

Dumnezeu:

,Vd,zut-am

e

Domnul Cel mai inalt de ckt tofi,. iind foarte mknios spre

lumea cea

fd,cd,toare

de

rd,u.

Yrut-a

pe

oamenii cei

rdi

sd,-i

,piardd,

;i

iard,;i sd,

acd, frd.lie

cu

dkn;ii.

Trimis-a la

Fecioard,

pe

ingerul Sd,u,

ca sd.-I

primeascd,

cu credinfd,

pe

Dhnsul.

Iui

Dumnezeu ceiui mai-nainte

de uecifoarte

ii este drag ca

sd,

a

trup din Fecioard

;i

sd,Jfacd,

erffi

pentru

ai Sdi.

fi

ua

(voieste)

pe

ocrrnenii cei cdzuli

(si-i

judece

i)

sd,-i

pund,

la bine"

1x.

s1.

Sibila aceasta

poa,ttd.

n

steag;

care simbolizeazd invierea

MOn-

tuitorului

nostru Iisus Hristos.

MINUNILE

MAICII

DOMNALUI

29

tr.

,.;

h

&-

a,

E

MINUNEA

41

Evoptia,

preoteasa

estitului

templu

pdginesc

din.

Delfi

al

Greciei

antiie,fiind

rugatd

cle

Filip

cu

oameni

Ii

sl

le

ghiceasci'

ea

gustind din

apa

vrdiitd

a

izvorului

Castalului,

e-a

proorocit

uqui

,OorncAnd'

upa

mttlte

Ltrent'i,

n

pd'mknty'l

9e mai

tmpd'r'

71,t,ird d,e d'cat Se ua n'a;te cu trutp, i cu hotarele cele

neo-

'boiitoare

ile

du*nezeirii

ua

dezlega

stricd,ciunea

patimilor

celor

neuind,ecate.

cesta

uafi

pizmuit de

poporul

cel

necredin-

ciots

i

intru

tndQimi

Se

ua

spilnzura,

cA'

un

oskndit

la

moarte'

Pe

acestea

oate

le

ua

pdtimi uoind

sd,

e

sufere.

si

murind,

spre

uiala

ue;nicd,

se

aa

scula...

vremi

nebiruite

au

tnceput

sd'

se

rid,ice...

1v.

f.

25dcc).

Profeliile

acestea

i

altele

multe

pe lingd

acestea,

e

numeau

Sibiliene.

CIrlile

sibiiiene

erau

pdstrate

de

romani

in

Capitoliul

1or,

si incredinpate

preofilor.

Cdrtile

acestea

erau

consultzte

la

feluritele

nevoi

ale

-Romei

si

ale

impdrdliei

fomane'

findcd

se

gdseau ntr-insele

preziceri

lumindtoare

qi

folosi

oaf

e.

-Sibilele

e

iugrdvesc

mpodobite

maiestuos,

mafi

la trup, pline de tinerefe,

cu-expresii

puternice,

puteri

morale

9i

imbogdlite

cu.

rumusele

fizicd.

(Tez,

i t.

T.2.

pag.2)4)'



MINUNITE

DESPRE

AUISIIREA

SI

NASTEREA

pREASFTNTET

ruAscAroAREr

E

DUMiuzEu

SI PURUREA

FECIOAREI

MARIA

MINUNEA

42

Sfintii

plrinti

Ioachim

si Ana

Sfintul

si

dreptul

Ioachim,

atdl

preasfintei

Ndscrtoarei

e

Dumnezeu,

fost

din

semintia

patriarhului

uda

si

a

marelui

pfooroc

mpfuat

Davi{, prin

Natanproorocul

qi

seminlia

acestu-

ia.

Sf2ntaAnaa fost fiica preotuluiAaron, ratele ui Moise,din

semintia

patriarhului

Levi.

Ei

duceau

o viald,

curatd,

sfdntd gi

duhovniceascr,

iind plini

de

fapte

bune,

milostenii

si

binefaceri.

Iubeaupe

Dumnezeu

in

toatd.

iinta

lor,

mplinind

cu cdldurr

gi

cucernicie,

oate

bunele

dnduieli

prescrise

n Legea

fdntd.

MINUNEA

43

intristarea

Sfintilor

pdrinti

loachim si Ana

Cu oate

cd"

rau

binepldcu{i

ui Dumnezeu,

entru

credinta

si

faptele

or

eele

bune,

otuqi,

ei treceau

printr-o

nlare ncercare

MINUNILE

MAICII DOMNULUI

31

si

aveau o

mare

mihnire,

pentru

faptul ci ajunseserd

n

pragul

bdtrinetii

si

nu

aveau

nici un fiu sau

fiicd, fiind sterpi.

Pentru

aceasta

ei indlfau

neincetat rugdciuni

la Dumnezeu

si aduceau

jertfe

la Templul din

Ierusalim,

ca

Dumnezeu

sI se

milostiveascd

spre din;ii

gi

sd-ibinecuvinteze

prin

dezlegarea

tirpiciunii.l)n,

cererea

or intirzia si fie implinitl.

Yilzind

cd ruglciunile,

postul qi

milosteniile

klr nu au fost as-

cultate si

primite

de

Dumnezeu,Sfintii

Pdrinli

Ioachim

si

Ana, s-au

hotdrit

sd.

acd,

ugiciuni si mai stlruitoare,

cu

post

f.o*rte aspru,

iar

pentru

a;ceastl -au

hotdr2t sd se

retragd.n locuri tdinuite,

si

acolo sd se

roage

pdnd,ce Dumnezeu

va auzi rugdciunea

or.

MINUNEA

44

Rugdciunea

Sfintei

Ana

Mergind

intr-un loc tdinuit, Sfinta

Ana s'a

rugat lui Dumne-

zeu cu tinguire

;i

cu

acrimi fierbinfi, rostind

urmltoarele:,,Donrn-

ne Dumnezeule

Atot{iitorule, Cel

ce

numai cu cuukntul

Td,u ai

Jii.cut cerul ;i pd,mAntul cu toate cele ce sunt tntr-insele; Dum-"nezeu,le,

Cel ie

ai zis

jh.pturilor

Tale sd creascd;i

sd se inmuL

feascd,

Tu,cel ce ai binecuukntat

pe

Sara, solia

lui Auraam,

;i

la

bdtrh.ne{ile

ei a

nd,scut

pe

IsAAc,

;i

ai dd,ruit Anei, ce era,

stearpd,,

e

Samuil

Proorocul

;i

aQi copii, dd,'mi;i

mie roadd

pintecelui

ft'teu,

;i

nu md, Id.sasd, rd,mh,n

pxtrurea

de ocard'

;i

urgie oamenilor. Adonai,

Doamne Sauaot,

Tu care

;tii

ocara

nerodirii mele,

dezteagd.-mi durerea inimii

mele, deschide

pkntecele

meu,

;i

pe

cea neroditoare

aratd.-o roditoare cu

Atotputernicia

Ta...

Si orice uoi na;te:fecior orifecioard,,

o uoi

inchina Sfin{iei

Tale cu toatd ininta, dd,ruindu-o Bisericii

Tale

pentru a-[i sluji pu,rurea acolo...".

"

Acestea

qi

multe altele

grdindu-le

dreapta

Ana

cu

rnare

tan-

guire,

i s-a

ardtat

ingerul Domnului, zicindu-i:

,*Ano

Ano

S-a

auzit

rugd,ciunea

ta.

Suspinurile

tale au strdbd,tut norii

;i

treptele

cerurilor;

i,ar

lacrimile tale

fierbinli

au ajuns tnain-

tea

lui

l)u,mnezeu.

Iatd, tu uei zdmisli

;i

uei na;te

o Fiicd,

cea

preabinecuuAnfutd..

Pentru aceasta se uor binecuuilnfu

toate seminliile

pd,mhntului

;i

printr-tnsa

se aa dd,rui

mdn'

tuire lumil.

Nu.ntele

iicei

acesteia ce

o uei zd,misli

;i

na;te,

ra

fi

.,Maria".



32

Protos.

NIC'ODIM MANDTTA

MINUNEA

45

Rugiciunea si

postul

dreptului

loachim

Dreptul Ioachim

aiung2nd

sus

pe

munte,

a

petrecut

acolo n

plingere

mare si

post

40

de

zile,

fdrd, a

gusta

milcar

pdine.

,,Nu

uoi lua

-

zicea

el tknguindu-se

-

tn

gura

mea hrand,,

nici md,

uoi

tnapoia

la

casa mea,

phnd,

ce

nu md, ua auzi

;i

cerceta

pe

mi-

ne Domnul

Dumnezeul lui Israil".

Dupd

ce sia

indllat sufletul

sIu

pe

aripile ruglciunilor

fierbinti

si a

postului

adeydral,

ugin-

du-semai

aprins de cdt

sofia sa,

s-a ardtat si lui

acolo n

pusti-

etltea

acee Arhanghelul

Gavriil, zicdndu-i:

,,Bucurd,-te

oachi-

me

;i

te uesele$te,

u sunt

trimis a-[i aduce

p.ace

;i

mdngiiere

Eu

sunt ingerul

lui Dumnezeu

si am

uenit iA-yl,

uestesc

bucurie

tltAre.

Femeia

ta

Ana

ua

zd.misli;i

ua naste

ofecioard.

Aceasta

ua

i

cea mai aleasd,

dintre

toate

fecioarele

si

femeile

pd.mi,n-

tului,

ea aa, zd.misli...

;i

ua

na;te

pe

impdratul

uniuersal

al

lumii,

pe

Fiul celui

uiu,

pe

Dumnezeu-CuuAnful.

De acurn lasd.

scdrba ta si pdrdse;te amd,rd,ciunea sufletului td,u, cd. a auzit

Dumnezeu rugd,ciunea

ta, increde-te

tn

cuukntul

meu

;i

mul-

lume;te

lui

Dumnezeu.

Spre tncredinlare

temeinicd.

acesta

sd.-fi

ie lie

semnul adeudratei

;i

bunei-uestiri: Mergi

in leru-

salim

la Biserica

Domnulu.i;

acolo uei afla la

por[ile

cele de

au.r,

pe

so[ia ta

Ana, cd.reia aceia;i

i s-a aestit

ca

;i

[ie".

Acestea

zicind

ingerul Domnului

s-a 'dcut nevdzut

dinaintea ochilor lui.

MINUNEA

46

Zimislirea

si

nasterea

Preasfintei

si

pururea

Fecioarei

Maria

in vremea aceel. dupd descoperirea ngerului lu i Dumnezeu ,

SfAntagi

dreapta Ana

a

zfunislit pe

Preasfinta

qi

pururea Fecioa-

ta Maria, n noud

zile ale unii

decembrie.Lucrul acesta

a

umplut

de negrdita bucurie

pe

Sfintii Pdrinli

Ioachirn

gi

Ana,

pentru

care

sllveau

neincetat

pe

Dumnezeu.

Iar

dupl

noul luni si

anume la 8 septembrie,

Sfinta,

Anz

a

niscut

pe

fiica cea Preacuratd si

binecuvlntatd,,

pe

Preasfinta

Fecioari

Maria,

pe

incepltoarea si mijlocit<ntea.

nintuirii

oame-

nilor. Nasterea i a umplut

de bucurie

pe pdrintii

sdi,

oachim

qi

Ana, cerul si

plmintul

si

pe

tozrtii umea.

MINUNIIE MAICII DOMNUIUI

MINUNEA

47

Punerea numelui Preasfintei

Fecioare

A opta

zi

de

la naqtere,

dupi datina

evreilor, Sfintii Plrinli

Ioachim

si

Ana, au

chemat acasd.

e

preofii

Bisericii. Dupd ce i-au

ospdtat, ei au binecuvdnt^t

pe

dreplii

plrinli

qi

pe

Preasf0nta

Prunci, cdreia -au pus numele Matit, asa cum mainainte le ves-

tise lor ingerul Domnului.

MINUNEA 48

insemnitatea

si taina

numelui Mafia

Numirea aceLStL e

,,Mzria",

care s-adat

Preasfintei

Ndscdtoare

de

Dumnezeu,

cuprinde

in

sine un adinc

inteles,

pentru

ceea ce

avea sd" evinl

mai

tirziu.

Tilcuirea numelui

..Maril"

inseamnd:

,,impdtdteasl"

qi

,,Comoara

Darurilor". Deasemenea

iecarc iterd

a cuvintului Maria, reprezintd" nifialele a cinci femei

dintre cele

mai vestite

qi

minunate ale

Vechiului

Testament

Didahii

. Miniat).

MINUNEA 49

insemndt

atea

literei

..M"

Litera,,M" ne reaminteste de

,,Marit",

sota ui Moise si Aaron,

clre avea.strdlucind in sine, doud daruri mdrete: fecioria qi

proorocia.

Aceste

daruri sunt si

rdmdn

pururea

in Dumnezeiasca

fiicd;

,,Feciorir.": ,,Cctm.

ua

fi

mie aceasta

(zdrnislirea

e fiu),

de

urerne

ce ea

nu

;tiu

de

bd,rbat' si

,,Proorocir": ,,IAtd'

md

uor

ferici

toate

neamurile..."

(Lr.

, 27-34)

MINUNEA

50

insemnitatea

literei,-{'

Litera

,,.4t'',

e reaminteste

de Abigai, sofia

bogdtasului Nabal,

care smerindu-se

prin

aducerea de multe

daruri de hrand, lui

David gi

oamenilor lui,

dupd

moartea sotului

sdu a devenit

impdrdteasl

1t

mp.

zr.

Prensfinta Fecioard,Maria

prin

smerenie

s-amIrit, si

se

audi

prin

slava acesteiminunate virtuli, zicdnd:

,,...Cd,

a

cd,utatspre snterenia roabei

Sale"

(Lc.

,4s).

MINUNEA

5

T

insemnltatea literei"R"

Litera

,,R"

ace

amintire de Rahila,sofia

patriarhului

Iacob,care

era vestitd prin

frumusetea

ei

furvremurile

patfiarhale

(rac

29. s).

33

il



3.4

Protos. JYT.,ODIJI,I

MANDITA

Preasfinta.Fecioard

Maria

are intruchipatd n fiinta

Sa.

rumn-

selea superioard"

uturor frumusetilor creaturilor

cereqti

si

pi-

mtntesti.

Aceastao

adevereste nsusi Sfintul

Arhanghel, zic;and,:

,,Ilucurd-te

ee'd e esti

plini

de daruri..."

1Lc.

,2s;.

MINUNEA

52

insemnitatea literei,,I"

Litera

,I"

ne reaminteste

de

Iudita

ceacredincioasd i virtuoasd,

care s-amdrit

de tot neamul

siu, c' ici a omorit

pe

Olof'ernsi ast-

f'el a sclpat

pe

israelifi

de vrdjrnasii

or

(rurtita

.16).

reasfinta

si

Pururea

FecioarlMaria,

prin

nasterea i

jertfa

Fiului Siu,

a

Dom-

nului

nostru Iisus llristos,

a infrint si

a

zdrobit

capul lui

Olof'ern

cel spiritual,

eliberind intreg neamul

omeneQc

e sub tirania si

robia ui. Aceastd

iruinfi asupra

vrajmasului

a

rostit-o

prin

cdn-

tiri

de

latdd.lui Dumnezeu,

astf'el.

,Cd.

mi-a

Jd,cut

mie md.rire

Cel

puternic

;i

Sjhnt este Numele

lu,i. Mila Lui

este in neam

;i

in neam

spre cei ce se

tem de Dh,nsul.

Fd.cnt-a d.rie cu

brahtl

Sdu

Dornnul, risipit-a

pe

cei mAn-

dri cu

cugetul inimii lor. PogorA,ba

pe

cei

puternici

de

pe

scaune

;i

a tndQat

pe

cei

smeriti. Pe cei

fld,md,nzi

i-a umplut

de

bund.tdli; ar

pe

cei bogalf,

-a scos a/'ard de;erli...

(k.1,49

53).

MINUNEA

53

insemnltatea

literei,,N'

Litera

,,A"

de la sfdrsitul

cuvintului

,,lilarit"

ne reaminteste

de

Ana ceastearpf, care.

suferind

cu rdbclare oate

iignirile ;i

dosl-

dirile c vzale cle nenasterea

de fii,

prin

credinll nezdruncinatl,

insotiti

de

post

neintrerupt

si rugdciuni

fierbin{i,

a atras

asupra

ei

binecuvdntarca lui Dumnezeu prin

dezlegareastirpiciunii,

devenind mama marelui prooroc Samuil, si a altor fii si fiice.

Preasfltrta

Fecioarl

Maria; n

suflet, in trup si in nume, &rlt_d.

clar

cdintruneste n fiinta

sa aleasd,

oate

frumusetile si Darurile

rninunate

cu care Dumnezeu

ainzesttat lumea

cereasci

si lumea

pimanteascd.

i lTINUNEA

54

intrarea in

biserici

a Preasfintei Fecioare

la

implinirea

viirstei

cle

trei. ani, Sfin.t-iiPlrinti

loachirn

si

A na,

aduc

a

tcmplu

pe

fiica lor

ca

si

o inchine lui

Dumnezeu

.,V \ UI\

]LE

MAICII DOMNULUI

dupl fdglduinta

datd.

n

acelmoment,

PreasfintaPruncdLurcat

cu

grd.bire,

ingur{,cele 15 trepte de

a intrareaTemplului, eo-

prindu-se inI

sus,

ucrul acesta imind

pe

toatd umea.

MINUNEA

55

Primirea

ei de cltre

Proorocul Zahafia

Arhiereual anului aceluiaera ProoroculZaharia, atdl Sfdntu-

lui

Ioan BotezItorul,

care

vdzind

pe

Preasfinta Fecioafi"Mxia,

a recunoscut-o

I

Ea

este

cea care va deveni

Maica Fiului lui

Dumnezeu,

i

pe

clre L

primit-o

cu urmdtoarele uvinte:

,Vino,

tmplinirea

proorociei

mele Vino, tmplinirea

fi,gd.duinlelor

Domnului Vino,

pecetea

a;ezd,mhntului ui Vino, mplinifea

Tainelor ui

Vino,

oglinda tuturor

proorocilor

Vino, tnnoirea

celor tnuechite Vino, lumina celor ce zac tn tntuneric

;i,

tn

umbra morlii Vino, Dar Nou

;i

prea

Dumnezeiesc,de intrd,

cu bucurie tn Biserica Domnului tdu; acum

tntr-aceasta

de

.ios;

ar

pulin

mai

pe

urntd., n

cea

de sus

;i

neapropiatd".

MINUNEA 56

Introducerea Preasfintei Fecioarei n Sfinta Sfintelor

in

Altarul

Templului

Sfdnt,

numit

SfdntaSfintelor,

nu

avea

voie

sI intre nimeni

niciodatd.,

ecit Arhiereulo singurZ

datd.in

an,

si

atirnci cu

pregdtiri

speciale

i ntr-un nor

de

fum

de tdmdie.

indrdzneala

de

a cllca acest asezdmintse

pedepsea

u

moartea

de

insuqi Dumnezeu. rhiereul ZahariadupA^cea

primit pe

Preasf0nta runcdMaria,din indemnDumnezeiesc,mers

cu

Ea

si a introdus-o

n

Sf0ntaSlintelor, pre uimirea uturor

celor ce

erau de fatd..

MINUNEA 57

Petrecerea a

Templul

Sfint a

Preasfintei

FecioareiMaria

Fiind

adusI

a Templu,PreasfintaFecioafi,

petrecut

aici 12

ani, fiind rinduitl sd locuiascda chiliile destinate

pentru

f'e-

cioare, nde a

nvdlat

sI

lircreze

n timpul liber, mbrdclmintesi

veqmihte

reo{egti

i

arhieresti.

Aici

primeau

si

portia

de hrand

ce se cuvenea

iecdreia. reasf0nta ecioarl

Maria nsi, tot timpul

rdnduit

pentru

rugdciunb

i

citireaSfintelorScripturi, l

petrecea

numai n

Sfdnta

Sfintelor,

unde se arltau

ingerii,

cu care

vor-

lrea, i

dela care

rimea

n

fiecare i spre

seard.,hrand"ngereasci.

35



Protos. NICODIM

MANDITA

MINUNEA

58

O

descoperire minunatd,

Odinioard,Preasfinta

Fecioard

Maria citind

in

cartea Proorocu-

lui Isaia,

a ajuns la locul

cate zice:

,Iatd,,

Fecioara

tn.

pAnfuce

ua

auea

;i

ua

na;te

Fiu

si uor chema

Numele lui

.,Emanoil"

(cu

noi

DunrneZeu)ts.7,14).Atunci aprinzindu-sede focul sfdnt al dragos-

tei

de Dumnezeu

s-a oprit

din citit si aruncdndu-se

u fata a

pd-

mint s-a ugat

cu lacrimi fierb inti,

zicdnd:

,Doa,rnne

Dumnezeul

cerului

;i

al

pd.mh,ntului,

ce

ericitd.

;i

mult

sldaitd, ua

i fecion-

ra, a,ceea

cnre se ua

tnarednici de

acest Mare

Dar.

Ckt

de sld,uit

uafi numele

acelei Fecioard,-Maicd.

lui Dumnezeu

O, Doamne

Cfu de

ericitd,

m-a;

sint[i,

dacd, m-ai fnuredilici

;i

pe

mine sd,

fiu

md.car

cea mai umild.

sluinicd a acelei

Fecioare

preasld.ui-

td.

Oare cdnd ua ueni

A,ceA rente

preasld,uitd

si binecuukntatd,

tn

care Ziditorul

nteu

r)a,cobort

pe

treptele cerului

;i

ua ueni

pe

pd,mAnt,

spre a

se tntrupa

;i

na;te din Fecioara

aceeA

preasld,uitd?Ajunge-ttoi eu oare acele zile fericite ca sd, ud.d e

acel Fiu al

lui Dumnezeu,

intrupat

Om

pentru

ntkntuirea

noastrd,?

O, ureme binecuuhntatd,

de Du,mnezeu

pentru

ntAn-

tui.rea noastrd.,

apropie-te

degrab, cd,ci

tare doresc

a te ueden "

Atunci i s-a

ardtat o lumind mare

si

din

mijlocul

ei a auzit

un

glas,

zicdnd',

,Tu.

uei na;te

pe

Fiul Meu,

pentru

Aceea

altii aor

sluji

{ie,

fiindcd.

tu, iubindu-Md.

pe

Mine,

ai dorit

sd slaje;ti

a,ltora.".Aceasta

a

destdinuit-o

preasfinta

FecioaraMaria, Elisa-

betei, dupl Buna-Vestire

x.

17).

MINUNEA

59

Pirdsirea

Templului

Dupd

rnplinirea

a 12 ani

de

petrecere

n

Biserica ui Dumne-

zeu, Preasfintei

Fecioare

unpreuni

cu celelalte ecioare

de

vdrsta

Ei. se

ceresd

pdrdseascd

emplul

pentru

a

Se

cdsdtori.Preasfin-

ta Fecioarl

le f'ace

unoscutPreotilor,

cd ea nu

poate

si

se cdsd-

toreascl, fiindcd

mainainte

de nastere a fost nchinatd

lui Dum-

nezeu

de

plrintii

sdi, de asemeni

gi

ea a fdglduit lui Dumnezeu

cd. va

tr/ai toatd, viata

in f'eciorie

curttd, si sfdntd. Arhiereul si

Preotii

iind

pusi

a lnare ncurcltura,

nestiind

ce si

laci,

se

roa-

gI

lui Dumnezeu

a

Chivotul

Sfint, si li se rlspunde

de la

Domnul

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

ca sd

caute

un blrbat

vrednic,

cdruia

sd-i

ncredinteze

pe

Sfinta

FecioarI,

sub randuiala

si

chipul

nsolirii

(prin

ogodire)

entru

pilzirea

fecioriei'

- ---.-^,n r z-n

MINUNEA

60

Alegerea

logodnicului

Preasfintei

Fecioare

Pentru aflarcaunui astfelde blrbat

vrednic,

demh

gi de

ncre-

dere,

drept

Ei

emltor

de

Dumnezeu,

fatul

Domnului

a rOnduit,

ca

din casa

Ei

semintia

ui

David

sd, leagd.

2

bdrbali

fdri

femei.

Si

li se

a toiegele

cestora

i dd e

punl in Sfintul

Llta4

9i

bdr-

batul

al

cdrui

toiag

va

inverzi, acela

este ales

pentru a i se da

Fecioara

n

pazd,. rhiereul

Znhatia

alegind

12 bdrbagi

piintre

cure

er^

qi

osif,

bdrbat

drept

i

temltor

de

Dumnezeu,

dtrdn

la

84

de ani),

e-a

uat toiegele

si

le-a dus

n Sfantul

Altar,

rostind:

,,Aratd,

Doa.mne,

e

bd'rbatul

arednic,

cd,ruia

se

cuuine

a logo'

di

pe

Fecionrt".

A doua

zi sco 2nd

oiegele

in Sfdntul

Altar in

prezenla celor

12

bdrbali,

au

gdsit

toiagul

lui

Iosif inverzit,

in

care

timp

si o

porumbild albd

zburind

de

sus n

ios

s-L

a;lezat

pe

toiagul

nverzit.

Atunci

Fecioara, areacumera si orfanl de

amindoi

pdrinlii, s-a

ncredinfat

spre

pnzd,

ptin

logodire,

bd-

trdnului

Iosif.

care a dus-o

t

casa a

din Nazaret.

MINUNEA 61

Buna-Vestire

Pe cind

Sfinta

Fecioarl se

afla

n casa

ogodnicului

sIu,

bdtr0''

nul'Iosif,

iar

Elisabeta,

mama" fintului

loan Botezdtorul

se af.la

inslrcinati

in

luna L

sLSeL,

fost trimis

de

la Dumnezeu

Arhan-

ghelul

Gavriil

cltre

dinsa cu urmltolren

veste

bunl:

,,Bu'cu.rd,-te,

ceea

ce

e;ti,

plind.

de

Dari Domnwl

este

cu tine,

Bi,necuudnfutd

e;ti tu intre femei" . l^r ea vdzindu-ls-a ulburat de cuvintul lui

si cugeta

n

sine:Ce

el de

nchinlciune

poate

sI

fie aceasta?

i

ingerul

i-a zis:

,Nu.

e

teme Marie,

cd,ci

ai aflat

har la

Dumne'

zeu.

$i

iatd

uei lua

tn

pkntece

;i

uei

na;te

Fiu

;i

uei

chema

numele

lui, Iisus.

Acesta

ua

i

mare

;i

Fiul Celui

preatnalt

se

ua

chenta,

i

Domnul

Dumnezeu

ti ua

da lui

tronul lui

Dauid,

pd.rintele

Sd,u,

i

aa

tmpd'rd'fi

peste

casa lui lacob

Cn

ueci

;i

Tmpdrd,lia

ui rut

t'a al'r'ct.

fii;it".

Si a

zis Maria citre

inger:

,,Cu.ftr.

at'i

AceastA,

de areme

ce

eu na

;titt'

de

bdrbat?'

$i

37

36



38

PTotos. NICODTM

N4ANDITA

rispunzind

inge.rul -a zis:

,Du.httl

fint se

ue,

ogori peste

ine

si

plr,terea

celui Preatnalt

te ua

umbri,

pentru

a,ceea,

i

ffintul

cnre se

ua na;te din tine,

Fiul lui

Dumnezeu

se aa.chema.

Si

iatd,Elisabeta, udeniA.

a, A zd,mislit

a bdtrine{ea

ei;i

aceas-

ta este a

$a,sea,

und

pentrut.

ea,,cea numitd.

stearpd,,

Cd. a

Dumnezeu

nimic nu este

cu neputinld,".

$i

a zis

Mafia:

,,fa,t/i

roabaDomnulii, Fie mie dupd, uakntul tiiu " Siingerula ple-

cat de la ea

(tc.1.

26-38).

MINUNEA

62

Preasfinta

Fecioard Mafia

in vizitd,la

Dlisabeta

Si

in

acele zile,

sculdndu-se

Maria, s-a

dus

in grabd.

ri tinutul

muntos,

intr-o cetate

a semintiei lui

luda. Si

a'intrat in casa ui

Zaharia

si a-salutat

pe

Elisabeta. ar

cind,

a auzit Elisabeta

salu-

tarea

Mariei,

pruncul

a sdltat in

pdntecele

ei si Elisabeta

s-a

umplut de Dun-Sfint, si

cu

glas

mare

a strigat si

a zis:

,,Binecut-

uAntuffi

e;ti tu tntre

femei

gi

binecuuinfutr este rodul

pdnte-

celui td.u. $i de unde mie aceasta, cA sd,aind la mine Maica.

Dorunului rneu?

Cd

iatd,

cum ueni

la urechi;le rnele glasul,

salutd.rii

tale,

pru,ncul

a sdltat

de bucurie,fu

phntecele

meu.

$i

fericitd

este aceea

cnre a, crezut

cd,

se

uor

implini

cele,spuse

ei de

la Domnul".

$i

a zis

Maria:

,*Md,re;te

sufletul meu

pe

Domnul,

si s-a bucurat duhul

meu.de Dumnezeu,

Ml,nfuitorul

meu. cd a cdutat

spre smerenia roabei

Sate. Cd. iald, de

acunr.

md,

uor

ferici

toate neamurile.

Cd, mi-a

ficat

mie md,rire

Cel

Puternic

;i

sJtAil"este numele

lui.

$i

ntila lui

in neam

si tn

nea,?n,

spre cei ce

,se

tem de El.

Fdcut-a

td,rie

cu bra[ul, Sd,u;

ri,sipit a

pe

cei

mkndri in,

cugetul inimii

lor,

Coborkt-a

pe

cei

puternici.

de

pe

tronuri

si a tndQat,

pe

cei,

smeri,fi" Pe

cei

fld,rndnzi

i-a uruplut de bund,tdli

;i

pe cei bogali i-a scosafard,,

de;er{i.

A sprijinit

pe

Israel,

slujitorul

Sd,u,

pi gi-a

adus amhtte

,

de

mila

Sa. Precu.m

a

grd.it

cdtre

pd,rin{ii

no,stri,

lui Auraam

gi

seminliei-1t4,,

tt,

ueq.c".

$i

a rimas

Maria impreunl

cu ea cala

trei luni; si

s-a napoiat

la casa

sx.

(Lc.

,

39 s6)

:

MINUNEA

53

Iosif logodnicul

tulburat

de

gdnduri

necredincioase

PreasfintaFecioara

Maria.

ntorcindu-se

acasd upd trei luni.

de la Elisabeta,

itr'. inul osif

a observat

ci este ns#iinatd, si

a

MINUNIIE

MAICII

DOMNULUI

39

inceput

si

fie

chinuit

de

gdnduri

necredincioase

9i

necuvioase,

asupra

ei.

Dar

el,,dreptfiind

;i

neurA'nd

sd

o

ad'deascd',

aoit s'o

tasi

tn

ascuns.

;1,

cugbtand,

el

acestea,

iatd.

ingerul

Domnului

i

s-a

ardtat

in

vis,

grlind:

,,Iosife,

iul

lui

Dauid,

nu

te

teme

a

lua

pe

Maria,

logod,nica

ta,

cd,

ce

s-A

zd.mislit

tntr'tnsa

este de

ta

iuhut

Sft.nt.

Ea ua

na;te

Fiu;i

uei

chema

numele

lui:

Iisus,

cd,ci

El

ua ma,nfui poporul sd,u de pd,cate. Acestea toate s-au

fd,cut

ca

sd

se

pliieascd ceea

ce

s-a

zis

prin

proorocul care

"zice:

,,Iatei

Fecioara,

aa

auea'

n

pAnfuce

;i

ua

na;te

Fiu

;i'

ua

chema

numele

lui

Emanoil,

care

se

tabuie;te:

cu

noi

este

Dum'

nezeu.

Deqteptindu-se

din

somn,

osif

a fdcut

zsa

precum

i-a

po-

runcit

ingerul

Domnului

gi a

luat

la

el

pe logodnica

sa"

1Mt.

,

19'24).

MINUNEA

64

Preasfinta

Fecioard

invinuit[

Ajungdnd

vestea

la Templul

Sfant,

cum

cd

Fecioara

Maria,

,eu

care

dgdduise

cd

gi

va

pdzi

peLnda

moarte

fecioria,

9i

care

pentru aceLStLa fost incredinfat[ bdtrinului Iosif, s,i-acdlcat

ing1duinlu,

au

fost

chemali

am1ndoi

la

iudecatd

in

fala

Sobo-

rJui

JuOb.dtoresc.

Convingindu-se

cd cele

auzite

sunt

confirma-

te

de

ceea

ce

se

vede,

udecltorii

au

certat

pe Preasfinta

Fecioa-

rdMaria

Ei

pe Iosif

logodnicul,

considerhnd

cd

s-au

dcut

vinovali

inaintea

lui

Dumneleu_

Ei

a Bisericii,

prin

cdlcarea

fdgdduinfei.

La

aceste

nvinuiri

Preasfinta

Fecioard

a

rlspuns,

pldngdnd:

,,viu

este

Domnul

Dumnezeul

meu,

cd,ci

sunt

Fecioard'

curatd,

Ei

de

bd,rbat

nu

;tiu,'.

De

asemeni

gi bdtrinul

Iosif

cu

tot

dreptul

dezvinovdtindu-se,

a

rdspuns:

,,Viu

este

Domnul

Dumnezeu,

cd

eu

sunt

cu

totul

ctffAt,

neatins

;i

neuinouat

despre

toate

cele

ce se aud,

;i

se udd. a logodnica n eA'MariA"''.Ltunci Arhiereul

vdzdnd

ctr

tilgdd\iesc

a

fecunoaste

vinovillia

log

a hotlrit

sI

le

dea

sd bea-apa

cettdrii,

sperind

cd

dupl

aceea'

se

va vldi

vinovdlia

lor.

Dar

ei bind

Lpa.

cefidrii,

precum era

prescris in

lege,

nu

au

pd{it

nimic.

Atunci

Arhiereul

Ei

soborul

mirindu-se

gi minunindu-se

de

cele

vilzute,

cum

cd

vinovali

fiind,

nu au

pdtit nimic

rdu,

iau

slobozit,

zicdnd:

,,Deolrece

Domnul

Dum-

nezeu

n-a

Lfdtat

picatul Vostfu,

mergeli

in

pace la

casa

voastrd"

(Numcri

.

I l -

3 l ) .



40

Protos. NICODIM

MANDTTA

MINUNEA

65

Nasterea

Domnului

in zilele

aceleaa iegit

poruncd

de

la

Cezarul

August,

ca sd se

inscrie toatd umea, fiecare n

cetateasa.Atunci au

plecat

si Iosif

impreund

cu Preasfinta Fecioard.Maria,

din Nazaret,

n

Betlee-

mul Iudeii ca sd se nscrie acolo. Dar

pe

cOnderau ei acolo, s-au

implinit

zlleleca sd nascd,si a ndscut

pe

Fiul

siu Cel Unul-Ndscut

gi

L-a nfdgat

qi

L-a

culcat

n iesle,cdci nu mai

era

loc pentru

ei, n

casade oaspeti"

Lc.2,I-7).

entru cd zdmislirea

a

fost

de la Duhul

Sfinq

nasterea

a fost fdrd.de durere si fdrd

pierderea

fecioriei.

MINUNEA

66

ingerul

Domnului se aratd

pistorilor

in aceavreme, n

linutul

acela erau

pdstori

stind

pe

cirnp

qi

fdcind

de strajd noa;ptea.mprejurul turmei lor.

$i

iatd ingerul

Domnului a stdtut ldngd,ei si slava Domnului

a strdlucit impre-

jurul

lor, si ei s-au nfricosat

cu fricd mare. Dar ingerul le -a zis:

Nu vi temeti. Cilci, atd, vI bine vestesc oud bucurie mare, care

va fi

pentru

tot

poporul;

cd

vi

s-a

ndscut

azi Mdntuitor, care este

Ilristos Domnul, n cetatea ui David.

Si acesta a fi semnul: Veti

gdsi

un

Prunc nfXsat,

culcat n iesle.

fi

deodatd s-avizut, impre-

und cu

ingerul, mullime

de oaste cereascd,lduddnd

pe

Dumne-

zeu

si zicdnd,:

,Slaud,

ntru cei de sus lui Dumnezeu

;i

pe pd,-

mknt

pace,

intre oameni bu.nd,uoire "ar

dupl ce

ngerii

au

ple-

c t

de

la ei,la cer,

pdstorii

vorbeau

unii cdtre altii: Sd

mergem

dar

pind,la

Betleem, sd

vedem

cuvdntul acesta

e s-a

dcut si

pe

care

Domnul ni l-a ficut

cunoscut.

$i,

gribindu-se

au venit

qi

au

aflat

pe

Maria si

pe

Iosif si

pe

Prunc, culcat n iesle.

$i

vizindu-L,

au vestit cuvOntulgrdit lor despreacestCopil. Si toli cd|9i uzeau

se

mirau

de cele spuse or

de

cdtre

plstori.lar

Maria

pdstra

oate

aceste cuvinte,

punindu-le

in inima sa. Si s-au ntors

pdstorii,

sldvind

qi

ldudind

pe

Dumnezeu,pentru

toate cite auziserd

si

vdzuserd",

recum

li se

spusese"

Lc.

, 8-20).

MINUNEA

57

intimpinarea

Domnului

Ia opt zile, dupd obiceiul

evreiesc,Pruncul a fost tdiat

impre-

jur

qi

i s-a

pus

nurnele isus,

asa cum a vestit ingerul Domnului.

MINUNIIE

MAICII DOMNUIUI

4T

Dupi

ilceella 4Ode

zile,Pruncul

a fost

adus

a Templudin

leru-

salim

pentru

a

fi inchinat

Domnului

ca intii-ndscut.

Si

n

acel

timp,

iatd,, ra un om

n lerusalim,

anume

Simeon.

Omul

acela ta

drept

qi

temdtor de

Dumnezeu,

steptind

mingiietea

lui Dum-

nezetr,

i Duhul Sfint

era ntr-insril.

Si

i

era

fdglduit

de

a

Duhul

Sfdnt

sd nu vadd

moartel,

pind,

ce

nu va

ve.dea

d

Hristosul

Domnului.Acesta venit n BisericI.

$i

cdndau aduspdrinlii pe

Iisus

Prunculsd

facd. i dupd obiceiul

egii

pentru

Dinsul, el

L'a

luat

n

bralele

sale

gi a

binecuvinatpe

Dumnezeu,

icind:

/.cum

sloboze;te

pe

robul Td,u

Std,pkne

upd'

Cuudntul

Td'u

n

pace,

cd, ud.zurd.

chii

mei mkntuirea

Ta, care

ai

gd'tit-o

|naintea

feyei

tuturor

popoarelotr

lumind, spre

luminareo

tuturor nea'

murilor

;i

slaud,

oporului,

Td,u srael"

1Lc.2,25-32).

MINUNEA

68

T atna frgiduintei

.bltrdnului

Simeon

Ptolomeu

mpiratul

Egiptului vrdnd

a-gi ace

enumenemuri-

tor prin construireaunui grajd de cristal, ilozofii sIi l-au sfdtuit

ca

n locul acelui

grajd

stricdcios, i

tilmdceascd in

cdrlile

evre-

iegti:

Legea

ui Moise

gi

proorociile,

are

sunt veEnice.mplratul

s-a nvoit bucuros

qi

a adus

clrfile sfinte

i

70

de bdrbafi,clrturafi

intelepti, din

Israel, ntre care

era

Ei

dreptul

Simeon.

Ptolomeu

le-a dat

7O

de

case, dgind

in fiecare casd"

ite un invdlat elin,

ca sd

ucreze a tdlmdcirea dr{ilor

sfinte,din

limba evreiiscd,

n

limba elini,

ffud a se

vedeaunii cu allii

pdnd

a terminare.

Dup[ ce

au sprdvit,

mplratul d0ndu-le ani

gi daruri multe,

le-a

ngdduit a se duce

n Palestina.Mergind ei

pe

calese ntre-

bau

unii

pe

allii desprece aq

vilzut si cunoscut n Scripturile

pe

carc e-a"dlmdcit

qi

scris.Unii spuneau

nele, allii altele.

Dreptul

Simeon

e-a spus:

,ELt.

flt aflat tn cartea

Proorocului Isaia un

loc und,ezicia:

,,fntd,,

Fecioara fu

pilnfuce

ua Aaea

i

ua na;te

Fiu

;i

uor chema

Numele lui Emanoil".

Eu insi m-am

ndoit,

cum

poate

zlmisli

si

nagte o

fecioafi, negtiind de birbat?

Am

vrut

si

rad cu cufitaEul

uvinteleacelea

roorocesti,

ar ngerul

Domnului

mi s-aardtat

si m-a mpiedicatale

rade,gi

finindu-mi

de mind, mi-a

zis:

,SimeoAne,

ufii

necredinciosfafd' de cele

scrise, a cd,ror

mplinire

o

uei

uedea.

Tu nu uei muri

pAnd'

ce

nu uei uedea

pe

l{ristosul Domnului.

Care se

ua napte din



43

2

PTotos.

NICODIM

MANDTTA

Fecioara

aceasta

proorocitd'i

ingerul

s-a flcut

nevdzut. incd

indoindu-rnd

;i

pricindu-md

cu

adevdrul

acesta

proorocesc,

o

palmd

nevdzltd,

(Dan.

)

md

loveste

peste

obraz,

Ei

am

auzit

pe

cineva,

zicindu-mi:

,,Pentru,

cd.

n-ai crezut

Scripturii,

nu uei

gusta

moartea

pAnd,

nu

aei

uedea

Si

lua tn

bra[e

pe

Hristosul

Domnuhti".

Si

iati

cdamfost

silit

aldsasd

se scrie

aEa um

l-am

aflat acest uvdni proorocesc.Eu insd tot md indoiesc

de cuvin-

tul acesta.. .".

Mergind

ei cu

tolii inainte pe

cale

gi

trecind

pe

marginea

unei

ape rnari,

dreptul

Simeon

si-a scos

inelul

din

deget si

aruncindu-l

cdt

a

putut

mai

d,eparte n largul

mlrii

a zis:

,De

ua

fi

adeud.rat

cd o Fecioard,

Jiird,

de bdrbat

uq zd.misli,

intrupa

;i

na;te

prunc,

sd,mai

uind,

ard,;i inelul

acesta in mkna

n eA,".

Cdlltorind

ei inainte,

foarte

mult,

cind s-a

nserat

au aflat

pe

marginea

apei

aceleia,niste pescari

vinzind pe$te.

Toti

dascilii

aceia

siau

cumplrat

peste

pentru

gdtit,

asijderea.

;i

Simeon.

Spintecindu-si

qi

el

peqtele

cumpdrat,

a zflat

inelul

siu in inte-

riorul pegtelui.Aceastavdzind-o el s-a spiimdntat, si povestind

cu de-amlnuntul

taate,

a crezut

din

toatd" nima

si cu

tot sufle-

tul,

cuvintele proorocesti.

Treclnd peste

vdrsta vietii

sale,

gdr-

bovit de multimea

celor

360

de

,ani,

venea

des naintea

Domnu-

lui qi

sta mult in

Bisericd,

rugandu-se

ui

Dumne

zeu ca,

sd milu-

iascd

unrea,

zbdvind-o

de tirania vicleanului

diavol.

\'edeti?

Mdcar

cI-l certase

cu

palma

aceea

nevdzutd,

el totusi, nu

s-a

depdttat

de Sf0nta

Bisericd;

ci

intotdeauna

Venea si

se ruga

cu credin-

ciosie

pioasd

ui

Dumnezeu,

asteptind

cu

ardoarc rndngiierea

lui

Israel prin

irnplinirea

acelei

proorociri.

MINUNEA

69

Sabia indurerdrilor

Iar

Iosif

si mama

Lui

se mirau

de ceea ce

se

vorbea

despre

Prunc.

Si a

binecuvintat

Simeon

si

a zis cdtre Maria,

mama

Lui:

,,Iatd,,

Acesta

este

pus

spre

cd.derea

;i

spre ridicarea

multora

din Israel

;i

ca

un senr,n

care

ua. stArni tmpotriuiri,

;i

prin

Su,fletul Tdu

ua

trece

sabie,

ca sd. se

descopere

gAndu,rile

din

m,ttlte

nimi

ec.

2,33-35).

ceastdproorocie

a sabiii ce-i

va strd-

punge

inima,

s-a implinit

in

nrod

deosebit, in

timpul

cind

Preasfhnta

Ndscltoare

de Dumnezeu

si

Pururea Fecioara

Maria

a

MINUNITE MAICII

DOMNUTUI

vdzut:

patima,

rlstignirea,

molttel

si

ingroparea

Preadulcelui

sdu

Fiu, Domnulnostru

isusHristos.

MINUNEA

70

Maica

Domnului

gi

Magii

Dupd

naqtereaPruncului

isus,

pe

cer, deasupra

eqterii

s-a

ardtato steastrllucitoare c re lumina si ziua,ardtdndocul unde

S-anlscut

Mesia.Aceastd

stea

a. ost

vdzutd

si in

tlrile

pdg0ne

dinspre

dslrit. Cei

rei Magidin

acele

lrfi,

cunoscOnd

i

nlele-

gdnd

cd acenstd

stea

minunatd

vesteqte

nafterea

unui

mare

implrat,

Izbdvitorul

umii, Mesia

el

vestit

de

Prooroci,

regltin-

du-se e drum

gi

udnd

cu ei daruri

scumpe,

ornesc

ntr-o

ungd

si anevoioasd

cdldtorie,

pentru

a afla

gi

a se

inchina acestui

Pruncminunat.

Aiungind

a Ierusalim

ei au ntrebat:

,Unde

este

regele

ludeilori Cel ce S-a

nd.scut?

Cd,ci

am ud'zut

la Rd'sd'rit

steaua

ui

;i

am

uenit'sd

ne tnchind'm

u'i". Si

auzind,

egele

Irod s-a ulburat

Ei

ot Ierusalimul

u el. Si,adunind

pe

tofi arhie-

reii

;i

cdrturarii

poporului,

a

intrebat:

Undeestesd se

nascdHris-

tos? ar ei

iau zis: n Betleemuludeii,cd asa ste crisde prooro-

cul:

,Si'tu,

Betleeme,

dmintul ui Iuda,nu

egtinicidecum

el mai

mic ntre cdpeteniile

ui

Iuda, cici din

tine va ieEi

Conducdtorul

c

re va.

pagte

pe poporul

meu

[srael".Atunci

Irod a chemat

n

ascuns

e

Magi

si a aflat de

a.ei lmurit,

in ce'vremes-a

ardtat

steaua.

$i,

trimi 2ndu-i

la

Betleem,

e-a

zis:Mergefi_ i

cercetali

cu de-amdnuntul

despre

Prunc

;t,

dacd'

il ueli afla,

uestifi-mi

;i

mie,

ca,

uenind

;i

eu, sd.md, nchin

lui.

Iar

ei,

ascuhAnd

e

rege, au

plecat

;l

iatd, steaua

pe

care

o udzuserd.

n Rd'sdrit

rnergea

naintea lor,

pdnd.

ce a

Eenit

;i

std.tea

easupra,

unde

era

Pruncul.

$i,

ud,zdndei steaua,

s-au bucurat

cu bucurie

foarte ma,re.$i, intrhnd tn casd., u ud,zut e Prunc tmpreund

cu Maria,

f/rnn

a lui,

;i

cd,zhnd

a

pd,mhnt,

s-a,u.nchi,nat

u'i;

;i

deschizhnd

uistieriile lo4 l-au adus

ui daruri: aur,

td'mfie

;i

smirnd,.

ar

luknd tn;tiinfare in

uis'sd,na se mai

intoarcd

Ia lrod,

pe

attd

cale

s-au d.us n

lara

lor"

(Mt.

, z r2).

MINUNEA

71

Uciderea

pruncilor

lar cdnd

rod a

vdzut ci a fost amigit

de

magi, s'a

miniat

foartesi, rimitind

a

ucis

pe

ofi

prunt i

('itre

rau n Betleem

i



Protos.

NIC'ODIM

MANDfTA

in

toate hotarele

lui,

de doi

ani

Ei

rnai

ios,

dupi timpul

pe

care

il aflase

de la Magi.

Atunci

s-a mplinit

cuvintul

spus de la lere-

mia Proorocul:

,,Glas

n

Rama

s-a auzit,

ph,ngere

pi

thnguire

multd; Rahila

plkngea

pefii

sdi

;i

nu

uoia

sd se mAngAie,

pen-

tru cd.

nu m.ai su,nt"

(Mt.

, 16-18).

MINUNEA 72

Fuga

in

Egipt

nupA plecarea

magilor,

iatd

ingerul Domnului

se aratd n vis

lui losif,

zicdnd,:

,Scoald-te,

a Pruncu,l

;i

pe

nxan

A

lai

;i

fugi

tn Egipt

;i

stai acolo

phnd

ce-li uoi

spunq

fiindcd.

Irod

are sd

caute

Pruncul

ca sd-L

ucidd,".

Si Iosif scul2ndu-se, luat

noap-

tea

Pruniul gi pe

mama Lui

si

a'plecatin Egipt:

$i

au stat

acoio

pdnd,la

moa"rtea

ui

lrod; ca

sd se mpli neascd

cuvintul

spus de

Domnul, prin proorocul:

,,Din

Egipt

am chemat

pe

Fiul

Mett".

Dupd

molrte^

lui Irod,.iatd

cdingerul Domnului

s-a ardtatin

vis lui

losif, in

$gipt,

si i-a

zis:

,ScoAld,-te,

a Pruncul

si

pe

ma-

ma lui ;i mergi enpd,mdntul lui Israel, cd,ci au murit cei ce

cd,utau

sd, a aia{a Pruncului",

Iosif

sculindu-se,

a luat Fruncul

qi pe

mama

Lui

gi

a venit

in

pdm0ntul

lui Israel.

Si, auzind cd

domnesteArhelau

n Iudeea,

n locul

lui Irod,

tatdl sdu, s-a emut

sd

meargl

acolo si,

lu0nd

poruncd

in vis,

s-a dus in

plrtile

Galileei. Si

a

venit

si a locuiLin

orasul

Nazaret,ca

sI se implin-

eascdceeace

s-a

spus

prin prooroci,

cd"Nazarinean

e

va

chema

(ML

2, r3-r5,

9.23).

MINUNEA

73

Iisus

la 12

ani la Ierusalim

Plrinfii

Lui, n fiecare

an,

se duceau a

sdrbdtoareaPagtilor, a

Ierusalim. ar

cind

a

fost El

de 12

ani, s-au

suit

a Ierusalim,

dupd

obiceiul sdrbltorii.

Si sfirsindu-se

zilele,

pe

cdnd se

ntorceau

ei,

'Copilul

Iisus

a rdrna'sn Ierusalirn

si

parinlii

tui nu stiau.

$i

soco-

tind

ci este mpreunl

cu tovardqii

lor

de drum, au venit cale

de o

zi, cdttindu-L

printre

rude si.printre

cunoscufi.

9i

negisindu-L,

s,au ntors la Ierusalim,

clut0ndu-L.

ar dupd trei zile

L-au aflat

in Templu,

sezind in miilocul

invdfitorilor,

ascultindu-i

qi

intre-

bOndu-i.

$i

topi Carcil ̂ uzeau

se nrinunau

de

pricepereaqi

de rds-

punsurile

Lui.

Si,

vdzindu-L,

rlmaserd

uimiti, iar mama Lui a zis

MINUNIIE

MAIC'II DOMNUIUI

citre El:

,,Fiu.le,

de ce ne-ai

jd,cut

noud, a;a?

Iatd', tatdl Td,u

i

eu,

Te

cd,utam

ingrijora{i'i

$i

El a zis

cdfte ei:

,,De

ce

era, sd,Md'

cdutafi? Oare

nu

;tiafi

cd'

in cele ale

Tatd'tui'Meu trebuie

sd'

fiu?"

Dar ei n-au inleles

cuvintul

pe

care.

Le-a spus

lor.

Si

a

cobordt cu ei

qi

a

venit in Nazaret

gi le era supus.

ar mama Lui

pdstra

in inima ei

to te aceste

cuvinte.

Si Iisus sporea

cu

infelepciunea

;i

cu

virsta,

si cu harul

la Dumnezeu

$i

la oameni

(Lc' ' 4L-52)

MINUNEA 74

Maica Sfinti

cu

Fiul ei la

nunta din

Cnna

FIc0ndu-senuntd

in Cana Galileei,

era si mama

ui Ii sus acolo.

Si a

fost chemat

si lisus

gi

ucenicii SIi

la nu{rtd. Si

sfirqindu-se

vinul, a

zis mama lui

Iisus cdtre El:

,,Nu

nxni Au, uin".

A

zis ei

Iisus:

,,

Ce

este

Mie

;i

tie,

femeie?

incd n-a

uenit ceasul Merr".

Mama Lui a

zis celor ce slujeau:

,Faceli

orice ud.aa

spune". Si

erau acolo

qase

vase de

piatrd,,

puse pentru

curltirea ludeilor,

care luau

cite doud sau

trei vedre. Zis-alor

Iisus:

,,

Umpleli aase'

le cu apd". Si le-au umplut pini sus. Si le-a zis lor: ,.Scoateli

acium

;i

aduceli nunu.lui".

Iar ei

i-au

dus.

Si cdnd nunul a

gus-

tat Lpa care

se fdcuse

vin

gi

nu

ttia

de

unde

este, ci

numai slu-

iitorii

care scoaserd

pa

stiau, a chemat

nunul

pe

mire

si ia zis:

,,Orice

om

pune

inthi uinul cel bun,

;i

cdnd se amefesc,

pune

pe

cel mai

slab. Dar tu

ai

linut

ainul cel bun

pAnd

A.cu.rn".

Acest nceput al

minunilor l-a

fdcut Iisus in Cana Galileii

qi gia

ardtat slava

Sa;

s,i

ucenicii Sdi

au crenJt n El

ltoan

,r-LL).

MINUNEA

75

Maica Preacuratil gi fualii Domnuliri

Maica

Domnului, vdzdnd rdutatel;i ura clrturarilor

qi

farisei-

lor, era coplesitl de

iubire

qi

de

ingrijorare

pentru

soarta iubitu-

lui sIu Fiu, Iisus

Hristos. Fralii Domnu lui,

care

se

numeau: acob,

Simeon,

uda

,si

osif logodnicul,

ndsculi din cdsdtoriacu Salomia,

fiica lui

Agheu, fratele lui Zaharia

Preotul, nu

vedeau

cu ochi

buni

activitatea

si minunile Domnului

Iisus Hristos. De aceea,

considerind cd. deplqit

limita, stdruiesc

pe

ldngd Maica

Domnu-

lui, si vin impreunl spre a

incerca sd-L

convingd, ca El sI-qi

schimbe comportarea.

$i

incl vorbind

El rnullimilor,

iatd,

mama

45

44



46

Pr"t"t.NfCODM

;i

fratii

Lui stdteau

afard,,

dutind

si

vorbeascd

u

el. Cineva -a

zis: atd,

mama"

i frafii

Tdi stau

afard,,

lutOnd

sd-si orbeascd.ar

El a

zis:

,Cine

este

mama

mea si

cine suntfrafii

Mei?"

Si ntin-

zind

mina

cltre

ucenicii

Sfi, a zis:

,Iatd.

nta.tna

Uea

;l frapl

Mei.

Cd, oricine

ua

face

uoia Tatd,lui

Meu

celui

din ceruri,

acela

mi este

rate ;i

sord

;i

mAmd"

(Mt.

12,46.50),

Domnul

cunosc0nd

ainainte g0ndurile

gi

ntenliile

cu care

ei au venit,mai-naintede a incerca,e-adaturmltorul rlspuns:

,,Cine

ace

uoia

Tatd,lui

Meu

celui din

ceru.ri, mi

este

rate

si

sord.;i

mamd'

iar cine

nuface

uoia ui, cu'nimic

nu

sefolo-

se;te

de aceastd

calitate"

(vczi

Tilt.

Tcofilact,

i

V.

Sf. 9 iunic).

MINUNEA

76

Maica

Preciitl

urmeazil Fiului

sdu

pdnd

la.moarte

Maica

SfintI

auzind"si vlzind pe

clpeteniile

Iudeilor

fdcind,

sfat sI-L

piardd.,

i

cdnd il

aude chiar pe

insu;i

Fiul

ei iubit

preves-

tindu-gi

mozrtea.

Sa,

se umple

de mai

multd ingrijorare.

Aceasta

o silea

a merge

dupi el

qi

a face

tot ce-i

std in

putinfd

spre a

nu-L ldsa sd"cadd"n miinile miniite de singe ale cdpeteniilor

poporului

sdu.

Sabia

prezisd,

e dreptul

Simeon ncepe,

ncet

dar

dureros,

sd-i strdpungl

inima

ei,

cea"

linl

de negrditd

ubire.

MINUNEA

77

Maica

Preasfintl

cu

sfintele femei

la moartea

Fiului

siu

Maica

Domnului,

a" eptezentat

cel mai

sublim

dag,ce l-a

putut

oferi omenirea

lui Dumnezeu,

qi prin

care, Fiul

;i

Cuvintul lui

Dumnezeu

S-a

pogorit

la noi,

si S-a icut

Om, iar

Ea

a devenit

Nds-

cdtoare

de Dumnezeq

rdminOnd

pururea

Fecioard.

Dar

pentru

aceastd.

inste

qi plinltate

a darurilor

de c

re

s-L

bucurat Maica

Preasfdntd,

a trebuit

sd, teacd

prin

cea mai

cumplitd. si

arudtoarc

durere, ce a putut sd ncerce si sd guste vreo fiin{d omeneascd,

in

existenta

sa. Datoritd

iubirii

gi

sensibilitdtii

sale fecioresti,

si

de

Maicd

totod,atd,,

simfit

qi

a trdit intrega

suferinfd

a

scumpu-

lui

sdu Fiu,

pe

tot

parcursul

Calvarului gi

al rdstignirii pe

Cruce,

pind

in

clipa

cind a incredinfar-o protecliei

Ei

puitArii

cle

grijd,,

a

ucenicului

Sdu ubit, feciorelnicului

oan. Dar in

aceste

clipe atit

de

grele

pentru

Maica

Preasfdntd,

de nepreluitd, valoare

a fost

prezenta

Ei

dragostea emeilor

mironosite,

care au

sprijinit-o

qi

nringiiat-o

neincetat.

MINUNEA

78

Nlaica

Preasfintd

si

cu mironositele

la

pogorirea

de

pe

Cruce a

Domnului

Dupi

ce Mintuitorul

qi-adat duhul

pe

Cruce,Vineri

a ceasul l

noullea,

osif din Arimateia,

a mers

si a cerut

de

la Pilat,

rupul

Domnului spre

ngropare.

Pilat i-a

aprobtt

cu uqurinfd,

qi

intor-

cindu-sepe Golgotl, ^juta;tde Nicodimgi de alli credincioEi,

impreundcu sfintele

emei,au

cobordt

cu

griil

trupul

Domnului

de

pe

Cruce.

Pregdtirea -a

dcut

n mare

grabd',

dci

ziua era

pe

sfirsite

si a doua

zi erau Paqtile,

are

interziceau

rice

lucru,

dupi

apusul

oarelui.

n acest

imp,

MaicaPreactratd

rimind

;i

sdrutOnd

e

Preadulcele

Iu

Fiu,

vlrsa

piraie

de

lacrimi,

tin-

guindu-se stfel:

,Va,i

tie,

Preadulcele

meu

Fiu lisuse,

cum md'

uoi

atinge de

Trupul

Td'ucel nestricd'cios?

i

cu

ce mAini

Te

uoi

pune

in

mormknt?

Fiul

meu iubit O

nd,deide

i

o uiald'

Te

auearn

e

Tine, Std,pdne,

i

Acrrrn,

uai mie,

Iumina

mea, cd'

md'

add lipsitd,

de

Tine.

Vai mie,

Fiul meu

Dureri

;i

necazuri

coukr;itoare n -a,uaflat, ud,zdndu'Temort pe Tine, Care ai

|nuiat

pe

cei morli

A;fi urut

mai bine

sd mor

eu in'aintea

Ta

Vai mie,

dulcele

meu

Fiu

Cd

rdu'mi se

rd'neste nima

;i

toate

cele dinduntrlt.

meu.,cd,

nu Te mai

pot

uedea

a;a mort. Acum

ci.nd

Te ud,d

e

Tine,

bhndule

Fiu, bunule

Dumnezeu

i

milos'

tiue Doamne,

d.rd,

md.rire,

d,rd,

suflare

;i fd'rd'

de chip,

md'

miri

plkng;i

md, hnguiesc,

inkndu-Te

ASa,

u//t' n'a,m

gdndit

niciodatd,

sd.Te

ud,d Vai mie,

Fiul meu;i

Dumnezeule,

entru

ce ai

apus

de a ochii

mei?"...Acestea

i

altele

multe ziceaMaica

Sfdntd

pldngind

cu

amar.

MINUNEA

79

MaicaPreacurati gi cu mironositele

la

ingroparea Domnului

Dupdce auP.icutpregdtirea

mpusl de

ege

Ei

de

respectul

i

dra-

gostea

e-oaveau

u tolii

fztd, e Domnul,

vdrsind lacrimi dindes-

tul, ziu

idicat

qi

condus

rupul

neinsufle$t,

preo

gridini

apropi-

atil,

undese

af.la n

mormdnt

nou, ce aparfinea

ri

losif,

gi

care

l-adlruit

pentru ngroparea

Domnului.

DupI ceL-au Eezat

icicu

grijl

Ei

cu

nespusd

ragoste

i

intristare, cu

greu

s-audespdrfit



48

PTotos.

NICODIM

MANDTTA

MINUNILE

MAI(III

DOMNUIUI

oeni,

precum.

-a,li udzut rnergAnd

A cer". Atunci ei

s-au

ntors

la Ierusalim... i

cind au

ntrat,

s-au

uit

n camera

e sus,unde

locuiau:Petru si Ioan si

lacob,

Ei

Andrei, Filip s i Toma,

Vartolo-

meu si Matei,

acob

al

lui

Alfeu

;i

Simon Zelotul

Ei

Iuda

al lui

Iacob.Tofi

aceEtia,ntr-un

cuget, tdruiaun rugiciune mpreunl

cu

femeile

si cu Maria,

mam lui lisus,

qi

cu fralii Lui"

1E.lp.

,

Lr-14).

in

diminea{aDuminicii, cdnd s-au'implinit

SO

O.

'zile

de la

invierea Domnului si zece zile de la inillarca Sa, Maica Dom-

nului

era

impreunl

cu Sfinlii Apostoli si multi

credinciogi,n

aceeaqi

asdunde s-a dcut

Cina cea de Taind,. tunci

deodatd,,

din

ce4 s-a

d,cut

un uu.iet,

ca de sulflare de

uhnt ce uine

repede,

i

a

umplut toatd casa unde;edeau

ei.

$i

s-au

umplut

toli de

Duhul Sfi,nt

;i

au inceput

sd,uorbeascd n

alte limbi,

precum

le dd,dea or

Duhul a

grd,i" (F.

Ap.2, -4).

MINUNEA

82

Nlaica

Domnului

a filcat apostolat

Sfinlii Apostoli

au ucrat n Ierusalim

weo L2

ani, avlnd in

mii-

locul or si in s fatul or, pe PreacurataMaicd.Pentru mplinirea

poruncii

Mintuitorului:

,,||,Iergeli

n toatd, umea

;i

prediCali

Euanghelia

a toatd

zidirea". SfinqiiApostpli

adunali

n sobor,

dimpreund

cu

Preacurata

Maicd,,

u tras a sorti,

pentru

a ved.ea

ce aturi ale umii le

va rdndui Domnul

iecdruia,

I

propovlduias-

cI Sf. Evanghelie.

i ia

cdzut

virul

sau

Georgia.Dar,

primind

mai

apoi

vestire

de la ingerul

Domnului,

-a .dcut

unoscut,

I

aceastd.aturd, dmine

sub

proteclia

F,i,

dar voia lui

Dumnezeu

este si meargdsd lumineze

mai

intdi altd"

aturd,a

pdm0ntului.

Lazdr

cel

mort gi inviat

a

patra

zi

de

Domnul,

fiind

urmirit

de

vrljmasii Domnului

spre

a fi omorit,

a

fugit

in

Cipru. Pavel

qi

YarnavaLvandmare

dragoste, i

dorind sd

o

mai vadd, e

Maica

Domnului, a scrissi a rugat-o I vind Dinsa a Cipru,cdciel nu

putea

sI

vind

din cauza

elor ce-l

urau de

moarte.

Maica

Preasf2n-

ti ia rd,spuns

I va" eni,

dar sd-i

rimitl o corabie,

ucru

pe

care

Lazdr

-a

qi

fdcut.

Pregdtindu-se

e

plecare

i

u2nd si

pe

Sf. oan

Evanghelistul,i

alli

ucenici redincioqi

mpreuni

cu sine,

au

ple-

cat

spre

C,ipru, llltorind

in

liniqte.

Dar dupi

un timp oltecare,

prin

voia lui Dumnezerr,

-a"

ornit

o furtunl

puternicd

care -a

inspdimintat

pe

to i,

qi

care urtund"

abdtutcorabia,

este

oia

lor,

spre

poalele

muntelui Ascalon,

adicd, thosul

d,e

astdzi.

49

de El.

Au

privdlit

o

piatrd,

mare peste

uqa

morm2.ntului,

ar

cdr-

turarii

;i

fariseii,

de frici

sr

nu fie

furat

Trupul

Domnului

din

morm2nt,

au

sigilat

ntrarea

gi

au

pus

de

pazd,

sutd

de

ostasi.

MINUNEA

80

'

Bucuria

Maicii

Sfinte

la

invierea

Fiului

sIu

Dupd

aceste

rei

zile

de

cumplitd

suferinfr

pentru

Maica

prea-

sfdntd, atd" d" n zorii zilei a treia, Fiul sru preaiubit, Domnul

nostru

isus

Hristos,inviazd.

in

morti,

si

ese

afard"

in mormint

fdrd,

d,

eapiatra

a

o

parte,

sau

sd

strice

igiliul,precum,

ind

a

venit

in

lume ndscindu-se

din

preacurati

Sa

Maicd,

i-a

ltdzit

nestricatd

ecioria.

in

acel

imp,.l\{aria

Magdalena,Maria,

uma"lui

acob,

i

Salomia,

au cumpdrat

miresme,

i

veneau

a sd-l

ungd

1Mc.

6,

D.

,,Dat

iltd,

s-a dcut

cutremur

mare)

r ingerul

Domnului,

obordnd

din

cer

gi

venind,

z

prdvdlit

piatra

si

;edea

deasupra

i.

si infdlisarea

ui

er^

ca fulgerul

gi

imbrdcdmintea

ui

albr

ca zdpada,.

i

de frica

lui

s-au

utremurat

trdjerii

si

s-au dcut

a,morfii.

ar

ingerul

ds-

punzdnd,

a zis femeilor ,flu ud temeli cd ;tiu cd, e Hiistos cel

rd'stignit

l

cdutali.

Nu

este

aici:

cdci

s-a

sculat

precurn

a zis;

uenili

de uedeli

ocul

unde

a

zd,cut.

gi

degrabd,

mergh,nd,

puneli

ucenicilor

rui

cd

s-a

sculat

d,in

mlorli

;l

l,ata

,a"*erg"-

tnain-

tea

uoastrd'

n Galileea;

acolo

tl ueti

uedea.

atd.

u-am

spus

aoud.".

rar plecind

ele

in

grabd"

e la

mormdnt,

cu

fricd gi

cu

bucurie

mare

au aletgat

sr vesteascd

cenicilor

Lui.

Dar

cdnd

mergeau

ele

sd

vesteascd

cenicilor,

atd

Iisus

le-a

ntdmpinat,

ziiandi

,,Bucurali-ud "

ar

ele

apropiindu-se,

u cuprins

picioarele

ui si

i

s-au nchinat.

Atunci

Iisus

le-a

zis:

,Nu

ud

tem,eti.

Duceti-ud,

i

uestili

fralilor

Mei

ca

sd.

meargd,

n

Galileea,

;i

acolo

lld.

,o,

uedea".1Mt.28,

-ro;.

Vestea

nvierii

Domnului,

dusd e femeilemironosite,a umplut

de o

negrditr

bucurie

pe

Maica

preacuratd".

MINUNEA

81

Duhul

Sfint

S-apogorit

si

peste

Maica

Domnului

Preasfinta

Ndscrtoare

e Dumnezeu,

mpreund

u

sfintii

Apos-

toli si

_cu

ceilalli

trati,

au luat parte

la indltarea

Domnului,

pe

muntele

Eleonului,

unde

li

s-aru

rdtat

doi ingeri

imbrdcati

n

haine

albe,

care

e-au

zis:

,

Bd:rbaligalileeni,

de ce

stali

priuind.

la

cer?

Aqest

isu,s,

care

S-a udltalde

Ia uoi

la

ce4 o'rt1"t

o

;1.



50

Protos.

NICODIA4

MANDTIA

indlfime,

capi$tea

dolului

Apolon.

Diavolii

ce ocuiau

n

acest

dol,

fdceau

ot felul

de

nziluciri,

ce

plreau

minuni,

pentru

a inqela po-

porul,

si vesteau

ghicitoreste

multe

lucruri

ce se

intimplau

in

viitor.

Pe mdsuri

ce corabia

se

apropia

de

tirmuri,

diavolii ce ocu-

iau

in idoli

au inceput

sd cunoascl

;i

sd simtd,

apropierea

Maicii

lui Dumnezeude aceste ocuri, si izgonirea;i pedepsirea or, pen-

tru

care

ei au nceput

de

niprasnd

si rdcneascd

nfiordtor.

Diavo-

lul

cel mare

ce locuia

n

idolul Apolon.

fiind

silit

de Dumnezeu

a

strigat

in

gura

mare

cu glas

omenesc:

,Oarnenilor

popoarelor

Brtr0ni,

bdrbali

si

copii Alergafi

la

limanul

lui

climent si

prirniti

pe

Maria,

Maica

Marelui

lmpdrat

Iisus

Hristos, Dumnezeu-Cuvdn-

tul".

Astfel,

{emonii

care

erau in idoli,

fiind

siliti

de

puterea

lui

Dumnezeu,

contrar

vointei

lor,

md.rturiseau

adevdrul

inaintea

lumii.

DupI

cuvintele

acestea

ale

demonilor,

idolul Apolon

s-a

rupt

din indlfimea

locului

sdu,

qi

cu

diavolul

cel mare

ce locuia

intr-insul,

dimpreunl

cu o

coamd

de

piatrd"

in munt€,

s-au

prlbu-

sit in rnare. Poporul, auzind,si vdzdnd,acestea,a venit la firmul

mdrii

;i

aici a intdmpinat pe

Maica

Domnului,

cdreia.

u

totii i

s-au

inchinat,

si

au rugat-o

sI le

spund

despre

F'iulsdu,qi

despre rlscum-

pdtarca

neamului

omenesc

e

s-a lcut

prin

El. Atunci

Maica

pre-

cista

povestindu-le

cu multd

dragoste

oate

cu

deamlnuntul,

au

cteznt cu tofii

in rdscumpdrarca

si iertarea

ce ne-a ost

adusd

prin

Fiul lui

Dumnezeu,

Domnul

nostru

Iisus Hristos, qi

s-au

botezat

cu

tolii in numcle:

TatIlui,

si

al Fiului gi

al

Sfdntului Duh,

punin-

du-le

plstor

sufletesc,pe

unul

din ucenicii

ce

se aflau

cu Ddnsa

pe

corabie.

ar la

desplrtire

Maica Preasfdntd,

rostit

cu fafd

lu-

minatd,,

aceste

cuvinte:

,,Dnru.l,

ui

Dumnezeu

sd,

ie

peste

locul

q,cesta

;i

asupra

celor

ce uor

uielui

aici

cu credin{d,,

cu

eulauie

;i

cu dragoste,pdzind poruncile Fiului

;i

Dumnezbului

meu.

$i

toate cele

trebuincioase

uietii

pd.mhntu;ti

le uor

auea

cu

tndestulare

;i

pu{ine

osteneli,

uieluitorii

pio;i

ai acestui

loc;

uia[d,

cereascd. i se

uA.ddrui

;i

m.ila Fiului

na se

ua

ridica

de

la

ddn;ii

Fand,

la

ffir;ihtl

aeacu.rilor.

Iocului

acestuia Eu

ti

uoifi

apd,rd.toare

sifier

binte

mijlocitoare

pentru

dansul

cd.tre

Dumnezed,

si

pentru

cei

ce uor

petrece

aici

dupd,

uoia

;i

pldcerea

Fiulu.i

mett, Hristos

Du.mnezeu-Cuuhnful"

(proschi.

l

sf.

IU.Athos

edit.

1856,

Buc.).

MINUNILE

MAICII

DOMNULUI

LA

ADORMIREA

EI

MINUNEA

83

ingerul

aduce

vestea

Adormirii

intr-o

zi,

Preasfdnta

Ndscdtoare

e

Dumnezeu

era

tristd,

pen-

tru

cd

nu

mai

vedea

pe

Hristos

Fiul

sdu,

si

plingea cu dor

ca

si

poiltd vedea

fntaLui.

intr-acel

ceas

s-a

ardtat

ngerul

intr-o

lumi

nd.mare Ei -a zis: ,,Deastdzi in trei zile, uei i luatd din trup,

cd,ci

Fiul

tdiu

te a;teaptd'

ca

dor,

pe

tine

Maica

Lui"

(x.44).

MINUNEA

84

ingerii

cu

stilP[ri

de

finic

Cdnd

a

venit

vremea

sd

moatd

Precista,

yau

Lrilt1t

ingerii

cu

stilpdri

de

finic

pe

care

le-au

adus din

Rai.

Precista

a

poruncit

ca

acele

stilplri

sd

se

poarte la

ingropare

inaintea

ei,

intrucdt

stilparet

infloritd,

insemna

ncoronarea

fecioarei

6.

45).



PTotos. NI6'ODIM

MANDITA

MINUNEA

85

Certarea si miluirea Iudeilor

necredinciosi

la

Adormire a Maicii

Domnului

in vremea

n care

a

voit Domnul nostru

Iisus.Hristos sI mute

din lumea aceesta"

e

Maica

Sa cea cu totul Preasfinti,

la viala

cea cereasci si preafericitd,ca sI impdrifeasci cu Dinsul vesnic

dupd

cum

i

se cuvenea,a

poruncit

ca sd se adune

Apostolii

-

din

toatl lumea

de

pe

unde erau risipiti,

propovdduind

cuvintul

cel

de mdntuire

-

in

satul Ghetsimani,

unde era Preasfinta, ca s-o

n-

mormAnteze.Atunci

dar, cu Dumnezeiasca

oie

gi

chemare, au

rdpit norii si

s-au aflat toli intr-un minut

de ceas naintea

puru-

rea Fecioarei,

care vdzdndu-i

pe

dingii s-a buc'urat oarte. Si a

spus lor

cum cd s-a apropiat vremea

ca sd" e ducd, sd se vese-

leasci

cu Fiul ei si

StIp0nul. Si,

dupl

ce

a

grdit

cite a avur de

grdit,

sfdtuindu-i si invdfOndu-i,

i-a mdngdia;t,

dnpd,cum se

vede

la

povestire

cel

pentru

adormirea

ei, asezdndu-se

u

trupul ei

cel preasllvit si cu totul preacinstit pe patul de moarte, i-a

binecuvint^t

pe

ddnsii si si-a

dat

preasfintul

ei suflet in

mOinile

cele

preacurate

ale vesnicului Dumnezeu.

Atunci,

dupl

porunca

ei,

Apostolii au luat

acel

preasfdnt

pat

gi,

mergind

cu bund

rin-

duiali si evlavie, cintau intr-un glas

cintarea,

cea de iesire. De

asemenea

gi

sfingii ingeri impreund

o

petreceau

pe

Doamna si

lmpdrlteasa lor, si

cintau nevdzut, si

o

lludau

minunat

cu

gla-

suri

preadulci,

care se auzeau n vdzduh.

Iar

Igdeii

cei

zavistnici

si necredinciosi,

ardtdnd ca intotdea-

Una

urdciunea

pe

care

au a\ut-o cdtre Dornnul

si rdutatea lor,

s-au

pornit

asupra

patului

pe

care

se

purta

trupul

cel

incepdtor

de

viald, al Niscdtoarei de Dumnezeu, gindind in mintea lor si-l

arunce la

pdmint

si

sd

necinsteascl

lcasul

cel cu totul cinstit

si

'

dumnezeiesc.Dar indatd " a

ajuns dumnezeiasca

oslndd

pe

in-

drdznetii

tceia., cdci,

cind s-au apropilt,'au

orbit cu totii, iar

unul

dintre dinsii, mai obraznic,

a

.indr/aznit

cu nerusinare,

nepri-

ceputul,

de

a apucat acel

sfinlit

pat,

vrind

sd-l arunce

jos

de

pe

umerii Apostolilor.

Insi sfintii ingeri

n-au suferit ca

sd se

faci o

ocar/aca

^ce sta,cortului

celui impirltesc,

ci au

pedepsit

cu

dreptate nerusinarea si

ohrlznicia lui,

tiindu-i nevilzut miinile,

care au rlmas

spanzuratede

pat,

in

privirea preainfrico;at[

si

MINUNITE MAICII DOMNUIUI

jalnicd

a tuturor celor

de

fa1il.lar

cel ce a

pitirnit

aceasta,

plin-

gea

mnguindu-se

cu amar.

Petru, ca un urmdtor al invlgitorului

siu, s-a

milostivit

Ei

s-a

intristat

pentru

lacrimile acestuia

gi,

apropiindu-se,

a zis lui:

,,Crede

cu

toatd,

nima ta, cd aceastl

este cu adevdratMaica

Fiului

lui Dumnezeu, Care S-a ndscut dintr-insa

filrd de. sIminfI,

gi

atunci vei cunoaEte uterea ei, ca sI-fi i ei iarigi miinile tale".lar

el cu lacrimi a strigat, zicind: Cred,

Doafltno

rneA,

;i

mdrtu,ri-

sesc cd,ci

cu adeud,rat

;i Jkrd,

de stricd.chr,ne

ai nd,scut

pe

Std.phnul

;i

Mkntuitorul meu lisus

Hri,stos, Fiul adeud,ratului

Dumnezeu

;i

Pdrintelui.

,,Atunci

sfinlitul

Petru l-a apropitt

la

miinile

cele tdiate,

gi punindu-le pe

dinsele la

locurile lor

(o

infricoqati

minune )

-au

ipit mai

presus

de

fire, dupl cum

qi

mai

inxinte

cu

minune au fost tdiate

si to{i au sllvit

pe

Dumnezeu si

pe

Preacurata.Stdpafid.

Iar ceilalli

care

Lrt

-orbit,

auzind de

minunel

ace

stl marel

deqi erau aspri

qi

virtoqi la inimd,

insl ca sd-qi a vederile au

mdrturisit cu lacrimi pdcatul lor, gi ax crezut in Domnul. DupI

care Petru

a zis lor: aprop iafivl

gi voi cu ochii vo$tri de haina

pi,

si ca o MaicI a

milei

se

va milostivi ca sI vI

vindece.

Dupd ce

au fdcut aga, si ei

de

asemenea au

vdzut

Si

cine va

putea povesti

slava

pe

care au dat-o

lui Dumnezeu,mullumirea

cdtre

Fecioard?Toli o lludau,

pind

ce au ajuns in Ghetsimani,

Ei

ingropind

trupul cel

preacurat,

av

rdmas acolo trei zile atzind

laudele

ingeregti. Pind ce s-a luat

trupul sIu

qi

s-a indllat la

ceruri

qi

a

qezut

de'a drepta Fiului

Ei

gi

Mintuitorului nostru.

Si, sd

nu i se

pard

cuiva

de

mkare, cum ci trupul acela

primitor

de

Dumnezeu a

murit si

a fost

pus

n mormint, cdci dtcd Fiul ei a

pfimit a se ngropa, cum sd nu pltimeascd asemenea i Preasfdn-

ta

lui Maicd?- u cuviinfil era dar sI

intre

gi

ea n mormOnt,

gi

de

acolo

sI se duci

in

Rai,

pentru

ca sI credem

gi noi cum cd

din

pI-

mint Lvem sI ne sculirn cind

va.veni Domnul. Dar

pe

cind noi

intrlm

in mormdnt spre

dezlegarca

rupului

9i

spre striclcigne,

pentru

ca sd se dezrdddcinezepdcatul din

el,

trupul cel

preacurat

si Sfint al

Fecioarei,ca

unul

ce a fost din zdmislire sfin{it de Duhul

Sfint,

nimic n-a

pltimit

in mormdnt, ci indatd" s-a ridicat de Fiul

ei la ceruri

qi

impdrdte$te cu Ddnsul vesnic, n slava Lceeane-

53

52



54

Prttt".N|CODfM

grditd'

qi

netilcuitd

veselie

de

care,

o De ne-am

nvrednici

si noi

nevrednicii,

pentru

sfintele

ei rugdciuni.

Amin

(M.

M.D.

d.Ncamt).

MINUNEA

85

'\

Ariltarea

Maicii

Domnului

dupi

Adormirea

sa

Dupd

nvierea

lui

Hristos

Ei

dupd

ce s-a ndltat

la

cer

qi

s-a

po-

gorit Duhul Sf0nt,pinl s-au mpdrfit Apostolii la propovdduire,

erau

toli

dinpreunl

intr-un

gdnd.

Cind stlteau

la

prinz,ldsau

un

loc'de

stat

qi

puneau

acolo

o

pernd, si

pe

pernd puneau

o

purte

din acea

pdine,

ntru

cinstea

ui

Hristos.

Apoi,

sculdndu-se

e la

masd,

uau

aceaparte

de

pdine,

pe

care

o

puneau

n

cinstea ui

Hristos

-

qi

o ridicau

in

sus

si

multumeau,

zicind:

,,slaud. ie

Durn-

n'ezeul

nostru,

slaud

ie.

staud ratd.lui

si Fiului

st

sJi2ntului

Duh",

iar in

locul

acelor

cuvinte, pind,laindltarea,lui

Hristos,

ei zice.au:

,,Hristos

A

tnuint",

iar

dupd inlltarea

lui

Ilristos,

ziceau

numele

Sfintei

Treimi,

adicd:

,in

numele

Tatd,lui,

al Fiului;i

at

Sfi,nfu-

lui

Duh",

apoi:

,,Doz.mne

isuse

Hristoase,

aju,td.-ne

noted,',.

Acest ucru

il

fdcea

Apostolii

si

cind erau raoraltd" i indeosebi

fiecare

dintre

dinsii,

pdnd,la

adormirea

Maicii

Domnului.

rar

cdnd

s-au

adunat

Apostolii

pe

nori

la

ingroparea

precistei,

dupd ingroparea

ei,

a treia

zi,

sculdndu-s

la

ptdnz,

dupd

prdznuire,

auindltat partea

de

pdine

in

cinstea

ui

Hristos,

dupr

obicei, zicdnd:

*Ulare

ste...".in

acea reme,

Maica

Domnului

i-a

ariltat

n

nor,

cu o

ceatd

de ingeri

luminati,

si

le-a zis

lor:

,,Bucu-

rali-ud,,

cd,

eu

surtt

cu uoi

in toate

zilele".

Acum

Apostolii,

in

locul

cuvintelor

ce

ziceat

de obicei:

.Doam-

ne lisuse

Hristoase..l'

,

a\

strigat:

,,preaffintd.

Ndscd,toare

a lui

Dumrtezeu,

ajutd,-ne

noutd.".

Dupd

aceea

au

mers la

mormintul

ei gi

nu

au mai

aflat-o pe

d0nsa

n

mormdnt,

si asa

tu

crezit

rcd,s-a sculat si ea din morti a treia zi, ca si Fiul ei, si

cd este uati

la

Cer si

cu trupul qi

cu

sufletul (x

i3).

MINUNILE}IAICII DOIINUIUI

PRIN NUMELD

DI

MARIA

MINUNEA

87

Chipul

gi

numele Maicii

Domnului

'

nescris

de min[

omeneascd

Eneea,

bolnavul

olog

pe

carel-a tlmdduit

Petru Apostolul,

n

cetutea

Lidiei,

zicdndu-i:

,Eneen,

e td'md'duie;te

Hristos", L

Adit

o bisericd

in

cinstea

Maicii

Domnului,

in apropiere

de cetatea

Lidiei,

pe

care bisericl

clutau sI o

ia, atdt

evreii cit

9i

pdg0nii.

Evreii clutdnd sd" acd,o bisericd Dumnezeului celui de sus; iar

pdginii

s.o

facdcapigte

doleascl. Pentru

aceste

certuri s-au

p0rit

la

domnul

tinutului

acestuia,care domn

a dat

poruncl:'Cum

ca

sI stea

acea bisericl

trei

zile incuiatd

;i

pecetluitl,

;i

de se

va

atdtavreun

semn,

n orica re din

cele rei

legi: cregtineascd,

vre-

iascd

qi

plgOneascd,

acelor sI

fie biserica.

Peste

rei zile, dom-

nul tinutului

aceluia

mpreunl cu crestinii,

cu

evreii

gi

cu

pdgn-

nii, au intratin

biserici,

$i,

o minune

Au

vlzut

pe

un

perete,

nJ-

grlvit

cu

puterea

lui

DumnezetJ,

lr nu cu

mind' de om,

chipul



56

Maicii

Domnului,

intr-un

vesmint

de atlas

alb. Deasupra

chipu-

lui

erau

scrise

si

slovele:

,,triaria,

Mama

lui Hristos,

impAramt

Nazaretului ".

Domnul

tinutului,

vdzdnd,

aceastd"

inune

a rdsat

pe

pigini

si

pe

evrei rusinati,

si

a dat

biserica

s-o

stdpane4scd

crestinii (x.

53).

MINUNEA

88

BucurI-te, Marie

Un

om

ce

se chema

Ioan,

se

ruga

pururea

cu multl

evlavie

cltre

Maica

Domnulfii,

zicind:

,,Bu,cu.rd.-te,

MArie,',

cd.ci acest

sirac

si

nepriceput,

numai

atat

stia.

cdnd

a murit

a crescut

din

gura

lui

un

trandafir

si

era

scris

n floare

cu

slove

de aur

aceste

cuvinte:,,Bucu,rd,-te,

Arie"

6.

54).

MINUNEA

89

Cum

a cinstit

Maica

Domnului

pe

cel

ce i-a

cinstit

numele

in

cetatea

Artesauza,

n

tara

Niderlandei,

un

cllu

gdr

avea

evlavie

foarte

mare

crtre

Maica

Domnului

si fdcea

mare

cinstire

numelui Maria. n fiecare zi cdnd.se ruga cireapsalmi, care nce-

peau

cu

slovele

care

sunt in

numele

Maria.

Astfel

intii

citea

un

psalm,

care

si inceapd

cu

slova

M.,

apoi

citea

alt

psalm,

care nce-

pea

cu slova

A,

apoi

citea

un

psalm

cu

slova R,

altul

cu

slova

I,

apoi

altul

cu

slova

A.

Acel

cilugrr

ce se

chema

otian,

a

murit

in

anii

de la Hristos,

Ll79,

noaptea,in

ajunul

Sfintului

Andrei.

Din gura

lui

a crescut

un-

randafir

si era

intr-insul

slova

M,

din ochiul

lui

drept

a cres-

cuf

alt tandaiir

si

era

scrisr

slova

A,

din

ochiul

cel

st0ng

a crescut

alt tr^andafir

si

era

scrisd

ntr-insul

slova

R,

din

urechea

dreaptd"

si

stdngr

au

crescut

alli

doi trandafiri

si intr-insii

slovele

I

si A,

fdcdnd

toate impreund

cuvintul

Maria.

lntr-acea vreme cdlugdrii au fdcut

Etire

Episcopului

intru

a cd-

rui

ascultare

era

el.

Episcopul,

dimpreunr

iu ceita

bisericeascr,

au

dat mare

cinste

si

au ficut

litie

la

acel

rup.

Trandafirul

din

gurd

l-au

luat,

l-au pus

in

vasul

de

grijanie

si

a rinduit

sd

se

pistreze

la

Lltar.

Acel

trandafir

nu

s-a

vesteiit

niciod,atd,;

ar

ceilalti

indatd

ce

au fost

ridicati

s-au

uscat.

Trupul

acestui

cdlugdr

ludndu-l

Episcopul

-a

ingropat

in

biseri

cd ce

era sfinftd

Maicii

Domnului;

iar

pentru

pomenire

tot

el

a scris

acest ucru pe

o

tabld',

pe

c re

a

dat-o

sd

se

pdstreze

n

visteria

bisericii

(x.

55).

MINUNIIE

MAICII

DOMNUTUI

57

MINUNEA

90

Cinstind

numele

Maicii

Domnului

s-a

convertit

la

crestiriism

O evreicd

numitl

Rahila,

asculta

u

mare dor

qi

dragoste

ind

cineva

pomenea

uv2ntul

Maria,

pentru numelePrecistei,

i

agaa

venit la credinfa

creEtineascl.

drinfii

fetei dacd' u

nleles cil

ea

vrea sd se facilcreqtind, u gdnditsI o trimiti undevadeparte, a

sl-gi

pirlseascdgindul. Dar

odatil

dormind,

s-aardtat

Maica

Dom-

nului

in vegmint

alb

gi

-a zis:,,Scoald-te

caterino, dci

ai

de

flcut

o cale

ndelungatl".

De;teptdndu-se

ahila,

s-astrecurat

ncetinel

si a mers

a Preotul,care

a.dus-o a

md.nlstire

unde abotezat-o

i

r-adatnumele

Ecaterina, upi

cuma

numit-o

MaicaDomnului

x.57).

MINUNEA

91

Numele Nlaria

vestit de o

sibili

Numelede

Mariadat

Preciste

l-a arittelt

Dumnezeu amenilor

inci inainte de

venireaei

pe

pimdnt.

Sibila

Herestria,

u ndrep-

tltea lui Dumnezeu, zis in versurile sale acestecuvinte: ,Din

ph,ntecele

Fecioarei

Maria a

rd'sd.rit umind'

nou.d,"

x.

58).

MINUNEA

92

O

proorocie veche despre

Maica Domnului

inlarigrad

s-a

af.latun mormint

de

piatrd,

Ei

ntr-insul un om

moft, care

)neain

mintrun

pahar

de aur,

pe

ctte

era scris:

,Hri.s-

tos se ua na;te

din

Fecioar,a. aria".

Acel rup

mort

era

al unui

olreclte

prooroc,

ce atrditinainte

de venirea

Mintuitorului

Hris-

tos, care

cu nsuflarea

DuhuluiSfint a scris

acele uvinte

x.

59).

MINUNEA

93

Numelepururea Fecioarei Mafia

pierde

gi izgoneste

pe

draci

intr-un oras

l Coloniei,Vune

cu numele,

era un Preot ce se

numea Petru, om

desfrinat

Ei

cu

rIu ndrav,

care

pentru

faptele

lui cele

necinstite

qi

ur2te a

fost sp2nzurat

fard" e casa ui. Si o

liitoare

a

lui, Aglaidacu numele,

s-a nfricoEat

gi ngrozit

atit de

mult cdnd

-au

spdnzurat,incat

ldsat umea,

i

ducandu-se

ntr-o

mlnlstire s-a

dcut cdfugdrild.

