20 de Intrebari Si Raspunsuri Despre Immanuel Kant

8/20/2019 20 de Intrebari Si Raspunsuri Despre Immanuel Kant

1/206


2/206

În ciuda nei conştiinţe actea lmtelor raţnii omeneşti, Kanta ssnut că ntemeieea peexerciţil raţin a cnoaştei,a decizei ş a acţn esteexpresa spremă a autonome şidemntăţii acestei fnţe fagie.Kant a socotit că aţnea estenstanţa sremă care decdeaspra ttror pretenţor cepvesc cnoaşteea, moratatea,rptl atitata pticeliga sa judecata esteticăNci un at proiect de ntemeiere aatorităţi aţin n a avt oanvergră şi ambţii comparabe

Mircea Flonta

:© Yy


3/206

bă ş sps

sp

mmul K


4/206

Mircea Flonta (născut în anul 1932) este profesor consultant la Facultatea de Filozoe a Universităţ din Bucureşti.Ître domeniile sae de preocupări se numără epstemoogia

clasică şi analitcă, teoria cunoaşterii ştiiţice, precu şiozoa lui mmanue Kant şi cea a lu Ludwig Wttgenstein. A tradus, î coaborare, di operele lozoce ale lui DavidHume, mmanue Kant, Abert Eisten, Moritz Schick,Kar Popper şi Ludwig Wttgenstei A publicat, de ase-enea, î ţară şi în străinătate, numeroase studi şi articole

î aria sa tematcă de interesOpere: Adevăruri necesare? Studiu monograf asupra analicităţii (Editura Ştinţcă şi Encicopedică, 1975); Perspctivă flozofcă şi raţiune ştiinţcă. resupoziţii flozoce înştiinţa exactă (Edtura Ştiinţcă ş nccopedică, 1985);Filozol-rege? Fiozoe, morală şi viaţă publică (coord.,umitas, 1992); Coitio Inoducere critică în problemacunotrii (A, 994, 2008); magini ale ştiinţei (Etura

Acaemie Române, 994); Cum recunotem Părea Minrvei Recţii asupra percepţiei fozofei în cultura românecă(Fudaţa Culturaă Română, 1998); Gânditorul singuratic

Critica şi practica flozofei la Ludwig Wittgenstein (umanitas, 2008); Darwin şi după Darwin Studii de flozofe abiologiei (umanitas, 2010)


5/206

·

mirceaflonta

20

de Întebăr ş răspunsurdespre

Imanuel Kant

HUM NIT S

.

B C REŞTI


6/206

Racto liu colaeoperta: Răzv ucov enoredactor aua neanu: lorna Vasliu an Dulgeru

ipărit la onitorul Ocial R

© H,202

Descrerea a iblioecii aţonale a RoânieON E

20 e înebări ş ăspnsur despre anuel a / ra lona cureş: uai 20 12 78 73-503842-74(430) an 2 a,

EUR Uiaa rese iere 1,01370 ucueşt Româa tel 02 408 83 50 02 408 83 51w.huaitao

oenz onlne: w.lihumatas.oomz prin e-ai vaza@bumaoe elefonice: 0372 743 382 0723 84 4


7/206

"Această coborâre a nie concepeor popuareese, reşe, foarte ăudabiă dacă a fost precedată deînăţarea a prncipie raţiunii [ . . ] Putem deenipe drept cuân popuar abia după ce am dobândit

o ătrundere precsă a ucrurilor

Kant, Întemeierea metazicii morvurilor


8/206


9/206

Cuprins

ulţumiri . 9

1 e ce ete ocotit Knt un loof e emă? 112 Ce fel e om fot Knt? 19

3 Ete ipotntă cunoştere peronlităţiilui Knt pentru înţelegere operei le? . 74 Cu evolut gânire loocă lui Knt?

O privire e nmblu upr operei 355 Cu cri Knt? . 436 Ce ete loo critică

u critic ţiunii pure? 7 Ce pute şti? 8 Cum unt poibile judecăţile

intetice priori 9 Cu ete poibilă experienţ?

Revoluţi copernicnă 10 Ce ete ielimul trncenentl u critic?

Fenoene şi lucruri în ine 11În ce cont eoebire dintre utiire ilegitiă

şi utilire legitiă ieior rţiunii?

5565

71

83

93

103

12 Ce ete rţiune prctic pură? 113


10/206

8 R

Ce dictează raţiunea practică pră?

Coniinţa daoriei i imperativul categoric 124 A ti i a crede Cum poate asigurată existenţainţei supreme i a nemuriri suetlui? 17

5 În ce fel subordonează Kan religia moralei? 476 Cm orientează morala imperativlui

categoric odul de a gândi

asupra drepului i a politici? 557 Cum a văzut Kant lumiarea

i progresl omenirii? 165 xisă i alte principii priori n afara

celor ale cnoaerii i ale moralităţii?

Despre puterea de judecare 79 Cm a fost i cm este receptată lozoalui Kat n lme? 1

20 Dar n cultura română? 95


11/206

Multumiri

ha ş uui vech proesor care ea vobit oviată înteagă studeto, u î i este usor să scrie în

aşa e încât să se acă îţees de ace pubic ma ag

pe care î are î vedee iţatoru aceste coecţi Nupot aprecia î ce măsură am reuşit Sunt sigur însăcă am ost ajtat de observaţe ş i sugestie pe caeea primit de a pretenu ătăi Vasiescu, caea nţees să parcurgă textu cu ociu cittoruu n-

teresat de temă, dar cu totu eamiarizat cu eaLu osm ăduva i rămân datorat petru ntrebăi stmuatoare ş ajutor n redactarea fnaă ama uscrsu u

Septembrie 202

Mircea Fonta


12/206


13/206

De ce este socotit Kantun lozof de seamă?

Î cărti d fozof sau mut at cti ca

s vorbşt dspr fozof şi dspr fozof tâimadsa um Kat Î utim două sco, u

xistă probabi u um d fozo car să f atât dds amitit, poat cu xcpţia ui Pato ş AistotAtât prosioiştii fozofi , cât şi muţi itctuaide rag at cad d acord că gâditoru di K-igsbrg şia adus o cotribuţi d mare smătata aşzara udamtor idatic a umii catrăim asti, că opra ui xprimă c mai bi şi maidpi spiitu gâdirii modr Dja u cotm-poa mai tâăr a ui Kat, Fridric Scig,a cărui drum fozof a ost oart dirit, i-voca, a moata fozouui, 804, "auu pua gâdirii sa Artu Schophau aprecia co-cpe itrodus d Kat, primu râd disticţiaui ditr om si ucru si, ca fd tmia

oricări fozofi, scriid că "doctria ui Kat pro-duc oric mit car a tso o scimbar


14/206

2 R ON

ndamentă atât de mare încât poate f cosderată

o renaştere sprtală La dstanţă de n seco KarJaspers î socotea pe Kant n dntre ce tre made seamă fozof dn toate tmpre aătrând Paton ş Sât Agstn Dpă părerea J rgen Habermas ce ma cosct fozo germa

în vaţă Kant a ost ce care a nagrat discrsfozofc a moderntăţ. ar Hary Ptam ndntre ce ma neti fozof amercan contem

pora merge char ma departe afrmând că "abaprn opera Kat aproape toate probemee fo

zofe atng acea ormă în care ee devn c adevărat nteresante

e care n a benefcat de o nstrcţie fozofcă se vor îtreba î mod fresc ce temer a asemenea aprecer De ce a ost recnosct Kant drept rege a cgetăr drept fozo pn exceenţă atmpror no de către atâtea mnţ străcte?

omentator opere a dat răspnsr dertea ntrebarea dacă exstă ce a gândr sae

ace nce a căr dezvotare este sstem fozofcconsttt prn sccesnea de screr deschsă prnpbcarea în 8 , a Criiii raţiunii pur. E parsă fe însă de acord că exstă amte motve condcătoare (ioiv) care ţn mprenă opera motve

care exprmă tot atâtea convnger ndamentaerectbe ae gândtor


15/206

NT 20 DE NRBR Ş UNRI 1 3

Prima ditre acestea este crederea raţiune

credere pe care Kat o mpărtăşeşte de ateu aţi gâditori importaţi ai erei modere LaKat aceasta a ost să o ncredere ipsită de oriceemeţie sau preteţie absoutistă Fiozou a ostătrus de covigerea că puterie raţiuii omneşti

ut imitate că ee u sut pe măsura ceor maiate aspiraţii spre cuoaştere şi ţeegere pe care epot nutri fiţe zestrate cu raţiue Î ua ditreutimee sae scieri cea despre reigie Kat şi exprima buăoară doiaa că o comuitate omeeascăar putea devei vreodată o comuitate etică o comu-itate de fiţe care respectă dreptuie şi ăzuiţeeatora aşa cum ar dori să fe respectate drepturie şiăzuiţee proprii Şi se treba: "um e putem

aştepta ca ditru em atât de strâmb să fe ciopitceva cu desăvârşire drept În ciuda uei coştiiţe acute a imiteor raţiuii

omeeşti Kat a susţiut cu depiă cosecveţăcă temeierea pe exerciţiu raţiuii a cunoaşterii a

deciziei şi a acţiuii este expresia supremă a auto-omiei şi demităţii acestei fiţe ragie Judecatacare se sprij iă pe temeiuri raţioae o opuea ceeicare porneşte de a prejudecăţi de a tradiţii şi sentemeiază pe autoritatea istituţiior şi a persoaeor

sau pe ituiţie şi setimete Kat a socotit că raţiu-nea este istaţa supremă care decide asupra tuturor


16/206

MRCEA OTA

pretenţior ce privesc cunoaşterea moraitatea drep-

tu autoritatea potcă regia sau judecata esteticăţiunea este suverană deoarece se supune doar egi-or pe care şi e dă ea nsi n acest sens raţiunea esteautoegisatoare Examenu crtic a care a supus Kantraţiunea teoretcă şi practică raţiunea orientată spre

cunoaştere şi raţunea care ntemeiază moratatea urmărea să undamenteze tocmai pretenţia acesteiade a reprezenta instanţa supremă Nci un t proiectde întemeere a autortăt ratun nu a avut o anver

gură ş ambiţ comparabie

Modu de a gând a ui Kant poate f consideratpe depn reprezentatv pentru spirtu acee epocia cuturi vestice care a ost nmtă epoca uminării Una dntre screre sae de mcă ntndere cu ttuC s luminara, pubicată pentru prima dată n

8 începe cu următoare rândur memorabe"Luminarea este eşrea omuu dn starea de mno-rat a căre vnă o poartă e nsuş Starea de mnorateste neputnţa de a se servi de inteectu său ră af condus de atcineva Te ac tu nsuţi vinovat de

această stare atunci când cauza ei nu se aă n ipsanteectuui c n ipsa ermtăţii ş a curajuui de ate suji de e ră a f condus de tcineva Sapraud! Ai curaju să te serveşt de propriu tău inte-ect Aceasta este prin urmare devza uminăr

Kant a ndrăznit să afrme concuziie către carea ost condus de anaiza sa a puterior şi miteor


