Parohia Sfântul Gheorghe Vechi

cuvânt spre folos

Sãptãmâna 17-23.X.2010Al 247-lea cuvânt

" Pream`rit e[ti, Hristoase Dumnezeul nostru,Cel ce lumin`tori pe p`m#nt pe P`rin]ii no[tri i-ai \ntemeiat [iprintr-\n[ii la adev`rata credin]` pe noi pe to]i ne-ai \ndreptat,

Mult \ndurate, m`rire }ie. "

" Propov`duirea Apostolilor [i \nv`]`turile P`rin]ilor Bisericii,o credin]` a \nt`rit, care [i haina adev`rului purt#nd,

era ]esut` din teologia cea de sus,drept \ndrepteaz` [i m`re[te taina cea mare a bunei credin]e. "

Troparul [i Condacul Sfin]ilor P`rin]i

Sinodul VII ecumenic

nr. 247 Cuvânt spre folos pagina 2

5. Ie[it-a sem`n`torul s` semenes`m#n]a sa. {i sem`n#nd el, una a c`zutl#ng` drum [i a fost c`lcat` cu picioarele[i p`s`rile cerului au m#ncat-o. 6. {i alta a c`zut pe piatr`, [i, r`s`rind, s-a uscat, pentru c` nu avea umezeal`. 7. {i alta a c`zut \ntre spini [i spinii,cresc#nd cu ea, au \n`bu[it-o. 8. {i alta a c`zut pe p`m#ntul cel bun [i,cresc#nd, a f`cut rod \nsutit. Acesteazic#nd, striga: Cine are urechi de auzits` aud`. 9. {i ucenicii Lui |l \ntrebau: Ce\nseamn` pilda aceasta? 10. El a zis: Vou` v` este dat s`cunoa[te]i tainele \mp`r`]iei luiDumnezeu, iar celorlal]i \n pilde, ca,v`z#nd, s` nu vad` [i, auzind, s` nu\n]eleag`.

11. Iar pilda aceasta \nseamn`: S`m#n]aeste cuv#ntul lui Dumnezeu. 12. Iar cea de l#ng` drum sunt cei careaud, apoi vine diavolul [i ia cuv#ntul dininima lor, ca nu cumva, crez#nd, s` sem#ntuiasc`. 13. Iar cea de pe piatr` sunt aceia care,auzind cuv#ntul \l primesc cu bucurie,dar ace[tia nu au r`d`cin`; ei cred p#n`la o vreme, iar la vreme de \ncercare seleap`d`. 14. Cea c`zut` \ntre spini sunt cei ce audcuv#ntul, dar umbl#nd cu grijile [i cubog`]ia [i cu pl`cerile vie]ii, se \n`bu[` [inu rodesc. 15. Iar cea de pe p`m#nt bun sunt cei ce,cu inim` curat` [i bun`, aud cuv#ntul, \lp`streaz` [i rodesc \ntru r`bdare.

Duminica a 21-a dupã Rusalii(a Sfin]ilor P`rin]i de la Sinodul VII Ecumenic)

pericopa sfintei evanghelii

dupã sfântul apostol ºi evanghelist luca (viii, 5-15)(Pilda Sem`n`torului)

pagina 3 Cuvânt spre folos nr. 247

Prea Sfintite P`rinte MitropolitSerafim, Preacucernici P`rinti si iubiticredinciosi,

S-a sf#rsit cuv#ntul M#ntuitoruluinostru Iisus Hristos \n leg`tur` cu pildasem`n`torului si cu t`lm`cirea ei \ncuvintele: "Cel ce are urechi de auzit s`aud`". Ce s` aud`? S` aud` pildasem`n`torului si ce s` mai aud`? S`aud` t#lcuirea ei. |n Sf#nta Evanghelieavem dou` pilde spuse de M#ntuitoruluinostru Iisus Hristos \n leg`tur` cusem`natul: pilda cu sem`n`torul sipilda cu s`m#nta cea bun` si cu neghi-na. Pilda cu sem`n`torul o g`sim \n treilocuri, \n trei Evanghelii: \n Sf#ntaEvanghelie de la Matei, cap. 13, \nSf#nta Evanghelie de la Marcu, \n cap.4 si \n Sf#nta Evanghelie de la Luca \ncap. 8, iar pilda cu s`m#nta cea bun` si