DupI vreo citeva

zile,

stind ea

a

fereastra

chiliei,

a

vdzut afard,

ntr-un izvor, cI

sta un

drac in

Protos.

NICODIM

IIIANDNA



5L Pr"t"t.

NfCODTM

M)4NDry

chip

de

tindr,

c^re

a sirit

la

fereastrd

ca

sd o rdpeascd.

ar

ea,

ingrozitd.,

a cdzut

napoi,

si lovindu-se

cu

capul

de

pdmlnt,

in

gra_

bd s-au

adunat surorile,

si

au ridicat-o

ca

pe

moaitI,

fi

au pus-o

pe pat.

Dupd

o vrerne,

vindecindu-se

putin,

a

venit

iar

dracul

si

i-.a

zis:

,,Aglaido,

preaiubita

mea,

ce ti-am

fdcut

de

te-ai

lepddat

de

mine?

Eu

fiam

sdvir;it

toate voile

tale,

si tu m-ai

urat. intoar-

ce-te

a

lume

si'eu

i1i voi

da

tie

de

bdrbat

un

boier bogat, ca sd"te invrednicesc

de multe

bundtdti.

sd mininci

bucate

bune,

sd

bei

si

sd, i

toate

voile

trupului;

sd nu

sezi

aici,

nepriceput-o,

ca

sd

mori

mai

inainte

de

vreme

cu

atitea postiri,

privegheri

si rele

pdtimiri".

Rdspuns-a

ea

zicdndu-i:

,piei

de la

mine,

urd,jma;ule

al adeudrului,

cd

niciodatd,

nu

uoi

mai

face

uoia

ta,

ci mai

uArtos

uoi

phnge

si rnd,

uoi

tkngui

pentru

urelnea,

tn

care,

cA,

o nepriceputd,

li-am

slujit

{ie",

Atunci

dracul

s-a

dcut

nevdzut,

nsd

dupd

pulinl

vreme

iard.si

a venit

;i

tot asemenea

de mai

multe

ori ii

fd,cea

upirare.

Iar

c'dlugdritele

u

sfrtuit-o

ca

sd aibi

la

chllia

ei

pufind

agheasmd,

si

cdnd

va veni

ispititorul,

si o verse

asupra ui

gi

sd-l

zgoneascd

cu semnul cinstitei cruci. si asaa frcut. cand a artncai agheas-

ma,

vrdjmasul

a fugit,

insd

clupi putini

vreme

iardsi

s-a ntors.

Atunci

o sord

mai

priceputd

a sfdtuit-o

cd atunci

cdnd

va

mai

ve-

dea

pe

dracul,

sd

cheme

numele

preasfintei

Stdpinei

noastre

si

sd'zicd

inchindciunea

ingerului,

adici

aceasta:

,Bucurd.-te,

ceect

ce

e;ti cu,

dar

dd,ruitd,,

Marie,

Domttul

este

cu,

ine',,

si

celelalte.

Acestea

zicind-Aglaida

cdtre

dracul,

a fugit

ind,atd

cu

atdta_grabd,,

ca si

cum l'ar

fi

gonit

un fulger

sau o vdpaie

ce l-ar

arde,

si fd.cut

nevilzut

si mai

mult

n-a

ndrdznit

ca sr

se apropie

de ea,

nici

sd

se mai

arate

cumva.

si asa

s-a

sdvirsit

Aglaida

in

mdnrstirea

aceea

cu

petrecere

pldcutl

lui

Dumnezeu.

cati

aveti vreo ispitr de la vrrjmaEii cei de gind (clraci) au de

la

cei trupesti,

sd gtiti

cd,

altd

doctorie

nu

est-e

mai folositoare,

,

decdt

numele

Ei cel

prealdurJat

si

minunat,

chemat

fiincl

cu

evlavie si

cu credintd.

Amin (M.M.D.

7

cl.Ncarnt).

MINUNEA

94

Numele

Preasfintei

Nlscdtoarei

de

Dumnezeu

alungi

pe

dracul

preficuLin

inger

luminos

o cllugdritd

oarec

re

ce

se

afla intr-o

mdndstire,

indelet-

nic-indu-se

n posturi

si

in

privegheri,

de

multe

ori

a inselat-o

MINUNIIE

MAICII DOMNULUI

59

vi-cleanul,

ffhipuindu-se

in inger de

lumind.

$i

vorbea

cu ea des-

pre

I'elurite ucruri

gii

da

rdspuns

a orice

voia sd-l ntrebe.

Iar

pdrintele

cel duhovnicesc

al cdlntgdritei

aceleia.,

ntrebind-o

odatd.,la

mlrturisire, cum

petrece cu asez

rea viefuirii celei

cilu-

gdresti,

ea a tdspurns:

,Bine,

cu

rugd'ciunea

ta,,

pd'rinte

al

meu,

ifinte".

Auzind

el

rdspunsul acesta

Blin

de mdndriti,

s-a scirbit

gj-4 sfntuit-o sI nu mai zicd-un cuvint cL acestl, ci, de-at face

toate faptele

bune,

q(

se smereascd

otdeauna

gi

sd,

zicd.cum ci

este

plcdtoasd, cum

si

altele asemenea.

ar

aceea

a zis:

,,5d,

tii,

pd,rinte,

c8 tngeral, Donenului

uine di,n

cer la

mine,

;i

md' cer'

ceteazd,,

de aceea am zis a;a".

it'tsd duhovnicul,

aducindu-si

aminte de

graiul

Apostolului, care

zice cd..lyrgerul

ntunericulpi

se inchipuie

in ingerul luminii,

i-a

rdspuns ei zicind:

,,CAnd

ua

mai ueni ingerul sd te cerceteze,

zi'i

lui sd-li arate

pe

Prea'

di,ntu

Nd,scd,toarede

Dumnezeu,

;i

dacd' te ua

asculta, cum

uei uedea-o

pe

dknsa

sd, te tnchini

ei, zicknd tnchindciunea

futgereased,.

j.

dacd, ua

Etq

pAnd

ce uei termina

rugd'ciunea,

Doamna noastrd, este, iar dacd, se ua pierd,g, sd' ;tii cd' ndlu-

cirea dracului

este,

;i .tep

in;dfgt

pentru

ca

sd' te arunce in

rlra.re

prd,pastie".

Aceastd sfdtuire mintuitoare

primind

cdlugi-

ri\a, a zis cdtre cel

ce socotea a

fi inger,

cuvintele

ce s-au zis mai

sus, a care acela

a rdspuns:

,,Destul

este

lie

aenirea mea de

a-

ld,,

cd, nu

esti urednicd sd uezi

cu ochii td,i trupe;ti

pe

impd,-

rd,teasa a,

tonte". lar aceea mai

mult il ruga

pe

el, ca sd-i

facd"

darul acesta.

Atunci,

s-a ardtatinaintea ei o

fecioard cu chip bun

gi frumoa-

sd

ca o

impilrdteasd, cdreia cdlugdrila

s-a nchinat zicarrd hereti

sirea

ingereascd. nsd indatd,

acea ndlucire diavoleascil,

drcd

a

auzit cuvintele acelea,n pierit ca un fum si vint si s-aprdpddit.

lar cdlugdrila

a

rdmas

ingrozitd,, si

a slibit

atita, incit cu rnlre

osteneald

a

putut

sd-si

vinl intru aqezarea

ceamai

dinainte.

Cind

ne-ar veni

vreo ispitd de la diavol

sau

de

la lume,

sau

si

de

la trup,

nu este altd vindecare mai folositoare, decit mierea

si nectarul:

Iisus Hristos si Maria.

$i

cine le

va

chemaqu

_c.redlgj[,

totdeauna va afla

vindecare

minunatd,

de toatd spita

qi

de toatd

mihnirea, dupl

cum

mulli au cunoscut cu adevdrat in faptd".

Amin

(M.M.D.

18 d. Ncamt).



61

0

Protos.

NIC'ODIM

MANDr'|A

MINUNEA

95

N-g_Tg_I"

aicii

Domnului

a risipit

nilucirea

driceasci

'

Un

incepdtor

de eresuri,

anulne

Gherman,

era ingropat

in Fe-

rara

si

ereticii

cinsteau

oasele

ui,

ca

ale

unui

om

sfint.

Asijderea

era

acolo

si

oasele

altui incepdtor

in

eresuri

anume

Ghedeon,

ingropat si cinstit si el de ai lui. De aceeaudecdtorul credinfei

crestine,

vdzdnd

aceastd,

nselrciune

a

oamenilot

a

poruncit

sr-i

sape pe

amindoi

si

sd-i

ardd, n

foc.

Dar

s-a

dcut

un lucru

drd-

cesc

Au

inceput

a se

purta

deasupra

ocului

si

au

slobozit

din

sine

oarecare

umind.

Poporul

vdzdnd

acest

ucru

voia.

d-l a

pe

iudecitor

gi

sr-l

arunce

n foc.

preotii

au inceput

a

se ruga

trlaiiii

Domnului

fdcdnd

sfdnta

Liturghie

s.i

zicind:

,,rieaslanna

Maicd,,

PreasJiintd;

Maicd."

gi

aga"s-au

ezlegat

mestesuguiile

diavolului

;i

au inceput

d.uhurile

cele rele

a striga

,,ogvidonos,,,

e_Lm

apil_

rat

cdt

am

putut,

dar

pe

noi

acum

ne-a

nspdimintat

Maica

lui

Dumnezeu.

x.

zo4)

MTNUNEA g5

Chemind

numele

Maicii

Domnului

a scdpat

de

arderea

focului

in

ginutul

coloniei,

un-

om

cind

a imbdtrinit

si-a

dat

toatd,

averea

fiului

sdu,

si

leprdind

credinta

cea adevdratd,,

s-a fd.cut

eretic.

Judecdtorii

aflind

de acest

ucru,

i-a

adus

ui

aminte

si

se

reintoarcd

iardsi la

credinta

ce-o

avea,

dar

el nu

a

ascultat,

si

a hu-

lit

si

blestemat.

Pentru

ac:eastajudecrtorii

-au

osindit

la

moarte

prin

ardere

cu foc.

Feciorului

acelui

bdtrdn,

vdzdnd

acelst^,

i

s-a fdcut

mild

de

tatdl

sdu,si

s-a

ugat

judecdtorilor

sd-l

ardd pe

ddnsul n locul lui,

care lucru

dacd,

s-a dcut,

judecrtorii

au

adus

pe

fecior

sd-l

ardd,

,in

locul

tatilui

sru.

Eeciorul cu

mare glas

a blestemat

eresul

si

a

mrlturisit

adevdrata

credintd,

cum

cd

Hristos este

Dumnezeul

cel

adevdrat,

qi

a chemat qi

pe

preac;urata

Fecioard

Maria

ntr-aju-

tor

si

pe

toli sfintii.

in

acea

vrerne

indatd,

a rdzbit

din foc o

silgeatd'

e foc, pe

care

at vdzut-o

toti oamenii,

care

au fbst

acolo,

si

a lovit pe

bdtrinul

acela

si

l-a

ars

de

tot.

yrdzind,

zceastd.

rninune, udecitorii

aceia

au

slobozit

pe

fiul

acelui

om.

si

au ldu-

dat

credinfa

si

dragostea

ui

(x,

206).

MINUNIIE

MAICII DOMNUILlI

MINUNEA

97

Cu

n*gm-g eui

Dumnezeu

si

al

Maicii

Domnului,

Cuviosul

Petru

alungd

Pe

diavoli

Cuviosul

Petru

(Atonitul)

ildsluindu-se

ntr-o

pesterl, se ruga

lui Diimne

zeu ziua

si noaptea;

qi

astfel

a

petrecut

doud

siptdmdni,

negustind nici un fel de hrand. Diavolul, neputind suferi o astfel

de

rlbdare

pustniceasci,

qi-a

adunzt

oate

ostile

sale,

narmate

c

{e

rdzb-oi, u sdbii,

cu

sulile

;i

cu

arcuri

cu sdgefi.

Intr2nd

ei in

pestera aceea',

u

inceput

sd strige

cq

glasuri

infricoEdtoare

si cu

rdcnete

mari

iufindu-se,

incercind

prin acestel, sd'

zgoneascd

de

acolo

pe

Cuviosul

Petru.

Sj se

vedeacum

unii

diavoli

isi

intindeau

arcurile

qi

slobozeau

sdgegi

asupra

lui,

allii

isi

scoteau

s'ibiile

anrenintandul

cu tdierea,

allii

isi indreptau

suligele

spre

a-l im-

puhge,

iar

al1ii,

prilvdleau

pietre

mari

de

pe

inll{imi,

incit

pdmin-

tul

se cutremura,

si

pestera

stl

gatL si se

prdbuqeascl.Cuviosul

vdzind

toate acestea,

u mai avea

speranli

cd'va

rnai sclpa cu

viatd, si se ntlrea grdind intru sine: Dacd"'astfel a voi Dumne-

zeu,

voi

muri in

tceastd

pesterd.Apoi,

ridicindu-si

tlchii

in sus

qi

nrdinile

la ruglciune,

a strigat

cu

glas mate

zicind:

,,Preasfdnti

Ndscltoare

de Dumnezeu

qi pururea Fecioard

Marie,

aiutd

robu-

lui

Tiu". Cdnd

4u

auzit

cliavoliinumele

Preasfintei

Nlscdtoare

de

Dumnezeu,

p.entqu"9- ume infricoqltor

gi

de

spaimi,

iar

pentru

noi, dulce

si

preadorit

indatd s-au

stins

cu sunet.

Cuviosul

che-

mOnd nsi

si

numele Domnului

nostru

Iisus llristos,

striga

cu

glas mare:

,,Doamne

isuse

llristoase,

Dumnezeul

meu,

nu mi

ldsa

pe

mine".

Atuncii diavolii,

ca

izgonifi de bici

si

de

praqtie,

s-au

risipit,

si nu

s-au

mai auzit

glasurile lor diavolesti,

pind'

la

OVreme(V Sf.12 unic).

MINUNEA

98

Numele

Maicii Domnului

izgoneste

pS

.diav-qlii

ce se

ardtau

iq.*ip-

dS

iivine

Trecdnd

50

de zlle, dela

cea dintOi

nivdlire

tdlhdrenscd, dia

volii

au

venit

iariqi

cu

qi

mai

multl

putere, inarm-4fi.

n

chipul

cel

dintii,

impotriva

nebiruitului osta;

al lui Hristos,

pornind

contra

lui

lgate

fiarele

qi

pe

toate

vietifile tirdtoare cumplite.

Unele

se

tirau

pe

lingl

picioarele

Sfdntului,

altele

suieratr

cu



MINUNITE

MAICII

DOMNT]LUI

pldcut

si insuflat de Dumnezetr,care

prin

invdf

atura

sa

pe

mulli

ii intoarce la Dumnezeu,

povifuindu-i

la calea

mdntuirii?

Cu ade-

vdrat, a. doua

este

mai

bunI,

mirturisind in Sfinta Scripturd

despre LceLSta,nsusi Dumnezeu:

,Cel

ceva scoate

zice

-

om

cinstit din cel nevrednic,

va fi

ca

gura

mea".

$i

sd stii, cd mulli

din cetateanoastrd sunt

rUtdci{i

qi

cufundali

in

intuneric

de

pati

mi, si

au trebuinld de unul

care

poate

a-i

povlfui pe

d0nqii la

pociinfd.

Preamultd rdspldtire

de

la Dumnezeu e asteaptd,std-

pdnul

meu, dacd

venind

ii

vei intoarce

pe

ei

la Dumnezeu.

9i

pe

noi,

slugile tale, care e

iubim

dintoatd, nima,

pentru

ce ne treci

a;a de

mult

cu

vederea,

abitindu-te,

qi

ascunzindu-te de

noi, in

pustiul

Lcesta?"Acestea cu lacrimi

griindu-le

diavolul cdtiava.

yrerne,

a inceput sfintul a se tulbura

pufin, qi

ldcrim0nd a zis

citre

el:

,,La.

cest oc, nu m-a adus

pe

mine, nici inger, nici om,

ci numai

singur

Dumnezeu,

qi

Preacurata Nlscdtoare de Dum-

rrezer, si

de

nu va ti voia

Ei

porunca

lor, ca sd ies de aici, apoi

nu voi

ie;i".

Diavolul, dacd a auzit

pomenindu-se

numele

lui

Dum-

nezeu si al Ndscltoarei de

Dumnezeu,indatd.

-astins; ar Sfantul

s-aminunat de rneqtequgirea ea diavoleascd., i insemn2ndu-se

cu

semnul Sfintei

Cruci a tdcvt, ridicdndu-si mintea

sa cdtre

Dumnezeu

v.

Sf.12 unic).

MINUNEA l

OO

Numele Maicii Domnului izgoneste

pe

diavolul cu chip de arhanghel

Dupd ce au trecut

qapte

ani, vrdimaqul

cel

viclean,

diavolul, s-a

inchipuit

in inger

de

lumind,

avdnd n miini o sabie ascutitd,si

stind

inaintea

pesterii,

a strigat:

,,Petre;

rob al lui Hristos,

ie;i

la

mine,

cd-{i uoi

spune

lie

cuuinte bune". Iar

Sfintul a

grdit:

,,Cinee;ti tu, cel ce urei sd,-mispui cuuinte bune?" Iar vicleanul

irrselitor

&

zis:

,,Ect,

unt

arhanghelul Domnului trinils la

tine,

tntd,re;te-te

;i

fmbdrbdteazd.-te,

bucurd-te

;i

te

uesele;te,

cd,

li

s-a

gd.tit

sca,un slduit

;i

ar.nund

nettestejitd de la

Dumnezeu.

Acum ld,shnd

ocul

e,besta,

sd, e duci in lume spre intdrirea;i

Jblosut

multora,

cd,

;i

izuorul

cel din apropiere d.e tine

s-a

u:scat

de

dumnezeiasca

poruncd, pentru

ca

fiarele

cele

ce

nd,udlescasupra ta, sd ntoard, de

sete".

Acestea

le-a zis viclea-

nul vrdjmaq, rimifand mai inainte

pe

alt

diavol, ca

sI opreascl

63

9?__

Pr"t"t.

NrCoprM

M4pry

glas

nfricosdtor,

altele_-cisSag.ggfa

r2nd

sI-l

inghitl

de viu, iar

aftele

i

se rep-ezeau

pre

fafd,.

Acea edere

era

infricoqatl

qi groaz-

nicr

din

toate prrtile.

Dar

cuviosul

petru

insemnindu-se

cu sem-

p-qf

,Sfintef

C-{uei, i

chem0nd

umele

Mdntuitorului

Hristos

Dum-

nezeu,

si

al Pt'eacuratei

ui

Maici, iardsi

a

fdcut

zad,arnicd,

oatd,

piiterea

diavolilor,

pe

care i-a

izgonit

departe

de la

sine, siltdnd

si veselindu-se ntru Dumnezeu,M0ntuitorul siu (v.Sf.12 unie).

MTNUNEA

gg

Numele

lui

Dumnezeu

si

al Maicii

Domnului

risipeste

inseliciunea

diavoleascl

Trec0nd

un an

de

pustnicie

si

de

ispitiri qi

luptdri

cu

diavolii,

cuviosul

Petru

a fost pus

la

o nour

incercare

plinr

de viclenie.

Diavolul,

luind

chipul

uneia

din slugile

sale

care ii

sluiea

lui

cind

era

voievod

in lume

si

alergind

cu

os0rdie,

a cdz;tttlapicioa-

rele

cuviosului,

inchinindu-se

lui

si

cu lacrimi

zicdndu-i

astfel:

,,Am

auzit,

stdpane

al nostru,

cI

ai fost

prins

in

rdzboi,

dus in

Samara,

si inchis

intr-o

temnitl

intunecatl lar Dumnezeu, cu

rugrciunile

Sf2.ntului

nostru

Pdrinte

Nicolae,

e-a zbdvit

pe

tine

de acolo,

si

te-a

adus

n

pimdntul

grecesc.

Drept

aceea",

oti

cei

ce

suntem

in casa

a', e-Lm

cdttat pretutindenea.

pldngind

si tdn-

'

guindu-ne,

am strlbdtut

multe

cetdti

si sate,

ntrebdnd

de

tine.

Dar

neputind

sd e

afldm, gi

nici

sd

auzim

unde

egti,

ne-am

ugat

cu lacrimi

cdtre

Sfdntul

Nicolae,

ca

sd ne

descopere

noud,

unde

este si

in

ce loc

petrece

vistieria

noastrd

cea ascunsd.

Sfintul

Nicolae

n-a

trecut

cu

vederea

rugdciunea

noastrd

si

ne-a

ardtat

noud

toate

cele

despre

ine

qi

ne-am

bucurat

oarte

mult.

Eu aiun-

gind

inainte

de toti,

am

alergat

a

tine,

stdpOnul

meu;

te rog,

cv

scul2ndu-te

de aici

sd

mergi

la

casa

ta,

c

sd"

e vadd,

oli cei

ce

te doresc,si sdse bucure de fala ta. Fdcind astfel,

se va

preamiri

-intru

tine Dumnezeu,

Cel

ce Te-a

izbdvit printr-o

minune

ca

'

acelsta,,

in robie

si

din leglturi.

pentru

linistire

sI

nu

te mih-

nesti,

cdci

gi

acolo

sunt

mrnrstiri

qi

locuri

liniqtite

de

sihdstrie,

si

unde iti

va

pldcea

ie,

acolo

ti vei

alege

un Locas

spre

liniqtea

ta.

singur

si.socotesti

acea;sta

u aclevdrat:

e iubeste

Dumnezeu

nai

nult,

din aceste

dour

lucruri?

sihdstria

pustiei,

n

care unii

sdlrsluindu-se,

n

crdpdturi

de

pietre

si

in

munti,

se

folosesc

nu-

mai

pe

sine?

sau fblosul

ce se face

mult<lra,

e

cdtre un brrbat



64

Pr"t"".

NfCODLM

MANDIH

la

timp

curgerea

apei.

Dar

cuviosul

Petru

fiind

smerit,

a rdspuns

astfel,

mpotriva

cuvintelor

inseldtoare

ale

diavolului:

,,Cine

sunt

eu,,

oAre,

ca arhanghelul

Domnului

sd,

uind la ntine,

cel

ce md,

asemd,n

cu

an cAine

netrebnic".

,,Nu

te mira

de ace?sta,

obule

al lui

Dumnezeu,

pentru

cd

tu ai

covirsit

pe

Moise qi

ile

Ilie, pe

Da-

niel

Ei

pe

lov;

ai covdr;it

pe

Moise

si-pe

Ilie

cu'povestiria,

pe

Daniel

cu invingerea

fiarelar

si

tdrdtoarelor,

cdroru re-ai

astupat

guta,, at pe Iov l-ai covdrsit

cu rdbdarea

ta,

si

pentru

aceez

e

vei

numi

mare lz

ceruri.

Acum,

sculindu-te

si vdzdnd

lipsirea

apei,

degrab

sd

pleci

de aici

si

si te

duci n

mdndstirile

cele

ce sunt

mai

apioape

de lume.

Eu

voi

fi

cu tine

si voi

mintui

pe

mulli

prin

tine,

zice

Domnul

Atottiitorul".

Atunci

Sfdntul

a rdspuns

diavolului,

zicdnd,:,,Sd

;ti

cd

d.e

nu va

veni

aici

ajutdtoarea

mea

cea ntru

toate,

Ndscitoarea

de Dumnezeu,

gi

vrednicul

ajutdtor

intru

primejdiile

mele,

Arhiereul

Nicolae,

nu md

voi

deplrta

de

aici".

Diavolul,

cum

a auzit pomenirea

numelui

Ndscd.toarei

e

Dumnezeu

si pururea

Fecioarei

Maria,

gi

al

Sfdntului

Nicolae,

indatd"

a

pierit (v.

Sf.

12 unic).

MINUNITE MAICII

DOMNULU

FACUTB

CU VESNNANTUI

I BRAUT

EI

'

*r*u*EA ro1

.

Veqmintul

Pruncului

Hristos

CAndera

Hristos Prunc mititel,

Precista -a

tesut

ui hdinufe

gi

l-aimbricat

pe

Dinsul. DupI Lceel crescind

El, a

cres'cut

gi

hIi-

nufa.

De acel vesmint aminteEte Sfintul

Evanghelist Ioan, zi-

cdnd:

,,DAr

cd,ma$a era,

d,rd,

cusd,turd,

de sus

fesutd,

tn tn-

tregime"

(Ioan

9,23)

x.

60).

MTNUTTEA

02

Yegmintul

Precistei,

salieaz*

o cetate

Cflnd

a mersAtila cu ogtile

salesub

zidurile

unei cetiti

fran-

fuzegti,

e se chemaGarnutium,

etdtenii

au scos eEmintulPre-

cistei deasupra

idurilor in

loc de steag,

si aga

au orbit

toli

necredincioEii

i au fugit

de

sub

cet^te

x.

61).



66 Protos.

NICODIM

MANDIT

A

MINUNEA

10 3

Tarigradul

salvat

prin

veEm0ntul

Precistei

Doi

domni rusi

ce se numeau,

Oscolov

qi

Dior,

mai inainte

pind

a nu fi

Rusia botezatd,

adanard.osti mari

si se

duserd

pe

Marea

Neagrd

pind,

la Tarigrad,

cu vasele inconjurindu-l si

bd-

t0ndu-I. Atunci Serghie Patriarhul, vdzdnd primejdia, luI ves-

mdntul

Precistei,

c re

era acolo si-l

sui

pe

ziduri. indatd

vasele

cu

oamenii s-au necat,

scdpind

numai

cei doi

domni, Oscolovsi

Dior

cu

pulini

ostasi, care

s-au ntors

la mosia

or

(x.

oz).

.MINUNEA

LO 4

Maica Precista

ne

ddruieste vesmintul

slu

A treia

zi

dupd" dormirea Precistei

gi

dupl

preasldvita

Sa n-

gropare,

Apostolii

au

deschismormdntul

pentru

Apostolul Toma,

clci el nu fusese

la

ingroparea Presfintiei

sale, iar

dacd, au

deschismormantul,

l-au

aflat

desert. ntr-insul

se afla vesmintul

Piecistei,

dsat

pentru

mingiierea

credinciosilor

6.

63).

MINUNEA

1O 5

Precista

diruieste

briul sdu

lui Toma

A treia zi

dupd adormirea

sa,Precista

a

dat br0ul sIu lui Toma

Apostolul,

c0;nd

aintOmpinat-o

el in

vdzduh,

ducindu-o

doi

ingeri

la Cer. Era

un semn

pentru

Toma

Apostolul,

care nu a fbst la

in-

groparea

Precistei

Ei

predicind

cuvdntul

lui Dumnezeu

n lndia,

si tocmai

^ treia zi

dupl Adormirea

Sfintiei

Sale, -a

adus

Ei

pe

dinsul un nor

l?;ngdceilalti Apostoli.

Tocmai

in aceeavreme,

a

intdlnit

Precista

pe

Toma n vdzduh

si

ia

dat briul

(x.

64).

MINUNEA

106

Vesmintul Preacuratei Fecioare, NiscItoarer

de Dumnezeu,

din

Biserica

Vlahernei

'

in

zilele

drept-credinciosului

rnpdrat

Leon cel Mare

G56-474)

erau

in

Constantinopol

doi blrbali cinstiti,

din rlndul

senatori-

lor,

anume

Galvie si

Candid, rati

dupd rup.

$i

sfltuiridu-se

ntre

ei, au cerut mpIratului

invoirea

de

a merge a Ierusalim,

sd se n -

chine,Sfintelor

ocuri.

Primind invoirea,

au

purces

a

drum. Aiun-

gind

ei in Palestina,au lners

in

Galileea,

vrind

sd vadl

Naza-

retul

si

casa

Preacuratei

Fecioare,

n

care,

dupd

bund-vestirea

MINUNILE MAICII

DOMNULUI

FACUTE

CU VESMANTUL

SI BRAUL

EI

,"

)

MINUNEA

10 1

Vegmintul

Pruncului Hristos

Cind era

HristosPruncmititel,

Precistaa tesut ui hdinule

gi

l-aimbrdcat

pe

Dinsul. DupI Lceea

rescind El, a crescut

gi hIi-

nu a.

De acel vegmint aminte;te

Sfintul Evanghelist

oan,

zi-

cind: ,,Dar cd,mafa era. d,rd, cusd,turd,, e sus lesutii in in-

tregime"

(loan

19,23)

(X.

60).

MINUNEA

102

Vegmdntul

Precistei, salieazd,o cetate

Canda mersAtila

cu ogtile

salesub zidurile unei cetdfi ran-

tuzesti,

e sechema

Garnutium,

etilenii au scos eqmdntul

re-

cistei deasupra idurilor

in loc de

steag,

gi

aga au orbit

toli

necredincioqii

i

au fugit de sub

cetlte

G.

6l).



Protos.

NICODIM

MANDTTA

MINUNEA

10 3

Tarigradul

salvat

prin

vesmintul

Precistei

Doi

domni ru;i

c€ se numeau,

Oscolov

gi

Dior,

mai inainte

pdnd"

a nu fi

Rusia

botezatd.,adunard, oqti

mari si

se duserd

pe

Mtrea

Neagri

pind

la Tarigrad,

cu vasele inconiur2.ndu-l si

bd-

tindu-I.

Atunci

Serghie

Patriarhul,

vdzind

primejdia,

lud veE-

mintul Precistei,

c re

era.acolo si-l sui

pe

ziduri. indatl vasele

cu oamenii

s-au necat,

scdpind numai

cei doi domni,

Oscolov

gi

Dior

cu

pulini

ostaqi,care s-au ntors

la moqia or

(x.

ez).

MINUNEA

I

04

Nlaica Precista

ne

dlruieste vesmintul

siu

A treia zi

dupd.adormirea Precistei gi

dupd

preasldvita

Sa n-

gropare,

Apostolii au

deschismorm2.ntul

pentru

Apostolul Toma,

cdci el nu fusese la

ingroparea Presfinliei

sale, iar dacd

au

deschismormintul,

l-au aflat

desert. ntr-i nsul se afla vesm0.ntul

Precistei,

lsat

pentru

mingiierea

credinciosilor

x.

6J).

MINUNEA 1O 5

Precista

diruieste

brdul siu lui Toma

A treia zi

dupd, dormirea sa, Precista

a datbr?lul

sIu

lui Toma

Apostolul, cind

aint2mpinat-o el in

vdzduh, ducdndu-o

doi

ingeri

.la

Cer.

Era

un semn

pentru

Toma

Apostolul, care nu a fost la

in-

groparea

Precistei

;i

predicind

cuv0ntul lui Dumnezeu n India,

si tocmai

a treia zi

dupd Adormirea Sfi ntiei

Sale,

-a

adus

Ei

pe

dinsul

un

nor

lingd ceilalti Apostoli.

Tocmai in zceea

vreme, a

intilnit Precist'a

e

Toma n vdzduh

si ia

dat briul

6.64).

MINUNEA

106

Vesmintul Preacuratei Fecioare, Niscitoarea

de Dumnezeu,

din

Biserica Vlahernei

in

zilele drept-credinciosului

mpdrat

Leon

cel Mare

gt5e,+t+1

erau

in

Constantinopol

doi bdrbati

cinstifi, din

rindul

senatori-

lor, anume Galvie si

Candid, ragi

dupl trup.

$i

sfdtuindu-se ntre

ei, au cerut mpdratului

invoirea

de

a

merge a

Ierusalim,

sI se n-

chine

Sfintelor ocuri.

Primind invoirea,

au

purces

a

drum. Aiun-

gdnd

ei in Palestina,

au lners in

Galileea, vrdnd sd.

vadd"

Naza-

retul si

casa

Preacuratei

Fecioare, n

care, dupl bund-vestirea

MINUNILE

MAICII DOMNUIUI

Arhanghelului

Ei

prin

venirea Duhului

Sfint,

s;azimislit

Dumne-

zeu-Cuvintul el

negrlit. Umblind

ei

gi ostenindu-se,

-auodih-

nit

peste

noapte,ntr-un

sat din

apropiere.

colo,dupl

purtarea

de

griid,

au

gpzduitla

casa nei

femei

viduve, bdtr?inil

de ani

9i

cinstitd

prinviala

ei curatl.

Pe cdnd cinau

ei, au

vilzut o al td'ca'

merl

deosebitd,

n care

eraumulte

umindri

aprinse

gi,

de unde,

arzdnd tlm2rie, egeao mireasml de arome, clci acolo, etl as-

cuns

cinstitul

vegmdnt al

Maicii lui Dumnezeu

1i

zilcealracolo

.

mulf bolnavi.

$i

se

minunau senatorii

de acel

ucru neobiEnuit,

si socotind

cd acolosg

pdstreazd

eva

cump,din

LegeaVeche, u

rugat

pe

cinstita

femeiesd cineze

cu ei, in vreme

ce o intrebau.

llr ea,la

inceput

tdinuia, zicind:

,,fatd,,

instit'i bd'rbali,

oli bol-

naaii

ace;tia a;teaptd,

iimdduire

;i

toate bolile

neuindecate,

aici, cu

|nlesnire se td,md.duiesc".Iar

enatorii

auzind

acestea, u

inceputcu

gi

mai

mare stdruinfI, a o

intrebai

,OLre,

pentru

ce

pricind,

s-adlruit

locului acestuia

n dar

si

o

putere

de

facere

de minuni

cL Lceastl?"

Lt

ea

ncd, linuind

adevdrul,a zis:

,Se

poueste;te, n neamul nostru, cd unuia din pd'rinfii no;tri, i,

s-a ard.tat

Dumnezea

tn

acest

oc

;i

de atunci,

locul acestas-a

umplut

de darul

lui Dumnezeu;i sefac

rninu.ni". ar ei

luind

aminte a cuvintele

emeii, nimile

lor s-auaprins,ca

odinioard

inimile

lui Luca

gi

Cleopa,

i

au

grlit

cltre dinsa:

,7e

ugdm

pe

Dumnezeul

cel

uiu, sd ne spui

adeud,rul".Femeia

ugatd,iind,

a

grdit

cdtre ddngii:

,O,

Bdrbali

ale;i, nimeni

phnd

astd.zi,

n-a

;tiut

aceastii

taind Dumnezeiascii,

pe

care

rnd,

silili

sd' u-o

spun. Dar,

de areftrece ud,udd drept-credincio;i,

ud spun uoud,

aceastd, aind,,

ndddjduind cd o ueli

pd,zi,

nespunknd

a nimeni.

Aici este

ascunsde mine, aesmdnful

Preacuratei

FecioareMaria.

Cd,,pe cknd s-a mutat ea la ciele cere;ti, in ziua tngropd.rii

Sale,

uneia

din strdmoa;ele mele,

i s-a dat acest ue;mknt dupd,

hotd,rkrea

Preacuratei nsd,;i, ar ea

luknd ue;mkntul, tl

pd,zea

pe

el cu cinste,

tn toate zilele

uielii sale.

$i

murind ea,

l-a in'

credinlat

uneifecioare

din neamul sd,a,

oruncindu-i

cu

urd,-

mknt, ca

;ifecioria

sd,-;i

d,zeascd,,

n

cinstea

pururea

Fecioa'

rei Maria,

Nd,scdtoareade Dumnezeu.

$i

a;a din

fecioard,

in

fecioard,

anii trecAnd, acest

dknt

ue;mknt

a ajuns tn

mki'nile

mele. ar de urerne

ce nu. se mai afld.

nici o

ecioard,

tn

nea-

67

68

Protos.



NIC)DIM

MANDTTA

mul

meu,

careia

sd-i

tncredintez

ac-eastd.

aind

u-o

spun

uouA,

ca

sd

,stifi,

pentru

care

pricind.

sefac

aici

rninuni,,.

Ei

fdgdduind

sd pdstre

e

tain,a,

L rugut

pe

bdtrina

sd

e

ingd-

duie

a

priveghea-cu

ugdciuni,

toatd"

oaptea,

dngd,

fintul

ves-

mint.

$i,

pe

cdnd

se

rugau

ei

cu

racrimi

cdtre

xlr.atour"u'o

Dumnezeu,

dc2nd

multe

metanii,

u

umini

ri

.u

u.o-.,

le-a

enit

gindul

ca

sd

ddruiascd,

ceea

comoard,impiratului

or

din con-

::1llir"p9l

gi,.Iuminindu-se e ziud,simuiqumind

emeii,

au

dat

rnrDersugata

ilostenie

gi

s-au

dus

n

cale,

spre

erusalim,

ilgd_

duind

sd

vind

iarxgi

pe

acolo,

ind

se

vor

intoarce

n

tara

ror.

_

Au_ajuns

u

bine

a

Ierusalim

si

au

ngenuncheat

,fur.

to.u_

rile-sfintite

de

Mituitorul,

apoi,

au ruat

Jrumur

.rtour."rii.

popo-

sind

ardgi

L4bdtrdna

aceea,

u petrecut

oaptea

ingd

racla

sfin-

tului

veEmdnt.

ar

la plecare,

cu

inr,'oire

bdtranei,"rur"

nu

mai

aveain

neamul

ei

nici

o

fecioard,,

dreiasd-i

ase

u."^ta

-ogtenire,

au

uat

cu

ei

sfintul

vegmdnt,

isdnd

multe.daruri.

*ia"ou_i

de

pr id',

ay

mers

pind

la

cetatea

mpdrdteasci

a

constantinopolu-

lui.

Acolo

au

instiintat

pe

marele

mpdrat

Leon

si

imprrrteasa

verina, asemeneai pe ihen aaie pitriarhul, inainteacdrora,des-

coperind

cinstita

acld,

auvdzut

slantul

vegmdnt,

mffiau-re

ei

de

negrditd

bucurie.

udndu-l

-au

dus

cu

mare

cinste

n

Biserica

vlahernei

gi

au

hotdrdt

ca,

n

fiecare

an

sd

se prdznuiascx,

u-

n€rea

eqmantului

rscrtoarei

e

Dumnezeu,in

aceaBisericr,

n

ziua

a

doua

a lunii

lui

iulie,

n

cinstea

gi

slava

Fecioarei

vtaria

i

a

celui

dintr-insa,

Hristos

Ddmnezeul

ostru,

c.i

,ra"it,

ffi;-

und

cu

Tatdl

gi

cu

Duhul

Sfdnt,

n

veci.

Amin.

1nror.

ulie)

MINUNEA

1O 7

Cinstitul

briu

al

Maici

Domnului

vindeci

pe

impirlteasa

Zoe

cinstitul briu

al

preacuratei

Maicii

ui

Dumne

eu,

fost

adus

{e

la

Ierusalimla

constantin

opor,

asazat

ntr-o

racrd,

e

aur,

cu

pe-

cetluire

mpdrdteasld,

9i

a

fosi

pus'in

biserica

.

.ur"

dr.pr-...-

diirciosul

mpdrat

Teodosie

el

Tinrr

o

zidisej

cu

hramur

prea-

sfintei

Ndscdtoarei

e

Dumnezeu,la

ocur

ce

se

numea

Harcopra-

tia,

adicd,

2rgul

de

7r7md.

Dupd

multi

ani, pe

ur.^"u

i_pirdfiei

lui

Leon

cel

nfelept

886-912)

otia

acestu

a,

zoe

mpdrdrdteasa,

era

suprratd

de

duhur

cel

necurat,

ar

mprratul

si

iudeniile

ui

MINUNILE

MAICII

DOMNULUI

69

erau

in

mare

mihnire

si se

flceau

multe

ruglciuni

cdtre

Dum;

nezeu,

pentru impfuilteasa

cilte

pltimea. Si

s'a ariltat

ei

o dum-

nezeiascilvedenie,

purrandu

ci

dacn,"

',,u

punt

pe

dinsa

briul

Preasfintei

Nlsc[toarei

de

Dumnezeu,

a

lrta

timdduire.

impilrdteasa

a

spus

acest

vis

barbatului

sIu,

impiratul

Leon,

iar el'arugat

indaiApe

patriarh

pentru

Lce2;st1.

ezlegind

pece-

teu,Lt deichis racla gi s-a flat intreg,

cinstitul

-bra1.

l

Preacu-

ratei,

ntru

nimic

vdtimat

de

trecerea

vremii.

$i

l-a

sirutat

pe el

cu

evlavie.

ar

cind

patriafhul

-a

ntins

deasupra

mplrltesei,

Lceasta

ndntd

a scdpat

de

chinuirea

diavoleasci

9i

a

cagtigat

tlmdduire

desdvirEitl

de

boala

ei.

Atunci

toli

cu

bucurie

^r

prea-

mlrit-pe

Hristos

Dumnezeu

i

pe

preacurataMaica

ui,

cdntind

cintdri

de

multumire.

ar cinstitul

briu,

fiind

pus n aceiaEi

acld,

de

aur,

a

fost

pecetluit

cu

pecete mpiltdteascd

i

s-n

aEezzt

i de

prdznuire,

n binstea

Binecuvintatei

Niscdtoarei

de

Dumnezeu,

spre

aducere

aminte

a

minunii

ce

s-a

lcut

atunci

prin

Sfdntul

siu

briu,

cu

darul

Preacuratei

Ei

cu

milostivirea

celui

ce

s-anIs-

cut

dintr-insa,

a

lui

llristos,

Dumnezeul

ostru

(Prol.

1

august).

MINUNEA

1O8

MaicaDomnului

acoperd.poporul

cu

cinstitul

sIu

omofor

in

zilele

mplratului

Leon

cel

nlelept

(855-912),

n Constanti-

nopol,

spre

duminicd,

filcindu-se

priveghere

de-toatd

oaptea

n

cinstita

bisericl

a Vlahernei,

ntru

slava

Preasfintei

Nlscltoare

de Dumnezet.Laint iiazi

a

lunii octombrie

gi

de

falI

stand

mul-

{imea

poporului,

iind

ca

la

patru

ceasuri

din

noapte,

sfdntul

indrei,

impreunl

cu

ucenicui

sIu,

fericitul

Epifanie,

i-au

ridi-

cat

ochii

in sus

gi

au

vizut

pe

impirdtea;sa

erului,

pe

acoperi

toirea

a

to

tn lumea,

pe

Preasfinta

N[scdtoare

de

Dumnezeu,

stdnd n vlzduh qi rugindu-se.$i eraea strllucind de uminl ca

soarele

qi

acoperind

poporul

cu

cinstitul

ei

omofor,

mpreunl

cu

oEti

cere;ti

qi cu

mullimea

de sfinli,

care

n

haine

albe

9i

cu

cucernicie

tdteau

mprejurul

ei, dintre

care

doi

erau

mai

aleEi:

Sfintul

Ioan

inaintemergitorul

gi

Sfintul

Evanghelist

oan. Pe

aceast1

dz2rndu-o

fdntril

Andrei,

a

zls

cdtte

ucenicul

s[u,

feri-

citul

Epifarrie:

,Oa're,

aezi

rate

pe

tmpd'rd'teasa

i

Doamna

tuturor

cAre

Se

o;agd,pentru

oatd,

urnea?"

ar el

a

zis:

,O

tdd,

Sfinte

Pd,rinte,

pi'

mE tnspd,imhntez

cd'

o ad'd'

acoperind

pe



70

I, Totos.

NICODIM

MANDITA

oarnenii

ce sunt in bisericd, cu cinstitul

ei omofor, ce strd,-

luce;te mai mult decdt soarele",

$i

s-au auiit

graiurile

cele

cu

umilinfl

ale ruglciunii

ei cltre

preaiubitul

ei

Fiu

gi

Dumnezeul

nostru Iisus Hristos:

,irnpd,rate

ceresc

prime;te pe

omul

cel ce

te sld,ue;te

pe

tine

;i

cheamd tn

tot locul Preaffint numele td.u.

$i

acolo unde seface

pomeni.-

rea numelui meu.,pe acel loc il sfinfe;te ;i prosld,ueptepe cei

ce te

prosld,uesc pe

Tine

;i

rugd,ciunile celor ce cu dragoste md,

cinstesc

pe

ntine, Maica ta,

;ifi,gdduinlele,

primeSte-le

toate

;i

din toate neaoile

;i,

rd,utd,lile

ii izbd.ae;te".

Nlddiduindu-ne StdpinI, spre milostivele tale cuvinte

,

care

e-ai

zis cdtre Fiul Tdu, am voit sd nu rdmtnd fdrd"

praznic

sfintul tdu

acopermdnt,o Preabund,ci

precum

tu ai voit i-gi descoperi cin-

stitul

praznic

al

Acoperimdntului tIu, o, intru

tot

milostivd, im-

podobegte-I.

a

qi

cei ce te

prosllvesc pe

tine sI se

veseleascd.,vd-

zdnd

numitele

tale

praznice

mult

strdlucind;

gi

acolo

pe

poporul

cel ce era in bisericl cu

milostivire

l-ai acoperit, aqa ne acoperl

si

pe

noi

pdcltogli

robii tdi, cu acoperlmintul aripilor tale, Fecioa

rd, Acoperitoarea

noastrl, Preasfintl MaicI,

surpind sfaturile

gi

gindurile.celor

ce cugetl rele

asupra

noastrd.

$i

in ziua incer-

cdrilor noastre si

ne acoperi

pe

noi, iar mai ales n zfira cea tea,

cdnd

sufletul se va despdrli de trup, de fall sd stai noul intr-aiu-

tor

;i

sd

ne

acoperi

pe

noi de duhurile cele

rele

din vizduh, cele

de sub cer,

gi

in ziua

infricogatei

iudecdli

sI ne acoperi

pe

noi

sub obldduirea

Acoperdmintului

TIu.

Cu ale

cdreia

preaputernice

qi

bineprimite

rugdciuni

qi

cu

ale

tuturor

sfinlilor

TIi, Dumnezetle,

miluieqte-ne

pe

noi.

-

MINUNILEMAICII DOMNULUI

TACUTE

A IZVORUTEI

MTNUNEA

1O9

Izvorul cel

de

viald

primitor,

al Preasfintei Niscitoarei de Dumnezeu

Se vede n

penticostar,

n vinerea

cea dintfui, il ert

in

ari-

grad

un ostaf, om mbuniltil+it

qi

foarte milostiv,

cu

numeleLeon,

gi

cu

prenumele

Machelie,

are

pentru

buniltatea ui l-a

nwed-

nicit

Dumnezeu,

mai

pe

urmd, de s-a

lcut implrat. Pe cdnd

era

incd bstag s-a aflat intro

pidure

deasi, aproapede cetate,

Eiacoloa vLzltrt n orb, care din cauzl cllltoriei gi a argifei, era

foarte insetat. Pentru aceastl Leon s-a

ritristat

Ei

l

trlgea de

mini ca sI-l ducl

mai inainte, nu

cumva

va afla

apd sil-laline.

Dar dupl ce au mers

pulind

depfttare de loc, orbul a, cdzut,

de sete.heputind sI umble mai

mult. Leon a cdutat

multe cea-

suri

prin pldure

apil

Ei

n-a aflat, de care ucru s-a ntristat foarte

mult, temindu-seca nu cumva si moard

orbul

din impulinarea

lui. Pe

cO.nd erceta

n

pd4ile

cele mai dinlduntru ale

pddurii



72 Protos.

NICODIM

MANDTTA

deodatd

a

auzit un

glas,

zic2ndu-i;

,O,

eone

Nu te sckrbi,

cd,ci

apa

este aproape

de tine

;i

luhnd,

adapd

pe

orb. Apoi

sd,-ispeti

;i

ochii lui

cu dknsa,

ca sd. cu.no;ti

puterea

mea.

Iar tu

sd.

tii

cd

aei ajunge

impdrat;i

atunci

sd,-fiaduci

aminte

si sd-mifaci

aici

o

bisericd,,

sd, ocuiesc

tntr-tnsa, si

sd uind,

aici ci,fi

au tre-

buinld,

de

ajutorul meu,

ca sd,

afle mkntuirea

sufletului

;i

a

trupului". Leon auzind acestea u totul ingrozit, s-a bucurat, cI

a

aflat trei

daruri, in loc de

unul,

pe

care l

cduta.Ducifldu-se

ncd

trei

pagi

nainte,

a aflat

apd ntr-un

lac, gi

a simtit in

sine multd

veselie si

putere.

Luind

din

apa aceea,,

adus

orbului

care sia

venit in

fire. Apoi

a spdlat

ochii lui,

$upd

porunca

Preasfintei

Ndscdtoarei

e Dumnezeu,

si indatl,

o Minunile

tale, Stdpindl

a

vdzut

cel ce mai inainte

era fdrd

vedere, gi

s-h

umplut

de atdta

bucurie,

pe

cit

poate

iecare

sI o ingeleagd.

Dupd

putini

vreme Leon

s-a suit la vrednicia

impdrdteascd, qi

a

zidit

o bisericl, in locul

in

care a zflat

Lpa. cea vindecdtoare,

in numele

Preasfintei

Fecioarei

Mafia,

si

a numit acea

BisericI,

cu

numele

de

Izvorul

cel

primitor

de vialI, fiindcd

apa Lceea.

ra dd-

ruire de la Izvorul

cel adevdrat

al vietii,

adicd. e la

impdrilteasa

cea

atotputernicd.

Si

nu

numai

LceLStd acere

de

minune

a

sdvirsit, ci si

altele

nenumirate)

clre covirsesc

la

numdr

stelele

cerului. impfudtea-

sa cea

atotputernicd,

prin

apa

lceea"

purtdtoare

de

viatd.,

a

vinde-

cat multe feluri

de boli, ca:

durerile

de

piept,

incuierile

udului,

patimile

funiceilor.

curgerile

de

s0nge, iigurile,

lepra, ingoarea,

fierbintelile,

albeata

ochilor,

zgdrcfuile vinelor,

si

in fiecare

zi

vindecd

pe

cei

ce

pltimesc.

De

asemeni

gi

morli

a inviat,

dupd

cum vom

ardta mai

jos,

intru

slava

Dumnezeului

nostru, Care

negrlit

dintru

dinsa

S-andscut,

cilruia I

se cuvine

toatl cinstea

s,i nchini.ciunea n veci. Amin (M.M.D.a 5.a . Ncamt).

MINUNEA

110

Leon impiratul

vindecat

cu apd

de la Izvorul

Maicii

Domnului

impiratul Leon

cel

preaintelept

LveL o sotie

foarte

bund

qi

sfintd, cu numele

Teofana,

care mai

pe

urmd s-a

sfintit pentru

faptele

ei

cele bune,

dupd cum

se

vede

n Sinaxar,

n 15 zlle

ale

Iui Decembrie.

MINUNILE MAICII

DOMNULUI

Mai inainte de a

se

slvirEi Sfinta, a venit asupra mplratului

marc

boald,

i durere nevindecatd, cate se zice

platrd,,

I se formea-

zd"

oarecare

pietre

la

rinichi, ce astupl

drumul

udului

gi

nu

poate

sd

mai iasl,

pentru

care

pricinl

mulli au

pierit.

Astfel chinuin-

du-se

Leon,

s-auadunat tofi doctorii

si nu

puteau

sl-l vindece. n

sdptdmina

brinzei, atdt de mult

l-au

apucat

durerile,'incit doc-

torii au hotdrdt cd moare, qi au flcut pregltirile de moarte.

Atunci, fericita impdrdteasd", ilzdnd ci nici un doctor

pdmin-

tesc nu

poate

sd-l vindece, a alergat la cel Ceresc. ntrdnd in

cdmara cea

impdrdteascd,

Ei

cdzind inaintea

Sfintei lcoane a

Maicii lui Dumnezeu,

cu

credinlI gi

cu

lacrimi fierbingi

se ruga

ca sd-i dlruiascl

pufind

viald bdrbatului ei,

pind,

ce va veni in

virstd

Constantin fiul

lor,

ca sd" u se

primejduiascd

mplrdfia.

FIc0nd dar ruglciune

implrdteasa

cetdfii

gi

rug0nd

pe

Stdp0na

cerului si a tot

plmintul,

a zuzit

un

glas

ce

i-a zis:

,,Nct.

e tntris.

ta, TeofanA, cd, astd,zi uine buruiana cea

aindecd.toare, ca sd

uindece

pe

bdrbatul tdu".

Sf0nta, auzind Lcestea,s-a bucurat foarte mult qi alergdnd cd-

tre

cel bolnav il vilz:l cum cd era in ceasul cel mai

de

pe

vrmd.,ca

sI-gi

dea sufletul,

si

doctorii au ficut sfat ca sd-l

spintece.Dar ea

le-a zis lor,

cd"

ine

degrab alt doctor sdl vindece, si

dupd

multe

ceasuri,

cdnd

socoteaucu

tolii cd a murit, vdd cd" ine

degrab o

cdlugdrild, Agati cu numele

care era

la

biserica Preasfintei

NIs-

cdtoare

de

Dumnezev cea

din

Hrisopighi,

finand

un vas

cu apd

din aceea vindecdtoare. Apropiindu-se,

a zls

cdtre

impilrdteasd,

Lcestea:

v4,stdizi

ilnd rlt-ant

sculat de dimineald

;i

impodo-

beam

biserica

Preasfi,ntei

Ndscdtoarei,

de Dumnezeu,, Arn

auzit

un

glas,

zich,ndu-mi:

,,Agati,

ia degrab

pulind,

apd, din izaorul

nteu, cA sd, duci tmpd,ratului sd bea, ca sd, se uindece el ;i sd.

inceteze

;i,

durerea-Teofanei,

iubitei,

ntele,

care cu lacr'imi

strigd cdtre n ine".

impdrdteasa

i-a datindatd, apa

celui bolnav

gi

indatl, o Grabnicd, zbdvirel

Cum a blut-o, s-avindecat

desl-

vdrqit qi

atita

putere

a luat, incit

s-a sculat din

pat

sdndtos,

ca

si

cum n-ar fi

awt

nici

o boald,.

Minunea aceLStL inspiim0ntat

pe

toti, iar implratul

L

po-

runcit

de afilcutpraznic de veselie ntru

aducereaaminte

a aces-

tei faceri

de bine

Ei

mulpmire

a Preasldvitei

Stdpinei noastre

Ei

73

?4

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI



fr"b",NfCOD

a Celui

ce s -a ndscut

din ea negrdit.

CIruia i

se cuvine

slava in

veci.

Amin.

(M.

M.

D. a

5.ad. Neamt)

MINUNEA

111

Un mort

a inviat

fiind

stropit cu apl

de la Izvorul

Maicii

Domnului

De

asemdnea,

e

.citeste

n Penticostar,

n Vinerea

cea lumi-

natI, cum cd un om bogat din Tesalonic,s-a pornit cu multi

evlavie,

ca sd se

ducd a

biserica

cea

mai sus zisd,

a lzvorului

cel

primitor

de viatd.,

ca

sd se nchine,

auzind

despre videcdrile

cele

minunate, pe

care

le filcea

Stdp0na

cea atoputernicd

crr

apa"

aceea",

in

care dorea

sd

bea

Ei

el, spre

sfintirea

sufletului slu.

ludnd

mult

argint si

aur

pentru

cheltuiall

si

pentru

ca sd

dea

la biserici,

s-aurcat intr-o

corabie,

dar

pe

c0nd

nota, i-a venit

o

'

boald

grea,

de unde

cunoscdnd

cum

cd

are sd moard,

a zis cord-

bierului:

,,socotesc

cum

cd,

n-am

f,ost

urednic sd,

md. inchin

bi-

sericii

Nd,scd,toarei

de

Dumnezeu,

nici sd,

beau

din apa aceea,

preasfinfitd,

sifiindcd

pd,catele

mele

m-au im,piedicat

de

a md,

duce aiu, te jur pe tine cu numele Sffiphnei, Nd,scd,toareide

Dunr.nezeu,

sd.nu md

arunci

in rnare,

ci, sd.

md,

pui

tntr-o ladd,

;i

sd,

md duci la

acea

SJhntd

Bisericd,

ca sd,

md. ngropi acolo.

Fd,cAnd

a;a

uei auea

ajutd,toare

pe

PreasJhnta

Maicd. insd,

tli

las

lie

din banii

mei o

sutd. de galbeni,

iar

pe

ceilaQi sd,-i

dai

la biserica

aceea,

pentru

pomenirea

sufletului mecr,".

Acestea

zicdnd cel

bolnav,

corlbierul

i

s-a

urat

cilva implini

voia lui si

atunci gia

dat duhul.

Cordbierul

i-a

pdstrat

trupul

qi

dupd trei zile

ajungdnt

la Tarigrad

gi

scofind

pe

cel mort,

a che-

mat Preotii

ca sd-i

cinte

slujba nmormdntlrii,

dupi rinduiall

si

sd-l ngroape

la biserica

cea

zisd,

mai

sus, a.Preasfintei

Fecioare

Maria. Si dupd ce au cdntat sluiba, un Preot a cerut ca sd se

deschidi

sicriul,

pentru

cI

i s-a

pdrut

cI

nu

miroase

ca mor{ii.

peschizindu-I,

au aruncat

deasupra

ui

lilrdnd,

n

semnul

Crucii,

dupi

obicei, zicind:

,, d,rknd.

fuAnd,

m-ai

pld.zmuit pe

mine

;i

ai

pus

tntru

mine

suflare

de uiald

;i

celelalte".

Dupd

aceasta,

n tovard;

al

cordbierului

luind

pu+inI

apd din

izvorul

cel

primitor

de viafl

si

apropiind-o

de

cel mort, a zis

acestea:

,O

sd.race

CAt dor

ai auut ca

sd,

bei din

apa aceasta,

;i

nu

ai aiuns,

ci md.car

acunt

prime;te-o

pe

dknsa". Ala

zicdnd,

a vilrsat apa

peste

trupul lui

Ei

ndatl

(o

minunile

ale

cele

mii

presus

e fire,

Sdpand ddtdtoare

e

viap ) s-a

sculat mortul

si

a

sezut, sldvind

pe

Domnul si

pe

Fericita Fecioard.

O, frafii

mei

CiH

insplimdntare

socotili cd,

u luat cei

ce std-

teau imprejur, qi

mai ales coribierii,

care l-au stiut

cI a murit,

si

mai mult cd

trecuserl de atunci

patru

zile,

ca

qi

odinioard,Lazilr

cel

ce s'a sculat

dupi

patru

zile?

Cei ce stiau acestea,

preamult

se

minunau. Iar cel mort s-asculat,a multumit din destul Preasfin-

tei, si

n-a uitat facerea

de bine, ci

ca un recunoscitor

a rdmas

pind,in

sfirgit in

biserica ei, sluiind

cu toatl osdrdia,

dc0ndu-se

cdlugdr

evlavios

si imbunitdfit.

Veneau mulli insd

din diferite

locuri

de-l

intrebau

pentru

iad,

dar el nimic n-a

rdspuns

pentru

ceva,

dupl cum

gi

peLazdr.

Trdind viatd

minunatd;i

cu

bunl

pll-

cere

de Dumnezeu,2O

de ani

dupd ce a inviat, s-a

odihnit intru

Domnul,

Cdruia se cuvine

slava n veci.Amin.

(M.M.

.

a7-ad. camt)

Izvorul

Maicii

""XtilYJT;l)r?r^-o

denerodire

'

impdrdteasaElena, iind neroditoare,s-a dus la izvor gi s-a

rugat

Precistei, i

ndatd a

dobOnditmill

de

a

Ea,si

a

ndscutpe

Constantin, aremai

tirziu a

ajuns fnpdrat

6.74).

MINUNEA

1 13

.

Precista

salveazl,

biserica izvorului

Ei

Dacd,

u trecutmulgi

ani, biserica

zvoruluiPrecistei

ra sI

se

prlbu;eascd",

dcise nmullise

apa,

Ei

ugise

pdmOntul

dedesubt.

lntr-aceavreme

s-L

Lrdtat

Precista

i

a

finut

biserica

proptind-o,

pind,

s-adepdrtat

oatd

mulfimea

de oameni

de

a

biserica

.rc).

MINUNEA

11 4

Mai multe minuni flcute cu apd de la lzvorul Precistei

Leon

cel

nfelept,

mplratul grecesc,

-a

mbolnlvit

de

pintril,

iar

impdrdteasa eofana,

-a mbolnlvit

foarte

greu

de lingoare;

iar

dacd"

-auadus a izvorul

Precistei,

s-au zblvit

amindoi

de

b oald,, indecindu-se.

$tefan,

patriarhul

Tarigradului,

ratele acelui Leon

ntelept,

s-a mbolntrvit

de umfllturi.

Ducindu-se

a izvorul

Precistei

-a

tImIduit.

76



Protos,

NIC)DIM

M.4NDTTA

Lui

loan,

patriarhu.l

erusalimului,

s-a

stricat

auzul

si

dacr

s-a

udat

cu

api

de la

izvorul

precistei,

ia

venit

auzul

a

loc.

Terasie

Patrichie,

mama

ui

Magistrina

i

fiul

lui,

se

mbolnr-

viseri

de

boli

foarte

cumplite.

Terasie

;i

mama

ui

s-au

mbol-

nilvit

de ingoare,

ar

fiul

lui

rerasie

de

mpietrire

a

inimd

si

de

opritul

udului.

Asiiderea

gi

o femeie

din

acel

oc,

."

;;;i;;

zizina,se mbolndvise e amortire.Tofis-au dmdduit u apadin

izvorul

Precistei.

-

Roman,

mpdratul

grecesc,

are

erl

din

tapapos

si

se

chema

Lapapin,

era

cuprins

d-eo

board,

oarte

cumptiiaii

se

dezrega

Ei

se

strangea

tomacul.

-a

dmdduit

u

apd"

e a

izvorul

precistei.

Ion

Baran

era

cuprins

de

o

board,

mare,

numitd

boara

apei

si

s-a

dmdduit

cu

apd,

e

la

izvorul

precistei.

Lui

Marcu,

cdlugrrul,

i

era

obrazul

umflat

si

s-a

rmiduit

de

acea

boald,

u

apd

din

izvorul

precistei.

.

Manzrie,

cdlugrrul,

se

mbolnrvise

de

piatrd..

El

s-a

imiduit

de

aceaboald,

ot

cu

apd,

in zvorul

preciitei

6.77s6).

MINUNEA115

Minunile

de

la

f?rnt?ina

umit

,,Izrorul

Doamnei,,

in

vestita

cetate

a

cretei;

aptoape

e satul

Trapsanon,

ste

o

bi-

serici

a

Preasfintei

Ndscdtoarei

e Dumnezeu,

ina.intea

dteia,

la-

o

distan[d,

a

de

doud

aruncrturi

de

piatra,

se

afld

o fintdnd"

addncd,,

a

de

patru

stinjeni.

Ea

este

numitd

,Izvorul

Doamnei,,,

pentru

cd,

rc

multd

apdgi

curge

drd,incetare,

ncdt

ndestuleazd

tot

satul,

mdcar

ci

sunt

mulfi

oameni

n

el gi

cea

mai

mure parte

olari,

iar.

altd"

apd,

acolo

prin

apropiere

nu

se

gdseste.

i

adapn

toate

vitele

or

dintr-insa

i

se

servesc

i

ei la

toate

reburile

or.

$i_de

multe

ori,

seara,

cot

toatd,

pa

afard,,

ar

a

doua

zi

o

gdsesc

plind. La acea intdtd,, se faceo preasldvitdminune prin darul

si

puterea

Preasfintei,

entru

.ur"

o

qi

numesc

,Izvorul

el

care

Lzv0'rle

fard".

cdci

fiind

asemenea

u

suprafagi

pamnntului,

de

multe

ori

se ntdmpld

sd

cadd

cineva

nruntru

(btubagi

au

bmei,

pentru.

i se

mbulzesc\care

ai

de

care

sd a

mai

ntii)

si

atunci

indatd,

(o

infricosatd

minune )

e

inmulte$te

apa,

crescind

pind,la

mar

ginea

fintdnii,

sil

aruncd

pe

om

afariviu

qi

nevdtdmat.

si ori

de

cite

ori

au zidit

LceLStd.

dntind,

mai

sus

de

cit

prmintul,

s-a

sur-

pat

singurd.

MINUNILE

MAICII

DOMNUIUI 77

lar ucetstd.

minune

nu s-a

icut

numai odatd

sau de doul

ori,

ci de

nrulte

si nenumdiate

ori

gi

pdnn

in ziua de

astdzi se

face,

cum

mdrturisesc

toti cei

care

cu ochii

lor

at vilzut.

Despre aceasta.si

u

insumi

(zice

criitorul

cestei

inuni)multd

indoiald gvind,nu

ca

gi cum

nu af

putea

silfacdPreasfdnta

aseme-

nea minuni

mari, ci

pentru

cd, astdzi

s-a

mpulinat evlavia"

qi

cre-

dinla oamenilor, am intrebat pe unul din cei care spuneaucd au

vdzlt;i

l-au

urat

cu

afurisenie

cum

cd drept

este'si

cu

adevdtat.

$i

nu numai

pe poporul cel de obqte,

ci si

pe

insusi

preainal-

tul-domn

al oragului,

Andrei Cornarie, invlfat

foarte

in limba

latineascd

si

greceascd,la care

eu

am fost

grdmltic

(secretar)

oi

ani,

l-am

intrebat

dacd.

s-a ntimplat

vteodatd

sd.cadd" ineva

in

f2inti.nd,cdnd

a

fost el

prin

acel

sat,

si el mi-a

rdspuns

zicdnd:

,,FrAte,

nu

este cu

cuuiinfd,

sd' te tndoie;ti

de

puterea

cedt'

nta,re

a

pururea

Fecioarei

Maria,

Maica

lui Dumnezeu,

ci

trebuie

sd'

crezi

cu td,rie,

cu,rn cd,

toate le

poate

cAfu uoie;te".

Cind

am auzit

Ei

eu

intdia datil

de minunea

cate

md.

ntrebi nu

Lm cre rt-o, nsd odatd, cOndmd aflary la acel sat, am poruncit

oamenilor

mei,

sd-mi

vesteasci,

indatd

ce va cddet

cineva

indun-

tru

si asa

s-a ntdmplat,

cd

ntr-o zi

a cdzut

o femeie.

Alergind cu

grdbire

am.auzit

qi am vdzut de

departe

cum

a aruncat-o

apa atn-

ii tocmai

in

ceasul

cind apunea

soarele.

atunci

cdnd

toatd,apa

era scoasd

si iardsi s-a

umplut

f2;nt?rna

i a

rdmas

plind

pinl

sus.

Atunci am

:plins

de bucurie

gi, intrind

in Sfinta

Biseric'i,

am

cerut

iertare de

la Preasf4nta,

pentru

pulina

mea credinlia

cea

mai dinainte.

Iar un doctor

mi-a

spus cI

nu numai

apa,

zvotului aceluia

are

puterea Lceastt;

cd sunt

gi alte ape

in

multe

locuri

gi

au darul

vindeclrii de felurite boli si neputinle; dar nu au puterea zvoru-

lui ce s-a ardtat

mai sus

(M.

M.D.a 68-a,

. Neamt).

MINUNITE MAICII

DOMNUIUI

79



MNuN ti*I

*111?

oMN LU

t

MINUNEA

1T 6

Maica

Domnului aiutfin

rdzboaie

pe

voievozii

evlaviosi

Narcis, izirul

grecesc

ra oatte

evlavios dtreMaicaPrecista.

Cu ajutorul ei a biruit

pe

Etatel, raiul

Golilor,ucigdndu-l i

sfd-

rOmOndu-i

astea.Aceasta

-a icut,

cdci s-a ardtat ui Precista

si

ia

spus

vremea

cind va lovi

vrijmasul.

Artur, craiulAngliei,

cOndmergea

u oastea,

urta

nainte un

semnde aur

pe

careera zugrdvit hipulPrecistei,Eicu aiutorul

ei la oaste,

otdeauna

iruia

pe

vrdjmasi.

Pelaghie,

raiul

Spaniei, scunzindu-se

n munfi din calea

a-

racinilgr,

s-adat

n

seamaPrecistei,

care -a

apdrat,cdci

dacd, u

inceput

saracinii

a

Lrunc cu

pietre

n

prlpastie,

unde se ascun-

sesePalaghie;

ietrele,

u

putereaPreaaratei

Fecioare,

e

ntor-

ceau

napoisii ucideau

e

ei .

Teodor, ratele ui

Eraclie, mplratul grecilor,

cOnd -abltut

cu

Persii,Preacurata

ecioard

fd,cut

mare nevoie

Persilor.

Pentru

rugdciunileSfinfleisalea cdzut supra

necredinciogilor

rindinl

foarte

mare si

a ucismulti

oastedintr-insii.

$i

asaTeodor u aju-

torul

Precistei

bdtut

pe

Persi

x.

84;

87;89;92).

MINUNEA I 17

Recunostinfa mplratului

Ioan

Comnenul

Ioan

Comnenul,

mpdratul

grecilor,

a biruit la apd

Dunlrii

pe

Tdttri, care recind pridaserd"lara sOrbeascd.mpdratulaveacrr

sine coanele recistei

i

se ruga Sfinpiei alesd

e fie

intr-aiutor.

Cind impdratul

s-a ntors in Tarigrad", fdcut mare cinste Prea-

curateiNlscdtoareide

Dumnezeu,

dci

a fdcut

un rldvan

(trisuri)

de aur,

-a mpodobitcu

pietre

scumpe

i-a

pus

ntr-insul chipul

Precistei.

Apoi, la rddvan

a

inhdmat

qase

cai

albi si implratul

mergea

mil

pe

os,

cu Crucean'mind, iar

boierii

gi

oameniisdi

de cnsd, rau ns,irafide

jur-impreiurul

idvanului

gi

astfel au

venit

pind

la SfdntaSofia. n acestchip implratul Ioan

Com-

nenul a mulfumit lui Dumnezeu i Precistei naintea tuturor

oamenilor

G.

s8).

MINUNEA118

Maica Domnului

trimite

pe

Sfintul Teodor

sI aiute

unui

implrat

Ioan Zimiska, mpdratul

grecilor,

odatd" dnd" vea

sI se batl

cu tdtarii, mai nainte de a

porni

cu oastea in

larigrad,

avdzut

in vis

pe

Precista re Lzis

cdtreun

ostag:

,Teodore,

oan al meu

;i

al tdu se

afld,

tngrijorat.

Da-te degrab

i

sd,-ifii lui intr-aju-

toy".

lar cdnd

s-a bdtut Zimiska cu tdtarii, s-a ardtat venind

de

susun ostaE

e

un cal alb, cate abdtut oastea dtarilor. Ei ames-

tecindu-se u tdtarii,le spdrgea oardele ii nimicea, i

asa oan

Zimiska,cu aiutorul Precistei

Ei

a Sfintului Teodor,a

biruit

pe

tdtari x.90).

MINUNEA119

Hulitorul Maicii

Domnului

este

pedepsit

Vasile,

mplratul

grecilor,

a trimis

pe

Andrei,

voievodul

din

Tars,

asupraSaracinilor. omnul

Saraciniloq

a sI-si

batd

oc

de

crestini,

a scris ui Andrei sapteclrti cu

batiocuri,avdndaceste

cuvinte:

,Voi

edea

eu,cind voi veni

a

tine cu oasteamea,dacd,

vd va

folosi

cu

ceva FeciorulMariei". Andrei

voievodul, uind

Protos.

NICODIM

MANDITA

80

MINUNITE

MAICII

DOMNULUI

81



cattea

Lceea

a Ltatn

t-o

dinaintea

icoanei

Precistei,

si a zis

aces-

te cuvinte:

,,fuIaica

ui

Dumnezeu,

se cade

oa,re

ca Fiul

td.u,

sd,

primeascd,

ni;te

batjocuri

ca

acesteA,

de la

ni;te

pdghni

tru-

-fa$i "

PupA

^cee^, Andrei

voievodul,

lovind

pe

acel

hulitor

l-a

ucis si

i-a tiliat

toatd

oaste4.

x.

91).

MINUNEA

12 O

Maica Domnului pedepsegte pe Apostatul Iulian

in

vremea

cind Iulian

Apostatgl,

a vrut

sla ragd"in

nqeldciune

pe

crestini,

atunci Precista

-a

apdrat

pe

dinsii

de ace i vrijmaqi,

In

acel

timp,

Sfdntul

Vasile

a vdzut pe

Maica

Domnului

;ezdnd

pe

un scaun

intre

mai

mulfi

ingeri

si

poruncind

Sfdntului

Mercurie

-a ucis

pe

Iulian

nevdzut,

n

timp ce

se lu,pta

cu

persii,

printr-o

sdgeatd,

e l-a

lovit,

dupd care

a

dispdrut

qi

nu

s-a mai

vdzut

(x.

93).

MINUNEA

12 1

Maica

Domnului

izblveste

cetatea

de impresrtrarea Persilor si Titarilor

in vremea

lui

Ieraclie,

impdratul grecilor,

Sarvar,

voievodul

Persilor

si hanul

Tdtarilor,

au venit

cu ostile pe

mare si pe

uscat

pOnd

sub Tafigrad

si il

bdteau.intr-acez

vreme

toti

oamenii

s-au

rugat

Maicii

Domnului.

Ludnd

coana

ui

Hristos

cea

nefdcutr

de

mdnd,

omeneascl

si

vesm0ntul

Precistei,

de asemeni gi

lemnul

Fdcdtoarei

d,eviald,

crucii

Domnului,

au fdcut

litie pe

zidurile

ce-

tatii, rugdndu-se

ui

Dumnezeu

sd le

ajute. Atunci,

precista

de la

Icoana

din

biserica

vlahernei,

a

pornit

in

mare,

valuri

nivalniie,

incdt

a inecat

in mare

cordbiile

cu acesti

pdgini.

Tot

atunci,

cu

ajutorul

Sfintiei

sale,

ostile grecesti,

care

erau ?ngd,

biserica

sa,

ce se chemaPeghia,au ucis pe mul tdtzri. Hanul s-asperiat atit

de mult, incdt

nu

mai

Etia

ce

sd, acd". cest

ucru

a fost

in zilele

'

lui Eraclie

mpdrat

(x.

125).

MINUNEA

I2 2

Saracinii

biruiti

de Maica

Domnului

prin grindind

de foc

in vremea

ui Constantin

BIrbosul,

mpiratul grecilor,

saracinii

au venit

si au

bdtut Tarigrztdul.in

acea

vreme

clerul

si

oamenii

din cetate

au luat

lemnul

crucii

Domnului

si

Icoana

precistei

si

au umblat

cu

litie

pe

zidurile

cetdlii

rugdndu-se

ui Dumnezeu

si

Precistei

sd-i

apere. S-au

petrecut

in acea

vreme

multe semne

gi fapte minunate.

Astfel saracinii

nu

puteau

sd

inainteze de

loc spre

cetate. Un

saracin care

mergea cillme

intre alpi

Ei

ura

Biserica Sfintei Sofii,

a cilzut

Ei

a murit.

Hogea

al lor suindu-se

intr-un turn

inalt gi

strigind spurcata lor rugdciune, a cdztrtEi gia lepddat spurcatul

slu

suflet, ncit

saracinii

de mare

necazce L

venit asuptalo4

au

fugit din

larigrad

si se duceau

pe

marea,

Egee.Atunci s-a

slobo-

zit

din

cer

grindinl

de

foc

pe

mare.

Marea a

inceput a fierbe de

grindina ca re ert de

foc. Smoala de

pe

coribiile

saracinilor s-a

topit

gi

tofi s-au

nnecat in mare.

Acestea s-au

dcut

pentru

rugl-

ciunile Maicii Domnului

(x.

LzG)

MINUNEA

12 3

Stefan,

craiul unguresc,

aittat

de Maica Domnului

$tefan

era

un om cu

multd evlavie citre

Precista.

El

a

ziditin

numele Ei o bisericd frumoasd in cetatel Belgrad, pe clre a

impodobit-o

cu aur

gi

pietre

scumpe.

Mai

apoi

cdnd a vrut Con-

rad,

impiratul

Romei sd vini cu ostile

sale

n

lara

ungureascd.,

craiul Stefan

s-a ugat

Precistei d-l

mintuiasci

pe

d2nsul

si tara

lui de acei

neprieteni. Cu

aiutorul Precistei,

ndatd au

venit

cdrfi

de

la impdratul

cdtre voievozi, sd se

intoarcd cu os,tile acasd

si

sd

nu mai

meargd,n

laru

ungureascd.

Ydzind

impdratul lucrul

acesta s-a

mirat, cdci el

nu

scrisese

de

nici

o

pace

la voievozi,

dar

s-a

potolit.

Stefan craiul a

mullumit lui Dumnezeu

si Pre-

c is te i

6'

13,3) '

r r r r r r r r rF ^ a ^ /

MINUNEA T2 4

Ostasul evlavios aphrat

de

Precista

in

lara

Albigefiei,

un ostas ce se

chema Antonie, se

ruga

Precistei in toate zilele.

Odatd,,

e

c0nd

mergea la oaste ca sI se

lupte

cu duqmanii sdi,

si

era

in mare

ingrijorare, a vdzut cum

cddea

grindind

de

foc

din

cer

qii

ucidea

pe

ei; iar alteori apdrea

lingd,

ddnsul

roate de

ostaEi

viteji, imbrlcati in

zale, care

il

apdrau

pe

d2nsul

de

vrdjmasii ui

(x.

139).

82

Protos.

NIC'ODIM

MANDITA MINUNIIE MAICII DOMNUIUI

83



MINUNEA

125

Turcii

riuvoitori

au fost

orbiti

de Precista

Un

om ce se

chema Didacus,

in Arabia,

cdldt<>reae

mare,

din

Candia

spre o

cetate ce

se numeaYalentia,in

tara

Spaniei.

lr

aceea

reme turcii

au ndvllit peste

aceel corabie

si voiau

sd

fefuiascl

pe

toli

oamenii. Didacus,

cilzdnd ntr-o

preimeidie

ca

aceasta,

i avdnd mare

evlavie

cdtre Precista,

a inceput

a se ruga

Sfintiei

sale

cu toatd inima

si-l

aiute si

sd nu-l lase n

calea

piei-

rii.

Cu ajutorul

Preacuratei

ecioare,

tdpina

umii,

deodatd

ur -

cii orbirl

si Didacus

a scdpat

din robie,

ajung2nd

cu bine in tara

sa. Lucrul

acesta -a

ntirnplat,

in

anii

de

la

llristos 1660

x.

140).

MINUNEA

126

Maica Precista

scapi

din

pierzare

pe

fualii

care

se rugau

ei cu

credintl

in tinutul

Romei

erau

doi frati,

care se numeau:

Iloratie si

Mutie.

{cegti

frati

se nchinau

totdeauna

Maicii Precistei,

zicind:

,,Sub

milostivirea ta scdpdm

Ndscdtoare

de

Dumnezeu.

Rugd.ciu-

nile

noastre

nu le trece

cu vederea

n necazuri;

ci din

primejdii

ne

izbdveste

pe

noi,

una curatl,

una binecuvdntatd....

trop.

ccer).

Odinioard niste

vrijrnaqi

ai

lor, le-a

sipat

casa a

temelie,

qi

le-a

pus: praf

de

puscI,

cu

piatri

de

pucioasd,

a

prin

explozie

sd

le

arunce

casa n aer si

sd-i omoare.

-

Maica

Precista

vrdzind

rdutatea

acekrr potrivnici

si necredin-

ciosia

acestora,

-a mintuit pe

ei din

moarte. Praful

de

puqcd

u

piatra

de

pucioasd.,

e

care-l

puseserd

dusmanii

aceia

sub casd,

expkrddnd,

a aruncat

in ldturi

numai putine pietre;

,iar

casaa

rirnas intteag'/a,

n

bunl

plce

(x.

r27).

MINUNE

A

IZ 7

Procesiune glorioasd.

de rLzboi

cu Sfinta

Cruce, Sfinta

lcoanl

si steaguri

Nlarele

domn

al

rusiei,

Andrei

Gheorghievici,

vea

un obicei

ca acesta:

Cincl mergea

a

tdzboi impotriva

wdimasilor,

lua

cu

sine in nrijklcul

ostilor

sale,

Cinstita

icoand

a Preasfintei

NIs-

cdtozrre

e Dumnezeu,

are

pe

Pruncul

cel mainainte

de

veci,

pe

Hristos

M2ntuitorul nostru

in

m2ini il

fine,

impreund cu cinstita

Cruce a

Domnului,

pe

care doi

preoli

imbricali in vesminte

sfinlite

o

purtau

in cetele ogtirii aceluia,

si iesea a rdzboi cu multd virsare

de lacrimi citre Hristos Dumnezeu,

gi

cilfte

PreacurataMaicI

a

lui

Dumnezeu,

apoi se

mplrtlgea cu dumnezeieqtile

aine

ale

Trupului

gi

Sin$elui Domnului Hristos.Cu niEtearme

nebiruite ca

acestea e

inarma mai mult,

decitcu sibiile

si cu sulilele,

qi

mai mult se ndddy

duia spre ajutorul Celui Preainalt, decit spre

viteiia si

puterea

oqtii

sale.El

gtia

bine cuvintul

lui

David, cd:

.

,Nu

intru

puterea

calului va voi, nici in

pulpele

bdrbatului

bine

va

pldcea.

Bine va voi Domnul intru cei ce se tem

de

Din-

sul,

si intru cei ce ndddiduiescspre mila Lui ". Acest

binecredin-

cios domn,

incd, gi

pe

ostagii

sii, ii indemna spre rugiciuni,

pe

de o

parte prin

chipul cucerniciei sale

si

al evlaviei

in rugdciu-

ni, iar

pe

de

altd"

parte

prin

poruncd, pentru

cI tofi cdzind

in

genunchi

naintea

icoanei

Preasfintei Ndscitoarei de Dumnezeu,

qi

a Cinstitei Cruci, cu

lacrimi

se

rugau,

cerind aiutorul. Marele

domn

privind

spre Sf0nta

lcoand",

se

ruga

grlind

astfel:

,,O

SHpand, Ceeace ai nlscut

pe

Hristos Dumnezeul nostru,

tot cel ce

ndddjduieste

spre tine

nu va

pieri,

Ei

eu

robul

tdu, dupi

Dumnezeu,

e

Lm

pe

tine zid

gi

acoperdmint,

si

Crucea Fiului

tdu,

armd,

asupra vrdjmasilo4

de amdndoua

plrlile

ascufitd,

roagd.

e

Mdntuitorul lumii

pe

care ca Prunc L-ai

finut

pe

miini,

ca

puterea

crucii sI fie ca un foc,

arudnd

felele

potrivnicilor,

celor ce doresc rdzboi cu noi. Miilocirea si folosirea

ta cel

prea-

puternicd,

sd ne ajute nouI, si

sd calce

pe

vraimaqii nostri".

DupI

multe ruglciuni,

sdrutind Sfinta lcoand"

qi

Cinstita Cruce,

tofi mergeau cu indrilzneald"

asupra

vrljma;ilor

lor,

qi

le ajuta

lor Domnul cu

puterea

Crucii si a Preacuratei Nlscitoarei de

Dumnezeu,

prin

ruglciunile

sale cele

indllate

cltre Dumnezeu

pentru

dingii.

Un obicei

ca

Lcesta,

attdnd totdeauna acest mare domn, cu

o

rinduiall ca Lce sta a iegit

cu oasteasa

gi

asupra

Bulgarilor

(pre-

cumde demultMarelempirat

Constantin,

urtdnd

nainte

semnulCrucii)

gi

mergind la cimp, s-au

bltut cu oastea or,

gi

biruindu-i

pe

ei,

au

fugit dupd dingii,

gi

a luat

patru

cetd+i l e lor, iar a cincea,Bre-

himul, de la

rOul

Camii. Cind

s-a

ntors de la

tdierea

pdginilor,

84

Protos.

NIC)DIM

MANDTTA

MINUNILE

MAICII

DOMNUTUI

85



la

cortul

sdu,

au

vdztrt

esind

din

sfdnta

lcoand,

Mintuitorului,

si

din

a Maicii

Domnului,

o strdlucireprealuminoasr

asemenea

focului,

ce

se revdrsa peste

oate

cetele

de ostasi.

Aceastd

minu-

ne

s-a

petrecut,

n prima

zi

a

lunii

lui

august.

Asemenea

si Manuil,

impdratul grecilor,

cel ce

a iesit

cu oas-

tea

sa

asupra

saracinilor,

avdzut

in

aceeasi i

o m-inune

asemi-

ndtoare,

adicd"

aze

de foc

iesind

si acoperind

cu

lumind"

toate

cetele,din sfinta Icoani a M0ntuitorului, si a preacuratei

Ndscd-

toarei

de Dumnezeu

pe

care

mpreund

cu cinstita

cruce,

e

aveau

in

nrijlocul

ostirilor.

si

a biruit

in

acea

zi

puterea

saracinilor.

Dupd

aceea

nstiintdndu-se

unul

pe

altul, prin

scrisorile

loq

des-

pre

biruinTa

lor,

cdqtigatd,

u

ajutorul

lui

Dumnezeu,

si

despre

strdlucirea

cea minunatd.

pe

care

au vdzut-o.

esind,

din chipul

Mintuitorului

si al Preacuratei

ui

Maici,

au

prosldvit

pe

Dumne-

zeu.

Apoi

sfdtuindu-se

cu

cei

mai mari

arhierei

ailor,

au rinduit

sd

se facd prdznuire

in

aceastd.

i dintdi

a lui

august,

ddnd mulp-

mitr

Mantuitorului

si

Preacuratei

Maicii

sale.

De

aserneni,

si

intru pomenirea

puterii

cinstitei

cruci, prin

care

narrnati

fiind

preofii cu mdinile lor au biruit pe vri.jmasi, au poruncit ca sr

se

scoatd

Cinstita

Cruce

din

Sfdntul

Altar, gi

si

o

punl

pe

ea

in

miilocul

bisericii,

ca

sd

se nchine

ei

toate

popoarele

crestinesti,

si

cu

dragoste

si

o sdrute, prosldvind

pe

Hristos

Domnul,

Cel ce

a fost

rdstignit

pe

ddnsa.

Sd

prdznuim,

fratilor,

lludind

gi

multumind preamilostiwlui

Dumnezeu,

si

Mintuitorului

nostru

Iisus

Hristos,

si

preacuratei

Maicii

Sale,

stipinei

noastre,

preabinecuvintatei

gi

pururea

Fe-

cioarei

Maria,

cu

cinstita

cruce

cu bund

cucernicie

si

cu

dum-

nezeiascd'

ldcere

si

o cinstim

si

sd

o

priznuim.

pace

si

dragoste

intre

noi avdnd,

cu

milostenia

sd mingiiem

pe

cei

siraci,

rJepdr-

tdndu-ne de toate lucrurile cele rele. La frica si dragostea ui

Dumnezeu

sd lurm

aminte.

cd

asa

pldcind

lui

si ne

invrednicim

prdznuirii

celei vesnice

unpreund

u

toti

sfinfii.

Iar in

zi:ua

aceea,

in

care

se va

arrta

semnul

Fiului

omului pe

cer,

cinstita

cruce

a lui Ilristos,

care

va

merge

cu

mare

strdlucire

fd,cdtoare

le

bu-

curie

inaintea

celui

ce va

sd

vie

cu

slavd si

cu

putere

multd,

ca

Jtrdecitor

al

viikrr

si

al

celor

mor{i,

sd ne

treacd,

i

pe

noi

de

Partea

ce-a

le-a

drea-pta.Iat

dupd

sdvirsirea

iudecitii.

c0nd cin-

stita

Cruce

va merge

naintea

tuturor

cetelor

Sfingilor,

povifuin-

du-i

pe

ei

la implrdfia Cerurilor,

spre

a

prdznuiin veci

nesfirgifi,

sI

ne numere

qi

sI

ne facd

9i

noul

parte

cu ei,

preamilostivul

nostfu

Mintuitor Iisus

Hristos,

cu

ruglciunile

Preacuratei

ecioa-

rci

Maria.,Nlscltoarea

de

Dumnezeu.

min.

1v.

f.

1 august)

MINUNEA

12 8

MaicaDomnului, prin Sfinta sa lcoan[

aiutd

pe rusi in lupta

lor

cu tiltafii

Temerlic,

mplratul

tdtarilor,

a

vrut

sI

meargtr

n Rusiamare,

sI

o

prade. n acea

vreme, Preo,tii

au

adus

a Moscova,Sfinta

lcoand.

Maicii

Domnului, de

la Vladimir.

in intimpinaret

ei

a

iegit Preasfinlitul

Mitropolit,

cu tot

soborul

rinduielii

duhovni-

ceqti

gi

cu

mullime de

popor.

Cdnd

au vdzut Sfinta

lcoand,au

cilzutcu

tofii

la

pdgdnt gi

s-au

nchinat

ca nslgi Maicii

ui

Dum-

nezev,

Ceea

e venise

a din;ii,

gi cu negrditl

bucurie

au

primit-o,

si multe lacrimi

vlrsau

privind

spre ddnsa,

ugindu-se

ca sI se

izbdveascd e

ndvdlirea

pdgOnilor.

Si

nu le-a

ost in zadar

ugd-

ciunile or, cele cu dinadinsul icute, cici in aceeagi i in care

s-adus

n Moscova,

instita

coanda

PreasfinteiNdscltoarei

e

Dumnezeu,

plginul

impdrat

ingrozindu-se

de o

vedenie

nfri-

cogatd e a

avut

n vis, s-a ulburat

Ei

a

fugit inapoi cu

toati

pute-

rea sd,

nefiind alungat

de nimeni.

Vedenia

e

a avut-o

a fost'asa:

Se dcea

naintea sa un'munte

preainalt,

pe

al clrui

virf mergeau rhiereii

mpotriva lui, avind

toiege de aur

in mOini

gi ingrozindu-l

pe

el. Iar deasupra

arhie-

reilor,

in vlzduh,

au vdznt o strllucire

neobisnuiti

Qi

o

impilrd-

tercd stind

in mijloc,

in

slavl

negrditd,,

mbiecatA

n ttuitt" d.

porfirl,

inconjuratd

cu raze ca

de

fulger

Ei

strllucind

mai mult

decit soarele.mpreiurul ei era mullime nenumtrratdde ostasi

inarmafi,

sluiindu-i

gi

pregltindu-se

ca de

rdzboi. mpiriteasa

igi

avea

miinile sale

ntinse in sus,

ca o

rugltoare fierbinte cltre

Dumnezeu. poi

avdzut-o

pe

ea,

um

l infricoqacu

groazil,

a sil

se

ductr

din

hotarele

plmintului

Rusiei,ca

Ei

cum

poruncind

ostasilor

sli

ca sI se

porneascl

asupra

ui.

De

acea

nfricogatl

rtdt'nie

s-acutremwlt

pdganul

mpirat,.si

sdrind de

pe

pat,

a

rlcnit

infricoqat:

,Oh,

ai

mie, ce este

aceasti

vedenie

nlricoga-

td?"Tremurasi se emeasuspinind,

si era n mare

nepricepere.

86

PTotos,

NIC'ODIM

MANDTTA



DupI

un ceasvenindu-si

n

sine, a chemat

pe

domnii si voievozii

lui,

si

a

inceput

a le spune

or ceea

ce vizuse, incl

tremurind

de

frici.

Aceia

auzind

ceel ce li

se spunea,

;i

vdzind

pe

implratul

lor

tremurind,

s-au

nspdim2.ntatqi

ei

asemenea,

i ziceau

unul

cltre

altul:

,,Ce

sd fie aceasta?"

nii

au zis:

,,impdrdteasa

e s-a

vdzut,

este

Maica Dumnezeului

crestinesc,

isus l{ristos,

si

se cu-

noaste,

d

voieste

sd apere

pe

Cregtini;

pentru

cd Aceeae

este

or

Aiutdtoare si Purtltoare

de

grijd".

