Anal XXXVIII

1TA.1.1-narta.1 12

Sibiiu, 28 Noenwrie 1936. Nr. 48.

ORGAN FINANCIAR-ECONONIC

oficiil II Aso MIMI lostitutElor 1iIIII1rO romllloVi dill Ellt, ripili Mama SHEEHAN Sib liu.Apare od.at d. pe eaptarn.a.m.ä.

Redact la sl administralla Milli, Strada Visarlon Roman Nr. 1-3.

Abonamentul pe an : In lark: pentru autoritäti, banci i Intreprinderi Lei 500.; pentrn particular: Lei 400 ; pentr a cooperative.functionari public:, de banc i comerciah Lei 300*. In sträinAtate Lei 800 . Taxa pentru insertiuni: de flecare 0 crn Lei 6

Fondator : Dr. CORNEL DIACONOVICH.Director : Constantin Popp.

111=111111111111111

oo00000oo Redactor: Dr. Mihai Veli cis!.

Sumarul:Comemorarea lui Ion Al. Lapedatu 51 sArbatorirea dlor Alexandru 5i Ion I Lapedatu. Terminologie comer-

- Cronica economica. Situatia. Cronlea : Refaeerea creditutui Multa galagie pentru nimie. Tot refaeerea ere-Asanarea cooperatmelor. Economia americana in progres Congresul banenor nntloen t miel Coneordatul pre-

Dentin Bursa. Extrase din statutete banen de Ind. si Corn. Soe anon. din &btu Bursa.

Comemorarea kit Ion Al. Lapedatu si

sarbatorirea Dior Alexandru si Ion I Lapedatu.'Cornemorarea distinsului fost profesor, poet 5i

scriitor brasovean, Ion Alex. Lapedatu, mort la 1878si sfirbAtorirea fiilor sfil gemeni, Alexandru si Ion I.Lapedatu, cu prilejul implinirii varstei de 60 ani, anun-fatä in numrul noAru trecut, a avut loc la 21 No-emvrie a. c., in Brasov.

Desi aranjate de initiatori cu cea mai mare dis-crefiune, totusi comemorarea si sarbatorirea au luatproportii grandioase, desfZisurtindu-se ca un impre-sionant si pios omagiu al marei masse a intelectu-alitàfii din lark prezentà in numrir impunalor, *) adusmemoriei marelui dasclil Ion A. Lapedatu i ca oinàlfotoare manifestafie a sentimentelor de admiratiesi inalta pretuire, a acelorasi, pentru fratii Alexandrusi Ion I. Lapedatu.

Festivitatile comemorative si de s5rbiitorire auinceput prin o liturghie arhiereascii oficiatli de I. PS Sa Mitropolitul Dr. Nicolae Bâlari, cu mare asistentfi, in frunte cu P. S. Sa Episcopul Nicolae Colanal Ciujului in strävecina bisericit Sfàntul Nicolae, tixitade imensa lume intelectuald si de marea oaste ascolarimii Brasovului.

Dupä un parastas celebrat la mormiintul feri-citului Ion A. Lapedatu, din cimitirul, din Groover:,

A instra pe tot!, cu numele este cu neputinfa.

unde directorul liceului A. Saguna, dl loan Mosoiu, arostit un discurs de preamArire a celui-ce a fost oadev5ratrt podoabfi a Liceului ia intreg Ardealuluiromânesc s'a deschis si deslasurat sedinfa come-morativa in aula Liceului A. Saguna".

Prezideazil I. P. S. Sa Mitropolitul Dr. NicolaeBalan, având la dreapta sa pe di Alexandru I. Lope-datu si pe P. S. Sa Episcopul Nicolae Colan al Chi-jului, bar la stânga pe Ilustritatea Sa, prepozit capi-tular Iacob Popa, reprezentantul I. P. S. S. MitroplituluiA. Nicolescu al Blajului i pe di Ion I. Lapedatu.

Mai iau loc la masa prezidiala dl Steffinescu-Goang5, subsecretar de stat la Min. instructiumi sirectorul Universitfitii din Cluj, ca reprezentant alacesteia din urrda ; dl Dr. Constantin Lacea, rectorulAcademiei Comerciale si dl Prof. univ. Dr. Joan Lupas,presedintele comitetului de initiativa si animatorulinifiatorul comemorlini i sarbatoririi.

Sala festiva tixità de asistentfi selectä, foartenumarosi profesori universitari din Bucuresti si Cluj,dela Academia Cornercialá din Cluj ; ca reprezentantal armatei di General Rosetti, membru al AcademieiRomâne $1 un impunator num& de intelectuali dintoate p-artile Orli. Ca reprezentanti ai Bancii Na-tionale a Romanei" au asistat dnii Oscar Kinacescu,N. Bardnescu, A. Ofimu, Eugen Savu, M. Marcu si

Ttei.

19

Afloat, I

cialä.&mint.

*)

,.ONOMICAOrm1

pi

www.dacoromanica.ro

16 RtVi8TA geOtgoviteA Nr. 48 N Noemorie 1936.

D. Cristescu, far Solidaritatea" asociajia institutelornoastre de bani din Ardeal, a fost reprezentatà prinvicepresedintele ei dl Constantin Popp.

Solemnitatea incepe prin imnul DumnezeulNostru" datorit profesorului comemorat loan'Al. La-pedatu, muzica cu acorduri pritrunzaloare de maestrulJoan Vidu dela Lugoj.

I. P. S. S. Mitropolitul Dr. Nicolae BR Ian, des-chide sedinja festivà, cu urm5torul impresionantdiscurs

Iubifii nostri frail Alexandru si Ion,lubifi credinciosi,

Ne-am intors cu sufletul induiosat, dar ci plinide mdridrie nefioneld dela mormântul celuice a fosttalentatul poet, vrednicul descal si iscusit publicist,Ion A Lapedatu. Induiosarea ne-a stdrnit-o faptul, catelce-si doarnze somnul de veci in fintirimul din Groa-verti de sub Tampa a fost chemat la Domnul la oviirsta, cand neamul romanesc lege de viafe i activi-tatee lui viitoare cele mai indreptillite nadejdi ; tarmandria care ne ample sufletul izvoreste de acolo, cdadormitul in Domnul i cu o scurta viefa a fost instare sa-si zideascd un nume i sa-si cinsteasca neamuldin care a facut parte.

Intladevar Ion A. -Lapedatu nu imphnise nici 34de ant, cand ingerul morfti i-a inchis oclui pentru tot-deauna. Dar scurta sa petrecere printre muritori ainsemnat o dard de lumina, care lumineazd si astazidrumul frafilor self de-un sange si de-o lege.

S'a nascut din pcirinfi sdraci, dar bunul Duni-nezeu 1-a inzestrat din leagan cu acele insusiri ale su-fletului, cart stint mai prefioase deceit kate bogaftilekmit cari folosite cu Myna i-au kicut cuputingi o atat de rodnica afirmare in viefil.

Rara lui inteligenfd i harnicie neostenda I-auasezat printre cat mai distinsi linen Inca din scoalaprimard si secundard, tar straluctrea cu care a trecutprin acele scoff 1-au aratat vrednic sa fie trimis cubursa societafii Transilvania" la studii untversitarein Franfa (Paris) si Belgta (Bruxelles), si esteintr'o epoca, in care tinerii nostri din Ardeal nu seputeau lase alintafi macar de duzia unui drum destudii pruz *de latMe ale apusulut Minket

Intors dela studit cu sufletul incdrcat de StiinteiSi cu inima aprinsd de flacara iubirii de neam iu-Lure care izvore din constiinfa latinikif ii noastre, s'apus cu intreaga sa insuflefire in slujba obijduitulutthu neam. Cu avantul poeziei sale 1-a insuflefit, cuinfelepciunea scrisului thu I-a luminat, iar cu calduramunit sale de dascal devotot i-a povdfuit cdfiveant odraslele insetate dupa shinfd, la liceul bise-ricii noastre din Brasov.

Prin trecerea lui Ion A. Lapedatu in lumea coloriubifi ai Pdrintelui ceresc, scoala noastra a pierdut peunul dintre cei mai distinsi dascali ai sai, iar litera-ture romand pe unul dintre cei mai de seamd repro-zentanfi az sai.

Dar Ion AI, Lapedatu a ldsat neamului thu omostenire dintre cele mat prefloase. In ordinea sufle-teascd el ne invefa, ca nu lungimea viefii este crite-riul dupd care se prefueste valoarea unui om, ci de-votamentul si insuflefirea cu care s'a inchinat fintelor

celor mai inalte i i-a slujit neamul sau. Icir moste-nirea insasi fiinfu marelui disparut, mostentrea princare se continua pe sine si continua a se da neamului,

ne alMta prwirea si ne inveseleste inima. Ea e in-trupatd in distinsti lui fii gemeni Alexandru si Ion

Lapedatu, pe cari astazt, la implinirea celor 60 deani de yield, un neam intreg Ii cinsteste si-i inconjoardcu cea mai sincerd iubtre si admirafie, pentru pildu-itorul chip in care au pdstrat si au spord mostenireascumpului kr pdrinte.

Ace.,sti chstinsi fii ai neamului au infeles, ceimostenirea unei tradipi de carturarie familiara in-semneaza un puternic razim in viafa, dar Si o mareobligafie.

Ramasi orfam aproape din leaganul copildriei kr,ca i ilustrul kr tat& ei au stiut ..sa se ridice, prin pro-priile kr virtufi, la vredniciile cu cart bunul Dumnezeunu incununeeza strddania deceit foarte pufmor oameni.

Cel dintat, dl Alexandra I Lapedatu, si-a slujitisi slujeste neemul in deosebi prin desgroparea mat-refului lui trecut istoric. Excepfionala sa ravnd stiin-fifica in acest domenzu 1-a ridicat la amvonul unei ca-tedre universitare si la un kc in cea mai Malta insti-tufie culturald a neamului, in Academie, tar de curandchiar cu prezidenfia acestui asezarnant. Jar stet-refute

devotamentul cu care Si-a slujit neamul in viakobsteascd 1-au indlfat pe scaunul de sfetnic al Tronuluiin Senatul tetra

Pilda aceletasi stralucite ascensium nt-o da viefadlui Ion Lapedatu.

Inchnarile ci tementica sa pregattre stiinfifica insd1-au purtat pe- tar-ennui economic Si financier, taramcad( de important i el in via& individuala ca i viafaobsteasci a neamulut.

Cu probitatea Si pregatirea sa exemplard dl IonLapedatu s'a vddlt pe acest taram, ince- din tinerefe,nu numai ca un foarte apreciat publicist, ci si ca unstralucit organizetor si indrumator. Numdrul lucrarilorsale publicate este impresionant. Dar tot atat de im-presionent este numeirul asezdmintelor economice sifinanciare pe care le-a creat, le-a indrumet si le in-drumeaza st astazi cu o rand infelepciune si expe-rienfd Aceastd infelepciune i experienfd I-a indlfatpe scara sociald pcind la treapta de mintstru al finan-felon rim si tot aceste insusiri I-au invrednicit de loculde comanda pe care il define astazi cu deplma compe-tinfti la Banca National&

Dar preocupdrile propridor lor domenu n'au fostin stare sd epuizeze ravne i devotamentul frafilorAlexandru st Ion I. Lapedatu. Cu aceiasi calda credinfdsi-au slu fit BISERICA, ai cOrei chstinsi fii sant.

131 Alexandru I. Lapedatu, ca ministru a cultelor.a participat ca factor de primul ordin la alcatuirealegii pentru organizafiunea ce o are astazi sf. noastraBisericd pe intreg cuprinsul fdrii, la infiinfarea patri-arhiei romane, la legee pentru regimul general al cul-telor etc. ian ca membru in organele noastre bise-ricesti i-a dat fotdeauna prefiosul siiu sfat in bunaindrurnare a Bisericii neamului.