17/206

KT 20 D TBĂ Ş SS 1 5

ţni ntro pocă, ntrn cimat potc ş r-

os, n car drpt d a spn xamni crtcmr atortăti orcăr nvătătri sa instttii

a dpart d a f cva d a sin nţs Iată cm xprmat fozo angajara aţă d acastăză, n "Prata prim dit a Criiii raiunii

ur: "Sco nostr st advărat sco a crtcii ,căa tot trb să s spnă Rga, prn sanc-tat i, şi gsaţia, prn maistata , vor dobci să i s sstragă Dar atnci provoacă m-otrva or băn ntmat şi n pot prtnd

tma sincră, p car raţna o acordă nmai ac-a car a ptt ac aţă xamn i ibr şibic Kant xprma n acst ca c soco-ta a f sprt nsşi a gândrii fozofc Acstispirit i rămas fd n toat ntrprndri sa,

toat crctăr n car sa angajat ar atniând, a bătrânţ, a ost admonstat d atoritatagaă pntr scrra sa dspr rigi, răspnssă a ost tăcra, ş n rngara a ca c afrmasMod cm sa comportat, ş n acastă mprjrar,

a ads prtir chiar s dn parta nvătator car n mpărtăşa diO ată convngr ndamntaă c acţonază

ca motiv condcător gândri i Kant a ost nţ-gra finţi raţona ca finţă bră Om st

ibr n măsra n car dcid si actonază potrivt gii p car io dă propria raţin Est sns n


18/206

RCA FOA

care fţa beră este fţa autoomă (gr , auos = î

sus, nomos = ege , opozte cu fta a căre vo este etermată de o stată, de o autortate exte

roară Emacpaea omuu este caracterzată de Katdrept trecere de a eteroome (gr , ros = atua atoome Kat dezvota mod depedet o

temă a cotemporauu său JeaJacques Rousseau,care scra, î Conraul soial, că bertatea este "supuerea aţă de o ege pe care eo prescrem oîşe Reuzu orcăre detrmăr eteroome,d partea autortătii potce, a tradtie, a îcate

era petru Kat afrmarea bertăţ î ses egat,ar urmarea eabătută a ceea ce prescre raţuea exprma bertatea î ses pozt

Fta ratoaă, ca ftă autoomă, beră, este

o fţă resposabă Iar îţeegerea fţe raţoaeca ftă resposabă se exprmă î costta dato re Dâd ascutare voc ratu , credea Kat,

acem atora Ma îtâ , raţuea e poruceşte săacem tot ce e stă putţă petru a e dezvota

ş pue î vaoare predspozţe ş taetee cu caream ost îzestraţ Î a doea râd, ea e cere săoerm, pr rodu străduţeor oastre, ooase caresă toarcă, îtro aumită măsură, ceea ce am prmt pr educaţa de care am avut parte, pr es

re de care eam bucurat d partea semeor,beefcd de rezutatee muc mutor geeraţ


19/206

2 RĂR Ş RUUR

t cvât datoa costă în atopeecţoae

î serv ea semeo Raţiea este a ş cea esce ea dept datoe pet ceilaţ va pee î egală măsă pet fecae dte o dea l Kat a ost o comtate a fţeo ţoae cae c om l va tata pe at dept n

joc sbodoat scopio sae olosiea obistă a cvteo este semn

e modestie să sp atc cd ceea c a ct esteecat de alţ N mam ct decât datoaşa cm a îţeleso Kat împiea datoe epetă însă ce ma îalt met Nmen a îchat eog ma p de patos dato decât advesatzasmli edscpat al exatăi omatcemodeatl mee egall c sine Kat ată pa-

aj dn Criia rainii prai "Datoie! Nmblm şi mae t cae cpizi î tie mcgeabi mc cae să cldă sae c eclamispee cae totş c ameţ c mc cae tez î set o avese ataă şi a îspă

mâta pet a pe î mşcae vonţa c doa sta-est o ege caes găseste pi ea îsăs tae î

set ş cae totş îşi câştgă ea îsăşi î cdavoţei veeaţe (deş totdeaa asctare ; îatea căea amţesc toate îcliaţle deş î taă

acţioează împotva e: cae ţe obâşa demăde te ş de să găsm ădăca descedenţe tale


20/206

8 RCA OTA

nobie, care respinge cu mâdrie orice înrudre cuîcate, ădăcină din care trebuie să derive, ca di

orginea ei, codiţa ndispensabiă a aceei vaorie care uma oamenii îsisi sio pot da?

La întrebarea de ce Kant a ost şi este socotit ufozo atât de însemnat răspunsu ar putea f, purmare că î cetru gândirii modere stau temes ide care au costituit motivee coducătoare ae

fozoei sae De mai bie de două secoe reectia

fozofcă este î mare măsură orientată de îtrebăicare şiau căpătat ormuarea casică prin opera uiKant În patea fnaă a Criiii raţiunii pur, Kantafma că "tot iteesu aţiui (atât ce specuatv,cât ş ce practic e cupris în următoaree tre între

băi «e pot şti? , «e trebuie să ac? , «emi esteîngădut să sper?


21/206

2

Ce fe de om a fost Kat?

De obicei, atci câd e iteresă mai dearoape de idei care a marcat dezvotarea gdiriimeneşti dorim să aăm câte ceva despre viaţa şi

ersonaitatea ceui care ea ormuat Mai tâi, dicriozitatea frească de a şti ceva despre om care stă spatee oricărei opere ieşite di com Îsă, adesea, deoarece credem că o mai bă cuoaştere a mreurărior vieţ ş a cracteri atori ar putearnca o anumită miă aspra orietărior gâ-dirii sae

Petru anumite personaităţi care sau distis mea idustriei , a comerti si a aacerior este o

0sită expresia smad man Adică om care saafrmat şi sa reaizat, ridicâdse pas c pas, de ao poziţie oarte modestă Şi Kat a ost o asemeneaersoană Faptu nu a rămas ră cosecinţe aspramodui să de a gândi şi de a simţi

Născut n 2 a Kigsberg, oraş situat a pe-ieria de est a regati de atunci a Prsiei, mmae


22/206

2 R

a ost u u meşteşugar d breasa curearor

opu era destat deprder ue meser ş doardebtatea zcă ş îzestrarea petru studu au cutposbă o abatere de a această cae Beecd deprotecţa uu pastor utera, care avea o părere a-vorabă despre codţa moraă a ame ş dspre

îzestrarea teectuaă a copuu, a îvăţat de avârta de 9 a pâă a 6 a a u coegu d oraşcare oerea pregătrea ecesară petru studi uverstare tre 6 ş 2 e a, a urmat crsreUverstăţ d Kgsberg, îdurâd destue pr-

vaţu Îdrmat ţa spre teooge, sa oretatspre stud fozoe ş a ştţeo Dpă termarea studor, tâăru Kat sa câstgat exsteta,

ître6 ş 55 c proesor partcuar (Harrpetru cop a or am păture superoare

ae socetăţ , î ocatăţ d juru KgsberguuEste peroada î care a îtreprs ectur stematce,care au reprezetat acumăr mportate petrucarera u iverstară a care ţtea baţa î carea trăt î aceşt a a perms, totodată, deprde-

rea bueor maere ş a cutur reaţ or socaetors a Kgsberg, a obţut ttu de doctor uverstăţ u acest ttu ş cu două dsertaţi , ecare ea ţut pubc, Kat a căpătat, î 56 dreptu să predea a uiverstate c magi. ursurie

sae teresate, structve ş păcute au atras totma muţ studeţ ucru deosebt d mportat,


23/206

T 0 TREBĂRI ŞI RSSR

orece mgiştii de tnci, viitorii privţi docenţi, er pătiţ de niversitte Ei prime b de tdenţi cre e recvent preegerie Nedornd părăsescă orş nt şi nterest de probemeete e fozofei ( rezt, de exemp, pozţi proesor de retorică, Knt trebt să ştepte

nă vârst de 6 de ni pentr deeni proor titr de ogică şi metfzică Universitten Knigsberg o pozţie stbă şi sgrt dnnct de vedee mter, e şi conscrt dn cestoment tote ortee eborăr răbdătore nor

ei cre vor schmb crs fozofeiS sbnit dese că, pentr obţne concen

re mximă, Knt ş schmbt, în ceşt ni,gim de viţă nterior, pţin m x, mpnândşi dscipiă severă progrm zinc De or 5i jmătte dmneţ 9 şi jmătte ser, tmp er împărţit pentr pregătire ş susţnere crsior, pentr scris, ms de prâz setă e csă, prieten şi căător în trecere prn Knigsberg ,

mbre de dpă msă, ectri şi reecţie înntede ccre Acestă rtină rgidă trii dn tee decenii e veţi devenit srs nei bogtenecdotici Se povesteşte că, dpă ce fozo stbi it în propr s csă, reecţiie se er tb

te de cântec cocosi ni vecin, cări îi venegre să înţeegă rgămnte fozoi de ertf


24/206

MREA OTA

imu Si de semee că er iritt de creste

re uui copc grădi uui t vec deoreceîi scude privirii tur uei biserici pe cre o fxtuci câd er cocetrt supr gâdurior sedit muzt de ceste retări u priete rcez recţiot cu următore epigrmă

nieur Kant au cours de sa vie sdentaireN'et que deux ennemisn vieux coq atrabilaireChantant du matin au midit un arbre devenu majestueuxCachant le clocher de 'glise ses yeuxDe 'un i obtient le roncDe 'autre ilt tordre le cou!

("Domu Kt de ugu vieţii sae sedetreAvu umi doi dusmi

U bătrâ cocos evricos

e cât di zori şi pâă prâz

Şi u copc ic crescute scude privrii se tur bisericiiPe uu ăst umi cu truchiueuit pus de i s sucit gâteu

Oricum cee scrieri cre u reprezett îcuu-re reecţiior îdeugte ae ui Kt, îceâd


25/206

2 D TĂR Ş UUR 2

u Criticii raţiunii pure, u ar f ost posibie ră

gemetări ditre cee mai stricte eseţiae petruăstrarea uei săătăţi care era vuerabiă mereumeiţată şi petru sporirea productivităţii muciteectuae Se băuieşte că scrupuozitatea ui Kat ceea ce prveşte programu ziic şi puctuatatea

a datorat si reatiior sae de strâsă prieteie cu oseph Gree u egustor cutivat, de origie sco-iaă, pe care ceibataru Kat a vizitat muţi aiproape zic Theodor Hippe, u membru maiăr a cercuui prieteior proesoruui Kat care

ost şi primar a Kigsberguui, chiar a scris o co-edie cu titu Der Mann nach der Uhr (Omu carerăieşte după ceas). Persoaju pricpa, care a ostspirat se pare mai mut de Gree decât de Katcară: "Mă trezesc u petru că am dormit îde-

jus, ci deoarec ste ora 6. Mă duc a masă uîtrucât mie oame, ci trucât bate ceasu 2 Măîtid pat u petru că mie som, ci petru căste 0 seara

Kat u a ost să, aşa cum sar putea presupue

despe cieva care pue datoria aitea păceri , upersoaj posac sau chiar mizatrop Toţi cei careau cuoscut aii care opera ui câştigase omare reputaţie au ost surprişi să tâească o per-soană simpă, cu o fre voioasă şi extrem de sociabiă

Fiozou era cuoscut şi uaim apreciat socie-tate petru coversaţia ui păcută, deoc pedată,


26/206

4 MRCA LONA

petru ata compmetuu oa de catate ş

mtu umouu Nu avea deoc tedta de a duce dcuţ î era propo ae peocupă peerâdubecte de tere geea Tot ce puea e dt-gea pr frec ş modete atuaă Uu dtrecomee u eata că pod de a modu î cae

dcuta Kat me u a f tut că î aţa u tău gâdto cu ează excepţoae î domeecee ma abtacte ae fozofe