Temerlic,

a zis:

,Dac/d

reqtinii

au o Aiutitoate

c Lceasta,

apoi in zadat

fle-am

pornit

noi

asu-

pra

lor si fdrd

de

spor ne

ostenim.

Cdci,de ar trimite

asupranoas-

trd,,

md,car

e

unul

din cei

ce stau

raintea

Ei, atunci,

pe

noi

pe

toti ne

va

birui,

;i

nici loc

nu

vom

putea

afla

unde sI fugim".

Si

asa,

pd,gdnul

mpirat,

s-a nt<lrs

napoi

cu toatd.oqtirea

ui, fugind

cu rusine.

Plrindu-li-se plginilor,

cum cd

ar fugi in

urma lor

multe

cete

de ostaEi

din

pd.m0ntul

Rusiei,

erau

cuprinsi

de

fricd

mare,

ncOt,

nul

pe

altul se

cllcau, si

isi aruncau

armele

si

pri-

zile

lor.

$i

asa au

cistigat

cei

drept-credinciosi

biruinfa

asupra

vrdjmasilor,

fdrd.

de rdzboi

Ei

fdrl

de sdnge,

cu ruglciunile

prea-

curatei FecioareiNlscltoarei de Dumnezeu,cdteiasi CeluiNdscut

dintru

Dinsa, Ilristos

Dumnezeu,

sI-I

fie de la

noi cinste,

multu-

mire

si inchindciune,

acum si pururea

si in

vecii vecilor.

Amin.

MINUNITE

MAICII

DOMNUTUI

CU

CEI

PACATOSI

CARE

S-AU

POCAIT

)

MINUNEA

12 9

Precista

mustri

pe

o femeie

desfrinati

in cetatea

lorenlei

era

o

desfrinatilvestitl,

cu numele

Benedic-

ta.

Acesteia

s-a Lrdtuto

datil

Precista

i

ia zis:,,Socotegte

iicd,

gi si

gtii cu adevdrat

acest

ucru,

cd

mulli oameni,

care

av

greEit

cu mult maipufin decit.tine, ar alli dintr-inqiincd nici un plcat

de moarte

n-au

dcut,

i totusi sunt

osindigilaiad

li

se

vor munci

in veci. Cu

atit

mai mult tu, de

nu

te

ve ndrepta

prin pocdin7il".

Acestea uzind

Benedicta,

-a

periat

qi gia ndreptat

viala

(x'

95).

MINUNEA

13O

Precista

face

udecatd

dreaPtd'

Zelon, rnplratul

grecesc,

etrecea iata sa n multl

sloboze-

nie

qi veselie.Odinioarl

a

luat o fatd'

a unei

femei

vlduve,

ca sd

88

Protos.

NICODIM

MANDI?A

MINUNIIE

MAICII

DOMNULT|I

89



desfrlneze

cu

d0nsa.

Atunci

aceea bmeie

s-a ugat

lui Dumnezeu

si

Precistei,

i-i

scape

ata

rJe

necinstire,

ar

peste

mplrat

sI adu-

cI

supdrare,

pedepsindu-l.

Precista aritindu-se

acelei

femei, i-a

zis:

,,Am

mpiedicat pe

Zenon

si-ti

necinsteascd

ata, pe

iare a

dus-o n

casa

sa,

dar nu

am adus supdrare

asupra

ui

si

a casei

sale,deoarece

Zenon si

cu mama lui,

aduc multe

milostenii

sdra-

cilor, in fiecare zi 1x.9r1y.

MINUNEA

131

Precista

salveazd,pe

un

tindt

desfrinat

printr-o

vedenie

infricositoare

Un tOndr

oareclre

din Bononia petrecea

n.multe

rdutdti,

du-

cind

o

viat'i

de slobozenieqi

zburddlnicie.

Oclinioatd

a-zvut

o ve-

denie carc 7-a

nspdimintat

foafte

mult: I

se

plrea

lui,

ca

gi

cum

ar fi

fost intr-un

loc

necunoscut,

ntr-o

c0mpie

mare,

in care a

apdrut o

dihanie foarte

strasnicl,

ce venea

asupra lui.

Tdndrul

fugind

dinaintea

acesteia

pe

Lcea" A.mpie,

vdzut

in depdrtare

o casd.

rl:argd,

intr-acolo

ca

si scape

de

primejdie,

dar cLSa r^

incuiatd.

Incepu

atunci

a

bate n

usd, rugdndu-se

si-i descuie,

ca

sd intre induntru

si

sI

scape. nsd

i

s-a rispuns

astfel:

,,Eu

sunt

bundtatea

care

locuiesc

aici,

iar tu esti

rdu

si nu

poli

ca sd lo-

cuiesti

aici". Tindrul

auzind

aceste

cuvinte,

s-a ntristat

foarte

mult gi

a fugit

mai

departe.

intdlnind

mai

incolo

o altd.

czsd.,

.

mers

la aceea.

i

a inceput

abate

la

ugd si a

se ruga

sd-i

deschidd,

ca sI intre inluntru.

Stip0na

casei

careviefuia

acolo

i rdspunse

lui:

,,Eu

sunt

dreptatea

si

locuiesc

aici. Aceasta

este

casamea, si

nu te voi primi

oaspete

pe

tine,

cdci

dreptatea

nu

apdrd"

e

cel

ce naste nedreptate".

Tdndrul

fugi si

de acolo,

apoi

vdzirtd

altd

casd, ncepu

a se ruga

cu

glas

tare sd-l

ase n

casI,

pentru

a.

scd-

pa de aceaardtare si fricd, care l cuprinse. Din casd nsd ii rds-

punse:

,Eu

sunt

pacea

si

locuiesc

aici, tu

nu ai

pace

cu mine, nici

odihnd,

ci numai

oameni

cu voie

bund, cici

eu

pururea

gdndesc

la

pace

gi

nu

la altd"

amestecdturd.

qi voi

da;ie

un sf'at

bun

gi

de

folos.

Mai incolo

de mine

viefuieEte

sora mea,

care stie

sd.

dea

sfat celor

supdrafi;

du-te a

dOnsa i

o ascultl

cum

te va

povdtui

si invdta".

S-adus

tinlrul

la

dinsa si

bdtdnd

la usI, ia

rlspuns

lui:

,,Eu

sunt mila

care

ocuiesc

aici; iar tie

de-ti

este voia

sd te iz-

bdveqti

din aceastl

nevoie,

mergi.

de te inchind

Precistei,

si te

roagd..

a te va ascunde

inaintea

acestei

ardtdri

straEnice,

lci

dupd

cum corabia

ui Noe

a

primit vietdfile

cele curate

si

cele

necurate

sa

si Precista,

a un

izvot de

milostenie,

e

nici unul

nu-l rece

cu vederea".

l s-a

ugat

atunci

Precistei

i

vedenia ea

groaznicl

s-astins

(x.

1oo).

MINUNEA

T3 2

Un prunc infigat a vorbit despre miilocirea

Precistei

pentru noi

Odinioarl

a

fost n

larz

Italiei, un

cutremur

de

pdmint, atit

de

puternic, nc0t,

casele urnurile

gi zidurile cetifilor

au cdzut

qi

au

ucis

foartemulli oameni.

n acel imp

s-au

ardtat

pe

cer

mul-

te

semne

nfricoqltoare.

Ogti de

foc

mergeau

de la

miazlnoapte

la rdsdrit

gi

de

la rlsirit

la apus.

Oamenii

vdzind

niqte

lucruri

groaznice

Lceste socoteau

d

s-aapropiat

sfirgitul

lumii

qi

cd

vine

infrico$ata

iudecntd

a lui Dumnezeu.

Dar intr-acea

vreme

intr-o cetute

e se chema

Cremon,

n

prunc

mic,

nfIgat,

ce seafla

incd culcat n leagdn, rin rinduiala lui Dumnezeu, inceput a

grdi

cu cuvinte,

ostind

urmitoarele:

,,Am

vdzut

pe

Precista tind

inaintea

lui Hristos,

Fiul sdu.

Ea se

roagl

lui DumnezeusI

nu

piardd,lumea". up[

aoeea

runcul

acelaiat

atdsrt

Ei

n-amai

grdit

p0nI

cind

a sosit

vrelnea

sd

grdiasci

de obicei

pruncii (x.

101).

MINUNEA

133

Un clmltar

salvat

prin

miilocirea

Precistei

in Italia

trlia

un

cdmiltaq

e

sechemaltcob,

careadunase

mul-

te bogdfii

din camdtd..

cesta

dinioard

rugindu-se

Precistei,na-

intea

Icoanei ei,

auzi

un

glas,

zicindu-i:

,,Iacobe,

acobe.

DA-mi

mie Ei Fiului meu o sumdc Lcea, are obignuie;ti a lua de la

datornicii

tili".

lruzind

lacob

glasul

Acela,

s-a ntors

gi

a dat ce era

adunat din

camItfl

DupI aceea,

mai tirziu,

cind s-a

mbolnlvit

si era sil moatil,

a

vdzut cum

SfdntulArhanghel

Mihail

punea

ntr-o

cumplni

fapte-

le lui celebune.

acob s-asperiat

oarte

mult de acest

ucru

gi

s-a

rugat

Precistei.

Atunci s-a ariltat

Precista

gi

a

pus

gi ruglciunile

cu care el s-a

ugat cdtredinsa.

Dupi

Lceel,cumpdna

eacu

fap-

te bune,

a biruit cumpdna

eacu fapte

ele a diavolilor.

x.

102).

90

PTotos.

NICODIM

MANDTTA

MINUNITE

MAICII

DOMNUTUI

91



MINUNEA

I 34

Maica

Domnului

salveazd,

de

la

moarte,

pe

un

tdnhr nevinovat

inta;ra.

Spaniei,

un om

cu

femeia

sa

si cu

un fecio r al lor

tine-

rel,

dar imbundtltit

cu

viata,

au mers

la

o cetate ce

se chema

Compostela,

a

sd, e nchine

acolo

a

mormdntul

Sfintului

Iacob

Apostolul, feciorul lui Zevedei. Mergind ei si ostenindu-sede

cale,

s-au abdtut printr- o

cetate

ce

le

era in cale,

ca sd se

odih-

neascd

peste

noapte

intr-o

casil

Stdp0nul

casei

aceleia

ayea

o

fatd.

de virstd

apropiatd.,

care vdiind

pe

tindrul fecior,

gi

rOvnind

a frumusefea

ui,

la indemnatlafapte

de rusine.

Dar

el

avdnd

frica

lui Dumnezeu,

a respins-ope

ea.

Fatamdniindu-se.Ei

vrind

sd se rdzbune pe

dinsul,

a

pus

in

desagii

ui, fdrd gtirea

tatdlui

sdu

qi

a mamei

sale,

un

lucru

oarecare

de valoare,

din

casd.

A

doua zi

sculdndu-se

gi pregltindu-se

de

plecare,

fata

a

inceput

sd strige,

cd.

strdinii

tceia i-au

furat

oarecare lucru.

Auzind

acestel

t^tdl

fetei,

a

trimis

slugile si

au

intors

pe

strdini

din cale. Afl2nd

in

desagii

tdndrului

lucrul

dispdrut,

l-a

dat

pe

m0na judecdtorului, care a poruncit

sd fie

executat prin

spin-

zurdtoare.

Pirinfii pldngind

cu

durere

pentru

Fiul

lor,

si-au con-

tinuat

drumul

spre

Compostela.

Duptr

ce s-au

nchinat

la mor-

mintul

Sfdntului

Apostol

lacob,

ei s-au

ntors iarlsi prin

cetatea

unde

spdnzuraserd"

drd,

d,evind pe

fiul lor.

Mergind

mama

lui

la

dinsul

pldngOnd,.tOndrul

e

care

l credeau

mort,

a

zis

cdtre

ddn-

sa:

,Nu

mai

pl2nge

Maica

mea.

Eu

sunt viu,

cdci

Maica

Domnului

gi

Sfintul Apostol

lacob,

nu

m-au

ldsat

pe

mine

sd mor, si

m-au

tinut

viu. Acum

du-te la

judecdtorul

care

m-a

condamnat

la

moarte,

nefiind

vinovat gi

spune-i

ui

cd sunt

viu

pentru

drep-

tatea

si nevinovltiamea.

Si

porunceasci

sd md,ia

de

pe

lemn

qi

sI mI dea tie". Mama lui spun0nd aceastaudecdtorului, acesta

,a

poruncit

de l-a luat

indatd

de

pe

lemn qi

l-a

dat

plrintilor

sii

viu

si sinltor

(x.

1o).

MINUNEA

T

35

impiratul

trufas

adus

la

pociinfi

prin

cuvintul

Maicii

Domnului

Un impdrat plin

de trufie,

a

poruncit

sd fie sterse

din Sfdnta

Evanghelie,

acele

cuvinte

pe

care Maica

Domnului

le-a

rostit

cd-

tre Elisabeta:

,Coborkt-a

e

cei

puternici

de

pe

tronu.ri

;i

a ind'l-

lat

pe

cei

smerili"

1Lc.

,

52),

ocotind

d

pe

dinsul

nu-l

va surpa

nimeni

din

scaun.Dupd

Lceel,

mergind

sd'

acd

baie

ntr-un

loc,

in

timp ce

se afla in

apd dezbricat,

hainele

fiind

pe

mal, vine

un inger al

lui Dumnezeu,

re

luind chipul

mplratului

9i

m-

brdcindu-se

u

hainele

ui, a

plecat

u slugile

mplra{uluila

pa-

lat,

gi

s-aurcat

pe

tron.

implratul

iegind din

apd'

i

negisindu-gi

hainele ui, s-a mbrlcat in nigte zdrenlede cergltor ce -aufost

ldsate

n loc

gi

a

plecat

spre

palatul

sIu

implritesc.

Ajungind

aici,

ainceput

a se minia

gi

a striga

cd

el este mplratul,

Ei

cd

va

pedepsi

e

cei ce

gi-au dtut

oc

de

d0nsul.

Dar slugile

necunos-

cinduJ,

;i

crezindu-l

ci este

nebun,

ddeau

gi qi

bdteau

oc

de

un asemenea

tdpan.

Acelagi

ucru s-a

ntimplat

qi

cu Iovian

implratul,

pe

care

a

fel l-a umilit

Dumnezeu.

impdratul

vdzind acestea",

ia adus aminte

de trufia sa

9i

gia

pl0ns pdcatul

siu,

ctrindu-se

entru

ceeace

a vrut sd. acd,

DupI

aceastil

milire,

ingerul-impdrat

-a chemat

a sine,

i-a

dat

hai-'

nele napoi

qi

-a sfltuit

ca de

aici nainte

sd nu se

mai trufeascl.

DupI LceeaaqezinduJ in scaunul sIu implrltesc, s-a ficut

nevilzut..

x.

356)

MINUNEA 136

Maica Domnului,

prin

Sfinta sa

lcoani, cheami

la

pociinfi

pe

Maria Dgipteanca

intr-una din

m[nlstirile de

pe

malul

lordanului,

rdia un cu-

vios

plrinte,

anume

Zosima,un

om foarte

imbunltlfit

cu

viata

si deiIvdrEit

in nevoinfa

pustniceascl:

ntr-un

an sosind Sfintul

gi

Marele

Post al Pa;telui,

dind

pufinl

hranil uscatd,

qi

avind

numai

mbrlclmintea

de

pe

sine,

a trecut

riul Iordan

si s-acu-

fundat in adincul

pustiei,

dorind

sd

petreacil

aceastd

finti

perioadd",

n ruglciune

curatl

si liniEte desivirEitd'.De asemeni

dorea sd

ntilneasci

in aceste

pustietl,ti, vreun rob al

lui Dum-

nezeu,mult

mai imbunltifit decit

dinsul,

de la care sd

nvefe

deslviryirea

viefii

pustnicefti.

Dumnezeuvdzind

ivna

si

dragos-

tea

ui, ii

implineste aceastd orinll buni,

intr-un

chip minunat.

Dupd

o

cllatorie n

pustie,

de

12 zile, avdzut

n

depirtare

o

umbrd de

om, ce

era ffud imbrdcdminte

pe

sine, avind

pirul

capului

alb ca

ina si scurt

pinl

la

grumaji.

La

nceput,crezind

,,

pr"t"t.NICODM

MINUNILE

MAICII

DOMNUIUI

93



cr

este

ndlucire

diavoleascr,

-a nsemnat

cu

semnul

Sfintei

cruci,

dar

mai

apoi

s-a

convins,

spre

marea

lui

bucurie,

cr

este

un rob

al

lui

Dumnezeu.

cuviosul

zosima privind

spre

miazdzi,

s-a

n-

dreptat

spre

acea

iingl,

dar

care

nplegnnd

ce

Lre

de

gind,,

a

inceput

si

fugd

de el.

Atunci

cuviosul

a inceput

sd

fugi

ii

el, si

alergdnd

mai

repede

a inceput

si

se

apropie

de acei persoani

necunoscutd'.

dnd

glasul

i se

putea

auzi,

a inceput

a striga,

implorind pe acea. ersoandsr se opreascdspre a vorbi cu el.

Atunci,

intr-adevir

s-a

oprit

la

rugdmintea

lui,

si

s-a

adresat

cu

urmdtoarele

cuvinte:

,,Avva

Zosima,

artd-md" entru

Domnul,

cd

nu

pot

sI md

atdt

tie,

cdci

sunt

femeie

goald,

precum

md vezi,

si

rusinea

trupeascd

mi

este

neacoperitd,.

Dacd"

oiesti

sr-mi

dai

mie,

f'emeii

celei

pdcdtoase,

rugdciunea

si

binecuv?rnturea

ta,

aruncd-mi

o

haind

cu

care

si-mi

acoprr goliciunea

;i

apoi

intor-

cOndu-rnd

dtre

tine,

voi

primi

binecuvintarea

ta,,.

cuviosul

zosima

auzind

cd

este

chemat pe

nume,

a

fost

cu-

prins

de fricd qi

spaimd

mare,

dOndu-;i

seama

cd,

e

afld, n

f*a

unei persoane

vdzdtoare

cu

duhul.

Dezbrd,cdndu-qi

haind

veche

si rupti, ce o avea pe deasupfa, -a afunc t-o, si intorcandu-se,

ea si-a

acopcrit

goliciuneaa.

poi

apropiindu-se

utin

de

Zosima,

a

zis

cdtre

el:

,,Pentru

ce

ai voit,

pdrinte

Zosima,

a vedea

pe

o

femeie pdcdtoasd",

au

ce voiesti

sd

inveli

si

sd

auzi

de la

mine,

de

te-ai

sirguit

a suferi

atdta"

steneald

de

drurn'i

Dar

el arun-

cindu-se

ct faTa

a pdmdnt,

cerea

binecuvin

tarea

de la

cuvioasa.

Amindoi

fiind

Ia

pdmint,

cereau

binecuvintare

unul

de la

alful. Petrecind

mai

multl

vrerne

in

aceea

stare

de umilintd

cucernicl,

femeia

a zis

cdtre

Zosima:

,,pdrinte

Zosima,

tie

ti

se

cade

sd

md binecuvintezi

qi

sd faci

rugdciune,

pentru

ci esti

cin-

stit cu

vrednicia preotiei,

si

stind

de mulgi

ani

inaintea

sf0ntului

Llta4 aduci Domnului darurile Dumnezeiestilor Taine". Aceste

-

cuvinte

au

pornit

pe

cuviosul

Zosima,

spre

mai

mare

fiicr,

care

'tremurind

suspina,

ud2ndu-si

tata

sa

iu lacrimi.

insi

a

grdit

cdtre

dinsa

cu

mult.i

liniste

;i

aEezatd,

'dsuflare:

,O,

Maicd

du_

hovniceascd

Tu

te-ai

apropiat

de

Dumnezeu

rnai

mult

decit

mine,

prin

omorirea

Ei

nstrdinarea

fatd,

de

lume.

si aceasta

o

aratd,,

Durnnezeiasca

rruire

care

ti

este

datd

gie

mai mult

decdt

altor

oameni,

cdci

rn-ai

chemat

pe

rlume,

si

m-ai

numit

preoq

pe

mine

care

niciodati

nu m-ai

vdzut;

drept

acee

,

tu insufi

si

md

binecuvintezi

pentru Domnul

Ei

si

faci rugiciune

pentru mine".

Ydzind

sirguinla

qi

dragostea

biltrdnului,

Cuvioasa

a zis:,,Bine

este

cuvantat

Dumnezeu,

cel ce

voieste

mintuirea

oamenilor";

iar Zosima

a

rlspuns:

,,Amin",

;i

s-au

sculat

amindoi

de

la

pil'

mint.

Apoi

a

zis cdtre bltrin:

,,Pentru

ce ai

venit

la

inine

picd-

toLSL,o, omule al lui Dumnezeu,

pentru ce ai

voit sd

vezi o

fenreie

goald",

a;re

n-Lre

nici o

faptl

buni? Ori

darul

Sfintului

Duh te-a

povlfuit aici, ca

sI

slvirEesti

oarecare

sluibl

pentru

mine,

la

vremea

ceade

trebuinfI?

Spune-mi

cum

vietuiesc

acum

creqtinii,

cum sunt

impdralii

9i

cum

sunt

Sfintele

Biserici?"

Zosi'

ma

a rdspuns:

,Prin

rugdciunile

voastre

cele

sfinte,

Dumnezeu

a

ddruit

pace

Bisericii

Sale;

primegte rugdmintea

mea a

nevred-

nicului

bdtr{n

si te

roagl

Domnului

pentru toatl

lumea

si

pen-

tru

mine

pdcitosul, ca sd.

nu-mi

fie

fdrd de

roadd,

umblarea

in

,aceastd

pustietate" F,a a

zis atunci

cdtte

bilttin:

,,Tie

se

cuvine,

Pdrinte

Zosima,

sI

te rogi

pentru mine

qi

pentru

toli oamenii,

mai ales av0nd'preofeascahirotonie 9i

spre

LceLStL

iind

rdn-

duit.

insl deoarece

suntem

datori

a

face ascultare;

ceeace

mi se

porunceqte

prin

tine,

voi face".

Zicdnd

acestea

s-a

ntors

ot fata

spre

rdsdrit,

qi ridicindu-Ei

ochii

in sus,

9i

nllfOndu-;i

mdinile,

a

inceput

a se

ruga

in soaptl,

f.drd.

a Zosima

sd

infeleagd

vreun

cuvint

rostit de dinsa.

in acest

imp

el

sta de

fafd tremurind,

av2ndu-qi

privirea indreptati

spre

pdmint. Mai

apoi ridicindu-qi

putin

privirea gi uitindu-se

spre

acea

cuvioasd

femeie, a

vdzut-o

in timp

ce

se

ruga, indllatd

de

la

pdmint ca

de

un

cot.

ydzind

LceLStL,

osima

a

fost cuprins

de

rnare

fiicd,

9i

a

cdzlttt

u faJala

pimint,

udindu-se

cu lacrimi

Ei

zicind

in

taini:

Doamne

milu-

ieqte. n acest imp a fost cuprins de temerea,ca

nu cumva

ceea

ce vede

sI fie

ndlucire

qi

nEellciune

diavoleascl.

Dar

acest

gind

al

lui, nu s-a

putut

ascunde

de

Cuvioasa.,

are

-a

dojenit

cu bl2n-

dele,

zicdndu-i:

,,PIrinte

Zosima

Pentru

ce

te tulburd

gindurile

'

zicindu-li

cd sunt

ndlucire

qi

duh,

iar

ruglciunea

mea,

prefdcd-

torie?

Te

r<lg sZ

fii incredinlat

cu adevdtat,

fericite

PIrinte,

cd nu

sunt

duh

qi

ndlucire,

ci femeie

pdcdtoasd.,

u trup

pimintesc din

plaf

si cenusd,

care

nu

gindesc

nimic duhovnicesc.

fi

mlrturi

sesc, um

c[ din

pruncie

am

fost luminatl

cu Sfintul

Botez"

Zi'

94

PTotos.

NICODIM

MANDT,TA

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

95



cand

acestea

s-a nsemnat

cu

semnul

sfintei

cruci,

spre

adeve-

qirea

celor

mirturisite

de dinsa.

DupI

tOate

acestea,

Cuviosul

Zosima

a

jurat-o

pe

Numele

Dom-

nului

nostru

Iisus

lristos,

adevdratul.Dumnezeu,

el ce

s-andscut

din

sfinta

Fecioarr

Mafia,

si-qi

destiinuie

viata

ei

de

mai-n

ainte,

precum

si

ostenelile

si

nevointa pustniceascr

din

acea

pustie

srl-

baticd",prin care a bineplrcut atat de mult lui Dumnezeu.La ru-

gdn'intea

ui,

aceastd

uvioasd,

cu multi greutate

si

rusine,

pen-

tru

trecutul

ei cel

nespus'de

vinovat,

a inceput

sd-si

povesteascd

propria-i

via[d'.

Astfel,

cuviosul

zosima

a aflat

cum

cd

ea

s-a nds-

cut in

Tara

Egiptului,

intr-un

sat

din

apropierea

cetrtii

Alexan-

dria. Lavirsta

de 12

ani,

pdrdsindu-gi

ubirea

si.casa

pdrinteascd,

a'

plecat

a Alexandria,

unde intinandu-si

fecioria,

s-a

dedat, imp

de 17

ani,la

o

desfrdnare

ce

depdsea

rice

limitd.

Iar lucrul

aces-

tail

fdcea,

nu

pentru

imbogdtire,

ci numai

din imboldurile

si in-

stinctul pasiunilor

nesi{ioase

ce la

dinsa

se manifestau

ntr-un

mod

cu totul

iegit

din comun.

Din

aceastd

cauzd"

junsese

a

atita

nerusinare, incit, tar de scdpacineva dintre

bdrbati,

nebatio-

corit

de ddnsa.

si dupd

cum

inversr\narea.

i

nerusinarea,

ducla

impietrire

si la

netemerea

de bumnezeu

si

defd.imarea

elor

Sfinte,

si

din

acest

punct

de

vedere

a

depdsit,

de asemeni,

orice

limitd.

Din

cele

ce

\rmeazi

se va

vedea,

pind

unde

a

purur

aju^nge

u

aceastd

etemere

de Dumnezeu.

Intr-o

zi

de vard.,

a vdzut pe

mai

multi

bdrbali

cd

se ndreptau

spre

mare.

Apropiindu-se

ea

a intrebat

pe

unul

dintre

ei,

unde

merg

si i

s-a rdspuns

cd, la

Locurile

Sfinte

de la

lerusalim, pen_

tru

prdznuireaindlldrii

sfintei

cruci"

Atunci

s-a of'erit

sd,meirgd

si ea cu

ei

pe

corabie,

nu pentru

inchinarea

la

sfintele

locuri,

cipentru

a

petrece

si

a

batjocori, pe

toti

cei

ce vor

pleca

n

acea

t

cdl/atorie e

mare.

clnd

povestea

uvioasa,

pdrintelui

Zosima

de

tot ce

a fhcut pe

corabie

si

chiar

si la

Ierusalinr,

e

cutremura

de

groazd.,

si

consideta

cd.

spurcd

vlzduhul, prin

rostirea

unor

cuvinte

ce

descriu

asemenea

-apte.

Dar

rnila

lui

Dumne

zeu

care

indelung

rabdd'

si

asteapti

intoarcerea

celui

pdcdtos,

ndelung

a

rdbdat

si

pe

aceastd

'emeie,

drd

sd.

pedepseasci,

si

a as[eprar

si

ec<lnomisit

ntoarcerea

ei,

cu multX

bunitate.

De ziua

przznicului

Sfintei

Inllldri

a cinstitei Cruci,

t vdzut

cum

foarte de dimineatd,

multime de

oameni alergau

intr-un

gdnd

cdtre Sff,.ntaBisericd,

atunci a mers

qi

ddnsa

impreunl cu

ceilalli,

pinl

in

pridvorul

bisericii.

Apropiindu-se

de uEa biseri

cii, se lupta sd intre

influntru,

dar o

putere

nevdzutd

o irnpingea

inapoi. To,ti oamenii

reuseau sd

intre

induntru, nunrai ea

rdm0-

nea in

pridvor,

re{inutl de o

putere

dumnezeiascl.

Dupd ce ain-

cerc t de trei sau

patru ori sd ntre, s-a etras intr-un colg,plind

de ruqinare

si

deznldeide,

gindindu-se

la

cauza

pentru

care ei

nu i s-a dat

voie a intra in Sfhnta

Bisericd si a

vedea

cinstitul

Lemn al Sfintei Cruci.

Atunci darul

lui Dumnezeu atinglndu-se

de

inima sa

gi

dg ochii min{ii sale

i

lumindndu-i, a inceput sI-qi

dea seama

cI

pentru

grozdvia pdcatelor

sale,

nu i

s-z dat

voie Si

intre

inluntru. Atunci a

inceput

a

pl0nge

cu amar,

a se tingui

gi

a bate

in

piept,

sco{ind suspinuri

din adOncul

nimii sale. Mai

depane

Cuvioasa

povesteste

astfel:

Pe cdnd

plingeam

in locul unde md aflam,

am vdzut stind

atdrnatd s-us

pe perete,

lcoana Preasfintei

hldscdtoarei de

Dum-

nezeu

qi

am

zis cdtre

ea,

privindu-o fdrd.de abatere, cu ochii si

cu minfea:

,,O

Fecioard,Stdpar\d,,are ai

ndscut cu trup

pe

Dumne-

zeu Cuvintul

$tiu

cu adevdrat

cd nu este cu cuviinfX

gi

cu

pldcere

Tie, ca sd

privesc

eu desfrOnata,

si cea atdt de necutatd",

spre

Cinstitd,Icaana Ta. Preacuratd

gi pururea

Fecioard Marie,

care ai

trupul

qi

sufletul curat, cu dreptate

este ca eu desfrina-

ta

gi

prea

necurata sd fiu lepddatd de

la fecioreasca a f.ald;'dar

de

vreme ce am nuzit, ci Dumnezeu

pe

care Tu

l-ai ni.scut

cu trup,

pentru

acelsta s-a

dcut

om, ca sI cheme

pe

cei

pdcltoEi

la

pocd-

in[d,, ajutil-mi

mi€,

care fiind

singurl

n-am de la nimeni ajutor.

Porunceqte,

ca sd-mi fie

;i

mie neoprit[

intrarea in Bisericd,

Ei

nu

md

lipsi a vedea cinstitul-lemn

al Crucii,

pe

care

Duninezeul

cel

ndscut

din

tine cu trupul, s-a

pironit qi qia

vlrsat singele sIu

pentru

a mel

izbilvfue;

porunce$te,

o, Stipind", ca

qi

mie nevred-

nicei

sI mi se

deschidl uqa,spre

nchinarea dumnezeieqtiiCruci,

Ei

si-mi

fii tu mie mijlocitoare

preavrednicd

de

credintl,

cltre Cel

ce S-a

ndscut din

tine; cici

de

acum nu-mi voi mai intina trupul,

cu nici un

fel

de

faptd a necuratei desfrdndri;

ar

dupd

ce voi ve-

dea lemnul cel Sfflnt al Crucii Fiului

Tdu, mi voi leplda cu totul

96

Protos.

NICODIM

MANDITA

MINUNILE MAICII

DOMNULUI

97



md vei

povllui

pe

mine,

ca

o chezdsuitoare

mintuirii

mele".

'Dupd

rostirea

acestei

ruglciuni,

ea a

putut

intra

in

Sfinta

BisericI,

fdrd" mai

fi opritd,

nchinlndu-se

si slrutind

cu fricl

si

cu cutremur

Cinstitul

Lemn

al Sfintei

Cruci, vlrsind mullime

de lacrimi

de

poclinfd.

Dupn

^ceel

intorcindu-se

inapoi,

s-a

oprit iariEi la locul cel dintii, gi plec0ndu-Ei enunchii inaintea

Icoanei pururea

Fecioarei

NIsc{toarei

de

Dumnezeu,

si

inchi

nindu-se

ei

a rostit

din inimd

aceste cuvinte:

,,O

Fecioari pu-

rurea

fericitl,

Stdpind

de

Dumnezeu

Ndscltoare,

ti

mullumesc

dln

toatd, iinfa,

deoarece

ai

ardtat

spre mine,

a t^

preabund

iubire

de oameni

si

de nevrednicile

mele

rugiciuni

nu te-ai

ingretosat,

cdci am

vdzut

slava

care

pe

dreptate,

cu nevrednicie

imi

era mie

desfrinatei

sd o vdd.

Dau

slavd ui Dumni:zeu

celui

ce

prin

tine

primegte

pociinla

pdcitogilor.

Si

ce sd

gdndesc,

au

sd zic mai

mult

eu

pdcdtoasa?

cum

este

vremea,

Stdpind",

a impli

ni

ceea ce

prin

mijlocirea

t^ Lm

flgdduit.

Acum

povifuieste-md

ori unde voiegti si Tu sd-mi fii mie de aici inainte invdtdtoxe

spre

mintuire,

povdfuindu-md

a

calea

poclintei".

Acesteagrdin-

du-le, a

auzit un

glas

de departe,

strigandu-i:

,,De

vei trece

Ior-

danul, vei

afla

bund odihnd "

Auzind glasul

acela,si crezind

cum

cI a fost

pentru

sine, cdu-

tind spre

lcoana Preasfintei

Ndscdtoarei

de Dumnezeu,

cu lacri-

mi a

strigat cdtre

d0nsa:

,StipanI,

StIp0nd,

de Dumnezeu

Nds-

cdtoare, nu

md llsa

pe

mine

pdcdtoasa".

DupI

rostirea

acestor

cuvinte

a

plecat

din

pridvorul

bisericii,

cu

grabnicd

alergare.

Ludnd

trei

piini

cu

sine,

a trecut Iordanul,

s:a afundat

in

pustia

cea

mare,

unde a

petrecut

47

de ani,

fdrd,

sd vadd"

ald,

de ont,

hrlnindu-se cu verdelurile slrace ale pustiei,

Ei

suferind ispitiri

'

gi

lupte

cumplite,

din

partea

vechilor

patimi,

Ei

a demonilor

cumplili

Ei

vicleni.

Dar

cu darul lui

Dumnezeu

si

cu

ajutorul

Maicii

Domnului,

pe

care o

chema

neincetat.in

ajutor,

a biruit

toate ispitele,

sdvirsindu-qi

cu bine

cdldtofia.

acestei

vieti. ina-

inte

de a-;i da

obstescul

sfirsit,

dupd,

47

de ani, Dumnezeu

-a

ficut parte

iardsi

de Sfinta

implrtdsanie, prin

Cuviosul Zosima,

dupd

care

s-a sdvdrsit

cu

pace

a

intii aprilie.

Dupd un an

de

zile, Cuviosul Zosima a

gdsit pe

Cuvioasa

rdposatd,avdnd

scrisoare

dsatd"

e

nisip,

prin

care l ruga

pe

el,

sd

o ingroape

n acel

oc,

qi

sI

o

pomeneascd

n rugdciuni

cu

numele

Maria.

Cuviosul

Zosima, pdl2nd

pe

Cuvioasa

Maria

cu

lacrimi

in loc de apd,,

i rostind rugiciunile

celecuveniteacestui

moment,

a dat

plmintului

trupul cel atdt de

pedepsit,

asezin-

du-l

cu evlavie ntr-o

groapil,

e a

fost

sdpatd, e

un leu trimis

de

Dumnezeu pre aiutor CuviosuluiZosima.Aceasta fost viafa qi

petrecerea

CuvioaseiMaria Egipteanca, ea.

are a fost salvatd

din

pierzare prin

mijlocirea

qi

sprijinul Maicii

Domnului, care

pentru

pdcatele

i

pldcerile

inerelilor, a trebuit sd

pldteascd

tat

de

scump

in

aceastd. iatd,,

printr-o

chinuire gi

insingurare

asemenea

u

moartea,

de care

nsingurare

L avut

parte

qi

dupl

.

moarte,

cdcichinuitul

ei

trup a

rdmasnecunoscut i

negtiut

de

nimeni n

pdmintul

uscatal

acelui

pustiu

neumblat

v.

f. aprilie).

MINUNEA 137

Maica Domnului

salveazd,

e

monahul pltimaq

Un monah oarecare ra chelar ntr-o chinoviegi mplr[ea vin

fratilor. El avea multi

evlavie cltre

.Presfinta

Niscltoare

de

Dumnezeu, elipsind

niciodatd

e

a sluiba

bisericii, iind osird-

nic la slujbeleui celesufletesti,

ar nelenevos

i

a

cele rupe;ti

ale cdlugdrilor.nsl iubea vinul,

sdrmanul Si fiindcd

aveaslujba

aceel,de multe ori

bea

mai mult

de cit al1ii.

.intr-una

din zile a

cinat

gi

a bdut

pinl

cdnd

s-a

mbdtat gi

a

cdzut n atternutul

siu.

in

ceasulUtreniei

era adormit, nsd

atzind toaca

s-a sculatcum

a

putut

ca sd se ducd a

bisericd.

Pentru

cI, dupl cum am zis

mai sus,el aveamult

dor de cele

dumnezeiesti

i

nu voia

sI se lipseascd iciodatd

de advnarca

ceade m2ntuire a fra[ilot.

Mergind

pulinI

depdrtare

de

loc,

cu

greu

inainta

spre

bise-

ricd,

pentru

cI il durea

capul

de

be{ie, nsl

pentru

dorul

pe

care

il nvea,se

ducea nainte. Atunci

diavolul,

preficindu-se

n

chipul

unui,t4ur,

venea

naintea

lui si

se ardtacum cd vrea

sI-l

loveascl

cu coarnele,

nsl

monahulnu

s-asperiat;i flcindu-gi

cruce, rlj-

masul

s-adepdrtat

pufin.

$i

iarlgi inchipuindu-se,

-a dcut ciine

negru

gil

impiedica, I nu meargd

mai departe,d,ar

el

ficdndu-

Ei

cruceca

gi mai inainte,

se ducea.

ar

cind a ajuns

a

porta

98

Protos. NIC'ODIM MANDITA

MIN UNIIE

MAICIT

DOMNUTUI

'

99



bisericii, s-a 'dcut

dracul leu

preaintricosat qi

s-a

pornit

asupra

lui

sd-l rupI.

Atunci, ardtindu-se

o

f'emeie

preafrumolsd

a

izgo-

nit

pe

dracul,

mustr0ndu-l

pe

dinsul cu

ingrozire,

cum de

a

inrlrilznit

sd facd rlu

robului ei. Apoi, apuc2.nd

pe

monah

de

mi-

nd",

-a dus la chilia lui,

zicindu-i:

,,PIzeste-te

e acum

nainte

sd

Ly-- *e_.-qlei

mbefi,

daci

doregti

sd

te mintuieqti; mdrturiseqte-1i

picatul acesta a cutare duhovnic ;i sI faci canonul care ti-l va

da"

lat monahul a"intrebat-o

pe

dinsa, cine este,de a fdcut atita

bunitate cu el? Iat

ea a rispuns:

,Eu

sunt Maica

ui Iisus Hris-

tos "

Acestea

auzindu-le el,

a cdzut

a

pdmint

cu

fricd

multd, ca

si i se inchine,

dar ez s-a dcut

nevdzutd..

A

pldns

de

bucurie

si

s-a aflat in

ceasul aeela sdndtos

qi

ne-

vdtdmat

de befie. Mlrturisindu-se

cu

sdrguintd si cu dinadinsul,

dupd:porunca cea

dumnezeiascd",

pdzit ganonul qi

s-a depdrtat

de vin,

dupl cum

se cade siltacd, iecare

crestin care se biruieste

de acei,asti

utimd.

Si care nu

se

va

mdrturisi cu de-amdnuntul,

sI

stie

cd se va munci.

Toli sunt datori sI se pdzeascd e multd bduturi, ca de mare

desfrinare. Deschide-fi

ochii vogtri, cei

ce

iubiti

be,tia

qi

vI silili

ca

sd"

d

depfutagide ea,

pentru

ca sI nu vd lipsiti

de

veqnicave-

selie

qi

ndulcire.

Pe care,

dea

Dumnezeu,

ca noi togi

sd

o

dobdn-

dim,

pentru

rugdciunile

cele,bine

primite

ale

pururea

Fecioarei

Maria,

Ndscltoarea de Dumnezeu.

Amin

(M.

M.D.45,

d. Ncamu.

MINUNEA

13 8

Maica

Domnului izbiveste pe

monahul

.

muncit de

dracul desfrinirii

Un monah olreclre

se.linistea n

muntele Eleonului. F.l avea

o Icoand

preafrumoasl

a Ndscdtoarei

de Dumnezeu, n chilia l ui,

la care avea multd evlavie. Si i se ruga in fiecare zi, cerind ca

sd-l

zbdveascd

e

dracul curviei. El

avea atita

rdzboi de la aceas-

td.

pntimd.,

cI

nu-l

ldsa nici ziua.

nici noapte^ si il avea atdt

d,e

biruit,.incit

se

primejduia

sd cadd

gi

infrptd,.indatd ce se

aprin-

dea

in

inima lui vdpaia

aceedvdtdmdtolre

de suflet a

spurcatei

pofte,

alerga a

Sfinta lcoand,,

qi

rugindu-se cu lacrimi,

se

prd-

pdclea

srninteala

rupului.

Desi

bine vedea vrdjmasul,

cum

cu ajutorul Nlscdtoarei de

I)unrnezeu,

ratele se izbdvea,

l nu inceta,

ci totdeauna l ispitea.

Si

ntr-o

zi stdnd afaril

din

chilie,

i-au venit

iarlgi

viclenele

gin-

duri.

Vrind si

alerge

cltre

ruglciune

dupl

obiEnuinla

ui,

vizu

cu

ochii ariltat

pe

diavolul,

cfutrtie-ii

ise:

,Pind

cind,

vrlimaqule

al adevdrului,

rei s 'I md

ispiteqti?

Nu

ai cunoscut

ocoteala

mea,

cum

cI nu mi supun?

entru

ceinzadat

md

muncegti?"

i arils-

puns

lui

diavolul:

,,Eu

pe

mulli

allii

mai

imbundtdfili

decit tine

am biruit, qi voiescsI te fac gi pe tine si te biruieqtimai pe

urmd, cdci

nu md

lenevesc,

ici altd sluibl

decit

aceasta

u

am.

insl dacd

vei face

ceeace

iti voi

zice

ie,

voi inceta

sI

te mai

supIr"."lar

acela

zis:

,,Ce

oiegti sd.

ac?"

Rdspuns-a

ui dracul:

,,Cu

nlesnire

qi pufin

lucru

este ceea

ce

ili cer

fie.

Dar fd

itr-

rdmint,

cum ctr

nu vei

mdrturisi

altcuiva,

9i

ili voi spune".

ar

pustnicul, ca un om

neinvdfat

gi ffud de

tdutate

ce era,

pentru

dorul

ca sI

se izbdveascd,

e

acest

el de

rdzboi,

s-a

urat

ca sd'

nu spund

altcuiva.

-a

zis ui

viclbanul

garpe:

,Sd

nu te

mai in-

chini de

acum

coanei e

o ai

in

chilia

ta;

scoate-o

e

dinsa

afafi"

din chilie,

qi

eu de acum

nu te

voi mai supdra".

ar monahul

a

zis:-,,M2inefi voi da rdspuns entru Lceasta"DupI care dracul,

flcOrldu-se

nevdzut,

monahul se

sfirima

cu

gdndurile,

negtiind

ce sd

facddin

doud. Si

avea

mare necaz

9i

sc0rbd,

dar mai

ales

pentru

cd, -a

urat

ca

sd nu mdrturiseascd

imlnui.

Cdcidiavolul

cel

preaviclean -asilit

sd-i

ncuie usa,

ca sI nu

intrebe

pe

vreun

dascdl

aresi'linvefe

despre

greEeala eamai

mici, sau ceamai

mare

dintre

ele.

insd in

ziua Lceel a

venit

in munte

Avva

Teodor Eliotul, care

era'iscusit

n Sfintele

Scripturi

gi

deprins

n

faptele

bune,

din

ispitele

dracilor,

si c2 i l

intrebau uau

mare

folos sufletesc.

i

ducindu-se

i

monahulcel

nqelat,

-a vestit

ui

pricina;

ar llvva

l-acanonisit reupentru urdmint, apoii-azis ui: ,,Nu

Etii

cumcI

vrljmasul

nu scoate

reodatl,'pe

cineva

din

pdcat

mare ca

sI-l

arunce n

celmic,ci

totdeauna

n mai

mare

primejdie-l riptrstu-

ieqte?" are

mai

mare fdrddelege

ste, decat

ca

sI nu te

inchini

Stdpdnei

elei

Prealdudate?

ai mic

pdcat

este

sd curveqtide

mii

de ori,

decit

sd e lepezide

Ndscdtolrea

e

Dumnezex el

puru-

rea Fecioard.

$i

si

nu asculli

de'acum

mai mult

pe

ficleanul

diavol,

ci o

roagd

pe

Dinsa

gi Ea {i

va aiuta, ca si-l ruqinezi

pe

el. DupI ?cee^

lecind

pu-stnicul

e a

Avva

i

ajungdnd

a

chilie,



I02

q

PToTos.

NICODIM

MANDITA

MINUNILE

MAICII DOMNUTUI

103



intunecati

luind

ticdlosul

meu

suflet

l-au

dus a locul

cel

de mun-

cd,in

carc

amvdzut

mullime

mare

de

oameni,

cate

muncindu-se

cumplit

blestemape

Nestorie,

clre

era

pricina

muncii

lor.

Acolo

mI

chinuiam

si

eu

pind.

in

ceasul n

care

mi

s-a

ardtat

Femeia

aceea

preasldvit,i

gi

mi-a

zis:

,,Iesi

de aici,

pentru

rugdciunile

ro-

bului

meu

Partenie,

qi

spune-i ui

sI

nu mai

faci

niciodatd,rugd.-

ciune pentru

vrdjmasii

mei. Iar tu propoviduieqte pretutindenea

munca pe

care

o suflr

nestorienii".

Acestea.auzindu-le

mi

s-a n-

tors

duhul

meu

in trup.

Acum

ifi mulpmesc

tie,

Sfinte

al lui

Dumlezeu,

si

md rog

fie

sd mi

miruiesti,

cd,

md,lepdd

de

spur-

catul

eres

al

nestorienilor,

qi

mrrturisesc

pe pururea

Fecioara

Maria,

adevdratd,

Ndscdtoare

de Dumnezeu,

rugindu-mi

milos-

tivirii

ei sd

m'i

primeascd,

pentru

rug{ciunile

robului

ei, ca

sd-i

slujesc

oatd.viata

rnea,

desi

sunt netreblic".

Auzind

acestea,

uviosul

Patenie

s-a

bucurat

foarte

murt

si

du-

cindu-se

amdndoi

a

lerusalim,

au

aflat

pe

crestinul

cel

drept-cre-

dincios

mai

sus

amintit;

si

plecind

impreunr

in

pustie,

au slujit

citesitrei

Domnului pind,la

sfirEitul

viefii

lor,

petrecind

in

sfinie-

nie. si asas-au nvrednicitde fericirea

ceavesnici,

pe

care,

o De

ar

da Dumnezeu

si

noi

tofi

a o

dobdndi

Amin. (M.

M.

D.19,

.Ncamt)

MINUNEA

14O

Nlalca

Domnului

salveazd,

pe

cel

ce s-a

lepddat

de Hristos

prin

scrisoare

in pdrlile

ltaliei

era

un

boier

oarecdre,

u

numele

Carol,

ctre

cheltuia

averer

sa

pentru

desfrtdri,

indulciri,

si

desfrinrri

tru-

pegti;

si in pufinr

vreme

srrdcind

si

nemaiavdnd

de cheltuiald

ca

sr

petreaci

in galantomie

si

cu rilsf.dtare

ca

nai-nainte,

s-a ntris-

tat

Ei

amdrit pind.

intr-atit

incit

zicea,

ca

un

dezndddiduit,

cuvinte de huld.

,

Iar furtr-una

din zile

s-a dus

intr-o

pddure

sd,afle

vreun

vrdji-

tor,

pe

care

sr-l intrebe

dacd

nu

ar

pute

diavolul

sd-l mbogd-

feasci.

Umblind,

l-a

int0mpinat

pe

el

diavolul

in chip

de ostas,

gi

ia

zis

lui:

,,Eu

sunt

acela

pe

care

l

cauti. Dacdvei primi

sI.mi

taci

zapis

scris

cu

singele

tdu,

cum

cr

te irnpreunezi

u rnine,

qi

te lepezi

de

credinta

ta", err

fi voi

da toate

bundtd{ile

lumii

aces-

tea, si

iti voi

face

toate

voile

tale,

qi

vei

avea ttita

multumire

incit

nu

va fi

altul

asemenea

ie".

Ticdlosul

acela, mbitat

de

dorul

iubirii de desertdciuni,

primit

ca

un deznilddiduit

e era

qi

a scris

cele mpotriva

botezului,

dicl s-aleSiddat

e

Hristos

gi

s-a

mpreunat cu diavolul,

care

i-a

gi

dat desfdtlri

gi

bundtlfi

vremelnice,dupl

cum

i s-a dgiduit. Si

lua

pafte

la, oate

petre-

cerile

ui, mergind dupI

el in chipul

ostaEului

i sdvirgind

oate

poftele

ui. Iar odatil, recind

ticdlosul

acela

pe

lingfl

o bisericd,

qi intorcdnd ochii cdtre dinsa, a vdzut lcoana Nlscitoarei de

Dumnezeu.

$i

aducindu-qi

minte

de fdrddelegile

ui, a suspinat

cu amar

qi

-a durut

inima lui. Atunci diavolul,

ovindu-l

cu

un to-

iag, atdt

de tarc

incdt s-a nnegrit carnea

ui, i-a

zis:

,,PdzeEte-te

de-acum

nainte,

sd nu mai indrilznesti

ca sd

priveqti

la lcoana

Fecioarei

Mtria, cd ea

mi-a lcut

mie multe

pagube, i pe

mulgi -a

luat din

miinile mele,

cdci dacd e

voi mai

prinde

weodatd cd"

intorci ochii

cdtre dinsa,

ifi

voi

da asprd

moarte,

pdgubindu-te

de bundtlgile

vielii celei de acum,

ar sufletul tdu

il voi lua cu

mine

n muncaceavesnicd".

Acestea

auzindu-le icllosul,

z tdmas ntristat

foarte, nu atat

pentrurdnile rupului,cdtpentrumoartea ufletului.Si socotind

cum ar

face ca sd scapede

robia acensta, icea

n

gindul

sdu:

vrdjmaqul

ingura

mdrturisit,cum'cd

Preasfintl Fecio d a

luat

pe

mulli din miinile

lui;

poate

se

va milostivi;i spre

mine

darul

ei, cL o Maicda

lui DumnezeuCelui

ntru tot milostiv.

Acesteae

gindea

el,

ar vrdjma;ul, necunoscind

cele ascunse le

nimii lui

l-a trecut

pe

ldngdaltd bisericd,

pentru

ca sd" adi dacd,iiasculti

porunca.

Si

acelavdzind uga deschisil,

a aLergat u sirguinp

gi

intrind

induntru a cdzut a

pImAnt

naintea

preacinstitei

coane

a

Maicii ui Dumnezeu,bdtindu-gi

ieptul

gi

strigind

acestea

in

adincul

inimii, cu suspinuri

gi

cu

lacrimi fierbinfi:

,,Stip0nd

i

Doamni a lumii ApucI inainte EimI izbtrv.egtein miinile dia-

volului. MultI este

puterea

a,impdrdteasda

tonte, Lrat-o

qi

spre

mine cel de trei ori ticdlos;

Mare

este

milostivirea

Ta,

milosti

veqte-te

i

spre mine

cel nevrednic.Nemlsuratl este mila

Ta,

miluieste-mI

i

pe

mine,

icllosul".

Acestea

Ei

altele

multe zicind

vrlimaqul, de minie flcea mul-

tI

tulburare, afarl din bisericd.

nsd dupI o bucatl de vreme a

strigat,

zicdnd:,,8umd duc, necredinciosule,

d"md

gonegte ute-

rea Fecioarei, ar

plstrez

zapisul lu.

si atunciciind

Fiul ei

va

104

Protos.

NIC)DIM

MANDITA

MIN UNITE

MAIC'II DOMNUI

UI

105



face

iudecatd.

a.

sd,

udece

lumea,

ca

un

drept

judecdtor,

te

va

dit,

pe

tine

in

miinile

rnele,

iindcr

de

buni voie

te-ai

repddat

de cre-

dinla

ta".

Acestea

zicind

vicleanul,

a

pierit,

iar

Carol

cu mai

nrulte

lacrimi

qi

mai

cu

dinadinsul

se

ruga

cdtre

milostiva

Maicd

a

Preamilostiwlui

Dumnezeu,

cerind

milostivire

si iertare.

Asa-

dar,

a urmat

trei

zile

pl2ngind

cu

amar,

din inimd,

si ziciird

cuvinte

atat de

dureroase si cu asa pl2ngere, incit parcd gi

pietrele

llcrimau.

9i

4qu,

de multd

osteneald

si

de

bdtdile

n

piept

ce le

suferise,

a

obosit.

$i

pufin

adormind,

z

vdzut

n

vis

pe

preasfint^

carc i

zise

lui:

,,Tu

te-ai

lepddat

de Fiul

meu,

ce

voiegti

dar

acum aici,

in

casa

mea?"

ar

el i-a

rispuns

cu smeritd

vor$ire

si

cu lacrimi,

zicdnd.:

,o

Preasldvitd.

Maicd,

milostivirii,

pentru

cine

s-a rrs-

tignit

Fiul

tdu

cel

cu totul

milostiv

si

cu totul

indurat?

pentru

cei

drepli

sau

pentru

cei

prcdtosi?

ar

eu

degi

marc

fdrd.delege

m

tdcut,

nsd

tdlharul,

desfrinata,

desfidnatul

;i

altii

mulf

-l in-

deamnd

sd,indrdznesc,

e

care pentru

nemdrginita

lui

milostivire

i-a

miluit.

care nu Te-auavrlt pe Tine solitoare si mijlocitoare

Maica

ui

cea

preadulce,

qi

totusi

nu

re-ai

ncuiat

lor

miiostivirile

cele

ubitoare

de

oameni.

si

pe

mine

care

amindtdznealaTa,

oate

llad.

a primi?

MilostiveEte-te

spre

mine,

Stipina

mea,

cd

toate

le

poli

cite le

voie$ti

si

orice

vei

cere

de la Fiul

si

Dumnezeul

iu pri-

mesti

negresit,

iindcr

te-afilcut

pe

tine

mijlocitoare

a

pdcdtosilor".

Atunci

Stdpina

i-a

zis:,,Fiindci

ai urit

filrdd,elegea

a

9i

te cd,-

iegti

din toatr

inima,

te

primesc

pe

tine

si

te intoic

la

Fiul

meu.

Dar

sd

nu te ardti

nemultumitor

pentru

darul

acesta

asa de

mare,

ci

sI faci

lucruri

vrednice

de

pocdinti',.

Iar

acela

multumindu-i

cu

prisosinta,

a rlspuns:

,StIpina mea

si

Doamndslivitr, toate li sunt cu putinlr tie; fd-mi mie si darul

,

lcest?

spre

incredintatea.iertdrii

mele:

porunceste

sr-mi intoar-

cd vrrinrasul

zapisul

acela viclean,

cel

scris

cu

mina

mea,

ca

sd"

nu

md infricogeze,

cum

cd

vrea

sd-l

aducr

la ziuaJudecrfii,

Drep-

tului

Judecdtor.

cunosc

cum

cr nimic

nu

este

cu

neputinta

ia

tine,

ca o

Ma,icd"

Atotputernicului

Dumnezeu,

poti

sI iei

gi

scri

soarea

aceel

cu

totul

nebuneascr,

pentru

ca

sd

se smereascd

desrvirsit

vicleanul qi

sx

nu

aibr

nici

o nddeide

asupra

mea".

Rispuns-a

ui

Stlpina:

,,intru

slava

Fiului

si

Dumnez"ului

*er.

faci-se

tie

$i

Lceastl".

Acestea

zicind,

i s-a

plrut

lui cum cI a

auzit

n vdzduh

glasuri,

zicind:

,,O

StIpand,

ca

o MaicI

z

dtep-

tdlii ce

e;ti, sI nu faci

nedreptate

Lce

sta,ca sI

iei

pe

acelacate

a mlrturisit cu

zapisul

ui cum cI

este

al meu".

ar ea a zis

,,Yrili-

ma;ule al adevi lrului,

otdeauna

esti

mincinos,

nsl

acumai spus

adevlrul, cum cI sunt

Maica

dreptlfii

9i

pentru

^ceLStL

oi face

dreaptd

udecatl,

luind

zidirea

Fiului meu

din

miinile tale, cilci

cu

nedreptate steca

sI o stdp0ne;ti u, cel strlin".

Aceste

auzindCarol,

s-a

umplut de bucurie

si veselie,din care

pricinl

degteptOndu-sevdzu

u

mirare cumci

n-a ost

vis, ci seafla,

o,

minune,

n miinile

lui, zapisulcel scris

de el. Citd

veselie

socotili

ci

a fost n

ziua a'ceea,

u numai

pentru

el, ci

si

pentru

toli acei care

a\ auzit

gi vdzut

zapisulacela.

ofi s-auminunat de

nemlrginita

mild a Stdpinului,

si

de

puterea

ceaneasemdnatd'

prealludatei

Fecioare.

:

Vestea

Lceast^

-adus

n multe cetlli

si oraEe.

$i

dup[

ce a.

av'

zit

gi

Preasfintitul

Leon,care

n vremea aceea

ra

Arhiepiscop n

Roma,

a trimis oameni

de a adus

pe

Carol.

Si vdzind scrisoarea

aceel,a poruncitsdse acd n biserica e obgte, luibi spremare

mullumire

Maicii

lui Dumnezeu.

i

au

slvirgit

praznic

cu mare

veselie

si mulli care

rdiaur

n felurite fdrddelegi

gi

n

desfrindri

erau afundafi,

s-au

poclit

din tot sufletul,

ntrdljduind

cum cI

prin

ruglciunile

PreasfinteiNtrscltoarei

e Dumnezeu

or dob-2n-

di

ierturel

picatelor.

ar Carol

flcindu-se cdlugilr,

a f.dcut oduri

vrednice de

pocdinld

dupd,

um i-a

poruncit

Doamnanoastrd

Ei

prin

darul ei

s-a nvrednicitde

cereascaericire.

Pe care,sd dea

Dumnezeu,

a

noi to{i sI o dobdndim

prin

rugtrciunile

Ei gi ale

tuturor

Sfinlilor.

Amin

(M.

M.D.23. .Neaml).

MINUNEA

14 1

Maiea

Domnului

primeste pociinta lui Teofil,

cel

ce s-a epldat de

Hristos

Pe a anul

537,

dupd

venireacea n trup

a Domnuluinostru

lisus Hristos,

se afla in

EparhiaCiliciei

un

episcop,

conom

al

episcopului.Cetlgii

daneilor,

eofil cu numele.

El era om cinsti

tor de Dumnezeu,

u fapte

bune

gi

cate aveabunl

cunogtintl

in

sluiba

sa, chivernisind

reburile biserice$ti

u atatl dragoste

e

Dumnezeu,

ncdt toli

erau mul,tumifi. ar

dupd ce a

murit

Epis-

10 6

PTotos.

NICODIM

MANDNA

copul,

e ^lerg t

tot

poporul

la Mitropolit,

cerindu-i

sd le hiro-

MINUNIIE MAICII DOMNULUI

107

Atunci

a zis vrdjitorul, cltre Teofil:

domnului

nos-



toniseascd

pe

Teofil,

ca:re

era bdrbat vrednic qi

cu fapte

bune,

dupl

cum an ardtat.

Acesta

nsd

ca un om

smerit

ce era, auzind de

cererea

poporu-

lui,

n-a voit

sd

primeascd

nicidecum.

Atunci Mitropolitul.,

vdzdnd

hotdrirea

lui cea nestrdmutatd,

a hirotonit

pe

un altul,

clruia

i-azis

sd-l ubeascdpe

Teofil si

sd-l aibd,tot

pe

el ca epitrop.

Si a

petrecut Teofil astfel n slujba sa multd vreme, cu fapte

bune

qi

frumoase.

insd

vrajmagul

adevdrului

zavistuind.fapta

ui cea

bund, a unel-

tit

si-l arunce

ntr-o mare prdpastie,

dupd cum i-a si

flcut; cdci

lucrdnd

cu

nestesugurile

lui,

a zavistuit

prin

oa.recare

ameni cu

rele

ndrawripdnd,intr-atit

asupra

ui, incit

noirl Episcop

-a urit

fozrte

si in cele

din

urmd l-a izgonit pe

nedrept

din

dregdtoria

pe

care

o ave^ n

bisericd,

punind

pe

altul in locul

lui.

Nedrepta-

tea a"celsta

a inceput

a rdbdat-o

Teofil

si nu

s-a supirat, dzr mai

pe

urmd

diavolul l-a

adus intr-o

stare

de

gtozavd.

arndtdciune,

intdritare

si minie,

aducindu-i

aminte

de dregdtoria in

care a

fost

Ei

din care a fost scospe nedrept de citre nerecunoscdtorul

Episcop,

care ocupa

acest oc

de mare

demnitate,

numai

datoritd,

faptului

cd el

-

Teofil

-

nu voise

sI-l

primeascl.

Acestea,

um

;i

multe

altele

pundndu-le

vrdjmasul

in

mintea

lui

Teofil, i-a

dat asa

de

rnare

rdzboi,

inc0t l-a

biruit, induple-

'cOndul

sd fa:c5Episcopului

o vrljitorie,

ca

sd-l

primeascd

ar in

slujba lui cea

de dinainte.

Fiind in

acea

ard,

un oarecare

vrliitor

mare,.s-a

dus Teofil

la d2nsul si

ardtindu-i

scopul ui,

l-a

intrebat

d,acd"

r

putea

sd-l

ajute.

Iar acela -a rdspuns:

,,Eu

as

putea

sd te

pun

iardqi in

boieria

pe

care ai

avut-o;

ba

pot

tace

ca sd. i incd.

gi

mai multl

cinste decit inainte, dacl te vei inchinainvdtdtorului

meu

si

r

vei

face orice iti

va

ziceel.

Si mai

ales

sd te

pdzesti

ca de foc

sd nu f'aci

Cruce, oiice vei

vedea,

cI

atunci in zadat

va. i toata

osteneala

mea". Teofil, f iind

biruit

de minie, a

primit

ca

un ti

cIlos. Urcdndu-se

ntr-un

loc

pustiu,

vriiitorul a inceput

a

face

vrdiile

lui, strigind

pe

draci care

ndatl

s-au adunat,

multine

nenumdratl.

Si venind

mai-marele

or

7 stlt in

rnijloc

cu multd

ing0mf'are.

,,inchinI-te

tru". Si

rrchinindu-seel, a zis

vrdjitorul cltre diavol:

,,Stdpdne

l

nostru,omul acesta

fost

dat

afard. in

slujba ui de cdtre'Epis-

copul sdu

gi

l-am adus

a

tine

ca sll ajufi".

Diavolula rdspuns:

,,Dacd.

e va hepdda e

Hristos gi

se

va face

rob al meu, voi

face

ca sI fie

primit

iafigiin slujba

ui

9i

sd aibl

mult mai mare cin-

ste

;i

desfltare decit mainainte,

cdci u cunosti

puterea

mea.

Dar

pentfu Lceastarebuie sl-mi facl scrisoare u m2;na a, cum

cd se eapddd e

Fiul Mariei

gi

sd scdleascd

entru

ca

si

nu mi

batiocoreascl

mai

pe

urmd".

Atunci

Teofil, ng0mfatde slavadeEartd lumii acesteia, au

mai bine zis,

ndemnat

de acelduh

ncepdtoral mindriei, a

pri-

mit, s i ca un

tdrd,

de

minte

a scris cd

se eapddd,

e

Mdntuitorul

gi

se mpreweazd cu diavolul. Si

scdlind scrisoarea,

dat-o

vrdi-

mapului,care

-a mbrltiqat si l-a

slrutat,

zicandv-i:

,De

acumvei

cunoaste

uterea

mea". Si zicdndacestea -a icut nevdzutcu

toate duhurile

rele.

A doua zi, cheminduJEpiscopula sine, -a

pus

conom

gi

ce-

rindu-i iertarepentru necinstea

e

s-a dcut, s-a nchinat fdcin-

du-i metanie

pind

la

pdmint,

incflt s-auminunat toli cei

ce erau

de fagd.nsd aceastas-a icut

prin

fucrareadiavolului care,

du-

cdndu-se oaptea a Episcop, -a ingrozit

gi

l-a ameningat

pind,

intr-atit, incit de fricd"

primit

ca sd facd, sa voie ndltindu-se

Teofil a o cinstemai mare decdt nainte, nu mai

era smerit ca

atunci,ci foarte mindru. Si se temeau ofi

de

el, si-l respectau,

iar mai mult decit tofi il

cinsteaEpiscopul.

$i

veneavrdjitorul

acela'deseoria el

de-l

sfltuia

ca sd,

dzeas-

ci fdglduin+ace a. dcut

aceluiacare -a dat cinstea;

Ei

nici

sI

nu-i

treacdcumva

prin

minte

ca

sI

se

epedede el

gi

sd se

acd

astfel

nemullumitor cdtre

bineflcltorul slu. lar el,

ca

un stricat

de min-

te,

ntdi

ia mulgumit

entru

sfaturiledate,dar

mai

pe

urmd,venin-

du';i in

sine

gi

socotind adincul

pierudrii

n care

s-acufundat, a

inceput.a-l

uri.

$i

aducindu-si minte

de

munca

ceave;nicI, zi

cea ntru sine acestea:Yai

ie

Cum

m-am dtdcit, icllosul,

qi

ca

un

nebun m-am

flcut rob

al diavolului,

pentru

cinstea aceastr

vremelnicd N-am

putut

suferi ipsa

dregltoriei n care am fost,

dar

oare

cum

nu

am socotit

paguba

ericirii celei.veEnice

e

care

to B

Protos.

NICODIM

MANDfTA

m-am

ipsit

-

si nu

m-am

gindit

la infricosataJudecatd,a

mplratu-

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

109

nL me

,

cum

cd

prin

pocdin1';a

el

cea bunI,

sd

amlrdsc

pe

dia-



lui Ceresc,

Care md, va

arunca

n focul

cel ve;nic.

O nebunia

mea

Si cine nu

md.va

plinge

pe

mine

cel

prea

fdrd,

de minte

Acesteag2.ndind,

se tinguia

ziua

Ei

noaptea

qi

ca un nevred-

nic se

temea

sd" acd" ugdciune,

ci numai

pldngea

crr

am r, zicind:

,,Vai

ie,

ticllosule

Teofile

Cum

ai innebunit

de te-ai lepddat

de

Stdpdnul

si

Ziditorul

tdu?

Cine mai

poate

acum sd ia zapisul

cel

scrisde mdnameadin ghearelediavolului?Vai mie, ticdlosul Mai

bine

s-ar fi

despicat

pimdntul

ca sd,

md inghitl,

sau

si fi

cdzut

vdpaie

de

foc

din cer ca

sd.md

ardd",

decit sd

md lepdd

de

Ziditorul gi

Mintuitorul

meu

Acestea

si mai

multe

altele

zicdnd, a

venit

puflne

indrdzneald.

qi

nddejde

din dumnezeiasca

mild si

ducdndu'se

a o

bisericd

a

Preasfintei

Nlscltoare

de Dumnezeu

a cdzut

naintea

Icoanei

sale

pl2.ngOnd

u ^mar

qi

suspinind

din addncul

nimii.

Mirturi-

sindu-si

cu

glas

m te fd.rddelegea

ui,

se ruga si zicea

cd,nu

se va

ridica

de

la

pdmint

pind,

ce nu

va vedea

un mic

semn

de

milos-

tivire

de la Maica

rnilei.

A petrecut 4Ode zile acolo, ugindu-se, cu ajutorul Preasfintei

care -a imputernicit

de a

putut

posti

atata vreme, gi pe

diavoli

nu i-a

tdszt

ca sd-i facd" reo

suplrare.

Si dupd

4O d,e zile,

ador-

mind putin,

vlzu

in vis

pe

Doamna

lumii,

scdpa.rea dcdtogilor

si izvorul

milei,

careii zise

ui:

,,Tu

e-ai epddat

de Fiul

Meu,

cum

dar sd md rog eu

pentru

tine?" lar

acela

cu

lacrimi

ia rdspuns:

,,Doamnd

gi

Stdpdnd,Mintuitoarea

lumii

Cunosc

cum cI mare

este

fdridelegea

mea;

am

greqit

Stdp0nului

meu,

insl

cunosc si

milostivireaLui

cea

nemdrginitl

si nemisurata

iubire

de oameni;

cI

pentru

picltoqi

a

pdtimit

;i

pe

tdlhari

si

pe

vamesi

-a

mintu-

it.

Si mdcar

cd, drddelegea

mea

este mai

mare

Ei

mai

grea

decdt

a tuturor, totugi la zcoperdrnintul si aiutorul Tiu alerg si in noia-

nul

milostivirii

Atot0nduratului

Fiului

tIu

arunc d,ezndddiduirea

sufletului

meu, nddijduind

s[ aflu

pufind

milostivire.

Cred

cu

tdrie

cd.mica

mea

poclinll

si

marele

tiu ajutor vor

indupleca

nemLrginita

mild"

a Ficdtorului

gi

Mintuitorului

meu.

Rogu-te

dar,

StIp0na, me4

chezasa

elor

ce se

pociiesc,

fd-mi

parte

de

o

micd mdngiierc,

nu

te ingrefosa

de mine

cel desfrinat, nici

nu-ti

intoarce

fata Ta

de la

mine

cel intinat.

Md, dgdduiesc ie,

Doam-

volul cel

pe

clre

l-am

veselit cu

fdglduinla.si

impreunarea

me

ceaf.drd"

e

pricepere

;i

nebuneascd,;i

dupi

cum am

suplrat

pe

sfinfi

ingeri, iarlqi

sd-i

veselesc

u

luct'lrrile

pocdinfei

mele,

care

deqi nu

va ajunge

ca sd

fie at?rt

e

mare cit

este flrddelegea

mea,

ceeace

va

lipsi va

implini

milostivirea

Preabunului

Stdpdn,Care

pentru

plcdtoqi

sia

vdrsat singele

SIu

cel

preascump.

$i

de Ace-

la de Carc, ca un nebun m-am lepildat, pe Acela din toatl inima

il mdrturisesc

si il cred

Dumnezeul

gi

Mintuitorul

lumii,

fiind

gata

si.-mi

vlrs singele

rneu

pentru

dragostea

Lui, ca sd

se

ncredin-

leze

de

mlrturisirea"

mea,.

e vrdjmagul

l

anatematizez

i hulesc

si md

lepid de

el,

iar

pe

Tine, cinstitilimpilrdteasd.

ainiregii

zi

diri,

Te

cinstesc,

md inchin

qi

md rog

ie,

sd-midai

aiutorul

Tdu".

Acestea

zicdnd.

-a rdspuns

StIp0na:

,,Fiindcd

ardqi din tot

sufletul

mlrturisesti

Dumnezeu

adevdrat

pe

Fiul meu,

voi face

ruglciune

pentru

tine,

Ca.sd- i

rimeasci

pocdinla".

$i

indatd deg-

teptindu-se

Teofil,

din dumnezeiasca

mild' i-a

venit indrdzneald,

qi

nldejde

de

mintuirea

lui,

gi

vdrsind

lacrimi

peste

lacrir[i,

dupd trei zile,iar avdzut pe StIpina, carecu strdhrcitd;i seninl

fa1d,-a zis

lui:

,,Bucuri-te,

cd Fiul

meu a

primit

pocdinfa

ta

gi

ifi

iartd, filrddelegea;

s0rguieste-te

pind, la sfirqitul vielii

tale ca sd"

dai

lupta

si nevoin{a

cea cuviincioasd",

gi

sd-ti

aduci aminte

tot-

deauna

de o

facere de

bine cLaceastl".

Iar

Teofil,

multumind,

a

rdspuns:

,Deoarece

mi-ai

luat intris-

tarel cea

nemdsuratil,

rogu-md Tie,

atotputernicd

Stdpind',

f.d ca

sl-mi

iau

inapoi de

la diavolul,

zapisul

meu cel

nebunesc,spre

incredinfarea

iertdrii

mele. CI acest

zapis

md intristeazd

gi mi

necdiegte

cdnd

imi aduc

aminte

cI

se

aflil

in

ghearele

vicleanu-

lui wljma;

gi

cu

totul mI

impulinez

la suflet".

Rdspunsu-i-a

ui

Preactrata:

,,Teme-te

e Dumnezev,

cdci

scris este:

,,Voia

celor ce

se tem

de

El vLface".

Trezindu-se

plin

de

bucurie

Teofil

Ei

rugdndu-se

ncd trei

zile

ca

qi

mai inainte,

i s-a ariltat

din

nou

Preliudata

in vedenie,

zicdndu-i:

,Pentru

c4.sd e incredinlezi

cum cil

li-a

primit

Domnul

pocdin+a,

a

gi

te-a

izbdvit din

robia diavolului,

primeEte qi

zapisul

cel scriS

cu insifi

mdna

ta". Dlpd care

indatd

deEteptdndu-se

a

vilzut

(O

Minunel)

cd,

zapisul cel scris

qi

iscllit de

el, era

in

miinile

lui

T I O

Protos.

NICODIM

MANDTTA

Si cine va,

pluteapovesti

oare bucuria si veselia

de care s-aum-

MINUNIIE

MAICII

DOMNUTUI

1 1 1

intr-o

zi,

intrind in bisericl

qi

rugdndu-se

naintea unei



f

plut?

Sldvind

pe

Dumnezeuqi

multumind Preacuratei

Fecioare,

a

propovlduit

tuturor

mila

Ei cea nemdrginitd qi puterea

cea

neasemlnati.

De

^celsta

instiinlindu-se Episcopul

gi

toli ai

cetltii,

au sllvit

pe

Dumnezeu

cel

ce a fdcut o minune

ca Lce

s-

ta. I^r Teofil,

urind toate voile

trupului

qi

lepdddndu-se

e toatd

slava cea

deEartd si

cinstea cea vremelnici,

a murit desivirsit

pentru lume qi a slufit Bisericii aceleiaa Preasfintei'Ndscdtoarei

de Dumnezeu

toatd" iafa

lui, cu multl

sdrguintd gi

smerenie.

Mutindu-se

din

aceastd" iatd sia

dat

cinstitul

sdu

suflet

in

miinile lui

Dumnezeu si

a fost ingropat

in

bisericl,

chiar inain-

tea Icoanei preasfinte

a Preacuratei

Fecioare,

n

locul unde a

fdcut

mdrturisirea

pdcatului

sdu. Si

pentru

mntel lui

nevointd gi

pocdinld,

cum si

pentru

faptele

lui

bune

pe

care le-a

sdvirsit,

bund mireasmi

a

izvor?;t

din trupul lui si

multe

minuni s-au

sdvdrgit ntru

slava ui

Dumnezeu

si a Mdicii

lui

de cdtre cinsti

tele lui

moaste.

AcestI mdrturisire

a

fost

scrisd

de

un

ucenic al

lui

Teofil, Eftihian

cu numele,

c re la toate

cele ardtate

mai sus

a fost de fagdsi a mdrturisit pentru ca sd stim noi pd.cdtosii, it

poate

Stdp0na ngerilor,

folositoarea gi

mijlocitoltea

noastrd.

Pentru

ale cdrei Ruglciuni,

o, de ne-am

invrednici fericirii

celei ceresti., rnin

(M.

M.D.24

d. Ncarnt).

MINUNEA

14 2

.

Maica Domnului

se

roagi pentru

iertarea

unui ostas

desfrdnat

Era odatd,

uR ostas

cu viatd.

foafte stricatl

qi

plind

cu

tot

felul

de

pdcate;

iar mai

ales in

desfrdnare

era vestit.

Si avind el o

sofie imbundtdlitd,;i

cu fricd

de Dumnezeu,

de *ult"

ori

il

sfd-

tuia

ca sd se lase gi

sd se

pocliascd.

d"e

pdcatele

ui. induplecdn-

du-l pe dinsul buna lui sotie, postea cele 14 zile

de la inceputul

lunii

august in

cinstea Preasfintei,

cum si

toate

ajunurile

praz-

nicelor

ei, nemincind

in aceste

zile

decit apl gi

piine,

si

numai

o singurl

datd,

tocmai dupi

al noudlea

ceag.

Si nu

numaila

aceastd,aptd,

uni

l-a

povdtuit

pe

ddnsul, ci si

lz

stinta rugdciune,

cdci ludnd

buna obisnuintl

a sta

de multe

ori inaintea

Icoanei

Preasfintei,

zicea cu

evlavie inchinlciunea

ingerului,

cum qi

alte

rugdciuni

pe

care le siia..

Icoane

pe

care zugravii

o numesc

Eliusa;

adicil Milostiva

(in

care

Preasfdntt

tine

pe

Domnul

ca

pe

un

prunc

in bralele

sale),

a

vdzut

o

preasldvitl

minune

pe

care

i-a ardtat-o

Cel

Mult-milostiv,

ca si se

umileascl

inima lui

qi

sd urascl

plcatele sale, dupl

cum s-a

gi

ficut.

Cdci uithndu-se

la Pruncul

Cel

Atotstlpdnitor,'

a vilzut

cd.

erardnit

peste

ot corpul

qi

din

rdni curgea

singe

proaspdt,

ca

Ei

cum

rdnile ar

fi fost flcute chiar in ceasul acela.

$i

umilindu-se

el cu

inima

de

acea

atnicd

priveliEte,

a

plins

cu ama\

si

rugdndu-se

Preasfintei

a zis acestea

din tot sufletul:

,,PreadulceL

me^ DoamnI

;i

StdpinMilostiveste-te

spre

mine

cel necredincios

si ca o

miilocitoare

a

pilcdtogilor

ce eqti,

mijlo-

ce;te cdtre

Domnul sd

mI

ierte

;i

pe

mine

plcitosul". Atunci a

auzit urt

glas

din

lcoand

zicind:

,,Yo ,

pdcdtogilor, cu

gura

imi zi'

ceti

Maica milostivirii.

iar cu ffuddelegile

voastre

md.

acetl Maicd

a intristdrii

Ei

a m2hnirii".

Iar el

,

auzind

aceste

cuvinte,

a cdzut

cu

fala

la

pdmdrt gi tinguindu-se,

zicea;

,,Nu

te mdniz

StIpdnd,

pe

mine

cel ticllos,

ci ca o

mijlocitoare

qi

ajutltoare

L

pdcdtogi

lo4 roagd-te

pentru mine cd mult poate rugiciunea Ta cdtre Stil-

pinul".

Astfel

rugindu-se ostagul

;i

stind

cu fafa

la

pdmdnt,

pen-

tru

cI nu

indrdznea sd

ridice ochii

sdi, a auzit

pe

Preasf0nta

zicind cdtre

Domnul:

,,Fiul

meu Preaiubit,

miluie;te

pentru

dta-

gostea

mea

pe

picdtosul

acestl, care

cadecu

lacrimi

Ei-gi

mdrtu-

riseEte

pdcztele

sale".

ar Stdpinul

ia rdspuns:

,Si

nu md superi

pentru

acesta

o

Maicd,

pentru

cI

nu este

vrednic de

iettare".

Preasfinta

a zis;

,,Fiul

meu

preadulce,

adu-fi

aminte

de dragostea

mea de

Maicd.,

u care

Te-am hrdnit

qiTe-am

ildptat

si lasl-i aces-

ntia fdrildelegile

ui". Rdspuns-a l,

zicdnd:,,Pebund

dreptate,

o

MaicI,

nu

pot

sd te ascult".Zis-a in

nou Stdpina:

,Nu- i

er sd.l

judeci

dupi

dreptate, ci dupd

milostivirea ceanemdrginitd, iind-

cd, oti

md

numesc

Maica milostivirii".

Rdspuns-a

ardqi

llristos:

,,SI

nu te ostene;ti.

ci

nu Te ascult

pe

Tine

pentrq

Lcestl; adu-fi

aminte

ci

Ei

Eu

m-am rugat Tatdlui

Meu de

trei ori,

in vremea

patimii,

cd de este cu

putinfd

sd se

mdntuiascd

omenirea

ntr-alt

chip,

sd

nu.primescmoarte,

gi nu M-a ascultat".

Cind a

vdztt Stdpina

cea mult

milostivd

cd niullimea

fdtd'

delegilor

ostagului

aceldia

oprel mila

lui Dumnezeu,

a

plecat ge-

1 12

PTotos.

NICODIM

MANDITA

nunchii gi

cre;tetul

siu cel

preacurat

ca sd I

se

nchine,

pentru

MINUNIIE

MAICII DOMNUIUI

1r 3

Din

neluareaaminte a

ei, cum

si din

indemnarea iavolului,



ca sd sileascd

cu chipul

acesta

al smereniei

-

milostivirile Iu-

bitorului

de oameni

spre mill,

dupd

cum s-a si

intimplat,

cdci

vlzdnd,-o

cd s-a aplecat

ca

sI

I

se nchine n-a lisat-o,

ci i -a zis El:

,,Fiindcd

n

lege

este scris,

si cinsteascd,iecare

pe

tatdl

si

pe

mai

ca

sa, nu-ti

voi tfece

cu vederea

cerefea"Ta". Apoi

a zis:

,,Sd

ie

iertate

firndelegile

lui si

ca selnn

al

dragostei

si

se apropie sd-mi

sdrute rlnile Mele". Si ridicdndu-se el spre a face aceasta,

o Mi

nune ind*d,

ce

sdruta o ranld,

e vindeca gi

alte

iardgi asemenea,

pd\d,

ce le-a sdrutat pe

toate

si toate

deslvirgit

s-auvindecat.

incredintindu-se

de

iertarea

sa, multumind

Domnului

si

pu-

rufea

Fecioarei

Maicii

Sale,

-adus la

casasa si vestind

sotiei sale

toate

cele intimplate

,

a inapoiat

tuturor toate

cele luate

cu

ne-

dreptate gi

a dat multi

milostenie.

Apoi

sfltuindu-se

cu

sotia sa,

prin

bund invoiald

s-au cdlugdrit

amindoi,

femeia

ducdndu-se

intr-o

mlndstire

de

fecioare,

ar

el intr-o

mdnlstire

de

birbafi,

in

care era viatd"

de

obgte.

Si

s-a sivirsit,

cu fapte

bune, intru

Iisus

Hristos

-

Domnul

nostru,

Ciruia I

se cuvine

slavd n veci.

Amin (M. M. D. 35, d. Ncamt)

MINUNEA

143

Maica

Domnului

salveazd"

de la moarte

pe

femeia

amestecitoare

de

singe si

ucigasl

in Roma

era un

boier

de bun neam

si imbundtdtit,

care soco-

tind

cum cd"viata

aceastavremelnicd

trece

ca un vis,

a hotdrit

sd se

deplrteze

de

lume

pentru

ca sI-si

caute

de m0ntuirea

sufle-

tului

sdu. nvoindu-se

cu

sotia sa si

cer2ndu-i

ertare,

ia ldsat

sin-

gurul

copil

(parte

blrbiteascd)

e

care l fdcuse

cu

ddnsa si s-adus

intr-altd

p^rte,

intr-un

loc

linistit.

Si acolo,

rdind

cu

dragoste si

cu fricd be Dumnezeu, s-a sdvirsit in pace, mutdndu-se la ce-

restile

dcasuri.

Iar femeia

rilminlnd,

in

casdnumai

cu

copilul, il iubea

peste

fire,

tindndu-l

in brafe

mai

toatd" iua gi

toatd"nouptea

gi intr-una

il

dezmierda

qi

il

sdruta.

Si nu

numai

cit a fost

mic a fdcut

ea

asemenea,

i

;i

dupl

ce se flcuse

fi)are,bilrbat

desivirsit,

ca

o

maicd

nein{eleaptd,

dormea

impreunl

cu dA.nsul,

a

pe

vremea

cinrl era

copil mic si nu

se

gind,ea,

nefericita,

ce

alunecare mare

putea

sI-i

vind

printr-insul.

a

cilzut

n

plcat

cu

dinsul,

ticlloasa,

iar cind a cunoscut

cI a

rimas

inslrcinatl

de

fiul ei,

a aiuns

ntr-a;a stare

de mihnire, ci

voia sI se omoare.

nsd

gdndind

a mila cea

nemdtginitI a lui

Dumnezeun-a cdzut

n desnidliduire,

ci

a

alergat

deodatd a

Domnul cel

preaindurat.

Si

din acel

ceas

n-a mai ficut

nimic in

casI, ci toat[

wemea a

petrecut-o

u

posturi,

cu

milostenii,cu ru-

glciuni

gi

cu lacrimi din

tot sufletul.

Iar

dupd

ce a venit

vremeanaqterii,

uc2ndu-se

ntr-un oc as-

cuns al casei

salea ndscut,

gi

ca sd

nu

se

afle

ruginea,s a'ruflcat

pruncul

intr-un loc

plin

de

necurdtenii

unde a

murit.

$i

nu s-a

auzitnimic o bucatd

e

vremedespre

acest

apt. nsd ncepitorul

rdutdfii

nu s-a slturat cu

cele ce

i flcuse ei

pinl

atunci, ci s-a

hotdrit ca

s-o ugineze

i

inaintea

oamenilor

gi

mai mult sI o ne-

cdjeascd,,

entru

ca

astfeldin

multi mihnire

sil moardnepocditd.

Prefdc0ndu-se,

reainrlutdfitul,

cum ctr

ar fi

duhovnic

nfelept,

inainte

vdzdtoral

inimilor omenegti,

nvdla

pe popor.

$i

pentru

ca sI se

cteaddcuvintele

ui, a descoperit

multe omoruri

si fur-

turi, cum si alte fdrddelegi,nc0t il avea a evlaviegi

linea

la el

nu numai

poporul

cel de obEte,

i

gi

boierii

gi

chiar

udecdtorii

cetdtii.

ar intr-o zi,

a zis el cltre acegtia:

,Preacinstifi

oieri Eu

vreau

sI vd

povestesc

stdzi,mari

Ei

nfricoqate

ucruri si

mai

ales

despre o

pilgineascd aptd fdrddelegi:

i

cu totul

necuviin-

cioasd,

are s-L

lcut in cetate,atdt de

grozavd,

ncOt

mI minunez

cum de

n-L aruncut

Dumnezeu

oc ca sd" rdd, oatl

Roma,

dupd

cum

odinioard Sodoma

qi

Gomora,

pentru

cd,aici s-a lptuit mai

mlre

qi

mai uritd,pdgAndtate, ecit

celece s-au

lcut acolo.Aflali

dar,cil cutare

emeie

gi

a zis

pe

nume) are,

pentru

fillrnicia

Ei

evlavia

ei cea

mincinoasi

o

socotili ca

pe

o sfintl,

a

pdcdtuit

cu

fiul ei, afilott un copilgi apoi -a omorit, pentruca sI nu semai

audd de

o faptil ca LceLSta".

Acestea uzind,

cei ce erau de fzld

n-au crezut, i s-au mpotri

vit, zicind cI spune

minciuni,

pentru

cd femeia aceel ar

fi

un

suflet

foarte bun

qi

cu frici de

Dumnezeu,

e

care

ot

poporul

o

stia si se cucernicea e ea.

Atunci

vrdjmaqul,

ovedind

nvinui

rea cu

urdm0nt,

a zis:

,Punefi

I se

facd, n

foc

aici

Ei

aduceli

pe

femeie aici sd"

e intrebim

amindoi,

qi

care

se va

glsi

mincinos

din noi doi, sd

ie ars

de viu".

114

,

Prtttt.

NfCOD

Judecitorii

chemlnd

de fald

pe

cel

invinuitl,

i-au

zis:

,,Doam-

MIN UNILE

MAICII

DOMNUIUI

.

t1 5

insotit-o

pe

ea,

gi

impreuni

cu

dinsa

a cilldtorit,

pind.la

prive-



nr,

stii

cr

proorocul

acesta

pe

care

l-a

trimis

Dumnezeu

n

aces-

td vreme pentru

mdntuirea

noastri,

te invinovdteste

cum

cI ai

fdcut

cutare

faptd,.

Dacd

ai

gresit,

mdrturiseqte-o,

ar

dacd nu,

do-

vedeste-lpe

ddnsul

c

pe

un

pird;

mincinos".

Iar

femeia,

uminati

fiind

de Dumnezeu,

a rdspuns:

,,preain-

felepli

iudecdtori,

dafmi

un termen

de c0teva

zile,

spre

a

putea

rdspunde la o invinuire ca aceasta;cdci zice ngeleptul solomon:

,,Sd

nu

rlspundd

cineva

degtabd,

a

mare intrebare,

ci mai

intii

bine

de tot

sd se

gdndeascd

i

apoi

sd,

dea rdspunsul

cel

care se

cuvine".

Acestea

zicind

i-au

dat un

termen

de

opt zile.

.

Ie;ind

de

la

judec^td,s-a.

us la

casa

ei;

gi

neav0nd

a oameni

nddeide,

ci numai

la

Dumnezeu,

a

plins

cu,

amar.

Apoi,

ducin-

du-se

a Arhiereul

de atunci,

Lucian

cu numele,

a cilzit

la

picioa-

rele

lui,

mirturisindu-gi

prcatul

sdu

cu atita

zdrobire

de inimd

si

cu

atdtea

acrimi,

incdt

s-aminunat

Arhiereul

si i-a

zis:

,,indrdz-

nelte

fiicd,

spre

mult

induratul

Ei

Milostivul

Dumnezeu,

cd"mai

mare

este

milostivirea

Lui,

decOt

toate

fdrddelegile

tale;

cd"el

n-a

trdt

pe

Pavel prigonitorul,

nici pe

petru,

cel care s-a epldat

de El.

Si nu

numai

cd,

-a iertat,

dar

Ei

cei

mai

intOi

stdtdtori

ai

Apostolilor

i.a

asezat

Roagi-te

dar, cu lacrimi,

preasfintei

Ndscd-

toarei

de Dumnezeu,

cd Ea

este

ndd,eidea

cea

mai

temeinicd

a

celor

dezndddjduili

si a

tuturor picdtogilor

mijlocitoare

si fiind-

cr termenul

de

judecatr

este

scurt,

nu-ti

dau

alt canon

decit

sd

te rogi

neincetat

cu zdrobire

de inimd

si

cu lacrimi

gi

cu

rugrciu-

nea

sd fie

iertarez

fdrddelegilor

ta.le".

Din

nigte

cuvinte

ca

acestea

mbdrbdtandu-se

ea,

cu

o mare

nddeide

in

Dumnezeu

si

in

Preacurata

Maica

Lui;

s-a ntors

la

casa

sa. nchiz2ndu-se

ntr-o

c[mdrutd

deosebitr

-

plangind

toatd,

sdptdmina,

nemtngiiatd

qi

bdtdndu-si

pieptul,

o.trii riLainile

le

finea

indlfate cdtre cer, ar. nima

cdtre

preasfinta

Ndscdtoare

de

Dumnezeuo

ugdndu-se

ei

ca sd o

izbdveasci

de

primeidia

cu

carc

era

anrenintatd

s

sd nu

fie

rusinatd,

n

fata

judecdtorilor

Ei

a

intregii

cetilli.