Cu aceeast ravna a stet in slujba acestui ase-zarnant i dl Ion I. Lapedatu, fimdcd sufletul sau eraluminat totdeauna de convingerea cii slmindu-si Bise-rice intr'u care s'a botezat, Ii slujeste neamul dincare face parte

Pentru multele vrednicii cu care AlexandruIon I. Lapedatu si-au incununat cei 60 de ani de vicifd,eu le impartasesc astazi binecuvantarea slintei noastre

$i

I

qi

pi

pi

www.dacoromanica.ro

Nr. 48 N Noernurte 1036. REDISTA te0NomieA 817

biserici si le infdfisez mulfamita ei, ca i intreagamulfamita si admirafiune a mea si a Prea Sfinfituluiepiscop Nzcolae al Clujului i rog pe banal Dam-nezeu sa-i fiat in viagi si sandtate inca multi ani sprecinstea tatalui kr, spre propria kr bucurie i spre fe-ricirea neamului pe care I-au slujit si-I slujesc.

A urmat imediat conferenta ampl5, de aproapeo or5, a dlui Prof. universitar Dr. loan Lupas : Acti-vitatea didactfcd si literard a lui Ion Al. Lapedatu",rostita fiber, cu multe date absolut necunoscute sideadreptul fascinatoare pentru ascultatori prin pre-darea curgatoare, prin extrem de interesantele datesi amanunte multe inedite, cu care a ilustrat bogataactivitate a celui comemorat: ca om de stiingi, pro-fesor-educator al tineretului, ca literal, poet si scriitor,in publicisticd si in istoriografie.

Au fost deosebit de emationante si au impre-sionat &lane toatà asistenta, forma plasticti-poetic5 incare a zugrdvit dl Dr. I. Lupas, in magistrala sa con-ferint5, drumul parcurs de cei doi frati gemeni dupdmoartea vrednicului lor p5rinte.

lath' ce a spus dl Dr. Lupas :

Drumul parcurs de cei doi frafi gemeni lb gdsimasemenea cursului celor cloud Mari izvorite din acetasisvdcnire a pameintului nostru strdmosesc Oltul si Mu-rasul. Zorind cel dintdiu sa stretpungd lanful Carpa-filor, spre a salta in voie prin cdmpia romdneascdspre Dundre, zabovind al doilea, cu valuri mai do-moale, prin cdmpia Transilvanzei, ca sa-si trimeata apoiapele impreund cu undele Tisei in aceiasi Dundrestrabuna,

Asa au fost cei dot gemeni Alexandra si Ion,alergdnd cel dintdiu din pruncie spre parndntul feigadu-infei si al libertafii noastre romdnesti, zdbovind al doileain mzjlocul nostru in decenztle gi vdrtejul celei mai in-frigurate nddejdi, loptemdu- se fi sbuclumilndu-se im-preund cu noi pentruca la plmirea vremii" ameindoisa alerge cu deopotriva dragoste si rdvna, revarsdn-du-si energiile multzlaterale in aceleasi valuri ale Du-ndrzi destznelor romdriesti triumfdtoare.

Din taina mormtintului din Groaveri ni se parecd auzim cum sty-abate spre noi, ca intr'un fior decutremur mistic, glasul celuz ce ne-a przlejuit, in primalrand, intrunirea festive: de astdzi, glasul parinteluz catrafii sea :

Eu sant vita, voi mladifa,..A luat apoi cuvantul Ilustritatea Sa Prepozitul

capitular Jacob Popa, care a dat cetire unui elogiosmesagiu al I. P. S. S. Mitropolitului Dr. Alexandru Ni-culescu dela Blaj, adresat in prima linie dlui AlexandruI Lapedatu, in care I. P. S. S. releveazd ca. in toataactivitatea, ce cu attlta profunzime a desvoltat pe terencultural, ca i pe cel politic, dl Alex. I. Lapedatu, adovedit un atasament neclintit fatfi de adevar, dreptatesi obiectivitate".

Iar in legaturd cu cuvintele adresate dlui Ion I.Lapedatu I. P. S S. declard ca se simte dator saaccentueze cat de mult a profitat biserica romandunitd, cu fondurile i fundattunile ei i in toate refe-rintele ei de ordin economic-hnanciar, de pe urma

prodigioasei sale activitati. I. P. S. S. Mitropolitul Dr.Nicolescu incheie mesagiul sat' precum urmeazd :

Suntefi In ochii nostri ca doi falnici stejari, ra-sarifi in aceiasi zi din aceiasi raddcina. Suntefi doiluceferi stralucitori alunst pe culmea firmamentului".

DI Subsecretar de stat la ministerul instructiunii$tefdnescu-Ooangd, rectorul Universitalii Regele Fer-dinand I." din Cluj, prezintd omagiile acesteia me-moriei dascalului Ion Al. Lapedatu si celor doi fiiilutri ai Ardealului si ai neamului Alex. I. si Ion I.Lapedatu, sdrbatoriti acum, bdrbati studiosi i consti-entiosi, spirite ponderate, blande, dar de o tenacitatesi perseverentd rara, fad' exuberanta sclipitoare, adanciin gandire i onesti intr'o mune(' ordonata si binechibzuita, cari au continua! linia traditional(' a marilorcarturari ardeleni, devenind astfel reprezentantii tipiciai celor mai de searna virtuti, earl au impodobit sicontinua sa impodobeasca sufletul bogat, adanc, se-rios b tenace al neamului romanesc de pe acesteplaiuri".

Rectorul Academie! de Inalte Studii Comercialesi Industriale Regele Carol II" din Cluj, dl Dr. Con-stantin Lacea, in numele profesorilor si a studentilora cestei inalte institutii dd expresie mandriei, de caresunt cuprinsi, de a avea coleg resp. profesor pe celmai mare funanciar, pe care I-a dat Ardealul Romanieiintregite.

Banca National(' a Romaniei, prin graiul dluiviceguvernator Oscar Kiriacescu, prezintd dlui Ion I.Lapedatu omagiile institutului nostru de emisiune pentrunesecata sa putere de munch' i inalta sa priceperecu care serveste aceasta inalta institufte.

In numele si ca reprezentant al Solidaritatii" aso-ciatia instautelor de credit romanesti din Ardeal, Banat,Maramurds si Crisana si a Revistei Economice", ve-chiul organ oficial al Soliclaritatii", vicepresedinteleacesteia di Constantin Popo a adresat celor sarbai-toriti urmatoarele cuvinte :

Solidaritatea" asociafia institutelor financiareromonesti din Ardeal, Banat, Crisana i Maramuras

Revista Economica" organul oficial al acesteia qial institutelor grupate in Solidaritatea" participd cuinsuflefire la anzversarea sz sarbdtorirea de azi a di-stinsilor frafi Alexandra si Ion I. Lapedatu, proeminenfifruntasi ai neamuluz nostru si ai viefiz noastre publicesi de Stat z ambit cu rol indrumdtor si nu odatadeterminator in viafa noastra politica fi pe terenul in-vafiimeintului superior al farii unul, i pe teren eco-nomic si al finanfelor private si de Stat celalalt

Prin infalisarea noastra la acest kc, Solidarztatea"qi Revista Economica" implinesc (:)elementard datoriede recunostinfa fafil de sarbatoritut de azi, dl Ion I.Lapedatu, care, ca neoboszt lost secretar, presedintedesdvdrsitor, pe vremuri, a arganizafiei asociafiuniinoastre Solmaritatea" qi decena intregi, distinsprefuit colaborator, intr'un timp si director al RevisteiEconomice", castigat prin prodigioasa sa activitatemerite neperztoare pentru indrumarea sanatoasei fi con-solzdarea banalor noastre ardelenesti,

si

sz-a

:

fi

pi

www.dacoromanica.ro

REDl8TA 8e ONO tAleA Ur. 48 - 28 Noemuri8 1936

Neuitate vor rameinea pentru toate vremurile sivor trece, la locul cuvenit, si in istoncul viefii si fram6n-tarilor asezeirnintelor noastre financiare, munca desinte-resata gi rodnica, saveirsiter de dl Ion I. Lapedatu, caanimator, sfetnic competent qi indrumdtor iscusit, detotdeauna, al singuraticelor noastre institute de bani,componente ale Solidariteifii" in nizuinfele kr deafirmare, de consolidare i de propasire in zilelekr bune, ca si in cele de sbucium si de luptei pentruexistenfei in timpurile recente de reistriste.

Prezenfa Solidariteifu" si a Revzstei Economice"aici are incei o plauzibiler motivare. Putea si ingeiduztera oare sir absenteze, cele cloud vechi organe de apei-rare i indrumare a intereselor asezeimintelor noastreeconomice si financiare, dela o seirbeitorire a munciinecurmate si a activiteifii rodnice de o viafei de om, adlui Ion I. Lapedatu, consacrat de vianimitatea celorin ceidere qi de intreaga opinia noastrei publicei, cacel mai mare economist, ce I-a dat vreodatd Ardealulromeinesc, si distins, pentru uriasa sa activitate pecampul literaturii financiare sz economice si de Aca-demia Romeina, cu alegerea sa de membru de onoare ?Rani distincfie la noi in Wei pentru economisti siprima obfinutei de un Ardelean.

Mandri de a-1 sti esit din irunle noastre si afi putut da feirii intregi aceasta personalitate distinsei,

Solidaritatea" si Revzsta Economicei" prezintddlui Ion I. Lapedatu cu przlejul sarbeitoririi de aziomagiile kr cele mai profunde sz sincere.

dat dle Lapedatu ca cu acezasi rani qinecurmatet reivner ca in trecut i cu succesul din ultz-mele 3112 decenzi, sei putefi continua inca multi ant ac-tivarea Dv, viguroasei, in ogorul viefii noastre finan-ciare si economice spre folosul i binele poporuluisi patriei noastre.

A mai vorbil apoi in numele Fratiei ortodoxedl Dr. loan Mateiu (Cluj) elogiind pe luptlitorii en-tuzia0 ai Unirii" fratil Lapedatu, i incheiand cu sa-tisfactie §i legitima m'andrie, parafraztmd pe vestitulcronicar moldovean, cu : Nasc Transilvania oa-meni".

DI primar Dr. Terquiniu Priscu, in numele ora-sului Brasov, prezintà omagii mernoriei marelui disparut Ion A. Lapedatu, cu al crirui nume a fost botezatä, cu prilejul acestei comemorari, o strada apro-piatà de liceu, strada Ciocracului i exprimg admi-ratia sa celor doi valoro0 pioniri ai cuHurii Alex.Ion I. Lapedatu.

Ca preedinte i reprezentant al Casinei Ro-mane", institutia centenarii a Bra$ovului DI lag. loan

evoaca figura ma'reard a fostului inimos membruIon Al. Lapedatu, spunând csa in Mewl Casinei i inmemoria celor mai bfitrâni rnembri au stiiruit i auavut, mutat' vreme, ecou, accentele patriotice ale ver-sului :

Braful vostru va fi tare,Dacei tofi vei vett uni.Cilci romeinul a fost mare

va fi".

Cuvinte, cari pot da i azi cheia situatiei noastrepolitice interne 0 externe a zis oratorul.

Terminat $irul oratorilor festivi dl Ion I Lome-data, in numele sfiu i al fratelui säu, a rispunsmuitämit tuturora, in urmatoarea cuvaritare, caracteri .

ca i vorbirea fratelui say Alexandru, rostitä ul.terior la masa comunii dela Cercul Militar, prin oextraordinarà modestie, obicinuita ambito/ frati.

lard vorbirea dlui Ion I. Lapedatu.

0 searnd dintre vechii si bunii mei prieteni aufinut sii ma asocieze si pe mine la prinosul ce se aduceastazi pentru fostul profesor de acum 60 de ani delaaceste admirabile scoale romanesti ale Brasovuluzpentru acela dintre urmasii soli, care i-a continual, indeosebi, indeletniczrea de om de carte si de condeiu.Le sunt profund mulfamitor i recunoscdtor pentruaceasta mare, dar neasteptata cinste.

Obicinuzt, inset, sa-mi fiu insumi judecator, auto-critica care mi-a fost intotdeauna cel mai bun sfatuitorin via fel, autocriticei pe care a trebuit sa mi-o fac, cvacest prilej, mai constiinczos i mai sever ca onsiceind,imi spume laniard cii ceiace am putut produce, ca pur-teitor de peanei, este cu malt prea modest, deceit seipoata fi impartasit de un prinos, care se aduce, deregula, celor ce prin activitatea lor sporesc patrimonialintelectual al unui neam.