cu neghina o g`sim numai \n Sf#ntaEvanghelie de la Matei, \n continuareapildei cu sem`n`torul. Si este intere-sant de observat c` am#ndou` acestepilde au fost t#lcuite de Domnul nostruHristos. Dac` este vorba s` ne oprim cug#ndul asupra pildei cu sem`n`torul,care s-a citit ast`zi din Sf#ntaEvanghelie, putem s` stim numai dincitirea Sfintei Evanghelii ce a \ntelesDomnul Hristos prin sem`n`tor, ce a\nteles Domnul Hristos prin p`m#ntulb`t`torit, ce a \nteles Domnul nostruIisus Hristos prin p`m#ntul pietros, cea \nteles Domnul nostru Iisus Hristosprin p`m#ntul \mpresurat de spini si cea \nteles Domnul nostru Iisus Hristosprin p`m#ntul cel bun, \n care s`m#ntacea bun`, care este - s-a spus clar -cuv#ntul lui Dumnezeu. Cuv#ntul lui

ZI CALENDAR INTERVALORAR

PROGRAM LITURGIC PreoÞi slujitoriÎn ordinea slujirii

Duminic` Sf. Prooroc Osea;Cuv. Mucenic Andrei Criteanul

08.00-12.00 - Utrenia [i Sf#nta Liturghie Pr. Sorin-Vasile Tanc`uPr. Ionel Durlea

Luni † Sf. Apostol [i Evanghelist Luca; Sf. Mucenic Marin cel B`tr#n; Cuv. Iulian

Mar]i Sf. Prooroc Ioil; Sf. Mucenici: Uar, Felix preotul [i Eusebiu, diaconul

Miercuri Sf. Mare Mucenic Artemie;Cuv. Matroana

18.00-20.30 - Acatistul Sf. M. M. Gheorghe- Sf#ntul Maslu- Or` de lectur` a Sf. Scripturi

Pr. Sorin-Vasile Tanc`u

Joi †) Sfin]ii Cuvio[i M`rturisitori: Visarion,Sofronie [i Sf#ntul Mucenic Oprea; Sfin]ii

Preo]i M`rturisitori: Ioan din Gale[ [i MoiseM`cinic din Sibiel; Cuv. Ilarion cel Mare

Vineri Sf. Ierarh \ntocmai cu Apostolii, Averchie;Sfin]ii 7 tineri din Efes

18.00-20.00 - Vecernia [i ParaclisulMaicii Domnului

Pr. Sorin-Vasile Tanc`u

S#mb`t` Sf. Sfin]it Mucenic [i Apostol Iacob, rudaDomnului; Sf. Ignatie, Patriarhul