Kat a utut utmee cuu î 9, a

vâta de 3 de a A ervt uvetatea oauu

ău ata tmp de pete patu dece Îdăgot-due de metafzcă cm a c odată şa fxat deptpotate a veţ găea uo ăpuur atcătoae a pobeme care î peocupau ată de ce apeţut î mod deoebt ştea ş pa aceo oc-tă exteoae cae a f putut ăb cocentarea îmedtaţe e Nu a păăt codată zoa Kgsbe-guu ş a împrejrmo ş u a dat cu vtaţ orde a deve poeo a uor uvetăţ ma eu

mte pecum cea de a Hae ude î doea protecto-u ău Ka Abaam bao vo Zedtz mtubea a u Frederc ce Mae Î utm a apoeoratuu ău muţ te veeau d ocuîdepătate ă acute a căăto tuţ care te

ceau p oaş doeau ă cuoacă Nme u aadu atâta amă Kgerguu Îmormâtaea


27/206

N 20 D NRR ŞI RNUR 25

cae a avut oc pe o veme aspă de ană, a 28

ae 80 a ost un evenment pubc a care asstat m de oamenDacă ne gândm că, dn psă de moace, tată

, ceau, a ost dus a goapă ă peot, se poatee că fozo cae sa dcat de a o condţe

ă a o amă unversaă, ce puţn în mea învă-o, a ost, în eu său, n semade man Kant cea însă caz de metee sae ş n î păcea să vobească despe ee în pezenţa sa La bătâneţe,ntea totuş cu păcee ceea ce datoa mame sae educaţe moae de cae benecase în casa mo-stă a pănţo să Ş egreta că nu rdcase unonment închnat astouui Schutz, care î ajtaseă benefceze de pmee eemente ae acee nstcţce a cut osbă carea u de ma tâzu

Poba că ncodată n fozo nu sa bucurat o asemenea cnstre dn patea uno oamen caren ctseă nc un rând dn scee sae Se ea-tază că în za înmomântăr , atunc când scu

ost adus dn ocunţa sa a unverstate, copoteetutuor bseco dn Kngsbeg au ăsnat în semnde omag Remand că fozo a ost înmomân-tat ca un ege, n mae admato a u Kant pntefozof secou X Kar Poppe, apeca că pe

cepeea de căte concetăţen drept un om bunş un gândto mpotant nu consttue o expcaţe


28/206

2 MREA OTA

fcietă Ei ar f văzut î Kat vetitor şi upropovăduitor a drepturior omui a egaităţiitutror î aţa egii a păcii etere şi a emacipăriipri coaştere Ne ptem îtreba dacă mţi ditrecei care ia adu atuci omagi au gâdit a aemeea crri Pare îsă eîdoieic că ei citeaomu care ia îciat viata cu abegatie i c de

votamet iri i cazei cuoaterii i îteegeri i

Ne ptem îcipi că ceea ce ia impreioat a oto viaţă trăită b sem covigerii că adevărataericire vie di iterior şi di aimă rag avereptere a ate buri exterioare


29/206

3

Este importantă cunoaşterea personalităţiilui Kant pentru înţelegerea operei sale?

ursu vieţii ui Kat a ost mooto, ipsit deuduiri , de coituri dramatice ş de eveimete ex-pţionae u toate acestea, cuoaşterea moduuim sia codus viata poate avoiza sesizarea uoa itre opţiunie şi motivee care coeră uitate şioerenţă gâdirii sae Observaţie vaabiă cu deo-eire atuci câd este vorba de o mai buă recep-e a profuui fozofei sae pactice, deosebi aeecţiior sa asupra morităţii , reigiei şi poiticii

Printre tăsăturie persoaităţii ui Kat demnede a f semaate di această perspectivă treuiemitită, mai tâi, acuitatea cu care a nţees eînsemnătatea aceei indepedenţe a gâdirii care seexprimă exercitiu critic a ratiui i Kant credea î pogresu omeirii î măsura în care credea ncosecinţee sautare ae dezvotării capacităţior deâdire indepedentă a unui umăr cât mai marede oamei În aii depinei maturităţi, e caifca, potrivit prietenuui său Hippe raportarea ui mai


30/206

2 RCA LOA

necritică din anii timpurii a autorităţi, prejudecăţi

si mentaităti răspândite drept "scavie a tineretii Propria sa dezvotare inteectuaă o vedea drept ouptă preugită pentru emanciparea depină a gân-dirii Pubicaţiie sae de până a Critica raţiuniipure, care a apărut atunci câd fozou împinise

deja 5 de ani, pot f citite şi drept etape ae ueiprogresiuni în această direcţie Studeţior săi, Kante spunea că ceea ce se poate îvăţa u este, de apt,fozofa, ci exersarea capacităţii de a gândi în modcritic, indepedent asupra aceor teme care iaupreocupat pe fozof Mesaju pe care a transmis ,atât tudentior, cât i cititorior săi, a ost de a

îndrăzni să se oosească ră teamă şi ră reţinerede propriu inteect, de a năzui contiuu să e eibereze de sub tutea atora, de a câştiga autonomie atâtîn actee vietii, cât si în gândire Mai tânăru său

contemporan Joann Gottried Herder, care audiasecursurile magistruui Kant, scria că "nici o cabaă,ici o sectă, nici o rejudecată u puteau preocupa

a e de mut ca extinderea i uminarea adevăruuiE te îndema şi te obiga îtrun mod păcut ăgândeşti; despotsmu era străi de frea sa ntradevăr, Kant ajunsese a concuzia că exerciţiu per-istent a gândirii proprii este o îdatorire căreia nu

i te poţi sustrage ră aţi pierde conideraţia pentrupropria peroană şi dreptu a repectu semenior


31/206

E ÎREBR Ş SPUR 9

separabă de rmarea bertăţ ş a autoomei dre ş acţue a exerciţiuui propru a st a Kat costta datoe ată de o

1e s ată de seme a obigate de a u pre

eţ c u eort petru a pue pe dep va-e îzestrăe oaste fe ee ma modeste fe

eşte di comu Î cutul râve muc c-I sicerităţ se exprmă cu adevăra aspraţiaui de a tră mod dem ş de a f oostoreor Este sesu care doar purtarea oastră ata de fecare z e ace dem de cosdeata

ora ăc pr această purtare o acem probaactăţii de a acţoa u aşa cum e ese ma pă-t c potvt datore pe care eo dctează aţuea

Petu modu cum a ţees Kat prmatu dato-e poate ma semfcativ decât oce este eu e a acţoat e după 0, când a devet n cee urmă după o aşteptae e 5 a proeso ttuaă atuc pubcase umeoase ucrăr cosacrateo tme ae metafzcii şi ae ştţeo ucrăi

ae cuseă numee cuoscut n umea văţaţoem ată să că medat după scierea dsertaţiee care a trebut să o ţă cu ocaza primr titu- de proeso Kat a cetat să fe actv pubcstctuc sa staurat o ugă tăcere cae a duat a

s sa îcheat odată cu pubcare Criticii ratiunii ure. oştet de semătatea cercetărio sae


32/206

30 RC FLT

Kant a avut tăria ă urmăracă până a adu

în tadiu unor carifcări p car a aprcit drptaticătoar Nu ia ost doc uşor ă procdzîn act Mai întâi doarc prin tăcra a îndungată xpuna bănuiii ă nu a ot cu advăratintreat d fozof şi că a pubiat doar pntru a

dvni proor Apoi doarc a trbuit ă rzitepriunii ceor car î aprciau D xmpu criitoru ş i toogu vţian Joann Kapar Lavatr îicria următoar în bruari 4: "Spunţimi vărog f şi numai în două rânduri aţi murit pentru

um D c criu atâtia car nu pot scri i dum neavoatră ar puteţi ă o aceţi atât d xmparnu D c tăcţi î act timp nou nu coatţi iciun unt Dormiţi Kant nu vrau ă vă aduc ogii înă puntimi totui d c tăcti Sau mai mut

puntimi că vrti ă vorbiti Nimic nu a putut înă abat p Kat d a caa p car io prcriadatoria ontiinta bună ca a datorii împiit

inişta sutaă obţinută p acată ca rpr

zntau pntr ca mai înată răspată a care potpra muritorii Aşa cum xprimă unu dintrcomntatorii opri ui Kant din momntu înar miza xpţionă a crctărior în car angaja ia dvnit clară viaţa propri a dvnit pntru

doar ubtratu pntru miiuna intctuaă pcar o ava d îndpinit Atât răbdara şi ârguinţa


33/206

K 0 ÎRBR Ş RSPUSU R

n invtit în anaiza mnt cu mnt a

ructuri compx şi în xaminara tuturorlaţior car izbşt p oric cititor a Criticiinii pure, cât şi putra d cuprindr xcpţioă a crctăior lui Kant pot f cu atât mai bin cu cât untm mai amiiarizati cu prona ta autorului

ot aşa tau ucruri cu rpctul inxibi a Kant pntu vracitat a cări afrmar trbuiatită unori cu prtul înruntării auortătior i

aumării npăcrior ca zută d aici S şti lozou puna mar prţ p rpctu gii şi atorităţii gitim că nu aga nconormimu circumtanţă Pntru viaţa comunităţii ocota aria t c mai mar rău D aca nu încurajaolta upuşior dar uţina drptu or d a fcutati d guvrnanti i d giuitori ori d cât

au nmuumiri îndptăţit ca şi drptu d a pctaţi atunci când îndrăznc ă upună xa-nului critic prjudcăţi şi doctrin conacrat d

adiţi Sujira ră abatr a advăruui nu t oiiun uoară dar învătatu condu doar d con

tiinta datorii va trbui ă io aum ră zitări i

ţini Ştiina şi în particuar fozofa trbui ă ftot atât d auonom ca i ratiuna cări xrcitiu

unt Iată d c Kant a aprciat în mod dobit cimatu d toranţă crat ub domnia d pt


34/206

3 RCA T

45 d ani a ui Frderic c Mar În scrierea u

dspr uminar, apărută cu doi ani înainta morţiiregui, Kant îşi dscria poca drpt "vacu Fr-drc Scopnar socota că unu dintr mr-t rg consta în aptu că, sub domnia , Kna putt să pubic Critica raţiunii pure st ţin

probabi că, sb un at rg, un prosor aat în sm-bra statui ar f putut să acă aşa cva

um a înţs Kant să urmz asmna prncipise poat vda ce mai bin în scrra i dspr ri-gi, ca ş în mod în car a cut aţă racţii ato-

rităţor dpă pubicara i poca d toranţă, dgarantar a ibrtăţi cvnti, a at srş t brcdupă moartea rgui stimat d Kant rmaşu săp tron, Frderic Wiem II ra un bigot Kant,aat a apogu rputaţii sa, pbcas în 93carta Religia în limitele raţiunii pure în car ss-ţna că singura rg acceptabiă pntr oamnic mnta minată st ca ntmiată p ga mo-raă a raţinii În "Preaţă scra "Moraa, în măsura

în care st întemeiată p concptu d om ca finţăibră, care însă, tocmai d aca, îşi impun singurăgi ncondiţionae, prin raiune, nu ar nvoie dida un at inţ superioar i pntr aşi c-noast datoria nintat în 94 printro ordo

nantă de cabnt a ministruui cturii , c "dizgratia sprmă a rgeui şi c "dispoziţi nepăct , Kant