Scrisul, la mine, a fost mai mull un mijloc auxi-bar, cu care mi-am intregit activitatea de realizeinpractice, pulverizatei gi aceasta in munca de toate zi-lele. Am scris pentru nevozle mornentului, pentru sco-punk qi institufiunile, in serviciul ceirora am stat. Amscris, ca atafia abf ii, pentru lupta ce trebuta sei oducem, ca sa ne perstrerm in aceastd parte de tard

fiinfa noastrei romeineascei, si sa ne organizam pctoate terenurile, indeosebi pe cel economic, o viafei na-tionald aparte si independenta.

Nu m'am gindit niczodatel sei dau prin scrisulmeu lucran de valoare, cari sa rtimema. Nici nu preaera vreme pentru asemenea preocupeiri. In cele cloud'decenii ce au premers Uniru celei mari, allele eraupreocupeirde si nevoile urgente in viafa româneascade pe aceasta lature a Carpafilon Trebuzau susfinutesi inteirite institufzunde ce alceituiau unitatea sufleteascel,culturald, economic& nafionald si politica a poporuluinostru i trebuiau create instrtufiuni noui cu care scine afirmam si mai mutt vttalitatea, puterea qi dreptulla o viafa de sine steitatoare

Acestea erau problemele care ne absorbeau pctofi ; acesta era terenul in care trebuia sd-si depundtruda unul qt fiecare dintre noi. In aceste cloud deceniide febrile realizeiri, s'au infaptuit o mulfime de insti-tufiuni, iar cele existente s'au infant si desvoltat intr'omeisurei neasteptatei. In aceste vremuri s'a organizatacea solidantate de ordin moral st national intre in-stitufzile economice romilnesti din aceastd parte a tarn,pe care n'a putut-o realize in o asemenea masura niciunul dintre popoarele oprimate ale fostei monarhdaustro-ungare. Tot in aceste vremun apare i acea in-stitufie de infrafire social& cu o inaltei misiune mo-rale!, intelia intreprindere nafionalei de asigureiriRomeindor de dincoace de Carpafi, care si-a doveditutilitatea i treiinicia prin existenfa ei, in continua as-censiune, de peste un sfert de veac. In skit-sit inaceasta epocei s'a produs i acea miscare generaldpentru a se asigura si existenfa ziaristicei rom6nesti,atat de ameninfatei pe acele vremuri, miscare la cares'au angajat, cu sufletul lor, tofi cei ce ii dadeau

Fie-Vd

si-'n

si

st

a

St

oath,

www.dacoromanica.ro

Ne. 48 28 Noemurie 1938 REV1STA ECONOM1CA 319

seama de insemndtatea preset noastre nationale. Re-zultatele neasteptate pentru imprejurdrile de atunci

obtinute in acest scop areitau hoteirdrea unui neamde a treii de sine f i pentru sine.

Dacei in aceste realizdri, mai mull ca pe terenulliterei scrise, am putut obtine, sub egida si in colabo-rare cu ateitia oameni vrednici, anumite rezultate po-zitive si dacei prietenti mei le-au considerat vrednicede a justifica participarea mea la prinosul de asteizi,he-mi ingaduit a mcirturisi, or addncd convingere, cdaceste rezultate am a le multumi, in prim rand, im-prejurdrilor prielnice in care m'am putut pregdti pentrulupta vietii si tot atast de mult, acelora cari m'au pusin situatiunea de a infdptui ceeace am fost sortit,si, in fine, vrednicilor tovareisi de muncd cu cari amactivat in realizarea ideilor si problemelor la careerarn angajati. Acelora sz acestora vreau sd le treccinstea cu care sunt impeirteisit. Lor le datorez si lorli se cuvine si recunostinta fi gratitudinea.

Recunostinfer si gratitudine se cuvine sd indreptinainte de toate, scoalelor in care ne gdsim

Cdnd soarta a despdrtit pe cei doi orfani, peunul dincolo fi pe altul dincoace de vechile hotare, inArdeal, si cu deosebire in Brasov, era vie amintireaaceluia, al cdrui nume il purtdm. Am fost deci im-brdlisati cu cdldurd si bundtate, ddndu-mi- se toateconclitiile unui trai modest, dar fdrd umilintele la careadeseori sant expusi cei nevdrstnici cdnd reimein sin-guri in viatd.

Intr'un mzc internat, inhintat din munificentaunui mare binefäcdtor al acestor scoale, Dimitrie Ion-ciovici, al cdrui chip impodobeste si astdzi aula acesteisoli, am gdsit un addpost sigur, plin de cdldurd simurnind. Aveam totul, si dela mine nu se cerea deceitsd fiu sailor fi onest.

Am mai avut norocul sd am ca indrumdtori oseamd de dascdh se incepea tocmai epoca luiVirgil Onitiu dela care am profitat nespus de maltca educatie intelectuald, morald fi nationald. Imi trecsi acum inaintea ochilor mei sufletesti figurile vene-rabile ale bdtrdnilor dascdli de atunci, contemporanicti pdrintelui meu, Ion Popea, Vasile Glodariu, Pan-dele Dima, Ion Bozocianu, Ipolit Ilasievici ; a celor cez-au urrnat : Gh. Chelaru, Andreiu Bdrseanu, Ion Pantu,Dionisie Fdgdrdsanu si Ion Socaciu, iar din pleiadatinerilor. Virgil Onitiu, Ghitd Pop si ceilalti de maitdrziu. Lor am sd le multumesc aproape total. Ei m'auformat pentru cele ce aveau sd urmeze.

Studzile superioare mi le-am fdcut deasemenea inconditiuni destul de prielnice.

Bursier, as putea zice, privilegiat chiar, din Fun-datiunea mareluz Mecenat Gojdu, pus la addpostulgrijilor materiale, aveam o singurd indatorire : sd con-tinui a munci serios si cinstit. Crescut, ca toti contim-poranii mei, sub pavdza bisericei strdmosesti in spirituliubirii de neam fi de lege, am avut toatd forta moraldca sd rezist in medial atdt de strain sufletului nostru,din capitala Ungariei fi sd adun pentru mine numaiaceea ce-mi putea fi de folos pentru scopurile viitoareale vietii noastre romdnesti.

Cdnd am terminat studtile si mi-am inceput ac-tivitatea publicd, mi-a fost dat sd ailing prin insdr-cindrile ce aveam in nemijlocita apropiere a celormai de seamd fruntasz conducdtori ai vietii romcineqtidin Ardeal Nu mi-a fost greu sd le clistig increderea.

Este mare numdrul fruntasilor ardeleni, carimi-au dat concursul lor moral fi cari m'aa incurajat

si sustinut in strdduintele mele cu autoritatea lor. Cutoatd gratztudinea pentru toff, nu pot sd nu pomenescacz numele a dot dintre ei, pe cari ii peistrez mai viuin amintirea mea, pe Partenie Cosma fi Dr. Ioan Mihu,

Sub egida lor am luat parte la aproape toate in-fdptuirile vremii. Increderea ce mi-au acordat a fostintdritoare in rezultatele obtinute, zar sprijinul colabo-ratorilor sincer si devotat. In epoca dinainte de rds-boiu, acesti doi distinsi bdrbati au fost pentru mine,as putea spune, coloanele de granit pe cari am rdzimatesafodajul intregei activiteiti pe teren economic, tar in-crederea statornicd de care m'am bucurat din partealor a fost an permanent isvor al elanului de muncdce nu m' a pdrdsit niciodatd.

Dupd Unzre se sfdrseste truda pentru vechiul Ar-deal qi incepe era noud in slujba intregulm pdmeintromdnesc. Este cu mult prea aproape .,si bine cunos-cutd aceastd vreme, deceit sd trebuiascd a vorbi deddnsa. Voi termina decz aceste mdrturisiri cu cari amtinut sd-mi usurez constiinta.

De incheiere sd-mi dati voie sd exprim, in nu-mek fratelui meu qi al meu, profunda noastrd recuno-stintd si gratitudine I. P. S. Voastre D-le Archiepiscopsi Mitropoht, pentru deosebita cinste ce ni-ati fdcut,patrondnd comemorarea pdrintelui nostru si sdrbdiorireade azi. Aceiasi multdmire fi gratitudine I. P. S. Sale Dr.Alexandra Niculescu, Metropolitul Blajului, pentru me-sagiul cdlduros trimis prin DI Prepozit Jacob Popa. Re-cunostintd si gratitudine datorim P. S. Sale dlui EpiscopN. Colan, pentru cinstea ce ne-a fdcut onordnd cuprezenta sa festivitatea de azi. Multdmim cu deosebitdrecunostintd D-lor Rectori al Universitdtii din Cluj sial Academiei de Inalte Studii Corherciale fi Industrialetot de acolo, pentru cuvintele mdgulitoare ce ni-auadresat. Sunt addnc recunoscdtor Institutului de Emi-siune pentru onoarea de care a (Mut sd ma facd pdrtasprin cuvintele atdt de cdlduroase ale bunului amic, dlOscar Kiriacescu. Multdmim din Maki inima prietinzlorSi distinsilor colaboratori cari au alcdtuit publicatiaocazionald, atdt de pretioasd si pretuitd si in deosebzaceluia care a ostenit mai mull, amicul Ion Lupas, decare sunt legat sufleteste atdt de malt prin frdteasca,statornica si probata noastrd prietenie de peste treidecenii.

Dupii cuvfiMul de multilmire al dlui Ion 1. Lape-datu, I. P. S. S. Mitropolitu1-presedinte, a cetire uneiscrisori a fratilor gement siirbatoriti, 611(1.5 EforiaScoalelor Centrale romfinesti din Brasov, prin careanuntfi cil au depus la Casieria Eforiei Nom. Lei500.000 titluri, Renta de improprietfirire, incluziv cu-ponul din Noemvrie a. C. cu rugamintea de a primist administra aceste efecte ca fond In amintirea feri-citului lor pdrinte Ion Al. Lapedatu i cu destinatiuneaca veniturile &à fie distrtbuite de Directiunea scoalelorla sffirsitul fieefirui an sco1ar. ca premii elevilor, carivor face cele. mai bune lucriiri din limba sau istoriaromânfi, din limba franceifi sau limba latinä.

Directiunea Scoalei va decide premiile, ce sevor acorda. Se vor preferi elevii din curs superior sianume cafe unul din fiecare class.

Eforia va administra dupfi buna sa chibzuialfiacest fond, avfind toatä libertatea a-1 transforma si a-Iinvesti in orice alte valori.

www.dacoromanica.ro

320 REV1STA ECONOTUCA Nr. 48 28 Noemurie 1988.

Oeneroasa vecinicire si pe aceastri cale a me-moriei vredrucului lor tatii Ion Al. Lapedatu, din parteafillor sai sarbatorifi, a facut adâncfi impresiune asupraintregei asistenje si a starnit indelungate ovafii.

A urmat arum Mesagiul I. P. S. S Patriarh Dr.Miron Cristea, adresat slirbatorifilor si cetit de I. P.S. S. Mitropolitul-presedinte :

lau parte din toatd inima $i eu la exprimareasentimentelor de pioasd amintire a fostului profesorIon Al. Lapedatu, care atdt cu vorba sa plind de insufle-tire, cdt si cu scrisul sdu convingdtor a luminat ateifeagenerafti de intelectuali, otelindu-le con$tdnfa nafionaldin irnprejurdri din cele mai grele, precum si lasdrbdtorirea distinsdor sdi hi Alexandru si Ion Lape-datu. Prin talentul mostenit si muncd priceputd, prinmerite recunoscute, si-au cucerit, inaltele kr situatiisociale de azi. D-zeu ocroteascd sufletul fericitului krpdrinte, iar sdrbdtoritilor fii dee- le sdndtate si Incamulti ani de muncd cinstitd si plind de vrednicie.

Cu patriarlzicesti binecuvdntdri,MIRON PATRIARH

Dup5 cuvantul de mulfrimit'a al I. P. S. S. Mi-tropolitul pentru generoasa donajiune fricutri scoalelor$1 drept incheiere a sedinfei festive comemorativeI. P. S. S. a anunfat C a prietenii, colegii, colaboratoriisi fotii elevi ai sfirbatorifilor au scos din prilejulanivers'arii de 60 ani, un volum omagial, din care celdintaiu exemplar ii prea in mod solemn, direchuniiIiceului Saguna, in semn de omagiu pentru memoriapoetului si profesorului Ion Al. Lapedatu, iar al doileasi al treilea fiilor srii Alexandru si Ion, in semnde amintire a simfrimintelor si iubirei cu care ii in-sofire.