Constantinopolului

08.00-11.00

18.00-20.00

- Sf#nta Liturghie [i Parastaspentru cei adormi]i

- Vecernia Mare [i Cuv#nt de \nv`]`tur` la Apostolul zilei

Pr. Sorin-Vasile Tanc`u

Pr. Ionel Durlea

SÃPTÃMÂNA 17 - 23.X.2010

Sãmânþa ºi pãmântul inimii

P`rintele Teofil P`r`ian

nr. 247 Cuvânt spre folos pagina 4

Dumnezeu aduce rod bun \n p`m#ntulcel bun. Dac` Domnul nostru IisusHristos si-a sf#rsit pilda si t`lm`cirea eicu cuvintele "Cel ce are urechi de auzits` aud`", \nseamn` c` lucrurile acesteasunt foarte importante pentru noi. Eimportant s` stim c` p`m#ntul cel bun \ireprezint` pe oamenii care, cu inim`curat` si bun` primesc cuv#ntul si facrod \ntru r`bdare. E important s` stimc` p`m#ntul \mpresurat de spini, \ncare nu ajunge s`m#nta cea bun` -cuv#ntul lui Dumnezeu s` rodeasc`, \ireprezint` pe oamenii aceia care, subpovara grijilor si a bog`tiei si a pl`cer-ilor vietii, nu ajung s` vad` \n sufletullor rodind cuv#ntul lui Dumnezeu. Celce are urechi de auzit s` aud` si s` stiesi s` nu uite, s` tin` minte c` p`m#ntulpietros este p`m#ntul inimii acelorcredinciosi care se bucur` de cuv#ntullui Dumnezeu, dar care atunci c#ndajung \n \mprejur`ri constr#ng`toare,\n \mprejur`ri mai grele, se leap`d` decuv#ntul lui Dumnezeu si \n aceias`m#nta cea bun` nu aduce rod. Cei ceau urechi de auzit s` aud` c` p`m#ntulcel b`t`torit \n care nici m`car nuprinde r`d`cin` cuv#ntul lui Dumnezeu,sunt acei oameni care auzind cuv#ntul\ndat` \l si uit`. Si Domnul Hristosspune chiar c` diavolul, satana,\mpotrivitorul ia cuv#ntul din inima lor- si acum fiti atenti - ca nu cumvacrez#nd s` se m#ntuiasc`. De ce iadiavolul cuv#ntul lui Dumnezeu dininima celor care nu-s interesati pentrucuv#ntul lui Dumnezeu? Ca nu cumvas` fie interesati, ca nu cumva s`primeasc` cuv#ntul lui Dumnezeu, canu cumva crez#nd \n cuv#ntul luiDumnezeu, s` se m#ntuiasc`. Sunt

multe locuri \n Sf#nta Evanghelie \ncare ni s-au p`strat cuvinte aleDomnului nostru Iisus Hristos \nleg`tur` cu credinta si cu m#ntuirea. S`ne g#ndim, de pild`, la sf#rsitulEvangheliei de la Marcu, unde e scris c`a zis Domnul Hristos dup` |nvierea Sac`tre ucenicii S`i: "Propov`duitiEvanghelia la toat` f`ptura. Cel ce vacrede si se va boteza se va m#ntui" - cucredinta lui Dumnezeu, "iar cel ce nu vacrede se va os#ndi". Or, diavolul vreaaceasta ca oamenii s` nu se m#ntuiasc`,ci s` se os#ndeasc`. Stim apoi c` demulte ori a zis Domnul Hristos \n priv-inta m#ntuirii de suferint`, \n privintam#ntuirii de moarte, \n privintam#ntuirii de boal`, \n privinta m#ntuiriide p`cat, a zis Domnul Hristos c` aceas-ta se realizeaz` prin credint`. Si a zisDomnul Hristos si c` "de nu veti credecine sunt, \n p`catele voastre veti muri".Si a zis Domnul Hristos \n leg`tur` cufemeia p`c`toas`, despre care citim \nal VII-lea capitol din Sf#nta Evangheliede la Luca: "Credinta ta te-a m#ntuit.Mergi \n pace" (Lc. 7, 5). La fel a zis sic`tre femeia cu curgere de s#nge, cares-a atins de poala hainei Domnului nos-tru Iisus Hristos, \ncredintat` fiind c`se va vindeca. A zis Domnul Hristosc`tre ea: "|ndr`zneste, fiic`, credinta tate-a m#ntuit" (Mt. 9, 22). Ca s` avem \nnoi cuv#ntul lui Dumnezeu si cacuv#ntul lui Dumnezeu primit \n sufle-tul nostru prin credint` s` fie roditorspre m#ntuire, este de trebuint` credin-ta. C`tre Iair, mai marele unei sinagogicare avea o fiic` pe moarte si care s-adus la Domnul Hristos, rug#ndu-L pen-tru fiica lui, Domnul Hristos a zis: "Voiveni \n casa ta si se va t`m`dui". Si c#nd