Si fiindcd

se ruga

din

toatd nima,

cu'credinfd

;i

cu lacrimi

fierbinfi,

a

auzit-o

ndatd

Ajutdtoarea"

cea,

grabn]rcd,

celor

ce in

primejdii

sunt

filrd,

de

aiutor.

Cdnd,

a venit

ziua

hatfudtd.

gi

a

plecat,

mergind

cu slujnicele

si

cu

fUde.ni i le

s4lg

la

divan. irrs4<i

Sfinan,'

rea

Afnrnrrternicd

q

ligtea

acee&.Iar

ncepindu-se

iudecat^,

av

zis

judecltorii

cltre

cel

pe

care il socoteau

a

fi cleric

(adicil

diavolul):

,latd,,

Pdrinte

duhovnice

Ei

invlfdtorule,

femeia

pe

care ai

clevetit-o,

zicind

despre

ea cil

ar fi

flcut acele

uqinoase

9i

nelegiuite

apte.

Dove-

deste-o

si o

infruntl

pe

dins

a

fald' ciltre

fald,,ca

astfel si

fie con-

damnatd,la

moarte

prin

arderea

cu

foc, dupl

cum singur

ai

cerut

qi aqa s-ahotdrit. lar dacd te vei atdta p0r2q mincinos - dupd

ieg"'- sd

primegti tu asemenea

edeapsd".

nsi clericul

uitdndu-se

lung la

femeie,

se

mira,

gi

nu

putea

sd

vorbeascd

nicidecum.

Atunci

i-au zis

udecdtorii:

,,Ce

stai

aga

nedumerindu-te

gi

de

ce-1i

este

fricd

si nu o

invinovlfe;ti

pe

dinsa dupd

cum

fdceai mai'na'

irte?"

RIspuns-a

duhovnicul:

,,Aceastd

emeie

nu este

amesteci-

toarea de

sOnge

qi

ucigdtoarea

de

fiu

pe

clre aminvinovlfit-o,

ci

una dintre

cele

mai imbunltdfite

qi

sfinte

cu

viafa din

fiicele

Ierusalimului.

$i

md tem

sd.o spun

cine

este

gi

nu

pot

si o

mlrtu-

risesc,

cdci Mal.ia

Lproape

de ddnsa

este

s,i

o

acopetd'

qi

o

pdze;te

pe

eL,

nc0t nici

nu mai

este cum

a

fost inainte,

ci alta

asemenea

ei, insd cu totul schimbatd".

Si

asa,

mincinosul

fdrd,sd.

rea a spus

adevlrul,

cdci

n acel

ceas

emeia

nu

mai era

pdcdtoasd a

mai inainte,

ci

prin

sfinlita

pocdinld.se schimbase

cu dumnezeiasca

chimbare

a dreptei

celui

Preainalt.

Acestea

auzindule

ei, s-au

nsemnat

cu semnul

Cinsti

tei

$

de

viald,

fdcdtoarei

Cruci;

din

care

pricind, neputind

bleste-

matul suferi

puterea

ei,

s-a

fdcut ca un

fum

gi

a

pierit

din

mijlocul

lor. Atunci,

cei

ce erau

de fali,

minunindu-se,

au sllvit

pe

Dum-

nezeu

gi

din acel

timp

au respectat-o

mai mult

9i

arr LvrJt

cdffe

dinsa

mai mare

evlavie.

Iar ea,

mulgumind

Fdcdtoarei

de bine

dupd

cum se

cuvenea, ot

restul

vielii

sale

9i

l-a

petrecut

cu f'apte

bune

qi

pllcute

lui Dumnezeu,

spre

ruginarda

urdtorului

de bine

qi

ntru

slava

Celui cu

totul Preaindurat.

Amin

(M.

M.D.

39,

.Neamf).

,

MINUNEA

144

Maica

Domnului

salveazL

pe

cel

diruit diavolului

'

de

mama lui,

de

la zimislire

lJn

oarecare

bdrbat

cu femeia

lui,

amdndoi

temdtori de

Dum-

nezer\

fdceau

multe milostenii

si alte

fapte bune.

Trdind

ei mulli

ani

funpreund,

s-au

invoit sI

se depdtteze

de

impreunarel

cel

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

I I 7

1 1 6

.

Protos.

NICODIM

MANDfIA

trupeascd;

si^asa

au triit

ei multd

vreme

ca niste

frati, iar

nu ca

Iar in acea

i,

slujind Sfintul

Dumnezeiasca

iturghle,

dnlrul

sta

Mese,

u

frici

si cu

mult[

grouzn.

oind



cei insurati.

Insr

vrdjmaqul pdzirii

curdtiei,

a zavistuit

fapta lor

cea

bund, si intr-o

zi,

n

Sdrnbdta

cea

Mare,

a

luptat qi

a ispitit pe

bdrbat

pind,la

atita,

cd. n-a

mai

putut

sd sufere

qi

a cdzut

cu fe-

meia

in

pdcat

fdrd,

voia

ei;

care

ocirindu-l

mult

gi

mustrindu-I,

i-a adus

aminte

de zitz

cea

vrednicd

de cinste.

nsd

el n-a uat

in

seami

mustrarea,

ci se

aprindea

de

patimd.

Atunci

femeia

a, zis

cu mdnie: ,,Fiindcd u ai evlavie,nebunule,spre nvierea Domnu-

lui

cea

sllvitd,

rog

pe

Dumnezeu

ca

orice

se va naste

din noi

in

aceastd"

oapte,

si fie

dat diavolului".

in

ceasul

cdnd

ca o ne-

inteleaptd

a zis

cuvintul

acesta,

a zdmislit

un copil,

parte

bdrbd-

teascd;

c re

pe

cit

se mdrea,

cu

atdt

se

ardta tot

mai mult

ddruit

cu

dar

si

asa frumos,

incOt

mult

se

bucurau rubeniile

vilzindu-L.

Iar

cOnd

a

ajuns la

virsta

de 12

ani,

venind

diavolul

a zis

cd-

tre

m mL lui:

,,Dupd

rei

ani,

vin

sI-mi iau

darul

pe

cure mi l -ai

fdgdduit".

Auzind

acestea,

icdloasa

s-aumplut

de mihnire gi

du-

rere

cu inima,

si

in fiecare

zi

pldngea

nemingiiatd,,

mai

ales

cdnd

se

uita la fiul

siu. Iar

acestl, pentru

cd nu stia pricina,

mirindu-se

de ea, o intreba zicind: ,,Rogu-te naicd,, pune-mimie, pentru ce

toti

prietenii

mei si rudeniile

cind

md.vdd

se bucurl

si numai

tu,

vdzindu-mi,

ld"crimezi?

Atunci

aceel ia

spus ui

tot

adevdrul.

Iar tindrul,

mdhnindu-se

foarte gi

fiindu-i

fricd

sd nu

pdtimeascd

eva du

de la

diavolul

cel

ucigdtor

de oameni,

a fugit

intr-o

noapte

de acasd,

i

ducindu-se

la

Ierusalim,

s-a

mdrturisit

Patriarhului,

carel-a

trimis

la un

du-

hovnic

vestit,

om cu

sfingiH

viatd,,

ce

se hrinea

din

minzingeru-

lui, care

n fiecare

zii

aducea

dte

o

piine

minunat[.

Iar

cOndmer-

gea

cineva la

el

ca sd-I

vadd.,ngerul

ii

aducea

cite-doui

piini,

dupi cum

a tilcut

si in

ziua

Lceea.

Venind

tindrul

cu

scrisoarea

de la Patriarhul, dupl ce pustnicul a citit-o, i-a zis:,,Sdchemlm,

r

fiul

meu,

pe

Stlpina

cea fdrd. pfihand.,

care

are multd

putere

asupra

dracilor,

pentru

cd. a

d,e

multe

ori i-a rusinat

si a

pierdut

cu

totul

puterea

lor

gi

multe

suflete

a.

scdpat'din miinile

lor,

izbivindu-le

din munca

cea vesnicd".

AEazicind,

l-a

sfatuit

sd

se roage

cu multe

lacrimi

si

cu

evla-

vie, tinindu-l

in

chilia

sa,

pind,

n ziua

Sfintelor

paqti,

cOnd se

implineau

trei ani

din ziua

n

care

diavolul vorbise

cu maica

lui.

in Altar,

inaintea Sfintei

sd

iasl

Preotul cu

Sfintele

Daruri

la cintatea

Heruvicului,

a

in-

trat

diavolul

si rlpind

pe

t0nlrul,

l-a dus

n muncl

impreunl

cu

trupul.

Atunci

Cuviosul,

auzind

strigltele

tanlrului

s-a

mdhnit

foarte

;i

pundnd

Sfintele

pe

Sfinta

MasI

s-a

rugat

cu

lacrimi,

ftrcdnd

ugdciune

itre

stlpanul

gi

cltre

pururea Fecioara,

Maica

Lui, ca sI nu lase nepedepsitlo indtilzneall ;i o nerusinatecL

aceasta

diavolului,

ci

sd a

pe

tinilr

din

ghiarele

ui,

s-{-l

ntoar-

cd

ntreg

gi

sdnitos

i

sdJ

rugineze

e

cel de

trei

ori blesternat,

cd,

-a rdpit

pe

el de

la Sflntul

Jertfelnic.

Astfe

rugindu-se

Cuviosul,

a citit

apoi

rOnduiala

Sfintei

Li-

turghii

ca

sd

nu o

lase

nesdvdrgitd.

Pe

c0nd

zicea

rgdciunea

acetsta:

,$i

pentru

ca

sd.

ie celor

ce se

vor

implrtlgi

spre

tre-

zirea sufletului

gi

spre

iertarea

pdcatelorgi celelalte

adice

upz

ce a strvar;it

eleSfinte),

dnd

a

strigat,

zicind:

,,Mai

ales,

pentru

Preasfinta,

Preacuratl:

,,MLre,

eqti,

Doamne

gi minunate

sunt

lucrurile

Tale

O Nebiruitl

putere

a Fecioarei

S-aaflat cel

rlpit

lingd" SfdntulJertfelnic qi a strigat, zicind: ,,Mareeste numele

Sfintei

Treimi "

Iar

dupl

ce s-a

sdvOr;it

Sf0nta

Liturghie,

impdrtdqindu-se

tdnlrul,

l-a

ntrebat

Cuviosul

unde

a

fost

gi ce a

ptrtimit. Atunci

el a

spus

cI dupd

ce

l-a rilpit

diavolul,

l'a

atunctt

intr-un

loc

intunecos,

cu

miros

greu

de

nesuferit,

unde se

munceau

negriit

nenumiratele

suflete

ale

plcltoqilor. insl

indatd.venind

Stlpina

cea

prealdudatd,l-a cosdin

acel

oc

de

groaznicl

chinuire

9i

l-a

adus

n biserici.

Si

a sldvit

Sfintul

pe

Domnul

;i

pe

Preasfinta

si

pururea Fecioara

Maria,

gi

a

mullumit

pentru

cd'

-a

ascultat

ruglciunea.

DupI Lceea,intrrul ducindu-se a Patriarh a fost binecuvin-

tat de

el

qi

apoi s-a

ntors

la

plringii gi rudeniile

lui,

care soco-

tind

c[

l-aluatdiavolul,

pldngeau

ierderea

ui.

Dar

vdzindu-l

pe

el cfnd

nu

mai a'veau

ici o nddeide,

iecare

poate

si inleleagd

de cdtdbucurie

i

veselies-au

umplut

gicite ruglciuni

de

mulgu-

mire au

inilllat

citre

Stlpinul

Hristos

qi

cltre

Maica

Lui cea

Prealiludatl.

Pentru

ale cdrei

ruglciuni,

o De am dobindi

gi

noi

fericirea

cereascl.

Amin

(M.

M.D.40,d.

Neaml).

118

PTotos,

NICODIM

MANDT,IA

MINUNEA

14 5

Vltaful

de tdlhari prin


I19

trimiEi de comandantul etifii, ca

sd-l

prindl.

Iar el, cu toate

cd



pociintd,

a ciqtigat

mila

Maicii

Domnului

Chesarie,

scrie

n cartel

sa numitl

a Dialogurilor,

cum

ci in

orasul

rrenta

din ltalia,

era

un vdtaf

de tilharivestit,

care

stdtea

cu

oarecare

ovarisi

intr-o

pddure,

aproape

de oras si

dezbrdca

pe

to{i

cili

ar fi trecut

pe

lOngd

ocul

acela, ar

pe

unii

desdvirsit

ii ucidea.

Din

iconomia

ui

Dumnezeu,

a trecut

pe

acolo si

un duhovnic,

pe

care

vdzindu-l

tdlharul

si

socotind

cd ar fi

avut

bani, a trimis

pe

slujitorul

lui

ca sd-l

aducd".Iar

duhovnicul,

ea un

om ir,r{elept

ce era,

infltisandu-se,

a vinat

pe

tilharul

acela

cu cuvinte

fru-

moase,

aducindu-i

aminte

de munca

ceavesnicl,

si'atit

l-a

umilit,

incdt

a

primit

sd i

se mdrturiseascd

lui.

Dar dupr

ce z

auzit toatd"

spovedania

ui,

doctorul

cel

cunoscdtor

de

suflete

avilzut

cum cI

era nevoie

de

multr iscusinld

pentru

a-l

putea

ntoarce

la

calea

cea

buni,

pe

un

inrlutdlit

ca acela.

Nu

l-a canonisit

sd lase

hotia

desdvdrsit,

Etiind

cd nu-i

va

da

ascultare,

ci i-a

zis:,,Sl

te tdgddu-

iesti, fiul meu, ca de acum inainte sd pdzeEtidoul zile in sdp-

tdrnand,,

miercurea

si vinerea,

sI nu

facirdu

nimdnui

si

sI

postesti

aceste

zile

intru

amintirea

si

cinstirea

mintuitoarelor

pdtimi

ale

Stlpinului

Hristos,

Care

s-a rdstignit

pentru

pilcatele

noastre;

tot

asemenea

i pentru

dragostea

Preasfintei

Nlscdtoarei

de Dumne-

zeu

sd

te inffinezi

in

toate

praznicile

Ei, sd

nu

plgubesti

pe

cine-

va

in

aceste zile.

si dacd

vei

face

asz,

ndddiduiesc

a milostivirea

Ei si

md

pun

chezas

cI te

vei

mintui prin

infrinarea

arcelsta,,.

lar

tilharul

umilindu-se

cu inima,

s-a

dgdduit

fdrd,

de indoire

a

pdzi

acest canon,

si i-a

zis

lui:

,,Multumescu-ti,

drinte

al meu,

cd m-ai

povdtuit

la

poclintd

gi

sunt

gata,

pentru

dragostea

strpinului

Hristos

si a Preacuratei

Maicii Lui sd pdzesc ilele in

care

mi-ai

zis

sI nu mlninc

nimic,

nici

sd fac

riu

cuiva,

nici arme

si'iau in

miini,

milcar

de-ar

veni

;i

cel

mai mare vraimas

al meu

ca si

mI omoare".

Asadar,

dupd ce

s-a dglduit,

a,

pdzit

canonul

neclintit.

$i

nu

numai

cd" n-a-filcut

nici

un rIu in

acele

zile, ci

chiar

dacd, ovardsii

lui ar

fi

prins

pe

vreun

cdldtor,

el

il scipa

pe

ace)a

nesupilrat

din rniinile

lor.

Intr-unul

din

praznicile

Preasfintei,

umblOnd prin

pddure

de-

zarmat,

dupl

cuvintul

duhovnicului,

-au

nconjurat

iste

ostasi

ar fi

putut

sd se mpotriveascl,

a un voin ic ce era,sI

ia

o sabie

de

la unul

din

ai lor si sI omoare

pe

mulli din ei, saumlcar sI

fugd, a sI nu-l lege,a stlt cL un

miel

Ei

-au dus a comandant,

cureL dat asupra ui hotlrirea sil-l

omoare.

n

urmd

insd,, uge-

tind cd, r fi

picat

sd moardun astfelde

blrbat

voinic gi frumos,

ia

plrut

riu

de el.

Trimifind sIl cheme

a sine,

i-a

zis ui:

,,iti

diruiesc viala ta, dacd e juri strnu atzciniciodatl pe cinevadin-

tre locuitorii cetdlii

mele,

qi

mai ales

dacd"

e fdglduieqti sI

ne

ajuli in rdzboi

cu vrljma;ii carear veni asupranoastrd". ar el a

rispuns:

,,i1i

mullumesc

pentru

dragostea

a, insl eu de viagd

n-am rebuinld,cd am sdvirgit

multe

pdcate i

doresc

mai bine

sd mor vremelnic cum au

murit

altii de

mina mea

decit

sd mI

muncesc fud de sfirgit.

Te rog numai,

dacd

voiegti,dd-mivreme

de citeva zile,

ca sd-mi

pl0ng

filddelegile

pe

carc ca un ticdlos

le-am Icut".

Primind inglduire de opt zile, s-amdrturisit de toate

pdcatele

lui, cu multl zdrobire de

inimd

si cu

multe lacrimi; si toti

au sld-

vit pe Dumnezeu are -a dat un dar ca Lcesta e mult pre . Iar

de acensta, Ascultltorilor s-a nwednicit

prin

rugdciunilePrea-

sfintei Nlscdtoarede

Dumnezeu, iindcd a avut atdta evlavie cil-

tre dinsa,

ncit

pentru

dragostea

Ei s-a

dat

de bundvoie a nioar-

te.

$i

nu numai acest

dar

i-a .dcut ui Prealludata,ci incd

;i

altul

mai minunat, despre care vom vorbi mai

ios

ca sd" nleleagd.

fiecare

pdcdtos

ce mare

pufere

are Ea

Ei

cit de folositoare

este

pocdinta.

Dupi ce a cdutatingdduirede

la

comandant,n aceleopt zile

a

plins

neincetat,apoi ducdndu-se

e bund

voie la locul

osindei,

s-aieftat cu tot

poporul,

dupl rinduiald

gi rugdndu-se,

u

bucurie

qia plecatcapul de i l-au tIiat, ingrop2ndu-lpe d2nsul n locul

destinat

pentru

cei

osindili.

Iar

in miezul nopfii, avdzl ttt

oarecine

umini

care

venisertr

din

cer la mormdntul lui

;i

cinci fecioare rumoaseca fulgerul,

l-au

scosdin mormint

gi

l-au luat sus

pe

un

pat

acoperit cu o

pla-

puml

{esutd

din

aur,

preafrumoasi.

Si

patru

din acele

ecioare

l-au

ridicat, ia;t a cinceacare se ardtaca o impltdteasd, mergea

in

urma

or

cu o

ficlie

prealuminoasi.

Ajungind la

poarta

cetdtii,

strijerii

s-au

temut,

socotind

cd

este

ndlucire

cee?-

e vedeau.

Atunci

fecioarele,

dsdnd

patur

pe

pdmint,

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

12 1

;i

pe

cdli

treceau

pe

acolo,

i

dezbricau

gi le luau

tot

ce Lveav.

bunI,

ca sI

se

roage

n fiecare

zi cdtre



Doamna

or

a zis

strr-

jerilor:

,,Duceti-vd

e

spune{i

Episcopului,

cd.Maica

ui

llristos

a

poruncit

sr ingroape

pe

omul

acesta

cu

evlavie

in

loc

cinstit".

Arhiereul

fiind

vestit

dimineata

d,e.strdjeri,

s-a

dus la pourta-

cetrlii

cu

tot

poporul

si

vrzdnd

moastele

acoperite

cu

plapuma

aceea.

e

porfird,

neasemrnat

de frumoasd,

cum

el

nu

mai

vdzu-

seri, s-au nsprimintat, iar mai ales dacd" u vdzut ei gi capul la

trup

lipit,

^u

crezut

oate

cele

spuse

de strdjeri.

Au

ingrop

t

acel

fericit

trup

nu

ca,

pe

al

unui

tilhar

osindit,

ci

ca pe

a"l

unui

mu-

cenic,

cu toatd

cucernicia

si

evlavia

intru

mdrireu

lui

Dumnezeu

celui

Atotmilostiv

qi

aprealdudatei

si

preanevinovatei

Maicii

Lui,

pentru

ale

crrei

rugdciuni

sd

ne

invrednicint

si

noi

a

dobindi

fericirea

cereascd.

min (M.

M.

D.

51,

d.

Ncamt).

MINUNEA

T

46

RugAndu-se

zilnic

citre

Nlaica

Domnului

tilharul

scapd

de

a fi

ucis

de

diavolul

intre

celelalte

minuni

are

Maicii

Domnului

este

si

aceastdistorisire folositoare de suflet pe

care

o

scriem

ldngd,

ea

de mai

sus'

pentru

ca

sd, add,

ei

ce se

enevesc

a

rugdciunile

or,

ca

si

se

p{zeascd

;i

si fuga

de trdnddvie

;i

de

nebngare

de

seumn,

de

o neiertatd,

greseald

e

moarte

si

stricitoarJde

suflet.

pentru

cr

orice pdcat

ar face

cineva,

nu

trebuie

sd

se

dezndddjduiascr

gi

sr se

lepede

d,e

a se

ruga,

dupd

cum

zic

oarecare

ne'buni,

care

spun

cd,

dacd

omul

este

nevrednic,

nu

trebuie

sd

se

roage, pen_

tru

ca

sr

nu

intdrite

pe

Dumnezeu

spre

mai

multi

m2nie.

cind

faci

desfrinare,

nerecunoscdtorule,

u

te

temi,

nici

te

rusinezi,

iar

ca

sd

citegti

rdnduiara

utreniei,

ceasurile

si

alte

rugdciuni,

te

rusinezi.

Aceasta

nu

este

evlavie,

ci

d,ezndddjduire.

rn ad,evdr,se cuvine c2nd stai in bisericr inaintea,sfintelor

r

lcoane,

sau

spre

Rdsirit,

daci

nu

esti

in

bisericr,

sd

te rogi

nu

cu

neru$inare

Ei

drd

de fricd,,

i

cu

smerenie,

cu umilintd

si

cu

zdro-

bire

de inimd,

cu fricd

gi

cu

cutremur

glndindu-te,

la

mdrirea

lui

Dumn^ezeu

i

nev.rednicia

a;

sd

pl0ngi

pdcatul

tru

si

sd

te rogi

Preasfintei,

ca

si- i

ajute

'sd

te intorci

la

pocdinid.

Si

acuir

ascultr:

Aproape

de

un

drum

impdrdtesc,

ocuia

ntr-un

turn,

un

osta;,

om

tare

si

puternic,

mpreund

cu

alti

tdlhari

asemenea

ui

insd avea

si o obignuin{I

Preasfinta

Nlscltoare

de

Dumnezeu,

icind

de

multe

ori inchi

ndciunea

ngerului.

intr-una

din zile,

trecind

prin

plrfile

acelet

un

duhovnic,

om

sfint cu

viata si

nainte-vizdtor,

sluiitorii

ostaqului,

i

niqte iare

neimblinzite,

-au dezbrdcat

i iau

luat

tot ce LYe

Atunci

el ia

rugat,ca sl-l ducdla mai-marelelot,cd'ate sd-ivorbeasciun cu-

v0nt.

Ducindu-l

la acela,

-a

zis

ui Preotul:

,,AdunI

pe

toli tova-

rdqii tdi, cil

vreau si

vI vorbesc

citeva

cuvinte spre

folosul

vos-

tru". Iar

aceLa

poruncit gi

s-auadunat.

-a

zis ui

Avva:

,Mai

este

unul,

poruncefte

sI

vie

gi

acela".

at

cei care

s-au

adtnat,

auvil-

zut

cd"ipseEte

luga

vltafului

lor,

carc

i

gdtea

bucate,

l servea

qi

n

fiecare

searl

ii f.dcea

atul.

L-au

strigat

$i

pe

acela,

cure n venit

mai

mult

fdri voia lui,

care

vdzind

pe

duhovnic,

ntorcea ochii

in altd'

parte;i

de

frici

tremura

tot,

fic0nd o

recuresefllne

qi

chipuri, ca

alecelor

ndrl-

citi si nu indrdznea

sd

se apropie.

Atunci

i-a zis

ui Preotul:

,,Te

jur

pe

tine, cu

numele

Domnului

nostru

Iisus Hristos,

mdrturiseE-

te-te cine

egti

gi

ce voiegti

sd

faci aici stdpinului

tIu?" lat acela

a

rlspuns:

,Eu

nu sunt

om, ci diavol,

rimis de

mai-marele

os-

tru

ca sI

pindesc

pe

omul

acesta

i

sI iau

aminte cu

tot dinadin-

sul, dacd

va trece vreo

zi in

care

sd nu

facd rugdciune

dtre

Fe-

cioaraMaria,

ca

str-lomor

;i

sI

iau

sufletul

lui in munca

adului,

pentru

flrddelegile

ui;

gi iatd,, stilzi

am 14 ani, de

cOnd

l sluiesc

pentru

pricina

Lceusta,

i

n-a trecut

nici o

zi in cate sd

nu facd

ruglciune.

Pentru

ci

in fiecard, i stil

mult timp,

cu evlavie

ru-

gindu-se

Fecioarei

Maria,a cilrei

putere

mI impiedicl

sI-l omor".

Ascultind acesteaAvvai-a zis lui: ,,CunumeleDomnuluinos-

tru Iisus

Hristos,

1i

poruncesc

fie

sI

te faci

nevdzut

gi

sI

nu mai

faci niciodati

vreun

rlu

cuiva,

din acei

ce

cheaml

numele

Nlscltoaiei

de

Dumnezevt"

$i

aga diavolul

indatil a

pierit.

lar

ostaEul, cilzind

la

picioarele

Cuviosului,

-a mulfumit

pentru

acestil

icere

de bine,

dupl cum

secldea.

Mlrturisindu-gi

pe

falI

pdcatele

ui, a

plecat

de

acolo flcindu-se

monah

gi vietuind cu

fapte

bune,

s-a

sivdrsit

cu

pace

M.

M.D.

55,

.Neamp.

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

fIcut.

Atunci din

frica cea

mare,

cind

i-a diat

sabia

grumazul

ui,

s-adesteptat

ngrozit.

DupI

treztrea. in

somn,

vilzind cI a

fost nu-

r23



mai un

vis, nu o

rea\itate,

zis:

,Mulfumescu-ti

ie,

visule,ci nevo-

ia ceaingrozitoare

pe

care

amvilzlt-o,

mi-ai

ardtat-o

numai in

nI-

lucire, ar

nu gi cu

fapta". Si

atd, aqaa

rdmas

acel creqtin

numai

cu numele,

ot neindrepta

socotind

vedenia

Lceel

ntfu

nimic.

Dupd Lceel

a venit

peste

crestinul

acelapdciltos,

u necredin-

+a", n viala Ei petrecereanticregtineascd, boald foute grea.

Atunci

milostivul

Dumnezeu

-a

ardtat

ardsi o

vedenie,

nu vis ca

mai-nainte

cd sta

naintea

unui divan

de

iudecatd".

edea

ncd

Ei

un

impdrat

nfricogdtor,

gezind

pe

scaun

gi

mbrdcat

otodati cu

podoabl

impdrlteasci

gi arhiereasel.

Si de-a

dreapta

gi

de-a

stin'

ga

lui

qedeau

olreclre bdrb4i

cu

sfinfitd

cuviinll

gi

cucernicie,

iar el,

Ioan, sta mai

jos

decit

aceia;

de-a dreapta

mpdratului

vedeani$te

tin€ri

frumosi, t de-astanga

ui vedea cd stI

cine-

va mai smerit.

napoia

mplratului

vedeao

prlpastie

foarte

ntu-

necatd

i

adincl,

incit numai

din

vedere

pricinuia

nespusd rici

si durere

m,'te.

n vreme ce el sta cu

fricd

9i

cu

cutremur mare,

i-a zis ui impdratul: ,O, indrule, oare$tii cine sunt-Eu?"ar Ioan

i-a

rlspuns:

,,Stiu,

Stdpine,

cI Tu egti

Cel ce

Te-ai ntrupat, Fiul

lui Dumnezeu

i

Dumnezeu,

recum

dumnezeiestile

oastre

Scrip-

turi

gllsuiesc". ar impiratul a zis ciltre

dinsul:

,,Si

dacd u, din

Scripturi

MI cunoqti,

apoi cunogti

gi

pe

cei ce stau

mpreund

cu

Mine. Cum

ai uitat

ingrozirea

aceea

e

care

ia

fdcut-o mpira-

tul Constantin,

cu ciTiva ani

mai inainte? Sau,

nu infelegi ceea

ce-gi pun?"

ut loan -a rlspuns:

,inteleg,

Sdpane,

gi

groaza

aceel

o am incl

in inima mel".

fi

a

zis

impdratul:

,,DLcd"

lmd;ifele

groazei

aceleia

e ai incl in'inimd, cum stiruieEti

n

fiutiltj?

in-

vald-tedin cercare,

prin

tine insufi,

cI Eu eram Cel ce

li-am

dat

lie

groaza

aceea,

i nu

Constantin".

$i

dcestea

icindu-le mplratul, numai cu un

serln a

poruncit

celor Ce-l

nconjurau, ca si l-l arunce

pe

Ioan in

prdpastia

ce se

vedea n spatele ronului

impI.rdtesc.ndatd,ce au inceput tine-

rii si-l

impingl in

prlpastie pe

[oan, fdrd,mild,

indatil

acesta

cheaml

n ajutor

pe

Ndscltoarcade

Dumnezeu,

d, s-a

plrut

lui

cil a

vdzut-o

9i

pe

dinsa acolo n miiloc.

$i

dupl

a;ceastl auzit

pe

impdratul

ziiind:

,,Lisati-l

pe

el sI

plece,pentru

rugiciunile

Maicii Mele".

PO;nd ici esteceeace a

vdzut

oan.

MINUNITE

MAICII

DOMNULUI

DSPRE

SALVAREA NORALAJUDECATX

$I;N

IAD

MINUNEA

I4 7

Strigind

citre

Nlaica

Domnului

a

scdpat

de

judecati

si

de

iad

r---

Pe

vremea

mprratului

constantin

cel

Mare,

era

lln

croitor

nume

oan,

cunoscut

mprraturui.

Acesta

avand-i-riuqainrru_

tdritd',

petrecere

anticregtin

eatii,'trxia

in

necinsl

ii

i"

prrcerile

d'cdtoase

re

rupurui,

esocotino

un.'".ffi

ffi

ice,

care

steaptd,

e

cei

ce

plcdtuiesc.

Milostilur

si

muli

induraturDumnezeu, carepe toatereconomi_

'

seste pre

orosul

iecrruia,

vr2nd

a-i

ndrept"';;iil;

rui

dupd

nvrfrturile

sare

Dumnezeie

tiia

-i

antat

o

vedeni"-irrtri.oruta.

Intr-o

noapte,

s-a

ardtatin

vis

cd

a

iavarsit

o.

.urui

o

haine,

pe

are

a

dus-o

a

Tiri

l.ol9

in palat

vorbea

cu

mplratul

gi

se

bu-

ura.

Deodatd,ved,e

d,impdratul

,.o,

sabia

din

teac.d.,l-a

pu_

at

cu

ceataltd.

a1{.de

perii

capului

;i

i_a

ai"r,

oiiiair_i:

,,C'nd

atdia

sabia

perii

tdi,

atunci

va'si

taie

si

capur

du,,.

i

aqa

-a

si

1r4

Pr"t"".NfqO

Iar

el, insplirndntdndu-se

si

venindu-si

n

fire,

s-a

dus la

un

monah

cucernic

si i-a

povestit

lui intimplare

a. rar

monahul

i-a


125

in sine din uimire, am nceput sI

md

mihnesc mult

gi

sd"milamil-

rIsc.

Dideam milostenie, lceam

Liturghii, rugam ziua;i

noaptea"



zis:

,,Dd:slavd

ui

Dumnezet,

frate,

cil

te-aiinvrednicit

si iei

aseme-

nea invdldturd,

de

aceea.

eqteapti-te,

iubitule,

ca nu

cumva

sd

pdtimesti

si

tu cele

ntimplate

aceluia,

despre

careigi voi

povesti

acum:

Un vis asemenea

cu zl

tdu,

a zis monahul,

a vdzut

si

un

alt

om

aievea. Cd,,

acesta

afl2ndu.se

la

judecdtoriile

implrdtegti

gi vdz?;ndpe un anume Gheorghe, care cu silnicie era dus legat,

sd fie

aruncat

intr-o grozavd"

pydpastie,.cu

otul

s-a nspiimdnlat.

Av0nd

indrdzneald

cdffe impdratul,

el a

oprit

pe

cei

ce

il

duceau

pe

osindit

la

prdpastie

si-i

ruga pe

ei

sd.-lase,

dindu-le

lor che-

zdsie

cd' n

20

de zile

se va

indrepta.

Gheorghe

a

fost

slobozit,

prin

astfel

de chezdEieqi

de ajutor.

Dupd

acela,

cel ce

a vdzit

acestea

si

a infeles

ce insemneazd,

ele, s-a

dus si

ia

descoperit

lui

Gheorghe,

cel

os0nditlaprdpastie,

cdii

eta

prieten

si

cunoscut.

Iar

Gheorghe

auzindu-le

acestea,

a

pe

nimic

le-a

socotit.

Asadar

a rdmas

ticllosul

neindreptat.

Iar

dupd ce

au trecut

ncele

Z0

de

zile,

Gheorghe

a fost rdpit

din viafa

aLcea;Stai

s-a

dus ca

sd

pldteascd, dgdduita datorie" .

Acestea

le-a

povestit

spre

invifiturd,

monahul

acela

cdtre

Ioan,

iar loan

auzindu-le

si

avdnd in

mintea

sa inci

vii, ingro-

zilile

ce a vdzut,

si-a

mdrturisit

fdrd

rusine

toate

pdcatele

sale,

Ei,

schimb0ndu-;i

in mai

bine

viuta,

a trdit

mulli

ani,

pldcdnd

lui

Dumnezeu,

si

asa s'a

dus la

cerestile

ocasuri

@rolog.

3noiemtrrie).

MINUNEA

148

Maica

Domnului

scoate

din iad pe

ucenicul

Cuviosului

pavel

Acest preafericit

Pdrinte

Sfint, ne

istoriseste

acestea,

zicdnd:

,,Am

avut

un ucenic

foarte

lenes,

care

mai

cddea

gi

in

alte

pdc

te

felurite,

fdrd,

a eu sd

stiu. Dupd

ce a

murit,

md rugam

la Dumne-

2eu si Maicii Domnului, si-mi descopere n ce.loc e afld. Rugdn-

t

du-mI

eu asa ierbinte

multe

zile,

amvdzutin

vedenie

pe

ucenic

finindu-se

de doi oarecare.

Nefericitul

ucenic

ert cL o

piatrd

sau

cdrdmidtr,

dela

cap

pinilla

picioare,

neavind

nici

cum vreo

lucra-

re, a

sufletului

sau

a trupului.

Aceasta

vdzin[-o

eu, m-am

mdhnit

mult.

indatdmi-am

adus

aminte

de iuvintele

Stdpinestil

cind a

po-

runcit

sd-i ege

mdinile

si

picioarele

aceluia

care nu

aveahaind,

de

.nunti

si

sd-l arunce

in

intunericul

cel rnai

dinaifari.

Venindu-mi

pe

Preaputernicaimpilrilteasi

qi

pe

iubitorul de oameni

Dumne-

zelrcL si-l miluiascd.Am

postit

de

multe ori,

cu toatebdtrdnefele

mele.DupI multe zile, vdd

pe

PreasfdntaNlscltoare

de

Dumne-

zeu si

pururea

FecioaraMafi&,

zicindu-mi:

,,Ce

Li,'Pavele,de te

mdhnegti? u -am rdspuns:

,Pentru

ratele,

Stipina

mea,cd"l-am

vdzutmuncindu-se". a mi-n zis:,,Numai rugat ca sd i-l ardt? atd"

am ascultat

ugdciunea

L". Eu am

rlspuns:

,,Asa

ste,Doamna

mea, dat

nu vreau

sli vdd

gi

sI

mI mihnesc". Atunci mi-a zis

iardqi

prealiludata:

,Du-te

ar

Ei

pentru

ostenelile ale, smerenia,

lacrimile

;i

dragostea

L, am sd

i-l

ardt

iafigi, cL sd. e vesele;ti".

Trec0nd

o zi, vild

pe

fratele venind

cltre mine, cu totul vesel

qi plin

de

bucurie.

El mi zise

plin

de bucurie:

,Rugdciunile

ale,

PIrinte, au

mijlocit

cdtrePreasfinta

Nlscdtoarede

Dumnezeu

cd

mult e

ubegte)

i

a

rugat

pe

Mintuitorul

gi

m-a dezlegat in

legil-

turile

vrdjma;ului, n care eramlegat

mai inainte".

Acestea icin-

du-mi,

vnd

gi

pe

Preasf0nta,

icind cltre

mine:

,,Te-ai

ncredintat

acum, ugdtorule, entru iul tdu?"Eu am zis: ,Asa, tlpaniloarte

multumesc ubirii

Tale

de

oameni".Atunci

iardgi mi-a zis:,,Du-te,

dar

adu-liaminte

otdeaunade fratele

Iu, in rugdciunile ale,

mi-

lostenii

gi

aduceri

de

erde)

dcind, dfoane

mult folose$te

e

mort

milostenia

gi

aducerea

de

erdZ

a

Sf.

Altar)cu credinl["

1Mant.

rcat.).

MINUNEA

149

Maica Domnului

adeseori a

seilpat si scapl

omenirea

din

prdpidul

cel

mare

in caftea

,Livada

lorilor"

p.

III, cap.8,

ni se storiseqte d era

un duhovnic

cu viafl sfdntd,

curat

in viefuire

gi imbundtZfit n

fapte gi

luminarea sufletelor.

Acest

Preot-Duhovnic, ind

slvdr-

sea Dumneileiasca iturghie, se inwednicea a vedea ngeri ;i

descoperiri

cereqti.

Mai

pe

urmd,

Lprcape

de sfirgitul

viefii sale,

s-a nvrednicit de

acestdminunatd

gi infricogatl descoperire,

e

care.

scriem aici

maijos, spre

ncredinfarea

Ei

aducerea

minte

L no.Lstrd.

tuturor, de apropiata

Judecatd

niversall, cu

groaza

ei ceamare

gi

cu

rdsplltirea faptelor

bune

sau

rele,

pe

v.ecie...

Acest

Preot-Duhovnic,

vdztrt

cu duhul

pe

Domnul

nostru

IisusHristos,

gezdnd

e

scaunul

m[ririi

Sale.De-adteapta

Lui

se

116

Pr"t"t.NICODM

afla

Prealiludata

Stdpind,

Maica

pururea

FecioarI,

iar

de

jur-

imprejurul

Lor,

se afla

stind,

toatd,

oastea

ceteascd,,

are

aqtepm

MINUNIIE

MAICII

DOMNULUI

127

petrecerianticreqtinesti,

ocuri,

befii,

curvii,

ucideri,

nedreptlfi

si alte

pilcateneruqinate

aducitoare

de

moarte"'



porunca

strpinului.

Atunci,

Domnul

a

poruncit

unui

inger

puter-

lic

sr trimbileze

din trimbita

cea,

nfricosatr

si

mare pe

care

o

linea

in

mina

sa.

Cdnd ingerul

a trimbilat,

a iesit

un

suner

aga

de

puternic,

incit

s-a

cutremttat

toatd

lumea

ca

o frunzd,

de

copac

cind

o

b^ate intul.

DupI

pu+ind

vreme,

Domnul

fdcu

un

semn

aceluiasi

nger puternic,

sr trimbit

eze a

d,ouaoard. Atunci

Maica

ui

Iisus Hristos,

cunoscdnd

d

dupd

atreiatrdmbitare,va

fi

sfdrgitul

atoata

lumea,

s-a sculat

de

pe

scaunul

Ei

imprrdtesc.

In

mijlocul

tdcerii

Ei

evlaviei

tuturor

sfintilor,

veni

inaintea

Dreptului

Judecdtor

gi

cdzu a

picioarele

[ui.

Acolo

incepu

a I

se

ruga

cu mare

sirguintl,

spre

a

indupleca

mares

Lui

bundtate

;i

milostivire,

sd-i mai

ingdduie pe

prcdtogi

pentru

a

se reculege,

a

face

roade

vrednice

de

pocdinfr,

spre

a scdpa

de muncile

iadu-

lui gi

a intra

in

fericirea

cea vesnicl.

Domnul

atunci

i-a rlspuns

zicdnd;,,Stii,

o,

Maica

Mea

preaiubi-

td,,

cate

frrddelegi

a

sdvdrsit

lumea

aceasta,

emultumitoare?

Stii

oare

cdte

nelegiuiri

slvirgegte

zilnic?

Agadar, pe bund dreptite,

nu

se

poate

si

nu

se

cade

sd o mai

miluiesc

vreodatd.Iatr

cum,

nu

numai

bdrbatii

mireni

gi

femeile;

ci

gi

clericii

si

Monahii,

Md

rrstignesc

gi

Md

nsuliteazd.

cu

pdcatele

1or,pingdrind

cu

desdvdr-

sire,

sfintitul

chip si

ingereasca

vietuire, prin

desfr0ndrile

or".

'

Atunci

Preasfinta

stdpand,

a inceput

cu mai

multd

infocare

a-L

ruga pe

Hl, zicind:,,Fiul

Meu

Cel

preadulce,

asculti-md pe

mine,

pentru

milostivirile

indurrrilor

Tale

si

pentru

preacuratele

Tale

Patimi, pe

care

le-ai

fibdat

pentru

mintuirea

celor

pdcItogi..."

Iisus

i-a

rlspuns

indatl

si ia

zis:

,,$tiu,

o, Maica

Mea,

ci

de

multe

ori

pind

acum,

ai imblinzit

dreapta

Mea

mdnie,

cu rugd_

ciunile

Ei

cererile

tale

;i nu mai ldsat sd facJudecatl carese curre-

lea.

oamenii

insd,

nicidecum

nu

s-au

dcut

mai

buni si

nici

nu

s-

au lepddat

d,e dutdfile

qi

viclesugurile

or

cele

mai

inainte,

ba

incd

s-au dcut

qi

mai

rdi,luind

inbdtaie

de

oc

crucea

si

patima

Mea.

stdpdnitorii

si

boierii,

efuiesc

cu

nerusinare

poporul

cel

supus

;i

muncitor.

Ei

pingdresc

sfintele

porunci

cu

petrecerile

lor prgdnesti

qi

desfrinate.

poporul

cel

de

obqte,

de asemenea

leapd'dd

i

defaimdporuncile

Mele,

sdvirsind

voile

ror

trupesti:

9i

'

Preasfintasfipatrd,

L

zits

arrEi:

,Toate

cestea

unt

adevdrate,

Preadulcele

eu

Fiu...

MI

rog

insd,

Tie,

pentru

nemdrginita

Ta

milostivire,

trimite

oamenilor

Lumina

Darului

Tdu,

ca

si-gi

cu-

noascd

pdcatele

or

gi intorcindu-se

sI

primeasci

iertare'

AEa,

mult

milostive

Doamne,

ascultd-mi

pe mine

si

primegte

ceferea

Lceast2.,

u

pentfu cd i secuvine or, cd nevrednicisunt totdea-

una

de

milI

;i

de

iertare,

ci,

pentru dragostea

mea

9i

a

tuturof

sfinlilor

acestofa,

are

Ei-au

irsat

sdngele

entru

lumefe

TIu

9i

au

murit

in

felurite

chinuri,

defiimind

toate

desfitirile

lumii,

pentru a

cdgtiga

ragostea

Ta ...

Mult-milostive

Stdpane,

sculti

rugdciunea

oastrd".

"Atunci,

tofi

Sfinlii

s-au

nchin

at

st

Preasfinta

Maicd

qi

puru-

rea

FecioardMaria,

Dreptului

Judecltor,

ca,sd,

acd

nild

cu

oame-

nii,

sd

e

mai

dea

imp

pentfu

pregdtitea

or

sufleteascl.

Dreptul

Judecdtor,

el

Preaindurat,

nduplecindu-se

e

rugdciunile

Preacu-

ratei MaiciiSaleEiale uturor Sfinlilor Sdi,a rdspuns

u

uminatl

;i

senind

aTd:

,itLaibiruit,

Maica

Mea,

u

rugiciunea

a

cel

milosti

vitoare

si ai

imblinzit

dreapta

Mea

minie.

Agadar,

d

se

acd

voia

ta...

Si

voi

fralii

gi

prietenii

Mei,

cu

rugdciunile

voastre,

ali

schim-

bat

mdnia

Mea

n

*ita.

AEadar

oi

trimite

iardqi

n

lume

nvdfa-

tori

gi

propovlduitori,

ca sd

ndrepteze

pe'

cei

ce

pIcItuies0..."

Acestea

icind'Stdpanul,

hnt

sfarqit

vedenia.

Preotul-Duhov-

nic

mai

sus

ardtat,

a

istorisit-o

plrinlilor

9i

frafilor,

cei

mpreunl

cu el

viefuitori

in

ministire,

cu scopul

de

a-gi

ndrepta

iecarcvi*

+L

Sa,"pentru

se mintui

de^

ad

Ei

a se

nvrednici:

odihnei,

bu-

-curiei

;i

fericirii

vegnice

n im-pdrIfia

lui

Dumnezeu.

Pentru

a-i

incredinfa cA aceastd"edenie fost adevilratd", spusplrinfilor

gi frafilor

-

fiecdruia

deosebite

greseli,

pilcateale

or ascunse,

e

,ut"

ile

ardtase

i

e

descoperise

omnul,

pentru a-i

povllui du-

hovnice$te

i a-i

ndrepta

pe

calea

viefii

9i

a

mintuirii'

Dupd

ce cuviosul

a spus

acestea

ieluitorilor

din

Minlstire

9i

altor

binecredincioqi

e

prin imprejurimi,

ca;fe

eneau

a

d0nsul

pentru

a

auzi

cuvant

de

mantuire,

si-a

dat sufletul

sdu

n me;na

lui

Dumnezeu

(M.

M.

D.

69,

d. Neaml).

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

129

Aga zicind,

gi-a

dat

sufletul

pe

care

i l-au luat demonii

ntru

addncul

adului,

ar trupul

lui din

care

curgeasinge

necontenit'



MINUNILE

MAICII

DOMNULUI

CU

PEDEPSIREA

HUTITORITOR

MTNUNEA

50

un

hulitor

al

Maicii

Domnului

pedepsit

cu

jalnicd

nroarte

in

saxonia

era

uR

om

cu

viaga

oarte

nrdutdfi

d,si

rdzvrdtitd,

iar

maiales

spre

a

huli

cele

sfinte

era pornit

gi

foarte'obignuit,

e-

Pulll,

$i

la

orice

pricinr,

oricit

de

mici,

zicea

cuvinte

grere

de

hulr

ticdlosul,

rrr

mustrare

de

cuget

au

rici

de

picat.Tnt

-o--i

jucOnd

drlile

a

pierdut

oti

banii

sai

si

maniindu-se,

nceput

cu

gura

lui

cea

diavoleascd,

huli

dupd

obignuinfa

ui,

zicind

cu-

vinte

atdt

de

urote.asupra

ui

Hristoi,

ncdi

cei

ce

stdteau

e

ild,,

Eiauastupaturechilegi au fugit, ca sI nu le mai audd,.

Dar

preainrdutdfitul

acera

inceput

sd huleascr

qi

pe

Ndscd-

toare'

de Dumnezeu

cea

preanevinovati,

si

prearaudaia,

zicind

si

asupra

Ei

cuvinte

nfricosate

i

necuvioase,

e

care

nsr

nu

le-a

suferit

Dumnezeu

e)

Atotputernic

i

Fiul

Ei,

'ril"-upedepsit

nevr-

zut

cu

sabia

dreptrfii

chiar

in

acel

ceas,

crci

cdzind

i

pdmint,

striga

acestea

u

mare

ale:

,,Rdul

e

c:Lre

-ampdtimit,

.irr.

*-u

qmorit

pe

mine,

cel

de

trei

ori

ticllos?"

dezbrilcdndu-l

ei

ce erau

de

fald, 'au aflzt

despicat

de

la

piept

p?ind

a buric,

ca

;i

cum

ar

fi

fost

spintecat

cu o

mare sabie,

9i

se vedeau

oate mlruntaiele

lui

Adunindu-se

oameni

nenumi-

ratj

ca sd,vadd

asemenea

riveligte

alnicil,

a

alergnt

gi

un

prie-

ten

al lui ca sIl

vadl

gi n drumul

lui

l-a ntimpinat

ca

o umbri

de om care a zis: ,Eusuntprietenul tIu clte ammurit acumde

curind

gi

mia

poruncit

Dreptul

Judecltor

sd- i pun

aceste

uvin-

te

ca sd audl

togi hulitorii

qi

sI se

pociliascd,

entru

ca sI

nu

pltimeascd

mai cumplitd,

pedeapsl.

Si si

gtii

cI Stlpinul

Hristos,

cel

ndelung-ribdltor

gi

mult-milostiv,

ubdd. u

minunatl

nepo-

menire

de rlu

pe

aceia are

l

ocdrdsc

i l

batiocoresc

i fac alte

multe

fdrddelegi.

nsd

pe

cei

preaindrdzneli

Ei

prebobraznici,

are

indrdznesc

sI batjocoreascl

pe

Preacinstita

i

PreacurataMaica

Lui, nu suferl

nicidecum

nerusinarea

or,

ci

le dd

lor,

de

pe

Lcuml Lrvun

muncii

celei

nesfdrgite, upd cum

am

primit-o gi

eu ticdlosul,

prietenul

tdu".

Acestea

zicind sufletul,

s-a

ficut

nevdzttt.at acela, ucindu-seunde zdcea

mortul, a crezut celor

spuse

i

le-a

propovdduit uturor,

gi

s-a nfricogat

ot

poporul

9i

s-a ngrozit.

$i

de atunci

n-a

mai indrdznit

nimeni sI deschidd

gura

asupra

Maicii

lui Dumnezeu,

aducindu-gi ofi

aminte de

aceel

nfricoqati

gi

dreaptl

izbindire,

Amin

(M.

M.

D.

52,

.

Neaml).

MINUNEA

15 1

Hulitorul Maicii

Domnului ucis,

prin

iudecata

de sus

Un oarecare

eodorit,evreu

necredincios,

ai nainte de

m-

plinirea

acestor

inci ani,

era de meserie

ordbier.

ar

pe

fiul

sIu

Ilie, ca

pe

un uritor

de oameni

qi

de Hristos ce

era, -a fdcut

supraveghetor

este

ucrarea regtinilor

careeratr

supu;i

ui.

in ziirra nui praznical PreasldviteiStlpinei noastrede Dum-

nezeuNlscltoarei, cind

era ceasul

mergerii

a Sfinta BisericI,

toti lucrdtorii aceluia

ugau

pe

fiul lui

Teodorit,ca sil

le

dea dru-

mul sI se ducd

spre

a lua

parte

la

dumnezeiasca

iturghie. ar

acela.'n-aoit,

ci a nceput a-i

niura

gi a batjocori

pe

Prealdudata

Nlscitoare

de Dumnezeu,

umindu-o

pe

dinsa Ndscltoare

de

onq

gi

alte

multe

ocilri zicindu.i.

nsl mai mult s-a

ludat intru

tilutate, cel ce

se socoteaatotputernic,

cdcichiar in ceasul

acela

cdnd

zoreru toti

si. ucrau

a facerea e cordbii,

a cdzutcatargul

UN COqMMNNT

cel

mare

si din

toatd

multimea

poporului

ce lucra

acolo,

pe

ni

rneni

n-a

ucis,

nici

n-a

rilnit,

ci numai pe

acel

cumplit

vrrjmas

si

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIAI

I3I

nului,

inaintea

lcoanei ei,

ca sI-l

scoatl

pe

el din acea

egilturil.

Datoritd,

aptelor

ui, Icoana

Precistei

nsi

intorcet

fala de cil tre'



potrivnic

al

Preasfintei,

Ndscdtoarei

de Dumnezeu.

Fiind

groaz-

nic

lovit,

chiar in

capul

cu

care

a

gindit

si

peste

gura

cu ca{e

a

hulit,

creierii

lui

risipindu-se,

a cilzut

mort,

ticxlosui.

ar

poporul

merg0nd

la

Bisericr

gi

ndoit praznic

serbOnd

cu

bucurie,

a sirigat

cu

mafe glas:

,Mare

este

Dumnezenl

credin{ei

crestinilor,

cd

a dat

batjocoritorului

;i

hulitorului

de Dumnezeu,

clreaptd

si infricoEatd

rdspldtire gurii si limbii lui

celei

spurcate"

1u.

u

.o.

53,

d. Ncarnl).

MINUNEA

1i2

Hulitorul

laudei

Maicii

Domnului,

mincat

de

crocodil

intr-o

cetate

din

India

care

se

chema

Antipol,

era

obiceiul,

a

se

cdnta

in

cinstea

Maicii

Domnului:

Bucure-te

mpdrdrteasil,'

odatd",

ndienii

din acel

finut

se

scdldau

ntr-un

riu

ca

si

se

mai

rdcoreascd.

e

cdldura

mare

cure

ii

copre;ea.

pe

cind

se

scdl-

dau

ei,

deodatd.

auzird

trdgdnd

clopotele

li

cintareaindltatd,

Mai-

cii

Domnului:

,,Bucurd-te

mpdrdteasd,,.Indienii

auzind,

de

acolo

de

unde

erau,

cintarea

in

cinstea

Maicii

Domnului,

inso{iti'de

sunetul clopotelor, egird din apd., e mtrrdcard epede Eise duse-

rd la

Bisericd.

n

acel

imp

unul

dintre

indieni,

desigur'mai

ndd-

rdtnic,

rdmaserl

in

apd, i

ncepu

a-;i

bate

oc,

de cei

ce

mergeau

la Biserici,

zicindu-le:

,sd-mi

aduce-ti

si

mie,

oarece

de acoloi.

n

acel

moment

venind

la

el

un

crocodil

-a

sf?rtecat

i

mancat

x.

J8).

MINUNEA

T

53

Batiocoritorii

Maicii

preciste,

pedepsiti

^

Un

evreu

;i-a

bitut

joc

de

o lcoand

a

precistei,

pictatd

pe

pinzd'

de aur,

din

Roma.

Pentru

aceel

a

inlemnit

de

nu

putea

sr

se

migte

din loc,

ci

numai

sta

neclintit

ca

un lemn.

Deasemeni

intr-acea

vreme

o evreicd

s-a

chinuit

de

ochi,

crci

si ea

a ris

d,e

acea coand, Maicii Domnului. Acestea -au ntimpiat in vremea

r

lui

Adrian,

al saselea

papd,

l Romei

e5rg"r5zz)

x.189).

MINUNEA

I5 4

Nlaica

Domnului

isi

intoarce

fala

de

cdtre

crestinul

fdtarnic

un

om

ce

se nunlea

Anatolie,

de loc

din

Antich

ia,

naintea

oa-

menilor

se lruda

cu numele

de crestin,

iar

cu lucru

frcea

fapte

de

piean.

Pentru

aceasta

oameni

dovedind

lucri:l

acesta

si

gasindu-l

vinovat,

l-au

bdgat

a inchisoare.

Acolo

fiind,

se

ruga

Maicii

Dom-

dinsul,

iar ostaqiicure

erut

acolo

de strliuiau

,

se

nsplimintaril

gi au spus

ucrul ̂ cesta"

amenilor

sHpanirii.

Auzind despre

aces-

tea Tiberie,

mpdratul

grec,

a

poruncit

de

a adus

pe

Anatolie

a

Tarigrad,

si

acolo

udecindu-l

-a condamnat

a

moatte

(x.

209).

MINUNEA

15 5

, Hulitorul Precistei pedepsit prin luarea

miinilor si

picioarelor

Faiarr,un

eretic ce

locuia n cetatea

Soarelui,

hulea

pe

Pre-

cista,

nevrind sI

o cinsteascd.

rin tinduiala

lui Dumnezeu, e

trei ori

i s-avestit

acestui

eretic sI

nu

mai facdacest

ucru, dar

el

n-aascultat.

Odinioard

dormind

ella amiazd,

s'a

arltat

lui o

vedenie

groaznicd",

upd

care degteptindu-se,

vdzut cI

i s-au

luat lui

mOinile.si

icioarele

x.zzo).

MINUNEA

156

Petru

Apostolul

cotecteazd

o carte

de cinstire

a Maici Domnului

Sfinlitul

Leon,scriind

o carte

cdtre Sfdntul

Flavian,

Patriarhul

larigradului,

impotriva

spurcafilor

eretici,

care

huleau

pe Maica

Domnului

si ziceau d

nu esteNdscdtolre

e Dumnezeu,

pus

cartea

Lceeadeasupra

mormintului

Sfdntului

Apostol Petru,

apoi

s-a ugat

lui ca sI

indrepteze

cartel

in ce

va fi

gre.Eit,

au

va

fi

scris

rIu,

sau nu

va fi scris deaiuns.

PesteL4

zile s-a

ard-

tat

lui Leon,

Apostolul

Petru,

gi

-a

zis:

,Am

citit

gi am

ndreptat".

Luind

ctrte de

la Sf0ntul

Apostol

Petru

qi

deschizindu-o

zflat

indreptlrile

fdcutede

mina

lui

(x.

zzt).

MINUNEA

T

57

Ostagul c;are numit Sfintele Icoane idoli,'

pedepsit

cu

moarte nilpraznicd

Constantin

Copronim,

uptltorul impotriva

Sfintelor

coane,

vdzdad

pe

un ostaE

l siu, ce se

numeaStefan

Armeanul,cum

cd

se

inchind

Icoanei

ui Hristos

gi a Maicii

Precistei,

-a zis cu

minie:

,,Au

doarl

gi tu te inchini

idolilor?"

Ostagul

nspdimdn-

tdndu-se

rlspuns mplratului:

,,Nu,

dcieu

mXscOrbesc

u totul

de acelea".

adrept

multumire,

mpdratul

Constantin

Copronim,

132

protos.

NICODIM

IVANDrTA

'

-

l-a

filcut pe

ddnsul

sutas.

ar pe

nemulrumitorul

si

apostatul

ostas

c^re

L

numit

chipul

Domnului

Ilristos

si

al

stdpin-ei

Ndscdtoare

MINUNIIE

MAICII DOMNAIAI 133

MINUNEA

161

Ostasulhulitor

al lcoanei Precistei,



de

Dumnezeu,

dbli,

si

nu

vrea

sd

se nchine

inaintea

lor,

cu

roa-

te

cr prirniseri

multe

binefacefi,r-a

ajuns pedeapsa

ui

Dumne-

zeu,

dupd,rdutatea"

aptelor

sale.

cici

intr-o-zi,

esind

din

palatul

impdritesc,

Ei

urcindu-se

pe

cal,

a.cesta

-a

trintit

la pdmdnt

qi

l-a

sfilrimat

cu

picioarele

1x.

zzz7.

MINUNEA

15 8

Copronim,

hulitorul

Maicii

Domnului

in

pruncie

a

spurcat

apa

botezului

Constantin

Copronim,

iry.limp

ce

se

boteza

sia

spurcat

apa

botezului,

pentru

aceea

s-a

numit

copronim

(c.rruritut;.

Acest

lucru

a fost

ca

semn

ce

preveste

cd,

l

va

fi

dusman

al

credintei

crestinesti;

cd,

va

huli pe

Hristos

Fiul

lui

Dumnezeu

si pe

prea_

curata

ui

Maicd,

cu

cuvintele

sale

cele

blasfemifoare.

t

.rt

lucru

s-a

implinit

atunci

cdnd,

aiung0nd

impdrat,

nu

vrea

sd

recu-

noasci

si

numeascr

pe

llristos,

Dumnezeu

si pe

preacur

ata

lui

Maicd,:Niscitoare de Dumnezeu (x. 223).

MINUNEA

15 9

Stingind

luminarea

aprinsd

in

cinstea

Maicii

Domnului,

a

murit

in

nastere

i{t

turu

ola*dei,

o femeie

nrstea

pruncul

cu

foarte

mare

durere.

Pentru

aceasta,

.Altd"

enreie

a

poruncit

si

se

aprindd

o lumd_

nare

in

cinstea

Maicii

Domnului,

ca

sd,

s;e

aca

utuure

in

naste_

fea

sa.

Dar

aceea

emeie,

fiind,

addpatd.

u

invitrturi

eretice,

n-a

'vrut

si

cinsteascd,

e

Maica

Domnului

si

a

poruncit

sd

stingd

lurndnarea,

care

era

aprinsr

in

cinstea

Ndscdtoarei

de

Dumne-

zeu.ca drept urrnare, f'emeiaereticd a murit furna;tere (x. 224).

MINUNEA

16 0

Nlaica

Domnului

vesteste

moartea

lui

Leon

Cind

Leon

Armeanql,

muncea

s,i

ucidea pe

crestini,

pentru

cinstirea

Sfintelor

Icoane,

i

s-a

atiltat

in vis

mamei

lui,

prea-

Qurata

Fecioarr,

Ndscdtoarea

e f)umnezeu,

care

a proorocit

cd

fiul

ei va

fi

pedepsit

cu

moartea,

ucru

care

s-asi

mplinit

(x.

zzs).

omordt

de o

ghiulea

de tun

Olimverie mergind cu

oEtile n Belgia,

a ajuns a,o cetatece

se chema Gali,

n care se afla o

lcoand" estitl, a,Precistei.

Un

ostagdin

oLSteL

ui, ce se chema oan Rizelman,

,hUlit

aceastd"

Icoand

a Maicii

Domnului, dglduindu-secu

gam.

s4,cI

va

duce

aceastd'Iconnd,la

ruxel gi o va arde cu foc n tirg, dar o, minu-

ne Pentru aceste,cuvjnte

esocelite,

o

ghiulea

de tun, slobozitl,

nu se

gtie

de cine, din cetate,l-a

ovit si

ia

luat viala"

x.

zz8).

MINUNEA 162

Defrimdnd

pe

Maica Domnului,

o femeie ereticl

L ars de

vie

in

1an

Niflantiei,

intr-o cetute e se

chemaDftipta, o femeie

eretici

a

poruncit

slujnicei sale sI-i

gdteascd

aia; m sluinic4^,a

zis:

,,Sd

lsim,

doamnd.,

dnd.

miine; astdzi este

ptaznic

mare

al

Precistei,Maica

ui Dqrnne_7gg".ar eretica a rdspuns:

,Ce

ot

imi

aduci aminte de Mafia, cdciea

a fost o femeie cum sunt

qi

eu, cu nimic nu este mai mate". Slujnicasd nu superepe stdpi-

rr sa,a ndeplinit

porunca

ei,

dat

indatd s-aaprins baia

gi

a ars

d,impreund

u doul cLSe

x.

zz9).

MINUNEA 163

impiratul Copronim

pedepsit

pentru

hulirea

Maicii Domnului

ConstantinCopronim,

nu

vrea sd cinsteascd

e

MaicaDomnu-

lui;io-hulea.zrcind cI este

emeie, atoilte emeile.Pentru

acest

lucru a

fost

pedepsit

cu o boall, ce se chemacdrbune.El mai na-

inte

de

moarte a strigat:

Qp-viu

sunt

dat n munca adului"

(x.

230).

MINUNEA

164

.

Jefuitorii

de Biserici, certati

9i

miluifi de Precista,

dar nepociindu-se au fost argi

de vii

'

Unsprezece

dlhari venind la BisericaCupiaticilor^si

rind

sI

o

prade

ciutau

pentru

aceastl

vreme cu bun

prilej.

Intr-o noap-

te, venind

paraclisierul

a

bisericii

pentru

a lua o carte,

n

timp

ce

el

lncerca

si

deicuie usa cu cheia, au ndvdlit tilharii asupra

lui,

;i

ridicdnd

securea oiau si-l omoare. n aqeaclipl

li

s-ap

lUgt-

mdigile,

nemaiavind nici o

putere

n ele. Palamarul

putand

134

Protos.

NICODIM

tttziXntfA

sd ntre

ul

bisericd, i-a

uat cal:tea

e cale

avea

nevoie

si s-a

dus

la chilia

sa nevdtimat.

l'ilharii

retrr.gandu-se

ntr-o

laturi

a

bise-

ricii,

se rugau

lui

Durnnezeu

i h4aicii

Dournuiui,

sd e

dea

sdndta-

MINUNIIE MAICII

DOMNULUI

135

sZ

se facd sInltos,

impreunl cu

to{i ai casei,

si meargl

sd se n-

chine la lcoana

mea de

la mdnlstirea Cupialici

Ei

sI se spove-



te si

putere

n rniini,

asa

precum

au fost

si rnai.nainte.

Ei

se. dgd-

duiau cI de

se

vor

insdnitosi,

se.

yor

pcicdi,

dind rnulte

milos

tenii

si rugindu-se

cu

credintr hri

Dumnezeu

i

Maicii

Domnuhri.

Fdcand

aceasti rugiciune

si fdgiiriu ntr,

li,s-a

afatat

or

preasfin-

ta Ndscdtbare

e Dunutezn\.

ii

ia

dojenit

pe

ei zicind:

."pentruaces,

te fapte rele ce ati vi'ut si laceti, efuin,l biserica si omorind pe

sluga

nrea,

v.ati

ficut vinovati

de

pedi:apsir

ce

a-ti

primit-o.

Dar

'r,lizind

intoarcerea

nimilor voastre

si I'agdduinta

ce a-ti ficut-o

de a,vd,pocdi,

cl2nd rnikrstenie

si ruginclu-vI

Fir"rlui

meu

si

mie.

vI

dau vou:i

miinile,

sd fie

ca

si mai-nailtr:,

dar vd.

poruncesc

v-o-ui

ii vI ihdreptali,

respectinclu-vl

dgiiliuurta,'c.ici

e nu. va fi

F

mai rdu

de

voi".

Dupd

aceste

cuvinte,

r2lharii

si-au

recrapitat

puterea

n

niiini si

au

plecat

sziniitosi

a

casele

or. in

tirnp

di trei

ani

ei nu s-au

poclit

si

au

prddat

din nou

c irisericd

din Molclova.

Ag<tlo

i

au lbst

prinsi

si

condamnali

s[

l'ie ::rsi

de vii. Atunci

ei

au nrdrturisit

gi

de minunea

ce

s-a dcut

Cuei

ia cupiatici

(x.

43).

MINt tNr. .A1( i5

Profanatorul

lcoanei Maicii

Domnultri,

pedepsit

dupd rnisura

r6utI{ii

sale

in

minastirea

Cupiatici,

rdi:i un

cilugir

ce se

chema

Veniamin.

Acesta,

ndenurat

de

gindul

cel riu,

a scobit n

Icoana

Maicii

Dom-

nului,

pentru

a

vedea

daci

nu curnva

?rnbrdclmintea

ei

nu

este

fd,cutd"

in metale

scumpe?,

upI

?ceastd.

aptd,,

pentru

care

nu s-

a

ciit,

ya

dus

la Pinsok

si

de acolo a rdscuniodrat

pe

un condam-

nat la moarte.

Lu2ndu-l

n

carul

sdu, alitur"i

cle

sine,

se

ducea cu

el la Podleasa.

Omul

acela rdufdcdtor,

drd,

Je

nici

o

pricinl,

a luat

pe

Veniamin

cdluglrul,

fdc.itorul

sdu cle

bine,

care

-a

sc.ipat

de

la

noarte i -a

cobit

t

*lrJiTI

1::;*

si

el

sf.

coane

x

rt4).

Bolnavul

necredincios

a murit,

iar doi

credinciosi

s-au nsinitosit

Pe

un

onl ce trlia

in

satul

Stavca,

din

finutul

Nevscului,

Dum-

nezeu

l-a

certat

pe

el

gi

toatd

casa ui,

cu o

boald,

grea.

Femeia

acelui

om

rugdndu-se

u credinfi

Maicii

Domnului,

in camera

ei,

i

s-a

ardtat ei

Preacurata

si

i-a zis:

,,De

este voia

blrbatului

tdu

de

scd".

Femeia a spus

bdrbatului sIu

acestea,dat

n-a vrut sI

creadi,

ba

a

gi

dojenit-o.

Din

pricina,

Lceasta"boala

-a

cuprins

gi

mai tare,

ncit la dus la moarte; iar ceilal ,ti

din casI,

cafi au

fost

bolnavi,

s-au

dcut sInItoEi dtpd" aceea

X.

35).

MINUNEA

167

in ochi a impuns leoana Maicii Domnului,

filrd, de ochi a

rimas

profanatorul

U,n

pizitor

de

vite

din

Cipru, fiind

in

larigrad,

a

mers la o bise-

ricd.a Preasfintei Nlscltoarei

de Dumnezeu,

unde avdzutlcoana

Preacuratei

Fecioare.

Privind spre ea a zis cu disprel:

,,Dar

?ceLS-

ta

ce faceaici?"

n

acel

timp, avlndin

m0ini o strlmurare

cu bold,

a

impuns ochiul

Ei cel drept de

pe

Sf.

Icoand.

Dar nici

pdzitorul

de

vite nu a scdpat

nevdtdmnt

Ei

nepedepsit

din bisericd:

Rupnn-

du-se

capdtul boldului

de

la

acea strdmurare,

prin

minune a zbl-

rat

inapoi

;i

s-a

nfipt, in ochiul drept a

pdzitorului

de

vite, in

clre n

impuns Sf.

IcoanI, care scurgdndu-se,

a rdm*s orb

G.

:eo).

MINUNEA 168

Cel

ce aiarat

in

biserica?recistei,

a

murit,

cu capul sfdrimat de

o

piatr[

in cetttea Forum,

este o.bisericd"

Maicii

Domnului in care odi-

nionrd, un om s-a

urat

rdu

gi

strOmb.

Din aceastl

pricind,

cdzind,

pe

spate

gia

sflrdmat

captl,lovindu-se de

o lespede de

pittrd,,

incit abia

mai avea

viald in sine.

Djoarece

tofi cdtj

au

iurat

strimb,

in aceabisericd

a Precistei de la Forum, au

mgrit inainte

de

a se

mplini un

.an,

a fecunoscut

gi

el

cd a

iurat

strimb,

dupd

cztreL murit

indatd.

Despre Lceasta" crie Sf3ntql Grigore,

Epis-

copul de

la Forum, asa

precum

a vdzut

el

insugi

(x.

363).

MINUNEA 159

RIpind

coroana Maicii Domnului,

a

fost

pedepsit

cu bubi

rea

Leon

Armeanul,mplratul

grecesc,

luat odinioarl din bise ri

ca Sfintei

Sofii,o coroand cump6,mpodobitl cu diamante

i

alte

pietre

scumpe,

e^cme

adusese

ar.Maicii

Domnului,mpdratul

Mavrichie.

Pundnd

pe

cap acelstncoroand,Ieon mplratul, inda-

td,i-aluegit

pe

capul

ui nigtebuhecesecheamd arbuncul

x.406).

136

Protos.

NICODIM

hIANDI'IA

MINUNEA

170

Pedeapsa

unui

mescdrici

care hulea

pe

Maica

Dornnului

MINUNITE

MAICil

DOMNUIUI

ffi

a

ndscut

m

cu

ruP'

din"fit"^T3::^cf'"

;;;;i;.

rtlrti",

N lsciltoare

e

Dumne

eu'

sil

fie

Lnatema"

r i - r . l ^ - L : - ^ - . '

dt-'lti11:

:

13 7



in tara

ibiei

este

o

cetate

ce

se numeste

liopoli,

in care rdia

un mlscirit:i

cu numele

Gaian.

Aeela

$i

bltea

joc

gi

deldirna

pe

Preasflnta

Nlscltoarea

de Dumnezeu,

a

toate

ocurile

ui. Atunci

i

s-a mdtat

lni Preasf2nta

N:iscltoarea

de

Dumnezeu

;i

i-a

grait:

,,Ce

Iu

arn f:icut tie,

de

mI

defdimezi

si ma vorbesti

de rdu

pe

Mine, n fafamullirnii poporului".Acelascul2ndu-se in

somn,a

rlmas

neindreptat;

ci si

mai mult

o del'dima.

ntr-una

din

zile,

igrlgi

s-a

ardtat

ui

Preasfinta

Ndsci.toarea

e

Dumnezeu,

estin-

du-i lui

si zicind:

,,Nu

pe

mine

mi v^tdmi grdind

aEa, i

pe

sufle-

tul

tIu". insl

acela

incd"

tnai

rdu o

defdima.

Apoi, a treia

oard.

s-a

ardtat ui Maica

Domnului,

asemenea

rdindu-i

si

sfituindu-l. De

vreme

ce nu s-a ndreptat pe

sine,

ci mai virtos

in

joc

o defdi

ma, intr-una

din zile,

dormind

el la amiazd,,

-L ardtat lui

Prea-

sf0nta

Nlscdtoarea

de

Dumnezeu

si nimic

nu i-a zis,

ci numai

cu

precuratele

sale

degete,a insemnat

amindoud

mflinile si

picioa-

rele

lui.

El indatl

s-a desteptat,

avindu-si

mdinile

si

picioarele

para,lizate..stfel le mirturigea

ticdlosul

tuturor,

hulitor nurnin-

du-se

pe

sine. Atunci recunostea

cd,

pentru

reaua"

ui

defiimare,

pdtimea

unele ca Lceste4

cd

prin

iubirea

de oameni,

de multe

ori a fost

invdtat,

dar nu

s-a ndreptat pe

sine

(prolog.

5

mai).

MINUNEA

I

71

Pedeapsa

ui Nestorie,

hulitorul

Maicii

Domnului

RIu-credinciosul

estorie,

upd ce a fost

adus

din Antiohia la

Constantinopol

gi ales

patriarh,

dupd Sesinie,

a inceput

se ardta

pe

dinafard

drept-credincios

si nu zicea

nimic

impotriva

dreptei

credinte;

nsi in inima

sa, icllosul,

era eretic, numind pe

StIpA-

nul l{ristos numai otn, nu'si Dulnnezeu;ar pe Ndscdtoarea e

r

Dumnezeu,

numind-o,

nu

Ndscdtoare

e Dumnezeu,

ci,

NIscItoa-

re

de Hristos.

E;elicul

Nestqrie n-a

putut

sd ascundd nul t

tirnp

i4

inima

jia otrava

eresului

siu

Ei

fiind

patriarh,

a inceput

a in-

vlfa

pe popor

acestehule,

contra lui

Hristos si

contra

Ndscdtoa-

rei

de Dumnezeu,

zicind:

,Eu

nu

voi numi

Dumnezeu,pe

acela

care

s-azdmislit

n

pintece

de

femeie, qi

a asteptat

un numlr de

zile

si

de luni,

pdnl

s.i

se

nasci;

nici

voi

numi Ndscdtoare

e

Dum-

il;t"Jr;;;iti",

t,

ficut

mare

lllbuta{t

et

pd;;.'il;;;;;#;-;toate,{l'*JPll"-"li:-'::'.:u::.1ti:l

i;

ii-i"i*"i,n"f,,

O"rbinarea

isericii

sporea

in

ce

n.ce

n

mai

^ ^ ^ L - - 2 ^

,-e,r

.uf

p

e

p

s o

stricindu-

e

din

v ntl|r,I|.y

-2t ::jlTl'::::::i

GF;;dAi

nio

uf

m

r

at,

e

od9

i1,,c

:,

::u:'.

Xul* ii"tjti,ll

;i#:;ffi6 rci[ ir"ite sminteliqi sr cur€leBisericaui

UJstos,

i

grauf

Oreptei

redinfe.de

miricinii

qi-neghinele

iltd-

cirii

lui

Nestorie,

.foluncit

ca'sd

se

adune

n

Efes

a

anul

431'

altrellea

Sobor

de

a-toatil

umea'

S-au

dunat

din

toatd

umea,

200

Ei

mai

bine

de

Episcopi;

ar

caf

nu

put""u

sd

rrrcargi-in

persoani'

pentru

vreo

impiedicare

de

nevoie,

acegtia

gi-au"trimii

delegalii

or.

Fericitul

Chiril,

con-

ducind

lucrdrile

aclstui

Sinod

de

a'toatd

umea'

a

propovdduit

si

inv

dlatimp

eund

rr-..itut1i

Slilf

i

Pdrinfi,

urmitoarele

"

Domnul

nostru

Iisus

Hristos

este

unul

duptr

postas,

Dumnezeu

adevilttt

ii"*

"0""

dtat;

at

Prea(xrtrjat'-

ecioard

Maria'

cate

-a

ndscut

pe

El cu trup, estecu adeviltatNdscltoarede Dumnezeu"'

PentfuLcee?

-aficutmafebucurielatolicredincioEii,qitot

p.;;;;i

."*ftt

nfisutui,

biltea

din

palme

qi striga

intr-un

glas:

,,Nu

ste

mare

erteJOa'Efesenilor,

upa

cum.s-a::jit9"

demult;

ci

este

mai

mate

Preasfinta

Fecioaid

Matia'

Nlscdtoarea

de

Dumnezeu".

?L

pe

Nestorie,

Pirinlii

acestui

Sinod

-au

anatemi-

7et

s)

carerisit,

-ia

pe un'eretic

gi

hulitor.-Dar

fiindci

el

nici

aqa

*"

i"

liniqtea,

ci

propoviduia

eresul

lui

mai

departe'

pentru

';;";;Lau

surghiu"it

in

Tason

apoi

n

Oasinul

Arabiei'

care

pe

triii."Et"

se

zi-ce

prim.

llesteryluJ

Nestorie

aflandu-se

colo,

qi-a

luat

dumnezeiegteL

edepse'

Liglbglgi

cea

hulitoare

a

putrezit

si a fost mincatil de viermi, diliemeni a. ptilxezitqi tot trupul

i,r"

r",

i"

idi{["

d"

sus,

ichosul

Nestorie,

a

prtimit

moarte

n-

ffioEate

gi

dureroasl,

asemenea-lui-Arie'

Ici

pe

cind

avea

eqire

afarl,

a-inceput

*iUi

contra

ui

Hristos

9i

contraNiscitoarei

A.

ou'nn"r.u.

P"rriru

ace*st,.,ingeS'l

Domqului

-a

ovit'

Ei

s;au

vlrsat

toate

maruntaiele

ui,

tocmai

n

ceasul

necurlfeniei'.9i

;;il'fia"r

iurt.tul,

acel

m

ru'

o

necinste

i

o

pedeapsr

luat

ereticul

Nestorie,

cel

de

un

gind

gu lude-ii

(V'

Sf'

9

iunic)'

13e

Protos.

NICODIM

lttAUOnA

MINUNEA

17 2

Cit

de

utdt a fost

lui

Dumnezeu

eresul



si hulele

blestematului

Nestorie

Pentru

ca

sI infeleagd.

iecare,

cdt

de urdt

a fost Maicii

lui

Dum-

nezeu,

eresul ui

Nestorie,

sd

ascultlm

pgv_estirea

irintilor

Limo-

narului

Sofronie

si Ioan,

care scriu

urmltoarele:

"Am

mers

a

p6-

rintgle,

Chirif, Preotul

lavrei

Calamonului,

care este dngl Iordan,

gi ne-aspusnoud

acestea:

ntr-una

din zile am vdzutin

somn

pe

p*r,g:lsfdnta

dscltoare

de

Dumnezeu,

cu fatd

luminatd,,imbrdcatd,

cu hainr

rosie,

si impreund

cu

ddnsa dpi

brrbali cu

sfintitd cuvi-

intd,,

care

stau

afard.

de

chilia

mea. Eu

am

cunoscut

cI este

Sgpa-

na

d"eDumnezeu

Nlscitoare

,

iar

acei

doi bilrhati

ce erau impre-

uni.

cu

ddnsa,

erau Sfdntul

oan

Cuvdntdto.rul

de Dumnezeuqi

Siin-

tul

loan

Botezdtonil

D€

aceea

am iesit

din chilia

mea, si inchi-

n0ndu-mI

Ndscdtoarei

db

Dumnezeu,

Lmrugat-o pe

ea,sd ntre

ind-

untru,

ca s,i-mi

binecuvinteze

chilia.

Dar

Nlscltoarea

de Dumne-

zeu

fl-^ voit

nicidecum,

si fiindcd

eu am

iularo

cu

stdruinld, zi-

iattO,

,,Sd

u

se ntoarcd'robul

tiu rusinat

rf

d"fZi*at

de la'tine,

gi altele asemenea. aclutfurd spte mine, mia rdspuns: ,CummI

rogi

sd intru

in chilia ta,

c.?.ndti

ai pe

vrdjmagul

meu intr.i .sa,'.

Acestea

zicdnd,

s-a

fdcut

nevdzutd;

ar

eu

destepmndu-md,

am

inceput

a

pldnge

si

a

md mflhni, pentru

cuvdntul

^cesta

al N.iscd-

toarei

de Dumnezeu.

Nefiind

altcinevz

in

chilia

mea. af,ard"

Je

mine

singur,

{nd

gindeam,

cd nu

cumva

sd fi

gre;it

ca vreun

lucru

oarecare?

au

cu

glndul,

cirre

Ndscdtoarei

de Fumnezeu,

aceel s-a ntors

de Ia

mine; ins,i

nu

giseam

nimic

cu care

sd-i fi

gresit

cu ceva.

Aflindu-md.in

rnnre

redumerire

si

mihnire,

am

luat

o carte

ca.

si citesc si

sd md

mf,ngii,

in

sup.iraiea

tceea.

\cea

ia,rte

era-a

ui Isihie,

Preotul

bisericiilerusalimului,

pe

care o

ce,

rusem

odatd,

de la

ddnsul.

Citind in ea,

am

aflatla

ifarsit

cdrlii,

{gg{_cuvinlg-_h.qEq4re le rdu-credinciosuluiNestarie,de uncle

aJl_cunoscut,

d ql

esle

vrljmqul

Nlscdtoarei

de,Dumnezeu;

pe

acelail

Lueam n

chilia

mea.

Atunci,

ary

dat cartea,inapoi,

a zcela

cale mi-o

dddu-se, ic2ndu-i:

,Frate,

a-ti

cartea

a

inapoi,

cI

din-

tr-insa

mai

mult m-4q1.pIgubit,

decit am folosit".lar

acelaintre-

ljanOu-ffisi.

afland

riu"i

acelei pagube,

fiindci

i-am-povesrir

vedenia,

s-a

umplut

de rivni

dumnezeiascd

si

indatd, a ieiat

din

carte.

acele

cuvinte

hulitoare si

le-a

ars

cu foc,'ca

sd nu

semai-afie

in

chilia

ui, vrd.jmlsul

tipinei

noxstre

Ndscrtoarei

le Dunmczeu.

MINUNITE

{AICII DOMNULUI

CU CEI

. CURATI SI NEVINOVATI

, , ,

MINUNEA

T73

TrIind in

feciorie, la

sfirsit

li

s-a

ardtatMaica Domnului

Salomeea,

rdiasa ngureascd,

mpreuni cu

Calimanbdrbatul

ei, au trdittoatd,

viata lor in feciorie;

iar la

sf0rEitul

viefii li s-a

ardtat

lor Maica Domnului,

asa

cd,

a moartea or

erau

foarte

veseli

G.

r.o9).

MINUNEA

T7 4

Figiduind

sI triiasci in feciorie

s-a lcut sinitos

Andrei

din

Trapezundambolnlvindu-se

foarte ril;,

s-a

dgd-

duit Maicii Domnului sI vie,tuiascd

ururea

n feciorie.

$i

aga

indatd,s-a sculatdin boala

de

care era cuprins

gi

s-a

lcut slnd-

tos.

Dupd

aceeaibdind

multe munci,

pe

cind

il blteau

cu

bice

qii

rupeau

carneacu unghii de fier, apoi legindu-l cu lanfuri

Ei

bigindu-l

in temnifI,

el-ehem0nd

umele

vt-aieii -qryqu_lgi,scd-

pat

de acele

munci

qi

s-a

lcut sdndtos

n

chip minunat

(x.

105).

14 0

Protos.

NICODIM

MANDITA

O cilugiritd,

cdzutd,

n

puf,

salvati

de

Maica

Domnului

O fecioarl

cdlugilrild'

ce se chemaMargareta,

a cdzut

ntr-un

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

141

Maicn

o-,,YrtoT

llf"-?i"

uo,

re

ti,

ariltind



put qi

a

rdmas

acolo

o

noapte.

A doua

zi surorile

ei,

cllugdrifele,

au aflat-o

qi

scofind-o,

au

intrebat-o,

cum de

a

putut

scdpa

cu

via[d?

ar

ea

a rispuns:

,,O

emeie

foarte

de

cinste,

m-a

mdntuit

de

moarte".

Lcea

emeie

a

fost

Maica

Domnului

(x.

106).

MINUNEA 17 6

Maica

Domnului

isi descoperl

o

lcoan[

a

Ei,

printr-o fecioarl

Pe

vremea

cdnd

cetatea

Kazanului

se afla

sub

stlp0nirea

marelui

domn

al

Moscovei,

Preasfinta

Nlscitoare

de

Dumnezeu

s-a ariltat

n vis unei

fecioare

Ei

a

spus:

Cum

cd"hte

un

chip

al

Ei ingropat

gi anume

unde

este

ngropat.

Ctnd

s-a

dezgtopat

acea

lcoand

din

pdmint, s-a

af.lat

nestricatd

9i

s-au

lcut

multe

qi

mari

minuni

(x.4o).

MINUNEA

17 7

Doi

miri

hotirindu-se

a trdit

in feciorie,

au vdzut slava cereasci

Iulan

Atiochianul,

neput0nd

infringe

voia

pdrinlilor

sdi,

s-a

insurat,

lu|ndu-qi

de so{ie

pe

o

fecioatd,

ce se numea

vasilisia.

Dupd

nuntd,

cdnd

au

mers sd

se

culce

in cdmata

cea de

lunld'

arnindoi

au

fdcut

leglmint,

ca

pind.la moarte

sd

trdiascd

in fe-

ciorie.

in

acel

moment,

cutremurindu-se

temeliile

casei,

deodatd

s-aardtat

o

lumina

mare

si in miilocul

ei,

impdratul

Slavei,

lris-

tos,

av2nd

impreiurul

Sdu o

mare

mul,time

de

oameni

si ingeri,

imbrdcati

in

vesminte

albe,

iar

de altd,

pate

s-a atdtat

Preasfinta

Fecioari

Maria,

Maica

lui

Dumnezeu,

nconiutatd,

de

o mare

mullime

de fecioare.

mpdratul

Slavei

-a

iis:,,Ai

biruit,

Iuliane "

Iar MaicaDomnului i'a zis

,,Blagosloviti

Vasilisia,Ypj nu a- i uat

afiinte

la sfaturile

plgubitoare ale

lumii".

Iulian

a

mai vdzut

o

carte

cu

slove

de auq

fui care

erl scris:

,,Iuliarr,

c re

pentru

dra-

gosteaMea

gi-abdtut

joc

de

pldcerile umii, se cade sd

fie

cinstit

in

rind

cir

Sfinfii,

iar Vasilisia,,care

s-a

unit cu

dinsul

intru

iniml

guratd,

sI

fie in ceata

fecioarelor,

in

mijlocul

cdrora

se

veseleste

preabinecuvafitat1

Fecioara

Maria,Maica

Mea"

1x.

111.1.

astfel

credinta

cea

adev

lratd,

in

lara

ndiei

esteun ostrov

ce

senumeqte

Cuba.Acolo,

odini

oard

s-auadunat

ndienii si

au nceput

a se certa

ntre

ei

pentru

Icoana

Maicii Domnului.

U_nii

iceau

cd.e mai

de

cinste

Sfinta

Icoani

a Macii Domnului,

iar

altii ziceau

cd sunt

mai

de cinste

idolii Indiei. Dar au cdzlrrta infelegerentre din;ii, ca ntr-o par-

Le

sd ege

cu mdinile

la spate,doi Preofi

n numele

Mariei,

Maica

lui

Dumnezetl nr

de altd.

prte

alli doi

popi

in

numele dolilor.

Apoi,

cfiroradintre

ei li

sevor

dezlegamiinile

singure,

a acelora

"sd

e fie

biruinf a, si

aceea

ste credin+a.

ea

adevdrald,. acd,

u

flcut

acest ucru, pestepufin

mOinilePreofilor

crestini

s-au

ez-

lggat

gi

domnul ndiei

a strigat

cu

glas

mare:

,Bucurd-te

arie "

Intr-acea

clipl mulfi

indieni

au vdzut

o*DoamndplinZ

de dem-

nitate, ctim

dezlega

e

cei

doi Preofi,

care era;lJ

egatj n

numale

Ei.Aceastl

minune

vdzind-o

ndienii,

au crezut

n Hristos

x.

185).

MINUNEA

179

Nlscind

Preasfinta

Fecioari

Nlafia,

s-au

pribugit

idolii

Mai nainte

de Nagtereaui

Hristos,

omul

impdratularidicat

in

Roma

un idol,

dedesubtul

druia

a

pus

urmltoarea

nscripfie:,

,,Nu

?

cdQg,a

ind"

ce nu

va,nasteFecioara".

sa

a

;i

fost,

cdci do-

li au

cdzutindatd,

e a niscut

Preasf0nta

ecioarl

pe

Hristos

x.

186).

MINUNEA

T8 O

Iustina se

pizeste

curath,

cu

ajutorul Maicii

Domnului

O

fecioarl,

ce se

numea

ustina,

s-a zbdvit

de rlutdtile

unui

y$jitor

9e

_se

gryg_a

Ciprian,

or

ajutorul

Maicii

Domnului, prin

ruglciunile

indllate

cdtre Dinsa,

intrucat

Ciprian

voia

ca

prin

mestefugul i farmeceleui,

sI o facd

a

renunfa

a as

pdzi

ecio-

fia.

Dar n-a

reusit,

fiind

aiutatil

d,ePreasf0.nta

ecioara

Maria,

cdreia

-a

cerut aiutorul

(x.

r77).

MINUNEA

18 1

Maica

Domnului

salveazil

din foc.pe

copilul

de

evreu

Un

copil

de ev.reu,

in

farigrad,

venind

cu copiii

crestinilor

la

bisericd,

S:a mpdrtdEit

u

d0nqii, uind

Trupul qi

Singele

ui

142

Protos.

NICODIM

M,,LNDITA

Ilristos.

intorc0ndu-se

acasd,

-a spus

tatllui sdu despre Lceastl,

iar

t?t4l

sdu fiind

evreu

necredincios,

s-a miniat

pe

fiul

sIu

foartElare

si apucdndu-I,

-a aruncat

intr-un

cuptor

iu

foc, cici


143

pe

atit de

grozavd.la

suflet.

Qi

mai

ales era

stdpanitil

de atdta

zavistie,incit

nici intr-un chif nu

vrea

sI audd", um cI ar

fi fost

alta cdndva,

nai frumoasd"

decdt

ea.Ydzdnd

pe

fiica

cea ntii nls-



era

sticlar

de

meserie.

A

treia

zi,

mamn

ui

scul0ndu-se

in

somn,

a mers

a

usa

cuptorului

si

uitindu-se induntru

avdzut

pe

fiul ei,

stind viu

Ei

neidtilmat intrebindu-l

cum de n-a ars in foc,

el a

rlspuns:

,,A

venit

la mine

o

Doamnd,

care mi-a ricori t

cuptorul

;i mi-a adusde mincare tocmai cind eta timpul de stat la masd".

Acea Doamnd,

a fost

Maica

Preacuratd

x.

188).

MINUNEA

18 2

Cu aiutorul

Domnului

Hristos

si aI Maicii

Sale

putem

a scipa

de

plcat

.

-fericitul

Augustin,

ntr-o

scriere

z S?