Actul inmanuririi a fost acoperit de ovafiunile res-pectuoase si crIlduroase ale celor de Mfg.

i r

Siirbiltorirea oficialri sia avut continuarea la omasä comunri, ce a fost aranjafti in marea salli aCercului Militar, la care au participat peste 300 depersoane. Seria cuvântgrilor a fost deschisri de cgtreI. P. S. S. Mitropolitul Nicolae Man al Ardealului,care duplice a accentuat rostul familiei si al satuluiin viola româneascri de odinioarfi a Ardealului, a spuseft cei doi sfirbritolifi s'au ridicat din pritura viguroasiia frirrinimii noastre, au Hit, traiesc si luptri pentru ea.Serbarea de asthi a continuat inaltul ierarheste expresia fericitil a vitalitlifii neamului nostru depe aceste plaiuri.

i

In cuvinte cari au miscat profund asistenfa I. P.S. S. a inchinat pentru M. S. Regele.

Prin glasul dlui General Rosetti, Academia Ro-rnfin5 a omagiat pe cei doi sarbfitorifi, ilustri membrial sal. '

Participarea entuziastri a intregului suflet ardele-nese la aceastii siirbritorire a fost subliniatri de daredl Dr. Valeria Roman, fost subsecretar de stat, careadresetndu-se dlor Alexandru st Ion I. Lapedatu a spus

cri fiind incarnarea desiivfirsita a Ardealului istoric,intruchipeaz5 tot ce avem noi bun si de valoare.

DI prefect al judefului Dr. lancu Nan, a tälmikitsimfAmint le de ad'ancil venerafie, de prefuire si dedragoste re:.pectuoasa a brasovenilor pentru cei doisArb6toriji, ufandu-le viola lungri, spre folosul socie-tafti si primântului ce i-a dat spre mandria si bineleneamului si a farii.

Venerabilul preot Zenovie Popovici, a adus caldulomagiu al .Sacelelor, satul natal al sàrbMorifilor.

In numele municipiului Brasov, dl Dr. FilimonBogdan, prim-ajutor de primar, exprimand grahtudineasi mulfâmirea cetäfenilor Brasovului, pentru sprijinulsit interesul ariltat lor, de atre sarbötorifi, a adus lacunostinfa celor prezenji hotarirea primariel, prin carei s'a oferit dlui Al. Lapedatu un loc de casa in PoianaBrasovului.

A luat apoi cuvtintul dl loan Crdciun, conferenfiaruniversitar, Cluj, care a dat expresie inaltei considerapisi atasamentului sufletesc al colaboratorilor si fostilorelevi pentru profesorul Al. Lapedatu.

A raspuns tuturora, di Alexandra I. Lapedatu cuurmiltoarele cuvinte :

Cdnd colegii dela Academia Romdnd mi-au fdcutmarea cinste de a-mi acorda presedentia inaltei insti-tutiuni de culturd nationald, am spus, fard falsd mo-desti-, cd n'am reivnit si, mai ales, n'am cerut aceastddemnitate. Cad adaugam lumea romdneascd araspldtit rnadestele servzcii ce i-am adus, in viataculturald si publicd, cu atdta larghetd si generozitate,cd n'as putea sd tind si sd ndzuesc la mai mull deceitmi-a dat.

..5i acum, Doamnelor si Domnilor, zic la fel.N'am asteptat si mai ales n'am cdutat aceastdserbare. Societateci in mijlocul cdreia am trait si lucratne-a urmarit si incurajat, ne-a suslinut si recompensat,in toate eforturile noastre, dela inceput, de cdnd amintrat in viala publicd, ;kind azi, cu atdta increderesi simpatie, cd nu ne-am fi putut mdcar gandi laceva mai mull decal atdta.

cu toate acestea ea ne-a dat, ca cunund de atdtabundvointd si afectiune, serbarea de astizi, Mdrturisimcci suntem profund miscati si addnc recunoscdtoripentru ceasurile ernotionante petrecute in cadrul festi-vitätii ce s'a organizat d in prilejul aniversdrii de 60ani si pentru cuvintele atdt de magulitoare si onora-toare ce s'au rostit la adresa noastrii si a celor ce amputut sdvdrsi in folosul obstesc.

..S'i cum sd nu fiin profund miscati, cdnd vedemaici pe insusi conductitorul nostru spiritual pe I. RS. S. Mitropolit al Ardealului, cdnd vedem atdteapersonalititi distinse si marcante ale vietii romdnestzde dincoace de Carpati in jurul kr, cdnd vedem in-treaga dad sociald si intelectuald a Brasovului nostru,printre care attiti din cei ce am trdit sufleteste im-preund, din cea mai fragedd vdrstd //and la culmeaanilor la cari am ajuns si cdnd vedem, in fine, ald-turea de noi atati buni prietem si valorosi colegi, de-votati colaboratori si eminenti devi ai nostri, venilidin toate pirtile sd omagieze memoria si activitateapublicisticd si nalionald, a unui inaintas, care a intelessd-si cheltuiascd, in scurta-i viald pdmcinteascd, in-

www.dacoromanica.ro

Nr. 48 28 Neomurie 19M. REU 1STA BeoNovileA 321----

treaga sa simfire sufleteascei si agoniseala spiritualeiin folosa neamuluz. pentru binele si propeisirea lui.

In adevdr, doamnelor si domnilor, ceeace ne-anziscat mai mult qi a fdcut ca ziva de azi sei ne fieneuitatei a fost comemorarea, asa de pioasei si evo-carea plind de lauclei ce s'a feicut acestui inaintas. Sezzce cei mortii trec repede. E adeveirat ce privestefiznta si amintirea kr materiald. Dar nu e adeveiratce priveste mostenirea kr spiritual& moralei si natio-nald. Cad iatei, przn seirbeitorirea Dvoastrei, duperaproape 60 de ani, cel pe care 1-atz cornemorat a re-venit, prin tot ceeace a leisat in dorneniul spiritual,moral ft national, in mijlocul nostru ; este in pagineleccirtit ce ati bznevoit a ne oferi si va re/mane, nu meiindoesc, in mintile fragede si impresionabile Inca aletinerimii care a fost de fata la serbare.

Cdci in deosebi aceastei tinerzme trebue sd pei-trundei sensul acestei serbeiri, $i anume, eel, dozedvremea distruge fiinta rnateriald a oamenilor, ea nuacoperei nzmic din ceeace ei au leisat, bun si folositor,ca activitate spiritualei, moralei si national& Apoz, cdmunca modestei si onestii, constiincioasei si devotatel,pozitivel qi constructivd, in aceleasi domenii, este tot-deauna apreciatd si recompensatei.

Inveiteirnintele acestea, adevdrate comandamentepentru tineretul nostru, sunt, cum ati tinut set accen-tuati si L P. S. Voastrei, sensul inseisi a comemoreiriisz serbeirii de astdzi. Tuturor celor cari au initiat-osi au organizat-o qi tuturor acelora ce, cu scrisul sicuvantul, au contribuit la realizarea acestui scop, celemai calde si recunosceitoare mulfeimiri multdmiri,fireste colective. intrucat ne e peste putintel set leadrescim, in parte, fieceiraia din ei, ce li se cuvin,

Totusi suntem datori sd multdmim, in mod. special : .in primul kc, Malt Prea Sfintitului Arhi-episcop fi Mitropolit Dr. Nicolae Beilan, care in cali-tatea sa de patron al liceuluz Andrei ..5'aguna", abznevoit sd prezideze serbarea, clandu-i cu prestigzulpersonalitatii sale si cu autoritatea cuveintului seiu,un aspect deosebit de solemn si de ineiltd tor ; in aldoilea kc, Malt Prea Sfintitul Mitropolit Dr. AlexandruNicolescu, care, prin mesajul ce ne3q trimis cu peirin-tele vicar lacob Popa, a sporit nimbul festiviteitii, im-primand un caracter mult mai larg, de naturd nunumai sd maguleasca sufletele noastre, el sci sddeasceiin ele cea mai vie recunostintei si pentru Malt PreaSfintia Sa ; in al treilea rand, prietenului si coleguluiDr. loan Lupas care a pus la cale aceastd seirbeitorireqi a purtat grija deplinei ei reusite.

Negreqd, ceea-ce I-a indemnat la aceasta, suntsimtdmintele de veche qi statornicei prietenie, pecare le are pentru noi, personal, prin conlucrarea cuunul in cmii tinerefelor de avant qi de jertfet qi princolaborarea cu altul in anzi de maturitate qi de rod-nicci activztate, rtinduiald pe care trebue s'o atribuimaceleiasi providente, despre care amintea in frumoasasa evocare din aula liceului. Dar, nu mai putin, socot,1-a deterrninat la aceasta zelul sdu constant in adesprinde fi a pune in valoare cu atata pricepere fireumei, munca si jertfa acelora de numele cdrora seleagd contributia Ardealuluz la pldmeidirea qi inche-garea aspiratidor .,si realizeirilor de ieri qi de azi alneamului.

.5'i pentru una ca si pentru alta il asigureim cdnu vom putea uita, nici cand, gestul prietenesc ft frd-tesc pentru noi si fapta bund fi frumoasa pentru me-moria parintelui nostru. .$1 fzincicd la cei 60 de ani lacari am ajuns, dam in amurgul vietzi, gandindu-ne cusatisfactie la tot ceea ce a fost, aqtepteim cu liniqte

tot ceea ce va mai fi. Zilele noastre sunt in voiaParintelui ceresc. El singur le poate qtz sfarsitul. Daroricum qi oricand va fi aceasta, serbarea de asta-zz neva reimane cea mai mare mangthere a acestor zile.Iar, in ceasul suprem, un reconfortant simtdmant cdintrucat ne-a fost dat sd fim laolaltei. am inteles seifim laolaltei, am inteles sei ne facem datoria panella capcit.

Deci incd odatei, Doamnelor fi Domnzlor, vei multd-mim din toatei znima la toti impreund si la fiecarein parte.

Un numar extraordinar de mare, sute de tele-grame §i serisort de feliettare au sosit la adresadlor Alexandru 1. Lapedatu ort lon I. Lapedatuori la adresa ambilor §t anume :

Bueurefti ; Pre. Cons. de Ministri Oh. Ta-tareseu, theepre. Cons. de Ministri loan lneulet,Min. Nistor, Min. Victor lamandi, Mtn. MirceaCaneteou, Mtn. Valeriu Pop, Min. Richard Fra-nasoulei (data din Beograd), Min. Mireea Djuuara,Mtn. Gen. Adjt. Angheleseu, Mtn. Peituan (datadin ehisineu), Min. Alim&Mteanu, Min. Cipatanu,C. D. Dimitriu, Eptse. Valeriu Tratan Frentiu, Ma-re§al Prezan, General Cihoski, General Anastastu,Manoleseu Strunga, Prof. Mrazee, Prof. N. lorga,Oetautan Goga, V. V. Ttlea, Eduard Raeouita,Emil Lobontiu, Costin Stoiceseu, Costaehe Lupu,Prof. Titelea, Grupul Coneordta prin dl loan Mart-neseu, Balaeeseu, lag. Ttb. Eremie, Paul Prodan,Prof. Meissner, Ion Marin Sadoueanu, Prof. Simto-neseu, Brateseu-Doine§ti, Tzigara-Samurea§, P. P.Neguleseu, G. B.Longineseu, Cesar Petreseu, Prof.C. Bustla, C. A. M. Seeretar Gen. Rusu, RudolfBrandsch, fost subseeretar de stat, Prof. Dr. Ma-.rineseu, Prof. Popa-Lisseanu, Constantin Moist!,Cornet Moldouanu, Deputat Hans Otto Roth, De-putat Constantin Bursan, Virgil Cioflee, lng. Motas§t sotto, Stefan Fabius, N. Maxim, dir. ziarulut,,thitorul", Marius Buneseu, Prof. Eulan, Canonicloan Georgeseu, 1. E. Toroutlu, Senator SergiuGazieff, Alexandru Mareu, Deputat Dem. 1. Nieo-laeseu, 1. U. Sorieu, Petru D. RoOanu, Oet. C. Tas-Muanu, Radu Matet, Alexandru Petreseu, inspectorgen. de finante, Pictor Stefan Popeseu, FamiliaMedianu-Baneasa, Familia Willer, Sorin Popeseu,Arhttect Smigelskt, Soc. Sonametan" prin dir.gen. Mota, loan Mota O. dela altii.