pagina 5 Cuvânt spre folos nr. 247

Iair a aflat c` copila lui a si murit, nunumai c` era pe moarte cum o stia el, si-a pierdut credinta. Si atunci a zisDomnul Hristos: "|ndr`zneste, credenumai si se va m#ntui" (Lc. 8, 50). Ast`ruit Domnul Hristos ca oamenii s`aib` credint`. S` aib` credint` \ncuv#ntul lui Dumnezeu, s` nu se\ndoiasc`. Sf#ntul Isaac Sirul spune c`"casa credintei este mintea de copil siinima curat`". Si avea de unde s` stieSf#ntul Isaac Sirul c` credinta se\nt`reste \n inima curat`, pentru c` acitit si el desigur din Sf#nta Evangheliecuv#ntul Domnului Hristos c` cei careau inim` curat` si bun` aceia aduc rod\ntru r`bdare. Multi dintre credinciosiinostri sunt ispititi de g#ndul c` ar putea\nainta \n credint`, c` ar putea \nainta\ntr-o viat` curat`, \ntr-o viat`deosebit`, dac` ar cunoaste mult.Sf#ntul Marcu Ascetul, \ns`, atrageatentia asupra faptului c` cunostintasingur`, cum zice Sf#ntul Apostol Pavel,\l \ng#mf` pe om, iar \mplinireacuv#ntului este m#ntuitoare. Credintanelucr`toare, "cunostinta singur` \l\ng#mf` pe om, \ndemn#ndu-l la nelu-crare, iar iubirea zideste, \ndemn#ndu-lla r`bdarea tuturor". E cuv#ntulSf#ntului Marcu Ascetul.

Iubiti credinciosi, uit`m, preamult uit`m. Uit`m c#nd vrem s`cunoastem mult. Nu acesta este lucrulde c`petenie. Uit`m lucrul acesta si maiales uit`m c` Domnul Hristos a zis"Fericiti sunt cei curati cu inima, c`aceia vor vedea pe Dumnezeu". Suntbune si studiile, e bine si s` cunosti, s`cunosti multe, dar cel mai bine e s`-ticunosti sufletul, s`-ti cunosti inima, s`stii cum te raportezi tu ca om la ceea ce-

ti spune Dumnezeu. Un p`rinte cu viat`\mbun`t`tit` si cu cunostint` deosebit`,care a tr`it c#ndva si la m`n`stire laS#mb`ta, p`rintele Arsenie Boca, a zisc` "studii teologice pot cunoaste sip`g#nii". Lucrul de c`petenie este s` aicunostint` de Dumnezeu. Si mi-a pus \nfat` o alc`tuire din catavasiile de la|n`ltarea Domnului, prima catavasie,care zice asa: "Cu dumnezeiescul norfiind acoperit g#ngavul - e vorba deMoise - a spus legea cea scris` deDumnezeu". Cum s-a ajuns la aceasta?Ni se spune mai departe: "C` scutur#ndtina de pe ochii mintii, vede pe Cel Ceeste", adic` pe Dumnezeu, care s-aprezentat pe Sine, zic#nd: "Eu sunt CelCe sunt", vede pe Dumnezeu, vede peCel Ce este -" si se \nvat` cunostintaDuhului, cinstind cu dumnezeiestic#nt`ri", e vorba de cunostinta pe care i-o d` Duhul Sf#nt, iar rezultatul este c`cinsteste cu dumnezeiesti c#nt`ri. Deci,textul este urm`torul: "Cu dumnezeies-cul nor fiind acoperit g#ngavul, a spuslegea cea scris` de Dumnezeu, c` scu-tur#nd tina de pe ochii mintii", norulfiind Duhul Sf#nt, \nl`tur#nd ceea ce se\mpotriveste cunostintei, s` zicem asapreconceptiile, dac` vreti, care nu tin deDumnezeu, "scutur#nd tina de pe ochiimintii", scutur#nd urm`rile p`catuluicare \ntunec` mintea, \ntunec` cunos-tinta, scutur#nd tina de pe ochii mintii,\nl`tur#nd tina de pe ochii mintii, "vedepe Cel Ce este", \l vede pe Dumnezeu.Cum \l vede pe Dumnezeu? Cum poateomul s` vad` pe Dumnezeu? Stiti cum \lpoate vedea cel mai bine? Stiind c` nu-L poate vedea. C#nd are constiintaaceasta c` eu orice as face nu pot vedeape Dumnezeu, pentru c` "Dumnezeu e

pagina 6 Cuvânt spre folos nr. 247

mai presus de ceea ce poate omul cuge-ta si spune", zice Sf#ntul Simeon NoulTeolog. Si de aceea "vede pe Cel Ceeste", pentru c` stie c` nu-L poatevedea si se pleac` cu mintea. Tot P`rin-tele Arsenie zicea c` "noi avem minteacare discut` cu Dumnezeu, \n loc s` sesupun` f`r` discutie".