35/206

KA � DE ÎNTRBĂI Ş UUR 33

spuns c caitat d supus va rnunţa s s mai

nunţ pbic asupra rigii natura şi a rigiiat Nu sa dzis ns d idi p car a priat A rnunţat doar momntan să susţină pubic runat cu primjdia "dizgraţi sprm carmna concdia d a univrsitat pida

puui a pnsi şi vntua xiu Kan ia araţia ui udig Bros ost studnt şi pi ditr biografi săi "ct d avantajo s să fnomisit bin pntru a nu f voit să t trăşti [up marta rgui Kant va amit n etafzicarvurilor (9) scria sa dspr rigi şi va r dintr tm acstia Pincipii ca ia cat cmportara sunt ormuat dja ntr scriar din aprii 66 ctr Mss Mndsson:in urmar pirdra rsctuui d sin ar f mai mar ru car mi sar puta ntmpa dar cuuranţă nu mi s va ntmpa nicioată şi sunnvins în mod impd şi am satisacţia mutor idi car n oi aa niciodată curaju ă xprim

voi spun cva c nu gndsc ar ntro nsm pntru sin după incidntu cu autorităţi diii bărntii stă scris: "s osnic săi rtragi si

ţi rngi convingri intim dar ntrun caz cacsta st datoria supusuui; şi dacă ca c sp

m trbui să f advărat nu însamn c avmatria d a spun pubic nrg adru u at


36/206

3 MRCEA !O A

cuvint nu avm voi să dcarăm ca c nu cr-dm dar nu avm datoria d a rma pubic tot cac crdm

Act important din viaţa fozoui ca şi scri-ri sa pimă în gaă măsură fditata aţă d

un crz p car a ormuat ast întro convorbircu scriitoru rus Nicoai Miaiovici Karamzin carî vizitas în 89 "acă îmi amintsc acum dbucurii p car am avut în viaţă nu simt nicio satisacţi; dacă mă gndsc însă a împrjurări

în car am acţionat potrivit legii morale car stînscrisă în sutu mu atunci simt ca ai curatăbucuri O numsc lege morală, aţii o numsc conştiinţă sntimntu a ca c st drpt sau ndrpt;ptm so numim cum vrm dar a istă Am

mintit nimni nu o sti dar u mă rusinz istă bun tmiuri pntru a accpta judcata unuia dintrditorii corspondnţi fozouui "Kant nu numaică a trăit ca c a propovăduit ci a propovăduitca c a răi Fi ozofa ui st prsia vi a prso-

naitătii sa si invrs sia structurat inconstint' şi conştint prsonaitata potrivit torii sa


37/206

Cm a evuatgândrea zcă a u ant?O prvire de anambu aupra pere

ţ contator opr Kant st d acor părţra scrror sa prertie ş ritie! dst d nroas s d dnsn a

s s înşră în ntrva cps într 46 ; tnăr d 22 d an pbca o crar dspr v o tă a fozof natr ş an 0 d apar dsrtaţa przntată c ocaza nr ca prosor d ogcă ş tafzcă a Unvr-ta dn Kgsbrg: Despre rma i prinipiil/ii sensibile i a elei inteligibile. Scrr nttie st nagrat d ontaa Critiă aJunii pure, d 8 dpă a d tăcr îtr-tă doar d c pbcaţ nsnfcatv artapn o fozof c tot noă Marcnd o rp- ă c întraga tradţ fozofcă Critia raţiuniire s va sta î acas rat s c scrr ant

ar a ato În tot c va scr d ac îat

p d aproap20

d an Kant n va nţonaodată scrr sa reritie Ş n s va arăta


38/206

in sat d pbicara or Singa cpţi o r

pzin tă cara din 55 storia generală a naturii teria erului în ca s sciţată o ipotză aspa naşti Sistmi Soa dzvotată mai tzd bicnoscut matmatican şi astronom ancziSimon apac Smn c a ca a ni

pti tota va f că acst scii n s vo maiaa a moata sa în bibiotca atoi!

Oic pn a fozofi i Kat constă în pznaa tmo concpto şi idio ni sistmcpizăto sism sciţat pntr pima dată încat din 8l. Ator tocmai împinis 5 d ani icodată în istoria gndirii pim mnt ani raizări intcta d minntă nsmnătatn a ost ct cnosct a o vstă t d înaintată Să n it că p atnci n om ca s apropia d 60 d ani a socotit bătn st fsc săfm imiţi şi să căăm picaţii

oă ci pot f sps dspr voţia gnd i fozofc a i Kant rim st aca că pri

oada acmărio a ost îndngată şi îtuctKant a ost procpat nu nmai d fozoa proprizisă ci şi d mt at domnii ctva înnivsitata d anc ia şi pnt poca înca a tăit întinda pocpăio intcta a

ctio şi cctărio sa a ost nobşnit d maToţi ci ca a cnosct a socotit n om oat


39/206

T 2 DE BĂR Ş S 37

IIV;\ţat a magistr, a prdat o mar variat d

in, d a ogică, mtafzică şi tică, a mat-m şi fzică, istori natraă, gograf, psioogi,I! oogi, imbi antic şi modrn doia st aca că gstaţia fozofi sa origina, mată pntr prima dată în Critica raţinii

/ a ost incomparabi mai îndngată dct în aor gnditori d primă mărim

nct d pcar pntr aca orintar a gn-or şi rcţiior i Kant car î vor condc,I din rmă, a fozofa i critică poat f găsitdeja întro crar p car a scriso pntr n cn-


40/206

MICA A

ai trziu, cu tit Prolegomene la orie metafzi

viitoare re se va ptea îna drept tiinţă, ceea ceca auto că s ce e a cei ce se îndetnicsc cu fozofa u ste construirea unor no siste etafzic, c î reprinera unei cecetări îăsură să ăspă a îtrbara acă şi cu poate

tazica să deiă o ştiinţă Adică produceao carifcări asupra obiectuui şi etodeor ei,prin care să se poată stabi i acă î etafzcă oaf atis ace acr asupra unaenteor care distig tiinţele acest ue e îneeniciri intectuae î cr există tot attea păreri ctecapte

eşi agistr Kant a continuat, în anii urători, să pubice crări consacrate nor tee cartineau de oei ae stiintei naturii, recu cos oogia, ciia, geoogia sau etoroogia, ca şiprezentării persona a unor tee fozofc e argntres, preocupaa ptru probeatica naturii şia iitor cuoaştrii etafzice nu a ai părăsi

În una int scrieri sa, Visrile ni vizionarinterpretate prin visrile metafziii ( 66) , e asă săse înţeeagă că tafzica va putea deni o ştiinţă ca o pretinsă cuoaştere prin raţiune a seţiuii, inaccesibiă experienţe, ci ca o cecetar asu-

a naturii, întiii şi iiteor puterior raţiuiioneşi ar istincia pe care o ca în disrtaţia


41/206

2 RI Ş S

0, între unoaşterea prin simţuri a lumii

um ne apare ea nouă a lumii enomenelor şioaşterea prin onepte a lumii aşa um este ea sine onstitie puntu de pleare al eretărior elungate ae ăror rezultate vor f expuse ani trziu în Criti rţiunii pure.

espre orentarea şi mersul aestor eretări îni "marii tăeri ani în are Kant nu a puliati semnifativ există indiaţii mai pţine în enările ăsate de flozo det în orespondenţa u ostul său student Marus Hez are era ativ medi şi autor la Berin O srisoare din euarie1772 ni arată pe Kant dea erm angajat pe aleae îl va ondue a elaorarea fozofei ritie l întrea um se expliă adevarea a stările reale aepteor inteetului prin are desriem stărileale are onstituie oietu unoasterii noastre

n experienţă ţinnd seama de aptul ă pe de oate aeste onepte nu pot f obţinute pin astrae in luuri iar pe de altă parte nu snt ii auza

estor lururi n disertaţie nota Kant în srisoare treuse u vederea o întreare esenţială şi anume um este posiil a aeste onepte să se raporteze oietele experienţei ră să f ost totuşi oţinutein abstraţie din ele Alte spus nu îşi pusese

trearea u este posiil a noţiuni are se înteeiază pe "ativitatea noastă interioară să fe în


42/206

A

onordanţă oetele experene are n snt

prodse prntro asemenea attate m este posl de exempl a n onept m este el al relate neesare dntre ază s eet să fe în aord

eea e noaştem despre lmea exteroară pe azanoraţlor pe are n le oeră smţrle ntro

altă srsoare ătre Herz spre srştl anl 3Kant afrma ă eea e îl preopa era "să proetezeo stntă totl noă dpă o dee s să o elao

reze omplet în aelaş tm Ş ş exprma speranţa ă va ptea termna lrarea în anl rmător

el ma trz dpă Paşt Aeasta dpă e în ssoarea dn eare promtea să termne nre ln! ) eea e redea ă î va la teva ln aert în realtate ma mlt de şapte an !

Formlată în întreaga e amploare prolema arela preopat pe Kant în toţ aeşt an a ost sărăspndă la întrearea m snt pos le jdeăţ valoare oetvă jdeăţ are întrnes on-sensl ttror oaenlor aal să se serveasă n

od adevat de raţne în ştnţă în metafzăn jdeata morală ş în estetă n orespondenţărezltă ă a rezt de a lte or ă se apropede îneerea mn sal t înanta însă att se ntndea ma mlt trasel pe are îl ma avea

de parrs n noemre 6 Kant î sra aelaş erz ă rmea "dn toate părţle reproşr


43/206

T 2 TR Ş RP

ntru inativitatea sa "si totusi în realitat i

ată nu am ost mai oupat ată fin stătătii sale onsidera ă va treui să olosa

parte din ara următoare pentru a îia tări menite să arate "u siguranţă daă în toolemel aorate pnă atuni de flof

"trenul raţiunii sau al sofstiăriei ar îisoare din iulie 9, ătre un alt orspon eierea urării este anunţată pentru ă upă propriie mărturisiri doar ria d u stropiat sau e slăiiunile ătrneţii la împ

el in urmă spre o pipită rdatar fima ediţie Criticii rţiunii pure apar î Autorul o reomandă drept rodul a an tare ontnuă şi înordată

Aeastă urare despre ar Sopenaur au ă este a mai impotantă art ar a osă vreoată î Europa uprinde toate ari tm loofei ritie Pe unele dintre el nsă umai în Srierile are îi suedă e data aeasta n

n ritm alrt sunt onsarate elaorării sistemati ăreia intre ele preum şi reluării elor ltate în Critic rţiunii pure Rluarea şi elaorarea ai eparte a unor tem ale floofei unoaşterii i Kant numită îndeoste floofa lui teoretiă

lo în Prolegomene l orice metfzică iitor cre pute în drept tiinţă ( 3 şi în Principiile


44/206

4 RE NT

metzice le tiinţei nturii (86) n 8 apareediţia a doa a Criticii rţiunii pure o noă "Preată si dest de mte adaos ri si reviziri ae

texti primei ediţii Filozofei morae nmite deKant "flozofe pratiă îi snt onsarate Înte-

meiere metzicii morvurilor( 85)

Critic rţiunii prctice ( 88) şi Metzic morvurilor (9).Reigiei şi relaţiei ei mora Kant ia dediat srierea Religi în limitele rţiunii pure (93) ritiajdeăţii estetie este întreprinsă în Critic puterii

de judecre ( 90) nmită ea dea treia CriticAestor ărţi i se adagă nmeroase srieri mai miidespre teme ale politii i flozofei istoriei sa antropologiei prem şi piaţii oazionae arater poemi

Se pare toti ă ătrn Kant îşi sootea sistem neîneiat n timii ani ai vietii atni nd

pterie îl părăsiseră în mare măsră e a rat an mansris onsarat treerii de a prinipiile metafzie e ştiinţei natrii distate î rarea

aeaşi titl din 86 a fzia proprizisă NmaiKant a ptt vedea în aest text piat trzi dpămoartea i sb titl Opus postumum o sriere deprim rang poate iar ea mai însemnată dintresrierie sae