Din Cluj : Episeop luliu Hossu, Prof. Dr.lultu Mololonan pentru Astra", Prof. Waneseu,Prof. Minea. Prof. Grimm, Prof. Marius Sturm,Prof. Onistfor Ohtbu, Prof. G. Spacu, Pref. Dr.Gustav Hiseh, Prof. Sofronie, Prof. Prie, GeorgeEneseu, Prof. Popoyietu, Prof. Alex. Angeleseu,Prof. Pavel Ro§ea, Prof. George Morotanu, Senatorlonel Coma, Constantin tended, Dr. ConstantinStanea, Dr. Axente laneu, Prof. Nie. Bogdan, Dr.lon T. Cosma, Dr. loan Cretu, Dr. Sglimbea,Virgil Coma, Victor Pop, Dr. Aetu, Mihatu Sae§an,Reuniunea eomeretantilor, meserta0or §i mun-eitorit din Ardeal, Banat §t Bueoutna, DasileVlateu, st dela alit!.

Arad : Eptscop Andrei Magier, Dr. Nerualerean, Dr. Mihat M6reu§ §t sopa.

Baegu : Cristoueanu.Balti: Tit Eptseopul Hottnului.Beiu$ : Petru Popp.Blaj: loan F. Negrutiu, Canonicul Stefan Ro-

§tanu, Aurel C. Doma.

www.dacoromanica.ro

322 REVISTA BCONOMICA N.r. 48 24 Noemurie 1936.

Braila : Leonte Moldouan, Lucian Cloranu.Bram ,: Prof. Axente Baneiu, Loe.- Colonel

Outdo" Cernea, Dr. P. Muntean, Soeletatea Turi-stiea, Traugott Copong, Adolf Hesshatmer sen.st jun., Familia Giunelea, Fabriea de hartie Zar-nestt s. a. r., Fabriea de Ciment Portland, Fa-briea de postau 'W. Seherg & C. s. a., Fabrieade eeluloza Zarnesti, Camera de comert st industrie, Uniunea Industriasilor Transiluaneni, Fa-briea de postau 1.0 Schreiber, Michael Zerbes,Prima Ardeleana sac. de asig Agentta.

Bruxelles: Lucia st T. Sparehez.Caransebe?: Cornet. Corneanu.Cerniiuti . Mitropolitul U sarton, Dr. Bodea.Ch frnau: Stefan Ciobanu.Cratova: Prof. Uasile Khalleseu.Dumbrbveni: Dr. Dante Holom, Nteolae Ne-

gruttu si Presedintele Dragolea.la?i: Hirtleanu.lsmall : St. loneseu.Lugoi : Bpiseopul Lugojulut Dr. Man.Plediav ,,Sonametan" st Ing. Marin Ciortea.'Oradea: Dr. Nieolae Z gre.Or4tle: Dr. Aurel Viad, Protopop loan Mota,

Director Demian.Oramta: Petru Corneanu.Reghm: Primar Popeseu.Roman: Episeoput Luelan.

eredia: Senator Oetauten Pop.cSatumare: Die C. Barbul, trig. Augustin Popp.Sibiu: Reutsionsuerband, Catinea A. Bar-

seanu, Dr. Beu, Dir. gen. Vatasianu, Dr. OctavianRussu, Dr. Nte. Veeerdea, Dr. Vasite Bologa,Dr. Nieolae COCLW, Dr. eh. Proea, Dr. LucianBoreia, Dr. Nteolae Sehiau, Dr. Mihatu Velietu,Senator Both, Virgil Nistor, Dr. Nteolae Hozan,si multi altit.

Tg.- MI* : Dr loan Vesean, Protopop StefanRussu, loan Mihut.

Trmlfoara: Eptseop Dr. Aug. Paeha, Pre-feetul Dr. Nistor, Valenti' Carje

Turnu Severin: Aurel Deeel.Dintre institutele noastre de bani, membre ale

.Soliclaritatit" au prezentat felleitartle lor, prindepest ma in serts urmatoarele :

Albtna", Sibiu, Ardeleana, Orastle, Aradana,Arad, Banea Agrark Cluj, Banea Central& Cluj,Banea Choarulut, Someuta mare, Banea Sebesana,Alba- lutia, Banea Poporala, Caransebes, lzuorul,Alba-lulia, Casa Noastra, Satumare, Cassa depastrare, Sasea montana, Corutneana, Hunedoara,Crisana, Brad, Creclitul Banatan, Lugoj, Cugle-rana, eugir, Draganul Betus, Economul, ell* FIlr-ntea, Fagaras, aoronul, Mud, Patria, Blab Mara-murasana, Sighet, Murastana, Reghin, Olteana,Utstea de jos, Oraultana, Oraulta, Satagiana, Pbou,Sereatana, Sereaia, Somesana, Dej, Vatra, Cluj,Victoria, Arad.

.Terminologie comereiala.In celea ce urmeaz5, voim sa atragem atentiunea

cetitorului asupra unor termeni comerciali si formegramaticale foarte uzitate in corespondenta corner-ciaI5, ins5 gresit folosite, fie din punct de vedere gra-matical, fie din punct de vedere al unitatii limbeL

-Faptul cfi poporul roman a fost desp5rtit in

dou5 Vali limp de multe secole, prin muntii Carpattsi granitele politice, a produs o diferentare oaresi-care a limbii, care ins5 nu a mers Elsa departe ca 85fie vorba de dour' dialecte, ca bunSoar5 in Italia,uncle tfiranul dela nord vorbeste o limba de tot dife-dia de limba faranului din Sicilia, asa c5 nici nu sepot.intelege, decal daca varbesc limba italian5 literar5.

Dup5 unirea politica cu Regatul Vechiu, urrnas5 se infaptuiasca si unificarea limbei. In literaturalucrul aresta a mers mai usor, did e un teren maimobil, $i literatil nostri au lucrat deja cu decenii ina-inte de unirea politica', la pregatirea lui. In unele ra-muri ale activit5tii natiunii, cum sunt .industria si co-mertul, unificarea limbei a mers mai incet, deoareceobiceiul, traditia si cultura diferita au pus piedeci maimarl unei uniformiz5ri a expresiunilor de specialitate.In uzul comercial din Ardeal mai persist5 si acumaunele expresit, cari apar ca ni$te fosile in mijloculunei piiduri tinere. Uneori nu se tine cont de regulelegramaticale si ortografice. Cate odatä insa se intamplasi aceea, cii termenii vechi sunt mai bunt decal ceinoui. Natural, ca in spatiul ingust al unui articol derevist5, ne p item ocupa nurnai de unele dintreexpresiile cele mai uzitate.

S5 incepem deci cu un cuvant de toate zilelein comertul bancar, cu cambilil. Curn se zice maicorect : cambiu sau cambie? Este cambiul masculinsail fernenin? Dup5 dictionarul lui Seineanu e fe-menin, deci camble", dund dictionarul lui Ohila Pope si femenin, si ambigen : va sa zicti e tot asa debine zis cambiu" ca si cambie". Italianul, dela carederiva termenul ii zice el cambio", deci e masculin.In uzul comercial din Ardeal a fost intrebuintat ina-inte de unire cuvaniul cambiu", deci o forrn5 maiapropiat5 de origine. Afara de aceasta se mai uzi-teaz5 acum si termenele polita" si efect". Cuvantulefect" era folosit in bancile noastre intr'o accepta-tiune de tot diferita. Sub acest termen se intelegeao baffle de valoare in genere, $i nu se gandea ni-meni la cambiu, cand pronunta sau scria cuvantulefect". E $i un termen de notiune foarte generalfi.Un efect" e bunaoara si o cismä militara. cad faceparte din efecte" militare (echipament). Jurisprudentavorbeste de Legea cambiala" sau a cambiei", nicide cum de o Lege de efecte".

Termenul polit5" e de origine italian5 $1 e in-trodus la noi deodat5 cu efectul" ; inseamn5 bilet"sau adeverinta". In limba noastra are de tot alta in-semniitate. Este o scandurica de-a lungul paretelui pecare se wait' diferite obiecte, mai cu seama vase.Pentruce s5 nu folosirn deci $1 mai departe cuvantulcambiu", care e mai precis si mai cored decalefect" $i polita", ne mai amintim de veacs51" $ivaltäu", cari au trecut la fier vechiu,

In multe birouri se mai vorbeste de interese"in loc de dobanzi". Interes" inseamnfi ceva delace sa speed un folos ; ceva fat5 de ce omul are uninteres". Unirea a pus in circulatie si la noi termenul

www.dacoromanica.ro

Nr. 48 28 Noemurie 1956. liBUISTA Ee01\10MleA 323

curat romanesc dobandii" pentru notiunea cfistiguluiprocentual dupa un capital ; cuvant care e uzitat deintreg poporul.

Cum e mai corect : provisiune" sau comision"?Inainte de unire era in uz termenul provisiune", sauprovisie". Regiitenii zic ,.comision", termen care eadoptat si de alte popoare, cari fac cornert. deci emai practic sà folosim si noi acest termen, c5ci pro-visiune" sau provisie" are azi intelesul de stoc"(germ. Vorrat") ca in limba francez5 ; bun5oar5 pro-visie de lemne, de alimente etc.

Spese" nu e prea uzitat in Regatul Vechiu. Ecuvant italienesc pe care noi I am primit prin Nemti(Spesen), s111 putem foarte bine inlocui prin roma-nescul chellueli"

Se zice dividend" sau dividend5" ?Inainte de Unire in bfincile noastre era uzitat

termenul dividendfi".'Regalenii zic dividend". Acestedotal cuvinte nu trebue sà le confund5m, cad in-seamn5 notiuni de tot diferite. Dividend" se chiamänumfirul de impala cand e vorba de operatiuneaarltmetic5 a diviziuniL Dividenda' este parte decastig ce revine dup5 o actie ; e deci contravaloareacuponului. S rimanem deci pe lang5 termenul di-videndfi", cand e vorba de cupon. Intelegem s facemunificarea limbei, dar cu eliminarea uzantelor gresite.

Cum vom zice cuponi" sau cupoane" ? Dap5dictionare cupon" e un cuvfint ambigen ; adedi insingular e masculin (cuponul) si in plural e feminin(cupoanele). Cu toate acestea in multe scrisori dinRegatul Vechiu vedem cuponi" flicandu-1 atat la sin-gular, cat si la plural nnasculin. Deoarece nu e gra-matical, nu intelegem pentruce nu am folosi si maideparte la plural forma cupoane"? Nu e nevoe cade dragul unificarii s imitàm obiceiuri rele.

Noi Ardelenii transpunem", trimitem" siasemn5nn". Regatenii transfer5" sau fac un transfer"si remit". Ei nu zic am transpus dintr'un cont in-tealtul", ci am transferal" sau am fiicut transferul"sumei cutare. Nu au trimis" banii cu asemnat postal,nici nu i-au asemnat prin bane& ci i-au remis" cumanclat" postal Cuvantul a remite", nu se refer5numai la trimiteri de bani si efecte, ci si la alteobiecte, cum e un grop sau o scrisoare. Deoarecenu suntem in contrazicere nici cu uzul mai nou, nicicu gramatica, i termenii din Regatul Vechiu sunt maicomerciali, sä abandonam transpunerea" si asem-narea".

Reg5tenii nu al5tureazii" din obiceiu, ci ane-xeazii". Deoarece din aceeasi radiicin5 avem si cu-vantul anexP, pentru care din alaturare" nu avemderivatiune, credem c5 e mai practic s5 folosim verbula anexa".

Noi zicem : Am extradat un bilet de depunere".Regatenii zic : Am eliberat un livret de depozit".

ar fi alta limb5. De buns seams, dacä mai

rilmaneam desp5rtiti Inca un secol, limba romaneascadin jurul Carpatilor s'ar fi rupt in douil dialecte.Pentru a tine cont de unificare, vom zice si noi livret"si eliberat" in loc de extradat". Ce priveste cu-vantul depozit", respectiv depunere", remarc5mtermenul depunere" incPpe sà fie folosit si in Re-gatul Vechiu tot mai mult ca notiune pentru alocareaspre fructificare. In schimb daca se predau hartii devaloare sau alte efecte oficiului de casierie sprepastrare, acestea se considerà ea depozit". Nu sepotriveste termenul depozit" pentru banii depusi sprefructificare nici din motivul, c acest cuvant mai in-seamn5 si magazin". De exemplu Depozit de sare",Depozit de munitii" etc.