(Scrmo.28

e

vcrbis post.),

ne relateazl

despre

pdcat,

urmltoarele:

,ldcdtosul,

ce e drept,

merge pe picioarele

sale,miqcd

din miini,

vede cu ochii,

aude cu

urechile, grlieqte

cu

gura,

toate

membrele

sale

e

miscI, flcindu-

si

datoria.

Crezi tu,

crestine,

cd un

plcdtos

trdiegte?

Da, nsil tril-

ieste

numai

cu trupul,

sufletul

siu

e

mort.

Pa.rtea

cea mai

aleasd,

a"s , e moartd' Locuinta e vie, insl locuitorul e mort...".

in

vremea

Revolutiei

Franceze,

nii

din condamnafii

a moar-

te

pentru

credinlI,

erau egali

cot la

cot,

gurl

la

gurd,,

as a nas,

cu

cadavre

oinenesti,

aprcape

descompuse,

ntrate in

putrefactie,

imputite.

Era foarte

ngrozitor, pentru

bietul osdndit,

si stea

asa

strdns-legat,

ingd.

un cadavru putred.

Aga

soartd

au cei

plini

de

pilcate

de moarte. Ei

sunt

osindili

groaznic,

a trdi fiecare

lingd,

sufletul

siu

descompus,

utrezind

de multimea plcatelor

grele.

Cei ce

aleargd" a

ajutorul

Domnului

nostru

lisus

Hristos,

Dumnezeu-Omul

Ei

a Maica

Sa

Preacuratd

qi

pun

inceput

bun, se

mintuie

sc'

de

aceastd,

r

oaznicd,

moarte

suf ete

ascl.

MINUNEA

T83

Maica

Domnului

vindecl

miinile

tdiate,

ale nevinovatei

impiritese

a Frantei

in Franla

era un impdrat

vdduv

de

intdia

solie,

cu

care fdcuse

o fetifl

preafrumoasd.,

pe

c re

a.numit-o Maria.

Mai

pe

urmI,

el

a fdcut a

doua

nuntl

si

a

luat

o

femeie mai

frumoasd,

cum nu

se

afla

in

plrfile

.acelea,

dar

care, p9.

cit era

de frumoasa

la trup,

cutd, cum cd avea

frumuse{e minunatl, a zdmishtin ininra

ei

pe

diavolul.ucigitor de

oameni

qi

cduta imp.rejurdri

potrivite

ca sd

o.omoare din

zavistie,

pe

fecioata ceanevinovatd,

pehtru

ca sI

nu

se

facd,

mai

frumoasd

decit

ea..

-

intr-o zi oarecare, mpdratul s-a dus intr-o farl indepdrtatd,,

pentru

anumite trebuinte ale

mpdrdtiei. in acel timp, zavistnica

impdrdteasd

gi-a

pus

in minte sd

slvirseascl

planul

ei infernal,

sd ucidd

pe

fiica implratului.

in acel scop crimiial, ea vorbi cu

un rob al

ei

credincios. Avind mare

indrdzneald si incredere in

el, ii

zise:

,Un

ucru voiesc sd-mi aci n ascuns,aga

el

ca

nimeni

sd nu sti e si eu ifi voi da multe daruri, cu care sI devii cel

intdi

in

palatele impIrdtesti".

Acel om

impd.rdtesc

a

fdgilduit cu

jurimint,

cd vL face orice ii

va

porunci.

Atunci

impdrdteasa ii zise:

,,Femeia

dintdi

pe

care a

avut-o

impdratul, a.fdcut fiica aceasta, dar nu cu el; ci cu oare-

care om cu nlrav rdu. Fata Lceastandscutl din preacurvie, face

lucruri necuviincioase,

pline

de

ruEine.

$i

dacd va trdi mai mult

astfel, are sd

se umple

palatul

impdrdtescde ruEine.Te rog, ia-o

dimineafi

qi

spunei cd te duci cu ea

prin grddini

sd o

plimbi.

Apoi

cind i1i va veni mai bine, omoar-o n

locul

cel mai

pustiu.

Acolo

ascunde-o bine, sd nu audl cineva de aceasta.Ca drept semn al

nemincinoasei

mlrturii,

sd-i ai

mdinile ei

gi

sd

mi le aduci".

Servitorul

acela a fdgdduit cd-i va implini dorinla ei. in

atel

scop criminal,

s-a

pregdtit

de cu

seari, d^impreuni

cu o rudenie a

lui si

prieten

credincios. S-au

pus

toate la cale.

Scildndu-se a mie-

zul noptii, a desteptat impfudteasa

pe

fecioafi,

qi

ia zis:

,,Maria

mea,du-tecu oamenii acestia n cutare 6c, n carevin si eu curOnd,

ca

sd ne

plimbIm".

Asa au luat

pe

biata

fecioard" in

palatul

im-

plrdtesc qi

au dus-o ntr-un loc indepdrtat

qi pustiu.

Fecioara,

fiind

din

fire inleleaptd",le-a inleles

viclegugul

criminal.

indatd,

sj;a

ridicat ochii

cdtre

cer

si

s-a

rugat cu lacrimi, zicind:

,,Prea-

sJantd Stlpand Ndscdtoare

de

Dumnezeu, altd

nddeide

s,i

aiutor

nu

am,

fdri numai Darul

TIu. Tu

rlspllteqti

celor ce

md.vrdjmd-

;uiesc

si mi nedreptdfesc

pe

mine". Slugile apropiindu-sede ea,

14 4

PToTos. NICODIM MANDTTA

o

incurajau,

zic?;nd:,,Nu

linge

si nu te teme

cd vei

pdtimi

ceva

de la noi". Fecioara

privindu-i

drept in

ochi

le-a zis:

,,Pentru

ce

minlili?

M4ica mea cea

vitregl

m-a ngelat

pe

mine

si

m-a

dat

in

MINUNITE

MAICII DOMNUIUI 145

neaseminatd..

a nu'avea altd,mingiiere la durerile cele

prea

usturdtoare,

decit

numele

Preasfintei,

a cdreiajutor l chemacu

lacrimi

qi

cu credinfd.

Pentrt aceasta"u

s-a

ipsit de cerere,ci



miinile voastre,

ca sd.md"

ornordti

Dar nildtriduiesc

pre Nddej-

dea celor

deznildiliduiti, cI are

sd

vd rispldteascd.

fdrddelegea

voastri.

Ce voifi de

acum

inainte? Locul

este

pustiu

Facefi

po-

runca

doamnei voastre. Numai

vd. og,

sI

nu

md ucidefi

fdr}, de

veste,ci mdrturisi{i ceeace voifi sd faceti,ca si-mi dau prin rugd-

ciune

sufletul meu la Dumnezeu".

Slugile vdzind

ci cunoasteceea

ce vor ei sd-i facd,,au

zis:

,,Bine

cd ai cunoscut ceea ce are

sI urmeze. atd",aEa e-a

poruncit

impd-

rdteasa.

Si noi

i-an fdgdduit cd te vom omori". Fecioara

auzind

aceste

,le-a

zis or:

,,Dar,

oare,

voi

nu vd

temQti de

Dumnezeu,

de

voili

sd

md

ucidefi cu nedreptate?

Au nu stiti cd Dumnezeu ca

drept

judecltor

ce este,

u

lasd ascunsd i nepedepsitl

o

faptd. a

aceasta?

,l va izbdndi asupra

voastrl si impietritei acelei4

p€fl-

tru ci eu nu v-am nedreptd{it

vreodatd cu

ceva.

Asadar,

dacd.

voifi

sI vI llsali

de o

fdrddelege

a

^ce

sta,ldsatimd

pe

mine

in

locul

acesta

pustiu, qi

spunefi ei, cum cd m-ali

omor0t.

Aici nu

este nimenea ca sd

md caute cu cele rebuincioasesi voi

muri de

foame; ar voi

nu vd veti

pingdri

mdinile voastre ntr-acest el

de

spurcatl ucidere". Acestea

gi

multe

altele

zicindu-le

ea cu lacri-

mi, le-a

plrut

rIu

pentru

ddnsa si

iau

zis:

,,NouI

ne

pare

riu

pentru

tine

gi

te laslm

vie, dar acee^ne-azis

sd-iducem miinile

tzle

ca.sd

se ncredinfeze

de

moartea

ta

;i

dacd nu vom implini

cuvintul

ei,

ne va fzce

rdu. Si chiar

dacd, e vom ldsa vie, fiarele

te vor mincl".lecioafa

le-a rlspuns:

,,Amari-mi,

este

si

o

moarte

Ei

alta;

cu toate.acestea

oi avea

putind

mingiire, cum cI m-au

mdncat

fiarele

Ei

nu

oamenii si vefi fi nevinovati voi,

de

fdrddelegea

Lceasta.Fzceti,

asa

pentru

numele

Preasfintei,

clre

L

ndscut pe adevdratul Dumnezeu gi Judecltorul tuturor, ca sI nu

md ucidefi. Fiindcd ziceti,

cum cd v-atj

"fdgdduit

ei

ca sd-i

duceli

miinile

mele, tdiali-le, ca sd

Je

vadd

si sd se

bucure

qi

pe

mine

llsafi-mi

aici sI mor de

durere".

Ei au

primit

sd o

lase

vie.

Atunci slrmana,

pentru

ca

sd scape

de moarte,

a

pus

miinile ei

pe

o crac6;i

i le-a

tdiat

din incheieturi

cu

un chip

indemdnatic

;i

le-au

dus

la

implriteasa,

care

le-au

dat daruri

si

diruiri

nenumlrate.

Slrmana

fecioarl,

a

rdmas

ntr-o durere

si

chinuire

cu

ocrotirea

preabunului

Dumnezerr, dob2ndit

ajutor

ntr-acest

chip. Un t2;nfirde bun

neam, iul

unuj domn

bogat, vdna

intr-

acele

pdr4i

i,

cu

povifuirea

lui Dumnezerr, -adus

aproape

de

pddurea

aceea, nde auzind

plinsul

cel nemingiiat, au ciutat

pdnd.

ce au

aflat-o.

$i

minuni.ndu-sede

primeidie

gi

de

fru-

muse+ea i, a intrebat-osd-i spundpricina, iar ea n-a rlspuns

rumic,

numai

pldngea

cerind

aiutor.

Domnul

acelaa zis slugilor:

,,Vreme

u este

ca

s-o

ntrebdm, ci fiindcd Dumnezeu e-a

povd-

luit

aici

pentru

ea,

uali-obinigor

ca

s-o

ducem

n oragulnostru".

Asa fdcind,

au

ajutat-ocu sirguintl, cu

buruieni

qi

cu felurite

doctorii,

de au incetatdesiivdr;itdurerile.Si se

ninunau oti

ai

palatului

de

nfelepciunea

e

cure o Lvea.

i

de

frumusefea i. O

intrebau

pe

eL de

multe ori, a cui

fiici

estesi

pentru

ce i-au tdiat

m0inile ei,

qi

n-a vrut s I spund.Dar

pentru

buneleei obiceiuri

si

pentru

fa[a,

i

cea

de bun

neam si frumoasl, a iubit-o

mndrul

din toata inima

lui

;i

a

zis

ducelui

ntr-o

zi:.,,Pdrintelemeu,

cunosc um ci mi iubeEtigi te rog sd-mi aci darul acesta:Noi

suntembogali

qi

nu aveam rebuinfdde ucruri. Cind voiegte el

bogat

sd se nsoare, rebuie sI nu caute alta filrd" umai femeia

sd-i

placd".

cestea oiesc

qi

eu s[-mi

facd,

tdpinirea ta, ca sd"au

pe

fecioara care am aflat-o n

pustie

si n-am trebuinfd

pentru

slujirea

miinilor

ei".

Tatdl

a

rdspuns:

,Noi

putem

sd udm o fiicd

a unui

domn asemeneaoul,

9i

tu voieqti

sdo

iei

pe

aceasta? u

este atat cd este

.drd"mdini,

pe

c?l cd nu o

ttim

dacl

nu

este

copil al vreunui

dran

prost

gi

ne va fi rusine

noud".

ar

acelaa

zis:

,,Pdrintele

meu, aceasta,

u

poate

sd fie,

ci frumusetea,

cunoqtinta,

nvltitura

Ei

rinduielile ei

o mlrturisesc

din singe

implrltesc. $i dacdar fi copil al unui om mic,eu o voiesc, i dacd

nu o voi

lua

pe

dinsa, ntru adevlr ifi spun,

alta

nu

iau

gi

voi

petrece

iata

meacu tristeteneasemInatI".

Y.dzind

ducele dorul tdn lrului, s-a nduplecat,si au flcut

nuntd cu

bucurii

preabogate.

ar impZr atul, tatdl ei,

erain durere

nemingdiatl,

peqtiind

unde si fie

fiicn

lui,

pentru

cd"impilrdtea-

sa a spus

cum cd, ftgit

pe

ascuns

ntr-o noapte,

qi

nu

qtie

ce

s-a icut.

Si

plingea

nemdngdiat,

vind

prepus

cltre

impdrdtea-

14 6

A trimis

oameni

n

diferite

locuri

ca

s[

cerceteze,

scris

si

a

po-

runcit

sI

se

adune clomnii

qi boierii

impdrdfiei

lui,

sI

facd'

aler-

1

4c-olo

i

Dumnezeu

va

chivernisi

cum

va voi.

Iar

pe

urmi

mi

voi

duce

sr spun

domnului

meu,

cum

cd

am ficut

ie

ne-a

scris.

Cuvintul

Lcesta

pldcut

ducelui.

],Totos,

NTL,ODIM

MANDTTA



gare

de

cai,

pentru

ca

sd"

a

pufinl bucurie,

ca

sd

nu-l

omoare

dur.t.u.

S-a

dus

vestea LCeLSta

i

in

locul

unde

era

fiica

lui.

$i

vr0nd

ducele

sd

ncalece,

nu

l-a

ldsat

tiul lui,

ci i-a

zis:,,PIrintele

meu,

nu esre

cu

cuviintl

Sd

e

osteneqti

Ltata.

llltorie,

fiind

bd-

trin; oclihne$te-te,i eu md voi duce n locul tiu, iubeqtepe sotia

mea

ca;i

pe rnine,

qi

dacd

va naste

mai

inainte

de a

mI

intoarce

eu,

poaftd

grijd.

de

ea".

Ducindu-se,

af.dcut

cu

dumnezeiascd

u-

tere

atitea

fapte

viteie;ti

9i

lupte

eroice

la acea

alergare

de

cai,

incdt

toli

vorbea[

de

dansul,

ldudindu-l

gi.fericindul.

Iar

impd-

rilteasl

ceavicleanii

l-a

poftit si chemind

pe sluga

ui l-a

ntrebat,

de unde

este

domnul

lui, dacd.

rc

femeie

qi

altele

asemenea.

ar

sluga

a spus

ei toate

cu de-amlnuntul,

cum

cd

au

aflat-o

ntr-o

pI-

duie

deasl

tnafdrd,

mdini,

cd

au

luat-o

qi

celelalte.

Mai

pe

urmd

ia spus

ei

cum

ci

intru

acel

ceas

a

venit

dela

tatdl

lui scrisoare,

cum

cd

femeia

sa

a

ndscut

doi

copii

parte

bdrblteascd

9i

ca

si

nu

aibl vreun gdnd riu. Atunci vicleana Lcee'd. zdmislit durere si

a

ndscut

erddelege,

a

ddruit

cu daruri

multe

pe

omul

acela

9i

l-

^

rvgut

cand

va scrie

domnul

lui

ducelui,

sd-l

aduci

acolo

pe

ducdiorul

de scrisoare

ca sd-i

porunceascl

Ei

ea ceva,

ar acela

s-a

igdduit

sd

o

facn.

$i

dupl

ce

a scris

tinlrul

rdspuns

tatllui

sIu, ca

sa

aibd

grijd de

iemeie

qi

altele

asemenea,

ecetluind

scri-

soarea,

a

trimis-o

prin sluga

Lceea.

Iar

acesta,

ecunosciud

vicleana

me$te$ugire,

-a

dus

la

impl-

rdteasd,

care

-a

ospdtat

cu multd

indestulare.

$i

luind

scrisoarea

pe

ascuns

a Scris

acestea:

,Plrintele

meu,

cunoaEte

c[

aceastd"

nord,a

ta,

este

fiica

unui

om

fdcltor

rele

si

pentru

rlutilile

ei

i

s-au aiatmiinile. $i copii nu sunt ai mei; md rog tie, cum vei citi

scrisoarea

mea,

sI

o omori

cu

copii

ei;

Ei

pind nu voi

auzi de

moartea

ei,

nu

vin

a6olo".

Si

aceastd.

icleand,

Crisoare

dat-o

vipera

aducdtorului,

de a

dus-o

ducelui,

care

vilzind cele

scrise,

s-a

ntristat

si nu

se dundlea

ce

sd

facd

n aceast'i

mpreiurare.

Aqa

gandind

s-a

sfdtuit cti

o slugl

credincioasl,

cum

ar

f.nce.lar

aceli

i-a

zis

lui:

,,Si

nu faci o

fdridelege

ca

Lce st1,

ca

sI

o omori,

ci dI-nri-o

mie,

ca sI o duc

in lOcul

n care

an aflat-o,

sI

o

las

Luind

sluga

pe_Maria

i

ccipii

ei,

a

ldsat-o e

d0nsa

n

pustie

;i

s-a

dus

ca

sd,

afle

pe

birbatul

ei.

Iar

sfuaca

i

srrmana

aceel

a rdmas

n

locul

acela

neumblat,

cu

multd

durere

si

intristare

nemingiiatd,

asteptind

moartea,.

lingdnd,

dar

si

tdnguindu-se,

a vdqut^o otecrsi luind copiii n bratelesale,dupr cumputea,

umbla

mprejur

pe

drumul

acela,pind,

ce

a

ajuns a

o

pesterr,

n

carq

ocuia

un

pugtnic.

Acesta

dzdnd,-o

e

dansa,

socotit

cum

cd ar

fi

o

nrlucire

a

vrdjmagului,

dar.cand

a

auzitpatimile

ei,

s-4

ntristat

si

lrslnd-o

pe

ddnsa

n

pe;teri,

s-a

dus

n

alt loc.

si

in-fiecare

.zi

aduna

dddcinile

si

buruienile

care

mdnca

el

si ii

aducea ,iei

de

o

hrilnea

cu

acelea

au

mai

bine

si zic,

cu

dum-

nezeiasca

utere.

Au

trecut

asa

multe

zile, pind,

ce s-a

ntors

bdrbatul

ei

in

tara

lui g.i

ngtiinpandu-se

e

ceie^flcute,

plins

."

u*ur.

epli;l;t;;

slugile,

a zis:

,,sd

mergem

sd

cdutdm

ocul

acela,

i

nedajduiesc

cdtre

Preacurata

Nrscrtoare

de

Dumnezeu,

e

caresilraca che-pa in ajutor totdeauna,

cd

dupd

cum

ntii

i-a

ajutat gi

acum

va

fi

avdnd-o

n

pazd".

n

acea

noapte

Eg

ar{td,

prcasfinia

in

somn

Mariei,

;i

ii

zise:

,M0ise

ine

credinciosul

du

bflrbat

ci

sd.

e

ia;

$i

{nat

qultdggncd

gi

dgrere

nu

se va

mai

apropia

de

tine

de

acum

nainte.

Iar

pentru

rdbdarea

a

gi

pentru

ciedinp

care

o

ai cdtre

Mil",

,i*fra

srrigi

ntru

"i"t.i

la patimile

aG,

su nce-

teze

durerile

si

intristirile

tale,

si

sr

se

ntoarcd

ntru

bucurie".

Maria

a rlspuns

Preacurateir

iii

-uftumesc

si

md,

nchin

tie.

Doamna

mea,

d, u

pd

laEi.

Dar

cum

sd

vrd

desrvirsitr

bucurie,

pind"

mil

aflu

filril

de miini?

insd

nu

md,

d,ezndd,?ijduiesc,

dcd-

toasa., i

ndriznesc

a

mila

Ta,

sd-mi

dai si

mai

mult

ajutor".

Aces-

tea zicdndcu chip smerit,a auzit pe impdrdteasangerilor, cd i

zic.ea

i:

,,Ia- i

mdinile

tale

cu

darul

fiului

Meu gi

Du-mnezeu.

I

cgi,-cS

d

iubesc.pe"nTn€

Eig4ddiduiesc

ub

acoperdmintul

Meu,

nu

sevor

lipsi

de

tot

binele".

Acestea

icdnd,

s-a

aflatfemeia

vin-

decatd,,

entru

care

de

bucurie

degteptindu-se,

dzu

cd,

era

vede-

nia'

ad,evdratd.

ine

M

putea

sr

spund

veselia

pe

care

a luat-o

si

mulqumirile

ce le-a

fdcut

cdtre

preasfinta,?

Cd"ci

oatd,

noaittea

^geea

petrecut-o

n

rugdciune

i

n

plecarea

enunchilor,

ziiand,

,

I

148

Protos.

NIC)DIM

MANDTTA

hetgtisirea

ingerului,

dupi

cum

avea

totdeauna

obisnuinta

sd

zicd,

cu

evlavie

gi

cu umilinld,.lar

dupd

ce

s-a

dcut

ziud,,

'auzit

glasuri

de

oameni._si

esind

afard,

a

vdzut

pe

bdrbatul

ei,

care,

MINUNILE

MAICII DOMNUIUI r49

nici lisa o slujnicl

alor ca sddea

celece eraude trebuinfl celor

sdraci, i ea singurd

cu miinile

sale dildea,

zi6nd;,,Fiindci

mii-

nile

aeestea u sunt

ale mele,

ci

ale mplrltesei

celei

celegti,

pe



afldnd'o,

a

pl2ns

de

bucurie.

$i

a

spus

lui fa

cere

de

minune,

arrtindu-i

m0inile

ei,

pe

care

vdzinduJe

el,

s-a nspdimintat.

si

sl{vind

pe

Fdcltoarea

de

bine,

s-a ntors

in

orag,

urd.

u

p"rurr.it

$i.

se

priznuiascr

Preasfdnta

Ndscdtoare

de

Dumne

zeu

opt zile

cu

vese_lie.

i

cdti

au

auzit

d,e aceastd.

minune,

s-au nspdiminat.Dupd aceeacercetOnd

ducele

despre

acea

scriso

are

vicleznd",

cine

a scris-o,

ca

sd,-i

moare,

i-a

zis

ui

Maria:

,pdnd.

acum

am

as-

cuns

si

nu

am

vrut

ca

sd

ardt

cine

sunt,

dar

fiindcd

este

voia

lui

Dumnezeu,

d

spun:

sr gtifi

cd

eu

sunt

fiicd

a imprratului

vostru

gi

cite

am primit,

mi

le-a

rcut

imprrdteasa.

nsa

Maica

sirmani-

for,

Impdrrteasa

cea

cereascd

m-a

zbdvit

de

toate

durerile.

Nu

v-

am

spus

mai

inainte,

pentru

ca

sd

nu

md,vadd

pe

mine

tatdl

meu

si

sr

moard'

de

durere.

Dar

acum

fiindcd

mia

fdcut

atita

milostivire

Maica.

milostivirii,

trimiteti

scrisoare

pind

ce ne

gitim

gi

noi

si

ne

ducem".

Acestea

duzindule

dueelb,

cure

ayea

supirare

9d

nu

gtia

pe

tatdr

ei,

a

luat

multd

veselie,

mpreund

cu

tofi ai palatului. rar mai ales bdrbatur ei, a indllat mA.inilecdtre

cer,

zicand:

,,Binecuvintat

este

Dumnezeu

,

cafe

m-a

invrednicit

sa

au

de

sofie

pe

Doamna

mea "

Atunci

i

s-au

nchinat

ei

toti

ca

unei

impdrdtese

si

trimifand

scrisoare

tatdlui

ei,

s-au pornit

a'tre-

ia

zi,la

drum.

Ajungind

il

Franta,

'a

intimpinat

pe

iangii

irnpd-

ratul,

care

alergOnd,

a

cdztttpe

grumazul

ei,

iarutand-o

cu'lacrimi.

Blestcmata

ui

femeie

nJa

sla

ascuns,

p"rrtru

.u

J

"u

o

afle

impdratul,

dar

el

a

cercetat

cu

de-amdnuniul

pdnd,

e

a

gdsit-o

si

apfinzand

foc

mare

in

mijlocul

cetrtii,

au

ars-o

de

tot,

iicit

nici

os

n-a

mai

rdmas.

rar

a

doua

zi

a

tncoronat

pe

ginerele

siu

ca

impirat.

li

ven11d

ducele

a

bucuria

fiului

saujcuir

si

toate

rude-

niile si prietenii lui, au srvirgit praznicde bucurie si veselie,pu-

rurea

Fecioarei

Nrscdtoarei

de Dumn

ezeu.zidind

incr

pi

o

biseri

c{-gldvita

in

numele

Ei, prdznuir-

toate praznicile

Ei;

iar

mai

ales

in

ziua

n

care

a

vindecal

miinile

irnpirdtese

, fd,ceamulte

milos-

tenii

sr'racilor,

cum

Ei

multe

arte

facei

de

bine,

aducindu-si

aminte

totdeauna,

de

pren

marea

facere

de

bine

pe

ca.re

a

fdcut-o

prea_

c\rat?.

$i

mai

mult

decit

altc

firpte

bune,

fdr"u

muttl.ruitostenie.

Nu

se

osteneanicioclatd.

da

miiostenie

celor

ce

aveau

rebuintr,

care

pentru'multa.elmilostivire

mi

le-a

d4{uit,

tu.-este

de cuvi

inla

sl se eneveascl

cindva Lafacerea e bine a

robilor

ei

gi

la

milosteniile slracilor.

lar mxi

ales ci

qi

bunffIfile

acestea

nu

sunt ale

mele,ci daruri ale

ui Hristos,PreabunulStIpin, trebuie

si-le implrtesc la frafii

mei cu hdestullre".

Asadar, mplrlteasa

cea

bine

cunoscitoare

Ei

recunoscdtoare,-abucuratmultd vre-

me de

mpIrI{ia cea

pilmlnteascl

gi sfirEindu-se u

pace,

s-adus

la impilrdlia

cea cereascd;

e

carc sI dea

Dumnezeu a noi toti

sI o dobindim.

Amin

(M.

M.D.

t, d. Neaml).

MINUNEA i&4

A

preferat

sl-qi scoati

ochii,

decit

si-gi

piardl

curifenia si

fecioria

L-4.nceput,

cdnd

Britanir, adicdAnglia,

a

primit

credinla in

Hristos,

qr4q

_acolo

mul1i oameni evlaviogi

qi

imbundtdfifi;

;i

mul,tibogali nu-gi

mdritau

pe

fiicele or, ci cheltuind multd bogd-

tie Z1_dpaudnlstiri gi le agezau e ddnseleacolo,de petreceau

cdlugdreste.

n vremeaaceea ra un boier ubitor de faptebune,

clre avea

o fiicd de LZ ani,

preafrumoasl,

Maria cu

numele

si

vrind sd o

facd" dlugdrild", intrebat-o,

pentru

ca sd-ivadl

Ei

a

ei cugetare

gi

voinfZ. -a zis ei:

,,Dacd.

g

mai

fi avut o copild, aq

fi

dorit

sI o dau

intr-o

mindstire,

impreuni

cu

jumdtate

din

avere^

mea, Stlpinului

Hristos,

ar

pe

cealaltd. d o mIrit. Dar

filndcd te am

numai

pe

tine, imi

pare

rdu

gi

nu stiu ce sI

fac din

douI.

insd mie

mi se

pare

cd. stemai

bine

ca frumusefea

acea;s-

tL,

pe

carc

[i-a

dat-o

preabunul

Dumnezeu, I o

afierosestiLui,

decat

sd o strice

vreun om.

$i

de vei facesfatul meu, e vei

cinsti

de

oameni

n

aceastl

ume

si

in ceruri

de

Dumnezeul'.

dspuns-a

lui fecioara:,inplepfefteai judecat, , plrinte al meu.Si eu am

socotit,

mai

bine

sd iau

pe

Mintuitorul de Mire al

meu, decit

vreun boier mare si nevrednic".Atunci

tatdl

ei i-a mulpmit din

tot sufletul,

gi

n scurt imp a dus-ontr-o mlndstire de fecioare,

unde

erau

gi

alte cllugdrife.

$iqbeltuindtoatd.^verea

ui

a zidit

o.biserici,

unde ea

pe.trecea

lluglregte, cu fapte bune, cu

alte

ciluglrife.

Aduceauncl si

alli boieri

pe

fiicele or in mlnlstire,

de

qedeau inl

sI vie la virsta cea

dupl

lege,cOnd e intrebau

150 Protos. NICODIM

MANDITA

ce vor

sd tacd". i unele

doreau

viata

monahiceasc,i

i

se

tundeau

in

monahism, ar

altele

cu

mai

putinl

evlavie, se mdritau. ig

acel

timp era un

domnitor

care

stdpinea tara

aceea,Ricardie cu

MINUNIIE

MAICII DOMNULUI

151

nu

zici

vreun

cuvOntaspru,

sI se minie

gi

sI strice

mI^nlstirea".

latd"e,a,

zis:

,Mil

uc

a bisericl

sd.md

rog Stipinei, si

md umi-

reze

ca sI-i

dau

lspunsul cel cuviincios,

i

nsdgi

purureaFecioa..



numele,

cu viatd

destrlbllati

si neinfrdnatd,

care Lvea

o

fiici

orfand,

de

mamI,

pe

care

a adus-o

si el

in mlndstirea

cea amin-

titd.

lar

stareta

a

primit-o

cu bucurie

si

pentru

ca sd cinsteascl

pe

domr^r

a

poruncit

de au

venit toate

surorile

ca sd -l hereti

seascl.

Intle ele era

si Maria,

cea zisd,

mai sus,

carc vdzdnd,

impodobirea

domnului, zicea

n mintea

ei:

,,Dumnezeul

meu,

oare

sd aibd"acestom

atdta slavd

si

intru impdrdtia,Ta?"

Iar

acela

dacd" vdzut-o

cd se uitd

la el,

qi-,q;dnit

inima de frumusetea

ei,

socotind

cI

qi.ea

ot

cu acest el'de

socoteallil privise.

S-a lnit

de un dor nevindecat,

nsd"

atunci n-a

descop

rit la ardtare dor

inta

lui

din ctuza celorlalte

ce erau

de fa1d,.

ar dupd ce s-a dus

la

palatul

sdu, a vestit-staretei

ca sd-i

trimitd

pe

Maria in acea

searI, si sd.gtie

cum cd si

ea deasemenea

l iubeste.

Izr starela

s-a ntristat

foarte si i-a

trimis rlspuns,

sI nu facl rusine

mdnd-

stirii;

ba

incd,

trebuia,

d,acd,

r

fi

auzit cum

ci altul voie;te

sd"acd,

un lucru

necuviincios

ca

acesta,sd-l

pedepseascd.

e

ac,ela, a un

domn al cetdgli,ce este. Si rnulte alte cuvinte pldcute lui Dumne-

zer,

i-a rdspuns:

nsd

aceia,

ca un intunecat

li

minte

de

patima

curviei,

nici intr.-un

chip n-a luat

aminte la

acestea

ci, i-a

porun-

cit

a

doua oard ", a negregit

si o trimitd,,

cd,ii

pofteste

oarte

mult

ochii

ei,

care -au

rdnit inima,

c0nd ciuta la

el.

$i

sI io trimitl

cu

hotdrdre,

sau se va

duce singur

si o

va

lua cu

sila, fdcind

o

mare

ruqine

si

pagubd

mindstirii.

InJre

acestea

a intrebat

stareta

pe

Nlaria,

mai inainte

de

a

ajunge

al dollea vestitor,

si i-a

zis:

,,Tatill

tdn te-a afierosit

aici lui

.

Dllmnezeu

si

pururea

Fecioarei

Maria, Maica

Sa, cu toatd

bogdlia

gi,

qi

a murit

cu multd

bucurie, vdzind

cd

ai sporit in

poruncile

Domnului. Si in urma mea alta nu se va face stare+d,numai tu,

'

pentru

fapta

cea buni, si

pentru

bogdfia

ta; ntd mir

dar, cum ai

flcut

gregeala

aceasta,

a-si..cau1i.la

omnitorul,

care

m-a

vestit

sd e trimit la

el si nu

stiu

ce

sI

fac".

ar

ea a rlspuns:

,,$aica

mea,

c-galt

gind

am cdutat

eu la

el, insl

socoteala ui

a fost vicleand.,

gegdiod

la lucrul

cel

necuviincios.

Cind va trimite

a d,oua

vard,

vreun

om, sI md laEi

ca si-i

dau eu rlspunsul,

ca sd cunosti cit

dor

am ca sd

pdzesc

ecioria

mea".

Rlspuns-a

ei stareta:

,,Yezi

sd,

rL,

md

va

pdzi

pe

mine

gi

mdnlstirea".

A alergat

dagla aiutorul cel

de sus

si se ruga cu

acrimi nain-

te_a

cganeiMaicii

ui

Dumnezeg, d o

izbdveascd.e

ntinlciunea

trupului.

Dupi

un ceasa venit

omul

si i-a zis staretei cuvdntul

cel mai

susamintit,la

careea a

rdspuns:

,Nu

e cuvineca eu

sd

trimit pe cineva a pdcat, i zi ei gi dacdva voi, fi va urma ie".

S-au us

a bisericl

Ei

-a zis ei

cel

trimis:

,,Doamna

ea,domnul

nostru

a

vdzut frumuselea

a

Ei

s-4_rinit

atAt

de

mult la

inimd,

de-vede;rea

chi-trortii,

elor

preadulci,

trnu afli

vindecare,dacd

nu

vei veni sd

te vadd; dar de bundvoie,

ca

sd. e facl so{ia

ui,

sd ii foarte

mult cinstitl,

gi

sd

e sldvegti

nru

aceastl ume;

ar

dncdmt

vei veni de

voie, g_vaua cu sila,

ca sI te ruqineze

n toa-

tdBritania".ILr

eL

a rlspuns:

,Du-te

fard. in bisericl

gi

a;teap-

tI

gi

pestepulinl

vreme

li voi da aceea a doreqte'Dbmnui

du".

Atunci acelaa

iegit bucurdndu-se,

oco ,in4 d s-a

nduplecatdo-

rinfei

Domnului sIu.

Asemenea i stareta

a socotit cum ci

s-a

biruit de vrdjmagulgi foarte s-antristat. insl evlavioasamireasd

a lui Hristos,ducdndu-se,

stat naintea

Preasfintei,

zicdndaces-

tea

cu

acrimi:

,$tdpina

mea,

bine

mi estesd

am ochi,ca sdvdd

S_finta cotnV_lfia

dar fiindcd. geqtia

m-au mpiedicat

pe

mine

vdzind

pe pdnglritul,

mai

bine sd-i

scot

pe

ei, decO.td-mi nting_z

fecioriamea

gi

voi vedeaeu darul meu

cu ochii sufletului

4eu.

Iart4-tnI-D8.iamng

fi)ea,

gi

sd

nu mi

se

socoteasci

ntru

-Bdgat

opet?Iia aceasta,

d

de

nevoie o fac. S-LdlLdqud"

ele cp.-mi pau

inainte,

mai bine

estea alege

dul cel mai

mic". Acestea icind

(o

bnrbnrie

i

viteiie )

1.'?

_q-o;m_2ndpi*ochii

u

un

cu1it,

gi

i-a

pus

intr-un

vas. Apoi a

strigat

pe

omul cel

trimis

Ei

a zis:

,,liigdCl

q-c.bilage$tiau gregitdomnului tdu, de l-aurInit, .ta a u*dre.p-

tete-j-ilL

pede_p,$t.

$i-{acl

dupl

cum ai zis

pqt

si-l

m2.ngiie,"

r+9lg -grjtdlaedaryii,

qa

sr

ra

rditltru.-ei

tpgld.verel

a

E-i.

bucu-

fitl-Iar acela ngrozit, aluat ochii

;i

ia dus domnului

slu, spu-

ndndu-i

cuvintele

Lcestel, gye dzlndu-i

pe

din;i|.

s-a

nsplimin-

tat,

sclimbdndu-se

u

dumnezeiascl chimbare,

i

minun0.ndu-se

de

fapta,

unl a fecioarei aceleia,

ia

schimbat

dragostea

ea

ru-

peascl,

ntru evlavia duhului.

A plins cu amar,

a urit

din inimd

r52

Protos.

NI C,ODIAI

]I,IANDT,TA

tdrldelegile

ui,

qi

umilindu-se

a suflet,

a adusochii

la mlnlsti

re,

de

ia

pus naintea

Sfintei Icoane

a Maicii

lui

Dumnezeu

si

pe

onrba

acolo aproape

si stea.

Si adundnd

pe

toate

surorile,

le-a

zis

lor:

oate

la

rugiciune,

cu lacrimi

MINUNILE

MAICII

DOMNUIUI

r53

inluntru

Jertfelnicului,

Ei

-a zis

ei:

,,MIresc

numele

du, Doamna

mea,

Ei

sllvesc

darul

tlu".

Iar-domnitorul

gi toate surorile,

dupd ce

au auzit

glasul,

-au

sculat,

d4l

pe

Preasfinta

n-at

vLzut-o.

noi-

ufuA.od

/4

gra

viqde-



,,Cddeti

rugindu-vd

stdpi-

nului

Hristos

celui Atotputernic,

si Preasfintei

Fecioare

Maicii

Lui,

ca

sd,facd.

ill

cu

sora aceasta

inecuvintltn, si sd

o vindece

pe

e

,

gi

dacl'vom tvea

credinfd

fierbinte,

ne va

auzi Stdpinul;

numai

sd

nu

aveti necredintl'in

inimile

voastre,

nici sd

vd

indoiti

c2rt e pufin; cI cele ce sunt cu neputintd" a oameni,cu putinfd

sunt

la Dumnezeu,

care face voia

celor

ce

se tem

de

El.

Si

vd rog

pe

voi,

sI

nu

indrizneascd

vreuna

si se

scoale

de la

pdmint, pind.

ce

-voi

sdvirEi

si eu ruglciunea

met".

Asa zicind,

a

pus

cenusi,

nevrednicul, pe

capul lui

qi

cdzind

jos

la

pim0nt,

cu capul

des-

coperit si cu multd

smerenie,

se ruga

cu multe

lacrimi gi

tdnguiri:

,,Doamna

i

Stlpina Ingerilor,

Maica

Atotputernicului

Dumnezeu,

nu sunt vrednic

sd vdd

Sfdnta Icoana

Ti,

nici

si deschid

gura

mea

cea

preapingdritd,

ca sI te

rog;

cd nu

amldsat nici

un

pdcat,

pe

care sd.nul fi fIcut.

Intinat-am

sufletul gi

trupul

meu

;i

tot

pdmintul.

insd

fiindcl Domnul

Iisus

Flristos

S.a ntrupat

pentru

picitosi, si n'a lepddat pe desfrdnate,pe tdlhari si pe vame;i, ci

ia

primit

pe

toti si la

Dumnezeiasca

ui indllare

de la noi, te-a

llsat pe

tine mijlocitoare

a

pdcitogilor,

pe

tine

te

pun

chezasl,

Std-

pdna

mea, cltre Fiul.tdu

cel milostiH

ca sd mi

intorc

dela

calea

cea rea"

ffuddelegilor,

gi

prin

pocdinll

sd-mi

spdl noroiul

sufle-

tului

meu, numai

si audd

darul

tdu rugiciunile

sfintitei

starefe

si

a toatei

sfinfite-i frlfimi,

ca sd dai iarisi

ochii sfintei roabei

acesteia,

cdreia eu nep riceputul

iam fost

pricina

de i-a scos.

Si

ara Lceasta,

d se izbdveascl

de trupeasca

evedere,

qi

luind lu-

mina

cea

pread,oritd,

i

slujeascl

bisericii tale, ca

gi

mai inainte,

i41

eu, nevrednicul

robul

tiu,

sd md slobozesc

e robia cea cum-

plitd a celui viclean care md, rage legat, nevdzut, cu lanf de. ier".

Acestea

gi

altele

multe zicea

cu lacrimi

domnitorul,

iar

cllugd-

ritele

de

asemenease rugard

toatd"ziua aceea.Si fiindcd

se rugau

cu

credinfd

si

cererea

le

era binecuvintatd. si

sfinti, pentru

dragostea

cea

riteascd,

s-a.

uzit

degrabd

ugiciunea

lor. La cea-

sul-vecerniei

a

strllucittoatd,

biserica, si

s-aauzit

un

glas,

zicind:

,,[a.:fi.

umiq?.tr?,

u darul

celui

ndscut

al

meu".

Atunci cdlugdrila,

ciutind in

sus, a vdzlt pe

Stdpina

cea Atotputernicd,

stdnd

Qatri,

peas-e

mai

inainte

eru

fnrd,

ochi,

au sldvit

pe

Stipina

cea

A[otputernicl

gi iau

mullumit, f[.cl$d

priveglere"

dp-

_toat4'

oap-

tea. Apoi

domnitorul

a dat

mlndstirii

multe daruri

$i

cdindu-se

de

picatele

lui, duptr

IgIduinl[,

nu

s-a

ntinat

mai mult,

ci a

pe-

trecut viali cu fapte bune.l4.r preacinstitaMatia s-a lcut minu-

rlatd fgarte

n

lumea acea;stld,

alt-ru

marel

infelepciune

gi

pdzi

1ea

ecioriei

ei.

$i

toate

surorile

au cinstit-o

mult

pentru facerea

de

minune cea

isn

mai.sus

si

pentru

petrecerea

i ceacu

fapte

bune.

ar dupd"

f0rgitul

starefei,

u sfat de

obgteau

ales-o

e

din-

sa, cure

cu

pllcere

de

Dumnezeu

dstorind

Sfinta

mdnistire

s-a

dus

ntru impdrdlia

ceacereascd,.Pe

arc,o de

ar da

Dumnezeu a

noi toli

si o dobindim,

cu darul

Ei

cu

ubireade

oameni, Domnu-

lui nostru

Iisus

Hristos, cdruia

se cuvine

toatd.slava,

cinstea

gi

inchinlciunea,

mpreuni cu

cel .ilrd

de inceput

al lui PIrinte,

9i

cu Preasfintul

i

de

o fiinlI

Duh, n veci.

Amin

(M.'M,

.12, .Neaml).

MINUNEA 185

A

gisit"r:Hltliiff,1''#"r:#:f sinasur'

Oarecare

ecioard, u

numele Efimia,

flicil a unui.boier bogat

a afierosit

fecioria ei

Preanevinovatei

Maicii

lui Dumnezeu,

in

tlndrd"

virstl

qi

petrecand

minunat

gi cu faptelune,

nici

odatd

n-a

lipsit de

la Bisericl

in

Duminici,

Praznice

mpirlteEti

gi

in

sirbitori.

Toli se minunau, vdzdnd

atita

evlavie

a o t0;ndrilatdt

de crudi,

foarte

rumoasd

u trupul

qi

cu bun

chip. I41pe c21

creftea

virsla trupului,

pe

atita se

nmul,tea

9i

evlaviasufletului.

De aceel,

yple4ul

drac

nemaiputdnd

suferi

viefuirea

ei:

curatl,

qinstitl, sfintl, zavistui oartemult, asuprupilztii fecioriei aces-

teia. El rini

cltre

-dragostea

i un boier

preabogat,

are

a.cerut-o

delatatil

strude

sofie.Tatil fecioarei

-abucurat,

casilfacdginere

pe

un om ca

Lcestl.F.l

-a

filgilduit

cI

i-o va da. nsl mireasa

ui

Hristos ceafdrd, e

prihani,

s-a

mpotrivit

voii

plrintegti,

zicind

ci

nu

ar fi cu dreptate,

nici cu cuviinp,

ca

sI

mintd

purirrea

Ie-

cioarei,Nlscltoarei de

Durnnezeu,

dreia -a

filgdduit_fecioria i,

si

sd ubeasclmai mult

pe

un

nevrednic

i

pdmintesc,

ecit

pe

L

154

Protos.

N IC'ODIM

MANDITA

mirele

cel

preavrednic

si

ceresc.

Ci tatdl

ei

s-a

miniat si ia

zis:

,,Rudenia

ui

este mare, si tu nu

esti

vrednici

sI iei

de

blrbat

pe

un

boier

atdt

de bogat

qi

de bun

neam.

Cu hotdrare

voiesc

ca

sI

tacivoia

mea,

sau

te

pedepsesc

rea

aspru".

Fecioara

cea

de

bun

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

155

gi

din

munci,

nu era

cu

putinfl

ca si

nu-l doard"

nima

9i

sdCnt

ldcrimeze

de

nefericirea

ei.lntr-o

noapte

n care era aiunul

Nag-

tcrii

lui

Hristos,

pe

cind

cina barbarul

acela,

Efimia

s-a dus

pe

ascuns

a

grajd

ca sI se

rolge,

cuget0nd

a intruparea Domnului



neam,

vdzind

socoteala

atdlui

sIu cea

nestrdmutatdqi

prir4ejdia

f'ecioriei ei,

a rntrat

in Dumnezeiasca

bisericl,

gi

rugindu-se

cu

lacrimi,

cerel

de la

Preasfdnta

Ndscltoare

de Dumnezeu,

ca sd-i

aiute

la

aceastd,

evoie,

sd

nu-si

intine

trupul

siu.

Dupd

ce

s-a

rugat multe ceasuri, socotea ntru sinesi aceasta: ,f.iindcd ru-

musetea

rupului

meu

este pricioa

ca sd

mint

cerescului

N{ire,si

sd md

pingdresc

de

om

nevrednic,

mai

bine este

sI

md lipsesc

49

e?,

nefiindu-mi

fblositoare

si

sI md. ac grozavd.

u

chipul

;i

uritd,4umai

sd-mi

pdzesc

curlienia

sufletulir,i

pe

care, mii

var-

tos

;i

mai

mult

o

doregte

Domnul,

decdt

frumusetea

cea

stficd-

cioasd.

Acestea

cugetind

si

infierbdntindu-se

de Dumnezeiescul

dor al

pdzirii

fecioriei

ei, qi,a

diat

nasul si

buzele.

Deindrdzneala

aceasta

auzind

si vizdnd-o

tatdl

ei, s-a

miniat

atita,

incdt

a vrut

s-o

omoare,

nsd

pentru

ca

sd nu-i

dea numai

o durere,

dacd,i

va taia,

capul

ei,

a

llsat-o pe

dinsa vie,

ca sd-i

dea

muncd

pe

fie-

care

zi.

Dupd

ce a

bdtut-o

c0.ta vrut,

a

chemat

un lucritor de pi-mint, pe

czre l

avea

n tarinile

iui,

foarte

aspru si

flrd

omenie,

c4tuia

i-a

dat-o

ca sd o

albd. a

pe

o roabd

sd-i

acd.

ele rnai grele

si

mai

defdimate

slujbe

si lucruri

ale tarinii

lui

si

si a

l>atd. ilrd.

de milostivire,

c0nd

nu-i va

face

ascultare.

El s-a

urat

aceluia

cI

dacd, a

auzi,

cd s-a

umilit in

vreo

zi

spre

ea si

ii

va

tace

bine,

sau

sevaardta

milostiv

cit

de

pulin

cdtre

ddnsa,iiva

tiia

eapul ui.

Tdranul

luindu-o pe

dinsa,

o

neciliea

si

o bltea

fdrd,

d,emilostivire,

pentru

cd

din fire

era

crud si

fdrd

de omenie.

Mai

mult,

pentru

frica tatdlui

ei,

a

pus-o

a

ceie

mai grele

sluibe. Fecioara

-cea,

de

bun_nearn,

dbda

cu vitejie

toate

scirbele,

multumind

Domnului,

Carc

a invrednicit-o

ca sd

se

pedepseascd,

entru

dragostea

ui .

Pe cind voia sd o batd.nemilostiwl acela,ea se ducea ntr-un loc

ascuns,

si

se ruga

multe

ceasuri

cu lacrimi

cltre Domnul,

cerdnd

de la

Ddnsul,

ca sd-i

dea

pAnd,la

sfirgit rdbdarc

si

putere.

Cele mai

multe nop{i

le

petrecea

n

metanii

si rugdciuni,'c0nd

avea

vreme.

Robia

aceista

cumplitl

si

asprI, {

rdbdai-o purrdtoarea

de

chinuri si

Mucenita

pdzirii

fecioriei

ei, nu

zece

zile,

sau o sutd, ci

sapte

ani

intregi.

oricare

o

vedea

din cei

ce o stiau

mai

dinainte,

citd. frumusete

avea

si.in

ce fel

s-a

dcut

din osteneli,

din scdrbe

oostru,

C,ale.a,

rimil,s"i-se.

zrd'.ompentru

mOntuirea

noastri.

lIranul

vilzind ci

lipseite

fecioara,

ahrat un toiag

qi

a aletgat

ca

sd,

batd,dupd

cum

aveaobignuinll.

Alergind ciltre

graid,

avilzut

d.,e*

eparte o

luminl

mare

;i

s-a

emut, socotind

cum cd

ar fi foc

si cI arde casa.Apropindu-se vdntt ceel ce nu era vrednic sI

vadd,, dicd"

pe

ilgplrItea;sa

cea

cereascl cu mullime

de sfinli

ingeri, care

m0{rgiiau

pe

Efimi,4,

zicind:

,,"Rabd{.

u

tirie fiica

riiea

preiiubitd, cdci

pentru

scirba

aceasta

remelntcd,

e

care o

pltimeqti

pentru

dragostea

iului

meu,

yei

dobindi

inimpfudlia

Lui, slavl

ve;nicd

gi nevegtejitd ununl.

Si

ca

$emn

pentru

cunu-

na slaveicelei

mari, cdreia

ai si te

invrednicestide

la Mirele

iu

Cel Ceresc,

eacum

s{

ii

vlndecat

la mldularele cele tdiate,

cu

putereaFiului Meu...".

cestea dzindu-le

dranul

acelas-a nfri-

co;at

si strigdnd

pe

toli casnicii

sdi, au

vdzut

pe

Stdpina

cea dtd

de

prihand,

ct celta

ei ceacereasci,

Ei

pe

feciolra

sr

buzele

gi

cu

nasul, dupd

cum a

fost mai inainte.

Toli au cdzut

a

pdm?;nt,

neputind sd vadi

atita lnminl.

Dupd un ceas sculindu-se,au

vdzut

numai

pe

Efimiasinguri,

rugindu-se

i

strdlucind.

cestea

vdzindu-le

Iranul

acela,

trimis cuv0nt

a tatdl ei, sd

vind

grab-

nic la fiica

lui. Acelaveni

indatd..Ydzind

pe

fiica lui

vindecatd,

s-a

nspdimintat

qi

mullumind Domnului,

a cerut

iertarc de la

dinsa,

pentru

necunoqtinlaui cea

mai dinainte.Apoi

cheltuind

aur mult,

a ziditin

locul

graidului

acela,

miirdstire

preafrumoa-

sd

qi

acoloaldsat-o

e

d0nsa,

I sluieascl

Mirelui

ei CeluiCeresc.

Acolo

si

petrecel

eaviata,

n faptebune

gi

adunl

pe

multe alte-

le. Astfel,bine

qi

minunat

petrecind

n toate

poruncile

Domnu-

lui, cu

pllcere

de

Dumnezeu

lstorind

turma

cea

sf.intd",ldsind

cele vremelnice,s-a dus la impilrdlia cez- esfir;iti, pe care sd

dea

Dumnezetsd, dobindim

noi toti.

Amin

(M.

M.D.13, .Neaml).

MINUNEA

186

Maica Domnului incununeazf

din cer

pe

doui

fecioare cufate, clevetite

de

lumea rea

O

femeie

creqtinl de bun

neam, oarte

mbundtl,titd,, veadoud,

fiice

foarte frumoase.Ea e sfdtuia

sl-i urmeze

ei

la

petrecerea

156

Protos.

NICODIM

MANDITA

cffiFdup[

Dumnezeu,

gi

mai

ales a multa evlavie

pe

cate

o avea

cltre

Preasfana

Ndscltoare

de

Dumnezeu.

DupI

molrtea bdrbatu-

lui

ei,

a

sdrdcit

aEade mult, incit nu

avea cu ce si-si mdrite fbtele

ei.

Astfel

se amdra temOndu-se, a nu cumva sI-si v2ndd

cinstea

MINANIIE

MAICII DOMNUTUI

r57

flcut dupd cum

le-a

nvtrfat.

Dupi

ce s-au ugat destul;vlrsind

lacrimi

cu credinfi

fierbinte,

s'au

ntors

la casa or, niddjduind

latmpdrdteasl cel Puternicl,

cum

c{ le va

trimite

ajutor

din cer,

precum

s-a

gi

fIcut. impirdteasa, hrdnitoarea

slracilor,

primind



lor,

din

pricina

siriciei.

Avind ea multd credinfd

cltre Dumne-

zerr,

-L

dus cu

dinsele

la Bisericl.

Acolo,

stind inaintea Preasfin-

tei

Nlscltoarei de Dumnezeu,s-a

ugat zicind cu lacrimi:

,,Stlpt-

na ingerilor, Maica sdrmanilor,

Ei

aiutdtoarca sdracilor,

n ingri

jirea Eisub acoperdmdntul Iu dau din tot su feltul meu, pe aces-

te doud slrmane, ca sI le chivernisesti; cd

nu

pot

eu sd

e

pdzesc

f.drd, e

paguba

sufletului

qi

a trupului, din cauzasdrdciei si

nea-

jungerii

mele. Tu cu mai-nainte

si'Dumnezeiasca

a"

purtare

de

grijI,

dupi nemdrginita ta milostivire, sI

le acoperi

gi

si le

pi-

zesti, cz sI nu-si ntine fecioria lor".

Acestea zicind rnama cea evlavioasd, L Lprrc t miinile

fiicelor

ei

qi

le-au apropiat de sfinta icoand", pre sefirn de

legdturd, ca

sd fie Preasfinta

Ndscltoare de

Dumnezerr, mLmL lor, din ceasul

acela, si ea mai mult nu. Aceasta fdcdnd, s-au ntors la casa

or.

C0nd s-au apropiat de u;d",

atd

un tanIr,

in

chipul

fulgerului,

care

tinand

o

pungd plind

de

argin{i, ii zise ei:

,jmpdrdteas?

cel

cereascl fi trimite banii aceqtia, a si chiverniseqti iicele tale".

Luindu-i

pe

dinqii,

acela. -a

suit

la

ceruri.

Femeia

a cdzut

cu fala

la

pdmdnt

multumind

cu

lacrimi Fdcdtoarei

de bine, celei bogat

dlruitoare,

pentru grabnicul

ajutor

gi grabnica

sprijinire.

Apoi,

cheltuind,

le-a imbrdcat

pe

dOnsele si

le-a cumplrat cele de

nevoie ale viefii lor. Vecinii cei rii,

qtiind

sdrdcir

lor

cea dinain-

te, le

grd.iau

du

qi

le huleau

pe

ddnsele cu

nedreptate

qi

cu ru-

gine,

osindindu-le

si'zicind,

cum cd maicalor,le-a

v0ndut cinstea

lor, vreunuia din cei

bogafi

gi

a luat

bani.

Clevetirea aceasta

um-

plitd",

atzindu-o

evlavioasa

femeie,

socoteascd

iecare cdtd"

scir-

bd,

Ei

necaz

a suferit Si

pe

cit

timpul

trecea,

pe

^tata,;i osindirea

crestea, ncit s-a nstiinlat de aceasta oatd"cetatez.Biata mamd,

t

neputand

sd mai suferp

ponegririle

oamenilor,

a zis fiicelor sale:

,,Duce1i-vd

a Maica voastri

cea

milostivi,

qi

vI

rugafi

bundtdfii

ei cu

lacrimi si

cu

inima

smeritd,

ca

sd" d"aiute si

v[

izbivili

de

gurile

oamenilor

9i {aqI

cu neindoitd, credinld,vX vefi ruga,

vd'va

auzi

pe

voi

Maica

induratului

Dumnezeu, Cea mult-milostivd,

dupl cum

si mai-nainte ne-a

auzit

qi

aiutat".

Fecioareleascultind

invdtltura macii lor, s-au dus la Dumnezeiascabisericl,

si au

smerita

rugd.ciune

i lacrimile nevinovatelor inere, le-a ascultat

pe

dinsele

si

cu

minune

e-a ajutat ntr-acest hip:.

La un marc

praznic,

a care era-adunat ot

poporul

cetdfii n

Mitropolie,

Ei

dddea nvdflturl u4 Duhovnic,

er&

si femeia

cea

mai susamintitd,, u feteleei. Pe a mijlocul nvlflturii Duhovni

cului ce se ostenea

u bunl chibzuia.ll ainvdta si lumina aduna-

rea credincioqilordin Bisericd",ilzurd" ofi

un

inger

preafrumos,

cd,a

intrat

pe

o fereastrd",

inand

n miini

doud cununi rumoase

si minunate, alcltuite din flori din trandafir

alb

si

din alte flori

bine mirositoare. l zise

cltre celedoud copile,aceste

uvinte n

auzul uturor:

,,Aceste

oul

cununi de

flori

albe,

vi

le-a trimis

din ceruri, mpdrdteasa,

entru

semnul eciorieivoastre".Aces-

tea zicind, a

pus pe

capetele

or

cununile

gi

ndatd s-a dcut nevd-

zut. C2;td.eseliesocotifi

o ascultdtorilor,cd, u luat fecioareleqi

citd

inspiimintare,

cei ce stau imprejur?

A

rlmas

invd.titura

neisprlvitd, Arhiereul giboierii au alergatsI sirute cununilecele

ceregtisi in scurt ot

poporul

se

ntrecea,

cine sd cinsteascd"

e

fecioaremai mult. Mai

pe

urml le-au

petrecut

pdni

la casa or.

Ele nsl nu

s-aum0ndrit in deqert,

pentru

aceastd.inste

ce

i

s-a

fdcut;

ci cu

multd

smerenieau multumit

implrdtesei celei vred-

nice de cinste.Arhiereul gi

cei mai mari

boieri,

au

cheltuit avere

nenumlratd",

zidind

doul

mdndstiri

preafrumoase

n numele

Preasfintei

Ndscdtoarei e Dumnezeu. poi auhotdr0rt

e

o fecioa-

rd"

staretd.ntr-o mdnistire

Ei

pe

alta, n

cealaltd" dndstire.

Acolo

ele

petreceau

u aqa apte

bune

gi viafi

minunatd.,ncdt,

multe

fecioare

de bun neam

ale boierilor, nu numai

din aceacetate,

ci,

gi

din alte cetdti,auzind

de

vestea

eabunl

gi

de

petrecerea

cea

pldcutl lui Dumnezerr,

u

lsat

bogltja ceacurgdtoare

recum qi

slavaceadeqartd, i

au

venit

la ascultareaor.

$i

atita au crescut

acestp oul mdndstiri,

avindu-le oli in mare

evlavie, ncit,

cine-

va socotea

o

mare

fericire,

dacd, -ar

i invrednicit

sI se numere

impreund

cv Lce

stil tagmdbinecuvintatd".

Celedoui minunate

proiestoase

-au

slvOrsit n sfintenie si

sfintele or moaste

bine

au

mirosit, iar fericitele or

suflete,s-au

dus

n impdrdf

a

cea ce-

158

Protos.

NICODIM,

MANDITA

retscd,

e care,o de

ar da Dumnezerr,

9i

noi

tofi

sI

o dobdn-

dim.

Amin

(M.

M.D. 14,d. Neamt).

MINUNEA

187

MINUNIIE MAICII

DOMNUIUI

r59

sfinta,

pentru

care,o iubea

Stlpana

qi

o invrednicea de multe

haruri, ntre

care a fost

si

aceasta,

e

caremai

jos

l vom

scrie.

Toli

cei ce vedeau

pe

copil,

nu

numai

strlini, ci chiar

qi

boie-

rul,

socoteau

um cd l-a

flcut

cu arapul,

din care

pricinil

avea



L

Biruind

rizboiul

curviei

de cinci

ori,.

de cinci

ori s-a

ncununat

Doi

frali au

fost trimigi

de

la mlnlstire,

la

ascultare.

Ei ctrlI-

toreau

mpreuni,

rugindu-se

iecare ui

Dumnezeu.

jungitd

la

locul destinat,s-auapucatde lucru. Agupraunuia dintre ei, s-a

ridicat

rdzboi de

la diavolul,

de cinci

ori, ca

sI

plcltuiasci.

El

sculindu-se

ilcea

ugdciune,

i

nu s-a

lsat biruit

de

gdnduri,

dar

a

fost

supirat

tare

de

patimd.

ntorc0ndu-se

ltre

Pdrintele

or du-

hovnicesc,

gla".ftatelui

celuia

era tulburatl.

fiind

intrebat

des-

pre

cuuzn ulburdrii,

acela

a

pus

metanie

9i

a rlspuns:

,,RoagI-te,

PIrinte,

pentru mine, cl am

cdzut

n curvie".

Apoi ia

povestit,

cum

a fost..luptat

de

gindqli.

Bltrinul

fiind

vdzdtor

cu

mintea,

vedea

pe

capul ucenicului

sdu,

cinci

cununi.

Cunoscindu-i

upta

qi

biruihla

lui asupra

patimii

Ei

a diavolului,

care

o ridicase

asu-

pra

lui, i-r

zis:,,i4drdznegte

iule, cd nu te-ai

biruit;

ci,

mai

v0r-

to-q, i biruit cu aceeampotrivire, cd"n-ai sivirqit

pdcatul".

S41ele

prin

credinla

n Dumnezeu

qi

evlavia

ce o avea

cdtre

Maica

Domnului,

a

fost alrttat sI biruiascd

de cinci

ori,

ispita

iliavoleascd

Ei

astfel,

s-a ncununat

de cinci

ori, cu

darul

lui Dum-

nezeu.

Qrlce

patim4-sauspitd diavoleascd

iruitd

de

noi cu aju-

torul

lui

Dumnezeu

si osirdia noastrd

bine

chibzuitl,

este o

'.cunund

strdluciil,

cti iare

ne incunundm

de

sus.

MINUNEA

188

Maica Domnului

salveazL

de

la inec,

pe

o femeie

ce a niscut un

prunc negfu

.

Pestemarele

iu Naris,

care rece

prin

mijlocul

oraqului

Narani,

s-a idicat un rnareEi rumospod, riul fiind foarte lat 9i adinc.

in acest rag

era un boier

bogat,

cute Lvelmulte

slugi

s,i

mai mul,ti

robi;

gi ntre

acestia

e alla

si un arap,

pe

care

l iubea

mult

boie-

rul,

pentru

cd,ii iilcea

multe sluibe.

ntdmplindu-se

si

nascl

sofia

boierului,

a flcut copil

negru cacerneala;

ga

de negru,

ncdt

era

aproape

a

qi

arapul.

ar

din

ce caruzd,

imeni

nu

stia, clci

femeia

era

(xrriltd,

e

pilzea

de astfel de

fapte

gi pe

alt blrbat

nu

cuno$-

tea, n afardde

solul

ei.

$i

mai ales, vea

mare evlavie

cdftePrca'

mare suplrare

boierul,

si-i

era ruginede oameni.PentrucI

toli in

toate

pd\ile,

numai

de aceasgr orbeau,

qi

de multe ori

il

biruia

supdrarea,

pOni

intr-atit,

incit cugeta

sI omoare

pruncul, pe

arapul

si

pe

sofia sa. nsl Preasfinta

dildea

dbdarc,

pentru

ci

cunosteacwdlia acelei nevinovate emei. Si, flcdndu-sefemeia

sdndtoasd",

oierul ca sd" capede ocara

oamenilor, -a zip

,,Ot

femeie real la-|';i

copilul cel de

pripas, pe

care l-ai nlscut in

desfrdnare, ugi degrab

din casa

mea.

i

du-te

n locul

unde

sd

nu

te vadd ochii mei,

pentru

ca nu

cumvasi mI m0nii vreodatl

Ei

sd

e

omor".

Acestea icdnd

L Lpvcut-o e cosife

pnrul

apului)

i

a

dat-oafa-

rd

din castr,mpreundcu

pruncul.

Pl2ngnnd

a

fi

tanguindu-se,

s-a

dus a un unchi al

siu, socotindcd, va

primi

la casa a,

ca una

ce

era din s0ngeleui,

dar

gi

acelaa alungat-o

u multe ocd.rigi

deflimdri.

$i

aga

au ficut

toate rudeniile

ei, socotind

otj cum ca

in adevdr, u arapul a fdcutcopilul. Yilzind cd toate udele ei au

ocdrit-o gi

au alungat-o

s-L

ntristat qi

dezndddjduit

pind

intr-a1d;t,

incit,

cL o ticnloa;sd,

Ei

puse

n

gind

sI se omoarecu

pruncul,

ne-

maiput0nd

sI sufere ocara

oamenilor.Acestea

ugetind,

a intrat

intr-o

bisericd a Preasfintei

Ndscdtozrei e Dumnezeu

i cdzflnd

inaintea

icoanei

ei, a

plins

atit

de mult, incOt

a udat

pardoseaLa

Bisericii,

zicind.:,,PreadulceL

eaDoamnd i

Stlpand Nu

pot

sd

mai

sufir defdimarea i

ocaraoamenilor;

md rog milostivirii

tale

sd

nu lasi

sufletul meu si se

munceasci,

pentru

moafte?

cea

de

bunl

voie,

pe

clre eu acum

mi duc sI

o

primesc".

Si

dupi ce a

plins

multl

vreme,

s-adus in targ

;i

ajungOnd

aproapede riu a strigat cu mare glas n auzul uturor: ,,Asculta-

fiml

pentru

numele

ui Dumnezeu "

To[i

au stat.locului,

ca sd.

audd.

e vrea

si spuni. Si a zis

ea:

,NIscltoarea

de

Dumnezeu

Ei

Stlpina,

sd.arate reun

sefirn a aceia

carc md" levetesc

u nedrep-

tate,

cd" u nu am

si

mai

fac

decit acelsta".

$i

sfirsind

aceste

cuvinte,

s-aaruncat n r0u,

mpreuni

cu

pruncul.lar

bdrbatul

ei

s,i

oarecare

din rudenii,

care

s-au ntimplat

acolo n tirg,

s-au

intristat

de moartea

ei.

$i

ducindu-se-n Biserictr

e rugau,

ce-

r60

Protos.

NICODIM

MANDTTA

rdnd

de

la

Dumnezeu

ca si

nu-i

pedepseasci

pentru

priclna

aceastl,

deoarece

ei

nu stiau daci

a

fost vinovati

s-au

nu,

ci

numai

copilul,

prin

culoarea

pielei,

ar

fi mdrturisit

pe

tatdl

silu.

Astfel,

pe

cind

se

rugau

ei, au

auzit fatd'

glasuri

de

popor,

du-

MINUNIIE MAICII

DOMNUIUI 161

Si trdind vial I imbundtdlitil si minunatd, s-a nvrednicit

de

impdrdlria

cerurilor,

pe

cure

dea

Dumnezer ca noi tofi

sI o

dobindim.

Amin

(M.

M.

D.

26,d. Neamo.

MINUNEA 189



d0nd

cu

mare strigare

pe

Domnul,

care

scdpase

e

femeie

din

r0u,

slndtoas'i,

mpreund

cu

pruncul,

care

acum

era

alb

gi foarte frumos.

indatd alergOnd

a dinsa

qi

bdrbatul

ei

inspdimdntat,

a imbri-

-

tisat-o

plingind;

gi

cerind

iertare

pentru

asprimea

cu care

s-a

purtat fatd,de dinsa, slruta pruncul, ldudind pe Domnul, Care

n-a

ldsat sd

moard

nevinovata

femeie,

nvinuitd

pe

nedreptate.

Apoi

intrebindu-o

cum

s-a

fdcut minunea,

e a

rispuns:

,,Cind

am

vdzlt

cd m-ati

ocdrit

toti

qi

m-ati

izgonit,

din

pteam

re^

supirare

qi

amlrdciune,

am

pus

in

gdnd

s,I

md

omor;

insd

mai

irrtii, intrind

in Bisericd,

am

cdzut

9i

m-am

rugat

Preasfintei

Ndscltoarei

de

Dumn

ezeu,

pe

care

in urmd

am

vdzut'o

in

fundul

riului unde

m-am

aruncut,

care

mi-a

zis

mie:

,,Sd

nu te

intristezi

ci eu

nu te

las si

te inneci".

Atunci

am

vdzut

cd'apa

a stat

des-

pdrlitd

in doul

pIrfi si nu s-a

apropiat

de

mine.

Iar eu

am spus:

,,Dar

pentru

ce

sd

voiesc viaqd,

Stip0na

mea?

Ca sI

am supdrlri,

ocdri si munci?" Preasfdntami-a zis: ,,Altd

femeie

mai

sldvitd

declt

tine

sd

nu fie

in orasul

vostru,

nici alt

copil

mai

frumos

decit

al tdu".

Acestea

zicind

m-a

luat de

mOni

cu copilul

qi

aduc2ndu-md

e

pod,

mi-a

zis:

,,Fiindcd

bdrbatul

vrea

semn

ca sd

creadd

cd

al lui

este copilul,

sd se

facdmai

alb

decit to{i

pruncii

cetilii

voastre".

Si

indatl dupl

ce

z zis acestea,

Pteasfinta

s-a

inlllat

la ceruri,

iar

pruncul, prin minune,

s-a schimbat

cu fru-

musetea

aceastl".

,q.ulind

;i

vdzdnd

cei ce stlteau

de

fald o

minune

ca Lceasta,

au sldvit

pe

Dumnezeu

Ei

pe

StIp0na

pururea

Fecioard.

ar

pe

femeie

o ruga

sd-i

erte clevetirea

cea

nedreaptd,

9i

mai

ales bdr-

batul

siu,

.are o

ruga sd se

ntoarcl

la casa

ui. insd

ea a

zis:

,,Se

cuvine sd sllvesc pe Dumnezeusi pe Stip0na mai mult, pentru

cI acum

te-ai

ncredinlat

cd

mia scdpatvia[a

mea'

De acum

na-

inte

nu se

cade sd

mai sluiesc

casei

ale,

ardtindu-mI

astfel

ne-

mulfumitoare

cdtte

Filcdtoarea

de bine,

care

mi-a

ficut

acest

minunat

dar.

Tu

m-ai urOt

si m-ai

izgonit,

ar

Ei ia

fost

mild de

mine

si nu

m-a

ldsat ca sI

pier

cu

trupul

gi

cu sufletul".

Apoi s-a

dus

la mdndstire

de

fecioare si s-a

icut

cdluglrifl.

Nlaica Domnului salveazil

petun

tlnilr nevinovat,

din

primeidie

de moarte

in zilele mpiratului Teodosie

cel Mare, era n Constantinopol

un oarecare ulian, imbunitllit cu viata, ctre Lyea un singur fiu,

cu

numele Teofil. Acest ulian in tinerefile lui ,

a

fost foarte

bogat:

ix la

bdtrinele

sdricind deslv4rqit si neavOndnici

cele maide

nevoie ale trupului, a zis fiului

siu:

,,Fiul

meu, iati, dupi

cum

vezi, e

sunt

neputincios si

asa de sdrac, ncAt nu am

cu

ce

sd-mi

trdiesc

viala. Te rog si

eu, sI-mi implineqti o

dorinti a.

i7e

c

eu smeritul si md mOntuiesc a

bdtrinetele

mele;

iar tu sd te

invrednicegti de cereasca fericire,

pentru

zscultarea

cea ciltre

pdrintele

tIu".

Atunci feciorul, a rlspuns:

,,Spune-mi

atd, rice

poftesti

si eu

te voi asculta la lucruiil e

.

cele cuviincioase". Bltrinul ia zis:

,,Fericitul

Avraam avea un fiu

din

fdgdduinld,,

pe

c re ducdndu-l

in munte

sd-l

unghie

gi

sd-l ardl

spre

jertfd,,

acela nu a fugit,

el

incd

qi

lemnele cu

bucurie

le

ducea, cu osdrdie urmdnd

tatdlui

sdu.

$i

nu numai acesta., i, gi

alfii mulli au ascultat

pe pdrinlii

lor.

Aqa sd faci

gi

tu acum, fdtul meu

preaiubit:

asculti

porunca

mea si

nddllduiesc la Dumnezeul

cel iubitor de oameni,

cI nu te

vei

mihni de aceasta".Atunci

a zis Teofil:

,,Au

doatil, voiesti

si

tu ca sI mI omori?" Rdspuns-a,atdl

sdu:

,,Sd

md fereascl

Bunul

Dumnezeu, fiule,

de

o filrddelege

ca a'cealsta,.u

doresc numai

o

voie

sI-mi

faci:

SI

primegti

ca si te vind ca

pe

un rob

al

meu,

pentru

ca sd am

cu

ce trdi la

bdtrinetile mele si

si nu umblu

cerind

ca un sl rac

Ei

ipsit. Milostiwl Dumnezeu

va facemill

cu

tine pentru bunltatet ^ceastl, giti va da bogilig nehumlratl in

aceastd,lume,

ar in

cealaltd, va, ageza. ufletul tIu

spre odihnl,

in

sinul

lui

Avraam".

,,Dar

o

poruncd

am

sI- i dau,

pe

care s-o

pdzegti,

pind

in cea-

sul

mor{ii

tale: De te va trimite

stlpinul tdu la vreun lucru

sau

la

vreo

sluibd oatec&re,

d- i aduci

aminte

ca sd

te duci intotdea-

una

mai intii

la Sfinta Liturghie,

cind este vremea ei,

qi

numai

16 2

Protos.

NICODfM MAND|TA

dupd

sfirEitul

serviciului sf0.nt,sd te indrep,ti spre slujba

tL.

De

asemenea,

i te sirguiesti sd

ai cdtreaPreasfinta

Fecioarl

multd

evlavie.

Dacd vei face asa, te va, izbilvi Domnul

de o

mare

Ei

ndpr aznicd,

rime

die ".

MINUNILE MAICII DOMNUTUI r63

Atunci Patriciul a spus nainte a trei

martori, cum cI a cum-

pilrat

un rob tindt, c&te L vrut sI

necinsteascicu

sila

pe

solia

lui

qi

a scris hotlrire de

moarte chiar cu minh sa. DupI Lceea

Eparhul,a

primit

sd-l omoare.



nid u rlsluns:',,PIrint6lemeu, fd cu mine

cum ifi este voi ta".

A doua zi a

vindut Iulian

pe

fiul

sdu Teofil,

la un boier,

Patriciu

al

palatului,

cu numele Constantin, care

a iubit mult

pe

tindr,

pentru

supunerea,ascultarea

qi

frumoasa ui

inlelepciune,

pen-

tru

smerenia.

;i

pdzirea

curltie

sale,

pentru

frumusefea

etei lui,

cum

qi

pentru

invdfdtura si

eunostinlele

pe

care le avea. l

lua la

plimbare

cu el, or iunde se ducea, cum

si la

masi

pentru

ca sd-l

slujeascd u sirguinfl.

.

intr-una

din zile ducdndu-seboierul

la

palatul

impdrdtesc,

a

uitat samandrionul,

adicd"

uchelarul

in care avea

poruncile;

Ei

a

trimis ihap oi

acasd"

e

Teofil, in

gr

abd" a sd-l aducd.

Tdndrul aler-

gdnd

acasd,a

intrat

in camera Patriciului

fnid, nici o teamd

gi

a

luat

buchelarul.

in

ceasul acela s-a

intdmplat cd femeia

Patri-

ciului

gezlnd

in

pat, pdcdtuia

cu.un rab al ei.

Tofil

din

preamul-

ta

grdbire,

nu s-a uitat-spre ei si

qia

cdutat de drumul

lui.

:

Ticdlogii aceia care

pdcdtuiau,

emindu-se

qil

el

va spune dom-

nului sIu, au

plismuit

asupa ui viclenie

gi

mirturii mincinoase.

Venind

patriciul

i-a zis lui femeia:

,,De

asta ti armpdrat

pe

robul

acesta,

a sd

vinl la mine in

pat qi

sd.

ma=

ileasci

la

pdcat,

neru-

qinatul?

Cdci dacd"

-aE i

strigat

si n-ar fi venit cutare ca sd"md"

scape,

mi

pingirea

cinstea,

prea

indr[znelul.

acesta.

Ce, sunt

de

neam

prost

Ei

nefericit ca sI md

disprefuie;ti

aEaT I

jur

pe

rugd-

ciunea

pdrinfilor

mei

qi pe

mintuirea sufletului meu, cd de

nu

voi vedea

mdine,

capul

indrlznetului

si obraznicului

rob tdiat, nu

mai stau nici un ceas n cLSa.a",

ci

md

despart

de tine

qi-mi

iau

zestrel mea".

Patriciul

auzlnd acestea's-am0niat

foarte mult asupa robului

gi

a

fdglduit cu hotdrire,

sI-i facd,voia ei.

A doua zi

intilnindu-se

la

palat

cu Eparhul,

i-a

z[s:,,Miine de diminea;ld, m sd-fi

trimit

pe

un rob al

rneu, cdruia

ai sd-i tai ctpul,

sd-l

pui

intr-o

bucatd"

de'pinzd.,

sl-l

pecetluiegti

gi

si mil trimiti".

Eparhul i-a

rispuns:

,Eu

nu

pot

sd

fac

udecatd,

drd

dovadd;

dacl

insl mdrturisesqde

el trei oameni

n

scris, cum cd este vinovat de moarte,

il omor"..

C0nd s-a

icut ziud, a chemat

pe

nevinovatul acela

si i-a

zis

lui:

,,Du-te

a Eparhul

gi-i

spune, um ci-l

heretisesc'gi

i-mi trimi-

td

rlspunsul".

Robul

cel

bun

plecind,

a

trecut

pe

l0ngI

o biseri

cd a

PreasfinteiNlscltoarei

de

Dumnezeu,

n

care se sluiea

si

aducdndu-si minte de porunca pdrinteascd,a intrat induntru

tocmai c ind se citea

Apostolul

qi

a rdmds n

bisericd

pind,la,

sfdr-

Eit.

n timpul Lcestl,

robul

cel cu adevdtat

vinovat, vdzdnd

cd,

Eparhul

ntirzie

de

a trimite

capul,

a zis Patriciului:

,Sd

md

duc

eu sd-ladtc, dacd

orunciti".

Patriciul

L

zis:

,Du-te".

tunci

el aler-

"

gind

cu

grdbire,

ca

gi

cum s-ar

i

dus sI

primeascd

comoarl

de

mult

pref,

a ajuns a casaEparhului

i

intrind induntru, l-ahere-

tisit

(sdura| pe

el

in

numelePatriciului,Atunci un

gealat

cu sabia

ascutitd e sta ascuns, -a tdiatindatd",capului,

pe

care

punindu-l

intr-un ligheansi spdlindu-I, -a mpachetat. ocmaicind voia

sd-l

pecetluiascd,

lv0rgindu-se fdntaLiturghie a

biserica"

ceea,,

sositgi robul cel credinciossi fdrd de viclesug, eretis0ndpe

Eparhul,a

primit paehetul

cu capul'

pecetluit

filrd"

d

gtie

ce este

induntru. Ajungind

zcasd"

a Patric iu gi

vlzindu-l

pe

el, toti

s-au

minunat, mai

ales

doamna

ui,

pentru

cd

Etia

cd a trimis sd-i

aie

capul, at el s-a ntors sdndtos.ntrebindu-l

pe

dinsul ce a adus,

el a rdspuns icind:

,,Dupd

um mifi

poruncit,

stlpine al meu,

m-amdus

gi

heretisind

pe

Eparhul, ndatd.mi-a

dat

ucrul

aces-

ta sd

i-l

aduc;eu

nsl nu gtiu

ce este nluntru".

Atunci

eahrind

pachetul

gi

despecetluinduJ, aflat capul obu-

lui necredincios,

entru

care ngrozindu-se oatte,

a tdmas fdtd,

grai

multl vreme,

preapdcdtoasa.

poi venind in

stareacea mai

dinainte, a inleles iudecataui Dumnezeu el dreaptd,. i fiindu-i

fricd

sI

nu-pitimeasclsi

ea asemenea,L o

pricinuitolrea

a rdu-

td{ii

aceleia,

plins

din toatl inima

gi

a spussolului

ei cu ndrdz-

neald",lridelegea

ei,

zicdnd:

,Domnul

meu Eu ticiloasa si

nefe-

ficita

sunt

pricinuitoarea

rlului

acestuia

si

md tem

sd nu

pdtimesc

up[

faptele

mele,cd nu este ucru ascuns

dupi

cum ice

glasul

omnului)aresd nu se

videascd.latd",

zi

sejmplinesc

rei

ani

Ei

umdtate,

e cind eu

plcltuiesc

cu

robul

cel omordt, nqe-

164

Protos. NICODIM MANDITA

ldndu-te,

fdrd,

ca tu si fi Stiu t ^ceastl. insl robul

acesta

tindr,

este

curat

despre

mine, cd nici un

pdcat

n-a

fdcut

qi

cu

nedeptate

l-am

nvinovd+it,

icdlo sa de

mine. Pentru aceastaDumnezeu

cel

drept

care

iubeqte dreptatea, ardspldtit

fieciruia

dupd

lucrurile

MINANITE

MAICII

DOMNUTUI

165

vreme

au stat ntregi

si

nu au

putrezit,

care ucru

vdzind,

mama

sa,a

pus

rupul

lui intr-un

sicriu

de aur si l-tinea

ca

un lucru

de

mare

pret.

Mai

tirzil l-au

pus

n

biserica e

eru.ziditd

de ddnsii,

in

cinstea

Preasfintei

Nlscitfoarei

e Dumnezeu

x.281).



lui.

Te rog,

iartd-mi

pe

mine, domnul

mbu,

pentru

indurdrile

lui

Dumnezeu

qi

mI flglduiesc ca de azi

inainte si

nu-[i mai

gre-

sesc

ie".

Acesteazicind toti s-au

nfricoqat

si s-au nspdimdntat,

mlrind.

pe

Domnul cel iubitor

de

oameni,

clre niciodatl

nu trece

cu vedereape cel ce face voia Lui.

Atunci Patriciul

intrebind

qi

cercetind

pe

tinlrul sd-i

spunl

viata si faptele

ui cele dinaite, el a

mdrturisit totul, ardtindu-i

bunul

neam din

care se trage, sdrdciain

care tatil sIu a

ajuns a

.

bdtrdnele,

ascultatea

e

cure

-a fdcut-o,

primind

sd

ie vindut lui

ca un rob)spre

a LveL eu ce-l

ntretine,

porunca

pe

c

re i-a dat-o

sd se ducd

la Sfdnta

Liturghie

gi

celelalte. Patriciul

auzind aces-

tea, din

acel ceasnu

l-a mai

linut

pe

dinsul ca

rob,

ci

ca

pe

un

ade-

vdrat

fiu al

lui, mdncdnd

mpreunl cu ddnsul si

petrecind

impre-

und. Si

nu numai de

zceastdcinste sa invrednicit

Teofil, ci

ca

qi

mostdnitor a

fost ficut de boierul acela,

peste

oati avufia

lui.

'

Pentru aceastl si noi, iubitilor, sI ne temem de judecata ui

Dumnezeu.SI

ne

ducem

totdeauna a

Bisericd

qi

sd

stdm cu

fricl

si cu cutremur

pdnd

la sfdrqitul Sfintei

Liturghii, ca

gi

cum

am

vedea cu ochii

pe

Stdpinul Hristos, Cel

care ne va

judeca

pe

noi

in ziua cea

nfricoqatd ̂

invierii celei de obqte.SI

nu

iegim

afard

din Bisericd

nainte de terminarea slujbei

qi

mai ales sd

nu in-

drdzneascd

nimeni a vorbi inluntru,

pentru

cI cel ce iese afard.

din bisericl

in timpul slujbei,

fdrd,de mare

nevoie,

se

aseamdnd

cu

luda,

cel

ce s-a sculat de

la

Cina

cea de Taind"

qi

duc0ndu-se,

a

vindut

pe

Domnul

nostru Iisus llristos

(M.

M.

D.

65,d.

Ncamt).

MINUNEA 19O

Zidind o biserici in cinstea Maicii Domnului

t .

au

primit

ca

rhsplhtire

un

prunc

minunat

Vasile

qi

Evdochi^,

peffecfund

n viaql

de

clsnicie,

au zidit o

bisericl

foarte scumpd n cinstea

Preacuratei

Fecioare.

Maica

Dom-

nului le-addruit un

fiu cu mare

sfintire,

care,

ilcindu-semdriqor,

nu vorbea cu nici o

feneie, nefiind maica.sa de fatd.

Pentru

aceasti curdtfr dupd

nroartea ui, trupul

qi

hainele ui, inci

multd

MTNUNEA

191

-

Maica

Domnului

salvind

din marepe

nepotul

impiratului,

scapl si

pe

cei niplstuiti

O slugl

a Oblalilor,

a mers

cu cor4bia

aTtngrad,

la implratul

Teodosie, enind de la Roma.in aceiasi ofabiemergeasi un fe-

cior al

unui frate

al lui Teodosie,

are

din caluza

nui vdnt

mare

a cdzut

din corabie

si s-a

necat.

Venind corlbieri

la

larigrad,

a

dat lui Teodosie

mplratul

cdrlile

de

la fratele

sIu. Ei au

spus

ce

li s-a ntimplat

pe

mare. Dar

mplratul

auzind

cum

toti

au sosit

sd.nltogigi

numai fiul

fratelui

sIu

a

pierit,

a

poruncit

sI-i inchidl

pe

toli in

pivnilI

qi

sd-i bage n

obezi. Maica

Domnului

nsd

a

scos

pe

nepotul

lui Teodosie

din mare

qi

l-a

pus

ntr-un

caic cu

carea.

venit la Tarigrad,laimpdratul

;i

astfel

a scos

pe

cei

nevi-

novati

din temnitd"

x.395).

MTNUNEA

192

NlaicaDomnrllui impaci pe robii sii iubiti,

Chiril al Alexandriei

gi loan

GurI

de Aur

Sfantul acesta",

hiril,

om fiind,

mdcat

cd"era

atit

de inaintat

in

sfin,tenie,

vel si

oarecare

paumd

omeneascd,

at a indreptat-o

pe

aceastan

chip minunat.

Ascultagi

ure era

patimz

gi

indrep-

tarea. i: Marele

Chiril,

fiind rudenie

gi

nepot

patriarhului

Teofil,

vrdjmasul

Sfintului

Ioan

Hrisostom,

gi

crezind

ca

adevdrate'

toate

mincinoaselenvinuiri, pe

care e

grdia

unchiul

sIu Teofil,

contra

Sfintului

Ioan Hrisostom,

nu

din rilutute,

ci

din

prea

mare incredre

in

unchiul

sIu,

fericitul

Chiril

se

pornise

si el

asupra

sfintitului gi

dumnezeiescului

risostom,

avdnd

mdnie

asupra ui, nu numai cind acesta rilia, ci

;i

dupl moartea ui.

Pentru

aceasta,

u

voia nici

sI-l

pomeneascd,

n

pomelnicele

celorlalli

Patriarhi, precum

era

Ei

este

obiceiul.

Apotic,

atunci

Patriarh

al

Constantinopolului,

a scris

ciltre.

fericitul

Chiril

scrisoare,

ardtlnd

cI

qi

el a fost

o vreme

wdima-

gul

lui Hrisostbm,

dag

mai

pe

urm[,

cunoscind

nevinovlpia

gi

curdtia

acelui

birbat

Sfint,

s-a

pocdit

de

greqeala

ui si

a

pomenit

16 6

Protos. NICODIM

MANDTTA

numele

lui

Hrisostom impreunl cu ceilalf

Sfinli,

Eil

sfdtuia

fri-

teste

pe

Sf.

Chiril, sd scrie numele lui Hrisostom n

pomelnicb

Ei

sd-l

pomeneascd.

nsl Chiril nu-l asculta,nevoind

sd

defaime sino-

dul

linut

impotriva

lui

Hrisostom,

pe

vremea unchiului siu

Teofil.

MINUNITE

MAICII DOMNULUI

167

rica

aceea,

icind:

,,lattil

pe

Chiril,

a zis Preasf0nta

ciltre

oan,

cI din

necunoqtinlil

aluat

pornirea

ui cea

ea'impotriva

a gi vei

vedea,

ind

igi va da seama,

i

dip

negtiinfl a aiuns

a acea

por-

nire

rea.

Dar Ioan se

Lrdtl cI

nu

primea

si-l

ierte. Atunci,

Prea-



A mai

scris

clme

Chiril

Patriarhul

qi

Sfintul

Isidor Pelusiotul,

ca unul ce-iera rudenie si mai bdtrin cu

vlrsta,

sfltuindu-l

cd nu

se cuvine a

jtdeca

pe

cineva

din

oameni,

pinil

nu v_a^cerceta

l

singur,

aminun{it,

pricina qi gre;eala

omului

aceluia.

ncl si altd

epiitoia a mai r.rii sfatttui Isidor cltre Chiril, in care zicea: ,Mil

numesti cd

sunt

plrintele

tiu

;i

md tem de osindi.

Ascult[-mI

pe

mine,

sd nu te osindeqti

;i

tu de

Dreptul

Judecdtor,

Cel

ce nu

cautd" a fayd",eapddd-1i minia asupra celui mort

si nu tulbura

Biserica celor vii,

pricinuindu-i

nelinigte.

i :

Citind

scrisorile Sfintului

Isidor, a inceput Sfdntul Chiril

a se

indrepta

Ei

a-qi cunoaste

greseala.

Dar *a indreptat desdvirgit,

av2rndun vis cL

acestli

I s-a atdtat Sfintului, cd se afla

intr-un

loc de negrditd, rumusefe

qi

bucurie. Vedea acolo

pe

Avraam,

Isaac

gi

Iacov

gi

Sfinti mul,ti din

Legea

Veche

gi

din

cea Noud a

Evangheliei.

$i

a

vdzut in

acel oc o bisericd luminatd., de

neintre-

cutd frumusefe, iar induntru popor rnult, care cinta o dulce cAn-

tare. Si, intr2.nd Sf0ntul, n

bisericl,

s-a

umplut

cu totul de bu-.

curie

qi

de duiceald in inima sa, cd vedga

pe.

Doamnr

noastrd,'

Ndscitoarea

de Dumnezeu,de ingeri mulli inconjuratd

gi strdlu-

cind de

negrditd slavd. Mai vedea acolo

qi

pe

Sfdntul Ioan Hrisos-

tom, stOnd

aproape

de Nlscitoatea de

Dumnezeu, cu mare cin-

-

ste

Ei

strdlucind cu minunatd luminl, ca un inger al

lui Dum-

nezeu4 i

linind

in miini clrtea invdlIturilor

sale.

Si mai erau

;i

alli bdrbali sldvifi, mullime, care stlteau cu d0nsul ca

nigte slu-

jitori,

inarmafi tot1, ca

Ei

cind aveau de

dat o

luptl oarecare.

Dorea fericitul'Chiri l sd se inthine StIpinei, NIscdtoarc

de

DumnezeuEipornind, a alergatspre ea ca sd-i acl inchindciune,

dar

indatd,

Sfintul

loan, impreund cu

purtdtorii

sIi de

sulili, au

alergat

cu minie impotriva lui

qi

nu numai cd,l-a oprit de

a

se

apropia de Maica

Domnului,

dar

gi

din biserica.

Lceel l-au

izgo-

nit.