45/206

5

Cum scra Kat?

lmea flozoflor ca ş în aara e scrierile lint trezesc respect dar totodată intimdează Filol are reptaţia i ator gre de ctt Şi

poate spne că ar f o reptaţie emeritată Alda pe Kat î original rămne o perormaţăr gretăţile pe care le are de tmpiat citi l exstă mai mlte explicaţii

Ma ti tebe pierdt di vedere apt căcrăr precm Critica raţiunii ure Critica raţiuniictice Critica uterii de judecare a ost scrisentr inţ temeinic exersate din pct de vedere ozofc şi pentr cerc larg de cititori Pe detă parte redactarea lor a ost de mlte ori abită Fiozofa critică a avt dpă cm am amt o gestaţie neobişit de ngă Agnd la ostă destl de aintată la stăpnirea deplină a normersri care pnea tro lmină noă aproapeoate problemele aspra cărora reectaseră pnătnci flozofi Kant a dorit să le alorifce ct


46/206

MIC FLON

a mute teritor ae gndr aordnd atenţe

turor aspetelor ş detal ilor Nu a aordat însă oră omparală larităţ ş aesiltăţ upă olngă peroadă de reeţe are sa întns el puţn anu 69 pnă spre srştul anuu 80 Kant pus pe rte textul olumoas Critii a raţiu

i pure în doar tea un u Moses Mendelssoni sra în 83 ă "produsul unei peroade de elpuţn dosprezee ani de gndre am pus pe rteam în patrun un e drept preum în zor uea ai are atente în eea e preste ontutul

dar u a pţină srgunoztate în eea e preşteexpunerea şi aorizarea un uşoare înţeeger pen-tru titor o dezie de are ni aum nu îmi parerău deoaree ră aeasta ş în azu une amnărpentru o sporre a populartăţi ar f ost oarte proal ă urarea nu ar f ost delo întoită întmp e ultima greşeală poate f u tmpul retifatădaă exstă măar la îneput produsul ar şi înersunea neprelurată a trzu în 8 Kan

reunoşta ă sra pe a departe su presiuneatpulu ui Marus Herz îi ărturisea ă eea erealzase pnă atun îl înuraa să perseereze "înînpturea întregulu proiet al flozofe riteeea e îl angaa în elaorăr flozofe "dfile ş

oarte aste pentru rsta u Aestea nu au ostele ma une ondţ pentru a aorda proleeor


47/206

2 Ş R

\tc tat atnţa p ca l mt an

t ult ma cuat d a spun ca c gndt d mdul î ca spuna

utul Critiilora sublnat nu dat dstncţt sc ca cnsttu cntbuţ a îta s la gul un stnt s scl

l numa "ppua at u pasaj caactst lg sal d lgc "Mtda tiinţă s\astc s dsbt d ca oulară n aptu nt d la ppţ undantal ţ lmnta p cd ca a dua p ptv d a ca c stmiliar interesanta umt ndamtaa m tatnt stn a dua a dpt scp cnv Ppulaaa pat tbu s u l pus ndus la Critia raţiunie ant î sca în 8 u hstan Gavl cuscut î pc c u pţ um pula atunc cnd pt "în cct c s întndtt d sus a a tu î "Paţa a Metafzia

oravurilor aptndus a na c c nvtu lc ptat a tbu s adus lama ppula ga ma dpat amd c ccta asupa a ca c putm cunat a roridc ndpndnt d xpnţ "nu pat dvn

cdat ppula cu tat c utatl pt cut cnvngta pntu aţuna sntas a


48/206

4 RA OTA

na ca st mtazcan s t n pls

dac înt ccta d natu stntc lab aa ppuzs xpna ppla pzntd az dstnct ca da da va pta înp-tt d ct cnsct xclnţ a n pn nma d ct atl n "Paa p ca

a scs pntu ca da da dţ a Criticii raţiunii pure, ant î xpma încda în capactataacl "dstn bbaţ ca c tmnca pspca-ctţ ascaz att d ct talntl n xp-n cla (d ca n m smt capabl d a ac

dl accsbl n cc ma lag d ctt asma îns ttdat spnda pntu dctţlp ca la pta ntmpna în stdl sclsal undamntal cha s cl ma nzstat mnt

pnt lz Tcma dac a cnvns dntata însmntata dcţ p ca mpmapa sa gnd ttc ant î da s bnîntls acast pvnt l a btnut ma putn

dct ca c sa dt D c?

Att cmntat ct ctt avzaţ a sc-l sa d tnţ a cţl în ca snt xpsbazl lz ctc s v pta întba dac lsunt pa na s acluas aut O sctu ant

nant ds însuţt d n m d bun

caltat as lcu nu st l sbu g uscat pn lapdant Unl dnt c ma d sam cmntat


49/206

- 20 D NTRBĂRI I RĂPNUR 47

ai lui Kant, Enst assi, afrma, în cun s-

cat dsp viaţa i pra gnditul ui din bg c schimba mai pund a stilului ca ca sa ptcut în scisul acstuia înt 80 nu a f avut lc în întraga istri a i i flzfi "Da cu stnal a pat nscut în autrul Critiii raţiunii pur aut a dactat Obsrvaţiil asupra uosului iului sau Visuril unui vizionar n lcul mi b a spiitului i a imagnaţi, pt acum a analiz abstact a cncpt în lcul' i viii supria svitata sclastic ' unsctul pl lu Kant s va întba > nu assir und st autul car tata istia l mai prtnţias tm al flzfi tt att

-ums ca David Hum sau cunatra mral

ului tt att d atrgt ca Adam Smithxist bun mtiv pntru a pcp în acast

ac a stiului, p ca mulţi pt s simt t gtabl, xul uni chimbi pund

ubstanţa gndirii Mult dint lucl lui Kant inaint d0 cnţin bsvaţii psnal b-t p magina pzntii un tm sau cn- vs flzfc, mnit s nstuiasc şi s cultiv tii n cl mai imptant luci p car la

blicat încpnd cu anul 8 în crţil car punzl flzf citc, Kant a umt , dimptiv,


50/206

T

un dum nou cct floofc. Obc

v au acum amntoa clo a cltou a xpoa ptu pma at ţnutupân5 tuc ncctat. Acum au potat pcaa o tata agumnto buna întm u lo. iţ ana concptua gu tmat trct pvaa în apot llalt p ca a do l atac un. at ca obvaţ c l pt mtodat ci lb a ptulu oac a

oc mnt cu pocup tmatc lu pa la cctaa p ca o întpna ac a f ot în poa clu ma atgto a f upavghat întuct nu doa ttou c a pob tata conto

l cu pa anal aumntl. cunotaat c cnţ mtod "coatc lmta ab ac mc a gn ca dau aul muto c p ca adma d pd ca lu Davd Hum al u JanJacqu ouau."toa xpun ml pca ant a o înta avanta oa a arat coatc aada ca o tc a cuu ucat mgnt ptat tonul gnuu . Acata t o caactra xc

nt c puţn pntru c ca î aoca gnuuimc înnt upntoa al gn i


51/206

2 T Ş SSI 9

ntast cu aca înainta pin tatona i încată r st popi cctăii ozoc.

n pspctiva unui ints ca a puta nu "tiinţic Kant ia asumat conscinţ mai n doit a opţiunii sal pntu mtoda p ca. mto "scoastică . A cunscut că cl ca u

t să cuagă toat oadl utiizăii uni ast tod va tbui să sacic s cint al clai

c puţin în accţiuna comună a tmnuui . pvnit în acastă pvinţă dja în "Paţai diţii a riticii raţiunii pure "ăci dacă mij ca ajută pntu a poduc caitata sunt îndoiaă util în amănunte, l sunt d mult dăunătoa în ansamblu, întuct nu pmt citiuui să ajungă dstu d pd să îmbăţiz sambul cu pivia i acopă cu toat culoi o pitoa aticuaţi a sau ac d ncunoscut stucIa sistmuui d ca dpind totui d c mai 1 lt oi j udcaa unităţii i solidităţii ui.

Putm să î cdm p Kant că a optat pntu

toda scoastică din atiuni d tminici si ons I at intctuaă. ititouui căuia i s adsa imu nd a c p ca consida că î poatnving nu pin subtiitata gnduui i pin stă ia stiistică a xpsi i ci pin oţa constn

oa a uni analiz susţinut contolabi pas pas pin soiditata agumnto. A zutat o


52/206

MRCE ONT

sciitu p ca Scopnau a caactizato pin

atibutul voit antinomic "uscciun strlucitoanzende Trockenheit) Hinic Hin a cui ioni nu cuţa p ni

mni apcias c autorul Criticii "s tma ca nucumva ştiinţa s piad cva din dmnitata i dac

sa xpima p un ton uşo sviabi dgajat Aşac ia oit o om rigid abstact ca spingascut oic amiiaitat cu cas intlctua Kantnu a optat cu inim uşoar pntu acast omulstilistc Î "uvntul înaint a Prolegomenelor,

l cunoşta c nu oicin poat s sci "întunmod att d subtil şi totodat att d atrgtor caavid Hum sau att d tminic şi totodat attd lgant ca Moss Mndsson a înto sci-soa din august 83 înţişa astl atibutl pcar şia doit s l unasc o scri flozoc"Puţini sunt att d iciţi s poat gndi pntrusin si în acasi timp în locu atora si s poat

gsi pntu toţi modalitata adcvat d xpunr

Exist un singu Mndsson!a au ost conscinţl umiii intnţii luiKant aca d a încrdinţa rtii toat rzultatctii sal îndungat si d a nusi conving citi

torul prin nimic altcva dct prin orţa argumn

tlo ţinnd sama şi d capacitata lui işit dincomun d a cupind cu ivia un domniu oart


53/206

KN 20 D NBĂR Ş N 5 1

de corelatii ître eme, cocepte s i ide de

ia fecare problemă di oae perspectivele şi răspude la cât mai mute obiecţii posibile? durie exprimate î raze eobişuit de lugi, dacă au ost cu otul limpezi î cugetul auto rămâ adesea greu de desluşi fe şi pentu

u de fozofe ce ma îcerct. Îaie de e puct, autoru îşiră u de puţie o trei, u cici şase, ueori char şape ropoziţii se dae. Pe o pagiă a riticii rţiunii pure au ostnalate, î ei raze, u mai puţi de 8 propo

subordoae Folosirea cu îţeesuri derie a r termei ca nscendentl (ueori disic descendent) obiectiv subiectiv ace şi mai grea viaţatoruli, petru a u vorbi de pleoasme para e greoaie şi umeroase reptări a căro justifcare este taspaetă. Trebuie amitite si difcultăte toruui de a cupride cu rivirea raţiuile avute vedere î structurarea materiei uei scrieri dei proporţii cum este Critic rţiunii pure îni, părti, diviziui, capitole sectiui, observatii

erae , aexe. O sructurare di care rezută ceea Schopehauer umea o "arhitecură gotică. Sere că, aşa cum observa u cometaor, autoru arfi ajus să producă asemeea sucri deoarece uuşea pur şi smpu să se opească aât timp cât avea

presia că ideile şi cocepele sae pot f î co uare precizate.


54/206

IRA NA

Cee simţite de cotemporaii care sau îcu

metat să studieze Critica raţiunii pure rezută dumeroase reatări. Medessoh îi scria ui Kat,î apiie 83 "De câte ri mă măguesc că aş fcâştigat î putere, cutez să mă apuc de această operăcae stoarce suc ervio şi u sut chiar ră spe

aţă că o voi parcurge itegra î această viaţă.Joha ottried Herder, ost tudet a ui Kat,îi scra fozouui eorg ama, spre sârşitaului 8 studiez pe Kat, dar u îaitez.