Deci, vede pe "Cel Ce este si se-nvat` cunostinta Duhului", se-nvat` oalt` cunostint` dec#t cunostinta dincarte. Sf#ntul Ioan, cel care a scrisScara, spune asa, referindu-se lacuv#ntul Domnului Hristos: "|nv`tati-v` de la Mine c` sunt bl#nd cu inima siveti avea odihna sufletelor voastre"."|nv`tati-v`, nu de la om, nu de la \nger,nu din carte, ci de la Mine, de lalucrarea Mea cea din voi si veti aveaodihn` sufletelor voastre de patimilecele ce v` h`rtuiesc pe voi".

Deci, iubiti credinciosi, aceastatrebuie s` avem noi \n vedere la ceea cea spus Domnul Hristos, s` avem inim`curat`: "Fericiti sunt cei curati cu inimac` aceia vor vedea pe Dumnezeu". S` neg#ndim la aceea c` cei cu inim` curat` sibun` aduc rod \ntru r`bdare. Pe cetemei? Pe temeiul credintei \n cuv#ntullui Dumnezeu. Pe temeiul cuv#ntuluisem`nat \n sufletele noastre. S` stiti c`nu-i f`r` important` faptul c` Bisericanoastr` are r#nduieli ca \n aceast`vreme de toamn` c#nd se seam`n`gr#ul, s` se citeasc` din Sf#ntaEvanghelie pilda cu sem`n`torul.Bine\nteles c` Domnul Hristos n-a vruts` le dea oamenilor o lectie de agricul-tur`. Domnul Hristos a luat \mprejur`ridin agricultur`, din plug`rie ca s`-i\nvete pe oameni lucruri mai presus de

lumea aceasta, s`-i \nvete despre un altsem`nat. C` nu exist` numai sem`natulde gr#u, c` nu exist` numai sem`natulde plante, ci exist` si un sem`nat spiri-tual, un sem`nat duhovnicesc. Eu, depild` acuma, sem`n. Sem`n princuv#nt, aduc cuv#ntul lui Dumnezeu \ninimile voastre si voi \l primiti. Unii cap`m#nt b`t`torit, altii ca p`m#nt piet-ros, altii ca p`m#nt \mpresurat de spinisi altii ca p`m#nt care reprezint` inimacurat` si bun`. Rod vor aduce aceia careprimesc cuv#ntul cu inim` curat` sibun`, cu minte de copil ne\mpotrivi-toare, cu inim` curat`, primitoare. Cinee asa, are n`dejde s` rodeasc` \n elcuv#ntul lui Dumnezeu si acela are ure-chi de auzit si aude. Toti care vorbim, nunumai c#nd predic`m, toti cei carescriem cuvinte de \nv`t`tur` sau scriemceva spre cunostinta altora care citescsuntem sem`n`tori. Toti care vorbim \nvorbirea de toate zilele suntemsem`n`tori. |n faptele Apostolilor sespune c` ajung#nd Sf#ntul ApostolPavel \n Atena si \ncep#nd s`propov`duiasc` \n piat` unii au \ntre-bat: "Ce vrea acest sem`n`tor devorbe?" Deci era conceptia aceasta\nst`p#nit` \n g#ndurile oamenilor c` sicuvintele rostite, ceea ce spunem noi \nvorbirea de toate zilele, de fapt este unsem`nat. Un sem`nat spre rodire bun`sau un sem`nat spre rodire rea. Pentruc` am zis c` este si o pild` cu s`m#ntacea bun` si cu neghina. Si \n aceat#lcuire a pildei Domnul Hristos spunec` cel ce seam`n` s`m#nta cea bun`,seam`n` cuv#ntul cel bun, dar sunt siunii care seam`n` neghin`, seam`n`\nv`t`turi rele. Si atunci \nseamn` c`