Si cum sta SfAntul Chiril,

ftZ;m?Lnt0Lndntru sine minia

sa

contra Sfintului

Ioan Hrisostom,

cate-l

izgonise

din bisericd,

iatd",a auzit

pe

Stlpdna

noastrl,

Ndscdtoareade Dumnezeu,

mii-

locind

cltre

Sfdntul loan, ca sd-I erte

qi

si nu-l

goneascd

dih bise-

sfinta

Ndscitoarede

Dumnezeu

zis

cdtreSfantul oan:

,,Pentru

dragostea

mea, artd-l

cI mult s-a

nevoit

pentru

cinstirea

mea,

rusindnd

si infruntind

pe

Nestoie,

ocilrdtorul

meu, ar

pe

mine,

Ndscltoare

de

Dumnezeu

propovlduindu-mi

oamenilon

attd-l

cd mullt s-aostenitpentru mine".Acestea uzindu-le risostom

de

la Maica

Domnului,indatd

s-a mbl0nzit

qi

chemdndu-l

ndun-

tru

a mbrdfiqat

pe

Chiril,

ca

un

prieten

pe prietenul

siu,

gi

cu dra-

goste l sdruta.Si astfel,

s-au

mpdcat

gi

s-au

mprietenit amindoi

Sfinlii

,

in

visul acela,

rin

miilocirea Ndscltoarei

de

Dumnezeu.

Sfintul

Chiril, deqteptindu-se

i socotind

in

aml"nunt

acest

vis, s-a

pocdit

mult

gi

singur se

certa

pe

sine,

pentru

o

patimd

desartd

qi

nesocotitd

mpotriva unui

bdrbat sfdnt

Ei

binepldcut

lui

Dumnezeu.Si,

adunind indatd,

pe

tofi

EpiscopiiEgiptului, a

fdcut mare

sdrbdtoare

ui Hrisostom,

^ scris numele

ui in dip-

tice

;il

pomenea

mpreund cu Sfinlii

cei

mari

qi

n fiecare

an il

fericeape el cu cuvinte de laudd.$i a;a s-a idicat p^tL LceLSta.

de

pe

sfinfenia

Sff,ntului Chiril

(Prolog

8 anuarie).

MINUNEA

I93

Maica

Domnului cheaml'la

sine

pe

Muza fecioara,

suflet curat

si nevinovat

Sf0ntul

Grigore

Dialogul,

papa

Rome

, zicea ltre arhidiaconul

sduPetru:

,Prov,

obul lui Dumnezeu,

mi-aspusmie, despresora

lui

Muza,cI

copill fiind, intr-o

noapte s-aardtat

ei in vis, Prca-

sf0ntd

Ndscdtoare

e Dumnezeu,

ururea

FecioaraMtria, cdreia

ii

urmau.niEte ecioarc

de o

vdrstl cu Muza:

,Oare

oiegti

ca

m-

preunl

cu aceste

ecioare, I vieluieqti

$i

sI-mi urmezimie?"

Muza

a rlspunsl ,Voiescoamnl".$i ia poruncitStipina, ca de acum,

sI

lase

ocurile

copillreqti

qi

si fie cuminte,

cilla

30

de zile,

eavt

veni qi

o vL a1ezlcu fecioarele

acelea.

MuzadeEteptdndu-se,

i-a

schimbat

obiceiul,din ceasulacela

Eiqia

lepldat toattrmintea

copildredscl;

Pdrin{ii ei minunindu-se

qi

ntrebdnduro

pe

ea

des-

pre

acel vis,

ea le-a rlspuns c[ a

vilzut

pe

PreacurataFecroatd,

Nlscltoarea

de

Dumnezeu i a luat o

poruncl

de la ea, de

ziua

in

care o sd se ducl

si

o

sI se aseze u

fecioarele elece

i

urmau

168

Pr"t"".NfCOD

ei.

Sosind

ziua

a 25-a

Muza

a fost

cuprinsl

de

friguri,

iar la

30

de

zile,

cind

s-a

apropiat

ceasul

de a

merge

la

aieea care i s-a

ardtat

n

vis,

iardqi

avdzut

pe

Preacurata,

enind

la

ea,

cu fecioa-

rele

acelea.

Atunci,

ea

aincept\t

a zice,

cu

glas

lin,

cdtre

ceacure

o chema

pe

ea:

,Iatil

vin,

Doamnd,,

ttd" vin".

Si

cu acest

cuvint si

MINUNILE MAICII DOMNUIUI r69

mena

qi

bdtrinele "

Evpraxiagi ulia, s-aumirat de cuvintul aces-

ta,

si stdteau dcind. Apoi Iulia a zis cdtteEvpraxia:

,Oare

u ace-

la ce a fost altildat[ mire al tilu, a"

ugat

pe

implratul,

ca

sd"

e ia

pe

ine cu

sila

din

mdndstire

i

pentru

aceasta e ntristeazl Doam-



a

dat

sufletul

in.miinile

Preasfintei

NXscrtoare

de Dumnezeu

si

suf.letul

ei, iesind

din

trupul

cel fecioresc,

-asildsluit

cu sfintele

fecioare,

Dumnezeului

nostru,

slavd,,(prolog

6

mai).

MTNUNEA 194

Maica"Domnului

cheami

la impfudtia

Mirelui

ceresc,

pe

buna si

blinda fecioari

Evpraxia

cind

s-a

apropiat

vremea

foricitului

sfirsit

al sfintei

Evpraxia,

egumenei

i

s-a

ardtat n

vis

descoperire

do

la

Dumnezeu,

cI

mi-

reasa

ui

Hristos,

n

curdnd

se va

chemain

cdmara

cea cereascd.

Ea

s-a

ulburat

foarte

mult

de vedenia

&ceea",

iindu-i

jale

pentru

plecarea

de la

dinsele,

a iubitei

lor

Evpraxia.

pentru

'a,ceea,

ea

a.

inceput

a

plinge,'si

n-a

voit

sr spuni

nici

uneia

acea

vedenie.

Bdtrinele

vdzdndu-o

pe

ea

mdhnitd'si plingOnd

neincetat,

nu

in-

drdzneau

sd o intrebe

pe

dinsa,

peniru

ce

plange

a;a.

Apoi

si ele

singure,

umplindu-se de mdhnire pentru intristarea ei, s-au apro-

piat

de

dinsa grdind:

,,DoamnI

si

maica noastri,

spune-ne

noud,

pentru

care pricinr

egti n

astfel

de intristare?

pentru

cd

;i

inimi-'

le

noastre

s-au ndurerat,vdzdndu-te

pe

tine

suspindnd".

Egumena

a zis:

,,Nu

md

siliti

cd am

sd vd

spun

pinl

miine".

Bdtrinele

au

zis

citre

d0nsa:

,,Mlica.

noastri,

viu

este Domhul,

de nu ne

vei

spune,

cu

mare

mihnire

vei

rdni

sufletele

noastre'l.

Egumena

a

zis:

,,Nu

voiam

sd vd

spun

pinl

miine

dimineatl,

dar d,evreme

ce mL

siligi

sd vd

spun,

ascultati:.

Evpraxia

ne lasd pe

noi,

cdci

mdine

se

va

duce

din viata

aceasta;

dar nici

una

din

.iroi

sd nu-i

spunefi

despre

LceLSta,

a

sd nu

stie

aceastd

aind" gi

sd se

tul-

bure, pind

ce va veni

ceasul

ei".

Egumena

spunind

acestea,

uro-

rile au plins mult, gtiindu-o cr esle mult pllcuta lui Dumnezeu

Ei

adevdratd,

otbd,

si

mireasd

a

lui Hristos;

socoteau

cd le

este

o

mare pagubl

a se

lipsi

de

d0nsa.

Plingind

ele,

una

din

surori

auzind

pl0nsul

brtrinelor

si

in-

gtiinldndu-se

de

pricina

plingerii,

a alergatla

brutdrie

Ei

a'afrat

ge

pvpraxia, impreund

cu Iulia,

ostenindu-se

a

coacerea iinii.

A

zis

citre

Evpraxia:

,Doamnd,

d

Etii

cd

pentru

tine

pldng-e

gu_

na egumenl

gi

bXtrinele?" Sfdnta a

rilspuns:

,Viu

este

Domnul

meu isus Hristos,cd de s-araduna oate mplrifiile.plmintului,

nu

vor

putea

sI

mI

sileascl

pe

mine,

ca

eu sI las

pe'Hristos,

mi-

relemeu;insI doamnamealulia, u-te

i

afll

pentru

ce

este

pl0n-

sul acela, entru ctr sufletulmeus-a ulburat foarte mult". Iulia

ducindu-se,a stat

l?;ngil

ugd

qi

a

ascultat

cele ce ele

vorbeau.

Egumena punea

bltrdnelor de

aceea edenie,astfel:

,Lmvilzut

pe

doi blrbali cinstiti, imbrlcali luminos, ntrind in mdndstire

si zicdndu-mi:asl

pe

Evpraxia,

cilci

i

trebuie

mpi.ratului.

ar eu

indatd uindu-o

pe

dinsa am

plecat.

Cind am sosit a niEte

portj

minunate,ale

ciror

frumusefinu le

pot

spune,acelea -audeschis

singure, amintrat

induntru

Ei

am vftzut niEte

palate

nefIcute

de

mind,

pline

de

slavdnespusl,si

un scaun

nalt

pe

care

gedea

n

impilrat

prealuminos;

eu n-am

putut

se

intru inluntru,

iar

pe

Evpraxia uindu-o,

au dus-o

aimpilratul. Ea

cdzindinaintea Lui,

I s-a nchinat qi t sdrutatpreacurateleui picioare.Am ylzut

acolo ntuneric, apoi strdlucire

de

hgeri

gi

o

mullime

de sfinfi,

to,tistandsi

privind

la Evpraxia.

DupI aceastlamvdzutpeMaica

lui

Dumnezeu,

e

Pteaarata Fecioarl Mafia,

Sgpana noastrd,

care luind

pe

Evpraxia, -a

ardtat o cdmard.

reafrumoasi

;i

o

cununl

pregdtitd,

strdlucind

cu slavi

si cu

cinste,

gi

am auzit

un

glas

zicind

citre dinsa:

Evpraxia, atd"

lspliitirea gi

odihna ta;

acum

du-te,

ar

dupl

zecezile

sI

vii,

ca si te saturi

de toate aces-

tea intru nesfirqilii veci". Aceasti vedenie

a

spus-oegulnena

bltrinelor, vlrsind lacrimi

din ochi,

gi

le-a zis:

,latil

acum este

a zeceil i,

de cind am vilzut aceastlvedenie,si m0ine

dimineald

Evpraxia

va muri". Cu mare

greutate,

ulia

i-a ficut cunoscuti,

aceadescoperire,

sespre

molrtea

ei. Auzind aceastd este,

Cuv.

Evpraxia

a inceput

a

pldnge

cu mare indurerare,

cerOnd

de

la

Dumtezeu

timp de

pocLingil.

Dar sfirfitul

ei a sosit, si

dupl

putinl

zdcete, -a

despdrfitde surorileei iubite, care

au

plins-o

cu

adincd

durere,

Ei

de egumenaei scumpi cdtre

cate a rostit

ultimile

cuvinte:

,,Maica

mel, roagl-te

pentru

mine,

cd, mate

osteneall

este sufletului meu n ceasul Lcesta"

v.

Sf. 5 ulic).

170

Protos.

NIC'ODIM

MANDITA

MINUNEA

19 5

Cerind aiutorul

Maicii Domnului,

o fecioard

indupleci

pe

mirele

ei

a

trdi in feciorie

Pe vremea

mpdrafilor

Onoriu si Arcadie,

omul lui Dumnezeu


r71

$i

atdt au binepllcut

lui Dumnezeu,ncdt tofi

locuitorii

din

cetate

ii cinsteau

vdzind minunata1or

petrecere,'cil

iciodatl,ei

nu

au

lipsit de

la vreo

priveghere

i

slujire duhovniceasci.

NIai tirziu, Stapanul

Hristos

a

chemat L cetateace&cereuscil,



ft4lr),

mulfi

bilrbali si femei

in Roma,

s-au

ndemnat

dupl

pilda

acestuia,

de au

pilzit

fecioria

;i

curd\ia. intre

altele

erl

acolo

;i

o fecioafi,

cu bun chip,

de

foarte

bun neam, foatte frumoasl la

trup, iar la suflet si mai frumoasd. Pe aceastaau mdritat-o pdrin-

tii,

fdrd"

de

voia

ei

Ei

a luat

un

bilrbat de

bun

neam gi

dregdtor

mlre.

Si sfirqind nunta,

dupd

rOnduiala

umii,

cu instrumente

muzicale,

cu cintiri

qi

dintuiri, mireasa insI,

nu avea mintea

nicidecum

a aceste

desertdciuni

pdmintestt"

la

care se af.la fud,

voia

ei, ci se

gindea

numai

la cele

cereEti,

dorind sI fie

gi

sI rd-

mdnd, otdeauna,

mireasa impdratului

Ceresc.

Seara, cind i-au

dus la

cdmara cea de mire

si au rdmas

singuri amAndoi,

a cdzut

fecioara

la rugdciune

inaintea

unei

icoane,

rug0ndu-se n liniqte,

cu lacrimi,

la

pururea

Fecioara

Maria,

ca sd-i ajute sd-si

pdzeascd.

fecioria

ei nestricatl.

S-a ugat

doui ceasuri,

ud2,nd

pdmintul

de

atilrca acrimi,

cdte a vlrsat.

Iar

mirele se minuna si

a

intrebat-

o

pe

ddnsa

de

pricina

acestqi pldns.

lar

aceasta -a

spus:

,,Pl0ng,

fratele

meu

preaiubit,

cd am rugat pe pururea

Fecioara,Ndscltoa-

re

de

Dumnezeu,

i

nu

cunoscmire vremelnic,

afafi,

rJe

tlpinul

cel.Ceresc,

pe

fiul

ei

gi

M0ntuitorul

meu. Si acum m-au

mdritat

pdrinfii

mei cu sila, fdrd

de voia mea gi

se va mdnia Domnul

si

Stipina

Ei

ng vor

pierde

din

lume

si se vor

osdndi chiar sufle tele

noastre

vesnic".

lar t0;ndrul

se striduia

sI-i schimbe

gindul qi

i-a

adus mlrturii

multe,

cI si nunta

cinstitd este,si

primitd

inaintea

Domuului,

gi mulli'dintre

cei insurati

au binepldcut lui Dumne-

zeu

si

s-au

'sfin,tii.

insI,

feciozra

cea cu

glnd

viteaz, iardgi

s-a

impotrivit,

ldudind

fecioria

cu

pilde,

si

mai vrednice

de

crezare

;i,

mai ales,cu pilda Stlpinului llristos,

Care

pentru

lauda

feciori

ei, S-a nlscut

din

pururea

Fecioara

Maria. Pe scurt,

a zis atitea

cuvinte,

liuddnd

fecioria,

incO| aiutindu-i dumnezeiescul

dar,

a

biruit

pe

tindrul,

care

a

primit

sd

petreacd,

n

pdzirea

ecioriei

neintinati,

sub

chipul

insotirii.

$i

aqaau

petrecut,

n aceastd,

ra-

goste

frd\eascd" i

unire

nestricatl,

mulli ani, fdcdnd

milostenii,

posturi

gi

alte fapte

bune,

ca

niste prieteni

iubifi ai lui Hristos.

pe

mireasa

ui

cea fuil de

prihand",

a sl-gi

primeasci

lsplata

os-

tenelilor ei. Cind ii cdntau

preofii.slujba

ceade ingropare,dupl

rinduiala

morfilor,

blrbatul

ei apropiindu-se,

u lacrimi a sdru-

tat-ope dinsa gi,ridicindu-si ochii qi miinile la cega.zis acestea,

in auzul tuturor:

,,Multumesc

ie,

Doamne isuse Hristoase,

pen-

tru

preaiubitoarea

de feciorie

pe

care miai dat-oca sofie,mirea-

sL cel

neintinatl

Ei

comoara ea

nefuratd,

pe

care

io

dau rctdzi,

fdrd,de

prihand,;i

cu totul crratd, as,a um miai dat-o

pe'dinsa".

Acestea icAnd

o

minunileale

Stlpand )

deschis chii

fecioara

si

pufin

zimbind,

i-a

zis ui:

,,Pentru

e,

preaiubitul

meu mire, ai

descoperitmai inainte de vreme, ceace

nimeni nu te-a ntrebat

pe

tine?" lat

cei

ce stdteau mprejur, auzind acest cuvint, au

sldvit

pe

Dumnezeu,Cel ce face asemeneaminuni.

Dupd

pufine

zile,a murit gi

birbatul

ei

;i

l-au ngropat rudenii

le ei in mormintul lor, care era a altl bisericd,departede mor-

mOntul fecioarei,

solia

'sa.

insl dupd

pulind

vreme, vrind

sI-l

scoatd. e acoloca sI-l

punl

intr-un mormint nou

pe

care1l zidi-

seri, nu l-au

gisit

in mormint. Mult mirindu-se rudeniile lui

de

aceasta, eschizOndmorm0ntul fecioarei, -au aflat acolo spre

mlrturie, cI dupl cum au fost n viala acerstaunifi in

dragoste

fudterccd"

i

pdzitoare

de

curlfenie,

se cuvenea a

Ei

rupurile lor

si fie nedesplrfite, dupd cum si

sufletele

or

se afll intru impl-

rdtia ceteascd.

Si

auzindu-se estea

aceLStLin oatd.Roma,s-au nsplimintat

toti

cu bucurie

mate,

pentru

cd, n adevilr, aptil marc gi vred-

nicd de laudi au sivirgit, pururea fericifii gi pomenitii aceia,

invingOfld firea

omeneascl

gi

deflimirtd

desfdtdrile cele ade-

me4itoare

ale trupqlui. Iar acum

n

locul

celor striclcioase, n

impreunarea

cer nestricati

se bucuri

si

se veselesc e frumu-

sefileRaiuluicele'nestriclcioasei vegnice,

ntru implrifia Dom-

nului nostru

isus Hristos,Ciruia I

se cuvineslava

si

stlpflnirea

in veci. Amin

(M.

M. D,

5o

d.

Neam0.


17 3

apropierea

acelei cetntj,unde

viefuise mai inainte un sihastru.

in

acel imp oamenii

au

auzit

cum ngerii c-intau oarte

frumos,

antifoanele

nchinate spre

auda PreasfinteiFecioareMaria,NIs-

cdtoarea e Dumnezeu

x.

113).

MINUNEA 198



MTNUNTLE

Arcrr

DorNULUT Acurn

cU CEICESEnoacA PRBASFINTIEIAIE

nntNuNne

96

Nlaica

Domnului asculta

antifoanele ce i

se cdntau

in biserici

in cinstea

ei

O

femeie

evlavioasl,

ce se

chema Maria

din Tarascon,

iind

intr-o

cetate,

e se'chemamuntele

Pesulanului,

mers a

bispri

ci

s[ se roageui

Dumnezeu.

ind

a

nceput

si

se

oage

ui Dum-

nezeu n

aceea isericd,

ocmai

se cintau

antifoanele reasfintei

Nlscltoarei

de

Dumnezeu.

n

acea

clipd,

s-aardtatei Maica ui

Dumnezeu;Ei a vdzut-oascultind antifoanele pind, la sfirqit,

'dupd

carc faptd,,ar

s-a ndllat

la cer

(x.

u2).

MINUNEA

197

ingerii

cintau laude

in.cinstea

Maicii lui

Dumnezeu,

rmpfeuna

cu oamenu

Era n Franfao.

cetatece se

chema

Syesion.De

ziuaAdormirii

Maicii Domnului,

cdlugirii fdceau

utrenia

intr-un munte

din

in

timp ce

prin

cdnthri o lduddm

pe pimi.nt,

Preasfinta Maicd, n cer, se roagl

pentru

noi

in Marsilia a

fost

o

femeie

evlavioasl,

curemergea a bisericl

si cdnte a Sf0ntaSlujbd.Cind q nceput n Biserici a se cdntaanti-

foanelespre auda PreasfinteiNlscdtoarede

Dumnezeu,bmeia

Lceer'avdzut

pe

PreacurataFecioard,tind inaintea lui Hristos,

Fiul sdrr,

qi

cdzind,naintea Lui, se ruga

pentru

oameni

x.

1r4).

MINUNEA 199

O fetilil infirmi se roagi

Maicii

Domnului,

care ariltdndu-i-seo

vindeci

intr-o cetate e

se

chemaAncona,eru o fetild, nfirmtr,

bolnavd

de

picioare.

nchinindu-se

Maicii Domnului,s-a ugat

ei din toatl

inima s-o lmdduiascl.

$i

arit2ndu-i-se td^mlduit-o

e

ea".

x.

rr5)

MINUNEA 2OO

RugAndu-se

i

aducind

un

dar Maicii Domnului,

s-au

zbivit

de ciumi

Cindva o cetatece

se

chema

Evorul,

a fost cumplit b0ntuitl

de

ciumd,

ncit, aproape

e

pustiiserd

din

cauza

muJfimii

de oa-

meni

ce muriserd. Un

meqter

din

aceacetate,

a

fdcut

un chivot

de

argint

dupl inchipuirea cetd{ii,

pe

care aducindu-l a

biseri-

cd",l-a

ddruit

Maicii Domnului. Cdzind

la

pdmint

gi

rugindu-se

Preasfintiei

sale din toatd" nima, ca in loc de argint, sd le

di-

ruiascl lor

slnltate

gi

si-i izbilveascd,e ciumd,

ntr-adevtrr

dupi

aceeL -a zbdvit cetillea"

e ciuml

(x.

u6).

MINUNEA 2O1

Cele sapte mingiieri

pimintesti

'

si sapte

mingiieri

ceregti ale

Maicii

Domnului

Toma,'Arhiepiscopul

Cantuarului,

n fiecare zi rugOndu-se

Maicii Domnului,

pomenea

e cele

gaptemingiieri

pe'care

e-a

avut

ea

pe

plrnint.

174

Protos.

NICODIM

MANDTTA

Bucuria

ntdia

a avut-o,

cdnd a

conceput

zdmislit)

e

Fiul lui

Dumnezeu.

A douamingiiere

a avut-o,

cind L-a

purtat

n

pd4tecele

iu.

A treia

bucurie

a avut-o,

cind L-aniscut

pe

Hristos.

Lpatrabucurie

a avut-o,

ind s-au

nchinat ei

craii

de a rdsdrit.

MINUNILE

MAICII DOMNUIAI

r7 5

sd-i

zbilveascilde

Lceea

moarte

ingtozitoare

si au

purtat

icoana

ei

imprejurul

cetIlii.

in

acez

vreme

pe

zidul cel

vechi al

lui

Adrian

implratul,

s-a"

ilzlt un tinlr

voinic, foatte

luminos,

bdgdnd

sabia

n

teacd",

are

peste

tot

era"udd

de singe.

Acelaa

fbst

un

inger

n chip de

ostaE, are

pentru

ruglciunile

poporului



A

cincea,cind

a

aflat

pe

Hristos

peste

rei zile

n Biserici.

A sasea

0nd

s-asculat

Hristos

din morli

gi

s-a ndlfat

La

Cer.

A

saptea,

dnds-a

pogorit

Duhul

Sfint

peste

Apostoli.

Fericind

el

pe

Preacrratl

in

acestchip

pururea

s-aardtatlui

odinioarl

si -a zis:

,Primesc

u multumire

ugdciunea

a, cu care

faci

pomenire

de m0ngiierile

mele,

pe

care eam

avut

pe pA-

mint.

Mie mi estevoia

sI mI fericesti

si sI

pomenesti

ucuriile

mele,

pe

care e

arhacum n

cer.

Oriceo- .rrdirr.ios

care vaface

acest ucru;

a vremea'morfii

ui, ii voi

acoferi

sufletul sil

voi

mintui

cdci

voi

sta naintea

Fiului

meu gi

md voi

ruga

pentru

dinsul".Atunci

Toma,Arhiepiscopul,

spus:

,O

reaslZviti

impd-

tdteasd,,

pune-mi,

care

sunt bucuriile

tale

din cer,

cu cate

sd"

fericim pe

tine?" ar Preasfinta

-a,

pus ui,

acelesapte

bucurii,

pe

care Sfinlia

sa e are

in cer,

zicind:

Intiia

bucurie n

cer o

am, cd ntrec pe

ngeri cu fecioria

si

pe

Sfin$ cu vrednicia.

A

doua

bucurie n

Cer o am

pentru

acea d

eu fac

pace

n lume.

A

treia

bucurieo am n

Cel

pentru

cI

pe

mine

md ascultd

ol i

cetltenii

cerului.

Apatra

b"pcurien cer

o am,

pentru

cd eu

pot

a

Fiul meu

orice

voi vrea.

A cincea

bucurie

n cer

o am,

cd m-am

nvrednicit

si

stau mai

Lpro^pe

de Sfdnta

Treime.

A sasea

ucurie n

Cer

o am,

cd: Eu

sunt mama

oamenilor

supdra,ti

i oropsiti,

carc

aleargd.

iltre

mine.

A saptea

veselie

ce o

am in

Cer este

ctr bucuria

mea n

veci

nu sesfirsegte.x.118)

MINUNEA

202

Prin

rugiciunile

Ei,

Maica

Domnului

indepfurteazd,

pe

ingerul pedepsitor

Odinioard

Roma

era

bintuitd,

d,e cumplitl

molimd

de ciumi.

Romanii

s-au ugat

Maicii

ui

Dumnezeu,

d.levini

in

aiutor si

fdcute

cltre

MaicaPreacuratd,

contenit

a

mai omori.

pe

oameni

cu

ciuml.

Aceasta

ardtat-o

prin

blgarea

sabiei

n teacil

x.

r24)

MINUNEA

2O3

Rug0ndu-seMaicii Domnului la plecarea n cllitorie,

la intoarcere'

gisea

candeln

nestinsl

Ne-aspus

noui

(lui

Ioan

qi ui

Sofronie)

vva

Dionisie,

preaiubi-

tul

gi

pdzitorul

de

vaseal bisericii din

Ascalon, espre

oan Sihas-

trul,

zicind:

,,Mare

ru.bdrbatul

cela

entru

veacul

el de acum,

prin viafa lui,

gi

lui

Dumnezeu oarte

pldcut.

$i

vietuia

in hota-

rele satului

Sehustra,

are

etl departe

de

lerusalim,ca

a 2Ode

stadii.

$i

avea

stareful

n

pegtera

a,lcoana

Preacuratei,

tipinei

noastre, Nlscitoarea

de Dumnezeu

9i

pururea

Fe'cioata

Matia,

tinind

in

brafe

pe

PrunculCel

mai inainte

de veci,

pe

Hristos,

Dumnezeul ostru.

$i

starepl

Lcestl, cind

vrea si se

ducdunde-

va,ori in pustiedeparte,ori la Ierusalim, a sd se nchinecinsti-

tei

Cruci

si a mormintul

lui

Hristos

gi

sI

cerceteze

ocurile Sfinte,

sau a munteleSinaiului,

ca

si se roage,

sau a Sfinlii

Mucenici

alecdror moagte e

aflau departe

de

erusalim. lci

ii

pldcea

ta-

retului

sd

dea cinstire

sfin{ilor.

Mergind

uneori

in Efes,

a mor-

mintul

Sfintului

Evanghelist

oan, uneori

la Sfintul

Teodor,

n

Evhaita,

ar uneori

a Sfinta

Tecla,n Seleucia

sauriei,

alteori a

Sfintul

Serghie,

n Sarafas,

neori

a unul,

ar alteori

a

alt sfint.

Oric2.nd

e ducea,

gi

pregdtea

n

pe;tera,

L

candela,

naintea

chipului

Preacuratei

lscdtoare e

Dumnezeu

i

o aprindea,

re-

cum

i era obiceiul.

Apoi,

stOnda

rugdciune, e ruga

ui Dumne-

zerrca,sI-i indreptezepagii pe calea ea bund qi privind lcoana

Ndscdtoarei

e Dumnezeu,

rilia:

,Preacuratd

tdpanfl

Niscltoare

de

Dumnezeu,

entru

cI

plec

n clldtorie

ndeplrtatd",in ffu care

multe

zile am sd

zlbovesc,

Tu

singurd,

d ai

griid

de candela

Ta

qi,

nestinsd

d o

plzegti pAnd

e

m[

voi intoarce,dupi a

mea u-

giciune.

Cd

eu avdnd

aiutorul TIu,

impreunil-cdlfitor

u mine, mI

duc

pe

drumul

meu, la care

m-am

gdndit".

Acestea

ici.ndu-le

176

Protos.

NICODIM MANDITA

cdtre

sfOntaicoand,se

ducea

pe

drumul siu

qi

zdboveauneori

o

lunI,

alteori doul si

trei,

iar

alteori

cinci sau

gase.

$i

intorcdn-

du-se,

afla intotdeauna candela

plind,

arzind

precum

o llsase

gi

niciodatd n-a af.lat-o

pe

e^

stinsl.

Si ncl ne-a

spusnoud Dionisie, Preotul, cd acest

pirinte

loan,

MINANIIE MAICII

DOMNULUI

177

plni seara

nu

gusta

nimic

toatd"

ziua. Iar

dupl ce se insera,

mergea

prin

tot orasul gi,

pe

clfi strlini afla.,.iiducea n

casasa,

si,

spdldnduJe

picioarele

cu miinile

sale, i hrdnea

pe

ei, iar din

flrimiturile

ce rlmineau, mdnca

el,

iar

ce mai

prisosea

le arun-

ca

la

ciini. Suindu-md ca

sil-mi

vind lucrul

miinilor mele

in



umbl0nd odatd" n hoterele

satului aceluia, unde

era

pegtera

lui,

a intilnit un leu mlre, mergind

in calea ui, la un loc str2mt,

intre

doul

Eiruri

de spini,

cu care

ocuitorii

isi

ingrddeau

farinile

lor.

$i

atat

d,e

strimtl

era calea dceea,incdt abia

putea

sd, ieacd

printre

acei spini, un om mergdnd

pe

jos

qi

nepurtdnd nimic cu

el. Si, c?;ndamindoi s-au

apropiat unul

de altul, stare.tul

nu-i

da

cale

iberl

leului, nici leul nu

putea

sd se ntoarcl

din cale, din'

cavz str0mtorii locului si nici

sdteacd, ei

unul

peldngd

altul

nu

era cu

putinfi.

$i

leul iAiandpe

pllcutul

luilumnezei

cdnicide-

cum nu vrea sd" e intoarcd,

ci sd treacd.

pe

calea ce erl inainte,

a" stat de-a stinga staretului,

pe picioarele

cele din spate si

pe

gardul

acela, cu

greutatea

trupului

sIu, ldrgindu-l

pufin.

Si a

fdcut Sf0ntului cale liberd si

a trecut

pe

ldngd leu, atingindu-se

cu spatele

ui

de

pieptul

lui.

'La

acest avvd.loan

a venit un frate si vdzind

cd in

pestera

lui

nu se afla nimic, i-a grdit lui:

,,Cum

petreci aici, Lvva, neavisd,

cele de trdbuinl'd

pentru

viatd?"Bdtr0nul

ia rdspuns:

,Fiule,

es--

tera.

Lceastaeste negulitorie

duhovniceascd;

dd

qi

ia. Dd lucru

de

m2;nd, i i a

cele

trebuincioase".

Si asa,

acest

pldcut

al lui Dumne-

zeu PIrinte, vietuind in

pustniceqtile

sale nevoinfe

;i

osteneli,

ani indestulzti, s-a

dus

la

Domnul

qi

s-a

numdrat

in ceata Sfin-

tilor, celor

ce stau

naintea

Tatd.luisi

a

Fiului gi

a Sfdntului Duh,

Unuia in Treime, Dumnezeului

nostru, Cdtuia I

se cuvine slavd,

in veci. Amin

@rolog

iunic).

MINUNEA 2O4

Maica Domnului rugdndu-se Fiului Siu, mijloceste

pentru

iertarea lui

Daniil, cel ce

s-a

pus

chezas

.

pentru

Evloghie

pietrarul

Avva Daniil, Preotul

Schitului

)

ne-L

povestit

noud,

zicind:

,,Cind

eram

mai

tindr, am mers

la Tebaida si m-am

pogor0t

la

un orag sd-mivind lucrul

miinilor mele.

Si era acolo un om

cu

numele Evloghie,

c re avea"mestesugul

pietrdriei

si care, ucrind

orasul acela,am

inserat.

$i

Evloghie m-a

luat

gi

pe

mine, impre-

unI cu alti strdini in casa

sa,

si

dupd obicei, ne-aspdlat

picioarele

si ne-a ospitat

pe

noi;

;i

aceasta

de

multe

ori mi-a fdcut si

mie,

si altor frati care erau cu mine.

Eu, vdzindu-i

bunltdfile lui, m-am minunat

;i

am inceput

a

posti

cite o sdptdmdnd,

ugindu-mI lui Dumnezeu pentru

ddn-

sul,

ca

sd-i ddruiascd Dumnezeu multd

ayere, sd

poatd

hrdni

Ei

mai mulgi

strdini. Postind trei

sdptdmdni

Ei

mai mult,

am sldbit

de

post,

incit

abia mai ttdiam,

si iatd",am vdzut

pe

Cineva,

cu

sf0ntI cuvi intd, venind

cdtre mine si zicdndu-mi:

,Ce

este,Pdrinte

Daniile?"

ar

eu am

zis

cdtre Ddnsul:

Am

fdgdduit

ui Dumhezeu

si nu

gust piine

,

pdnd,

e mi va zuzi,

pentru

Evloghie,

sdpdtorul

de

piatrd,,

i-i dea ui

bogdtie, ca

;i

pe

mai mulli

strdini

sd-iodih-

neascd".

Si mia zis mie:

,,Nu

este

de trebuinld,,cd,

bine ii este ui,

precum se af.ld" cum". ar eu am zis:,,Nu,Doamne,ci sd-idai lui,

ca toti

sd

prosldveascl

numele

Tdu

cel Sf2nt". Si mia

rdspuns

mie iardgi:

,Eu

i-am spus ie,

cd bine se afld.

insd,

de

voieqti

sd-i

dau lui,

te

faci

chezas

pentru

sufletul lui,

cum cd se va

mdntui,

dacd i voi

da

lui

mai multd

avere?" ar

eu am zis cdtre

D2nsul:

,,Din

miinile

mele sd ceri

sufletul lui".

Si acestel zicind,

m-am

af.lat

stind ca

la

Sfflnta inviere

si

am

vdzut

pe

tandr,

cu

sfinti

cuviintd,

sezind

pe piatra'cea

Sfdntd,,ar

Evloghie

sta

de-a dreap-

ta

Lui. Apoi,

a trimis la mine Tinirul

acela

pe

unul din

cei ce

stdtea

naintea Lui

Ei

mi-a

zis mie:

,,Oare,

u

esti cel ce te-ai

prins

chezaspentru

Evloghie?"

Cei ce

stiteau de fald,

au

tts:,,Asa,

Sti-

p0ne, ecestaeste". Si iardgi mi-a zis mie: ,,ChezIgiade la tine o

voi

cere". Eu

am zis:

,,Asa,

Stdp0ne,

e

la

mine, numai

sd-i nmul-

fe;ti

lui averea".Am

vdzut indatd,

pe

doi

voinici

bdgdnd ?n

sanul

lui

Evloghie

aur mult si,

cu

cit aceiaii

dddea\ cu atdt

sdnul lui

mai

inclpitor

se fd,cez.

Iar

dupd ce m-am

sculat

din somn,

am cunoscut

cd mi

s-a

ascultat

ruglciunea qi

am

prosldvit

pe

Dumnezeu.Iar

Evloghie,

178

Protos.

NICODIM MANDITA

iegind dupi obiceiul

sIu la lucru,

a lovit intr-o

piatri

Ei

a auzit

un sunet si iariqi

a lovit qi

a aflat

o ferestruicd. A lovit a treia

oari din nou a

gisit-o

si

era

plind

cu aur. Si nspdimintindu-se,

se ntreba:

,,Ce

si fac,

nu stiu?De-i

voi lua

pe

acestia n

casa

mea,

va

auzi

stipinul si-i va

lua

pe

ei,

iar

eu voi cildea

n ispitd. Dar

MINUNITE

MAICII DOMNUIUI

r7 9

tindr, tdietor de

piatrd.,

care

fdcea multd

mild cu strdinii,

dar

Dumnezeu

vdzindu-i fapta lui

cea bunI, i-a dat lui

dar, cil am

auzit de dinsul cd.,acum

este senator n Constantinopol".

Auzind

acestea,am zis in sinemi:

,Eu

am flcut uciderea"LceLstL".

Intrind intr-o corabie,

am mers la

Constantinopol

si,

intre-



eu ii voi

lua

pe

aceftia si ii voi

pune

unde nu

ttie

nimeni si,

cum-

pdrdnd,

dobitoace, voi zice

cd

pentru

cdrat

piatra

leam luat

pe

ele". Pdrdsindu-gi

ucrul

cel

bun,

pe

care il fdcea n

toate zilele

cu strlinii, a intrat intr-o corabiegi s-adus a Constantinopol. ar

in

aceavreme impdrdtia

lui lustin,

unchiul luiJustinian.

Si d0nd

aur mult impdratului qi

dregitorilor

lui, ei l-au

pus pe

el dregd-

tor al f,etdfii.

$i

gia

cumpirat

case mari,

care

pind,

in ziua de

astdzi,

se numesc

,,ale

egipteanului".

Iar

dupd

doi ani amvdzut

in vis

pe

Tindrul

acela cu

sf0nta

cuviinfi,

iardEi la

sfiita inviere

stand

pe

sfOnta

piatrd..

Si

adu-

cindu-mi

aminte

de Evloghie,

am zis in sinea

mel;

,,Oare

unde

este Evloghie?"

Si

dupd, nceea

am

vdzut

pe

Evloghie, izgonit

de

lz fala

Tindrului

;i

tirdt

de un arap. Deqteptindu-md

din'somn,

am

cunoscut

ce insemneazl visul

si"am

zis intru

sinemi:

,,Vai

mie, pd,cltosului,ce am fdcut?Mi-am pierdut sufletul meu".

Sculdndu-md,

m-am

dus in

orasul acela,

unde mai inainte

fusese

Evloghie

tlietor de

piatrd,,

dcOndu-md.

-mi vinde'lucrul

miinilor

mele

Ei

asteptam

sI vind

Evloghie

gi

sI md ia,

dupd obi-

cei, n

casa ui, insd n-a

fost cine

sd md ia,

dupl care m-am rugat

de o

bdtrind", zicind:,,Rugu-mi

tie,

maicd,, d-mi

aduci mie

p:rfinI

pdine,

ca sI mdn inc,

ca n-am

mincat

astdzi".lat

ea, degrabd

du-

cOndu-semi-a

adus

pdine

si

fierturl, qi qezind

aproape de mine,

a inceput

a-mi

grdi

mie

cuVinte

duhovnicegti

qi

folositoare:

,,Nu-ti

este tie

de folos,

ca sI umbli

prin

lufire.

Au nu

qti

cI viala

cdlu.

gdreascd",

e liniqte are

trebuintl?"

incl si

alte multe cuvinte

folositoare mi-a grilit mie. Iar eu am zis:

,,Dar

cum md sfltuiegti

sd

fac?CI lucrul

miinilor

mele am venit

sI-l vind".

lar ea mi-a

rispuns

mie:

,,Mdcar

d

qi

lucrul

miinilor il

vinzi,

si

nu zlbovesti

asa noaptea

prin

oras". Iar

eu am

zis:

,,Cu

adevlfilt

asaeste". Si

iarlgi

am intrebat-o

pe

ea:

,,Spune-mi

maici, nu

cumva

este

n

ora-sulacesta vreun

om temltor

de Dumnezeu

si

primitor

de

striini?"

lat,ea mi-a zis:,,Pirinte

si

stlpine, am

avut aici

pe

un

bind gi

glsind

casa ui Evloghie,

Eedeam

ingd

poartd,,

vr0nd

sd-l vdd

pe

el

cdnd

va

ie;i. Iatd,l-am vdzut

pe

el ieEind cu multd

mdndrie,

inconiurat

de oameni mulgi

Ei

am strigat:

,,Miluieste-mi

cd am sI-ti griies c ceva n taind" . Iat el n-a voit nici mdcar sI se

uite la mine,

iar slugile lui

au

voit

chiar sd md

batd,.

Dar

eu la alt

loc

iegindu-i nainte, iardgi

am strigat. Iar

el a

poruncit,

ca sd

md,

batd" ncd" si mai

mult. Si ^]a

^m stat

patru

sdptdmdni inaintea

ugilor casei ui, inviforindu-md

de zdpadd.

i

de

ploaie, qi

tot n-am

putut

sI

vorbesc

cu el. Atunci

supdrindu-md",m-am

dus la

bise-

ricd qi

m-am

aruncat inaintea

chipului Domnului nostru

Iisus

Hristos, cu lacrimi,

qi

md rugam

zicind:

,,Doamne

iartd-md,

de

chezdsiaomului

acestuia, iar

de

nu,

atunci

qi

eu rdmin in

lume".

Acestea

zicindu-le in

cugetul meu, indatd

,m

adormit si iatd,,

a

inceput un

sunet mare si

se auzeacd vine impdrdteasa

si inain-

tea Ei si in preaima Ei, mergeaumullime de mii

de oameni. Iar

eu am strigat zicdnd:,,Miluieste-md,

tdpand".I?r Ea

stind, mi-a

zis:

,,Ce

voiesti?" Etr am

zis Ei:

,,Pe

Evloghie

prefectul,

-am luat

in chezlgie qi

te rog

sd

poruncesti,

sd

fiu

slobozit

de chezlqia

aceasta"

lar Ea mia rdspuns

mie;

,,In

ucrul

acestaEu

n-am nici

un

amestec,ci,

precum

$ti,

asa

sd-li

mplinesti

chezdsia

a".

Si

destept0ndu-md,

zm zis

in sinea mea:

,,Mdcar

de-mi va

fi mie

sI

mor,

dar

nu

md

voi

deplrta

de la

porfile

lui Evloghie, pind

nu

voi vorbi

cu el".

Si am mers

ardsi inaintea

portii

lui si cind voia

si iasd,

el, iar

anr

strigat. Alergdnd

una

din slugile lui cu

un bI1, atita

bdtaie

nri-a

dat, ncdt

mi-a fdrdmat

ot trupul meu. Atunci

mihnindu-md,

am zis n'sinea

mea:

,,Mi

voi

duce la Schit si,

de

va

voi Dumne-

zeu,il

va mintui pe

Evloghie,

cu

judecdlile

carc e stie".

Ducdn-

du-mi

sd caut

o corabie,

care sd meargd.laAlexandria,

am

aflat.

Si

cum am

intrat

sd mergem

cu corabia indatd,,

de

mOhnire qi

de

bdtdi,

am

cdzutca un mort

si arn adormit.

si

m-am

vdzut

pe

mine

in

vis,

cd eram la

Sfinta Piatrd

a cinstitului mormint.

Si cduta

180

PTotos.

NICODIM

MANDITA

spre

mine cu minie,

incdt

de

fricd

m-am cutremurat,

ca o frun-

zd

gi nu

puteam

nici

sI-mi

deschid ici

gura

mea,

cd.mi se mpi

etrise nima din mine.

$i

mia

zis:

,Dar

nu

te

duci ca sI-{i mpli-

nesti chezl;ia

ta,?" tunci

a

poruncit

a doi

din cei

ce staude fald,

ca agindu-mI,

sd mI

spinzure,

apoi m-au

btrtut

destul

Ei

mi-au

MINUNIIE

MAICII DOMNUIUI

181

tele sale,a ieEit a

piatia

de

mai inainte, unde aflasecomoara

Lceea.,

ocotind

cd

va"mil

afla

si

alta

gi lovind

in

piatrd"

pind

la

al

saselea eas,n-a

aflat nimic.

Atunci,

a

inceput

si-gi aducl

amlnte de hrana

gi

de

dulceala

mincdrilor

pe

care e aveain

pa-

latb

qi

de amdgirea

mindriei lumii

acesteia

i

iariqi

zicea

ciltre



zis:

,Sd

u incepi

nici

un lucru mai

presus

e misura ta si

sI nu

te cerli cu Dumnezeu?"

i incI fiind

spinz\rat,

iatd" -a

auzit un

glas

zicind:

,,Vine

mplriteasa."

Si vdzindu-o

pe

eL,am luat in-

drdzneald. i am zis cdtredinsa cu glas in: ,,Miluieste-mi,Std-

pind"

a lumii".

Ia,tea

me-a

is:

,Ce

oiesti?"

Si eu am zis:,,Pentru

chezdEiaui

Evloghie

sunt sp0nzurat

aici".

Si mi-a zis:

,lutd.,

u

md voi ruga

pentru

tine "

Apoi

am vdzut

cd a mers si

a sfuutat

plcioarele

dnirului

aceluia.Dupd

Lceenandrul

mi-a zis:

,,De

acum

sI nu

mai faci un

lucru

ca acestl".

Eu am zis:

,,Nu,

StIpine. Eu

m-am rugat

la in-

ceput

pentru

ddnsul,ca mai

mare

sd

fie,

dar

am

greqit,

Stlpine

iartd-md".

Apoi a

poruncit

ca

sd md,slobozeascl

i

mia zis:

,,SI

mgrgi

a chilia

til, cdEu ardEi

oi

aduce

pe

Evloghie,larinduiala

lui

cea

dintii; tu nu te

mai ngriji

de aceasta".

upI

Lceea,indatd

deEtept0ndu-mI,m-am bucurat foarte tarc, izbivindu-md de o

chezdsie

a. acelsta

Ei

am mullumit

lui Dumnezeu

qi

StIp0nei,

celei cu totul fdrd

de

prihand.

Dupd rei luni,

am

auzitcd a murit Iustin

impiratul

qi

n locul

lui s-a icut

altul impdrat gi

a inceput

prigoanl

asupra

stip0ni

torilor, gi

pe

dregdtorii

cei mari

i-au ucis gi

le-au uat

averile.

Asemenea

u

fdcut

gi

lui

Evloghie,

ar el insugi

a fugit

din Con-

stantinopol

;i

a

poruncit

mplratul,

ca

ori unde -ar

afla, sil-lucidA.

Evloghie

-a

dus a locul

sducel

dintii si sia

schimbat

ainele

sale,ca

Ei

mai

inainte

clnd eru,

sIrac.

Si s-au

adunat ocuitorii

orasului

aceluia,

a sI-l vadd.

e

el, sii ziceau

ui:

,,Am

auzitde

tine cd ai fost dregltor mlre".Iar el le rlspundet: ,,Dem-ar"fi

pus pe

mine

dregdtor,

u m-ati

i

vdzut

aici,

ci alt

egiptean

ste

acela

de care a;ti

auzit,

eu am fost

qi

m-am nchinat

la Sfintele

Locruri, a Ierusalim".

Venindu-Ein

sine zice:

,smeritule

vloghie,

cumdu-te, a-ti

uneletele

ale

gi

mergi

de

lucreazd,

cd. aici

nu este

Constanti-

nopolul,

ca nu cumva

si

capul iu

sd-l

pierzl".

Apoi luindu-qi

unel-

sine:

,ScoalI-te

e lucreazd",

d aici este

Egiptul".

Apoi,

pufin

cite

pufin,

l-a ndreptat

pe

el M0ntuitorul

qi

Preasfinata

noastrd, til-

pind,la

rinduiala

lui cea dintdi.

$i

flcindu-se seard, atl Evlo-

ghie a venit, chem0ndpe strdin la gdzduire

$i

vnznndu-l

e

el am suspinat

qi

dcrimOnd, m zis ciltreOum-

nezeu:

,Cit

s-au

mirit lucrurile

tale, Doamne, toate cu nfelep-

ciune

le-ai fIcut.

Cu adevirut, Trr, Doamne, aci

sdrnci

gi

imbo-

gifegti,

smeresti

i

nalli

Ei

udeclfileTale

untnepltrunse".

uin-

du-md

Ei

pe

mine cu

alti sdraci, e-adus a casa ui, spdlindu-ne

picioarele

i ne-a

pus

a masa.

Dupd

ce am

mdncat

noi, luflndu-lde o

parte

i-amzis ui:

,,Cum

te afli,

frate Evloghie?"

at

el

a zis:,,Roagd-te

entru

mine, Avvo,

cd sunt silrac, eavind nimic". ar

eu am

zis

ciltre el:,,O,

de

n-ai

fi avut nici acestea

e

care e

ai "

Iar

el a

zis

,,Pentru

ce Avvo?

Au te-amsmintit cindva

cu ceva?"Atunci i-am

povestit

ui

toate

cele

ce s-au

petrecut.

$i

pl0ngnnd

ndeaiuns,

a zis:

,RoagI-te

vvo,

ca

sd-mi

rimitl Dumnezeu

cele de t rebuintd,

cd de acum mI

indrept". ar eu amzis:,,Cu

devlrat,

iule,

sI nu ndddiduiesti

I

fi

se

ncredinteze

altcqvade'la Hristos, cit vei fi in lumea

ceas-

ta, afard" e

plata

ostenelii

ale". Urdndu-icele

bune,m-am ntors

qi

a

rdmas Evloghie aEa,

dpind

n

piatrd,

si

primind

pe

strlini,

pind

la sfirgitul zilelor

sale.Si ajungind la o 100

de ani nu

s-a

llsat

de aceastducrare,

qi

i

ddruia Dumnezeu

utere pind,

cdnd

s-a mplinit cilliltoria. ielii.

Sd ne minunlm dar, de iubirea de oamenia lui Dumnezeu,

Care,dupd cal-aindllat

pentru pu,tinl

vreme

atit

de

mult,

apoi

iarIEi

la smerit

pe

el,

pentru

a-i i

de

folos.

SI ne ruglm

gi

si ne

smeiim n frica Domnului

nostru Iisus

Hristos,ci

doar

vom

afla

mill la infricogitorul

Lui

scaun,

pentru

rugdciunile

Preasfintei

Nlsctrtoarei

de Dumnezeu i

pururea

Fecioarei

Mafia si ale

tutur-

or

Sfintilor Lui

(nrologl7

ma,rtic).

182

Protos.

NICODIM

MANDr?A

MINUNEA

2O 5

lilaica

Domnului

incurajeazd

gi

aiutd

pe

donrnita

cdzutd, n

nipistuire

Fiica ui

Genovieg

domnul Brabantiei

era foarte evlavioasi si

ave mate

evlavie

cltre Maica

Domnului.

Clsdtorindu-se

cu con-



tele Siegfried

G.l3t),

Lvea

o mare suplrare,

deoafece

nu nlstea

fii.

Rugindu-se

Maicii Domnului

cu credin{I, i-a

ascultat rugdciu-

nea, si

spre marea

ei

bucurie,

a

rlmas

inslrcinatd.

in acest imp

Siegfriedsotul ei, clre era voievod, aplecat cu oastea ardzbgi,

llsOnd

n locul

sIu ca

administrator,

pe

un

slujitor al

sdu care 5e

numea

Galion,

om destoinic

si viteaz.

Acesta,

dupd

plecarea

ui

Siegfried,

s-a sirguit foarte

mult

sd ademeneascd

i

corupl spre

apdcdtui

cu dOnsul,

pe

stlpana lui,

aducdnd

vdstea

prin

clrti scri-

se

cu

viclesug,

cum

cd

domnul a murit

in tdzboi. Doamna

insd

nici

cum nu

s-a

nvoit

la

acest ucru. l4r

dacd" venit

Siegfried de

la rdzboi,

Galion

slujitorul lui

i-a spus

cI in

casa

ui

toate au mers

bine, numai

cI sofia lui

este ntinatd

cu

desfr0narca. Bdrbatul

ei

miniindu-se

foarte

a

poruncit

slugilor

s-o inece cu

pruncul

im-

preuni,

cdci

ziceaci nu

este niscut

cu dAnsul.

Slugile nsl lu0nd-o

nu au inecat-o,ci au dus-o ntr-o pustie si au ldsat-oacolo. Ea td-

minAnd gi

umblind

prin

pustiu

s-a ardtat

ei Maica

Domnului si

a mdngiiat-o,

ajutdnd-o

in

multe

nevoi

pe

eL

gi

pe pruncul

ei.'

Dupi gase

ani,

bdrbatul ei

Siegfried,

cnre af.lase

e nedreptatea

ce i se fdcuse

Genovievei,

i

piru

rIu

ciindu-se foarte

mult.

intr-o

zi mergind

laviniltoarein

acea

pustie,

a af.lat acolo

pe

doamna

sa, dar

ea

nu

a vrut

sd vieluiasci

cu

dinsul

pdnd,

cind el nu va

zidi

o bisericl

in acel loc

in

care i s-a"

riltut ei Maica Domnului

Ei

a ming0iat-o

in

scirba

ei.

$i

aqa,

domnul ei

a

zidit

indatl

o

frumoasi

bisericl

in acel oc,

pe

clre a" finfit-o Episcopul

x.

119).

MAICA DOMNUTUI

S-A

ARATAT CELOR

CE

SE

RUGAU

EI

CU

CREDINTA

MINUNEA 206

Maica

Domnului s-a

ardtat

imbricati

in

veEmint

luminos,

scris

peste

tot cu

rugiciunile

crestinului-

in cetatea

Colonia

Agripinei,era

un cetd[ean

inecredincios.

Acestamergind

la bisericl

gi venind acasd,

ntotdeauna

se

ruga

Maicii Domnului,

zicdnd

cltre

d2nsacuvintele

ngerului:

,,Bct'ct't'-

rd-te

ceea ce

e;ti

plind,

de dar, Domnul

este cu Tine,

Binecu-

uinfuffi,

e;ti

tu intrefemei..."

1Lc.1,

s).

Dupd recerea

in vialI

a

acestuibinecredincios

restin

Maica

Domnului s-a

ardtat unei

nepoate

a

lui, imbrdcatd

ntr-un vegmint

foarte uminos.

Pe acel

vegmint

Ei

pe

ncdlflmintea

Ei erau

scrise uvintele:

,Bucurd,'te

ceet ce e;ti plind, de bucurie, Dornnul este cu Tine.., 1x.128;.

MINUNEA

2O7

Maica Domnului se

arath

Bpiscopului

stind in Scaunul

Arhieresc.

Alfons,

Episcopul

Toletanuluiera

foarte

evlavios cdtre

Maica

Precista.

dinioard

mergind el

la

bisericd,

n timpul

Utreniei,

a

184 Protos.

NICODIM

MANDITA

vdzut

pe

Maica

Precista

stind

in scaunulArhieresc.

Pe

cind el o

privea

cu evlavie

si multl

smerenie, Maica

Precista a

dat lui

atunci

un felon,

adicd,

sfitl

preoteascd

6.

r29).

MINUNEA

208

Nlaiea

Domnului

a

poruncit

si

puni

Episcop

in cetate

pe

binecredinciosul

Ieronim

MINUNIIE MAIC'II DOMNUTUI

185

birci

si s-au

ndreptat spre ostrov,

lsind

pe

acel femeie

n

mijlocul

valurilor.

Fiind nvlluitI de

mare

primeidie,

plingea

;i

se

ruga

lui Dumnezeu,

Maicii Domnului

gi

Sfintului

Arhanghel

Mihail

sd o scape

in

primejdie.

n acel

moment s-a ardt^t ei

Maica

Precista,

carea scos-o in

valurile mdrii

qi

a dus-o

ntr-un



in cetatea

Romei

era

un om

care se numea

leronim.

Acesta

?vea.mare

evlavie

cdtte

Maica Domnului.

Dacd.

murit

Episcopul

locului aceluia,poporul dimpreund cu soborul bisericescpostea

si

se ruga

lui Dumnezet

ca"

d"le

arate

cine ar

putea

sd e fie

Epis-

cop. Atunci

Preacuratl

s-a atdtat

unui

om si ia

zis:

,,Mergi

qi

zi

oamenilor

sd aleagd"

Ei

sd

punl

Episcop

in

cetatea

acelsta,

pe

Ieronim,

sluga

mea".

Oamenii

au

fdcut

aga

dupl

cum le-a

po-

runcit

Maicz Domnului

(x.

t3o).

MINUNEA

2O9

Maica

Domnului

ii

dI'un vesmint

pretios

Episcopului

Bonit

Bonit,

Episcopul

Vserinului

era un'om

cu foarte

multd

evlavie

cltre Maica

Precista.

Odinioard

mergind la biserica Sfdntului

Mihail,

dupd ce

au ie;it

tofi ceilalli

oameni

din bisericd,,

elincd,

z mai

rlmas

rugdndu-se

Maicii Preacurate.

Atunci

preasf0nta

Fecioard

Maria a venit

cu

gloatd

mare

de ingeri

luminati,

din

indlfimi,

si i-a

dat lui

un vegmdnt

oarte

scump,

care

s-a

pdstrat

in

acea

bisericd.Nici

gn

om

nu

putea

sd

cunoascd"

ateria

si cum

este

icutd

lesdtura

ui

(x.

rEr).

MINUNEA

21 0

Nlaica

Precista

salveazd,

din

inec

o femeie

sfuraca

care

a

niscut

in largul

oceanului

este

un

ostrov

ce se cheaml

Tumva.

in

acel,ostrov era o bisericd, ziditd, n cinstea Sfintului Arhanghel

Mihail.

La

prdznuirea

hramului

acesteiMdndstiri,

se aduna

mult

popor,

de

prin

multe pdrqi.in

aceavreme,

aun

Btaznic,

merseri

pe

mare

mulli

oameni

;i

f'emei.

ntre

ele era si

o femeie

silracd.,

insircinatd,

cafe

era

a;pro?;pe

r

nascd.

Deodatr

se

stirni o fur-

tund

mare.

oamenii

insp:iimintindu-se

cumplit

s-au coborit

in

loc

fdrd de

griiil,

unde a nlscut un

prunc.

DupI

ce s-a L1ezat

mure?,

emeiavlzindu-se

scoasd

e

mal, a spusoamenilor

olte.

A

spus cum

n-a asat-oMaica

PrecistasI se

nece n mare; ci ca

o milostivl a mOntuit-ode la moafteG. 132).

MINUNEA 21

T

Craiul

$tefan

rugindu-se

Precistei,

repauzeazd,de

ziua Adormirii

Di

$tefan,

Craiulunguresc,

ra

greu

bolnav.

Atuncisosind

praznicul

Adormirii

Maicii

Domnului,

s-a

rugat Domnului

Dumnezeu i

Preacuratei ale

Maici,

sd-i

a sufletlul

n

aceeasi

i. indatd ce-;i

implini rugiciunea

ui

fdcutl n

duh

gi

adevdr

roan

,2r-24), um-

rezeu

i-a,luat Sufletul

chiar

n

aceeaqi

i,

a

praznicului

uminat

al Adormirii

Maicii Domnului. Acest

ucru minunat, s-a dcut cu

aiutorul

Maicii

Domnului

6.

r34).

MINUNEA 212

Maica Domnului se ardtil

celui ce citea

cu evlavie

Paraclisul

Ei

in

Rusia cea micd,

n tinutul Haliciului,

MarcosLandinski

a

vdzutin vis

pe

MaicaPrecista

ezind

pe

un scdun oarte

rumos,

inconjuratl de

ngeri

qi

unele suflete ale dreplilor.

Acolo a vdzut

qi

pe

fratele

ui mai mare,Gheorghe, are

murise,cdruiaMaica

Domnului -azis:,,Eu

m-amardtat ratelui lu celuimai mic,

pen-

tru

ctr cite$te

ltre Mine, cu

credinfl gi evlavie, n toate zilele,

din

tineretile ui, Paraclisul

meu".Dupd, ceea, l s-a

icut

ciluglr, luin-

du-sinumelede Macarie. i n cllugdrieca gi n mirenie,el citea

zilnic

ParaclisulMaiciiDomnului,

ncdt l

Etia

pe

de rost

(x.

r35).

.

MINUNEA 213

Hristos l)umnezeu si

Maica Saii aratil

multe taine Criiesei

credincioase

Ioana, Crdiasa r ancezd, ra foar e evlavioas

cdtre P

easfinta

Nlscltoare

de

Dumnezeu i

pururea

Fecioara

l:tria.

Ea cugeta

r86

Protos. NICODIM

MANDTTA

totdeauna

la

binecuvintnrea

Maicii

Domnului.

Pentru aceea

Hristos

Dumnezeu-Omul

si Preacurata

Lui Maicd.,

au arltat

gi

descoperit multe taine

1x.

u6;.

MINUNEA

214

Nlaica

Domnului i-a

ariltat femeii evlavioase,

MINUNILE

MAICII

DOMNULUI

18 7

ca

vasul

si

se spargd.

Atunci,,

ofi

oamenii

care

erau

ntr-insul

s-au

necat

n adincul

mIrii.

Din

acel

groaznic aufragiu,

n-a scI-

pat

decdt

numai

un

singur

tinilr,

care

se

numea

Petru

Mendes.

Numai

Lceste-ardmas

iu

qi

sinltos.

Acest

dndr,

creEtin

binecredincios,

n timpul

groaznicei

ur-



ziua

sfdrsitului ei

O creEtind din Egia,

pe

nume Matia,,

era

foarte

evlavioasd

cdtre Maica Domnului. Fiind departe de mogia sa, totdeauna se

ruga mergind la

o biseric4, ce

era,

ziditd,in

cinstea Precistei.Acolo

se ruga ea cu osdrdie

Maicii lui Dumnezeu.

Pentru acea credin-

cio;ie si

osteneald n rugdciuni

gi

n vie.tuirea

creqtineascd,

Maica

pururea

Fecioari ia

descoperitmai inainte

de

vreme, ziua si

cea-

sul mortii

ei. Mai inainte

de a se mbolnivi ,

pe

cdnd se

pregltea

de moarte,

a

zis

sluinicei sale,

pe

care o chema

Clementinl:

,,Cle-

mentino,

am auzl t cd voi merge

n Sfinta

Sfintilor"

(x.

137).

MINUNEA

215

Rugati

fiind,

Maica

Domnului se

aratd,

si salveazil corabia primeiduitl

de

furtunl

Un

bun creqti n care se

chema Petru,

din

Alaba,

cdldtorea cu'

corabia

pe

mare mbrgOnd

spre

Olanda,la o cetate numitd Ruan.

Pe

cind cdldtorea astfel

pe

mare,

deodatd,s-a ridicat o furtunl

groaznicd,,

ncdt toli se

speriaserdsi

credeaucd" u vor rnai

scdpa

cu

viatd.

Atunci, acel

bun cre$tin,

Petru a zis tuturor

celor din

corabie:

,Si

ne rugdm

cu totii Maicii

Preacurate,

d

ne

vinl acum

in aiutor".

Si asa,,

upl cuvintul lui,

au nceput a

se

ruga

din toa-

td inima, cu.lacrimi fierbinfi,

Domnului Dumnezeu

Ei

Maicii Sale.

in acel

imp s-a atiltat inaintea

corabiei,

pe

mare, o Fecioari

foarte frumoasl

si luminoasd,

cu niste

faruri aprinse, lumind-

toare.

'lndatd,

dupd"acea ariltare

minunati, furtuna

s-a

potolit

Ei

marea

s-a inistit

(x.

141).

MINUNEA

21 6

Crestinul

evlavios

rugindu-se

Dlaicii

Domnului,

l-a salvat

din mare

gi l-a

dus

pe

un cimp verde

Un

galion

levanticesc,

mergea

din

Lizutania

n

Spania.

Pe

cdnd

inainta pe

mare, s-a

dezllntuit

cu mare furie

o

furtunl,

carc af.dcut

tuni

qi

a

naufragiuiui,

s-a

ugat

din

toatd

nima

Maicii

Precistei

cu

lacrimi

fierbinli

gi

i s-a

nchinat

cu

adincd

smerenie.

Maica

Preacuratd,l-a

alvat

qi

cu

ajutorul

ei,

tinlrul

Petru,

s-a

vdzut

a;runcat fard" in marel infuriatl, pe un cimp verde(x. r42).

MINUNEA

21 7

Oportuna

la moarte

vede

pe

Maica

Domnului

cilreia

ii incredinteazL

Pe

surori

O

cilugZritn

cffe

se

numea

Oportuna

era

stareld'

estemai

multe

maici

si surori.

cdnd

eru"

e

patul

de

moarte,

a adunat

n

jurul

ei,

toate

monahiile

si surorile.

Preofii

si soborul

lcurd

ru-

gdciuni

naintea

ui Dumnezeu,

Maicii.Domnului

i

a tuturor

Sfin-

iilor

si

ingerilor,

ca Sufletul

ei sd

meargd

de

pe

pdmdnt a cer.

in acel

imp

Oportuna

privind spre

usd,

zise:

,Iatd,vine

oam-

fla.mea,Preabinecu intata Fecioar

Mafia,

Maica

Domnului

nos-

tru

Iisus

Hfistos,

Dumnezeu-Omul.

reasfintia

Sas[

vd

pilzeascd".

Acestea

zicind,

a"

epauzat

n Domnul

(x.

tse).

.MINUNEA

2I 8

Maica

Precista

se atatd

Episcopului

Ei-i

vesteste

ziua

trecerii

din

viatil

Arnolf,

Episcopul

Zvezionului,

avea

ctitor,

patron

al

viefii

sale,

pe

Maica

purureaFecioara

Maria.

El se

ostenea

-si

mplini

indatoririle

sale

de

plstor

al turmei

cuvintltoare,

ostenindu-se

cu toatl

bunachibzuialil

'i trage

pe

togi

a bunaviefuire

9i

ve9-

nica

ericire.

Ajungind cdtresf2rEitul ie{ii sales-a mbolnivit' Atunci

s-a ardtat

Sfintul

Apostol

Petru,

cate

i-a spus

cl-i

sunt

iertate

toate

pdcatele.

Dupd aceel'i

s-a

ardtat

sfintul

Arhanghel

Mihail,

care

s-a

dglduit,

cI

dupd

rnoarte

l va duce

ntr-un

loc

fdri de

griii.

Mai

pe

urmd

s'a ardtat

Maica

Precista,

Cate

-a spus

cI

in

ziuaPraznicului

dormirii

Ei, se

va

sfarsi

viata

ui. Si

drept

aEa

a fbst

x.

161).

188

PTotos.

NICODIM

MANDTTA

MTNUNEA

21 9

Hristos

si Maica

Sa,

s-au arhtat

.

credinciosului

inainte

de a muri

Un

crestin

evlavios,

Nicolae

din

pabutin,

mai

inainte

de a

muri,

s-a mbolnlvit

greu.

Atunci

el vlzindu-se

aproap

de a

MINUNILE MAICII DOMNUTUI

r89

MINUNEA 222

;i

vindecififfi##:l::l ,i:,i;tade rerici

Odinioar[, doi

frati merglnd

pe

czile, au aflat o bisericl

pus-

tie..Intrindin acea

Bisericl,

au

inceput

a se

ruga Maicii Domnu-



trece

in veqnicie,

a cintnt

cu foarte

mare

veselie

cuvintele

psal-

mistului

David:,,Ruptu-s-a

eglturile

mele,,.

credinciosii

din

jurul

lui vdzindu-l veselindu-sesi cintind

asa, -au

ntrebat:

,,Pentru

ce te-ai

veselit

si

te veselesti

asa?"

El

le-a dspuns:

,Eu

m-am

veselit

;i

md veselesc

sa,

pentru

cd mi

s-a

ardtat

Hristos

Domnul

gi

Preacurata

Maica

Lui, pururea

Fecioara

Mafia

si

miau

zis:

,,Slugi

bunl si

credincioasl,

ntrd

in

bucuria

Domnului

tdu"

(x.

164).

MINUNEA

220

Nlaica

Domnului

se aratd,

fecioarei

Lgata

si-i vindecd

degetul

tdiat prin

ispiti

,

Sfinta

Agata

fecioara,

qezind

pe

lavild,,

voia

si taie

cu

cufitul

brinzd"

pentru

un sirac.

Duhul

cel rdu

insd

a

impins-o

de

pe

ravitd,,

a cdzut os gi gia tdiat un deget cu cutitul. Atunci s-aardtat ei pre-

cista,

care -a pus

degetul

a loc;

a tdmdduit-o

si

ia

zis:

,,Fiica

mea,

nu te teme

de diavolul;

unul-Ndscut

Fiul

meu

te va

izbdvi

de toatd,

grija

gi

nevoia,

ori

de cite

ori

el

va vrea

sil-li

facd,

du

(x.237).

MINUNEA

22 1

Maica

Domnului

izblveste

de. ilhari

pe

un evreu

care

apoi primeste

Botezul

Odinioari,

in tata

Angliei,

in

cetatet

Londrei,

trlia

un

evreu.

carc,

cdldtorind

intr-o

altd.

cetate,

ce

se chema

Uvington

,

a cdntt

pe

cale intre

tdlhari,

care

l-au

bitut

qi

i-aU uat

tot,

apoi legindu-l

l-au dsat ntr-o casdpustie. Evreul a adormit, dar atunci i s-amd-

tat

lui Maica

Domnului

gi

dezlegindu-l

l-a

liberat.

cind

s-a des-

teptat

a vdzut

pe

Precista

aievea

si

a intrebat-o:

,,Cine

esti tu,

DoamnI?"

Ea i-a

spus:

,Eu

sunt

Maria

cdteia

u

Ei

poporul

tdu vI

puneti

impotrivd.

Eu

am venit

aici

ca sI- i

fac

bine

pentru

rdu,,.

Dupd

aceel

acel

evreu,

trecdnd printr-o

cetate

ce

se

chemayaha,

s-abotezat

si

iau

pus

numele

Ioan

(x.

187).

lui.

Tocmai in acel timp iau aflat

pe

ddngii

aici,

erelic-i-idintr-o

localitate numitl

Albighena, care intrOnd in Bisericd, i-au scos

afard"

qi

unuia dintre dingii

i-a tdiat limba, tocmai din fiddcind".

Celdlalt frate, clre er^ qi Preot, -a'duspe cel rdnitpind" la Cluni

an

(mrnrstirea

Clun)

qi

l-a incredinlat

cdlugdrilor

din aceamdnds-

tire, care

vdzindu-l

rinit

pentru

cinstirea Maicii Domnului l-au

primit

cu toatd dragosteasi

voia

bunl.

intr-o

noapte,

fiind adunati tofi clluglrii la slujba Utreniei, au

rinduit sI

fie

adus

qi

cel

cu limba tdiatd,la biserici. Astfel fiind

adunali cu totii, s-au

rugat

cu

mare credinli, cu multl

evlavie

gi

cu belgug

de lacrimi, ciltre Preasf0nta

Maicd"a Domnului

nostru

Iisus

Hristos,

sd

facd"mild"

Ei

sI vindece,

pe

cel care

pentru

dra-

gestea

si

evlavia

cea cdffe D0nsa

gia

jertfit

limba

ce i-a

fost

tiia-

ti de hulitorii eretici.

Dupd aceastd.ugdciune stiruitoare, Maica

Milostivirii s-a ardtat rievea, gi cu multd. bundtate a ddruit vin-

decare

gi grai

celui rinit. Fdcindu-se aceastd

minune,

cel tdmd-

duit

a inceput cu mare

glas

sI adtcd mulfumiri

si

laude,

Maicii

Domnului, strigand cu mare

glas:

,EWUtdJe,

ceea,ce e;ti

plind,

de bucurie, Dornnu.l este cu. tine"

(x.

206)

MINUNEA 223

Printr-o

vedenie infricogatd,, Maica Domnului salveazl

pe

ciluglrul Teofan din riticire

Avva

Chiriac,

locuia nu departe de Iordan. Odinioarl a venit

la

ddnsul un

cdlpgir,

pe

nume Teofan, care ert addpat cu eresul

lui Nestorie ereticul, care hulea pe Maica Precista, zicind cI nu

este

Nd.scltoare de Dumnezeu. Sfintul Chiriac s-a rugat lui

Dumnezeu gi

Maicii Preacurate,

I

i se arate lui Teofan credinfa

cea

adEvilratd,. doua

zi, n

al noulea

ceas, s-a ardtat lui Teofan

un

om

foafte

strasnic

la vedere,

care

i-a zis lui:

,Vino

si

vezi

care

este

adevlrul",

si luindu-l

pe

dinsul

l-a dus intr-un loc. oarte

groaznic,

ntunecos si impufit,

din care

iegea

un foc mare in care

r90

Protos. NICODIM

MANDITA

^-vdzqt.pe

Nqqtp;i_e,

fg*fleUl,

ugmanul

Maicii Domnului,

pe

Eutih

gi Apolinarie,

pe

Diodor

iArie.gi

pe

alli

eretici

gi

a

auzit

glas

de

la

acelom strasnic, ate

a rostit

urmltoarele:

,&lesta

ste

ocul

cel

g.4 1*g{gtlq -ofi hulitO:ilpr

MaiciiDomnuluinostru isus

Hristos".

Din acea

vedenie nfrico;atI, Teofan

nsplimintindu-se, s-a

n-

tors la dreaptacredinll

Ortodoxl

(x.

207).

MINUNIIE

MAICII DOMNUTUI

r91

MINUNEA 226

Maica Precista

s-a ardtat unei

fedioare

scirbiti ilin cauza ereticilor

O fecioardce se numea

Lusgarta,

era&arla.mifunit[ din cauza

ereticilor.

Pentru

dragostea

ltdvna

ei,

s-a

ardtatMaicaPrecista,



MINUNEA

224

Maica Domnului opreste

o femeie eretici

si intre si sI se nchine la Sfintul Mormint

O

femeie ereticil,ce se chema

Cosmiana,avenrt odinioari

in

Ierusalim,sd

se

nchine

noaptea a Mormdntul

Domnului nostru

Iisus Hristos.

Dacd

s-aapropiatde uEile

bisericii,

s-aardtatei

Mai-

cjl*PreasfintI, nsofitl de

mai

multe

fecioare'gi u

i-a

dat voie

-sI

intre in

bisericl,

zicind cdtre dinsa:

,,Cum

qttezi

tu sd ntri

aici,

nefiind dintr-ale

noastre".Eaa nceputa se uga sd

o lasesi intre,

dar

MaicaPrecista -a zisl.,,Crede-mdemeie, I nu

vei

putea

ntra

aici, fdrd,

numai

d;acd"

e vei inso{i

qu

4oi

in aceeagi redinld".

Coz-

miana auzindaceste uvinte

ostite

de

MaicaDomnului,

mergind

a.primit.dreapta"credingd,

upI care

s-a uminecat u

Trupul

Ei

Snn-

gele ui Iisus Hristos.Apoi a mers de s-a nchina t mormintului

lui Hi'istos,ne mai fiind

impie

dicatd, e a

intra in

bisericd

x.

zrr.

MINUNEA 225

Mdntuitorul HristoS si

Maica

Sa,

i intorc Sfantuhi Nicolae,

Sfdnta

Dvangheliesi Omoforul

,La

Solg-rglq_inNiqeen=1a.

.322L

tenrtulNicolae

cuprins de

riv-

nd Dumnezeiascil,

lovit

pe

Arie

peste

obrazcu

palma,

pentru

zrceel I el

hulea

pe

Hristos, zicdndcI este filpturd",

u Dumne-

zeu

gi pe

MaicaSa

pe

careo numea

niscltoare

de

om

gi nu Nds-

cdtoarcde Dumnezeu,

upl

adevilr.

$fin,tii

Pirinli,

pentru

acea

loviturl, au vrut'str-l lepedepe Sfintul Nicolaedin rinduiala

Arhiereascd,

entru

care^ fost

blgat

in temnifl. Dar i s-a

ard-

tat

lui Domnul

ngstru

Iisus

Hristos

gi Maica

Sa

Preacuratil,

are

i-au restituit Sfinta

Evanghelie

si Omoforul arhieresc.

Vizind

Sfinlii

Plrinfi aceastd

minune,

nu

l-au

mai depus din

treapta

arhieriei

pe

Sf0ntul

Nicolae,

care s-a bucurat

de multl

cinstire

din

partea

uturor

6.226).

pentru

a o mdng0;ia

e

dinsa. Atunci fecioara -a aldtat Maicii

Preasfinte

pricina

mdhnirii sale,

zicind:

,,I4r

au

inceput

eretj.qii

qi

els$finilEgilii

de a rdstigni a doua oafi,pe Fiul ui Dumnezeu,

neaducindu-i instea e se cuvine" x.zz7).

MINUNEA 227

Cdlugirita

cure

L

iubit

pe

Nlaiea

Domnului

a

fost

condusi

la

cer de cete

ngeregti

O clluglrild, ce se chemaRomula, ocuia dngd,

bisericl

in-

chinatd"

Maicii Domnului,

CLreia i slujeacu toatd dragostea iin-

lei

sale.Pentru a;ceea

dobdndit

multl

mild

qi

dar

de la Sfinlia

Sa.Cirrd eru,arproapeI moarl, a chemat

e

stareta i, ce

se

numea

Redempta. este

oapteea.a

vegheat

mpreundcu alte

cllugI-

rite,la

capdt?iillRomulei. n acea reme, iin4

niszul no.pfii,-.$:4,

coborflt.di-a

C-er.o

umini firare, careL umplut de strilucire

chi-

lia

acbea i

pe

dinsele le-a nspiimdntat

foafte. Romulavdzdnd

aceasta, zis

ciltre sttretl sa:

,,Nu

e teme rnaicd,.eun

curdnd

voi

muri". DupI Lceea, lumiqa -aindllat, rdm?;ndndn

chelie un

miros

de bunl

mireasmd.A.

patra

noapte,

Romula ar a chemat

pe

starela

sa si

pe

Duhovnicul

du, de la care L

primit

Sfinta

Impdrtlsanie.In

acea reme, qutila

dila.r.nlpa.Caselsi,

-au rd-

tat

do_,gi-

gle

de

ngeri

de uminI. Unii rosteauPsalmi, ar

ceilalti

canau

o cintare c& aceasta:

,Romula

murit si ingerii

c0ntind

ii

duc sufletul ei fa Cef'. DupI aceeangerii

s-au ndlfat a

Cer

impreunl

cu sufletul ei, cind ingerii nu s-au mai

vdzut, nici

cintatea

nu

s-a mai atzit si.nici

buna

mireazmil.

u s-a mai

simfit(x.275).

.

MINUNEA 228

'

intr-o

biserici

inchinati Maicii

Domnului.

de Buna

Vestire

a strlluOit

o

lumini

cerea.sci

in

Rusia

cea Micd,,n

tinutul

Libovului, n mindstirea

Creh-

linului,

ajraznicul

Bunej

Vestiri

n bisericd -aaprins

singurl o

r92 Protos. NICODIM

MANDITA

lumind mare.

Acea

bisericd.

vea hramul

Acoperdmintului

Prea-

curatei Fecioare

Ndscltoare de Dumnezeu

x.

283).

MTNUNEA 229

Maica

Domnului indeamnl la

pociintL,

pe

cdlugirul

ce a flcut mult

bine

bisericii Sale

MINUNITE MAICII DOMNUIAI 193

de

acum

inainte a face slujlrn

in

biserica

ce^ mare

Ei

aga o fac

pdnd,in

ziua de astdzi,ne mai bdg?nd

n seaml frigul iernii

(x.

333).

MINUNEA 231

Maica Domnului cheami

pe

un

crestin

si sluieascilla Biserica Sa



Sfintul lerasm, cdluglrul

de la Pecersca.,

avut

multe

comori

mostenite

de la

plrintii

sdi,

pe

care le-a.

at bisericii Maicii

Dom-

nului. Dupd

Lceea,

u

indemnareavrdjmaEului

sufletesc, aince-

put a petreceviald,necuvioasl, enevindu-se a rugiciune, l a post

si la

alte

bunltdpi sufletegti. n acea

vreme imbolnlvindu-se, era

aproape

sd moard.

Atunci i s-a

ardtat

lui

Maica Precista,

inand

in

brale

pe

Hristos

ca Prunc si ia zis lui:

,,Ierasme,

iindcd tu ai

impodobit

biserica mea cu icoane,

eu inci voi cere Fiului meu,

ca

sd. e

primeascd

si sd

viefuie;ti in impdrdlia

Lui, numai scoa-

ld-te

din

stare^

in

care te afli

gi

te

pocdieste

de

pdcztele

tale,

fdcOndu-te

chimnic, cdci

peste

trei zile te voi lua la mine". Au-

zind acestea,

erasm

gia

mdrturisit

picatele

sale

in fata

tuturor

frafilor

cdlugdri,

pLrindu-i

riu

de tot ce

a

fdcut.

A treia zi, dupd"

fdgdduinla Maicii

lui Dumnezerr,

plecat

din aceastd

iald urcin-

du-se a cer, pentru a intra in locaEulcel de veci (x. 3r+).

MINUNEA

230

Cdnd

in

biserici oamenii se lenevesc

a slivi

pe

Dumnezeu,

.

atunci ingerii le iau

locul

in vremea ui Eliseu

Pletenschi,

arhimandritul Pecerscdi,

iind

ger

foarte

mare, Plrinfii

din

aceastl

mdnlstire s-au hotlrit

sd

facd

Sfintele Slujbe n

biserica Sfintilor Apostoli,

clre

era.

mai micd

Ei

mai cdlduroasi;

ar

biserica

cel mare, c re eta inchinatd Maicii

Domnului,

au

ldsat-o

drn

sluibl.

in

vremel acee Pdringii fiind

adunafi

cu tolii in Biserica

ceamicd,

n acelas imp gi n Biserica

cea Mare a inceput a se face slujbd, cu toate cd dintre Pirinfi, ni-

meni nu

era aici, iind

incuiatd. S-auvdzut si

lumini

aprinse

;i

se

aluzeu cintdri

frumoase,

iudind

pe

Dumnezeu

gi

pe

Prcactrata

Lui Maici.

Si toli Pdrintii

minunindu-se,

se intrebau:

Cine sunt

cei ce cin td? Si rdspunsul

si l-au

gdsit

singuri:

ori erau

Sfinfii, ale

clror moaste

se aflau in

bisericl, sau

erau ngerii lui Dumnezeu?

Arhimandritul

qi fratii

alzind, si vdzdnd

acest lucru,

au

inceput

Ioan Strdinu l, cum este

numit, a innoptat in Cupiatici.

n vis

i s-a

ardtat lui Maica

Precista

qi

ia zis sd locuiascd,l?;ngd iserica

Sfintiei

Sale.

El

desteptdndu-se

in somn, a

renunfat la calea ui

in care mergea qi s-a Lrez t sI locuiascd 2;ngdbiserica Sfinflei

Sale.

Aici el a

indeplinit sluiba de

paraclisier,

biserica afl0ndu-se

in acel timp sub

ngrijirea unui Preot de mir

(x.

341)

MINUNEA

232

l{aica

Domnului

respinge trupul

unei

crestine

care L fost ingropatdin Bisericl

Pe cind acest oan, amintit

mai sus, eraparaclisier a aceabise-

ricd a Precistei,a

murit o

doamnl

ce a locuit in acele

pirgi.

Mai

inainte de a muri, acea doamnl a

poruncit

sd fie ingropatl in

bisericd, n apropiere de

Icoana Maicii Domnului. Intr-o noapte,

pe cdnd acest paraclisier citea ruglciuni in BisericI, i s-aardtat

lui

Maica

Domnului si ia

poruncit

sd meargd a

preot

;i

sd-i

spund

sd

nu

ingroape

trupul aceleidoamne n Bisericd. Preotul, dupl

po-

runca Preasfintei Niscltoarei de Dumnezerr,n-a

dat

voie sd ngroa-

pe

trupul acelei doamne

n

bisericd,

dar feciorul

doamnei

neascul-

tdnd

de

Preot

gi

infricog0ndu-I, au ingropat

pe

mama lor inain-

tea Icoanei Maicii Preacurate.A doua zi la Utrenie, venind in

Bisericd,

au aflat trupul

acelei

doamne scos afard din mormint,

zdcind

deasupra

plmdntului.

Preotul

speriat a ingropat iarIEi

trupul

ei. In noaptel ce a urmat, s-a ardtat iardqi Maica Precista

paraclisierului

gi i-a zis:,,De vreme

ce

voi nu

ascultafi

porunca,

eu

voi lua

d_4rgl

Ueg_de

td.midui oamenii,

din aceasti bisericd,

pind cind nu seva alegenimic de tlupul acestz, clre yL pieri cu

sunet;

apoi

voi

aduce al{i lucrltori

la

aceastd iseric["

(x.

342).

MINUNEA 233

Nlaica Domnului

se

aratd in Bisericd

tinind

in

brate

pe

Dumnezeiescul

Prunc

in

mdndstirea Clunialilor, dintre toate Prazniclle,cel mai cin-

stit,

mai mult decit celelalte, era Praznicul

Nasterii

lui IIristos.

t94 Protos.

NIC'ODIM

MANDTTA

Odinicrari fiind

Praznicul

acesta,un cdlugdr

mbunltltit a vdzut

pe

Maica

Precista inand

n

brate

pe

Ilristos

ca Prunc; ar impre-

jurul

ei o

mult ime

de

ngeri

(x.35J).

MINUNEA

23 4

Maica

Domnului

se aratd.

si

mingiie

pe

Sfintul

Apostol lacob

MINUNITE

MAICII

DOMNUTUI

195

' -

cu

amar

pentru

atita

depdrtate

de

biserica

sa

in care

se

indul-

cea

si

mingdia sufletegte.

n acel

timp aflihdu-se

in

tdpire avd-

zut

biserica

Precistei

cu uqile

deschise

gi un

glas

din Cer

se

auzi,

zicindt-i:

,,IntrI

aici".

DupI Lceasta

plecind

din

Tarigrad,

s-a

intors

la biserica

sa,

pe

care

o dorca

nespus

de

mglt

$.364).



Iacob Apostolul,

eciorul

lui

Zevedei,

cind erl rn Spania ntr-o

cetlte

ce se chema

CezarAugusta,

era foarte

scdrbit

cI

nu intorse-

se mai multi

oameni a

credinta crestind,

ci

numai

noud. Atunci

Maica

Precista

s-a ardtat Apostolului

si

mingiindu-I, i-a zis:

'intru

acea"stniatd,

n-a,i cenici

multi,

dar dupl-mo rte vei

avea

nrai

nrult i"

X.

5q).

MINUNEA

23 5

Un crestin

din Roma

vede pe

Maica Domnului

st0nd lingd,

tronul

Fiului

siu

Odinioard, paznicul

bisericii Sfintilor

Apostoli

Petru si Pavel

clin Roma

s-a rugat lui

Dumnezeusi

tuturor

Sfintikrr Lui

pentru

ajutor.

Atunci,

fiind treaz,

s-aaflat intru

rdpire gi

a vdzut

pe

llris-

tos hnplratul Slavei sezind pe scaun nalt; iar impreiurul Lui se

afla multime

de

ingeri.

Dupd

a;ceel

enind impird.teasa

Cerului,

Maica

ui llristos,

zvdndpe

cap

cununi

strllucitoare,

iind insoli-

ti

de nrulte fecioare

^ ^sezat-o

mpiratul

Flristos

lingi

Sine.

Apoi a venit

Sfdntul Ioan

Botezdtorul

cu Patriarhii

si Proorocii;

dupd aceea

au venit

Apostolii;

apoi

mucenicii

si dreptii,

care

c'azinrl

s-au

nchinat

lui

llrist<ls.

Atunci

un inger

a zis cdtre

paz-

nic:

,,Acestia

oqi

pentru

aceea

au venit

la Flristos,

ca

sd-i

multu-

rneascd entru

cinsteace i

s-a

dat lor intr-aceastd,

i si

sI-L

roage

pentru

t<latI umela"

x.357).

MINUNEA

236

Cdluglrita Atanasia

fiind

departe

de biserica Precistei,

dorind-o, a vdzut-o

in

r[pire

Atanasia,

cllugdrit.i

din

ostrowl

Eghina,

a zidit

o

bisericl

in

cinstea

Maicii Precistei.

Odinioard

venind

laTarigrad pentru

un

lucru

de

fnare

nevoie,

a zdbovit

acolo

saseani.

Dupd

aceastd. dba-

vt"r

s-a

aprins inima

de dor

pentm

biserica

Precistei

si

pl0ngea

MINUNEA

23 7

Un crestin

vede

pe

Maica

Domnului

intr-un

car de

aur

Un om din cetateaFlorentei,care se chemaFilip, s-adus odatd

la Biserica

Bunei

Vestiri

a

Maicii

Domnului.

intru acea

zi tocmai

se citea

din cartea

Faptelor

Apostolilor,

acestecuvinte:

,Fili1te,

apropie-te

;i

te

alipe;te

de

carul

Acesta."

F.

Ap.8,

2r.

El

auzind

aceste

cuvinte

gia

pierdut cunostinta

gi fiind

rdpit avdzttt

inain-

tea

lui un car

de

aur

la carc era

injugatd

o oaie.si

un

leu;

iar

induntrul

carului

gedeaMaica

Domnului

(x.

365).

MINUNEA

23 8

Prin

porunca

Maicii Domnului,

stilpii

unei

Biserici

au

fost

ridicati

de copii

Sfdntul

impdrat

Constantin

cel

Mare,

a zidit

o

bisericd

n cin-

stea

Preacuratei

Fecioare

Maria.

El a adus

la acea

Bisericd nigte

stilpi

foarte

mari

si

grei,

pe

care

mai mulli

oameni

mpreund

nu

puteau nici micar

si-i

migte, dar

sd-i

mai

qi

Lreze

unde trebuia

in

acea

vreme

Maica

Precista

s-aatdtat

unui

zidar

si i-a

zis:

,,la

pruncii

din

gcoald

ca

sI ridici

stilpii

cu ei".

Zidarul

ascultind de

cuvOntul

Maicii Domnului,

a

chemat

copiii

de

la

qcoald.

Astfel

copiii venind

si incercdnd

sd

ridice,

stilpii

s-au fdcut uqori

9i

apucOndu-i

-au aEezat

e

fiecare

la locul

unde trebuia

(x.

zo).

MINUNEA

23 9

Diruind

Maicii

Domnulul

bog[fia

tteciltoare,

Maica Domnului le-a d[ruit bogifie vegnici

lJn

cetdtean in

Roma,

pe

nume

Ioan

Patrichie,

neavdnd

copii

cu femeia sa, a ddruit

toate

avu{iile

sale

Preacuratei

Fecioare

Maria, zidind o bisericd

n Numele

Preasfin{iei

Sale.

Trdind in

continuare

o

viali cucernicl

;i

plinl de

fapte

bune,

mai inainte

de

moartea

lor li s-a

zrdtat

Maica Precista

si le-a

zis:

,,Voi

m-afi

ficut

pe

mine

urogtenitoare

esteavuliile

voastre

cele

plmdntesti.

r96

Protos.

NIC'ODIM

MANDITA

Eu,

tnai

bune si

vesnice

bogltii

voi cere

pentru

voi

de

la Iriul

tneu.

Acum

mergeti,

cdcimiine

vd

vor ducepe

voi ingerii,

a rnai

bune si

liumoase

case"

x.

372).

MINUNEA

24 0

Maica

Domnului

trimite

semn,

zhpadil

in

timpul

verii, pe

locul viitoarei

sale

biserici

MINUNIIE

MAIC'II

DOMN

UIUI

197

, .

stantin

Copronim,

s-a

ndscut

la anul

714

n cet1tea"

onstanti-

nopolului,

din

plrinli

drept-credinciosi,

bogaqi

n averi,

dar

mai

bogafi

in

virtuli.