Doov ea spus studeţilor a Jea: «Cartea ar ecesia u a petru a f citită. La me va ecesitado sau trei , atât de jos sut aţă de regiuie îateae raţiuii pure . Iar Kar eohard Reihod, aecărui Scrisori despre flozofa kantiană au cotribuit

mut a receptarea gâdirii ui Kat îcă di aii80 mărturisea că a îteles ucrarea abia a a ci

cea citie Se povesteşte că, î aii ceebrităţi se,at a avut ieju să evadă u ost coeg ş pietedi aii studeţiei , aat î vizită a Kigsberg. Laîtrebarea fozoului dacă acesta, u versat om alfaţeor, a citit ceva di scrierie sae, răspusu aost: "Desigur Si as aceo si mai des, doar că îmi

psesc degetele. Kat sa arătat edumerit, dar a

umat expicaţia: "Da iubite priete, modu vostrude a scrie ese asa de bogat î para si coditi


55/206

NT 20 NR SPS I 53

minare pe care trebuie să le am în veder, încât

n deget pe câte un cuvânt, aoi e al doilea, elea, patrulea şi , înaine să ajung să întorc pa miam întrebuinţat deja toate degetele Kant a putut contrazice. A râs şi ia expediat, mai tr n exemplar al Criticii puterii de judecare.

n ciuda aptului că, în ucrările sale pe care leaotit cele mai importante, Kant dădea priori ate eiiei şi puterii de cuprindere a analiei în raporc rumuseea scrierii si n aprecia retorica exaltată

Î ele întlnim adesea imagini şi anaogii cu maretere de sugestie. Sunt imagini care atrag atenţia mai prin aceea că nu sunt ornamente căutate, ci ercări de a pune în mişcare imaginaţia cititoruluintru a scoate în evidenţă prolul unei teme sa

ei idei. Iată de pildă, cum este înţişată întrunsaj din Critica raţiuii ure "ţara intelectli în contrast cu univesl reprezentărior înşeoare asupra absoltuu: E ţara adevărului (unme ermecător) împrejmuită de un ocean vast urtunos, adevăratul sediu al iliei, unde multăeaţă deasă şi multe sânci de gheaţă care se topesceede prezintă aspectul înşelător de ţări noi, ispiesc continuu cu speranţe deşarte pe navigatoul

ornit ră ţintă după descoperiri, angajândul înventur la care nu poate niciodată să renunţe şi e


56/206

5 MIRA OA

cae totşi nu le poae duce niciodaă la sâşi.Talentul sciioicesc nu ia lipsit, ă îndoială, luiKan El a înţeles să îl subodoneze însă, în modstict, inteeselo gânditoului sisematic.


57/206

6

Ce este lozoa criticăsau critica raţiuii pre?

oua orientare pe care a dato Kant gândirii zofce a ost nmită "fozofe criică Trei cărti,

ocupă un oc centra n opera ui, snt consa

te anaizei ndamenteor cunoaşter i, moralităţii� decăţii esteice. Titul fecăreia dintre ele ncepe cuvâtu "critică Critica raţiunii pure Criticaţiunii practice şi Critica puterii de judecare Dacăem n vedere oosirea curentă a cuvântui , am

tea bănui că fozou a avut o atiudine negativăţă de ceea ce numea "raţiune pură, "raţine prac- ă şi "puere de judecare. Nu aşa sau nsă ucru-e. Ese de aceea fresc să ne ntrebăm ce anumeţeegea Kant prin "critică .

"Critică sau "ară criică erau, n epocă, denu-irie demersurior prin care se stabilea vaoareanui ucru, a unei opere, a unei tradiţii sau insti-ţ i . Cvânu "criică provine de la verbul grecescrineîn, care să penr a separa, a distinge, a judeca.an a supus examenului critic raţiunea (Veun,


58/206

I ONT

în cae vedea cea mai îală capaciae a omului.

iica aţiuii eoeic pue ese la Ka, î pimul âd o ceceae a posibiliăii unei cuoasei

dependee de cea pe cae o oeă simţuile, cuoaştee umiă a priori iica aţiuii pacticeeste cecetaea posibil ităţii de a jusifca moaliaea

deczilo şi aţiunilo oameio pin meiui caeu sunt empice, adică nu depind de caacerisiciîâmplăoae ale împejuăilo î cae decidem şiacţioăm Se poae spune, aşada, că flozofa ciicăese o ceceae a ceea ce aiunea e oeă idepe

dent de iomaţiile pe cae ni le dau simţuile. Iatăde ce flozofa citcă oae f caacterizată drep o"cică a ţiuii pue . Se poae spue că, în ciudaupuii cu adiţia flozofcă pe care a îpuioceatoul flozoei ciice, el a ămas fdel uei crediţe iuete î flozofa gemaă a vemii sale,datoaă îdeoseb pesigiului şcolii lui hisiaWol ( 69-54) , aceea că flozofa ceceeazăceea ce oae f sabili a priori indepeden de

exeienţă. Îo lucrae publicată î28

(Discursreliminar despre flozofe în general) Wol peciza,î aces ses, că, dacă flozofa ese o si iă, atuci

susţiele ei tebuie demosate ponid de la "picipii sigue şi imuabile .

Pucul de plecare al lozofei ciice la consiui, duă cum am aăa deja, eecia lui Kan


59/206

ANT 0 NTBRI Ş SPNSR 57

a siuaiei meafzicii. Îro radiie care îsi

îceputurile îcă di Aichitae, la flozoul Arisoel, meafzica era socoită şiiţa desprecipiile exiseţei î geere, ale spus despreeă ca exisetă, si u despre deermiările ei

ticulare, specifce. Ca aare, prima dire şiiţe.

ierie î care Arisoel ormulase pricipii des ge au os plasae de reprezeaţi ai şcoliie după ucrările sale despre aură, adică după ; de aici umele metazică) Îvăaii medievi,

e oloseau cuvâul "flozofe peru a desemace cuoaşere eoreică, umeau metafzica şiflo-fe primă racezul Re Descares a scris, îma jumăate a secolului al IIea, o care deetafzică î lmba laiă, al cărei ilu ese Meditanes de prima philosophia. Subiecee raae aici umezeu, eseţa subsaţei spiriue şi a subsaţeiateriale idică î mod car că meafzica, a căreiosibi liae a os accepaă muă vreme drep e-oblemaică, era socoiă o cuoaşere a priori şi,

oodaă, cuoaşerea cea mai îaltă. Îcepâd culao, mulţi flozof accepaseră disicţia dire cuoaşere bazaă pe daele simţurilor, care esteimiaă a aparee, si o cuoastere a lumii asa cum

se ea î reaiae, pe care ear pueao oeri doar

aţiuea idepedetă de simţuri . Aceasa di urmăa meafzica, socoiă şiiţa supremă. Îsă Ka


60/206

58 MRCA OTA

a ajus să aibă îdoieli serioase cu privire la aptul

că metzica, îteleasă î acest mod, ar f o stii că ea ar oeri o cuoaştere cu valoare obiectivă, suscep-tibiă a îtrui cosesul tuturor celor competeţi şide buăcrediţă. Şi tocmai aceste îdoieli par să fcostituit ermetul reecţiilor care lau codus la

critica ratiuii. Semifcativă, î această privită, este ua ditre exprimărie lui Kat di perioadade gestaţie a flozofei sale critice: avut soartauuia care sa îdrăgostit de metafzică deşi u măpot lăuda că aş f primit avoruri di partea ei .

Kat şia exprimat preocuparea cu privire lasituaţia metafzicii atât î "Preaţa prmei ediţii aCritiii raţiunii pure, cât şi î "Cuvâtul îaitea Prolegomenelor, o carte care reia pe scurt şi dupău alt pla temele celei ditâi. Despre metafzică,aşa cum se prezită ea ceui care îi cuoaşte istoria,Kat afrma că este area uor certuri ră de sâr-şit. Fiecare metafzicia de seamă cotesta tot ce secuse pâă la el şi lua totul de la îceput. Este îsă

ultimul ucru la care eam aştepta atuci câd vievorba de o ştiiţă. Costatarea că îtro discipliăcare se pretide a f "regia ştiiţelor u pot f reţi-ute rezultate care să se bucure de o recuoaşteregeerală şi durabilă u poate f trecută cu vederea

cu uşuriţă. "Pare aproape de râs scria Kat că, timp ce oricare altă ştiiţă merge îaite ră


61/206

NT 20 D ÎNTRB Ş SPNSR 5

Î tare, ocmai î aceea care se preide a f îţe-

ciuea îsăşi şi pe care oric om o cosută ca pe racol ne îvârti eru pe oc, ră a înaita sgur as. În od fresc, adepţii ei s îpuţi- ă, căci ci care sut destu de îzestraţi petru; t afrma î alte ştiiţe nu par a f dispuşi săşi pună

joc repuaţia îro discipliă î car oricine, ar dacă ese estiutor î toate celalte domeii ,

se îcuetă să rosească o judcaă defnitivă peru e acest tărâm u există ici o măsură denă decrdere după care am putea deosebi ceea ce aremi d vorbăria goală. Iaă o situaţie iolerabiăru u gâditor care se decara îndrăgostit deetafică. Ambiţia, icidecum ărună, a auoruluiriticilor a ost de a schimba acastă situaţie. Î

reii xpriării sal, de a oeri şi aici "o măsurăemă de îcreder, d a pun meafzica "pe dru-u sigur a uei ştiiţ.

Kat a considerat că aces obieciv poate f îpt pri examinarea codiţiilor care ac posibilă

unoaşere idepedetă de xprienţă. Abia dupăce se va f arăat dacă şi cum este posibilă î gnere cuoaştere a riori se va putea răspude şi la în-trebări privitoare la posibilitata, la domniu şi aimiele maicii , ca şiinţă. Kant îşi îţişa pro-

ectu pe care la urmărit în cartea sa di 8 şi îtot ce a scris ulerior pe teme meafzic drept


62/206

0 MIRCEA ONTA

ivitaie adresată ratiuii să ia d ou asupra ei

cea mai difciă ditre toate sarciile, adică pe aceeaa cuoasterii de sie, si să stituie u tribual care

să o garateze î preteţiile ei legitime, dar care săpoată respige toate uzurpările eîtemeiate, upri hotărâri arbitrare, ci după legile ei etere şi

imuabie, iar acest tribua u este atul decât criticaraţiuii pure îsăşi. Dar pri aceasta eu îţeleg uo critică a cărţilor şi a sistemeor, ci a capacităţiiraţiui î geere cu privire la toată cuoaşterea lacare poate ăzui idepedet de orice experieţă pri

urmare, rezolvarea probleme posibltăţi sau mposibilitătii uei metafzici î geere si determiarea

atât a izvoarelor, cât ş a serei şi limitelor ei, toateacestea îsă di prcipii .

Aceste ormuări merită toată ateţia. Petruat "critica cărţilor şi a sistemelor care pretidcă oeră cuoasterea metafzică a ost subordoată

obiectivului udameta al determiări izvoarelor,serei s limitelor cuoasteri apriori Odată ce aces

tea vor f stabilite pri critica raţiuii pure, va puteaf determiat şi domeiu cunoaşterii metafzice,precum şi limitele acesteia Cocluzia la care a ajusat a ost aceea că u putem obţie o cuoaştereidepedetă de experieţă despre o realtate situată

dicolo de ceea ce este accesbil simţurilor, despreo lume suprasesibiă a eseţeor. Siura cuoaştere


63/206

NT 20 NRRI I SNRI

ces gen cre ne ese accesibilă priveşe ceea ce

ămas până unci scuns cu privire l ceea ce seseşe în propriul nosru inelec. Dor inrând însesi unei semenea cunoşeri v puea f dusăfzic "pe drumul sigu al unei şiinţe. Esesul în cre criica raţiunii pue os crceriză

e Kn drep prolegomene l orice mefzică viiae care se v pue înţiş drep şiinţă (Terenul prolegomena er olosi pe aunci penru semn pre nroducivă unei lucrări şinţifcere precedă expunere propriuzisă .)