Cuvfintul casierie" ne face sa ne punem altaintrebare. Cum e mai corect : cassa" sau casa" ?La aceasta avem de observat, ca si in scrierea fo-netica se fac deosebirile acelea de scris, cari sunt ne-cesare pentru eliminarea de confuzii si neintelegeri.Casa" e casa de locuit ; cassa" este cassieria" dinRegatul Vechiu. In Regatul Vechiu cuvantul casa"(cu doi s") nu se cunoaste. Este Casa Depunerilor"Casa Pfidurilor" etc. si ofictul unde se manipuleazabanii se numeste casierie". Persoana care manipu-leaza banii nu este casar" ci easier" dup.(' francezulcaisse" si caissier". De categoria aceasta de cu-virile cart ar trebui deosebite si in scris, nu numaidup5 inteles, mai sunt masa" si massa" ; sau" siseu" (saul animalic si pronumele personal seu" sialtele.

In bancile noastre se mai uziteaza a zice : Can-celaria advocatial5" in loc de contencios". Deoarececuvfintul contencios" se generalizeaza tot mai mult,sa contribuim $i noi la aceasta. In genere sa folosimcuvantul birou" in loc de cancelärie" pe care I-amluat dela Nemti (Kanzlei). De altfel 5i ei scetu acumaMiro".

Noi provocam" pe debitorii nostri sa-si plateascadatoria. Regatenii It someaza", ceeace e si mai co-rect, cad a provoca" mai are si un gust de gal-ceava, de sgand5rire, de unde vine si obiceiul de aprovoca" la duel, in care caz nici Regatenii nu so-meaza".

Regatenii tin evidenta debitorilor lor in reper-toare"; noi it Priem in indexuri". Desi repertoar" efrantuzeste, pentru unificare II vom adopta si noi.

Regatenii sun! in adastarea" unut raspuns, noiin asteptare" lui. A adasta" zice Seineanu, in-inseamnii a astepta cu nerabdare". La orice caz, noiasteptiim un riispuns la scrisoarea noastra dac5 enevoie, dar numai arare-ori cu nerabdare", cel multcu posibilä gràbire"; de aceea credem ca termenulasteptare" e mai potrivit si mai familiar.

Noi asteptam raspunsul cu intoarcerea postei";cei din Regatul Vechiu cu intoarcerea curierului"sau prin curierul ziler exact dup5 francezul par lePeed.

eS

www.dacoromanica.ro

324 REVISTA ECONOMICA Nr. 48 28 Noemurle 1936.

retour de courier", Francezul f5cea comert intins si pevremea cand scrisorile se trimeteau prin curieri ; noicari suntem un popor mai final., ne aducem amintecel mult de postalion", dar a zi reguliim afacerilenoastre prin post5. Sa ni se ing5due deci, sa accept5mraspunsul cuvenit, cu intoarcerea poster.

Cuvantul totodat5" in loc de tot-de-o-dat5" ilfolosesc chiar si literati de frunte, cu toate c5 in re-latiunea aceasta este un non sens. O-data" inseamn5cfindva", exprimand ceva ce a trecut, cum incepsi povestile noastre poporale : A fost odat5 ca nici-o-datà"; apoi poate s5 fie si in relatiune cu ceva ceva fi in viitor : Va veni o-dat5 randul si la chestiaaceasta". Ins5 cand scriem tot-de-o-data", impreju-rarea la care s5 refera nu se intampl5 nici in trecutsi nici in viitor, ci chiar acuma, adec5 tot-de-o-dathcu aceea ce comunicam in prezent. Totdeodat5 vaaducem la cunostintil" etc., este o fraz5 de toate zi-lele in corespondenta comercia15, desi este o eroarea scrie tot-o-dat5", care inseamn5 tot candva". Decategoria aceasta se tine si totdeauna" in loc detot de-a una".

Cum scriem cuvintele terminate in iune sauune ? De exemplu : directiune, informatiune, provi-

siune, comisiune ? Dictionarele mai noui nu mai aducdecal formele prescurtate : discutie, informatie, pro-visie, comisie etc.

Foarte des se confund5 in scris pronumele per-sonal prescurtat V5" si Ve" scriindu-se pentru am-bele cazuri Vh", cu toate-c5 Vh" este acuzativulprescurtat dela voi", in loc de pe voi" (spre exemplu :Vii somilm), si Ve" este activul prescurtat delaVou5" (spre ex. Ve remitem). Nu este deci motivatpentruce sh nu d5m expresia cazurilor gramaticale.

Tot astfel, nu se face deosebire in multe bi-rouri intre ne" si ni", acuzativul si dativul prescurtatdela pronumele personal noi". Ne" st5 in loc depe noi" (acuzativ plural), iar ni" in loc de nou5"(dativ plural) Spre pild5 suntem in posesiunea sumeice ni-ati remis", c5ci tine cont de cazul convenit, caree dativul, far nu acuzativul.

0 adev5rath debandad5 este in jurul scriereilunilor dela Septemvrie pang la Decemvrie. Unii scriuNoembrie', altii Noemvrie", tar altii Novembre".Care e bine ? Nu mai stiu. Cate dictionare, id atateafeluri se scrie, unele cu litere mari, altele cu literemici la inceput, asa eh suntem 15sati in nedume-rire. Chlindarul Astrei" scrie Septemvrie, Octomvrie,Noemvrie, Decemvrie.

Am putea continua inch multe pagini cu speci-menele acestea, dar lipsa de spatiu ne sileste sh in-cheiem acest articol cu dorinta, ca Academia Roman5prin editarea de indreptare periodice, sh vial in aju-torul publicului doritor de a cunoaste temeinic limbaroman5. E. VANCU.

Cronica economicA.Se comunich din Paris, eh in sedinta dela

23 Noemvrie anul curent a bursei, toate valorile auinregistrat o slabiciune insemnath, pe loath linia. Vo-lumul vararilor a fost mult mai mare decal cel obis-nuit. Aceste vanihri nu au intampinat nici un fel deopunere din partea celor interesati. Se zice, ca asupranouilor afaceri de bursa' au exercitat o influent5 consi-derabil5 discutiunile ce s'au intins in jurul incord5riirelatiilor dintre Germania si Rusia, situatia tot maitulbure care clainueste in Marea Mediterana datorithmischrilor de flote provocate de fasboiul civil dinSpania anticamera infernului ! si svonurile per-sistente despre un acord, continand clauze variate, in-tervenit irate Japonia $1 Germania.- Mai spre sfarsitulsedintei se pare eh depresiunea valorilor s'a oprit.Vutorul. ne va dove di, intrucfit nelinistea din Europaiscath de curand, este sau nu intemeiath.

In ziva de 21 Noemvrie a. c. s'a semnat laBelgrad conventia dintre Romania si Jugoslavia privi-toare la construirea unui pod peste Dunare, intreCladova si Turnu-Severin, pentru cale ferat5 si altevehicole precum si pentru prelungirea liniilor feraterespective pfinfi la acest pod. Sematura pentru Ro-mania s'a pus din partea Dlui Franasovici, Mi-nistrul Lucrarilor Publice si al Comunicatulor, iar dinpartea Jugoslaviei de chive dl Spaho, Ministrul Co-municatitlor. La semnare a acordului au fost de fifthsi alte persoane oficiale reprezentand cele dou5 p&pcontractante. Momentul inaugurarii acestui pod, pecare il dorim cat mai apropiat, va insemna inceputulunei ere noui in ce priveste relatiile de tot Jelul dintreWile semnatare. Nu numai o intensificare importantha schimburilor economice, ci si o mai strasei legóturdpolitica' intre cele dou5 elemente componente aleMicil Intelegeri vor fi primele rezultate imediateale inaugurarii podului proiectat.

In adresa trimish la 23 Noemvrie 1936 ex-portatorilor de petrol, Banca National5 a Romaniei apus urm5toarele 'noui conditii pentru expoltul de petrolin Germania pfinh la 1. Ianuarie 1938 : 1.. exportatoriitrebue sh dovedeasch eh au incheiat un contract pentrufurnizare de petrol in Germania inainte de 19 Octom-vrie a. c.; 2. o declaratie din partea exportatorului,eh lichidarea exporturilor ce se vor face chiar in bazaacestor contracte se va urma in conformitate cu clauzeleacordului, ce se va stabili intr'un viitor apropiat intreRomania si Germania ; 3. odath cu cererea adresathB. N. R., de a i-se aproba un asemenea export, so-licitantul sh depuie contravaloarea in m5rci Germanela Verechnungskasse" din Berlin, exportatorul romanfiind, deci, obhgat sh cear5 cumparatorului din Ger-mania plata anticipath a petrolului ; 4. cursul, la carevor fi cedate marcile germane BAncii Nationale a Ro-maniei va fi de 37,50 Lei ; 5. vapoarele, in carise fac exporturile acestea sh phrhseasch porturile ro-manesti pang la 30 Noemvrie 1936.

Productia de bacon (tutun turcesc) din tamnoastr5 a luat in timpul din urm5 o desvoltare imbu-cur5toare. Pi* de desfacere cea mai important5pentru noi este si famane Anglia. In perioada de criz5din anii 1932/33 Marea Britanie s'a v5zut silith sh re-glementeze comertul de bacon, recurgand la contin-gentare. Masura aceasta restrictivh a fost luath de

www.dacoromanica.ro

Nr. 48 28 Noemurie +936 REVISTA ECONOMICA 325

autoritgfile engleze in scopul nu de a mentine preturilepe plata interna, ci spre a evita dezorganizarea co-merfului cu acest produs si pligubirea celorlalte tart(in special Po Ionia si Danemarca), vechi producfitoaresi exportatoare de tutun turcesc in Anglia.

In limpul din urma insii, situatia s'a schimbat.Capacitatea de consum a piefii britanice a crescutconsiderabil. In aceste condltii, Anglia doreste &à im-port° cat mai multe marfuri de acest fel din Romania.Acest fapt ne indreptgfeste sa credem, ca perspectivelecomerfului nostru de bacon cu Anglia sunt dintre celemai favorabile, cu atat mai mult, cu cat, dupü infor-mafide cele mai recente, guvernul englez intenfioneaza&à deshinfeze ingaidirile aduse in anii 1932/33, re-feritoare la comerful amintit. Dacii informafille noastrei,unt adevarate, nu este de loc excius, ca intreagaproduclie de bacon din Romania sa fie complect ab-sorbitg de nevoile consumului bntanic.

Miscarea cooperatistfi din Ora noastra, dupgo crizg, de care nu a sciipat neatins nici un singursector al viefii publice si private se pare cg estepe calea cea bung. Aterifia Ouvernanfilor este indre-ptatà spre ea, in special spre cooperafia de credit.Aproape fiecare legislaturà de dupli disboiu s'a ocupatde organizarea si reorganizarea cooperaliei.

Ouvernul actual a fost preocupat Inca dela in-ceput de miscarea cooperatista. In ultimul timp afllim,ca printeo convenfie incheiatil intre Stat, Banca Na-fionalii si ,Casa Centralä a cooperativelor s'a pus ladispozifia miscfirii cooperatiste sume de dotiä miliardeLei cu o dubla destinahe : de a micsora pagubelecooperativelor de credit incercate de acestea in urmaaplictirii legilor de conversiune si, in randul al doilea,de a se pune la dispozifia bancilor populare mij-loacele bizinesti si materiale pentru inviorarea acestuifel de credit. Asigurat de mijloacele ammtite din parteaStatului, Consiliul superior al cooperafiei a luat mg-surile dictate de nevoia de a se venfica si stabiliquantumul pierderilor suferite de fiecare banca po-pulargi precum si ajutoarele la cad sunt neapgratavizate. Pentru destivarsirea acestor lucrgri Centralacooperativa de indrumare si control a pus la dispo-zifia Casei Centrale Cooperative tot aparatul sgu deinspecfie si control, care sa statorniceasca dreptulfiecgrei cooperative de credit la desdOunare.