Mai

inainte

de a

se naste

el,

plrinlii

lui

erau

foarte

intristali

pentru

cd nu

nI;teau

fii. Pentru

aceastl

ei s-au

rugat

foarte

mult

Maicii

Domnului,

in

biserica

din Vlaherne,

sI

le diruiascd

lor odrasll.

Ei au

flglduit

ci orice

vor avea,

fiu sau



Acelasi oan

Patrichie

cu f'emeia

sa,

pe

cind

se aflau in vi,ttd.,

s-au ugat

Maicii

Precistei

ca

si le

arate, ce

sd lac[

cu avutia

krr.

Dupd ndelungate i calde uglciuni adresate ltre Maicapreacu-

ratl,

intr-o

vreme

fbarte

cllduroasl, peste

Muntele

Exevinelui

czr€

r^e fla in

interiorul

zidurikrr

cetrtii, a inceput

a

cdtleazd1t.t-

dd,

atttt

de abundent,

incit

s-a acoperit

cu

troiene.

in noaptea

urnritoarc,

lui Ioan

Patrichie

si f'emeii

ui,'s-a

lardtat

Maica

prc-

cista

care i-a

nclemnat,pentru

ruglciunca

qi

clragostea

or,

sI

zicleascd.

biserici

in cinstea

Sfintiei

Sale, n

acel <lc

n

care vor

atla

z/apada,

dicit

n munte.

Mergincl,

ei au spus

aceastii

vecle-

nie

lui

Lilreriu,

papa

Romei

352

66),

de la

care

primind

binecu-

vlntare,

au

zidit

in

acel

oc,

o

minunati

bisericr,

inchinatd

prea-

sflrrtei si pururea

Fecioarei

Mariz,

Maica ui

Dumnezeu

x.

a7

).

MINUNEA 24I

lfiaica

Domnului

descoperd

si lui

Liberiu,

papa

Romei,

voia

gi dorinta

Sa

in

acea

noapte

in

care

Maica

f)omnului

s-a ardtat

lui

Ioan

Patrichie

si

sotiei

sale, n

acelasi

imp

i

s-'a. rdtat

si lui

Liheriu,

papa

R<rnrei,

punindu-i

cd,

acolo

unde

a cdzut

zdpada,

ste ocul

dorit si

ales

de f)insa,

unde

sr i

se zideascd

bisericr.

Auzind

acestca

e la Maica

Domnului,

Liberiu,

nsotit

de sobor

mare

de

pre<rti

gi

dc multime

de oarneni,

au

mers a

locul

udtat si

fdcind

litanic,

a

sfintit

krcul

uncle

-a idicat

apoi

aceabisericd

i<lritd

le

Dirrsa.

Pentru

zirlirea

acestei

iserici,

oan

patrichie

si-a

cheltuit

k)atfLLvereasa, care isprlvindu-se,a fost sfintitl punandu-i-se

lrranrul

Slanta

Maria

ceaMare

x.374).

M NUNEN

242

Rugindu-se

Maicii

Domnului,

au dobindit

fiu

binecuvintat

care

a

pdtimit

pentru

credintd

Sllrrtul

nrucenic

Stef'an,

umit

cel

,rndr

(7645,

arei

a

pzitimit

l)cntru

cinstirea

Sfintel<lr

c{rane,

ub ?mpziratul

conoclzrst

on-

fiici,

il

vor inchina

slujirii

lui Dumnezeu.

Odinioard

rugindu-se

lui

Dumnezeu

si

Maicii Sale,

noaptea,

s-a atdtatin

vis

Maica

Precista

nconiuratd

de multd

lumind,

care

i-a zis:,,Mergi

cu

pace

cI

vei

na$te iu, dupl

rugdciunea a". Arf.l0;n-

du-se

n acel

timp

in Biserica

din

Vlaherne,

deEteptdndu-se

in

acea usoard"

alipire,

s-a

dus

fericitd

la casa

sa; s,i

n scurt

timp a

zlmislit

in

plntece fiu,

care

la timpul

cuvenit

nlscindu-se,

din

Sfintul

Botez

i-au

pus

numele

$tefan.

Acesta

fdcdndu-se

mtre,

dupdfdgdduinfa

pdrinfilor

gia inchinatvia+d

lui

Dumnezeu

ntru

petrecere

clluglreascd

qi

la timpul

cuvenit

gi-avlrsat

Ei

singele,

pentru

apdrarea

dreptei-credinqe

i a Sfintelor

Icoane

6.

37D.

MINUNEA

24 3

Maica Domnului

ardtdndu-se,

prin

tabloul

iudeclfii

. atrage la poclinti Pe un tdnilr

Fericitul

Dositei

;i-a

petrecut

primii

ani ai

vielii sale,

ntr-un

chip

cu

totul

lumesc

Ei

ntr-o

ignoranlI

profundd

de

adevlrurile

creEtinismului.

Fiindcd

auzise

vorbindu-se

mult despre

Ierusa-

lim, cdldtori

acolo

numai de

pldcere.Dar milostivirea

lui Dumne-

zggil agtepta

acolo.

Ea se

servi spre

a-l

nduplecz-la'

pocdinld",

e

unaablou

ce

reprezenta

jtdecata

Ei

muncile

iadului,

zrtgtdvit

pe

un

perete

al unei

biserici

din

Ghetsimani.

n

timp

ce el

privea

gi

se mira

de cele

vdzute,

deodatd

apdru

o

Femeie

mbtd"catd n

veE-

minte scumpe,

care

stind

lingil dinsul

a inceput

a-l invlfa

cu'

blindele,

ce munci

primesc

oamenii,

pentru

fiecare

pilca/' pe

care l fac. Dositei a zis cltre Dinsa: ,,ScumpIDoamni, dar cine

at

vrel sI se

izbdveascd

de

aceste

munci,

ce sd

fzcd?" La cate

Dinsa i-a

rlspuns:

,,Postegte,

e&9il'te,

i

binele

cit

poli

gi te vei

izbdvi

de

munci",

si acegtea

zicind,

s-a

ficut ne'{Vzutd'.

Aceastl

DoamnI a

fost Preabinecuvintatz

Fecioarl

Matia, Maica

ui Dum-

nezeu.

Dositei

luind

aceste

cuvinte

in inima lui

sia fuidreptat

viata,

a intratin

monahism,

urcind

cu

mare

nevoinfl

pe

treptele

f

18 Pr"tt".NICO

sfinteniei,

zblvindu-qi

sufletul

de

muncile

adului,

asa cum l-a

indemnat

Preasfhnta

Maici

(x.

380).

MINUNEA

24 4

Maica

Precista

promite

slavl vesnicd

celor

ce

se nevoiesc

in

bine

Avva

Evstratie

de la

Gemrod,

fiind

in

bisericl

cu tofi

cdllgd,-

MINUNITE

MAICII

DOMNALUI

199

MINUNEA

24 7

Maica

Domnului

se aratd,

cu

fald

mdnioasi,

Ieromonahului

Ioanichie

Ieromonahul

oanichie,

ntr-o

ioi

noaptea

previneri,

a

vilztrt

in

vis

pe

MaicaPrecista,

mbrdcatd u

ve;minte

negre,.apoi

auzit

glasul

ei

rostind,

astfel:

azis

cdtre'

mine,

voi cinta cu



rii,

la

slujba

Utreniei, pe

cind

se rugau

lui

Dumnezeu,

i

s-aard"-

tat lor

Maica

Precista,

crre

a

pogordt

asupra

lor

o

coroani

cu

ldntisor de aur. Pe coroanderau scrise acestecuvinte: ,,Milui-te-

voi

o, Preacuvioase "

Dupd

zceea

Precista

a zis

cu

glas

are:

,,pre-

cum

sunt

eu acum

n

slavi,

agaveti

fi cu

mine

in veci"

(x.

3sl).

MINUNEA

24 5

Maica

Domnului

indeamni

pe

Avva

Evstratie

la nevointi

si

osteneal[

cu smeritl

intelepciune

Odinioari

Avva

Estratie

s-a vdzut

in

vis,

ca si

cum

ar fi fost

rugf,ndu-se

a

Betleem.

Aici

i

s-a, rdtat

ui

Maica

precista,

imbri-

c td,in

yeEmdnt

de atlas

si zicindu-i:

,,Cei

ce

s-au epidat

de lume

pentru

lmpdrdlia

lui Dumnezeu,

cu nevointd,

cu osteneali

si cu

smeritd

inlelepciune,

intru

tilcerc

se

cade lor sd slujeascd ui

Dumnezeu,

pentru

ca la

vedere

sI

primeasci

bucuriile

lui Dum-

nezeu"

x.

384).

MINUNEA

24 6

Itlaica

Domnului

aritindu-se,

s-a mprimat

urma

pasilor

ei in

stinci

C

Un om

smerit, pe

nume

Ioan

cel

descult,

din satul

pogai,

a

vdzvt

o

datd"

e

Maica

Precista

stdnd

pe

o

stancd,

ar

in apropi

erea

ei

se

afla si

un

pustnic

care

locuia

intr-o

chilie

sipati

in

acea

stdncd,.

cel pustnic

a spus

ui Ioan

descultul

si

copiilor

care

plEteau

oile in

acel

munte,

cum Preasfinta

N,XscItoare

e

Dum-

nezeu stind pe aceast0ncI, au rdmas imprimate in piatrd, ur-

nrele pasilor

sfintiei

sale,

n

care

intotdeauna

se

aflr

apd,

curatd,,

cu care

apd" e

tdmrduiesc

tot

f'elul

de boli.

pe

aceastd,

tincr

s-a

zidit

o Bisericd

Albd,

iar

ldngd.

isericd

bste

o rndndstire

mare in-

conjuratl

peste

tot

cu ziduri,

carc

ndndstire

se cheamd:

,pogaia

Volischi",

n tara

cdzdceascd.

a

Volischi,

satul

pogaiul

(x.

390).

,ingerul

Ei

bucurie

minunile

Ei". Auzind

acestea,Ioanichie

cdzut

u

frun-

tea

la

pImaflu

gi

phngnnd

a

zis:

,,Doamna

mea,

milostiveqte-te

spremine ti'cllosulgi pdcdtosul". cestea icind s-adegteptat.

Lltddaltd",

e

cind

locuia n

Liov,

ntr-o vineri dimineafd.

n

ceasul

al treilea

din

zi, a"Lvut

o altd

vedenie;

se icea cd'

e fild"

intr-o bisericl,

in care

lcoana

Preacuratei

Fecioare

Matia cduta

asupra

ui cu ochi

mdnioEi.

Mai

pe

urmd

chipul

Precistei

a in-

ceput

a se

miqca

i ridic0ndu-se

reasfinta

Nlscdtoate

de Dum-

nezel. a

zburatde

la

perete

cL o

pasdre

asupra

ui

Ioanichie,

zt

el de

fricd a cdztrt

u

falala

pdmint,

inaintea

Preasfintei

Ndscd-

tozrei de

Dumnezeu

i

zdcaa u m0inile

crucis.

Apoi, de

spaiml

Ioanichie

strigat

cu

glas

asa

de

mare,

ncOt -ades,teptat

e

sine

insusi

si s-a

pomenit

cuprins

de

mare

rici

qi

cutremur

x.393).

MINUNEA

248

Maica Domnului

miiloceste

pentru

neamul

omenesc

in

7aru

useascl,

n

cetatea

Rohatchi,

un

preot

cdlugdr,

pe

nume saia, a vdzut

n

vis

pe'Precista t0nd

pe

nori

;i

cu lacrimi

rug0ndulse

Fiului sIu

pentru

neamul

omenesc;

ar Arhanghelul

Gav-riil

inea

un

pahar in mina sa

gi in

pthar

erau

adunate

lacrimilePreasfintei

Nlscltoarei

de

Dumnezeu.

ot

n

acel

imp

a vilzlt Cerul deschis,

ar

in Cer

Eedea

Hristos

pe

scaunulSdu,

apoi

s-a

auzit

glas

de

la Hristos,

zicitrd citre

Maica Sa:

,Auzitd'

este ugiciunea

Ta,Maica

Mea"

x.

396).

MINUNEA24 9

Pfin ariltare

cereasci

a

fost chemat

la cilugirie

si Arhierie

in

lara

ruseascl,

n

linutul

Livovului,

aflindu-se

a

mogia

sa

in

Dinchila,

AdamJelivorschi

vilznt

in

vis ceruldeschis

i

n

cer

lumini

mare;

ar in

acea umind,

a vdzut

pe

Sfinta

Treime:

Tatill,

Fiul

si

Duhul

sfint;

iar

de-a

dreapta

a vdzutpe

Maica

pre-

cista.

Dupr

acea

edere,

dam

elivorschi

-a

icut

celuger

i

pen-

tru

viata

lui

imbundtil+itd,,

fost

ales

episcop

al Azov"ului'

i

s-a

numit

Atanasie x.

405).

MINUNEA

25 0

pentru

viata

lui

imbundtntiffi.

MINUNITE

MAICII DOMNUIUI

201

care

este

ntemeiatspre

lauda

Ei

cinstea

Sfdnt NumeluiLui in

veci.

Pe ine

Maicadulcelui

meu Hristos,

ca

pe

ceea e ai cdqtigat

multd

indrdzneald"

ilffe Dinsul,

rugdtoare

e

punem

nainte noi

robii

Tii, ci

tu eqti uturor

nldejde de

mOntuire

i

adlpostire".

Agase

ruga gi canonulcel

de mulfumiti,

adicdAcatistulPrea-

curatei

cintindu-l, a

gezut ufin

sd se odihneascl.

ar ucenicului



a fost

chemat

a

preotie

O"

nfaica

omnului

Andrei,

mai pe

-r,rrmd

piscop

l Fezulanului,

in

tineretile

ui

p€trecea viatd plinr de faptebune.pentru lucrul Llesta, fost

chemat

a

preotie.

cind

a

slujit pentru

prima

dati

sfinta

Litur-

ghie,

s'a

ardtat

ui

Maica

Domnului

cu

o

ceatr

mare

de ingeri

si

i-a

zis:

,sluga

mea

esti

u,

eu

te-am

alespe

tine

sprepreoqie

Ei

prin

tine

md

voi

sldvi

eu".

Acestea

zicdnd,

s-a

fdiut

ievdzutd,.

cele

zise

de

Maica

Domnului

s-au

mplinit

intocmai x.

408).

MINUNEA

251

Maica

Domnului

sfrtuieste

pe

Sfintul

Vasile

sd

se

infu?rneze

e

la

orice

bluturl

odinioari,

Preasfinta

Niscdtoare

de

Dumne

eu,

ardtandu-se

sfdntului

vasilecelMare, -a zis:,,'De-tistevoia 54-1iiu prieten

si

sr-fi

fiu

ajutitoare

n

toate

nevoile

ale,

ascultindu-te

e

tine

ori

de

cite

ori

te

vei

ruga,

asd-te

e

biutura.vinului

gi

de toati

biutura

qi

asa

mr

vei

avea e

mine

grabnic

ajutdtoare,,.

fo.ntul

Yasile primind,

aceastd

orunci

de la

Maica'precista,

n-a

mai

bdut

vin gi

nici

.o altd

biuturd,

pind,

a

moartea

u.

si

as,-

s-a"

fdcut

prieten

Maicii

Domnului

gi

a

primit

ajutor

de

la'oansa

n

multe

nevoi

si

trebuinte

x.

410).

MINUNEA

25 2

Preasfinta

Ndscitoare

de

Dumnezeu

,

s-a

ardtat

aievea

Sfintului

Serghie,

mingdindu_l

Preafericitul drinte

stind

oarecind

noaptea

a

obisnuita

sa

pravild,,

naintea

Sfintei

coane

a

preacurat.i

ttlui&i

ui

oumne_

zeu

si

adeseori

dutind

a

Dlnsa,

zicea:,,preacuratr

aica

Hris-

tosului

meu,

Aprrdtoarea

qi

tare

ajutdtoarea

eamului

omenesc,

fii

noud

nevrednicilor

miilocito^re,

pururea

rugindu-t€

Fiului

Tdu

si

Dumnezeului

ostru,

ca

sr

caute

spre

ocul

acesta

fdnt,

sdu

care se

numea

Mihail, -a zis:,,Fiule,

ii treazgi

privegheazd,

de

vreme ce, o cercetare

minunatl

si

de

spaiml ni se va face

noud n ceasulLcesta". cestea rdind el, ndatd s-n Luzitun glas

care

a

zis:

,,latd,

Pteacurata

vine", iar sfintul auzind Lcestea,

degrab

s-asculat

rdnd si iasl din chilie

si iati.o luminl mare,

strllucind

mai

mult

decit

soarele, luminat

pe'Sfintul.

Atunci

indatd,a vdzut

pe

Preasfinta Nlscdtoaret de

Dumnezeu,nsotitl

de doi

Apostoli,

Petru si loan, care ntru

negrditd,lumind

trllu-

cea.Cum a

vilzut-oSf0ntul,a cdzutcu

fata a

pdmdnt,

neputind

suferi acea

umind"

pteasttdlucitoare.

Atunci Preacutata

cu ale

sale miini

s-a atins

de

Sfintul, zicOndu-i:

,Nu

e

spd.imdnta le-

sul

meu, atd,am venit sI te cercetez, dci

s-aauzit rugdciunea

a

pentru

ucenicii

ii,

pentru

care u te

rogi.

Si

pentru

ocasul

du

sI nu te mai mihneqti,clci de acumcu toateva fi indestulat, u

numai c2;t ei fi tu

in

virla aceasta, i,

Ei

dupd ducerea

a cdffe

Domnul,nedepdrtatl

voi fi

de

la locagul du, dindu-i

celede tre-

buinld nelipsit,

pdzindn-l

si

acoperindu-1".

cesteazicind,

s-a

fdcut

nevIzutd,.Iafi" f0ntul a

ntru

uimirea

minlii

aflindu-sede

fricd

gi

de cutremurera cuprins.

Dupi

pufin

timp venindu-qi

n

sine, a af.lat

pe

ucenicul sIu, ca un mort

zdcind

de

fricd gi

l-a

ridicat, ar

el ainceput

a se aruncalapicioareleStare{ului, icin-

du-i:

,,Spune-mi,

lrinte,

pentru

Domnul,

ce eta Lceastd"

edenie

minunatdgi

strllucitI, de

vreme

ce

pufin

a

fost

de nu s-a

desplr-

fit

duhul

meu

de

trupeasca egilturd". Iar Sfintul se

bucura cu

sufletul si strllucea fap lui de aceanegrditdbucurie si nu putea

nimic

altceva

sI

griiascl,

filrd"numai Lceasta:

,AsteaptI,

iule,

fiindcl

duhul

meu remurtr ntru mine de aceastd.edenie

minu-

n^td".

Si minundndu-se

tdtea

dcand.Apoi dupd

pufinl

vreme,

a

zis

ucenicului Iu:

,,Fiule,

heaml a mine

pe

Isaac

i

pe

Simeon".

$i

venind

ei,

e-au

pus oate

pe

rind, cum

a vdzut

pe

Preacurata

Ndscltoarea

e

Dumnezeu

u

Apostolii

gi

ce

i-a

zis lui. Acestea

202

Protos. NICODIM

MANDfTA

artzind

ei, se

umpleau

de bucurie

si de vesel ie si

toti impreuni

au cdntat

Paraclisul

Maicii

Domnului.

Apoi

Sfintul a

petrecut

toatd, no{aptea,

ceea" ard,

de somn,

socotind

cu mintea

pentru

milostiva

cercetare

a

Stipinei

celei Preacurate,

cdreia ie

prea-

cinstirea n vecii

vecilor.

Amin

MINUNEA

25 3


203

inalt se afla

lcoanaMaicii Preacurate

avind

pq

cap

cununi

im-

pdrilteascd.

nul dintre cruciafi

ntinzindu-qi arcul

siu, a

wut

sd

aruncesilgeata

n chipul Maicii

Domnuluide

pe

Icoanl. Dar mai

inainte de a slobozi el

sdgeata, rcul

lui s-a rint in

mai multe

bucifele,

c

re Ltr ovit

pe

mai

mulli

dintre

ei. Ydz?;nd

i lucrul

acestl,

s-au iit de

fapta or, aducindu-gi

minte cI

qi

ei sunt cres-



Nlaica

Domnului

salveazd.

prin

Sfintalcoand,

pe pictorul

ce era sd

se

pribuseasci

in

lara

Flandrei,

un

pictor

evlavios

picta

icoana

Maicii

Precis-

tei,

pe

cit

putea

mai frumos;

iar

pe

cliletenia

diavolilor, cum

putea

mai

ur0t.

Odinioard i

s-a ardtat lui

duhul cel

necurat

;i

s-a

ldudat

cu mare m2nie,

cd-l va

pedepsi

de

rra

mai zugrdvi

chipul

lui

atit de urit. Pictorul

din acel ceas

si mai mult

s-a ndemnat

a

supdra

pe

duhul cel rdu prin

acest ucru. ntr-una

din zile,

pe

cind

picta

lalucrarea

unei

biserici si

se afla sus

pe

scheli, avea

de executat

chipul

Maicii Domnului

cu Dumnezeiescul

Prunc in

brate.

El lucra cu

multd rdvnd

si dragoste,

cdutind

sI redea

Chi

pului

Sf0nt, cele

mai nobile

si

pldcute

trlsdturi;

iar

pe

mai,ma-

rele

diavolilor

din contrd, l-a

pictat

c?;t

s-a

putut

mai monstruos,

sub

picioarele

Sfinfiei

Sale.Pe cdnd lucra

la

terminarea

acestei

icoane,

aflindu-se

sus

pe

scheld,

deodatd",

in ispitl

diavoleascl,

s-a

pornit

in

bisericd

un

vifor

mare,

care -a

surpat

toatd scheld-

fia

de sub el, fiind

in

pericol

sd

se

prdbuseascd.

ilzind

pericolul

in care

se afld, mai inainte

de a cddea,

a strigat

cu

glas

rnare

cdtre

Maica Domnului

sll salveze in

acea

clipi, chipul

Ei

din

icoand,

a intins

mina si l-a

sus{inut

pe

pictor, pind,

ce oamenii

au

venit

in

ajutorul

lui. Astfel,

intervenind grabnic,

Maica

Domnului

sal-

veazd"

e la moarte

sigurd

pe

robul

Ei, clte, ca

drept multumire

a lucrat

cu si mai

multi

dragoste qi

r0vnd la impodobirea

bise-

ricii

cu Chipuri

Sfinte

6.235).

MINUNEA

25 4

Maica

Domnului

igi

aplri biserica

si

Icoana

Sa, de

profanatorii

cruciati

Pe vremea

cind cruciafii

au

cucerit cetltel

Tdrnovei,

din Bul-

garia,

prldind-o

si

arzind-o,

o ceatir

dintre

ei a intrat

si intr-o

bisericd

ce era inchinatd

Maicii Domnului.

Aici pe

un loc mai

tini,

dar

crre a\

flcut

o

faptd,

pe

care

si

pdgOnii

e em sil

o facd.

Speriali

de aceasta,

u ldsat biserica Precistei

n

pace

neluind

nimic, ba incd" u dat Eide la s ine multe daruri. (Reamintiree a

actiuneacruciatilor

n lupta cu oani{iu, mpiratul

romdno-bulgat).

x.239)

MINUNEA 255

Maica Domnului se aratd.

si

vesteqtemoartea

profanatorului

Sfintei sale

lcoane

Un om

ce se chema Constantin,

a atvnclt in chipul Maicii

Precistei,cu o

piatrd

pe

care doborindu-L,l-a

sfdrdmat

qi

cdlcat

cu

picioarele.

DupI

aceastd

aptd cumplitd,

noaptea

s-a ariltat

lui in vis MaicaDomnului, care

-a zis:

,$[u

ce rdu mare ai fIcut,

dar

asel

iu

ce

l-ai flcut Chipului meu, se

va

intoarce asupra

-gpului

tlu".

Tocmalin aceanoapte a

nlvillit

o oastede

saraci-

ni gi unul dintre ei fiind in gan a luat o piatrd qi a aruncat cu

ea n Constantin.

olitura

a fost atit de

puternici,

incit i-a

sfdrd-

4pgt.fat4

lcapul,

din care cauzd"

dzind a murit

pe

loc. Astfel s-

a implinit cuv0ntul

Maicii Domnului ce-i

prevestea ieirea

gi

vrdjmaqulEi

gi-a

primit

rdsplatacuveniti

(x.240).

MINUNEA

256

Maica Domnului

indeamnl

pe

Ioan

Cucuzel a-i cdnta

aude,

gi-i diruiegte un ban

de aur

in marca

qi

ntiia cetutea lui lustinian,

numiti Dirahion,

era

un tinir orfan de

tatd,,

e

care maml

lui, ca

o

femeie

drept-cre-

dincioasd i ubitoarede Dumnezev e erl,l-a dat sil nvefeSfin-

tele CIrli. Si era el

foarte

degtept

cu mintea;

du

mai

ales iind

u.n

bun

;i

inzestrat cOntlre , to+i

l ldudau, zicindu-i:

,CuQuzel"

(cel

cu

glas

ngeresc).

in

vremea

aceel,

dupd

cum

era

obignuinld

pe

la

curfile

im-

pIrIte;ti

totdeauna,ca sd. aute

pe

tinerii cei mai bine

grditori

si

cu voce frumoasl, afl2rnd

Ei

pe

Cucu

el, -au

trimis la

Ecoala

2O4

Protos.

NIG)DIM

MANDITA

imprrdteascr,

sr

lnye{e

gtiinpa

cea

muziceascd.

adicd,

saltichia)

pini

ce

se

va

face

desivirsit

intru

ddns

a.

El,

ca

unul

ce

era

din

fire,

isteg

a

minte

si

ingelept,

n puflnr

-r"..

i

lnvapt

toata

qtiinfa,

pentru

care

lucru

imparatul

iubindu-l

foarte

mult,

voia

sr-l

insoare

;i

sr-i

dea

bogate

daruri.

Dupr

o

vreme

inst

vdzind

el-ci

tofi

boierii

il

rgspectau,

a

si

implritu

care

i

ardta

o

deo-

sebitr

MINUNIIE MAICII DOMNUTUI

205

mult

gi esinddin

peEteril

vilzut

o

priveliqte

ne mai nchipuiti:

un cioban

cintind, iar caprele

uitindu-se la d2nsul,

stind locu-

lui, nepdscind

qi

ascultind, ca

si

cum

s-ar i inspdimintat

Ei

bucu.

rat totodatd", e

aceacintare

ingereascl

qi

nu omeneascl.

Acestea

dzAndu-le

ustnicul,

-a

oborit laLawil;i a

vestit

egu-

menului,

careindatd

rimiland dupd

el, l-au adus

si intrebdnduJ,



dragoste

pentru

cdntareaiui

cia

cu

murt

meste;ug

muzi-

cesc

executatr

si

pentru

glasul

ui

cel

minunat,

se nirista-foarte,

temdndu-se

a nu cumvapentru slavaaceea remelnicr sd se

pdgubeascd

e

bucuria

cea

cereasci.

Acestea

indind

el,

cdura

vreme

cu

prilej

ca

sd

se

ducd

din

iume.

In

zilele

acelea

-a

ntimplat

cd,

a venit

la

curteaimpdrdteascd

cu

oarecare

reburi,

egumenul

Lavrei

celer'

mari

din

sfintul

Munte

al

Athonului,

pe

care

cu

bine

desrvirgindu-le,

-a

ntors

a

mdnistirea

sa.

cu

acea

ocazie

dzind

cucuzel

buna'podo

abd.

u_

hovniceascr

egumenului

um

Ei

viata

sa

cea

ngerea

scd,,

repd-

dat

hainele

sale

cele

de

mrtase,

-a

hbrd.atn"naiie

de

pdi

gi

luind

in

m2ini

toiag

de

lucrdtor,

s-a

dus

a

sfOntul

Munte.

Ajun-

gindlaLavrd,l-a

intrebat

portarul,

de

unde

este,

cL

cautd

si

ce

fel

de gtiinld are? ar el a rdspuns: ,Sunt ioband" ;;;;ri;;;

doresc

i

md

fac

monah ,,

- -- '-

De

aceasta

ngtiintdndu-se

rin

portar

egumenul,

-a

bucurat,

cdci

avea

nevoie

de

aserirenea

m.

Si

cercetlndu-l

pe

el

cdlugrrii,

.

in

scurtr

vreme

-au

frcut

monah

si

a fost

trimis

prin

pustie

1in

munli)

ca

sd

pascd"

lapii.

Grsind

cucuzel

iniqtea

p"

."..

demult

o

dorea,

a

primit

cu

bucurie

si

frcea

ascultarea

LceLSta

ilrd,

d,e

lenevire

si

rugindu-se

neincetat

ui

Dumnezeu.

Iar

imprratul

supdrindu-se

oarte

murt pentru

ripsa

ui,

a

trimis

oameni

ca

sxl

cauteprin

toate ocurile,

cetrtile,

pustiile

si

mdnrstirile.

$i

ducdndu-se

rimisii

gi

la

Athos,

Lv'cercetat

rin

, toate prrtile, dar nu l-au putut cunoagte,iind imbr ii), ,"haine

ye_chi

i

rupte.

ntr-una

din

zile,pdscind

cucuzer.uprlr.

pe

vir-

ful

unui

munte

nalt,

s-a

uitat

intr-o

pafie

si

in

alta,

ca

sii

se

n-

credinteze

acr

nu

este

cineva

prin

apropiere,

i

nevdzdnd,

e

nimeni

a

inceput

a

cinta

cu

rnuli

megtcgug

durie

cdntarc

xrcil-

tuitd

gi

cu

multd

umilintr.

un

pustnic

oar6care

nsi,

care

ocuia

furtr

-r

cstcri

di'

apropiere

auiind

acea

cintare,

s-a

mirat

foarte

i-a zis,,Te

ur

pe

tine cu numele

ui Dumnezeu, d-mispui adevi-

rul;

tu

eEti oan Cucuzel, el

asadp mult cilutatde

mplratul?"

lnr

el cdzdnda picioareleegumenului, u lacrimi in ochi a rdspuns:

,Eu

sunt,

plcltosul

si nevrednicul ob al Sfinflei tale. nsi mI

rog

foarte, ca

sI

mI la;i tot

in

aceastd

scultare

pe

care miai dat-o

de

a inceput,ca sd

pasc

caprele;

i

sd nu aude mpZratu lcdsunt

aici, cilci

md"va lua cu sila de

la acest iman al mintuirii".

Egumenul

-a dspuns:

,Sd

u te

figrijegtide acestea,, fiul meu,

numai sn faci ascultare; ei

rdmdne a chilia ce {i voi

da aici

in

mindstire, ar eu mI

voi

duce

a impdratul sd-l og sd e ierte".

$i

ducindu-se

egumenul

a

curtea

mplrlteascd, a cdzttt a

picioa-

rele mpdratului,

zicind:,,Mi

smeresc

i

mI rog stlpinirii

Ei

mpl-

rdliei tale,stlpine, sd-midlruiegti un

om

pentru

sufleteascaui

mihnire; gi dacl @vafi suplratcu ceva, u mI rog si-l ierti". ar

impdratul ntrebOnd e numele

aceluiom, egumenul-a rispuns:

,,Dacd"

u-mi

vei

da

n

scris

milostivirea,nu

fil

pot

spune". mpl-

ratul

poruncind

sI

i

se

acd

scrisoare upd

cum se cerea,a iscd-

lit-o. Atunci egumenul a

inceput a-i

povesti

despre monahul

Cucuzel u de-amdnuntuloate.Si auzind

mplratul,

pe

cit s-a

bucurat,

pe

atit s-a

gi

ntristat. Adicd s-abucurat cind a atzit c il

a fost atdt de

evlavios nc?lta imbrdcat

,,chipul

ngeresc",ur0nd

toatl

desfltlrea

trupeascl

si

lumeascI

Ei

s-a

ntristat cd,

a dat

inscris

darul

lui

gi

acum

nu mai

putea

sI-l tlgdduiascl.

nsi

egu-

menul a mbl2nzit cu cuvlnte mdngiietoare

nima lui,

apoi mulgu-

mindu-i si luindu-qi ziud, und s-adus a mlndstirea ui ;i a poves-

tit

tuturor

fralilor cele dcute.A rdmas

minunatul

Ioan nesuplrat

de imptrratulcel

plmdntescgi

a slujit

numai

Celui ceresc, dn-

tdndu-Lgi

Huddndu-L

e

Ddnsul ird

lenevire, n fiecare zi.

DupI

cele

ardtatemai

sus,

uind

el binecuvintare

de la

pro-

iestosul,

a zidit o chilie

;i

o

bisericl

in cinstea Sfinlilor Arhan,

gheli,

n afafi,

de

curtea

mlnlstirii,

pentru

ca sd aibd unde se

206

Protos.

NIC)DIM

MANDryA

linisti

t

lalte

sirbitori

nu

lipsea

o.

ra

trun

i

dreaptnu

ir.ri.ii

cerei

mari,

ci

cinta

totdeauna

ui.

Dumnezeu,

u

dragoste

,J.u

u-ilirrta.

odatd'

n

sdmbdta

Acatistului,

inrind"er

singur

','"i#rar_

guintr

stihirile

si

canonul

preasfintei

de

Dumnezeu

dscrtoarei

dupr

obicei

si

de

osteneard

dormind

p"fiq;;;;irr'pi.iour"

in

strana

sa,

s-a

atdtatpr,eaantata,

are

i

zit,,,nucura-t"jroane,

iul

MINUNILE MAICII DOMNUIUI 20 7

citeau

slujbade obste

gi

tocmai dupd vecerniemincat

-

o datil

in

zi

-

dupl

rinduiala viefii celeimonahicegti..Fiindclcestea u

le

putea

face acelnou incepltor, i-a

poruncit

si se nevoiascl n

mdndstire,

dupl

putere

gi

si

posteascd

n fiecare zi

pdnd,

e se

adunl

fralii, ca sI rn'anince mpreunl cu dinqii dupl rdnduiall.

insd el nici mlcar

porunca

Lceusta

u

o

pilzea,

i minca in chitia

sa,

el

de

fel de minclruri

pe

care le aduceauudeniile ui. Aceas-



meu;

cantd-mi

mie

totdeauna,

Ei

nu

te

voi

uita

pe

tine;.

si

zic^nd

acestea.

-a

dat

un

garben

de

aur.

rar

indatd

olqt.pianou-se

din

somn,a afrat (orminune )n mdna sL ceadreapteibanurcel de

aur.

Pentru

care

umprdndu-se

e

multr

roesetie,-lu

uJrni

de

bu_

curie

a

multumit

qi

a

binecuvintat

pe

Maica

ui

oumne

zeu,

ard,

galbenul

a.celal-a

rruit

bisericii,

n'care

se.sdvdrgeau

semenea

mari

minuni.

.

^

?i"

acel

imp

n-a

ipsit

niciodatd

din

strana

cea

dreapta,

in-

land

cu

osirdie

Ei

bineiuvdntind

frrd

goviir"

p"

oo,,-ur.

pentru

Lceasta,

e

multr.ost::::]:

i;u

pltjg3it^u"

i.iorJiffi"u

din

et

o

materie

rdu

mirositoafe.

n;d

sapan

a

cea.

totputern

cd,

_a

vindecat,

ca

;i

pe

roan^Damaschin,

d"ci

rdtindu_ise

ui

i_a

zis:

,,Fii

de

acum

srnrtos",.indatd,

primit

vindecare

deiavarsita;

e

care,

mullumind Maicii ui Dumne err, trrit in deprind sdndtateplna^la

sfirsit,

n

posruri,

privegheri

gi

faptb

;;;:;;;;"ind

mai

ales

ntru

multl

smerenie.

inwednicindu-se

i

de

darul

de

a-si

unoaste

ai

dinainte

sf'r-

situl,

a

chemat

a

sine

pe

totj

fra+ii

gi

rugnndu_r.

"rrt*

;,;_""'fr_

runcit

sr-l

ngroape

n

casa

riniilor

Arlangher

i

,ii

"iir?i

de

el.

l_l..rr1i-u."tutat

n pace,

dihnindu-se

n

Iisus

Hristos

Domnur

os-

tru,

Cdruia

se

cuvine

toatd.

lava,

n

veci.

Amin

(M.

M.

D.

;:;;;:

Ntaicao"-"r,rl1llnXT,?t"?5" ,parn"cereasci

"

gi

le

stergea

sudoarea

ostenitorilor

PevremeaSfintului sava, iind inLavrarui

murti

cdlugdri

m_

bunltififi,

care

slujeau

Domnului,

_u

au,

qi

un

boier,

om

bogat

si

de

neam

ales,

a

sI

se

acl

n'orruh,

pe

c.are

fdntui

_aprimit

cu,bucurie.

fi

fiindcr

nu

era

nvalai

cu_osteneala,

r

chivernisea,

neldsindu-l

d

se

dyf

cu

c9'{ i'fra1i

la

ru.rariil

cJe'grete

ate

pdmintului,

unde

se

ucra

pind,la

ar

noudrea

eas,

ind

veneau.

ta deEio

gtia

Sfantul, otugi ca unui

lrou-iircepltor,

a sdnu se ul-

bure,

nu-i zicea imic,ci numai uga

pe

Dumnezeua

sd-l

ndrepteze.

SosindprazniculPreasfinteiNlscitoarei de Dumnezeu, el din

zila de 15 a

lunii

august, n dimineall cel de dinaintea

prdznu-

irii, a spusSftntul frafilor care rebuiausd

plece

a ascultare,a

munca dmpului, dse ntoarcdlamlnlstire in ceasul l nouilea,

pentru

ca sd" Onte ecernia. ar noului incepdtor

de

asemenea

i-a spussd se ducd a vecernien bisericd,

upl

ce oli

pdrinfii

gi

fratii vor fi adunati si sI cinte;

qi

ceeace va vedea si auzi

sd-i

spunl

Ei

ui, in urmI. Astfels-a';i dcut.

L

DupI ce s-auadunat

pdringii qi

fratii

a vdzutnoul incepdtor o

minunatdvedenie,nuin vis

dormind,

ci in stare

reuzi

sianume:

O

preafrumoasi

emeiestind in mijlocul a

doi

ingeri,

strllucind

mai mult decit soareleqiun inger

linea

n miini un potir plin cu

pOine

cereasci,

ar

celdlalto maramd" ublire. Iar acea rumoastr

femeie,

re erlPreasratx StIpinI,

line

o lingurilI de aur si

du-

cindu-se

pe

rind,

la fiecare rate,dupl ce ngerul cu maramaster-

gea

aga ui de sudoare

Ei

se nchina Preasfintei,Ea cu lingurifa

dddea iecdruia

piine

cereascd, in

potir.

Acestea izindule

noul

incepltor

gi minun0ndu-se,-aapropiat oind

sI se nvredniceas-

cI

si

el unui asemenea ar insi nu i s-a mplinit

dorinfa,

deoare-

ce

nici ingerul nu l-a sters cu mara;ma",ici Preasfdnta u l-a

m-

pdrtd;it,

ci i-a zis ui:

,,Piinea

Lce staeste

nsuqi rupul Fiului

Meu

gi

Dumnezeu

;i

o

primesc

numai acei carese curltesc n

fiecare

zi

cu

post pind

searun ceasulLcesta,Iar

u carenu

postesti,

um

vei

putea

sd te

impirtlqegti

cu

piine

cL LceLSta?"

lspuns-a

el,

zicdnd,i

,Milcar

sd"

mil

Eteargd"

i

pe

mine

ingerul

ct maraml Lceea

sfintitd".

,DLcd

oieEtisd te

gteargd

u

mltlma.,

sI te

ostenesti

qi

tu

ca aceEtia. or li

s-a

gters

sudoarea

iindci

au fost asudagi

de

ostenealil,

.ar

pe

tine de caresudoare I te steargl?"

208

Protos.

NICODIM

MANDTTI

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

209

Acestea

uzind"

l

s-a ngrozit

si

alergind

a

egumenul

a zis:

,,Ydzut-a-ti

are

vedeniape

ctre

unvdzut-o

eu nevrednicul?"

fin-

tul

ia rtrspuns:

,,Aceea

ce ai

vdzut

a fbst

spre

ndreptarea

a. Toli

fralii

sunt ncredinpfi

cr

preasfinta,ii

sfinteste

ca e fie

vrednici

a se mprrtrsi

cu Dumnezeiegtile

aine

a

toate

praznicile".

Din

acea reme

a inceput

a se

osteni

si

mai

mult gi

a

minca

si mai

pulin.

si aga

n

fericita

ascultare

firsindu-se,

-a nvrednicit

de

rut

*"rtu

care

Eade

mpreunl

cu

tine

9i

pentru ce

acum

i

inchi-

nati?,,

reasffinia

-a

riJpuns:

,,Acesta

ste

oan

Evanghelistul,

iul

meu

cel

dlruit

de

StIpanul

cdnd

era

pe

cfuce.

$i

sI

nu

te

miri cI

ne-am

nchinat

lui

Dumnezeu,

entru ci

totdeauna

cind

voi oa-

menii

cintatiaici

pe

plmint

laude

9i

slavoslovii

Sfintei

Treimi;i

noi

cei

din

implrltia

cereasci

ne

nchindm

9i

mpreund

ne

bucu-

rim

pentru slava

ce?-

nfe

cu

cuviin tr

qi dupl

datorie

se

dI Prea-



fericirea

cea

cereascl.

min (M.

M.

D.d.

Neamr

5).

MINUNEA258

Frafii

certati,

impicati

de

Maica

Domnului

intr-o

chinovie,

din indemnzrea,

iavolului.

s-au

certat

doi

frati.

unul

ca

un

imbundtdtit

gi

drept-credincios

e

era, l

iertase

pe

celdlalt

i

se ruga pentru

sufletul

ui,

fe

cdnd

acesta

e

min-

drea si

spunind

egumenului

minciuni,

a iis

ci tovardsul

ui

ar fi

frcut

un

pdcatde

rugine.

De

acezsta

u0nd

cunostintd

monahul

cel

cucernic,'s-a

0hnit

foarte

si s-a

usinat,

neputdnd

d

sufere

o

clevetire

ca

aceel.

nsd

neavdnd

n

oameni

nade;de,

i la

Atot-

puternicul

Dumnezeu

i

la Preacarata

ui

Maicd,

a alergat

a

da-

rul

lor

ca sd-i

aiute,pentru

ca sd

nu

se rusineze

e fratii

szi.

Intr-o dimineafd,c0ndse cinta utrenia, vdzupe clevetitorul

sdust0nd

n

strand

cu

nerusin

lre,

proupe

e el,

nicidecum

din-

du-se

entru

nedreapta

ui

clevetire.

tunci

ratele

iind

biruit

de

m0hnire,neputind

sd-lvzdd.,

plecat

in

bisericr

si

ducindu-se

intr-un

Paraclis,

cdzut

a

prmint

ruglndu-se

cu

lacrimi

si

zi-

cind:

,,Preasfdntr

dscrtoare

e Dumnezeu,

idejdea

celor

deznd-

dzjduifi qi

ajutorul

celor

neajutorati,

ribeste

qi

md

zbrvegte

e

clevetirea

cea nedreaptd,,

d,

dacdnu

va apicainainte

darul

tiu,

nu

gdsesc

lt

aiutot"

Acestea

icind,

t vdzutpe

preasfinta

cd se-

dea aproape

e sfinlita

masd,,

unpreuni

cu un

drept

gi

incuviin-

lat

bdrbal

rar

ftatele privind

la

ei

cu fricd

si

cu

evlivie,

i-a

vilzut

cr

s-au

nchinat

cdtre

rdsrrit cind au cintat cdntrretii: 'slavd

Tatdluigi

Fiului

si

sfintului

Duh".

Dupd

care

ntorci,ndu-se

td-

pina

cdtre

dinsul,

-a

zis

privind

cu

fa1d,lind:

,sd

nu

te

mdhnesti

mai

mult,

ci

m-am

ugatpentru

tine.fiului

meu

si

a

luminat pe

vrrjmasul

du,

ca

sd se

criascd

e

pdcatul

ui,

pentru

ca sd

nu

se

munceascd,

ar

tu

ca

sd

e

izbrvesti

de nedreapta

levetire,,.

ar

el

a zis:

,Te

og

pe

tine,

Doamna'mea,

pune-mi

ine

este

sfin-

sllviiului

Dumnezeu;

i ne

plecim cu

evlavie

capetele,

nchinan-

du-ne

Fdcdtorului

gi

Mdntuitorului

nostfu".

Acestea

zicind

s-a

indlgat

a

ceruri

impdrdteas

a" o te, ldsind in urma ei o aEa

bund

mireastiil,

incdt

tofi

s-au

minunat.

lar

clevetitorul

acela,

din

mirosul

acelei

bune

miresme

desivirEite,

umplindu-se,

amdt-

turisit

inaintea

uturor

nedreapta

levetire.

Monahul

cel

cucernic,

povestiirdu-le

u

de-amlnuntul

vedenia

gi

ducdndu-se

a

Bisericd

unde

s-a

atdtat

stdpina,

egea

ncl

mi

reasmd

in

marmutape

care

stdtuse

u

preacuratele

ale

picioa-

re;

pe

care

marmurd

scofdndu-o,

pdstrat-o

9i

pilzit-o otdeauna

.u

pe nigte

moaqte

sfinte,

pentru

aducerea

aminte

de

minunea

pe

care

a

fdput-o

Preasldvita

Nlscdtoare

de

Dumnezeu'

Pentru

ale'cdrei

ugiciuni,

o, de

am

dobdndi

ericirea

cereas-

crumin

(M.M.D. 34 d. Neamt).

MINUNEA

25 9

O

picituri

de Singe

Dumnezeiesc

acoperd

toate

pilcatele

oamenilor

Eg&

n monah

enevos

si trindav,

care

nu

pdzea dglduinlele

ctriputuf

celui

ngeresc,

i ftdia

ftud de

nici

o

griiI. Ngmai

o

singu-

fiiaptdb:gfflilfdcea

si

anume:

din

multa

dorire

9i

evlavie

pe

care

o

?v,4cItre

Preasfinta

Feciotrd,

sedeain

iecare

ziinaintealcoa-

nei salelpand.

:e

zicea

e

o

suti de

ori

rugdciunea

ea

ngereascl,

cdnu

qtii

carte

sd

citeascd

lte

ruglciuni.

AEa

ldin_d

l cu

enevire

la posiuri, la privegherigi la celelalte anduieli alevielii cdlugd-

regti,Dumnezeul

el

preabun, are

voiegte-

a oli sI

se

mdntuias-

cd,

-a.invrednicit

e

avdzut

o

vedenie

nfricogatd

i

_groaznicl

i

anume:

cum

cI

ar

fi

rlpit

diavolii

sufletul

lui

Ei

-ar

fi dus

nain-

tea

Dreptului

Judecitor

cerind

sI

se

acl dreptate

9i

sdJ

dea or

dupa

aptgle

ui.

larimpdratul

Etiind

pdcateleui,

a_zis

emonilor:

,,Duce1i-[

e

d1nsul

n

gheenl,

cd" 'are

pryte

cu

Mine,

pentru

cd

n

a

pdzit

fdgrduinfele

Botezului

;i

ale

chipului

celui

monahicesc,,.

Repezindu-se

emonii

ca

niste

lupi

turba,ti

ca

sd-l

a

pe

el, indatd"

s-a

sculat

de

pe

scaun

Stdp0na

si

ia

zis:

,Rogu-md

ie.

Dumnezeul

meu,

ngdduie-mi

sd.fac

i

eu

dreptdtile

mel6

pentru

acest

suflet,,.

si scofdnd

o

carte

in

care

erau

scrise

heretisirile

(adicdinchindciu_

nea

ngerului)

e

care

le

zisese

n

toatd

viata

sa,

a

poruncit

celui

ce-lpdzea

pe

el

sd

pund"

acea

carte

intr-o

parte

a cumpenei.

ar

in

MINUNIIE

MAICII

DOMNULUI

211

pururea

Fecioara

Maria,

ncit

nu

citea

altd

Evanghelje

au

Apos-

iol

cind

sluiea,

ecit

numai

din

cele

ale

Preasfintei.

nsl

vtilima'

gul celor

buni,

zavistuind

multa

ui

evlavie,

-a semdnat

n

minte

un

gind

cu

otul

pdginesc supra

redinlei

si anume

I se

ndoia

de

irupul

cel

stlpinesc

al Mintuitorului,

zicdnd

acestea

n min-

tea

sa:

,cum

este

cu

putinfd

sd

se

acl

piinea,

Truprl

lui

Hristos,

iar

vinul,

Sflngele

ui?"

si

dacd

FecioataMaria

ndscut

umai

un



cealaltd.

un0nd

dracii

mai

multe

crrti

de ale

lor,

in

care

erau

scri-

se

pdcatele

monahului,

era

mai

mafe

greutate

n

aceasti pafte.

Atunci Maica ceamult-milostivd a preainduratului Dumnezeu

vdzind

cdci

cu

chipul

acest^

nimic

rur

s-a

folosit

sufletul

acela

(pentru

cdpdcatele

rau

mai

multe,

ar

faptele

une

putine)

a zis

cdtre

Stlpinul:

,,Adu-Ti

minte,

preaiubitul

meu

giu,

cZ

din

trupul

meu

ai trinla

Ta

cea

omeneascd

i pitimitoare

gimi

ddruie;te

o

picd-

turd

din

sdngele

Tru

cel

curat

si

preascump

pe

care

L-ai

vdrsat

pentru

pdcdtogi

n vremea

patimei

celei

mOntuitoare.

Asa.

o

str-

pine

mult-milostive,

ie-Ti

mild

de

sufletul

acesta,

entru

'cd

foar-

E.."TIJ

mr

iube,a

i

se

ruga

pentru

mine

cu

dragoste

si

cu

credin-

fd".

Rispuns-a

Stlpinul:

,,Sd

i

se

facd

voia,

o,

Maica'Mea,

ci nu

este

cuviincios

a trece

cu

vederea

nici

o cerere

a ta.

insd"

sr sti

ci o picrturd a sdngelui Meu acoperd. oate fdrdd,elegile umii,i.

Primindu-si

impdrdte

a,sa.

toate

darul

cerut

si p"unOndu-l

n

cump[nd,

s-a

usurat

partea"

tceea

in

cafe

erau

crrfile

cu

mulgimea

pd'cztelo4

aEa

de

mult,

incdt

pdrea

cd

este

o

pand

sau

un pai.

Atunci

dracii

risipindu-se

ruginafi,

au

strigai

zicind:

,,Foarte

milostivd

si preamilostivd

este

stdpina,

crtre"crestini

si

de

multe

ori

ne

face

nedreptate,,.

ar

monahul

venindu

$iilil;;

a slrvit

pe

Domnul,

mulgumind

Maicii

Lui,

care

i-a

afitat

o vede-

nie

a;a

de

minunatd.

Qi-indu-se,

i-a

ndreptat

vinta.

s si

a fdcut

aga.de

multe

fapte

bune,

ncOt

se

mirau

togi

cei

ce-i

gtiau

cum

era

mai

inainte.

Nevoindu-se

cu

dragoste

de bumnezerr,

s-a

srv0rsit

intru

Iisus

l{ristos

Domnul

nostiu,

cdruia I se cuvine cinstea'siinchindciunea

n veci.

Amin (M.

M.D.

42.

d.

Neamt).

MINUNEA

25O

Nlaica

Domnului

rugati

fiind,

aiutd

celui

indoielnic

si

intelea

gh

Taina

Sfiniei

Liturghii

,

Era

un preot

in

Alamania,

foafte

imbundtdlit

cu

viata,

ce

se

chcma

Pelaghie,

c re

a.uea.

sa

de

mare

evlavie

si

dragoste

cdtre

singur

Fiu,

Caie

de

voie'pdtimind,

S-a

ngropat

si numai

o datd

a

inviat; cumpoatesd seschimbe dinea n Trupul

ui

Dumnezeu

gi sd

pltimeascil

patimd' n

flecare

zi?"

De

gtndurile

acestea

eliniqtindu-se

elaghie,

aun_neinvdfat

qi

neqtiutor

ce er?',

vea

multd

mihnire.

$i

neindrdznild

1

ntreba

pe cineva,

a

alergrt

citre

Preasfintt,

rugdndu-se

i

zicind:

,,Stipa-

na

Ei

Oou*nd

a

lumii,

te

rog

eu

nevrednicul

obul

tdu,

d-mi

darul

?icest?-

a

sd

cunosc

Taina

Sfintei

Liturghii,

cum

se

schimbl

pii

nea

qi vinul

in

Trupul

qi

n

Singele

Domnului

nostfu,

pentru ci

nu

pot sd

nfeleg

desdvirsit".

Si

atu

de

mult

s-a

ugat

Pelaghie

u

acrimi,

cu

post

9i

cu

pri

,r"gh"ri,

cd

Odatd,

upl

ce s-au

dvirsit

cele

sfinte

cind

a

strigat:

,,M-ai les,pentru Pteasfinta,Pteilcutatl", s-a dcutnevizut

Sfdn-

t_tit

rup

de

pe

discos

de

dinaintea

ui. cdutdnd

el

incoace

Ei

incolo,

crezalrrd

d"

pozte sd,

i

cdzut

pe

ios,

din

neluare-aminte

i

din

neblgarcal]ui

de

seamd,

-a

gdsit nimic.

A1unci,

ngrozit

si

ingrijorai

foarte,

a

pldns clJ

am

r, rugindu-se

asa;:

,Preasfdnti

tliscitoare

de

Dumnezeu

tiu cd

pentru

pu{inamea

credinfd

9i

pentru

indoirea

pe

c?;re

m

avut-o

pentru^Preasfintul

rup al

3tapanului

meu,

s-a

ngre{ogat

de

mine,

impdrd\ia

Lui si

S-a

depilrtatde

a

mine

ca

si

nu

mI impdrtisesc

u

El,

9u

cel

nevred-

niC;

ciroagd-L

e

Dinsul,

ca

sd mI

ierte

ca un

milostiv

si ca

un

nepomenitor

e

rdu

sd

nu Se

minie

pe

mine

pind,la

sfirsit".

Acestea icind,preotul cel evlaviosavilzut inaintea Sfintei

Mese

e

impfudteasa

ngerilof

ce1Preasldvitl,

afe

LveL

n bra-

tele ei un

Prunc

mic

negrlit

de

frumos,

pe

Domnul

nostru

Iisus

ilristos

si ia

zis

lui:

,,Pruncul

cesta

ste

Fdcdtorul

i

Ziditorul

lumii,

Fiul

gi cuvintul

lui Dumnezeu

i

om

desdvdrqit.

e

Acesta

L-am

zdmislit

din

Duhul

Sfant

si

L-am

nlscut

f.drd

striclciune,

rdme,ndnd

ecioarI.

Acesta

pdtimit

9i

a

murit

pe

cruce

ca un

om' pentru

mintuirea

lumii

si

a inviat;i

S-a

nrllat

la

ceruri qi

;ade

de-a

dreaptaTati.lui,

a

unrrl

ce

este

de

o fiinia

cu

D0nsul

si

impreund

pe

scaun

gezdtor,

entru

aceasta

arx.si

are

sr vind

sd

judece

oatr

lumea.

Acesta

gi

acum,

n

fiecare

zi,

pentru

milos-

tivirea

Lri qi pentru

multa

bunrtate,

se

pogoarr

cu

negrdit;i

mi

nunat

chip

n

chipul

piinii

si

al vinului,

pentru

multa

dragoste

pe

cafe

o Lre

crtre

voi

oamenii

gi

vi

se

dx spre

MINUNILE

MAICII

DOMNUTAI

213

s-a

dus

la

inpilrillia

cea

cereascl.

Pe care

dea

Dumnezeu

I o

dobindim

noi

tofi

intru

Iisus

Hristos

Domnul

nostru,

ciruia

I se

cuvine

slava

n

veci.

Amin

(M.

M.

D.41,

' Ncaml).

MINUNEA

261

O

fecioarl

rugindu-se

Maicii

Domnului,

avLzut

pe Hristos

in

rai sluiind

Sfinta

Liturghie

-

slu,

precum



mincare

gi

bru_

turl gi

spre

sfintenia

sufletului

vostru.

PipdieL p" -Elgi fdrd de fricr il cearcd,,entru ca sd cunosti

cum

cd

este

adevrrutd,

privirea

si

nu

nilucire,

ci

trup

adevdrat,

cu

carne

gi

cu

singe,

dupd

cum

-am

cunoscut.

i

asa

se face

si

p.-.iinea

i

vinul.

cu

care

sdvdrsifi

Sfinta

liturghie.

insd pentru

cd

firea

omeneascd

u

poate

ca

sd

mrnince

cu.ttJ'crude

i

sr

beas0n-

$e,

pentru

aceasta,-

rin

neprtrunsa

Lui

infelepciune,

cel

intru

tot_Milostiv

i

Atotputernic

e

schimbd

n

pdine

giin

,rin, pentru

ca

sr-L

primeasci

iecare

cu

dorinfu

fi

cu

drugori..

mprriagegte-te

dar

cu Dinsul,

cu

evlavie

gi

cu

credinfr,

c{gi

cine

se

mperiaseste

cu

vrednicie

cu

El,

se

acepdrtag

Dumneiliegtii

Lui

slive,,.

Aces-

tea

zicdnd,

tdpdna

cea

mult-lrudatd",

pus

Dumnezeiescul

runc

pe sf0ntaMasdqi inchindndu-I-se cestuia u multd evlaviesi

smerenie,

-a

dcut

nevdzutd..

Iar preotul,

cu fricr

si

bucurie

multd,

uind

pe

acel

Dumne-

zeiesc

runc

gi

srrutindu-L

cu evlavie

si

cu

smere

ie,

a

cunoscut

cum cd

in

ad,evdr

-ra

un

prunc

trupesc

viu.

Atunci

L-a pus

pe

sfinta

Masr,

cu

multd

veselie

si

cdzind

a

pdmint

a zis

acestea

cu

acrimi:

,cred,

Doamne,

i

mirturis.r..riu

"iiiririlri

Dum-

nezerr,

el

ce

Te-ai

ndscut

din

pururea

Fecioara

Mafia

si

multu-

mesc

milostivirii

rale

gi

preacuratei

Maicii

ale,

pentru'

al

crrei

dar

m-am

nvrednicit

azi,

eu nevrednicul

;i

md-iarti

pe

mine

pgntru

necunostinta.

ea,

ea

mai

dinainte.

si

dupd

cum

m-ai

invrednicit gi re-am vdzutpe Tine cu Trup, cumte-ai ndscutdin

Fecioara,

sa

arilsi, pentru

rugiciunile

Ei

md

nvredniceste

a

sr

mr

impdrtrsesc

u Tine,

nu

ca si

cu

un

prunc,

ci

ca

gi

cu

pdine,

dupl

cum gi

mai

inainte".

Asa

ugindu-se

u

credintr,

s-a

idicat

si

a

vrzut

iarrsi

sfinta

PAine, upd

cum

a fost.mai

nainte

si

s-a

mprrtrgit

r,p,r"iirrd.r..-r".

Dupi

acelsta.,

riind

viatr

minunatd

si

plicutd'luibumnezeu,

intr-un

orag

din

Frunlz

scrie

Ce\ar

n Dialogul

qi alli dasclli

-

ef'-

o

fecioafi,

cucernicd

si de

foarte

bun

neam,

bolnavdEislIbInoagd", ar foafte mbunltifitl cu via ,?, ar mai

ales

cu infrinare,

cu

rlbdare

9i

cu smerenie.

Nu

se

afla

alta

ase-

menea

ei.

cI

nu

mdnca

altceva

decdt

numai

puline

stafide

cu

apd.

si

niciodatl

nu se

plingea

de

boala

ei, ci

mai

mult

incl se

bucura

i

sllvea

pe

Domnul

care

o

pedepsea

i

o muncea

aici

vremelnic,

ca

sd

o fereascl

dincolo

vegnic.

Numai

cd.

entru

at^t

se amilra

Ei

se

mihnea,

ci'nu

putea

sh

se

ducl

sdrbilto?/eala

Biserica

Domnului,

ca

si

asculte

Sfinta

slujb[.

De

dsta

plingea

ea

de

multe

ori,

mai

ales

spre

praznicile

(silrbdtorile)ele

Impd-

rltegti,

pentru cd

gtiade

ce

-ari

folos

sufletesc

e

ipseqte.

nsd,

dacd

t

trupul

nu

se

putea

duce,

cu sufletul,

adicd

cu mintea

sa,

niciodatl n-a ipsit din BisericI,ascultand intareade PsalmiEi

Dumnezeiegtile

aude,

recumdin

minunelcea

scrisd

mai

os

se

va vedea.

Pentru

ci

unii

rugindu-se

n

Bisericd

cu

limba,

plcd-

tuiesc

cu mintea

gi

astfel

qi

intineazd

cugetril

nimii

lor.lar

acea

pururea

pomenitd

ecioard,,

eputand

ca sd

ie

cu trupul

in Bise-

iicdn

eru-

cu

mintea,

cu sufletul

gi cu

toatl

inima

ei.Ei

auzind

laudele

ngerilor

se

veselea.

intr-o

ii,

fiind

praznicul

,,intdmpinlrii

Domnului",

n oragul

acela

e obiEnuia

a iegi

cu Sfintele

coane

prin

tirg_tot

poporul:

blrbafi,

femei

;i

copii,

spre

slava

si

mdrirea

Preasfintei.

Atunci

aceafericitilbolnavd,,

vea

supdrare

nema.ngdiatd

I s-4u

dus

oli

la procesiune litanie), 1r ea

zilcea.

$i

zicea acestea

ntru

sine:

tofi crqtinii

se

duc

a

bucuria

Maicii

ui

Dumnezeu,

umai

eu,ca

o netrebnicl

Ei

pdcltoasi,

rru am

pffte

de

mulgumirea

aceasta'

duhovniceascl.

Acestea

i altele

zicdnd,

din

dorirea

inimii

ei s-a

aflatintr-o

astfel

de

uimire,

cI lu0nd

ingerul sufletul

ei

i l-a dus

prin

rai,

unde

a

vdzut

o litanie

minunatl

a

tuturof

puterilor

ce-

resti si a fericitelor

suflete

ale

Proorocilor,

postolilor,

Mucenicilor,

,14

pr"t"t.NfCOD

Ierarhilor,_

uviogilor,

ale

eciorelnicilor

gi

ale celorlalfi

sfin$, care

m€rgeau

oi

cite

doi,

strrlucind

ca

soarele

i tinind

fdclii

in

mdi-

nile lor.

si ia

dat

Ei

ei

ingerul

o ficlie

aprinsi

si

mergea

u celelal-

te

fecioare.

Atunci

vilzu

pe

Mintuitorul

si

imprratul

nostru

Hris-

tos,

ca

un

Arhiereu

desrvirsit,

imbrrcat

in vegminte

prealumi

nate,

strrlucind

mai

mult

decit

soarele,

u

coroand

mpfuilteascd"

Ei

arhiereasci

preastrdlucitr

Ei

de

mult

pre1.

ar

de-a

dreapta

ui

MINANIIE

MAICIT DOMNALUI

2r5

mtnunile

preaslivite

ce se slvirseau de

Domnul

cu flclia Lceea".

C.I orbii

vedeau,ologii

umblau

qi

toate

elurile

de

boli

se vindecau.

lg.9ind

istorisea .ecioara

uivavedenia

eaminunatd, spunea

cu atita

dulcealI

gi

bucurie

sufleteascii,

nc0t se Lrdta

nger

Ei

nu

o-m.TrIind

pulini

ani dupi Lceea,

a o fiingl

filrd ttup, nemate-

riald"

petrecind,

s-adus ca

sI

dobindeascl

cu

adevlrat, dulceala

ceanetilcuitd,

rumusgel

ce negrditd

i vegnica

eselie,

e

care



stdtearmpilrdteasa,Maica

ui

cea

preaslrvitr

si

ntru

tot

cinstitr,

in

haind

de

aur

imbrdc4td,,

mpodobitd.

si

asa

strdlucea

aceste

dour fete mprrrtegti, c[ se uminatoatd,oastea ceelfericitd,,

arc

intr-un glas

cinta

Troparele

si

Antifoanele

cele potrivite

praz-

nicului,

cu

un

preadulce

iers,

neasemdnat

i

neg;dit

de frumos.

Ajungind

la o

mare gi

preafrumoasr

Bisericd,

au intrat

ind-

untru

toate

cetele,

cintind

o

cA.ntare readulce,

u

atdta

mi.ies-

trie

alcrtuitd,,incat

ste

cu

neputinfr

sd

o spunr

vreo

imbr

ome-

neascr.

ar

dupr

sfdrgitul

cdntirii,.intrdnd

stdpOnul

n

sfdntul

Altar,

a

inceput

cu

mare glas

Dumnezeiasca

iturghie,

zicitd:

,,Binecuvintatr

este

mpdrdlia

Tatd.lui

si

a Fiului

si

a sfintului

Duh"

si

celelalte.

ar

din

afard,

intau

ingerii,

Antifoanele;

apoi

marele

Pavel

a

cltit

Apostolul,

zicind,:

,in

vremea

aceea

u suit

plrinfii pe lisusPruncul".

Apoi,

dupr

sfirgitul

liturghiei,

sezind

isuspe

scaunul

Slavei

sale,

au venit

tofi

dupd

rinduiali,

c0te

doi si

frcdndu-i

Lui

meta-

uie

pinr

la prmint,

sdrutaupreacuratele

Sale

picioare,

dOndu-i

frcliile pe

care le

tineau

n

miini.

rar

acea

evllvioasi

fecioard,,

vdzind

aieastd,vedenie

i

cunoscind

ci

trebuia

sd

se ntoarcd,

ar

pe

prmintul

oamenilor,

u

i-a

dat

stipinului

frcli4

ci

din

evlavie

a oprit-o pentru

aducerea

minte

a acesteipriveligti

strllucite.

Dupr

ce a

frcut

metanie

a

qi

ceilalli,

se

grdbe

ca

sdse

ducd,

insd

ngegul

nu

a llsat-o,

ci

ia

zis:

,Dd.

iiliaJtapanuhi,

dupit cum

au icut gi

ceilalti".

ar

ea a

zis:

,Nu

o

dau,

crci

vreau

sd

o am

pen-

tru evlavie".Atuncivoind ngerul sr o ia cu

sila

din

miinile

ei,

ea

nu

voia

si

i-o

dea,

ci

finind-o

pe

ea,

aqa

de

tare

o str0ngea,

ncit

s-a

upt^in

dour

gi

aluat

fiecare

cite

o

bucatd,.

$i

in

ceaita,

aceel

ludnd

sfdrgit

vedenia

cea

ntru

tot

strrlucitr

gf

nfricoEatd,

i

s-a

intors

sufletul

n

trup.

$i

vizdnd

fecioarain

dreapta

ei

jnmiltatea

cea

de

fdclie,

s-a

umplut

de

mare

bucurie,

mai

aies

cind

a vdzut

sI

ne nvrednicim

qi

noi,

prin

ruglciunile Niscltoarei

de Dumne-

zeu

gi

ale

uturor Sfinlilor.

Amin

(M.

M.D.48

d.Neaml).

MINUNEA

262

Rugind

pe

Maica Domnului,

o

fecioari vede gi

fine

in brate,

pe

Domnul ca

pe

un

copil de trei

ani

O Lltd

fecioafi, olreclre, de

asemenea

mbunitdlitd

Ei

evla-

vioasl

ca

qi

cea

mai

sus

zisil,avea

mare

dorinli

sLvadd

pe

Dom-

nul Pruncmic de

trei ani, dupi cum

a fost cu trupul cind

incepea

sd

vorbeascd.

ugindu-se

entru

aceasta

e multe ori cdtre

Dom-

nul, a ascultat-o

Cel

preaindurat gi

mult milostiv.

intr-o

dimi-

neald., ucdndu-se

a

a Bisericdca sd asculteSfinta

Slujbd.

dupl

ce s-aslvirEit

Dumnezeiasca

iturghie

gi

a

plecat

ot

poporul,

ea

a rdmaspentru ca si se roage cdtrePreasfinta cu evlavie si cu

umilinld

pind

la vremea

pi2nzului,

dupd

cum ii era

obiceiul,

zicind

inchindciunea

ngerului cum

gi

alte

rugiciuni

pe

care le

mai stia

gi

cugetOnd

a Dumnezeie;tile

aine,

adicd,la

ntruparea,

Patima

gi

invierea Domnului.

Stand

a Ctntarea

aceelDumnezeiasci

i la

privirea

cefeasci,

avdzut umbl2nd

mprejurul Sfintei

Mese n copil

ca

de trei ani,

cu chipul

negrdit

de

frumos si

preasllvit.

Iar eL cL o

nepriceputd

a

socotit cd. r

fi fost al unui oa,reclreboier,

care din

nebilgarc

de seaml

l-nr fi ltrsat

si intre in Sfdntul

Altar. Chemdndu-L

e

Ddnsul a sine,

L-a mingdiat,

;i

luindu-L

qi

slrutindu-L, L-a inut

in brafe mai mult timp,

pentru

cd.era

preafrumos

gi

se vedeaa

fi cu dar dlruit,

mai

mult

decit tofi

copiii.

Si ntrebindu-L

pe

El

al cui a1fi,

nu i-a

lspuns,ci numai se

uita ung a

ea cu o

privire

preadulce

Ei

minunatd,.

ar

ea socotea

cum

cI fiind inctr Prunc

mic

cu

vitsta, de

aceea u

vorbea.

Fecioara

avind mare dorintl sd-l

facd sI vorbeascl vreun

cuvdnt,

-a zis

tti:

,,2i,

fiul meu:

,,Bucurd-te

eeace

esti

plini

de

21 6

Protos.

NICODIM

MANDITA

hal',

iar

Pruncul

a zis

acele

uvinte

vorbind

cu

un

glas

preadur-

ce gi

argintiu-

Apoi

spunindu-i

mai

departe,

cuvdnt

cu

cuvdnt, n-

chiniciunea

ngerului,

Dumnezeiescul

run

c a

zis dupd

ea cu

un

preadulce

gi

frumos grai,

pind,

ce a aiuns

a

aceasta:.Binecuvan-

tat

este

odul

pintecelui

iu",

pe

care

cuvOnt

isus

cel

preablind

si

smerit

cu inima

n-a

voit

sd-l

zicd,.

ar

Fecioara

-a

mai zis

de

vreo

dour

ori,

indemn0ndu-L

e

Dinsul

sd"

icd, i

cuvintele

Lce-

MINUNIIE

MAICII

DOMNUTUI

217

:

Si

duclndu-se

ngerul,

a

rimas

clericul

gindindu-se

9i

-soco-

tini

gi din

pulina credinld

indoindu-se,

zicea

n sine:

Cum

voi

petrece

"u

io^in

viala

mea

orb,

neputind

ca

sI

mai

scriu

9i

nici

ie

fu,

weo

altl

sluibl

pentru

hrana

trupului?

De

aceea-aducin-

du-gi

aminte,

cugeta

d

nchidl

un

ochi

Ei

numai

cu

celIlalt.:I

t"

uite

la Niscltoarea

de

Dumnezeu,

entru

ca

sI

nu

rlmini

orb

desdvir;it.

Cend

a

sosit

ceasul

hotilrit,

a

stat

de

faldinaintea

lui



lea,

ca

unele

ce

sunt

mai

cinstite

decit

toate

zltele.

Atunci

Pruncul,

uitandu-se

ung

la

ddnsa,

-a zis

cu o

privire

linl gi preamilostivd:,,Bucurtr-tn reaiubitaMea fiicI, acum ai

vizut

ceea

e

doreai".

Acestea

icind,

Stdpinul,

s-a rcut

nevilzttt.

Atunci preabuna

fecioard,

cunoscind

cum

cd

a fost

Stdp0nul

Hristos,

s-a

rnit

cu

dragostea

ui gi

a muh,umit

milostivirii

Lui,

cd"

primit

cererea

ei qi

a ascultat-o

i

a veselit-o

cu

Dumnezeias-

ca

Lui

venire.

$i

aga

de

tare

a rfimas

ntiprritr

in

mintea

ei

amin-

tirea

acelei

eniri

a

stipenului

Hristos,

ncit

totdeauna

cugeta

i

se

g2.ndea

a El

cu

atita

dulceati

si

desfitare,

ncdt

rdminea

de

'multe

ori in

Dumnezeiascr

imire.

in feciorie

si

currtie petre-

c0nd,

s-a

mutat

din viala

cea vremelnicd,

ducindu-se

ntru

feri-

crrea

cea vegnicd (M.

M. D.

49

d. Ncamt).

MINUNEA 263

Clericul

ce

avea

mare

dragoste

spre

Maica

Domnului,

^

rugind-o,

i-avilzut

negriita-i

frumusete

In

Paris

era

odatd"

n

cleric

mbunrtrfit

gi

nfelept,

cnre

se n-

deletnicea

u scrierea

rumoasr.

Acest

om

avand

multz evlavie

cdtre

Maica

Preacuratd,,

orea

din

tot

sufletul

ca si

vadr

in

aceastd"

ume,

rumuselea

ea

preaslrvitd,aBi.

Avand

aceastr

dor-

infr

de multd

vreme

gi

pentru

Lcelsta,

e

multe

ori

rugindu-se

lui

Dumnezeu,

-a

ascultatpe

d0nsul

,cel

ce face

voia.eiot

ce

se

tem

de El",

cici

trimitand

un

inger

din

cer,

i-a zis

lui:

,,im_

p.ilrdteasa

umii

a auzit

rugdciunea

a si

m-a

trimis

ca sd-fi

spun

lie sd te pregdtesti, ici Duminici in ceasul treniei va veni ca

sd,

vezi,

nsi

nu

in

toatd,

mdritea

rumuse{ii

Ei,

ci

numai

pe

cdt

poate

sdvadr

firea

omeneascd,.

nsr

sr stii,

ci

de atitastrrlucire.

ai

sd

te lipsesti

de

lumind

si

ai

sd remai

cu

totul

orb".

Iar

el a

rdspuns:

,Cu

bucurie

si

cu

veselieprimesc

a

sd,md,

lgubesc

e

lumina

cea vremelnicd,

numai

se mr

invrednicesc"a

vedea

preafrumoasa

Ei

strllucita

fa1d.

Doamnei

i

Stdpdnei

mele',.

i,mpfuilieas1

to1te,

cu

at21ta

trllucire

;i

frumusefe,

ncit

limba

omeneascinu poatecasI o spunl nici sdo inpleagi.

Iar

el

dupl

ce

a

privit-o

puJin imp

numai

cu

un

ochi,

bucurindu-se

u

cutre-

*rrrb.-o

slavl

ca

aceea,

emdrginiti

qi de

mare

cuviintd,

s-a

gin-

dit

sd

deschidtr

qi celllalt

ochi

pentru ca

si

dobindeascd'

mai

multl

veselie

qi bucurie.

insl

Stlpina,

fdcdndu-se

evlzuti

de

ochii

lui

s-a

nlllat

la

ceruri

lndatil

iar

e[ a

rdmas

numai

cu un

ochi

slnitos

(cu

cel

pecare

l

linuse

nchis)

ar

de

cel

cu

care

vdzuse

strtrlucirea

Pieacuratei,

a

orbit

deslvlrqit.

Atunci

dar

mahnindu-se

qi

imputandu-9i

pentru

pulina sa

credinfl,

se

deflima

pe

sine,

zicind:,,Vai

mie,

nebunului

Cum

m-am

ipsit

de

o

strllucire

sldvittr

Ei

cereascd

esfItare

c Lceais-

ta Pentru ce nu m-arnuitat eu cu amandoiochii 9i

sI

fi rdmas

cu desivirsire

orb,

numai

sI

nu

mI

fi

lipsit

de

o strilucire

ca

aceastat

DUmnezeul

meu

Primesc

si sunt

gatasil

mi

lipsesc

s,ide

lumina

celuilalt

ochi,

numai

nvredniceEte-mI

X

mai

vdd o

dati,

pe

Doamna

i

StiPdna

mea "

reiand

ruglciune

de

mai

multe

ori

cdtre

Preasfinta

FecioarI,

cu

acrimi

gi u

posturi, ca sd

se

mai

arate

gi

1

doua

oaril,

a

venit

ingerul

;i

i-a

zis:

,,impilrdteasa

,

oate

s-a

milostivit

de

nevoinla

Ei

e

lacrimile

ale

gi a

primit

ca

sI

vinl

iar

sI

o

vezi,

dacd

e mul-

iume;ti

se

remdi

orb

pentru dragostea

Ei".

El

a

rispuns

zicdnd:

,Nu

"*

cuvinte

ca

sI-i

mulgumesc

upl

cum

se-cade

upl

darul

bi *l inchin gi o sllvesc pentru.aqade mare facerede bine; 9i

nu numai

de

iumina

ochiior

sunt

gata sI

mI

plgubesc,

ci

;i

de

miinile

sau

picioarele

mele

si

chiaf

de

viala

aceasta

remelnici

primesc

si

mx

lipsesc,

umai

si

vid

pe

Doamna

mea".

Zis-a ui

ingerul:

,,Pentru

cestd

vlavie

a

ta,

e

vei

nvrednici

ca

sI

VezL

e

Stipina,

miine;

;i

nu

numai

cI

nu

te

vei

lipsi

de

lumina

ochiului

sinltos, dar

qi

pe

celllalt

il vei

dobindi

si vei

vedea

cu

amindoi

218

Protos.

NIC)DIM

M.{NDuA

ochii

curat

si

uminat

si

se

va

veseli

nima

ta,,.

Ardtindu-se

ardsi

Preasf0nta,

ocmai

asa

sa

ntimplat,

dupr

cum

a

spus

ui

inge-

rul.

$i

de lumina

Lceea

epovesiitd.

e

carc

a"vftzut-o,

cilzut

cu

a1ala

pdmdnt,

recum

oarecdnd

Apostolii

n

Tabor.

nsd,

dindu-i

lui

dar

gi pururea

strpana

qi

lumin0ndu-i

ufletul,

cind

s-a

idi

c

t,

s'a.

flat

cu

amdndoi

ochii

nevdzut;

gi

a

mai

vnzut-o

ncr

mul-

te

ceasuri

n

urmd

si

mult

s-a

veselit.

MINUNITE

MAICII

DOMNULUI

219

pdzi

aceasta

cu sirguinlI,

pentru dragostea

lui

Dumnezerr,

va

cilpdta

mare

platd.

n imp6r1lia

Lui

cea

cereascd.lar

pentru

ca sX

vd

indemnafi

toate

rudeniile

mele

la aceastn

faptd

iubitl

de

Durnnezeu,

a facerii

de bine

si

a

milostivirii

cdtre

cei

siraci

Ei

strlini,

am

si

vi istoricesc

astdzi,

n

zfiia

mea

cea

mai de

pe

urmI,

infricoqata

vedenie

pe

care

am

vdzrtt-o

atundi,

cind

m-afi

gisit in miilocul

casei

mele zilcind

ca

un

mort.



indltindu-se

ea_la

eruri,

el

a rdmas

mullumindu-i

pentru

ata-

ta

facere

e

bine.

$i-petre-cdnd

ot

restul

viefii

sale

n

iapte

bune,

s-amutat a vesnicile i fericiteleocasuriceregti. e

care

sd

ne

invrednicim

si

noi

a le

dobi.ndi,

pentru

rugdciunile

Strpinei

celeiprealdudate

i

ale

uturor

Sfiniilor.

Amin"(lr.M.o.

6

d.

Neamt).

MINUNEA

264

un

crestin

ce

iubea

cu

dor

sfint

pe

Maica

Domnului

a

avu.t

o vedenie

minunati

dar

si

infricosatd

Minunatr

cu

adevdrat

i

vrednicd

de

pomenirg

este

pilda

pe

:.uj.

o

scrie

Episcopul

Vichentie

n

cartea,

a

numitd

,,Oglinda

Nrravurilot",

zicind

urmitoarele:

,un

om

insurat,

care

avea

ii

$1

fgbi'

iar

bogdrie

din

destul,

era

foarte

milostiv

si primitor

de

strdini. ntr-o seard.,upi ceL statla masd.,iindu-i'ro*n si ador-

Sind'

dimineafa

-au grsit jos

pe

pdmdnt

ca.pe

n

mort,'rece

si

fdrd

simlire.

Atunci

cei

din

caia

i

lui

ridicindu-1,'l-au

sezatin

asternut

n pat,

au

fzcut

gi

au

dat

multe

eluri

de

doctorii

ca"

d

se ncdlzeascd

i

sr-si

vinr

iarrsi

in

fire,

insd

n

zadar

_au

stenit.

fiind

sd

spuni

ce-apdlit

de-a

cdzut

atdteizile

*ort,

nia

raspuns

nimic,

ci

numai

plingea,

nemingdiat.

si nicidecum

nu

a.vorbit

yTug

cuvin.t

despre

Lceastain

oatd

viafa

ui, ptrld

in

ceasul

mor_

lii

sale,

ind

$ia

cunoscut

mai

dinainte'sfOrsiiul

ui.

Atunci,

stri-

gOnd

pe

fiul

sru

cel

mai

mare,

a zis

aceste

uvinte

n

auzul

utu-

ror:

,,Iubitulmeu fiu

porunca

mea, eamaide pe urmd pe care

fig

d1u

ie,

gifi

hotlrdsc

si

o

pdzegti,

ste:

Ca

sd

ai,

pe

&t

po1i,

mild

de

cei

sdraci

i

de

cdlitori;

sd-i

primegti

n

casa'ta

u

toatr

dragostea

i

sr le

dai

toate

cele

de

trebuinta

cu

ndestulare;

d e

slujesti

or

fdrd,

e lenevire,

asa

dupr

cum

m-ai

vdzuttu

pe

mine

f'dcind.

dci

milostenia

dtre

szraci

;i

primirea

de

striini

este

mai

bine

primitd

a

Dumnezeu,

,ecit

oate

aptele

bune.

si

oricine

va

Sti,ti

cum

inci

din

copildria

mea Lvea'm

multd

evlavie

cdtre

Preasfinta Ndscdtoarede Dumnezeu, si-i citeam in fiecare zllau-

de

Ei

ruglciuni,

pe

cdt

puteam. Pentru

multa

dorire

Ei

dragoste

ce o

aveam

cdtre

Dinsa,

din

tot

sufletul

gi nima

mea,m-ainwed-

nicit

Stipinul,

prin rugdciunile

Ei, de

multe

daruri

9i

hdtilziri,

insl

m-am

invrednicit

de aceasta

mai

ales,

cdci

avea;m

mare mi-

lostivire

gi

indurare

cdtre

cei sdraci

Ei

strdini,

cdci

voi cu tofii

stiu

catd

osirdie

Lveilm

cltre

primirea de strdini,

pe

fiecare

pri-

mindu-l

gi

dlruind

tuturor

cu

indestulare

cele

ce le trebuiau.

In

noaptel

aceeain

care

amvdzut

vedenia,

ant auzit

un

glas

porun-

citor,

care

mI striga

pe

nume,

zicdnd

cdtre

mine:

,,Ridicd-te

din

pat qi

srmeazd,

mie".

Atunci

eu

ridicdndu-md,

cel

care

m-a strigat

m-z-apucutde mand qi trdgindu-md cu sOrguintd,m-a dus intr-o

livadd

mure.

Iar

acolo,

povdfuitorul

meu

fdcdndu-se

nevdzut,

m-al7;sat

singur

in acel

cimp

m

re, din

care

pricind eram folrte

m2hnit.

Stand

eu

acolo

Ei

neqtiind

ce

sd

fac, am auzit

in

urma

mea

glasuri infricos,ate

;i

mare tulburare

gi

intorcindu-mI

am

vdzut

mullime

nenumlratd

de

dtzci

venind

asupra

mea',

sd md

rdpeascd.

a

niste

fiare

neimblinzite.

Atunci

eu vdzindu-i,

am

fugit

pe

cit am

putut,

cu

fricd

si

cu

groazl neasemdnatd',^pind

e

uti

uluttt

la

o cisd

in

care

am intrat

9i

am

inchis

uga. nsl dia-

volii au

stricat-o

qi

au

intrat

inluntru

ca

sd

md rdpeascd'

Dar

ca sI

infelege{i

pricina

bine,

ascultali

mai intdi

aceasta:

sunt trei ani de cind atnprimit aici, in casamea,pe un striin, in

searl

Sfintelor

Patimi,

ca sI-l

ospdtez

otdeauna

dup[

obicei.

Iar

implinindu-se

acefti

trei ani,

am

gisit

alt

sdrac

pe

care

l-a intreli

nut

maica-mea

upl

dorinla

pe

cate

-am ardt'at'o,

L

sI

primeas-

cd, cite

unul

qi

sd-i

slujeascl

lui

ca unui

in$er.

Iar dupd

putini

vreme, int0mpl2ndu-se

sd

mai

aducd un

frate al

meu

pe

un

altul,

mult m-am

bucurat

cd

m-am

nvrednicit

sd

primesc n casa

mea

22O

Protos.

NIC)DIM

MANDuA

pe

strdinii

aceia

rei,

n

chipul

sfintei

rreimi

si

iam

ospatat

u

indestulare,

e

cdt

mia

fost

cu putinfd

si

cu fatr veserr.

c0nd

au

rruncat

diavolii

uga

fos,

dupi

cum

am

ardtatmai

sus,

si

au

ntrat

la

mine,

am

nceput

sd strig

rtre

Domnul,

ca

si-mi

aju-

te, pentru

rugiciunile

pururea

Fecioarei

Maria.

Atunci

an

vdzut

trei

birbati

frumoqi,

cafe

u

zis

cdtre

mine:

,,Sd

nu

te

temi,

cd

noi

am

venit

ca

sd-fi

aiutdm".

zgonind

ei

pe

diaci,

m-au

ntrebat

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

221

am

aiuns

a virful

podi;orului

aceluia

au sosit

qi

dracii.

Atunci

eu

am

strigat

cu

acrimi,

zicind:,,PreasfintI

Ndscitoare

de

Dum-

rrezerr,

iutl-mi

mie".

indatd

s'a

af.lat

acolo,inaintea

mea,

Maica

Milostivirii,

mpdrdteasa

ngerilor

cea ubitoare

de

mild

gi mi-a

intins

Sfinta

ei dreaptd",

icind:,,Nu

e

teme,

ubitul

meu

rob,

ci

dupl

cum

u

ai

fost otdeauna

rietenul

meu,

citindu-mi

uglciu-

ni

i

hude

qi miluind

pe

slraci

-

ftaqii

Fiului

9i

Stlpinului

meu

-

nevoia

a".

Acestea

icind,



pe

mine

dacd-i

unosc.

ar

eu

arn zis:,,Nu

r

stiu,

Domnii

mei,,.

Atunci

ei

mi-au

spus:

,Noi

suntem

acei

rei sirdini pe carc _aiprimit in

gaqa

a si ne-ai

ospdtat

otdeauna

u

to'td.indestularea,

din

toatd,

nima

si

cu

toatd

dragostea

a si

Avraam

si

ne-a

rimis

Domnul

spre

ajutorul

tdu,

iu

sd- i

rispritim

pentru

murta

dragoste

e

care

ai

Mdtat-o

dtre

noi

si

iati

t"-ui

izbdvit

din

ghearele

iavolilor".

Acestea

icind,

s-au

dcut

nevdzuti.

^

rar

eu

multumind

ui

Dumnezeu,

m

mai

dmas

pulinr

vreme

in

casa

aceea,

emdndu-mr

d

es,

ca

nu

cumva

sd

se ntdmple

a-

rrgi

sd

mr

ispiteasci.

Apoi,

frcdndu-mi

semnul

cinstitei

cruci,

am

iesit,

avdnd

nddejdea

mea"

a

Domnul.

nsl

mergnnd

pu[n,

iardEi3u

nceput

a.fugi

diavolii

dupl

mine,

strigand:

SA

l"rgpry

degrabd.,

a

si-l prindem

rydcat

u..rm,

sI nu rrJr.up":,. Iar eu te_mindu-mi grozay,mai tare

ugeam

si

strigam:

,preasfOntd

Iscd_

toare

de

Dumnezeu^,

jutd-mi

mie "

si

asa

firgind,

am

aluns

amar-

ginea

unui

riu

de foc,

prin

de gerpi

gi

'de

allefiare

nfricosate

le

iadului,

c re

erau

afundate

n

foc-pdni

a git,

stind

";;;;;;_

etele

afard,;i

cu

gurile

cdscate,.ca

i

cum

ar

fi

cerut

de

mOncare.

rat

dracii

czre

md'

urmdreau

pe

marginea

dului

acestuia,

md

stri-

gau

ca'

d

md

nfricoseze

d

cad

n

er,

amenintOndu-md,

i

md,vor

arunca

cu

sila.

Atunci

eu,

uitandu-md

mprejur

dacd,

u

ar fi

fost

alt

loc

de

unde

sd

primesc

vreun

ajutor,

am

vdzut

acolo

Lpto*pe

un

podisor

mai

strdmt

declt

o

palmr

gi

atit

de nalt

incat

mi

se

pd,r-e?

d'

aiungea

a

cen

Nu

Etiamce si facdin acestearei: ca sdcad n_r2ulacela,

mr

temeam

e

foc

Ei

de

balauri;

casi

mr

sui

p.e

odiqor,

mi

se pdre3lucru

oarte

greu,

ba

chiar

cu

neputintl;

sI

rlmdn

pe

loc,

n

stlpdnirea

dracilor,

mai

rIu

era;

Lmiles

dar

sI

mI

sui pe

pod

rnai

bine,

decdt

sI

cad

n

riu.

$i

aga

suindu-md

e

o

treaptd,

cu

multi

fricd

si

cu

nespusi

groazd',

nrrutdfigii

diavoli

veneau

dupd

mine,

strigdnd;

ar

cdnd

I

al'-

am

venit

eu acum,

ca sd-li

aiutlt

pe

cind

md

linea

de

mdna

dteaptd",

o

minune )

ntr-un

minut

m-a adusaici in cLSamea', nde m-afi gisit, rilme'nind de fricd

Lptoape

mort,

mai'multe

zile.

'

Fiui

meu,

plzegte-te d

nu te

leneveqti

iciodatl

de

a'sluiirea

Atotputernicei

,taici

a Stipinului,

ci

n tot

ceasul

d-i

aduci

aude

si sI o

cinsteqti

upd

cuviinfd,

dupd

cum

gtii cd ant

lcut

Ei

eq

dzcd

voiegti

sd

o ai

gi

tu ajutoare

a nevoie.

Aceasta

ste

ntdia

mea

poruncl. lar ado:ua

este

pe

care

lam

mai spus-o:

,Sileqte-te

e

iat

po1i,sd miluiegti

pe

cei

sdraci

qi

pe

strdini,

dindu-le

toate

cele-de

rebuin[I,

dacl

voieqti

sd dobdnde;ti

n aceastd

ume tot

binele,

ar

in cealaltd

I

mo;teneqti

mpIrItia

cea

cereascl".

Acestea

icdnd.

ururea

pomenitul,

9i

povdfuind

$i

pe

ceilalli

ce eraude faydsd. ibd, ucernicie i evlaviecdtrePrealdudata e-

cioard

i

sd

ajute

pe

cei

sdraci,

ia

dat

sufletul

sdu

n

miinile

lui

Dumnezeu.

ar

fiul aducindu-si

minte

de

pdrinteqtile

orunci,a

petrecut viata

sa cu

fapte

bune,

pind"

a

sfdrqit;

9i

mutindu-se,

s-a

nvrednicit

de

fericirea

cea

vesnicd.

min

(M'

M.D.64

d.Ncamt).