O supoziţie undmenlă a lui Kn os ceea obiectul ceceării meafzice rţiune pură disinge prin "egi eere şi imubile . Iă de ce a puu să credă că mefzic r f ce siin

re poae primi reliv repede conururi erme înăsură să înrune recere impului spre deosebire şiinţele nurii ce depind de o experienţă cres înro coninuă exindere Fundmenre mezicii ca siin os văzuă prin urmre de Kn

drep o srcină deosebi de difcilă dr fniă. Eleciza că ici "m ce num cu riunea însăsi

gândire ei pură şi penru cunoşere ei măunţiă nu e nevoie să cu depre în jurul meuoarece o găsesc în mine însumi şi despre cre logic

bişnuiă mi spune că oe cţiunile ei simple pof enumere comple şi sisemic . . . oncluzia l


64/206

CA FONA

care a ajus a ost că "metafzica este sigura ştiiţă

care îşi poate permite o astel de executare completă,si anume în scurtă vreme si cu eorturi reduse, dar

uite, astel încât posterităii să i mai rămâădecât să întocmească pentru scopuri didactice totuldpă inteţiile ei, ră ai putea mări câtuşi de puţin

conţinutu. Căci n este decât inventarul sistematicordoat, a tot ceea ce posedăm prin raţiuea purăNimic ne poate scăpa aici , findcă ceea ce raţiu-ea produce complet di ea însăşi ni poate rămâeascuns, ci este pus î lumiă de ratiunea îsăsi, de

îndată ce am descoperit principiul comun Ceea ce propunea, prin rmare flozofa critică

sau critica raţiunii era o reormă radicală a metafzicii. Mai îtâi, printrun examen critic al pre-teţiior raţiuii teoretice sau specuative, îptuitpritro dublă delimitare. Pri delimitare aţă depreteţiile tradiţioale e metafzicii de a reprezentao cuoaştere a uei lmi a eseţelor suprasesibi le,situată dicolo de lumea accesibilă simţurilor oastre,adică o cuoastere a ecoditioatului si a absou

tului. Totodată, pri deimitarea aţă de scepticismulcare contestă posibilitatea metafzicii ca ştiinţă Îal oiea râd, reorma metafzicii propusă de Katare la bază disticţia sa ditre raţiuea pură, teore-

tică sau speculativă şi raţiuea pură practică Primacotie coditiile de posibiliate ae oricărei cunoas


65/206

NT 20 DE NTERI ŞI SNSI 63

eri cu vaoare obiectivă, cea dea doua principiieeciziei si actiunii morae Prin distinctia dintre

aţiunea teoretică şi raţiunea practic, Kant respingetât tentativele metafzicienior de a undamentaoraitatea pe cunoaştere, pe exerciţiul raţiunii spe

uative cât si contestarea sceptic a bazei rationale moraitătii În aceasi timp, această distinctie a

onstituit punctul de pecare şi de sprijin al uneioi încercări de undamentare a credinţei reigioase,pusă unei undamentări bazate pe cunoaştere şi peştiinţă În emersul care este critica raţiunii , demerse care Kant a comparat cu un proces, raţiuneaste acuzatu, cuzatoru ş apărătoru, j udectorul,recum şi instanţa de a care emană egile care orienează j udecata


66/206


67/206

7

Ce putem şti

Întrbr st r ptru Knt, prim mrntrebre ooi . E idiă tm ntrlă ooei s teoti, r urmărşt dtrmin

osiblitătii, tdri si imitlo uostrii u ore obietvă. Cuoste stitiă, uostr

bită pri xeeţă, er pnt Kt o unoşre ăre nuleu ostitu uţuri posdătributee uivrslităti si nesităt St nn

ţur r u xprimă osttări tmpăto dsprept, um r ă o numită isulă r unumt re su o umtă uă ş oră su ăuius Ce trăt 5 de n, i orlţii re sutbile prtutiden ş n orie momet a timpului ,primâd u ee se ptre pr ş simpu, ice e trebui să s ptră, să ibă o Kt vî vedr orlţi "Sum ughiior nui trigi st glă u 80°" su g grvitţei Cndorb dspre ştiinţă, Knt e rre primulnd, l stiit mtemtiă turii, rprttă


68/206

RC OA

în epoca lui de fzica newtoniană. Filozofa teoretică,

considera Kant, trebuie să arate cum sunt posibileenunturi le universale si necesare ale acestor stiinte.

Iată de ce prin contestarea existenţei unor enunţuricare au atributele universalitătii si necesitătii vor f

subminate înseşi bazele flozofei teoretice ale lui

Kant. Unii dintre criticii mai vechi sau mai recenti aiacestei flozofi apreciaă că bele ei au ost subminate eectiv prin elaboraea unor construcţii ştiinţifceprecum geometriile neeuclidiene, teoria relativităţiisau fzica cuantelo Este o chestiune la care vom

reven.um caracteriza Kant acele enuntui si udecăti

cărora le atribuia universalitate si necesitate strictă?

El afrma că acestea sunt judecăţi sinttic a prioriEle sunt sinttic, în opoziţie cu judecăţile analitic,de genul "Pătratu are patru laturi , deoarece extindcunoaşterea noastră, nu explicitează doar ceea ceştim deja. Atnci când este vorba despre judecăţiîn care i se atribuie unui subiect un anumit predi

cat, de exemplu "Omul (subiectul) este un animalraţional (predicatul) , judecata va f caracterizatădrept analitică dacă predicatul este cuprins în conceptul subiectului şi drept sintetică dacă judecataatribuie subiectului un predicat care nui aparţinea

acestuia. În mod evident, udecătile matematicii si judecăţile ce constituie undamentul ştiinţei mate


69/206

2 Ă I SPS

atice a naturii sunt judecăţi sintetice deoarece ee

xtind cunoaşterea noastră. Este ceea ce acceptă toatămea Kant sustinea însă că aceste decăti trebie

ă fe şi a priori, pur şi simp deorece ee deţitributee generaităţii şi universaităţii . (Termenii priori şi a posteriori, utiizaţi de fozofi medievai

pentru a desemna demonstraţia de a cauză a eect,n opoziţie cu demonstraţia de a eect a cază, disting a Kant conceptee şi judecăţie care sunt valabiendependen de orice inormaţie oerită de expeienţă de conceptee şi enunţurie care sunt azate

e experienţă. Ceea ce e deosebeşte net pe primeede timee este tocmai vaabiitatea or universaăşi necesitatea. ) Dacă judecăţie noastre sunt întemeate pe inormaţii oerite de simţuri, subinia Kant,atunci ee vor putea f oricând răsturnate de noiinormatii . Căci experienta noastră este în continuă extindere si mereu neîncheiată. Rezută că enunturie

bazate pe experienţă n pot avea atributee niversaitătii si necesitătii . Dacă ee au aceste atribute

nseamnă că temeiurie or sunt a priori.De exempu, principiu cauzaităţii este, dupăKant, o judecată sintetică a priori. Întrun pasaj dinritica raţiunii pure se argumentează că nţineacauzaităţii trebuie sau să e întemeiată cu tou

a priori în inteect, sau abandonată ca "o simpă hieră : "Căci acest concept cere absot ca ceva A


70/206

68 I LOTA

s fe astel încât un atceva B s umeze din el ee

sar şi după o regulă asolut uiversală. Fenomeneeoe îndoial cazui dup cum se poae scoateo regu, dup care ceva se întâmpl de obicei, daniciodat c este ecesară consecnţa; de aceea, sin-tezei dinte cauz şi eect î este ineet o demni

tate cae nu poate f exprimat empiic , anume ceectul nu se adaug numai a cauz, c c e pus de eaşi ezult din ea. Unvesaitatea iguoas a eguinu este câtuşi de puţin o însuşie a unor egui empi-ice, cae pin inducţe nu pot dobândi decâ o gee

aiate compaativ, adic o lag aplicabiitate.Ceea ce Kant sublniaz aici est contrasul dntreo egul stabit pe baza uno constatri empiice,egu cae va putea f oicând conruntat cu ucontaexemplu, şi o elaţie necesa cae nu poatef cuoscut decât a priori În "Cuvântul înaintea Prolegomeelor Kant mturisea c Hume a ostcel cae ia întreupt "somnu dogmatic şi a dat cer-cetio sale "în câmpu flozofei speculative o cu

tou alt diecţie pin citica pe care acesta a cutposibiitţii de a stabili pe baza expeienţei relaţiinecesae, cum este elatia dinte cauz si eect. Por

nind de la citica lui Hume, an a ajuns s descopere c elaţia dnte cauz şi eect "nu este nci pe

depae singua prin care inelectul gândeşte a prioriegturi înte ucui şi s omuleze în înteaga ei


71/206

KN 2 Î ŞI SPUN 9

eeitate îtebaea cu pivie la temeiul afmăii

o elaţii uivesae şi ecesae îte eomee.omulaea acestei îtebăi este: "Cum sut posiile judecăţile sitetice apriori?" Kat a caacteizatoept poblema cetală a citicii aţiuii pue.

Ce ezultă di cele spuse cu pivie la ăspsul

at de Kat îtebăii "Ce putem şti? ? Dacă judeăţie aalitice pot să cotibie doa la aaliza şi pecizaea a ceea ce ştim deja, ezultă că o lăgie,o extidee a coaşteii se ealzează exclusiv pi decăţi sitetice. Uele judecăţi sitetice expimăstatăi despe apte paticulae şi despe eaţiiepetabile dite asemeea apte, aşamitele elaităţi empiice. Acestea sut judecăţi siteticeposteriori. Temeiul sitezei îl epezită, î acest caz,ostatăi bazate pe iomaţiile pe cae i le oeăimţuile. Cuoaşteea oastă cupide îsă şi judeăţi cae posedă uivesalitate şi ecesitate. Î cazulo , siteza va tebui să aibă u alt temei, şi ame temei a priori. Fudametul cuoasteii stii

tifce, ca si cuoasteii comue, este costituit di udecăţi sitetice apriori (Meită amitit că potivitpecieii ui Kat, atua gditoae sutul ,spe deosebie de atua copoală, u poate deveibiect al ştiiţei . Matematica îi este î picipiu

plicabiă. Sut posibile desciei empiice ale obiec-telo atuii gditoae, da u este posiilă o ştiiţă


72/206

MIA FNA

cu rivire la ele Desre aceste obiece u pot f ormuate judecţi sietice a priori. Î particular,coţiutul matematicii pure şi al udameuluistiitei matemticii aturii, e care Kat îl umea si

zic ur, e costtui de judecăţi sieice a pori

Î tim ce exlicaţia posibiităţii judecţilor sietice a posteriori este l îdemâ, u se puseseâ atci îtrebare cum sut posibile judecţieinttice a riri Ceea ce a tras ateţi î moddeosebit ui Kat, ajus î aces puct, a os c

Judectie metfzicii rebuie s fe si ele Judecăti si te ti ce a priori De rspusul la îrebarea cum sutposibie judecţile sietic a priori atâră, pri ur-mare, umai explicarea posibiiţii matemaicii

si fzicii ure, ci si determiarea posibil iătii mea fzci ca stiit Î câmpul cuoasterii metafzice

eam pte îchipui cu greu o miz mai mare Pe-tu a determia dacă şi cum este osibilă meafzicaa şiiţă va trebui s spudem, mai îâi, la ître

barea cum sut posibi e judecţile sieice a prioriî matematic si î "stiita ur a aurii (reine

aturwisencha) O parte importaă a Criticiiraţiunii pure va f cosacrată răspusuui la acesteîtrebri.