Comerful extern de lemn romanesc este inplina desfäsurate. Piata engleza este cel mai bun cliental nostru. In intreaga Orà industria forestiera este in-floritoare. Ceeace insa constituie o piedica serioasa inavanthl activitatii din ultimul limp al fabricilor de che-restea si in calea exportului este lipsa unor milloace detransport. Interventiile repetate intreprinse de asociatiaexportatorilor la S. M. R. si C. F. R. nu au fost tot-deauna incununate de succes.

Un desiderat al exportatorilor de lemne estemicprarea tarifului de sezon pentru transporturile decherestea $i al scandurilor necesare lazilor, export, cese face mai ales prin portul Constanta. Motivele pecari i$i bazeaza reprezentantii comerfului de lemn ce-rerea de reducerea tarifului sunt urmgtoarele ; Acesteindustrii au facut mari eforturi pentru castigarea pietiiengleze, care importg cherestea cu deosebire in timpuliernii, cand nu se pot face exporturi in tarile nordice ;marfurile trebue sg se gaseasca in Constanta cu catevasaptamani inainte de ingheful Dungrii.

Fata, de urcarile preturilor la produsele exportatecat §i la cele vandute in tara, urcari datorite intensifi-carii cererilor, Comitetul Asociatiei Industridor Forestierea fixat preturile minimale pentru produsele destinateexportului in Egipt, frac, Africa de Nord si Franta deSud. Pentru exportul in celelalte tan, fixarea preturilorminimale s'a amanat pe inceputul saptamanii urmatoare.Se mai semnaleazã cä a inceput exportul si pentruWile din Orient, mai ales Palestina. In Grecia, sanseleexportului nostru forestier devin tot mai anemice, dincauza concurentei, ce ni se face de lemnul rusesc sijugoslav. In timpul din urmg aflam chiar, ea' guvernulelen ar intentiona sa contingenteze importul de che-restea, in care caz tranzactiile noastre cu Grecia suntcomplet anulate,

In decursul saptamanii trecute piata internaa petrolului a fost relativ animatd. Titeiuri s'au cerutpentru rafinerii ca si pentru export. Marfa de Bustenari,Bdicoi, Moreni, etc. a inregistrat o urcare de 100 Leila vagon. La derivate, preturile au fost stationare. Inultimele zile s'au exportat cantitati de petrol destilatin Siria, ulei mineral in Egipt, benzina medie pentruGrecia, etc.

De curand s'a semnat un protocol tehnic intreRomania si Jugoslavia in vederea activalrii exportuluide petrol in Jugoslavia in schimbul importului decupru. In baza acestui acord, Romania va expedia intara vecina si arnica in fiecare an ate 55.000 tonepetrol, in doug transe egale,

Gratie ploilor abondente cazute in timpul dinurmg in toga tam insemantarile de toamng se fac inconditiile optime. In judetele din Muntenia, semana-turile de grau de toamng si facerea ogoarelor s'auurmat in mod normal, graul semgnat mai de timpuriuhind cu deosebire frumos rásalrit, iar rapita anuntandu-sein conditiuni normale. In Dobrogea, atat graill detoamnA, cat si secara cele doua produse specificdobrogene au räsgrit, hind semanate la timp. Cu-lesul porumbului din Dobrogea s'a terminat' recoltadin anul acesta find sub asteptgri. In Basarabia, recoltaporumbului se apropie de sfarsit, afara de cel intarziatin coacere, care este de o calitate inferioara celuicules. Se continua cu insemintarile celorlalte cereale,intarziate din cauza umiditgtii prea man survenite inultima vreme. In Bucovina, in urma faptului, cà terenuls'a mai svantat, agricultorii au avut putinta sa-si culeagaplantele de nutret, porumbul si sa faca insamanfarilede toamna. Din cauza, insg, a timpului rece, muncileagricole se presteaza cu mare greutate si, deci, suntfoarte scumpe, /n Ardeal, semalnaturile de toamna nusunt toate terminate. aca timpul favorabil se vamentine inca vreo cateva zile, se spera ca nu va fa-mane nici un teren nesamanat. In cele mai multe lu-dete suprafetele semanate sunt foarte frumoase si sedesvolta normal.

Vineri 20 Noemvrie a. c. Delegalia economicala guvernului a finut sedinta sub presidentia Dlui IonInculet. La aceastä sedintal au luat parte si alti membriiai guvernului. S'a examinat mai intai situatia comertuluinostru extern $i sa constatat ea', desi s'a restrans caleacompensatiilor, totusi balanta comertului cu streinaltateaeste activd. Va trebui insa sa inn cu bagare de seamäpentru a nu ne trezi la un moment dat la polul opusal situatiei.

Pentru mentinerea si intensificarea raporturilorcomerciale cu strainatatea Ministerul de Industrie si

www.dacoromanica.ro

326 REVISTA BeoNoMleA Nr 48 28 ('loemurie 1938

Comert duce in momentul de fata, tratative cu Italia,Austria si Norvegia, in vederea incheierii de nouiacorduri economice si de plati, Asemenea negocierisunt in curs si cu Jugoslavia pentru plasarea de pro-duse petrolifere pe piata vecing. Fata de argumentelesustinute de Dnii Minitrii Sasu i Negura in fa-voarea incurajarii viticulturii i pomiculturn, DeleggiaEconomicà a decis mentinerea actualelor cifre deafaceri pentru vinul i fructele proaspete i uscate cese desfac direct de produatori, refuzand cererea deurcare formulata de Departamentul Finantelor prin dlsubsecretar de stat Alimanisteanu.

Marti, 24 Noembrie a. c, dl Mircea Cancicov,Ministrul Fmantelor a facut din nou o ampla expunerecu privire la executarea bugetului general de veniturial Statului pe cele sapte luni ale anului financiar cu-rent. Incasárile in lunile Aprilie Octomvrie 1936 aufost de Lei 13,575,7 mihoane. Cota bugetara cores-punatoare este de Lei 13.400,6 milioane. Avem prinurmare, un plus de incaski de Lei 175,1 milioane.

La aceias data, situatia bugetului ordinar in1935/36 era : incasári Lei 11,427,9 milioane ; preve-derea bugetara era de Lei 12.061 milioane. Deci unminus de incasari de Lei 633,6 milioane,

Rezulta, asa dar, ca situatia incasarilor pe pri-mele sapte luni in anul curent este vadit mai bunddeck cea din anul precedent. Spre a atinge tinta finala,se cere dl ministru tine sa o repete mare pru-denta in cheltueli.

Situatia fondului apärarii nationale de asemeneane infatiseza o simtitoare imbunatatire fata de anultrecut. Incasarile AprilieOctomvrie 1936 sunt de Lei1.421,6 milioane. Cota bugetara. corespunzatoare, Lei1.344 milioane. Deci un plus de realizari de Lei 77milioane. La aceiasi data, incasarile in anul trecut eraude Lei 1.010.8 milioane ; cota bugetara corespunatoarede Lei 1.169 milioane ; Upset' deci deLei 158 milioane.

Ocupandu-se si de efectele reevaludrii stoculuimetalic al B. N. R., Ministrul de Finante anunta opi-niei publice, ca in ultimul timp a demonstrat oportu-nitatea i cumintenia masurilor luate la 6 Noemvrie a. c.

Incat priveste bugetul viitor al statului, intocmirealui se va face dupa normele cari au servit de cOlOulabugetului actual, tinandu-se seama in special de reali-zarile efective din anul acesta. Eventualul surplus deincasari se va intrebuinta pentru acoperirea diferitelornecesitati absolute ale statului. Asupra cifrei generalea viitorului buget nu se poate anticipa. In orice cazne asigura dl Cancicov, majorarea cifrei bugetare nuva atrage in nici un caz crearea de noui impozite, niciaugmentarea3 cotelor celor existente. Convingerea, pecare o are dl Ministru al finantelor este, cd bugetulin curs se va incheia cu un excedent apreciabil, dincare se va acoperi o parte din operatiunile facute prinprimirea drept plata in numerar a rentelor de stat aleimprumutului de 3 la sutä si care va contribui intr'ooarecare masura la usurarea serviciilor bugetului viitor,putandu-se satisface toate nevoile de primul ordin alestatului, in deosebi ale apararii nationale.

S. P.

Situatia.Reevaluarea stocului metalic, adicd legalizarea

störii de fapt cu privire la prima de 38 la sutil cese pldteste la aur de cdtre Bence Nafionald, a pro-vocal in primal moment nehniste i nervozitate,precum si unele urcdri pe piafd si la bursd.

Dupd ce s'a stiut ea' valoarea leului rdmdneaceiasi si cd mdsura reevaludrii nu este o devalo-mare deghizatd, nelinistea si nervozitatea a dispdrut,iar prefurile qi-au reverut, fdrd sd se inregistrezeabsolut nici o perturbare in nici vnul din domeniilede activitate economicd.

Soptdmdna care a trecut se pante spune cd afost destul de calmd.

Totus(, inceputul de parried manifestat 'Incainainte de a se anunfa reevaluarea stocului metalic,a avut drept consecinfd imedzatd 3 importante fe-nornene :

1) Urcarea valor-dor industriale si a , cursuluidevizelor ;

2) Mdrirea vdnzdrilor de apartamente si imobile si

3) Acbelerarea construcffilor intr'un moment incare ritmul pdrea sd incehneze pdnd la incetare.

Cornunrcatul guvernulur a ardtat cd reevaluareastocului metalic rzu e cdtusi de pufin o consecinfddirectd a acordului franco-anglo-american. prin careguvernul francez a devalorizat franca!, iar pe dealtd parte nu poate fi vorba de o devalorizare. Acestcomunicat a Jost Mmuritor si a linistit in maremdsurd spiritele alarmate de svonul unei eventualedevalorizari.

Dealtfel, o devalorizare a leului ar Ii fostnumai in cazul in care greutatea in aur a acestuia,ar fi sceizut dela 10 miligrame aur fin cu tztlul de0,900 cdt este prevdzvt in legea de stabilizaredela 1929 la o greutate mai mica.

Or, reevaluarea stocului metalic 1111 atinge dehoc greutatea in aur a leului. Prin aceastd opera-fiune s'a legalize! doer o situahe de tent.

("del, in ultimul limp preful aurului ajunsesela 155 mii Lei aproximativ. Stocul metalic dela BeaNalionald care acoperea circulafia fiduciard, stocIn valoare de 11 200 milioane era calculat la va-loarea din legea de stabilizare, adicd la 111 mii Lei,

Prin operafiunea aceasta de reevaluare se'erode cd Bence Nafionald va avea posibilitatea dea satisface -Intl() mai largd mdsurd nevoile de creditale piefii.

Pe de alM parte Statul urmdreste sd-si reale-menteze datoriile cdtre Bence Nationale!, si totodatasd mdreascd fondul pentru necesitdfile de inarmarenalionald.

Doren ca economic romdneascd de pe urmaacestei operafiuni sd inregistreze o cdtusi de usoardameliorare.

op.

_

www.dacoromanica.ro

HP. 48 28 Noemurie 1936 RED1STA EeoNomleA 827

CRONICARefacerea creditului In sfarsit s'a aflat de ce

mergea räu cu creditul pânä acum si bine inteles s'asolutionat imediat problema. Nu exista o evidenta acreditului. Ne aflam azi, in fata unui proiect de legecu 18 art., care arata cum va fi salvat creditul prinafisarea datornicilor la B. N. R. Pentru cei cari ardon sá impiedice refacerea creditului neanuntând debi-torii, se prevad amenzi de sute de mii de lei.

o alta idee tot atat de salvatoare e aceia princare se intentioneazd introducere unui delegat al B. N.R. in consiliile bancilor cari au un reescont mai marede 200/0 din capitalul social plus rezervele.

Un motiv desigur pentru o mai stransa colaborareintre band i institutul de emisiune.

Bancile mari s'au opus insa acestui amendamentsi e probabil sä nu fie introdus.

Am amintit de ideia infiintarii unor case deamanet. Se -win cu amanunte. Infiintarea de case deamanet pe tot cuprinsul Romaniel va fi cedatä unuigrup romanesc" (sau romaneasca"?) pe 30 de ani.Acest grup va avea un fel de monopoL Se va gandicineva sa aminteasca guvernului ca in Ardeal s'ar puteaocupa de chestiunea aceasta i bancile romanesti deaici Sau daca se va aminti se va lua in ceama ?

o alta ocupatie folositoare a comisiilor pentrurefacerea creditului e de a copia dispozitii din actualalege bancara pe cari le discuta cum sá faca sa nu leschimbe.