MINUNEA

26 5

Maica

Domnului

cinsteste

prin

ptezenta

Di

pe

viduva

ce se

imPlrtigea

Un

preot ourecare

e

slujea

a o enorie,

a

fost chemat

I

im-

pdrtiqeascio

femeie

sdracd'

i un boier

bogat.

ar

el, llsind

pe

f'emeia easdracd i

viduvl,

s-a

dus

a boierul

cel bogat,

pe

care

l-aimpilrtilqit

Ei

-a mdngiiat,

nldljduind

ctr-iva

dsa ui cevadin

avere?-

a.

Atunci

venind

un

alt

trimis

dela

casa

iduvei,

-aspus

cd aceea

ste

aproape

[-;i

dea

sufletul,

dat

preotul,

ca

un semet

gi

iubitor

de

avutie,

nu s-a

dus..insI

avea

un

ierodiacon

onte

irnbundtdtit

i

iubitor

de

Dumnezer,

re

vdzind

cd

preotul nu

vrea si

se ducl,

l-a rugat

sd-i

dea

voie

sd

mplrtis,.eascd

l

pe

Protos.

NICODIM

-

n*:,1,::::"^:ilT=",,.l1aprimit.ou.ardu_r"Jiu*nGrrupul

r

ql,ur

Domnului

a

casa

rduvei

-cate

era,

dracilgi

ipsitd

de

bundtrtile

a ' a l o r r . o - ^ l n i ^ ^ a - ^ x L - - , v ^

:19 l:i:yj

g

I

h'

r

bo ati

n

f"p;

;;;

H

l##;

ili?;;,

?^\?1yrt.cd"

dcea

e

o

iogojind

gi

neavanO'oumeni;;;

;;

inainte

gi

si

o

caute,

a

pi

bogatul,

trtea

deasupra

"i'1or

tirre

a"

dar

;i

preafericitd

irdcie )

Niscitoarea

de

Dum

nize:t

Marra,

cu

o

ceatd'

e fecioare

,

cilre

cu

basmale

albe

;tergeau

o.

*oou,

e fata

bolnavei

i

o

acopereau.

- -

'---o--

'- -

MINUNILE MAICII DOMNUTUI

223

ei

ruglciuni

citre Dumnezeu, cdzut ntr-o

mare

uimire. I s-aard-

t^t

o mare

mullime

de

ngeri luminafi, care

ineau n miini

lumi-

nlri

aprinse

si

care sllt0nd de bucurie,

ziceau ltre dinsa:

,,DupI

ce

va treceacest n, iind dezlegatd,in

trup, te

vom ua a

odihna

fdgddtritil

ie

de

Domnul".

Tot

aga

s-a

descoperit

qi

Cuviosului

Simeon.

ar unuia dintre

frali i s-aardtato vedenie'de cest

el:

Avdzut

pe

MaicaDomnului,

pe

PreacurataFecioardMafia,

ezfutd



rar

acel

sfintit

diacon

s-a

nspdim

ntat,

mai

ales

cind,

a

vdzut

pe strpina cumcr s-a nchinat trupului celuistdpinesc.Apoi ri-

dicdndu-se

fdcut

semn

diaconului

ca

sil

se

apropie

sr

srvOrseas-

cd.

Sfinta

slujbr..

$1

Ogna

e

s_a

mprrtdsit

Aoinuiu,-

_i;;;

#a"_

tul

ei

suflet

sfintitele

ecioare

Ei

sau

dus

n."r,ui.

p.-*ma,

ducdn_

du-se

diaconul

a

casa

bogat;rui,

vdzutpe

patul

rui

nigte

ciini

legri'

inconjur0nduJ

e

d2nsul,

pe

care

nsd

cei

ce

stdteau

de

fard'

nu-i

vedeau,

i.numai

cer

boinav

"r.l"ig"

#i'ulurrg"

d"

acolo

ca

sd

nu-i

lu?

,.uplrare.

Apoi

a vdzut

ur,

"hu.up

cu

nfrico_

;atd

fagd,

are,

bdgdnd

pe

ascun,

o guru

bogatului

u

u'

fel

de

ostie,

-au

smuls

cu

sila

ticilosul

lui

sufret

cu

multd

chinuire

si

munci.

Acestea

vdzindu-re

diaconur,

grozilv

* i"fr#il';:

T

cilzutla

pdmdnt

ca

un moft. Atunci a statinaintea ui preasfanta,carc 'a

.ridicat

pe

ddnsul,

zicdndu-i:

"Nu

te

teme,

uniiur

meu

rob,

ca,|i

ifi

este

gdtitd.impdrdlia

eruriior

gi

asupra

u

",ipou,

e

tace

nimic

rdntatea

dracilor.

Numai

pdzeEte

umnezeiestile

orunci

ale

Fiului

meu

ird.de

renevire,

n

toate

zilele

vietii

lile

pann

ei

veni

in

ceata

sfintilor,

ca

sr

te

veseleqti

u

dangii'-iaiiie

sfirsit.

Diaconul,

mulpmind

qu

smerenie.implrltesei,

i

,;;;il;;

pAnd,la

rm'nt,

dupi

care

Ea

_a

us

a

;;;.

i;;;t

i*pilil;i"

sdraci

averile

sale

s-a

dcut

srrac

pentru

Domnur

si

pelrecan

via_

[d

plrcutr

lui

Dumne

eu

s-^

dus

n

impdrdlia

cereasce,

e

care

si

dea

Dumnezeu

.

o

dobdndi

noi

toti.

Amin

(M.

M.

D.

57,

.

Neamt).

'

MTNUNEA266

Nlaica

Domnului.ii.desco

peri-

Cuvioase

Matta,

m^ma

sfdnturui

simeonifericirea

*"-""r"i.e

'

Pe

cdnd

Cuviosul

Simeon,

iul

ei,

se

nevoia

pe

stdlp

n

Muntele

Minunat,

cuvioasa

Ma'"a

a

'vut

o

descoperire,

u

un

an

nainte

de

sf2rgitul

sdu.

pe

ra

miezul

noptii,

n

timp

ce

gi

ficea

iierbinple

pe

un scaun n slavI,

iar fericitaMarta stdteainainteaei,

ridicin.

du-

gi

spre dOnsa

mdinile sale

n

chipul Crucii,

gi

prefdcindu-se

intr-o Cruce de aur,

strilucea cu o lumini asemenea u tazele

soarelui;

Ei

astfel se

vedea,cd, oard,Crvceaaceel era

luminoasd.

Cuviosul

Simeonauzinddespreaceastil

edenie,a zis:

,Acesta

estesemnu|

cd,s-aapropiat

ericitul

sfirqit al

maicii mele". Sfin-

ta,

Marta,sfirqindu-gianul cel de

pe

urmd al

viefii cea

pllcutd

lui

Dumnezeu,

mers spre cercetarc

a

Cuviosul

Simeon, iul sdu,

cates-a

ugat cdtreDinsa,

zicind:,,Binecuvinteazd-md.,aicame4

precum

Avraam a binecuv0ntat

pe

lsa;ac".ar Sfinta a" zis

,,De

Lceea m

gi

venit aici, casdmdinvrednicesc

inecuvintdrii

Ei

u-

glciunilor

tale;

pentru

cI de acumau mai

rlmas numai trei luni

din viata

mea.DupI aceeaml

voi

duce a

DomnulDumnezeulmeu,

Acelasd- iddruiascd

ie

darul

gi

binecuvintate

Sa,ca sI- i slvir-

geqti

cu

bine

alerguret L cea bine

inceputd

qi

sI te inwedni

ceasci mplrlfiei Sale".Acestea

riinduJe

vdrsa acrimi

din

ochi,

iar fralii care erauacolo

pldngeau; entru

ci

greu

i se

plrea

lor

a auzi

cd dupd, rei luni

nu

vor mai

vedea fala ei; si, ziceau:

,,Maicd,

iu va fi sufletul tdu

gi va

liltda

pe

Domnul" lar ea ntd-

rea

cuvintul

zicind:

,,De

u

vafiaqa

precum

v-amspus,apoi,

pe

mine roabavoasttil , X

mI

socotifica o

mincinoasl".

Atunci

Cu-

viosul

Simeona

zis cdtre

dinsa:

,,Binecuvintatel

ta o cerem

noi

acum, ar cuvintele ale ne sunt foute dureroase

nimilor noas-

tre".

Sfinta

a zis:,,Binecuvintafi unteli

voi Domnului,qi

binecu-

vintali

sunt cei ce

vd"

binecuvinteazil

pe

voi". DupI aceasta oli

i

s-au nchinat ei, asemenea

i

ea

nchinlndu-se or, s-a ntors n

Antichia la casa

a.

DupI

plecared,

i,

Cuviosulchemdnd

a

doua

zi,

pe

cei mai iscusigi intre

frati,

a zis cdtredinqii:

,,Cu

adevlrat,

vremea

ducerii

maicii mele

de

la

cele

pdmOntegti,

e apropie;

pentru

cI in noaptea fecutd am vdzut

n vedenie,un scaun

pus

inaintea

mea,

gi

maica

mea

sezdnd

e

d0nsul,

ar

noi

to{i

str-

team

imprejurul

ei;

atunci

ea

ca

o invdlrtoarle,

zis

citre

noi

cuvintul

cel

dintii

al

psalmului:

,Fericit

bdrbatul

cure

n-^umblat

in

sfatul

necredinciosilor...".

$i

multe

alte

cuvinte

sfrtuitoare

ne_

a zis

noud,

ca

o maicd,.

poi

s-a

sculat, i

mergind

naintea

noas-

trd"

a

bisericr,

finea

n

miini

o

cruce prea-luminoasr;

ar

noi

urmam

dupl

ddnsa

cintind

psalmi

cu

umilinti.

Dupd

aceasta,,

u

citeva

\

MINUNILE

MAICII

DOMNUTUI

225

Aceasta

icdnd-o,

dus-o

pe

dansa

arIgi

spre

rdsdritul

soare-

lui

gi

i-a

ariltat

ei,

din

inilfime,

locuinlele

Raiului,

9i

in_tr-insele

mullime

de cete

de

parte

bdrblteascl

Ei

emeiascd

eselindu-se,

gi

-a zis

Stlpdna:

,Aceste

ocuri

e-adiruit

Fiul

meu,

celor

ce

au

irditincurlfenie

Ei

cu

dreptate,

ntru

pilzftea

poruncilor Domnu-

lui, acelora

elor

ce

au

flcut

milostenii

multe cu

osdrdiq,

de aceea

singuri

de

mill s-au

nvrednicit

de

a

Domnul,

pentru c*

,,Fericifi

sunl

cei

milostivi,

cd

aceia

e

vor

milui".

Aceasta

a

fost

vedenia



zile

inaintea

sfargitului

sru,

s-a

dus

iarilEi

a

cuviosul

-simeon

-

pentru

sdrutarea

cea

mai

de

pe

lryd

- gi a spus ui toateDumnezeiestile

escoperiri

e

s-au

fdcut

n

viata

sa;

asemenea

i

lucrurile

cele

bune,

ostenelile

i

nevointele,

care

se

fdcuse

n

taind,,

pentru

slava

numelui

lui

Dumnezeu;

i

a

rdmas

acolo

n

acea

oapte,

n

care

a

avuto

min-

unatd

vedenie

ereascl.

in

vis

se

vedea

cd

este

ipitd

spre

ndlfimea

cerulhi,

unde

a

vdzut

niqte

palate

minunate

si luminoLse,

a

cdror

frumusete

nici

un

cuvdnt

nu

o

poate

spune.

umblind

ea

prin

"r"t"

piiil"

;:

nun0ndu-se

e zidire^

cea

nefdcutd

de

minr,

a vdiut

p"

br"u-

sfdnta

Ndscdtoare

e Dumnezeu,

u

doi ingeri

prealumin

atj,

care

a zis

cdtte

ddnsa:

,ce

e

minunezi?"

at

ei

cu ricd

si

cu

bucurie

inchin?ndu-se reasfintiiNiscdtoarei, rrspunr; ,,Mi minunez

stdpini,

cd n

tot

timpul

viefii

melepe

pdmint,

n'-amvdzut

iste

palate

mai

minunate

ca

acestea".

af

prbacurata

a,zis:

,$i

";r;

cine

socotesti

u,

ci

suntpregdtite

le?"

Ddnsa

zis,

,Nu'Etiu,

td-

pind".

Atunci

Preasfinta

Ndscdtoare

e

Dumne

etr'a.

grdit

cdtre

dinsa:

, are^nr1

gtii

cr

pentru

tine

s-a

pregdtit

acetstd"

dihnd,

cate

a'zidit-o

iul

tru,

si

n

care

de

acum

vei petrece

n

veci?"

Aceas_

ta"zicind

a

poruncit

ingerilor

de

a

pus

un

scaun

minunat,

apoi

a

zls

ciltre

dinsa:

,,Aceasti

lavr

ti

Je

diruiegte

tie,

deoarcce

i

vietuit

cu

dumnezeiascd,

ldcere

n

frica

Domnuluii.

Apoi

iarrsi

a,zis:

,Yoieqti

a

sd"vezi

i

pe

cele

mai

slivite?,,Atunci

u po.urr-

cit ei ca sdvie dupi d0nsa; i suindu-sea celemai inalte ocuri

ceresti,

-a

ardtat

ei

alte pahte

mult

mai

minunate

si

mai

lumi

nate,

fdrd'

sd

semene

cu

cele

dintdi

si

care

erau pline

de

slavd

cereascd,

cdror

rumusete

nici

mintea

omeneascd

u

o

poate

ajunge,

ici gura-nu

o

poate

povesti.

Atunci

pteacuratza

zis:

,si

pe

acestepalate

e-a

zidit

fiul

tdu

si

a

inceput

Ei

a

temelia

celui

de al

treilea

palat".

Sfintei

Marta,

pe

cafe

a spus-o

iului siu.

Fiind

ntr-o

zi de

Dumi-

nicI, s-a mplrtls,it cu sfintele TainealeTrupului 9i sangelui ui

Hristos.

F?'la i

strllucea

de

darul

lui Dumnezeu

iind

luminati

gi

de

negrdita

ucurie

duhovniceascl,

rin

care

se

veselea,

eoa-

rece

era

ncredinfatd

de sfarEitul

lldtoriei

acestei

iefi

Ei

de

mdn'

tuirea

sufletului

s[u.

Apoi

a

petrecut o td"

ziua"

ceea

Ei

noaptea

ce-r-

rm

t, o

parte

n

vorbiri

de

Dumnezeu

nsuflate,

cu

preaiu-

bitul

gi Cuviosul

slu

fiu,

iar

altd,.parte

n rugdciuni

cltre

Dum-

nezer1

nsotite

de

multe

lacrimi

fierbinli.

Iar

luni dind

pace

gi

binecuvintate,

apoi

sdrutarea

cea

mai

de

pe urml

fiului

siu

;i

tuturor

ucenicilor

ui, s-adespdrlit

de

ddnEii,

dsdndu-i

e

dingii

pldngtnd.Ea

s-adus

a

un sat

carese

numeaTivirint, career1 departeca la, fei stadii de Muntelecel

Minunat,

qi

unde

era

biserica

Sfintului

Ioan

Botezdtorul.

.aa

vlrsat

multe

lacrimi

la acea

biserictr,

si a

inceput

a sldbi

cu tru-

pul.

Locuitorii

acelui

sa;t ute

o

cinsteau

oarte

mult, au

rugat-o

sI se odihneascl

a dingii

de

oboseala

e

era

cuprinsi.

S-aodih-

nit in

ziua aceea;

ar in

no1ptea"

rmdtoare

Ei

mai

mult a slibit

cu trupul.

Marli

au

dus-o

cu cdruta

a casa

ei

in

Antichia,

9i

anu-

me n

cetlluia

ce

se

numea

Dafne.

Miercuri

s-a

ugat

cu clldurl

lui Dumnezeu,

drsind

multe

lacrimi,

9i

avdnd

nddeide nein-

doitl

de

mintuirea

sa,

qi-a

dat

sufletul

n miinile

lui Dumnezeu,

in

patru

zile

ale

unii

lui

iulie

1v.

Sf.

ulie).

MINUNEA 257

Maica Domnului

se

aratl

gi diruiegte

rodnicie,

'

pirinfilor sterPi

care

o rugau

Maica

Cuviosului

Mihail

Malein,

a fost

mulli

ani

stearpl, de

Lceea mindoi

pdrinfii

erau

n

intristare,

cI

le trece

inerefea

gi

n-aunis.cut

nici un

copil,

cure

sd

e mosteneascl

oglfia

lor. Ei

226 Protos.

NIC)DIM

MANDTTA

de

multe

ori

mergeau

e

a

biserici

si

se

ugau

ui.Dumnezeu,

d

le

dea

iu;

dar

Dumnezeu

u le-a

ascultat

rigdciunea

or.

Mai

pe

urmd

nsd

s-au

us a

o

bisericr

a

preasfintei

Nrscdtoarei

e Dum_

fiezer4

are

este

n

locul

numit

cuna,

si

la a

cdtei

rcoanr.

ocui

torii

aveau

mare

evlavie.

Anastasia

i

Evdochim,

e

rugau

sr

le

dea

mostenire

upd

dorul

gi

dragoste

lor.

preasfinta

Nrscdtoa-

re,

a

ascultat

ugdciunea

or,

cdci

s-a

zrdtat

preotului

celui

de

rind

al

bisericii,

cu

numele

Metodie,

finand

omofor,

ar

indreap-

MINANITE

MAIC'il

DOMNUIUI

227

la Sfinta

Icoan[

a Preasfintei

Ndscdtoarei

e

Dumnezeu,

fe efy

inchipuiti

purtdnd in brafe

pe

Fiul

si Dumnezdul

nostru,

vdrs2nd

lacrimi

qi

grdind

unele

ca

acestea:,,Acoperlnidntul

celor

ce alear'

gd.latine, de

Dumnezeu

NlscdtolfeI

Lflcora,9i

drtinitoarea

celor

ce

te cautd"

e

tine

in

vremea

intristlrii.

Limanul

cel

mdntuitor

al

celor

afundafi

in

mdhnirile

noianului

viefii,

qi ajutdtoare

grab-

nicd,

celor

ce

intru

dezndddiduire.fiind,

pe

tine

din

inimd

te

ceea

ce



ta

sa

avea"

rei

mahrame.

Ea

a

poruncit

sd

e

dea

Anastasiei,

u

invoialaca o basmadintre cele rei, sd se ntoarcdpreacuratei

Nrscdtoarei

e Dumnezeu,inapoi .

ndatd

ce

preotul

a

descoperit

Anastasiei

edenia

e

care

a

avut-o,

s-a

dezlegat

terpiciunea

i

a

ndscut

rei

fii,

dupd

numdrul

celor

trei

mahr-ame

e'care

le-'a

oferit

Maica

Domnului.

rat

mahrama

pe

cure

a cerut-o

napoi

Maica

Domnului,

a

preinchipuit

pe

fiul

cel

ntdi

niscu

,

edruia

d-

linliii-au

pus

din SfdntulBotez,

umele

de

Manoil,

si

care,prin

darul

gi

dragoste

Ei,

a

imbrdfigat

vi'ta.

monahiceascd,

lungand

vas

ales

al lui

Dumnezeu

v.

sf.

12

ulic).

MINUNEA

268

Prin

rugdciuni

fierbinti

citre

Nlaica

Domnului

o maml a dobindit un fiu binecuvintat

Pe

a

anul

7l4 vieluia

n

constantinopol

n

bdrbatpe

nume

Grigore,

mpreund

cu

sotia

sa

Ana.

Ei

petieceau

n

fricd

cle

Dum-

re^z.eu:

iind

bogafi

n

fapte

bune

si

traind

cu

cinste

din lucrul

m2.inilor

or,

din

care

Ei

pe

cei

ipsili

ii

imprrtrgeau

cu

ndestu-

lare.

Trrind

in

bund

nlelegere

gi pace,

i

s-au

nrscut

lor

dour

fiice, pe

care

s-au

strdduit

si

le

creasc

in

dreapta

creiinlaqi

fap-

te

binepldcute

ui

Dumnezeu.

ar

vrem

ea

trecind

si

ei

vdzind

cd,.

copil

de

parte

birbiteascd

nu

au,

s-au

aprins

de

aceastd.

orire.

Pentru

aceasta.

i fdceau

ugrciuni

strruitoare

cdtre

Dumnezeu.

cu

deosebire

otia,

care

se numea

Ana,

avea

m re

dorintd

de a

a:eayn pruncde partebrrbrteascr, i careasemeneauAnacea

de

odinioard.,

erceta

fintele

Biserici

si

se

uga

n

ele

cu

credin-

n-

Av0nd

mare

evlavie

crtre

Maica

Domnulu{

cerceta

Bisericile

inchinate

Ei,

si

mai

cu

seamd

Bisericile

din

vlaherna.

Aici

mer-

g6-nd

n

fiecafe

zi,

era

nelipsitr

de

la.

priveghere

ce^

de toatd.

noaptea

pre

vineri,

indlland

rugdciuni

de

cercre

qi

stflnd

,aproape

cheamd

n

aiutor.

slava

maicilor

qi

podoaba fecioarelor,

ai.preficut osOnda

strdmoasei

Eva,

pentru toatd'

ptrtel feme-

iascd,

ntru

indrdzneald"

nveselitoare,

prin nasterea

ta ce^

Dum-

nezeixcd;

miluieqte-md

pe

mine

Ei

md,'auzi.

si rupe

legdtura

ce

este

ntru

mine

-

precum z marcii

tale,

adicd

a

dreptei

Ana

cdnd

te-a

ndscut

pe

tine

-

si cu

solirea

tL

cea de

Maicd,

aratd-md

si

pe

mine

vrednicd.

a

naqte

copil

de-patte

bdtbdteascd,

pe

care

din

pintecele

meu,

sd-l

nchin

Fiului

Tdu

9i

Dumnezeului

nostru"'

Aceastd

ugdciune

rostind-o

de

doud

Ei

de

trei ori,

flcind

si

nenumlrate

pleclri de

genunchi, obosind,

a

fost

futatd

pulin

de

somn.

in acel

timp,

Aiutdtoarel'ce

gtabnicd'a

neamului

ome-

nesc,

ca o

Maicd

Preadulce,

L

attus

mila

Fiului

sdu

spre

femeia

aceea,prefilcdnd

mihnirea

ei

cea

mare,

in

veselie

de

maici, cu

un

chip

ca acesta:

PreacurataMaicd,

purtdnd infdlisarea

chipului

tle

pe

lrcoand,

s-a

aflat

in

ceasul

acela

ingd'

femeie,

pe care lo-

vind-o

uqor

in coastd.

ttezit'o,

zicindu-i:

,,Du-te,

emeie,

bucurfln-

du-te,

cd

vei avea

fiu,

precum ai cerut".

Iar ea

de;teptindu-se'

s-a tulburat

in sine de

vestea

ce-a

primit,

qi

sfdrEindu-se

rive-

gherea, s-a

ntors

acasd'

u

cintdri

de

laudd,

dupd

care

la scurt

timp

a

zdmislit

in

pOntece

in vremea

aceea,

u

voia lui

Dumnezeu,

a

fost ales

caPatriarh

al

Constantinopolului,

Gherman

Pirintele

nostru,

indreptitorul

dogmelor

Bisericii,

om

cu

viatd sfdntd

qi

plin

de

Duh Dumneze-

iesi. in ziuain care s-a dcut inscduitarea

ui,

in Biserica

Sfintei

Sofii,

a

luat

parte mullime

nenumiratil

de

oameni; bnrbali

9i

femei, tineri

qi

bdtrini.

Printre

acestia

se aflau

gi robii

lui Dum-

nezeu Grigorp

cu sofia

sa

Ana,

cea

clre

i se

apropiase

vremea

si

nasci. Ydzdnd

LceL

mate multime

de

oameni,

si temindu-se

ca

nu

cumva

din

cauza

mbulzelii

sI

lepede

pruncul, s-a

gindit

sd se

intoaJ:cd"

casd,

dar

aiutntd

si

protejatd de

sotul

ei,

a reusit

si

228

Protos.

NICODIM

MANDTTA

pltrundl

in

Sfinta

Bisericd

si

sI se

aEeze

pro

pe

de locul

pe

unde

trebuia

sd, reacd

Sfintul

Gherman.

n

momentul

n

careei

l-au vdzut,

sfdntul

Gherman

strdlucea

ca

o vilpaie

de

foc,

crtre

care Ana

cu fricd

a strigat:

,Binecuvinteazd.

reasfinte,

pe

fiul

meu

cel

din

pintece".

Sfdntulprivind

spre

ea

cu

ochi

prooro-

cesti,

a

zis:

,Rodul

intecelui

du,

dupl

credinta

a, femeie,

d,l

binecuvinteze

Domnul,

pentru

rugdciunile

Nrscdtoarei

e Dum-

MINUNILE

]TtrAICil

DOMNUIUI

229

Sfintelor

coane

ale

Domnului

nostru

Iisus

Hristos,

ale

Preacu-

ratei

Sale

Maici

si ale

pllcuflor lui Dumnezeu,

entru

carc

a

pil-

timit

chinuri

cumplite,

sfirsindu-se

muceniceqte

a

varsm de

53

de

ani,

n luna

lui noiembrie,

n

28 de

zile

g.

Sf.

8

n-brie.)

t

I [INUNEA

269

Nlaica

Domnului

aiutdunui

tinlr,

pe nume

Nifon,

sI

se

ridice

din

cldere,

devenind

Episcop

n Cipru



nezeu

Ei

ale ui

stefan,

ntiiul

Mucenic".

a

puline

zile

dupr

acest

cuvint proorocesc, na.a ndscutprunc de pate bdtbdteascd, e

care

a.

opt zile

iau

pus

numele

Sf0ntului

Mucenic

stefan,

dupd

mai-nainte

vestirea

sfOntului

Gherman.

mplinindu

-le

4o de zile

de a nasterea

runcului,

prrinfii

luOndu-l

e.el,

au

mers

a Biqe-

rica

din

vlaherne,pentru

aindlta

rugdciuni

de multumire

cdtre

Maica

Domnului

gi

de a-i

nchina

Ei

darul

primit.

Ajungind

aici,

au mers

naintea

aceleiasi

coane

a Maicii

Domnului,

n fata

cd-

reia

Ana

a

primit

darul

cerut

si

cdzind

n genunchi,

cu lacrimi

a

rostit

urmitoarele:

,,Bucurd-te

reacuratd,

care

mi-ai

dezlegtt

sterpiciunea

aqterii

de copii,

de

parte

brrbdteascd.

ucurd-te

rea,

curatd,,

are

ai intors

mihnirea

mea

n

bucurie.

Bucurd-te,

rab-

nicdmintuire a celorce te cautr pe tine, pentru cd eu ticdloasa

cdutdndu-te,

e-am

aflat

pe

tine,

si

am

primit

nu

numai

fiu,

ci si

numele

ui,

prin

slujitorul

ru gi pdstorul

nostru".

Apoi

ridic0nd'

miinile

si

lipind pruncul

de

paftea

de

jos

a lcoanei

preasfintei

Ndscltoarei

e

Dumnezeu,

.zis:

,,primeste,

StIpind,

odrasla

mijlocirii

tale

celei

de maicd., rimeste

pe

fiul

care

s-a

rinduit

mie

mai-nainte

de

zdmislire;primeste,

mprumutdtoarea

oas-

trd",

atoria

e i

se

cuvine".

ar

brrbatul

ei cel

ubitor

de Dumne-

zerr,

a rdmas

.drd,

e

glas,

iind

uimit gi

minunindu_se,

pentru

zdbovirea

n

rugdciune

i

pentru

vrrsarea

mullimii

lacrimilor

e-

meii

sale.

Apoi,

Ana

ardtind

crtre

Sfintarcoand,,

zis

citre

sotul

'

ei: ,o, ubitulmeubirbat,acdastami estemie,chezrsuitoare,ir-

tinitoare

gi

ajutrtoarea

nasterii

ui

stefan".

nchinindu-se

pind

la

pdmint

in'faqa

fintei

coane

Ei

multumind

aiutdtoarei

uturor

crestinilor,

Preasfintei

Ndscdtoarei

e Dumnezeul-

-au

dus la

casa or.

cu

adevdratpruncul

acesta

estit

de Maica

Domnului,

si prooroce;te

primind

numele

sfintului

Mucenic

Stefan.

mai

tirzlu

a

devenit

un

mare

mdrturisitor

si

apdrdtor'al

cinstirei

in

zilele

mplratului

constantin

cel

Mare

fiilia

in

cetatea

Miro-

poliei un boier, cu numelede Agapit. n acel imp, fiind numit

de

cdtre

mpdrat

un nou

stratilat

(gcneral),n aceastd

etilte,

Aga-

pit,

ca cel

mai de

vtzil

dintre

cetlfeni,

ia

flcut

primirea. Cu

aceastd

cazle

cunoscut

qi pe

fiul

slu,

Nifon,

copil

de opt ani,

pe

c?rre

avatie

-a

ubit

foarte

mult.

Afldnd

cd

copilul

nu

estedat

ia invlfltura.

cdrlii,

din

cauza

ipsei de

dasclli,

Savatie

a

zis ui

Agapit,

sd-i

dea

iului

sIu

voie sI-l

trimitl

in casa

a din

constan-

tiiopol,

unde

si-l

incredinleze

unor

dasclli

lumina[i,

care

sd-l

?nve,te fintele

Scripturi.

Auzind

acestea

4gapit,

s-abucurat

oar-

te

mult

gi a mulgumit

stratilatului

peniru

pfopunerea

filcrttd'

Astfel,

Nifon

a

fost dus

n

casa

ui Savatie,

in

Constantinopol,

unde solia ui |-aprimit cu bucurie, ubindu-lcL pe fiul lor. Aici

a fost

incredinfat

unui dascll

iscusit

anume

Petru,

care

era

si

preot,

Ei

de

a

care Linvd\at

atit

gtiinfa cfu1ii;

dt

Ei

gtiinl^trilirii

duhovniceqti.

Copilul

fiind

foarte

aget

a

minte,

in scurt

timp

a

dobindit

multd

sporire

n

citire,

dar

mai cu

seamd

n

faptelecele

bune,

prin

comportarea

ui llsind

a

nfelege,

cdva

aiungeun

om

da

mare

olos

Bisericii.

El era

sirguincios

a citire,.bllnd

Ei

smerit

n comportate,

iv'

nitor

pentru

Sfintele

Sluibe

bisericeqti,

ela

care

nu

lipsea

nicio-

datd,

ndurltor

gi milostiv

faqd e

cei slraci

qi nevoiagi.Yilzind

comportarea

ui, toti

se minunau

gi

se

bucurau,

mai cu

seaml

solia lui Savatie,dorea sd-l acd,iu al lor 9i sI le moqteneascl

toatd. verca.

Odatd

auzind

de

la un bilrbat

duhovnicesc,

um

ci,

de mare

mportan tr

este

a'Ei

pdzi

cineva

ecioria

pentru Dumne'

zeu,din

acea

lipd"

-aaprins

de.aceasti'

orinfl,

pentru

care

ucru

s-a

hotdrit.

de atunci,

si nu

mai

priveascl nici o

fatd, emeiascl.

Anii

trec0nd,

el

a crescut

cu

virsta

qi

a sporit

in fapte

bune.

Flcindu-i-se

dor

de

pdrinfii

sdi,

;ia

exprimat

dorinla

si

se

'rJe:Yry:;'c

v

230

Protos. NICODIM MANDTTA

intoitrcd,la

casa

plrinteascl.

Auzind Lceasta otia stratilatului,

nu a fost

de

pirere,

cilci neavind fii, dorea sI-l infieze. Nifon

vdzind

Lceasta"

fost

cuprins de o intristare ce nu s-amai deplr-

tat

de

la ddnsul.Mai-marele

urtii afldnd de intristarea

ui, a

cerut voie stlpdnei sale,sd se ocupe

el de Nifon.

$i

astfel

a ince-

put

a-l

ua

cu sine a adunlrile si

petrecerile

inerilor desfrinafi

gi

rlsfIpli,

pentru

ai risipi tristefea

de care era cuprins.

Aici

Nifon,

pentru

aindepilrta intristarel, s-a

dedatla

mincdri,

bdu-

MINUNITE

MAICII

DOMNUIUI

231

ceva

ilu?

Blestemat

I

fi tu, necuratule

gi

vicleanule

diavol, care

imi aduci

n suflet

unele

ca

Lcestea".

Flcindu-se

noapte, -asculat

din

pat

9i

a

inbeput

a

plinge qi

a

se

bate

n

piept,

zicind;,,Cum

am

vieluit

cu bund

credinfl

gi

cu

obiceiuri

bune,

n anii

mei cei

dinainte,

iar acum

am murit,

rdnindu-mi

cumplit

cu

pdcatele,

Doamne

Dumnezeul

meu, spre

'

Tine

am

nldiiduit,

mintuie;te-md,

ca nu cdndva

diavolul

sd'rL-

peascl

ca un

leu sufletul

meu,

nefiind cel ce

zblveqte".

Apoi

stOnd



turi

qi petreceri

gi

ncet-incet,

a

inceput sI

se cufunde

n faptele

rele, si

sI se ntuneQea minte, incdt

a ajuns str nu mai facl

nici

una din faptele

bune

de

mai-nainte,

gi

nici sI se mai roage.Dar,

nefdcind

binele,

a inceput

sd

facd,

dul, asemdn0ndu-seinerilor

cu care el

petrecea.

t

Dar mila lui Dumnezeu

qi

dragosteaMaicii Domnului, cltre

care el,

L Lvutmare evlavie,

nu

l-a isat

sI

petteac.d

ult timp in

aceste apte rele gi

ia chivernisit

irtoarcerea ui, astfel:Odatd

-a

vuitatun

prieten

al lui,

Nicodim, are

privind

cu mirare afafalui,

s-a splimintat, insl tdcea.Atunci

Nifon, i-a zis ui:

,,Ce

privegti

aqa.lamine, ca a

un

necunoscut?"

at Nicodim

-a rlspuns:

,,Cre-

de-md, rate, cd" iciodati nu

te-amvdzutin acest

hip,

precum

e

vdd

acum;

cilci

fala ta este nfricosatd

ca de harap". Acestea u-

zindu-le

Nifon,

s-a nfricogat gi

s-a usinat,

acoperindu-Eiala cu

m?tna, poi s-amdhnit.

$i

merg0nd

pe

cale si zicea:,,Vai

mie,.pd-

cltosul,

dacd

n

lumea Lceasta unt negru

cu sufletul

qi

cu trupul,

dar

la

iudecata

ui

Dumndzeu um voi fi?

Cum mI voi ardta fetei

Lui?Amar

mie,

pltimasul,

unde

e;ti acumsuflete?

ai

mie,

ce

voi

face,

oaremI voi

putea

pocli?

Cdcicum voi zice

ui Dumnezeu,

miluieEte-md",

dcind atdtea ucruri

neplicute inaintea Lui?"

Acestea iclnd in

sine, a

venit

acasd oarte

mihnit

si

necljit,

gi

se ulbuia

de

gindurile

cele

potrivnice.

PentrucI

g0ndurile

ele

bune

i

ziceau: d uglciume

cdtteDumnezeu, oaptea,

a

precum

voiegteEl,

astfel sI rinduiascl

cele

pentru

tine. Iar

cele rele ii

ziceau

dimpotrivl, astfel:De

vei

face

ruglciune, te vei indrdci

qi

vei

fi tuturor

de

rds.

$i

i se aducea

n minte

fricL

de la

diavolul,

care-i

ulbura

sufletul

foarte

rdu. Iar el abia rttdrindu-se

pulin,

qi-a

zis:

,,Cind

umblam n

desfrinare, nici un riu nu

m-a

ntim-

pinat,

ar

acumcdndvoiesc

a md, uga ui Dumnezeu,

oi

pitimi

el

la rugIciune,

si clutind el

spre

rilsilrit, iatd a

venit o

neguri

intunecatl, ce s-aapropiatde dinsul si l-a aruncatin boall 9i n

fricl

peste

mIsurI.

Atunci Nifon

s-a nspdimlntat

9i

zilcea n

pa-

tul sIu, suspinind

gi

plingind

pentru

pdcatele

ale.

ar

diminea-

[a

a venit

in bisericd

i

ridicindu-gi

ochii, a

cdutatspre

Icoana

Fecioarei

Maria,

Nlsctrtoarea

de

Dumnezeu.

i

suspinOnd

zis:

,,Miluieqte-md,

pdriltoarea"

reqtinilor,

ceea

e eqti cu dar dIru-

itI. Curatd,

aiutd-mi

pentru

mila ta

ceamure,

cdci u eqti

nldei-

deacelor

ce se

pocliesc".

Acestea

icind,

chipul Maicii

Domnului

a.

cdutut a

dinsul

cu faqd eseld

Ei

blindd.

Aceastl

minune

vI-

zAnd-o

ifon, s-a

mirat

gi

a inceput

a se bucura

qi

a se

nveseli cu

inima. Apoi

a zis:

,O

Adincul

iubirii de

oamenia lui

Dumnezeu,

c0t de mare estemulfimea milei Tale,Doamne,pe carc o atilli

asupra

celor ce

gregescnaintea Ta

Pentru aceea

i fdcut

gi

pe

Preacutata

Maica

Ta, ca si

fie rugltoare

ciltre

miltirea Ta". Apoi

rugindu-se el

mult

Ei

sirutind

cu dragoste

coana Preasfintei

Ndscltoare,

de

Dumnezerr,

ieEitzicind

in sine:

,Yezi,

uflete

i

cdlos, cdt

de

mult ne iube;te

Dumnezeu,

hiar cdnd

noi singuri

fugim de

El; iatil,

ne-adat noul spre apdrare,

e

PreacutataMaica

Sa; ar

noi chiar

gi

pe

aceastd, ilutiltolre o

trecem

cu

vederea".

$i

astfel

mingiindu-se,

au

preamdrit

pe

Dumnezeu.

DupI Lcens-

ta

i s-a

ardtat diavolul

n

vedenia

somnului,

n chipul unui

copil,

care-i

era tovardg

ntru ffuildelegi

qi

sta

impotriva

lui foarte

suplrat, cagi cum ar fi fost n mihnire. SpreaceLail'ut?;nd ifon,

a zis:

,,Pentru

ce egti a$a

m?.hnit?"Diavolul

a

rdspuns:

,Iatd,

tei

zile

surit de

cdnd ai fost

la

prietenul

tIu

Nicodim,

qi

te-ai

dzvrd-

tit;

pentru

LceLstL

mi intristez, cilci

nu

pot

suferi,

a

mI trece cu

vederea".

Nifon

i-a zis:,,Sice

ntristare

ai tu?'l

ar

diavolul

i-a

n-

tors

fata

si nu i-a

rdspuns.

Nifon

ndatil degteptdndu-se,

priceput

,

cr diavolul

se ntristeazd

entru

pocdintalui.

Sculindu-se

egrab,

a

alergat

a

bisericd

gi,pironindu-si

miniea

si

ochii

larcoanzprea-

sfihtei

Ndscdtoarei

e

Dumnezetr,

-a

ugat pinr

cind

iardsi

a

vdzut'o

zdmbind,

si

a simtit

in inima

sa

o

plriere

dumnezeiascr.

Iar

intr-una,

din

zile,

mergind

cdtre

biseiicdla

rugdciune,

vr-

zut

un

om

ficind

frrddelege

e

cale

gi

-a

osindit

in

mintea

sa.

Apoi,

dupd

ce

a venit

a

biserica

ui

Dumnezeu,

i

ridicindu-gi

ochii

cdtre

coand"

a

de

obicei,

ndatd,

avdzutpe

preacurata

Nrscdtoare

]UITNUNNE

]UIAICTT

DO

,,Doamne

Dumnezeul

meu,

nvredniceqte-mI

a

md impdrtlgi cu

Sfintele

Tale Taine,

n

ziua njumltflfirii,

pentru

cI foarte

mult

inseteazd

ufletul

meu a se sdtura

de

Preacurat

rupul

TIu". Apoi

a

adormit

Ei

s-a

lcut lui

vedenia aceasta:

ouI femei

prea

strl-

lucite

trecea

pe

ldngl

patul

lui, avdnd

aseminarea

purtItoarelor

de

mir,

unl erainbrilcatd,

n

porfird,

qi

linea

o

stOlpare

e mds-

lin,

iar cealaltd semenea

i,

mergea

n urmd,

purt0.nd

n

vas mic

de sfinlenie;

apoi

o

papurdmuiatl in

untdelemn

fdnt,



de Dumnezeu

u

fafa

nfrico;atd

qi posomoriti,

intorcindu-sedecdtred0nsul. ar Nifon s-a

nspdimintatfoarte

;i

crutOnd

n'

os,

1ia

zt1:

,vai

mie,

prcitosul

numai

o

bucurie

,,ve'm,

adicd

hipul

Tdu,

sttrpand

Preasftntd,,

ar

acum

si

acesta

si

intoarce

ata

sa

si

nu

qtiu

pentru

carepricind".

Apoi

adun0ndi-si

indurile,

abia;i-a

adus

aminte

cd.

os2ndit

pe

cel

ce

pdcdttia

gi

a

priceput,

cd

pen-

tru

aceeaMaica

omnului

si

intoarce

fala

sa

de a

dOnsul.

Suspi

ndnd

din

adOncul

nimii,

a

zis

cu plingere:

,Dumnezeule,

artd-md.

pe

mine prcrtosul

cdci

atd",

m

rdpit

slava

gi

dregdtozria

Ta

si

am

osdnditpe

apro?pele

meu,

mai-nainte

de a

judeiaTu.

nsr

mi

luie;te-mr,

strpine,

cdci

spre

Tine

ndddjduiegie

ufletul

meu,

si

de

acum

nu

voi

mai

osindi

niciodati

pe'frateie

meu,,.rcestea i-cdndcu lacrimi, a cdutatarigi

spre

Icoani

si

a vdzut-o

zdmbind,

ca gi

mai-nainte;

i

de

atunci

a

nceput

cu

marepazd,

se

eri,

sd

nu

mai

osdndeascr.

ceasta

e

fdcea

otdeauna

ind gre;ea

cu

ceva, pentru

care

Preacarata

Maica

ui

Dumnezeu

si

intorcea

fala

sa,

si

cu

aceasta

ifon

se

osindea,

si

ciindu-se,

e ndrepta.

,

odatd,,

e

c2nd

scotea

apd"

u

ciutura,

a

impiedicat

diavolul

Ei,

alunecind

cu

amdndoud

icioarele,

a cilzut

n

pu1,

n

care

timp

prinzindu-se

de

ciuturr,

a

strigat

cu

glas

urei

,,i;reasfinti

str-

pind',

ajutr-mi".

si

indatd

s-a

aflat

stOnd

nevdtdmatin

pu

pe

un

lemn,

de

unde

a fost

apoi.scos

fard,.Iar

e

atunci,

cunbscind

r

Preasf0nta

Nrscdtoare

e Dumnezeu

l

pdzeqte,

nceputcu mul-td'cdldurd,ufleteascr

^vea"

e-a

pururi

numele

Ei

pe

Luzele

ale.

"

?uf.u.u:"1_rlu,

s-a

ntimplat

a

se mbolndvi,

de la praznicul

Invierii

lui

Hristos

pdnd.

a

ziua

njumrtifirii

Ei

n

aiea

boald

fiind,

nimic

altceva

nu

zicea,

decit

num

ai:

slavl

numnezeului

meu

Ei

preacinstire-Ajutdtoarei

ele,

preacuratei

Fecioare

Ma,ria.

Iar

luni,

mainainte

de

miercurea

njumdtilirii,

s-a

ugat,

zicind:

finea

Ei

qi venind L stutl?rngd

at.

$i a

zis ceaimbrdcatil

n

porfirl

cltre

cealaltil

,,Yezi

Anastasio,de

ce

pltime$te

tindrul Lcesta?"

nas-

tasia,

zis cdtreddnsa:

,Acesta

ltimeqte

de

focul imbei

lui; clci

pe

cind era

slndtos,

gura

ui

nu eraingrilditd,

ti

acumse

pedep-

seqte e

Domnul,ca si

nu seosindeascd

n viala de dincolo,

iind-

cd"

oarte

mult il

iubeEteDumnezeu,

e aceea

l

;i

cearti;

iar Tu

Doamnede

voiesti,

miluiegte-l

gi

aiutIJ".

Doamnaceaimbtdcatd

in

porfiri

a

rlspuns;

,i1voi

milui, numai

sd-l

duci

unde

mergem

si

noi". Luindu-l

de mini

Anastasia,

-a dus

n

biserica

Sfinlilor

Apostoli.Apoi

a zis cdtre

ddnsa,

eacu

porfird:

,,[a

untdelemndin

candela

e arde

n Altar,

Ei-l

unge de

la cap

pindla picioare".

ar

Lceea ngdndu-I, zis: ,,lat[ StIpinI,

am

fdcut

dupd

porunc

TL".

Cea

cu

haind de

porfirl

a zimbit

gi

a zis:

,Acesta

stesemnul

mi-

lostivirii,

pentru

c&re

am venit".

Atunci

i'a

dat

ui Nifon stilparea

ceade

mdslin,

pe

care o

linea

in mind,

zicind:,,Vezi

gi

cunoaste,

cd"stdlparca

Lceasta

ste din

darul

Domnului

gi

o dau

tie,

pen-

tru cI acum

avilrsat

preainduratul

Dumnezeu

mila Saasupra a;

iar tu de

acum

inarmeazd-te supra

diavolilor,

gi vei cdlca

pe

d2ngii,

ca

pe

niqte trestii

gi

fin". Iar

Nifon i s-a nchinat

pind"

a

pIm0nt

gi

dqteptindu-se,

a cunoscut

cI

Doamnaceaimbrilcfid

in

porfird

a fost

Preasfinta

Nlscitoare de

Dumnezeu,

i

cerceta-

rea Ei n

vedenie,semnulbinecuvintdrii

gi

a dragostei

e-i

purta.

DupI aceastd edenie,?ndatl s-a flcut sinltos si a inceput 4

umbla; iar

a

doua

zi,

marqi,s-a

ntdrit cu

hranl, apoi in z iua

iniumitdtirii venind

in

bisericl,

cu

multl bucurie

s-a mpdrtlEit

cu DumnezeieEtile

aine.

Astfel,

ericiiul Nifon, cu aiutorul

lui Dumnezeundreptindu-gi

viala sa,s-a

epldat de

lume

gi

s-a

lcut monah;

apoi se sirguia

in mari nevointe

si osteneli,

entru a-sisupune rupul duhului,

i

L

r: i- r; ', r1r"

234 protos.

NICODIM

I,IANDui(

petrecandu-si

ilele

sale

n

lacrimi

si

in

asprr

pociinfd.

Apoi

si

punea

pazd

gurii

sale,

oarte

mult pizindu-ie

de

cuvintele

desar-

te

sau

de'dosrdiri

si

de

clevetiri.

Dupn

aceasta.

ia

frcut

orilfi_

iald",

a

si

se oveascr

u pumnul

de

ate

40

de

ori,

"ii-is_ar

mai

intimpla

weodatd,

a

grdi

vreun

cuvdnt

netrebnic

sau

de huld.

.

Apoi,

u0nd

o

piatrdin

guri,

o

purta

multi

vreme,

zicind

ciltre

sine:

,Mai

bine

este

ie,

nelegiuitule,

minca

piatri,

d"ecit

a,

gtdi

un

cuvdnt

du".

Adeseori

b

nchidea

n

coliba

sa qi,

dezb

dcin_

MINUNILE

MAICII

DOMNULAI

235

pe

Nifon

-

precum

altddatd

plrintele

pe

fiuJ

cel desfrdnat

slru-

ta

grwazii lui, zicind:

,,Bine

ai venit

aici, fiul

Meu

cel

necdiit,cil

mult am

suspinat

qi

m-ammihnit

pentru

tine,

ncit

ardea

nima

Mea,aqteptend

penl

cind

te

vei ntoarce

a Mine,seara

sau

dimi-

neala.

Acum

Md

bucur

gi MI veselescvdzindu-te,

il

te ntorcf

cltre

Mine

cu toatd

nima".

Acestea

e-a

povestit

ucenicilor

sIi,

plin-

gind

foarte

mult. Dupd

Lceusta,

arlgi

rugindu-se,

s'a

ardtat

nge-

rul

lui Dumnezeu,

inind

un

pahar

plin

cu

mir,

pe

care

l-a tur-



du-se

de

haine,

se

brtea peste

ot

trupul

sru,

si

utai

"

mult

se

rdnea,ncdtuneorisi carneacddea e rdnileceiemulte.Diavolii,

vdzdnd

levoinga

ui,

se

narmau

asuprd_i:

0nd

se

ruga,

l

supdra

cu

nrluciri,

cind postea

l

ispitea

cu

bucate

e

carne"si

";tb,

h

care

el zicea:,,Bucatele

u

ne

vor pune

pe*noi

naintea

ui

Dum-

nezeu;

mdnincd'

u

singur,

diavole,

bucatele

are,

sau

du-le

acolo

unde

oamenii

considerd.pAntecelei,,

a

pe

un

,,Dumnezeu,,.

0nd

priveghea,

l

ispitea

cu

dormitarea

i

somnul,

a

care

l ludnd

un

P3t,

r"

bdteape

sine

tare.,

zicind,

,,Ti-am

dat

d,e

m0ncare

si

de

bdut,

iar

tu

voieEti

si

si

dormi?

rata'eu

cu

toiagur

e

voi

odihni

pe

tine".

Fiind.ispitit

e

duhur

clesfrinrrii,

de

f,aine

si

api, pu-

nind

apd,

ntr-un

vas

zicea;

,Cdt

d,e

plncuti

qi

d;lc;

e;;e

^cezstd,

ugl": apoi udndpufinl in gurd,o urun.a os,pentrucasuferinta

1r-i

fig

si

mai

mafe.

pentru

dragostea

cea

mufe

ce

o

avea

cdtre

Preasfinta

Niscitoare

de

Dumnezeu,

Nifon

a

cistigat

iare

dra-

goste

gi

trecere

naintea

Domnului

nostru

tisus

Hrisis,

lucru

care

se

va

vedea

minunat,

din

cele

ceurmeazd,.

datd,,."rgiod

la

Sfin-

ta

Bisericr

gi

apropiindu-se

e

uf ,

gia

fidicatmdinilE

a

indlfime

si

a

strigat

cu

suspinarc

amnrd:,,primegte_mI,

oamne

isuse

Hris_

toase,

Dumnezeul

meu,pe

mine

cel

mort

cu

mintea

si

cu

sufle_

tuf primegte-mtr

e

mine

hulitorul

si picrtosul,-."i

ir-".uru,

u

sufletul

gi

cu

trupul,giT:lr9

pe

neprietenul

ei

fdril

d,e

usine,

gi

nu- i

intoarce

aqaTa,

tIpine,

zicind,:,,Nu

tiu

cine

egti,,;

i

ia

aminte a glasul ugdciuniimelesi mr mdntuieste, a c'etce nu

voiegte

moarte'

prcdto;ilor.

crci

nu

voi

inceta

rug2ndu-Te,

ici

1u

md

voi

depirta

de a

Tine,

pind

c0nd

nu

mn

veiauzr

simi

vei

da iertarca

pxcatelor

mele".

Astfel

ugindu-se

r,

o"oauiu

s-a

acut

un

sunet

mare

din

cer

si

a

vdzut

n

nori

o fap preastrilucitd

de

bdrbat,

avind

miinile

intinse

inaintea

Lui,

cu

.u."

.,rp,

inzind"

nat deasupra

apului

ui

gi

l-a umplut

de bunl

mireasml

locul

acela. cesta fostminunatul dar,pe careSfintul Nifon -adob0n-

, dit de

a

Dumnezeu,

rin

dragostea

i mijlocirea

Maicii

Preacurate.

l1tddatd,

sosind

praznicul

nvierii

lui

Hristos,

n searasimbe-

tei celei

Mari,

pe

cind

Nifon se

afla

n bisericl

cu

poporul,

avdzttt

pe

Preacurata

iscltoate

de

Dumnezeu

cu

Sfinfli

Apostoli;i u

mul-

lime

de Sfinli),

eniti

in bisericd,

9i

care ca o

Maicd

privea

cu dra-

goste

asupra

poporuhii ce stdtea

nainte.

$i

dacd

edea

pe

cine-

va ingrijindu-se

entru

mdntuirel

sa,se bucura

oarte mult;

iar

dacilvedea

e

unii

cI

sunt nepurtltori

de

gtiid pentru mintuirea

lor, clltina

cu capul

qi plingea

pentru

ei;insI

pentru

tofi

intinzan-

du-gi

m2inile,se

ruga

ui Dumnezeu,

a,

o+isI

cdqtige

mOntuire.

CuviosulNifon vilzdnd Lceasta -a umplut de nespusl bucurie,

pentru cI Preacurata

dscltoare

e

Dumnezeu,

u se

desparte

de

cre;tini,

ci de-a

pururi

le ajutd.Astfel,

Preasfinta

Maicd',i era

lui mare

ajutiltoare

qi

apdriltoarein

necazuri

Ei

spitiri. Odatd,

pe

cind

se

odihnea,

a venit diavolul

tinind in

miini o arml

gi

s-a

repezit

asupra

ui, vrind sI-l omoare;

dar

a fost

oprit de

puterea

lui Dumnezeu

gi n-a

putut

sd

facd Sfintului

nici un

tdu; apoi

a

fugit scr24nind

in

dinti

gi zicin*,,,O

Marie, u

totdeauna

md

izgonegti

e

la acest

om aspru".

Petrecdnd

o viald bine

p,licutl

lui

Dumnezeu,

pre

bXtrinele

s-a

nvrednicit

de darul

arhieriei,

iind ales

prin

descoperire

um-

nezeiascil, piscopal cetd[ii Constanfiana in Cipru. Dupi puqi

nii ani de

arhiplstorie,

s-aapropiat

de

sfirEitul

vielii sale.

Despre

acest

ucru a

fost nqtiinlat

qi

Sflntul

Atanasie,

Arhiepiscop

al

Alexandriei,

rin

descoperire

umnezeiascil.

enind

cu tot clerul

sdu, Sfintul

Atanasie

s-a

mbritisat

cu Sfintul

Nifon

;i

ia

fdcut

cunoscut

il a doua

ziva

trece din

viatd,.

El a

primit

vesteaace s-

236 Protos. NIC,DIM

MANDTTA

ta

cu liniqte,

cdci

gi

lui

i

s-a

arttat

ingerul

lui

Dumne

zeu,

care

-.a

descoperit

easur

lecrrii

de

aici.

n

vremea

cintfuii

utreniei,

a

inceput

ocul

durerii

trupegti

sd-r

ard,il

oarte

mult.

cer2nd

o

rogojinr

s-a

culcat

pe

pdmint.

A

doua

zi

venind

a

dansur

marele

Atanasie,

-a

zis:,,pdrinte,

re

omul

vreun

olos

din

bo,tlalui

sau

nu?"

sf2ntul

a rdspuns:

,,precum

e

curiti

aurul

de

ruqind

arzin-

o1-sg

1r

o.c,

qa

i

omul

bolnav,

rin

boalr;;;";;rr

;L

pncatete

sale"'

Apoi,

tdcdnd'.

u1in,

a

plnns.

Dupi

;;";

"

-rai"ilii

gi

s-a

u-

minat

fataloi,

apoi

a

zis:

-fi

MINUNILE

MAICII

DOMNUIUI

237

mare

postitor gi

om

plicut

lui

Dumnezeu.

Din Sfintul

Botez s-a

pus

numele Yartolomeu.

incl tanLf

fiind, i-au murit

amindoi

pd-

rinfii, dupl

care el

impdrlind averea

a sdraci,s-a

retras

intr-un

loc

singuratic

in

pdrlile

Radoneiscului.

Aici, dupd

mai

mulli ani

de

nevoin il,

a atras

un numlr

foafte

mare de

fra1i,

ntemeind o

mlnlstire

pe

care a

inchinat-o

Maicii

Domnului.

Despre

viata

lui

imbundtlfitd

Ei

despre

minunile

ce

Dumnezeu

e fdcea

prin

el, a

.

ajuns

vestea

pdnil

la Constantinopol,

a

patriarhul Filoteiu, c

re



,Bine

venit,

SfingiforlnteJ,.

Si

dupd

pulin

timp, a zis: ,Bucurati_vd.,iintilor uucbnici;,li?"p lui s_a

luminat

mai

mult.

Mai

trecind

inca'pufin

imp,

a

zis

,mdsi:

,yd.

mulpmesc

vour

Sfin{ilor

prooroci".

Atunci

s-au

deschis

chii

su_

fletesti

ai

sfintului

Atanasie

i

a vdzut

cum.sdrutau

e

fericitul

Nifon

tofi

Sfingii,

unul

c'te

unul.

epoi

a

mai

zis,

zdmbind;

,,Bucu_

rali'vd',

Preacuviosilor

fin[1i,

gi

togi

sfinpii",

"pd

;;;

a

tdcut.

?.uld

pufinl

tlcere

^

strig't'iards,i:

,,Bucu

;d_te,

La*

AL.

ddrui

td'

lumina

mea

cea

reafrumo

sa.,

jutdtoarea

Ei

tdriu

^u,te

voi

binecuvinta

pe

Tine,

ceea

e

esti

bunr,

cdci

mi

aduc

aminte

de

mila

si

darul

Tdu,

cel

revdrsat

sup.ra

ea".

Dupd

aceasta

td.cut

si

saluminatfalarui

ca

soarele,

nc0t

oti

cei

ce

erau

de

fafd

s-au

insprimdntat.

Atunci

_s-a imqirun miros d. ;;;;iilasma. siastfel gi-adat cinstirul

si

sf0nlul

sdu

suflet,

sfdntul

Nifb;;l;i

;"'

in

toatd

viata

rui

a iubit

gi

cinstit

din

toard,

iinla

pe

trraica

ui

Dumnezeu,

n

2j

de

zile

ale

unii

decembrie.

fn

,,

fu

o"rl

MINUNEA

27O

Cerindu-i

ajutorul,

NlaicaDomnului

se

aratd

gi

vorbeste

Cuviosului

Serghie

,

cuviosul

serghie

s-a

ndscut

n'cetate.aRostowlui,

din pdrinti

drept-cr.edincio;i,

e

nume

Kiril

si

Maria.

El

a

fost

ales

de

Dum-

ez_9u,

in pintecele

maicii

sale.

datd,

pe

cdnd

maicalui

se

afra

l1,srant4

iturghie,

avindu-r

pe

er

n pantece,

n

timp

ce

se

citea

Sfinta Evanghelie,runcul a vorbit iin paniece,ii'ni auzit

de

tofi

cei

din

jur.

in

timpul

Heruvicului

a

vorbit

a

doua

oard,

ar

cind

preotul

a rostit

,,sfintele

fin{ilor,,,

a

vorbit

a

treia

oard.

Lu_

crul

acesta

umplut

de

uim_ire

e

maml

gi pe

cei

din

jur.

Dupd

ce

s-a

niscut,

Miercurea

i

vinerea

nu

sugea-niciodatr

i

ni.i

ult_

fel

de

hrand

nu primea,

nsemnind

mai

inainte,

.A

.,0,

ujurrg"

u'

ia scris o

frumoasl

epistolie.

Printre altele,

el

il indemna

pe

Cu-

viosul SerghiesI pund in mdndstirea ui, asezdmintul viefii de

obqte,

lucru

pe

care

l

face

cu toatd

supunerea.

Fiind congtient

de sarcina

ce a

ave

,

de Lpurta

griid

de mintu-

irea celor

ce

i

s-au

ncredintat

lui spre

povdfuire,

adeseoii

el'se

ruga

Maicii

Domnului,

pentru

sine

gi

pentru

dingii.

Astf'el;stdnd

fericitul Pdrinte,

nolptea

la obiqnuita

lui

pravild.inzintea

Icoanei

Preacuratei

Maicii

lui Dumnezeu,

i

adeseori

la ddnsa clutdnd,

zicea:

,Preacuratd,

Maica

Hristosului

meu, apdtdtoare

qi

tare

aju-

tdtoare

a neamului

omenesc,

ii miilocitoare

noud

nevrednicilor,

pururea rugdndu-te

Fiului

Tdu

qi Dumnezeului

nostru, ca sd caute

spre

locul acesta

fint, care

este

ntemeiat spre

lauda

gi

cinstea

Preasfdntului Sdunume, in veci. Pe Tine, Maica Dulcelui meu [Iris-.

tos,

ca

pe

ceea

ce ai ciEtigat

multi

indrilzneala

cdtre

Ddnsul, nain-

te-rugdtoare

Te

punem

noi

robii Tdi cdTu

eEti adlpostire

9i

nldei-

de de

mOntuire uturor

celor

ce Ti se

roagl cu credinfd".

Astfel se

ruga,

gi

dupd

ce a

rostit Acatistul

Preacuratei

Maici, a

Eezut

pufin

si

se odihneascd;

ar ucenicului

siu Mihail,

i'a zis:,,Fiule

Fii treaz

qi privegheazd,de

vreme ce, o cerce tare

minunatd

9i

de spaimd

o sd

ni

se

facd

noul in ceasul

acesta".

Acestea

grdindu-le

Cuvio-

sul,

indat[ s-a

auzit un

glas,

zicdnd:

,,latd,

vine

Preacurata " lar

Sf0ntul auzindu-I,

degrab

a ieqit

din chilie

in

pridvor,

si

iatl o

lumini mare,'strllucind

mai mult

decit

soarele,

a luminat

pe

Sfintul, qi ndatl avdztt pe Preacuratacv doi Apostoli, cu Petru

si

cu

Ioan, care

striluceau,

nconjurafi de

o negrditl

lumini. Cdnd

a

vdzut-o Sflntul,

a cdzut

cu fala

la

pdmint,

neputind

suferi acea

lumini

strdlucitoare.

Atunci,

Preacurata

cu ale

sale miini s-a

atins

de

Sfintul,

zicindu-i:

,,Nu

e spdimOnta,

lesul

Meu Iati am

venit

si

te'cercetez;

cdci s-a auzit

ruglciunea

ta

pentru

ucenicii

%E Protos, NICDDIM

MANDTTA

tdi,

pentru

care

u

te

rogi.

si

pentru

locagur

iu

sd

nu

te

mai

mdh-

nesti,

cdci

de

acum

nainte

de

toate

va

fi

indestulat,

u

numai

ce

esti

tu

in

viata

aceasta,

i

si

dupd

ducerea

a.crtre

Domnul,

nede-

pdtt'til

voi

fi

de

locagul

du,

dlndu

-i

toate

cele

rebuincioase

u

indestular

,

pdzindu-I.

i

acoperindu-1,,.

cestea

ziciii,'

s a

tacut

nevdzutd.Iar

fdntur

de

fricr

;i

de

cutremur

mare

iind

cuprins,

se

afla

ntr-o

stare

de

uimire

a mintii,

dar

dupd p",u"

iio,p

venin-

du-gi

n

ffue,

a

filat

pe

ucenicul

du,'de

rici

zicaiJ;;;;;;,

,

gi

-a

ridicat;

dupd

care

er

a

inceput

a

se

arunc

ara picioarele



ta-

retului,

zicdnd:,,Teog, pentruDomnul,pirinte Spune_mi,ine

s-a

ardtatin

aceastd"

inunatr

vedenie?

trci pulin

a ripsit

de

nu

s-a

desprrlit

duhul

meu

de

rrupeasca-mi

egiiurr,

diniiuza

ace_

lei

vedenii

strrlucitr?"

ar

sfdn?ul

e

bucura,cu

ufletul

si

strdlu_

cea-fa,ta

ui

de

acea

negrdrti

bucurie,

""p",a"Jraffiisca

mai

mult,

fdrd.

umai

atdt:

,,Fiule

Chemi

la

mine

p"

i;;ii

pe

Si_

1.ol".si

venind

ei,

e-a

spus

oate

pe

rind,

.u-

u

vdzut

e

prea-

curata,

Nrscdtoarea

e

Dumnezeu,

nsotitil

de

cei

doi

Apostoli,

gi

ce

-a

zis

ui.

Acestea

uzindule

ei,

se

umplurd

de

uucurii

si

de ve_

selie,

si_tofi_impreund

u

cintat

paracriiul

Maicii

Domnurui;

ar

sfintul

serghie,

oatd'

noaptea

ceea

a

petrecut-

afatd",

ocotind

cu

mintea,

pentru

milostiva

cercetare

stapaneicerei

preacurate.

*,-3,ul1jll 11

,1Tp:Cuviosul erghie

trecut

a

cele

vesnice,

'rno

prost

vit

de

Dumnezeu,

rin

nestritdciunea

fupului,

ce

izvora

bunr

mireasmd

i prin

nenumdrate

aceri

de

minuni,

spre

mdng'ierea

celor

cupringi

de

suferinle

si

spre

rr"*

lui

Dum-

nezeu (V.

Sf.

25

scpt.).

MAICA

DODTNULUI

A

INTNTNPCIUNB

CETOR

CE

SE

ROAGA

EI

MINUNEA

27 1

Maica

Domnului

diruieste

intelepciune

unui

copil

nepriceput,

care

aiunge

Episcop

in

lara

Saxoniei,

intr-o

cetate

ce se

numea

Magdenburg'

era

un

copilandru

cu

numele

odon,

carcinvillalaEcoald.

Dascilii

lui

totdeauna l

pedepseau,

dci

era

nechibzuit

9i

nepriceput

din

fire.

Odatd, dascdlul

sIu

l-a bltut

foarte tare.

Odon

ie;ind

de

la

qcoa-

lI,

d mers

cu

alli

copii

la bisericd,

unde

sezdnd

cu

falala

pdmint

s-a

rugat

Maicii

Domnului,

ca

sd-i aifie

la

invifdturi.

Seara

ador-

mind

el,

i s-a

nriltat

Maica

Precista

n

vis si

ia zis:

,,Am

auzit

rugi-

ciunea ta gi am vdzut suplrarea ta, intd" ti dau nu numai darul

;tiintei,

ci

inc[,

dupl

moartea

Episcopului,

are

este

acum

a

bise-

rica

slugii

Mele,

Sfintul

Mavrichie,

li dau

tie

locul, care

tindutalil

de

nu

o

vei Chibzui

Ei

chivernisi

bine,

vei

pieri". Si

zicind

aceste

cuvinte,

MaicaPrecista

-a

dcut nevdz;tttd.

doua

zi,

Odon

mergdnd

la

scoall,

s-e-

rdtat

atit

de aget

Laminte,

incdt

a intrecut

pe

tofi

,40

Pr"t"t.

NfCO

ceilalfi

copii

la

invdlIturI,

spre

uimirea

Ei

nedumerirea

dascilu-

lui sdu.

Apoi

invdlind

rnai departe,

a devenit

un

om

foarte

infe-

lept

gi

cu

comportdri

alese,

atrdgind

respectul

9i

prefuirea

ce6\e,-

nilor

din

oraqul

sIu.

De

aceeamaitdtziu,rcpauzdndEpiscopul

Mag-

denburgului,

clerul

gi

poporul cetllii

au

ales

n

locul

lui

pe

odon,

ca

sa

lJfie

Episcop,

a

biserica-catedrald,

Sfintului

Mavrichie.

DupI

ce Odon

altatvrednicia

de

Episcop,n-amai

petrecut

cu-

viincibs,

dupd

pldcerea

ui Dumnezeu,

ct

mai

inainte.

Uitind

d-e

MINUNITE MAICII

DOMNUIUI

241

Hristos

-

Dreptul

Judecitor

-

stind

pe

Tronul slavei Sale,

po-

runci ingerilor Sdi,

ca

sd

aducl

pe

Episcopul

Odon, egatla miini

gi

de

picioare,

ca"

e

un osindit. Cind fu adus

naintea Dreptului

Judecitor,

Sfintul

Mavrichie,

patronul

acelui Stint

llcas si cei m-

preun[

ostenitori,

venind,

se

nchinard

Domnului,

zicind:,Jude-

cltorule,

preadrepte,

Te ruglm,

pedepseqte

e

acest riu-credin-

cios

qi

cdlcdtor de lege, care nu

este

pistor

ci

lup

rdpitor. latd.,

venitul biseric-ii

mele l

cheltuieqte n

petrecerile

;i

voile

sale ru-



darul cel mare pe care l-a primit de la Dumnezeu,nemul,tumitorul

nu

pdzea

randuiala

gi

canonul

bisericesc;

i

iqi flcea

toate

voile

trupr.lui.

$i

ce era

mai

rdu,

cd,indrdinea

a

sluii

flri

mustrate

de

congtiinld

gi hirotonisea

pe

allii,

fiind desfranat

si

necurat.

Dumnezeu

nsI,

astepta

ntoarcerea

9i

ndrepfarea

ui.

ii

punea

la

indemdnl

felurite

miiloace;

pentru a se

indrepta

;i

mintui.

intr-o

noapte,

dupd

o

petrecere

pdcdtoasd,

a auzit

de

sus

un

glas

strasnic,

zicdndu-i:

,Odoane,

Odoane,

conteneqte

de

a

mai

cddea

in

p'dcilte",dar

el a socotit

ilceasta

a

fi o

ndlucire.

AcelaEi

glas cu

aceleasi

cuvinte

i,au

fost adfesate

ui a

doua

noapte

si

a treia

noapte,

nsl

el

n-a

vrut sd

ia

aminte

qi

sd

se

pocdiascl.

Dumnezeiascaudecati insl nu a mai rdbdat aceaneruqinare;

ci

l-a

pedepsit

aspru,

spre

ngrozitea

celot

asemenea

ui,

pentru

a

nu

mai

cvteza

a se

mai

atinge

de

cele

Sfinte,

Sau

a

le nesocoti.

Peste

vreo

trei

luni

de

la aceastl

nqtiinlare,

un

Preot

s-a

nchis

in biserica

Sfintului

Mavrichie,

pentru a se

pregdti

(flcdndu-qi

ra-

vila)

ca sd

slujeascd"

doua

zi.

Pe cind

sta

el

noaptea

a ruglciu-

ne

in bisericd,

a

venit un

vdnt

vijelios,

pe

la

miezul

noptii,

care

a stins

toate

candelele

din

bisericl.

Atunci

iu

venit

doi

tineri

strdlucili,

care

fineau

n miini

doud

felinare

cu lumini.

Ei

stdturd

inaintea

Altarului:

unul

de

o

parte

gi

altul

de

cealaltil

paTte.

Dupd

acee

venird

alli

tineri

strdlucifi,

unii

aqternurl

doud

co-

voare mari inaintea Altarului. Ceilalli puse pe covoafedoud Tro-

nuri strllucite,

de aur.

Acolo

veni

l{ristos

Dumnezeu-Omul,

mbrl-

cat

in

haine

arhieresti,

cu coroani

impdrdteascd

pe

cap,

inso{it

de

mulli

ingeri

gi

de

cei 12

Apostoli.

Hristos

sezu

pe

tronul

cel

preainalt,

iar

Apostolii

stdturd

pe

72 scaine

de domnie.

DupI

aceea

eni

si

Maica Dornnului

cu

o mullime

de

fecioare,

Hristos

o

pofti

pe

celdlalt

tron

de aur,

unde

sezu'

pesti".

Acestea zicdnd Sf0ntul

Mavrichie, os2nditul

cerea vreme

ca sd se

pocdiascd".

omnul

atunci i-a zis:

,,Acum

cind a sosit sfir-

Eitul

tIu cauti vreme sd te

pocdiegti?

Ce ai fdcut nainte? Ai

avut

timp

destul

pentru

indreptare

gi

mintuire.

De ce l-ai

intrebu-

intat rdu?" n acel timp Maica Precista,

sculdndu-se e

pe

tronul

Sdu,

a zis Fiului Ei iubit:

,,Rogu-md,

ie,

Dreptule

Judecltor

gi

Fiul

Meu

preadulce,

nu milui

pe

acest nemullumitor; ci

pedepseste-l

dupd.

pdcztele

ui".

Atunci Impiratul Slavei,Dreptul

Judecdtor,

porunci

unui inger

sd-i taie capul. indatd

dupd aceste

,

tot Soborul

acela ceresc

dim-

preunl

cu

impdratul

Slavei, s-a

fdcut nevdzut. Biserica

a rdmas

in intuneric, ca mai-nainte de vedenie.

Preotul incremenit

de

fricd,

a

cdzut a

pdmint qi

zdcea ca

un

mort. A

doua

zi dupd,

c€ s.z

luminat

de

ziud",l-au

gdsit

incd"zd-

cind

pe

ios

la

pdmint

gi

nu

putea

sd se

scoale.Mai

tirziu, venin-

du-gi n fire, a spus oate

cite

le vdzuse.Clerul si

poporul

adunat

in

bisericd,

plini

de

uimire

si

groazd,,

scultard oate acestea.Unii

dintre dingii

se

duserd

n

casaarhiereului.

Acolo, ntr-adevlr

il

gdsird

cu capul

tdiat, zdcind

intr-un

lac

de sOnge

gi

tofi s-au

in

sp

imin

tat

gr

oaznic.

Nefericitul ierarh a cdzutin

pedeapsa

bomnulu i

care zice:

,De

ua

zice sluga A,ceea ea, tn inima sa:

Std,pAnul

meu

ua tntkrzia

a ueni, ;i aa incepe a bate pe touard.;i ;i ua mknca ;i bea cu

beliaii, ueni-aa

Std,pknul

slugii aceleia tn ziua in care

eA nu se

a;teaptd,

;i

tn ceasul tn care na se

gh,nde;te.

El o

ua

td.ia

din

dregd,torie

;i

o uaface

pd.rta$d.

cuJd.farnicii: acolo uafi

plkn-

sul

;i

scrk;nirea dinlilor"

(Mt.

24, 4B-5r). e

aici sd ia invdldturd.,

pe

lingl Plstorii

sufleteqti

gi pdrinfii,

naEii de

botez

si

cdlugdrii,

care-s ispunzdtofiin ziua

udecdfii,

de

fii lor

sufleteqti

Ei

rupegti.

242

PTotos.

NICODIM

MANDTTA

MINUNEA

27 2

Maica

Domnului

risplltegte

cu darul

cintirii

pe

Roman,

p€ntru dragostea

si

evlavia

lui

Sfantul

Roman

cintdretul,

era

de

loc din

Siria,

cetatea

Emesa.

El a

fost diacon

al bisericii

din

Berit.

in

zilele

mpdratului

Atana-

sie,

a mers

a Constantinopol

Ei

a

rdmas

a biserica

Preasfintei

NIs-

cdtoarei

de

Dumnezeu,

eea

ce se

zicea

a

lui

Kir. De

multe

ori

ple-

cind

de

la chilia

lui, se

ducea

a biserica

Preasfintei

Ndscltoarei

MINUNITE

MAIC'II

DOMNUIUI

:

tz 2

MINUNEA

274

Prunca, indath

dupl nastere, prearnirea

pe

Maica

precista

Crdiasa

ngureascd",

ingala,

ndatd,

e s-andscut,

a inceput

a

preamdri pe

Maica

Precista,

zicind:

,,Bucatrd.-te,

mpdtd,teasd,

Cereascd."

x.

146).

MINUNEA

275

Maica

Precista

aiata

pe

Sfintul

Grigore

al Neocezareei,

sd

cunoascd

addncul

credintei



de Dumnezeusi pururea FecioareiMaria din Vlaherna.Acolopetre-

ce?-

o

td noaptea

n

privegheri, clci

era

foarte

evlavios

9i

imbu-

ndtiltit,

rugindu-se

cu cllduri

si smerenie.

El avea

o

foarte

mafe

evlavie

cltre

Maica

Domnului.

odatd

la

privegherea

prdznuirii

Nagterii

Domnului

nostru

Iisus

Hristos,

aflOndu-se

n

biserica

Vlahernei,

fiind

obosit

a adormit

pufin. Atunci,

vdzu

n

vedenie

pe

Maica

Precista

inand

o

carte

n

mdnd

9i

ii

zise:

,,Deschide-fi

gvra ta

si mindncd

aceastd

carte

pe

care

ti-o dau".

Atunci

i s-a

pdrut cd a

deschis

gura

;i

a

inghitit

c

rtel

aceea'.

A doua

zi, dupd"

e

s-a

uminat

de

ziud, sfdntul

Roman

nfelep-

lit

la

minte,

s-a suit

in

amvon

qi

a

inceput

a

cdnta

cu

multd

evla-

vie:

,,Fecioara

astdzi,

pe

Cel

mai

presus

de

fiinld

na;te."".

Si

cu atit

de

fnultd

dulceafd

z cintat,

incdt s-a

cunoscut

ptea ardtat

de toli

cei

ce

l-au ascultat

cI:

darul

acela

al

cintirii

ia

venit lui

din

cer

qi nu

de la

oameni.

Tofi

s-au

minunat

rJe

aceasta-

Acest

Sfint

cintdrel

inzestrat

cu

dar

de

sus,

a alcdtuit

con-

dacele

la

prtznicile

Mdntuitorului,

ale

Maicii

Domnului

gi

ale

Sfinlilor

ma.ri.

A alcltuit

ileste

o

mie de

condace,

c

re se

cintd

in Bisericl

(M.

M.D.8 d. Ncant).

MINUNEA

27 3

ltlaica

Precista

diru

ieste

ciluglrului

b olnav,

intelepciunea

ceruti

Odinioarl, GhermanCdlugdrul iind bolnav, s-aardtat Maica

Precista,

spre

care

LveL

mate evlavie

si

ia zis:

,,Ce

doreqti?

Sdnd-

tate sau

nfelepciune?"

Gherman

socotind

bine,

s-a

ugat sd-i

dea

infelepciune.

Si

nplepciune

i-a dat.

Pfin acea

nlelepciune

ddruitd

de

sus,el

tinvdlat

qi

qtia

bine:

elenegte,

atineEte

si evreieste,

ncit,

nu se

afla

nimeni

in acea

vreme.

care

sd

stie asa de bine

ca el

(x.

+s).

intr-o noapte, pe cind Sfintul Grigore cugeta addncasupra

tainelor

credintei

crestinesti,

venit

deodatd"

strdlucire

dum-

nezeiascd"

i

s-a uminat

to

td, casa,

mai mult

decdt

dacd,

r fi lumi

nat

soarele.Atunci

vdzu

o femeie preaincuviintatd,

rumoasi

si

minunatd,

qi

aproape

e ea

un

bdtr0n

preacinstit

i cucernic.

e

minuna

Grigore si

socotea

n

mintea lui,

cum

cd

aceastd,

emeie

preacinstitd

r fiimpfudteasa

ngerilor,

dur

pe

bdtrdn

n-a putut

sl-l

cunoascl

cine

este,

pini

cind Preasfdnta

u

i-a

zis lui:

,I0.4ne,

cenicule

l Fiului gi

Stdp4nului

meu

gi

cela

ce esti

numit

cu

numele

preamlririi,

aratd,

aiga

adevdratei

credinte

lui

Gri

gore

acesta,

ubitul

rob

al invd [torului

tdu, ca

sI infele

agd,

din-

cul cuvintlrii de Dumnezeu, entru ca sI nul biruiasclvreun

eretic

cindva".

Acestea

auzindu-le

Sfantul,

a

cunoscut

cum

cd

a fost

loa:n

Ev_anghelistul,

are

a

venit

cu Preasfinta

Ndscitoare

e

Dumne-

zeu,

ca"

d-l nvete

"rl4ff:ffisirea

cea

drept-sldvitoarc

a credintei,

pentru

cI in vremea

aceea

raU

mulfi

eretiei si

cu cuvintelb

or

ce_ls

milgitoate

nqelaupe"mulqi

Ei

i

trdgeau a

dogmele

or

cele

rdzyrdtite.

Sfdntul

Grigore fdcu

din

acea

nvdldturil,

regula

cu-

vintdrilor

sale.

imbolul

acesta

l

ldsd

Bisericii

sale, are

-a

pils-

trat

cu

mare sfinfenie,

cortra

ercziei

arienilor

si semiarienilor.

In

simbolul

acesta,

aina

Preasfintei

reimi

era

explicatd"

oarte

llmurit (M.M.D. 9 d. Neamt).

MINUNEA

276

Maica

Precista

a incredintat pe

indoielnic

ar

e-i adev

r ata

credinti

In Bononia

era

un copilandru,

care

se chema

Raneff.

Acela

iind

crestin,

a inceput

a se ndoi

in

credinta

sa. El

se

ot frdminta

me-

244

PTotos.

NICODIM

MANDTTA

reu cu mintea,

zicind

in

sine:

,,Oare

carc-i

adevdtata

credinfI?

Cea evreiasci,

cea

pdgtneascil,

ori

cea

crestineascd?"

i,

mai, ma|

voia sI

lase egea crestineascl si

sI

se ducd

la ceaevreiascd

A_lurrci

s-a

ardtat

Maica

Precista

qi l-a ncredinlat

pe

copilan-

dru, cd: credinla crestineascd

ste

adevdrata

credinll,

care folo-

se;te

gi mantuieste,

pe

cei care

o

lin

cum se

cade.

Celelaltecredin-

e:

evreiascl,

gi pdgineascd,,

sunt

pdgubitoare

Ei

primefdioase

mintuirii Sufletelor

1x.

148).

245

Iar

dupl

ce -au

cintat prohodul

dupl rinduiald,,l-au

ngropat

intr-un

oc

deosebit,

entru

ci sfin,titele

ui

moaste

u raspandit

bunl

mireasmd,

are

nu

s-a

mputinat

dupd,

e -au

acoperit,

i

incd,mai

mult

crestea

n

fiecare

zi.

Si simteau_fratii.un

miros

de

negrditd,

unr

mireasmd.

ind

i-au

rcut

pomenirea

ceade

noud

z\lg',au

vdzut

o

minune

preaslivitr

Ei

s-au nspdiminiat.

si

anu-

rne:

a rdsrrit

din

mormOntul

ui

un

crin

preafrumos,

i

pe

fiecare

ftunzd,

erau

scrise

aceste

cuvinte

cu slove

de

aur:

,,Eu,curd,-te,

ceea ce

e;ti

plind'

de

dar,

Marie".

si buna

mireasmd

a crinului

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI



MINUNEA 277

Cel simplu cu mintea rostind

rugdciunea

,,BucurI-te

Marie",

prosllvit

dupl

moarte

in cetatea Romei era un om

cu numele Ioan,

foarte evlavios

gi

bogat, da,ravea mintea

lui atdt de

greoaie,

cd

nu

putea

si

in-

vefe carte

nicidecum

gi

nici

mdcar

o

rugiciune

pe

care

sd o

zicd"

dupi

rdnduiala creqtihilor.

Pentru arcea;Sta-a dus

intr-o

mInIs-

tire

Ei,

ddruind acolo toate

cite etau ale

lui, s-a dcut mona'h

pen-

tru ca sdJ invefe

fralii carte.

Pentru

dragostea

Ei

pentru

bogd]ia

pe

care o ^veu,l-au

primit

cu

dragoste

Ei

tofi ii spuneau

Psalmi

qi

rugdciuni, nsa el

nu

putea

si invele

nimic.

Atunci un

frate iscusit

Ei

cu fapte bune,

citindu-i lui toate

rugd-

ciunile, una cOteuna,l-a intrebat care din toate i s-apdrut mai

frumoasd, ca

sI-l invefe, e-l a zis cd aceea:

,Bucurd.-te

Mnrie" i-a

pldcut

mai mult. Pun0nd

multd osteneald,dupd

multd vreme a

rry dtut

ilchiniciunea ineeJeasc

", adicd"LceLStL:,,IVsc[toate

d-e

i,Ougnezeu-fecioarnr-BucurLte,

ceea

ce

egti

plinl

de dar,

Marie,

iDomnul

este cu tine.

Binecuv0ntatd

eqti

Tu intre femei

5l

hinecu-

'iylnLat

este

rodul

pintecelui

Tdu, e*-ai-nis*cu

p-q

.@itoru

jsufletelor

noastre".

$i

s-a umplut de

multd bucurie

si veselie

cil

ainvdlat aceastd

inchiniciune

ingereascd,

ncdt se

pdrea

cd.

gdsit

o comoard

de

mult

pref.

$i

in

toatd

vremea alt

cuvint nu zicea,

decit

numai

acesta: ,Bucuri-te, eeace esti plinl de d"ar,Marie". Pentru aceas-

ta toti

frafii iau, scos

porecld,,

zicindu-i;

,,Bucurd-te

Marie", de

care el

insl

mult

se veselca

qi

totdeauna se ruga cdtre

pururea

Fecioara, zicind, aceastd

nchiniciune

ingereascl

cu bucurie

gi

veselie neasemlnatl.

$i

aceasta

a

zis-o

pururea pomenitul,

pind"

in

ceasul

n care i-a esit

fericitul

lui suflet.

aceluia u se asemlnacu nici o floare pdm0nteasc[

Iar egumenul

zis

rafilor:

,,Iubitii

mei

Din

lucrul

Lcesta,minu-

nat

putem

cunoaste

e

mare

sfinfenie

a

Lvut

ericitul

acesta

i

cit

de

multi

dragoste,

rtre

Doamna.nolsttd

u cuviinfr

este

sr ve-

dem

gi

rd'd"dcina

cestui

crin,

pentru

ca

sd nfelegem

cu

ce

daruri

se

rrspldteste

cel

ce

ubegte

in

toatd.nima pe pururea

Fecioa-

ra

Maria".

si sdpOnd

mormintul

au vdzut

cum

cd

crinul

a

crecut

din

gura

cuvinciosului

si

s-au

nspdimintat.

rar poruncind

egu-

menul

ca

sd se

desfacl

sfintele

moaste,

a vdzut

cum.pe-ini_ra

lqi

era icoana

Preasfintei

Ndscdtoarei

e

Dumnezeu

i

mutt

r-u,,

insprim0.ntat.

uind

cu itanie

si

cu

tdmdieri

acel

sfiniit

crin,

-au

asezata loc de cinste, mpreundcu sfintelemoaste. i toti il cin-

steau

si

se

cucerniceau

e el,

pentru

dragostea'tvtaiiii

ui

Dum-

nezeu.

Pentru

ale cdrei

rugrciuni,

dea Dumnezeu

r

ne invred-

nicim

si

noi

de fericirea.

ea.

ereascl.

min

(M.

M.

D.2

d.

Ncamt).

MINUNEA

278

Maica

Domnului

infelepteste

pe

cel

ce

din

simplitate

se indoia

de

fecioria

Di

Dupd

700

de

ani

de a intruparea

Domnului

nostru

isus

Hris-

tos,

era

un

pustnic,

Atenian

de

neam,

ntelept

n

scripturi,

dar n

faptabund"

Ei

mai

infelept,

cu numele

Eghidie,

care,

dupdmoar_

tea pfuinlilor

sdi,

mpdrtind

la

sdraci

averile

sale,

a

piecat

din

patria sa.cdliltorind el la Ierusalim,dupi ce s-a nchlnat Sfinte-

lor

Locuri,

s-a

dus n

prrlile

cele

mai

dinruntru.

lar

a{oro,grsind

o pesterd

u

un izvor

impede

gi

cu

vreo,

citiva

copaci,

a

pldcut

mult

liniqtea

ocului

aceluia.

i rrminOnd

acolo,petrecea

ust-

niceste,

iind

hrdnit

de o

,"ri6uird,,

care

cu

dumnezeiascd

oie

se

duceaa

el

de

o mulgea

i

cu aptele

i si

cu

buruieni

sehrdnea.

,46

Pr"t"t.NfCODM

Prin apropierea acelui

loc, intr-o cetate

oarecLte

se afla

un

dascll,

ntru

a cdrei minte, diavolul cel ucigdtor

de oameni

seml-

nase neghina

indoirii

despre

fecioria Preasfintei

Nlscltoare

de

Dumnezeu, ici isi

ziceain mintea lui:

Cum

poate

s[ fie

Maici

gi

Fecioarl?

Si se silea slrmanul dascll sI

scoatl aceastd

riceascd

gindire

din

mintea sa, dar

nu izbutea

Auzind cI

pustnicul

cel

mai

sus zis avea darul

lui

Dumnezeu

gi

inlelepciuneaomeneascl,

s-adus la

d2nsul,

pentru

ca savad6.,

e

l-ar

putea

izbdvi cumva de

hula aceea,pe re o

avelin mintea

lui.



Iar cind ere aproape de chilia Avvei Eghidie ca la trei stadii

(ca

din dumnezeiescular),

a ieqit Cuviosul

ntru intimpinarea

lui,

pentru

cd a cunoscutvenirea dascllului

si

gindul

inimii lui.

Cdnd

s-au

apropiat

unul

de

altul,

dascllul

heretisindu-l

(salu-

tnndu-l)

pe

sfintul, i-a flcut

metanie

pind,

la

pdmint,

insd cuvio-

sul,

drept

rdspuns, lovind cu toiagul intr-o

piattd,

a zis cu

mate

glas:

,Fecioard,maiinainte

e

nagtere".Si ndatl

(o

preasltrvitu i-

nune )

rdsdrit dintr-acea

piatrd,

un crin

foarte frumos

la vedere,

irt

la miros cu

neasemdnatd.

bund

mireasmd.

Atunci lovind

a

doua oardin

piattd,

a" zis:

,,Fecioaril

n naEtere".

9i

a

rdslrit un

alt crin asemenea

celui de mai ioainte.

Apoi, lovind a treia

oard

cu toiagul in piatrl Eizicdnd: ,,$i dupd naEtere ecioard a rdmas",

indatd a rdsdrit alt crin asemenea

preaminunat.

Dupd care

Cuvio-

sul

s-a ntors la

chilia

sa,

nemaivorbind

nicidecum alt cuvint.

inspdim0nt0ndu-se dascllul de o

facere de minuni c acelsta,

s-a

zbdvit de

ispit[

Si

a

propovdduit

tuturor

minunea,

pentrr

ca

sI se

prosllveascl

Preacurata

Fecioatd, Maica lui Dumnezeu.

Pentru

ale cdrei ruglciuni, o, de am

dobdndi

Ei

noi

impdrdlia

Cerului Amin

(M.

M.D.41d.

Ncamt).

MINUNITE

MAICII

DOMNULUI

TACUTN

CBLORBOTNAVI

M-INUNEA

279

Bogatul

a sclpat

de boald,,

numai

dupi ce

a

intors

satul rdpit

Odinioard

un om

bogat aluatcu

sila

un sat

cureer^inchinat

Maicii

Domnului.Episcopul

Genomenului,

omos,

de multe

ori

i-a

adusaminte.bogatului,

I iasd

din sat,

dar el nu

asculta.

Dupi

Lceea -a

apucat

pd

acel

bogat hripdrel

nigte

friguri,

care-l orturau graaznic.

dcind

el

aqa.

e

pat,

unde-lscuturau

ri-

gurile,

s-a

ariltat ntr-o

noapte

Maica

Dompului,

avlnd

in mdnd

un ciocande fier. Cu acelciocan -a ovit in frunte Ei -a vItImat.

Bogatul,

cunosc0ndu-Ei

lcatul

siu, a

dat napoi

satul

acela

Episcopului

Domos

fi

pe

lingd

sat i-a

mai

dat si alte

multe

daruri. Astfel,

dupl ce

ainapoiat

ceea"e

a rdpit,

bogatul

s-a icut

sdnltos,

prin

rugdciunile

Maicii Domnului.

Dar

urmele oviturii

rlin

frunte s-a

cunoscut

ind,la

moarte

x.

150).

2001-Minunile Maicii Domnului pg1-247

Documents

Transcript of 2001-Minunile Maicii Domnului pg1-247