73/206

8

um unt poibie judecăţie intetice priori?

Îcercarea de a rpude acetei îtrebri eblig itrm tro zo mai greu acceibi aaborrior fozofce ae ui Kat. Sut eaborie

eponabie î primu râd petru reputaţia ui deutor care nu ar f pe mua miţior obişnute.

Î ziee oatre e ace î mod curet diticţiatre dou geuri de cercetri aupra cuoaşteriiomeeti Cuoaterea poate f examiat mai îtâi

ca o activitate i ca produ a uei activitti a mitii. Îtro aemeea cercetare unt upue aaizei cotituţia structura şi ncţionarea dipozitiveo mintaeprin care iau aştere cunoştiţee. Nu puţii fozoai trecutuui au ot înciaţi cread c ceea ceditinge cunoştiţee autetce de reprezetrieeadecvate ae oameior ete aptu c cee ditâiiau aştere din sure demne de încredere pri bunacţionare a acetor mecanime. Mai recent acut î observatia c o abordae a cuoaterii din

perspectiv fozofc ar putea şi ar trebui ac


74/206

2 MI FN

stcţe de cercetăre sup ceor pocese e

intii oenesti prin ce se constitue cunostitee ăc, oict de potnte f cercetăi cum suntcee e neuoştinţelor, le ştnţeo cogiţei, een ute ăspunde ntrebării pe ce şo p, înpu nd, flozof, ş nume îtree pin ce

se dsting cunoştnţee cre u o vloe obiectivăAdcă cee enunţuri ce vo f cceptte, tât îvit pctică, cât s în cecetre stiintcă si î alte

ctvităt specizte, de căte toti ce în cunostintă

de cuză s inteesti în e devăuu. Deose

ie dnte cele două geui de cecetăi e cuoşteii ote f mută în eu umăto. În czupmului gen de cecetăi, ăspunsu întreedcă snte îdeptăţiţi să cceptăm umite eunţuri dept cunoştinţe v f dt pe bz investigăriipoceseor ee cre intervn în ebore o. Înczu ceui de doie gen de cercetăr, ăspunsu vf dt pe z uno considerţi de ordin principiprivitoe condţile şi critee pe ce teue să

e stiscă orice cunoştinţe c voe oiectvă.Prin rpotre l distincţ ditre ceste douăgenur de cecetre, exnre kntină cuoşterii ocupă o pozţe ce pute f crcteriztădept inteedă. Pe de o pte, Kt ce ute

rmţii cu pivre cutăţe pri cre se constituiecunostntee sensibil tte, nteectu, rtiue ,


75/206

T 2 D NTEI ŞI SNS 7

ecum şi despre ucţiie specifce ae fecăei acu

i Aste despre sesibilitate şi iteect Kat afrmă ele sut izvoare, surse ale cuostitelor oastre

e de altă parte, autoru Criticii raţiunii pure u seteresează de substratul si mecaismele reale ale

cţioării acestr acultăţi, u ace cosideraţii

privire la modul cum sau costituit ele î istoriaturaă şi socialcuturală a omeirii . Di puctue vedere a ui Kat, fozou se iteresează u deou cum iau aştere cuoştiţee, de geeza or,i doa de ceriţee pe care trebuie să le satisacăcestea petru a li se atribui o vaoare obiectivă. Îrctarea cuoasteii , ca si î alte cercetări ale sale,

at a distis chestiuile ce privesc aptee (quidcti) de cee ce pivesc îtemeierea, justifcarea,alidarea (quidjuris) Se oate spue că poblemeecare au stat î cetrul cercetării katiee a cuoaşterii au ost probeme de drept, u de apt. Şi, deasemeea, că disticţia ditre problemee de drepti cee de apt corespude, î iii mari, modului î

care a văzut Kat disticţia dite probemele flozofce şi problemele ştiiţifceRăspusul dat de Kat îtrebării "um sut

osibie judecăţie sitetice a priori?" este iustrativdi acest puct de vedere. Ua di premisee aa-

izei katiee a cuoaşterii a ost, după cum sa ară-tat mai sus, covigerea că matematica şi ştiiţa


76/206

MRA FONA

maemaică a aurii a vremii sae, fzica ewoiaă,

coi udecăi care exid cuoasterea oasră si au, otodaă, aribuee uiversali ăii s ecesităti i .

Acese judecăţi ar f, pri urmare, aât sietice, câşi a priori La îtrebarea cum su posibie asemeeajudecăţi, Ka va răspde pe baza uei aalize

miuţioase şi aproudae a aceor acuăţi ae cuoaşterii pe care lea desema pri ermeii sensibilitate si intelect

Sesibiiaea este defiă de Ka drept acuaea iuiţiior, iar iteectu drep acuaea cocepeor. Trăsătura disticivă a sesibiităţii eseeceptiviaea, a inelecuui spotaeitaea Iuiţiie (reprezeări despre obiece de ipu percepţiior)iau aştere ca urmare a aectării orgaeor oasre

de simţ de către ceva siuat î aara or. Ielecuse distige de sesibi iae pri aceea că e producede a sie acee reprezetări care su cocepee acest ses, ieectul se deosebese de sesibiiae,

care ese recepivă, pri spoaeitae. Nici cocep

ee ră iuiţi i, ici iuiţiie esupuse cocepeoru repreziă cuoaşere. Cuoaşerea ia aşerepri supuerea iuiţiior sesibie a cocepteeitelecuui. Adică pri aceea că iuiţiie su gâdie Ka oează că sesibiliae u ear f da

ici u obiec, iar ră ieect u ar putea f gâdivreuul. Ieecu omeesc u poae iui imic,


77/206

KN 2 E NB Ş SPUNSURI 5

simţurile nu po gndi imic. ocepele ră

tuiţii sun goale, iar inuiţiile ră concepe sunbe. unoaşerea ia naşere doar pin reuirea lor.Tot a de undamenală precum disincţia sen

iiliaeineec este, petru anaiza kaniană aunoasterii , disincia dinre em r c si pur. Inuiiile

i concepele sun fe empiice, fe pure. Ele sumpirice ori de ce ori coţin o maerie daă princţiunea obiecelor asupra simţurilor . Toae repreeările sensibile despre obiece sunt empirice Tompirice su conceptele sau judecăţie dspre obiece

n cae sun cupinse iormaţii urnizae de simţurile nose. Pue sun iuiţiile şi concepee careu conin nimic din maeria oeriă de simturi. Inui iile pue şi concepele pue sun caracterizae deKan drep orme ale cunoaşerii, în opoziţie cu

aeia ei, maeie care este dată prin simţuri. Îtimp ce inuiţiile şi concepele pue sun priori,cele empirice sun posteriori A în cerceareacunoaşeii, c şi în cerceaea judecăţii moae,Kant a us ce mai mare preţ pe eoru de a dis

inge componentele empirice de cele pure. Întrunpasaj din "oncluzia Critiii rţiunii pure auoruevocă un pocedeu asemăăor aceluia din himiepenu a obţine seprre elemeeor empirice decee raţionale . . .

Di cele spuse, rezulă că o repezenae ese pentru Kan, pe de o pae, fe inuiţie, fe concep, iar


78/206

IRCA ONTA

pe de altă parte, fe pură, fe empirică, adică fe dată

a priori, fe dată a posteriori Origialitatea aalizeikatiee costă, pritre altele, î îţelegerea cuoaş-terii omeeşti drept rezultatul uiri i materiei , datepri simţuri, cu o ormă reprezentată de ituiţiilepure şi de coceptele pure Itiţiile pure coţi

orma sub care ceva este ituit, iar coceptele pure,orma sub care ceva este gâdit, ca obiect al cuoaş-terii Petru a avea reprezetări sesibile, şi pe bazaacestora cuoştiţe despre obiecte, este idispensa-bilă materia pe care o oeră simţurile, acea materiecare va f ordoată, structurată de intuiţiile pure şide coceptele pure Îaintea lui Kat, îcepâddeja cu Plato, acei flozof care au ost miţi maitârziu raţionaliti admiteau că există aumite cocepte care u au ici el de determiări empirice,cocepte pe care ei le cosidera înnăscute Kant aapreciat, dimpotrivă, că existenţa uor cocepte pureva trebui pur şi simplu postulată, deoarece altel putem explica cum este posibilă cunoaşterea oastră

bazată pe experieţă De exemplu, petru cuoaşterea uei corelaţii cauzale sut idispensabile deo-potrivă ituiţii empirice despre succesiea constată,reglată a două eveimete, precum şi coceptulcauzalităţii drept relaţie ecesară ditre atecedet

si cosecvet uoasterea uei relatii cauzale ître enomee devie posibilă doar prin subsumarea


79/206

KN 0 DE NRBĂRI Ş SUNUR 7

uiţiilor concepului pur al cauzaliăţii . După înde-

ngae reecţii Kan a ajuns la concluzia că şi repre-nările sensibile au o componenă pură. Pe cemei ? Voi oei doar o indicaţie sumară asupra con-ideraţiilor care lau puu conduce la aceasă con-uzie. Ese general accepa că epezenările noase

nsibile despe umea exerioară sun ordonae înaţiu şi în imp, iar ce despre sările subiecive imp. Dacă acem absacţie de o ce ese în spa-iu si în imp mai rămân elaiie spaiale ca aare

i pua succesiune sau simulaneiaea. Ponid de

a aceasă observaie, Kan a susinu că puem avea uiia unui spaiu obiece si a unui im ră

chimbări ră evenimene, da nu şi inuiţia unorobiece ca nu se găsesc în spaţiu şi a unor schimăi care nu se peec în imp. Spaţiul şi impul arf aşadar inuiţii pure, elemene consiuive a priorile inuiiilor noasre sensibile. În conradicie cu

opinia curenă, cu ceea ce au susinu muli cerceă

ori ai naurii şi flozof Kan a afma că spaţiu

şi impul nu ţin de lumea exerioară că ele nu auo exisenă obiecivă în aces sens. Exisena lor ca

inuiţii pure ese una ideală. În Critica raţiunii puresun ormulae mai mule argumene în sprijinul aceea ce auorul numeşe "idealiaea spaţiului şi im-

pului . Prin acţiunea ordonaoae a inuiţiilor pureale sesibiliăii spaiul si impul se consiuie


80/206

8 MRCA ONA

din acea materie care este dată prin senzaţii reprezen

tările sensibile despre biecte, intuiţiile prpriuzise,numite şi intuiţii empirice.În vcabuarul flzfc a ui Kant există unii

termei care pt itimida sau îndepărta cititrulbisnuit. Asemenea temeni sunt intuitii pure ale

sensibilităţii sau transcendental În ciuda apareţeide ezterism, termenii pt primi explicaţii accesibile.Kant a intrdus termenu transcendental petru acaracteriza cercetare care u se reeră la biecteca atare, ci la

20 de Intrebari Si Raspunsuri Despre Immanuel Kant

Documents

Transcript of 20 de Intrebari Si Raspunsuri Despre Immanuel Kant