pagina 7 Cuvânt spre folos nr. 247

noi trebuie s` fim cu grij` si la ce seseam`n` \n sufletul nostru prin ceea ceauzim, si la ceea ce se seam`n` \n sufle-tul nostru prin ceea ce citim. Sunt uniicare zic: "A, p`i pe mine nu m` intere-seaz`. Din orice carte poti s` \nveti siceva bun." S` stiti c` nu-i asa. Nu dinorice carte poti s` \nveti ceva bun. Simai ales nu \nveti ceva bun atunci c#ndn-ai ceva bun \n sufletul t`u ca s` nim-iceasc` relele care \ti vin. Trebuie s` fii\nt`rit \n suflet ca b#nd ceva d`t`tor demoarte, cum zice Domnul Hristos c`semnele celor care vor crede vor fi aces-tea: \n limbi noi vor vorbi, serpi vor lua\n m#n` si chiar ceva d`t`tor de moartede vor bea nu-i va v`t`ma pe ei. Cine-sacestia? Cei care tr`iesc prin credint`,cei care stiu de Dumnezeu, cei care stiude cuv#ntul lui Dumnezeu. Da, acestia\ntr-adev`r pot s` nimiceasc` oricer`utate care le-ar veni \n suflet si nuprimesc \n suflet lucruri necuviincioasesi lucruri nefolositoare. Pentru c`-Lauzim pe Domnul Hristos spun#nd: "Celce are urechi de auzit s` aud`". Stie, aauzit ceea ce trebuie s` aud`. Si ziceSf#ntul Marcu Ascetul c` "g#ndul celr`u \n inima iubitoare de osteneal` nur`m#ne cum nu r`m#ne focul \n ap`".Dac` pui foc \n ap` se stinge dintr-odat`. Tot asa si cu g#ndul cel r`u, si cu\nv`t`tura cea rea.

Deci, iubiti credinciosi, s` tinemminte lucrul acesta si c` trebuie s` nepreg`tim inima \n asa fel \nc#t s` fieprimitoare a cuv#ntului lui Dumnezeu,dar si c` noi \nsine suntem \nv`t`tori,suntem, prin ceea ce spunem, \nmulti-tori de sem`nat, aducem seminte \nsufletul altora si s` fim cu grij` ca s`aducem numai ceea ce e frumos si bun.

Am ascultat odat` un preot vorbind lanoi la m`n`stire, un preot venit dinstr`in`tate, un preot romano-catolic. Atinut o mes` \n p`dure si am fost sic#tiva dintre noi, si a vorbit \n limbafrancez` pentru cei pe care-i avea \ngrij` si s-a referit la pilda cusem`n`torul si mi-a r`mas de atunci oidee foarte important`. A sem`natp`rintele acela \n inima mea, cum a fostcurat`, necurat`, dar \n orice caz amretinut de la el, n-a venit vr`jmasul s`-mi ia cuv#ntul din inim`, nu am verificatcu alte lucruri, pentru c` nu am avutcum s`-l verific pentru c` era o idee, daro idee important` si eu o pun la inim`,iubiti credinciosi, si atunci \nseamn` c`si eu sem`n \n sufletele voastre aceast`idee sem`nat` de altul \n inima mea.Asa merg lucrurile. Unul primeste,seam`n` mai departe, cel`lalt aude,duce si el mai departe, numai s` fie cugrij` ce duce. Si ce-a spus p`rinteleacela? A spus c` a zis Domnul Hristosdespre cele patru feluri de p`m#nt:p`m#nt b`t`torit, p`m#nt pietros,p`m#nt cu spini, p`m#nt bun. Si ziceael, si asta mi-a pl`cut foarte tare, si num-a slujit mintea s` m` g#ndesc la astamai \nainte s`-l fi auzit pe el. A zis c`acelasi om poate s` fie uneori p`m#ntb`t`torit, alteori poate s` fie p`m#ntpietros pentru cuv#ntul lui Dumnezeu,alteori poate s` fie p`m#nt cu spini sialteori poate s` fie p`m#nt carereprezint` inima curat` si bun`. Taremi-a pl`cut mie ideea asta. Si asa mi-apl`cut de tare c` n-am putut s` n-o spunsi aici, fiind vorba de pilda cusem`n`torul.

Deci, iubiti credinciosi, s` fim culuare-aminte. Ce-am auzit s` auzim cu

nr. 247 Cuvânt spre folos pagina 8

CUV@NT SPRE FOLOSs`pt`m#nal al Parohiei Sf#ntul Gheorghe Vechi

ISSN: 1843 - 8822RO-030148, Calea Mo[ilor nr. 36,

sector 3, Bucure[tie-mail: cuvant@sfantulgheorghe.ro

Tel. 021.314.77.89; Fax: 031.811.53.75;Mobil: 0726.325.888

Cod fiscal nr. 12102616,Cod IBAN: RO93 BACX 0000 0030 0191 4000,

Unicredit }iriac Bank, Sucursala Lipscaniweb: www.sfantulgheorghe.ro

adev`rat, s` tinem minte. S` tinemminte c` fat` de cuv#ntul lui Dumnezeune raport`m \n chip diferit. Fiecare stiecum se raporteaz` el: ca p`m#ntb`t`torit, neav#nd aderent` la cuv#ntullui Dumnezeu sau cuv#ntul luiDumnezeu la inima noastr`; ca p`m#ntpietros, primind cuv#ntul cu bucurie, siacesta e un semn c` pretuim cuv#ntul,dac`-l primim cu bucurie; apoi alteoripoate suntem noi \nsine si fiecare dintrenoi numai p`m#nt \mpresurat de spinisi numai Dumnezeu stie cine-i p`m#ntbun, care aduce roade bune si aduce rod\ntru r`bdare.

Deci s` ne g#ndim, iubiti credin-ciosi, mai ales la aceste dou` lucruri: c`m#ntuirea-i prin credint` si s` necercet`m dac` suntem \n credint`, cumzice Sf#ntul Apostol Pavel \n Epistola adoua c`tre Corinteni: "Cercetati-v` pevoi dac` sunteti \n credint`" (II Cor. 13,5). Si, sigur, voi, cei care sunteti aicisunteti \n credint`, pentru c` credintav-a adus aici, credinta v-a tinut la sf#ntaslujb`, credinta v` \nt`reste \n g#nduribune, credinta v` tine aproape deBiseric`. Si sunt bucuros de toti, si v`felicit pe toti c` aveti at#ta credint` c#t`s` v` aduc` \n fata lui Dumnezeuduminica la sf#nta slujb`.

S` multumim lui Dumnezeu toti,s` multumiti si fiecare dintre voi pentruaceast` credint` c#t` o aveti. Numai c`credinta nu trebuie s` fie numai \ncuprinsul slujbei si numai \n cuprinsul

bisericii, ci s` mergem mai departe si s-o ducem \ntre oamenii \ntre care tr`imsi s` le dovedim c` cuv#ntul luiDumnezeu este viu si lucr`tor \n viatanoastr` si poate fi viu si lucr`tor \n viataaltora. Si s` nu uit`m niciodat` c`numai inima curat` ne apropie deDumnezeu. Cunostinta \nmultit` poates` ne dep`rteze de Dumnezeu, cunos-tinta \nmultit` si de multe feluri poates` ne duc` la confuzii si la nedumeriri,dar cine are inim` curat` nu se poate s`nu simt` prezenta lui Dumnezeu \n ea,inima curat` si bun`. De aceea a zis c`uneori putem s` fim un fel de p`m#ntpentru cuv#ntul lui Dumnezeu, alteorialt fel de p`m#nt. S` fim cu grij` s` fimmai ales p`m#nt roditor, p`m#nt bun, s`avem inim` curat` si bun`, ca s` avem sirod \nmultit, rod de fapt` bun`, s`aducem bucurie \n jurul nostru, s` nusup`r`m pe nimeni, iar s`m#nta pe careo r`sp#ndim s` fie s`m#nt` care s`rodeasc` spre binele nostru si sprebinele celor din jurul nostru, spre laudalui Dumnezeu, spre m`rirea M#ntu-itorului nostru Iisus Hristos, care ne-aspus o astfel de pild` si ne-a atras aten-tia s` ascult`m cuv#ntul si s`-l \mplin-im. Amin.

Cuv#nt la Duminica a XXI-a dup`Rusalii (Pilda Sem`n`torului),

Biserica Sf#ntul Nicolae,Paraclis Universitar din Bucuresti,

11 octombrie 1998