Se pare cd s'a ajuns la o intelegere in chestiuneacapitalului minim al bancilar. Dispozitia din actualalege bancara se va mentine, insa nu se va aplica decatcelor noui infiintate,

o dispozitie care vrea sa impresioneze e aceiaprin care se interzice conducatorilor bancilor de a luaimprumuturi din banca lor,

ConsiliuI Superior Bancar, capata un caracter maiprecis, dandu-i-se atributii mai precise i atributiide instanta de judecata fara drept de apel, ci numaide recurs.

Tot refacerea creditului. Pentru alcatuireacadrului juridic trebuincios protectiei creantei, atat denecesar pentru refacerea ideii de credit, oficiul destudii al B. N. R. a intocmit i remis spre studiereministerului de justitie, urmatoarele proiecte de legi:

Proiectul de lege pentru stabilirea dobanzilorreprimarea uzurei.

Proiectul de lege pentru modificarea unor articoledin legea timbrului si a impozitului pe acte i faptejuridice.

Proiectul de lege pentru modificarea unor dispo-zitiuni r. m., din legea pentru unificarea unor dis-pozitiuni referitoare la executia silita din 11 Iulie 1936,

Multa galagie pentru nimic. In sarsit multanuntata lege bancara a aparut i nici de data aceastaproverbul n'a fost desmintit: s'a scremut muntelenascut un soarece".

Inteadevar modificarile propuse legii bancare, asacum au aparut in ziare, nu arata nici un feI de schim-bare importantá in dispozitiile esentiale ale legii cudeosebirea doar a faptului cal se recunoaste bancilorvechi dreptul la existentä si cu un capital mai micdecal minimul prevazut de lege.

Celelalte dispozitii noui, nu au caracter admini-strativ ori contabil,

Se &à Consiliului Superior Bancar o nouà forma,intarindu-i-se in acelasi Limp atributiile de instantd ju-decatoreasca. Se schimba. numele Buletinului ConsiliuluiSuperior Bancar in acela de Buletinul Oficial bancar"

scutindu-se tot de odata bäncile de obligatia de apublica bilantul in Monitorul Oficial,

Cateva modificari relative la bilant si la totalulcheltuelilor generale ale bancilor, complecteaza dispo-zitiunile cari trebuiau sa insemneze o complecta ref acereinteresului nostru bancar i un inceput de adevarathreinviere a creditului.

Economia americana in progres. Un semnal imbunatatirii situatiei economice in Statele Unite,este acela cä marea institutie de finantare a operei derefacere a Americei Reconstruction Finance Corpora-tion" a fost lichidath. Aceasta institutie care exista de3 ani a distribuit credite de peste 9 miliarde dedolari.

Pentru noi prin analogie putein trage con-cluzia ca suntem departe de imbunatatirea situatiei,fiindca abia acum ne apropiem de ideia Infuintarii uneiinstitutii centrale de finantare a diverselor clase deproducatori.

Asanarea cooperativelor. Se anunta asa-narea cooperativehir (a catea asanare ?) Rana' in pre-zent au fost asanate

Jud Bacau din 42 mil. pagube 29 mil,Tut ova 35 24 PP

PI Cetatea Alba' 29 ff 20 f f

ff Neamt 25 11 17

PI Roman ff 2086

11 11 14Arges If 60 ff

fl Mehedinti 92 ff 11 641P Gorj 11 102 11 71

VI Tighina 11 32 Pt 11 22 ff

11 Romanati /I 61 11 43 11

364 mil.Pentru 10 judete 364 milioane, pentru 70 ju-

dete : 2.548.000.000. De unde banii astia i cumse gasesc asa usor i totdeauna numai pentru coope-

?

Pt

If ff

11 ft

11

11 11

,

www.dacoromanica.ro

328 R B u 1 8 T A ECONOHICA Nr, 48 28 Hoemurie 1938

rative cari la noi in tard sunt sinonime cu jaf si para-zitism politic.

Congresul biincilor mijlocii si mici. S'atinut Duminica. 15 Nov. la Bucuresti. Motiunea votatàcu acea ocazie, aratä dorinte exprimate in multe ran-duri de care bánci 0 anume :

1, Sä se infaptuiasca cu un moment mai devreme, legiuirile menite sa.' asigure dreptul de creante.

2. Justitia sa aplice cu cea mai multa rigoarelegile contra celor de rea credinta.

3. Legea bancarg sa.' nu se ocupe numai cu re-glementarea si sanctionarea comertului de bancg ci 0cu intemeierea, organizarea si propasirea lui.

4. In locul numaroaselor institutiuni oficiale decredit pe cari le sprijine statul sal se infiinteze unsingur mare institut bancar care sá sprijin e actualeleband, organizandu-le si acordandu-le credite si de ale apaira contra greutatilor pe cari le aduc crizele.Acelas institut sa mobilizeze plasamentele bdncilor inconversiune.

5. Sa se acorde tuturor baincilor despagubiripentru pagubele din conversiune, apoi alte avantagiifiscale 0 de reescont pentru a-si putea incepe acti-vitatea.

6. Sa.' se Intemeieze un organism profesional alinstitutelor de credit.

Doleantele sunt frumoase dar stim cu totiicare e soarta acestor propuneri,

.

Concordatul preventiv. Am amintit aici inmai multe rânduri despre intentia guvernului de a rea-liza legea concordatului preventiv". Ziarele au pu-blicat in sfarsit un project care desigur ea' va devenilege fgra.' prea multe modificari.

Noua lege cauth sä limiteze cazurile de aplicareale concordatului preventiv si cauta sa apere si inte-resele creditorului nu numai cele ale debitorului. Dealtfel azi aplicarea legii va fi mult mai redusd cain anul trecut si papa ca.nd va reinvia creditul si seva ivi iarási insolvabilitgi, legea va fi desigur veche.Continua schimbare a legilor, aratà doar cal cu timpce trece, ele imbateanesc tot mai curând. Dacai siconstitutia trebue reintmeria. Oamenii insä, ramanmereu tineri si nu vor sa stie ea' se invechesc.

.

Bursa. Mereu calma, chiar slaba 0 indiferentädin care cauzä o usoarà scklere. Toate aceste inexpli-cabile având in vedere turbufarile monetare din ultimavreme. Oare bursa noastra e atât de insensibild ?

In ultimul timp si fath de sAptamana trecut5.bursa e in scadere, cu exceptia unor valori cu venitfix : inzestrarea si exproprierea.

La 18 Nov, a. c. cursurile la bursa din Bucu-resti au fost :

Expropriere 45,30.Inzestrare mici 64,1/2 (cursul

acum.Inzestrare mari 68.Consolidarea 273/8.Des voltarea 43.Banca Nationald 5075.Banca Româneasca 380.Letea 805 820,Resita 508-510,Mica 1450.Astra Româna 1060.In mod exceptional in

arátat o usoara imbunatafire.

cel mai mare pana

aceastà zi cursurile au

Extrasdin statutele Iraneii de Industrie *i Comer!,

soeietate anoninfa din Sibiu.

lnstitutul infitntat in anul 18611, a fost trans-format in anul 1919 intr'o soeietate anonimaeu firma :

in limba romand: Banea de Industrie stComer(, societate anontmd din Sibiu,

in limba german a : Hermannstddter 6eruerbe-und Handelsbank Aktiengesellschaft,

in limba ungard: NagDszebent, lpar- és He-reskedelmibank részuénytarsaság.

Banea face toate operafiumle bancare per-mtse de legi si regulamente spre a eolabora ladesuoltarea mesertei, industriet, comertutui siagrieulturit si a sprijini din beneficiul net cat sepoate st seopuri de uttlitate publiea §i binefaeere.

Sediul baneii este orasul Sibiu.Durata societatii este nelimitatd.Capitalul social este de 6,000.000 Let Im-

partit in 12.000 actiuni nominatiue de cate 500Lei bueata, integral airsate. Doua treimi dinactiuni trebue 86 fie in proprietatea cet8tenttorromant. Cestunea tor se face numat eu aprobareaeonsiltulut de administrafte. Aeftuntle aunt math-uisibile. Cupoanele neprezentate ttmp de 6 antead in fauorul fondului general de reserua.

Admintstratia baneit o fae:a) Consiliul de administratie;b) Direetiunea.Consiliul de administratie are eel putin 6 st

eel mutt 12 membrt alest de adunarea generalape 6 ant dintre aetionart, earl pot ft reatest. Celputin doud treimi din membri trebue sa fie ee-talent rom'ant.

Rudenta eu administratortt exelude alegereain aeela§ limo, iar membrit eonstliului de admint-stratie nu pot fi inruditi eu membrii eonsiltulutde censori. Numarul membrilor eonstliulut deadmintstratie seasut sub nurnarul preuazut de art.21 al legit baneare, il eompleteasa o adunaregenerala extraordinara.

www.dacoromanica.ro

, Nr. 48 2 Noemurte 1930 REDISTA ECONOlvlleA 329

Administratorii conform legit baneare uordepune garantit, 50,000 Let-300 000 Lei, prinaetiunt ale bane% proprietatea lor. Et nor primipentru sedintele freeuentate o remuneratie fixatade adunarea generala far& a tine seams de be-nefictul net.

Consiltul de administratie are eele mai in-tinse putert priuitor la administrarea soetetattiEl delibereaza ort hotareste conform codulut deeomert st legit baneare asupra tuturor ehestiu-nilor privind afacerile t bunurile soeietatii, ex-eeptandu-se numai chesttuntle rezeruate adunaritgenerale. In eaz de egalitate de uoturt decidepresedintele constliului.

Dreptul de a semna firma Ii au membritconsiltulut de adtninistratie t functionarit banetiautorizati de consiltul de administratie. Semna-tura valabtla o nor face sau dot membri ai eon-siltulut sau un membru al eonsiltalui, CU un fune-tionar autorizat sau direetorul eu un funetionarautorizat.

Directorul l personalul Much nu pot ftmernbrit in constitul de administratie i niet inconsillul de censor!.

Consiliul de administratie poate sa lucre-dinteze unut comitet threctiune sa tratezest sa dectda despre afaeerile, apartinand corn-petintet consillulul, precizand prin proees verbalintinderea, Lirnitele t durata Incredintarit. Acestcomitet de direetie se eompune din mai multiadministratori delegatt 1 directorul sau loctit-torul lui.

Adunarea generals alege trei eensori st totatatia supleanti pe termen de einet ani. Ei pot ftrealest. eenzorit trebue sa fie aetionart. Et uordepune la Intrare in funettune drept garantitaetiunile lor ale Much in naloare nominala de25.000 Lei-150 000 Lei. Nu pot ft alest cenzorteel vizati in art. 29 al legit bancare. Rudele cen-zorilor nu sunt eligibilt in aeelas timp Cenzoritnu pot ft Inruditt ntet cu membrit constitulut deadmtnistratie. eel putin doua treimi din eenzoritrebue s fie eetateni romant. Un eenzor trebuesa fie expert contabil, care este seutit de dareagarantiel. eenzorti primese o remuneratie fixatade adunarea generald WS' a tine seams de be-neficlut net.

Adunare a generara reprezinta totalitateaaetionartior, deciztuntle et obliga pe toll aettonarti.

Adunarea generala ordinarg o connoacaeonsiliul de administratte. Ea se na tine In eelmult 4 lunt dela inchiderea exereitiulut anual.Ztua cu ordinea de zi na fi publieata in Mont-torul Oficial st intr'un ziar raspandit, redaetat inlimba roman& din capitaM sau din Sibiu.

Adunarea generala mat eu seama : modifieastatutele, _alege consiltul de administratte si deeenzori, presedintele l vieepresedintele const-Itulut de administratie t directorul conducator,discut t aproba sau modified bilantul chip&ascultarea darn de seama a consillului de admt-nistratie st a raportului cenzorilor, stabileste do-banda acttunilor, hotareste asupra sporirti saureducerii capitalulut social, decide asupra fu-

ziunit eu o alta intreprindere I asupra dizoluartisoeietatii.

Adunarea general& extraordinara o eon-noaea eonsiliul de administratie dup.& neeesitate.eonsiliul trebue sa o connoace daea eel putin20 actionari cer convocarea fri sorts. Ea matpoate ft connocata si de consiltul de censort stde consiltul superior banear conform art. 54 allegit baneare.

eu 1-10 aettunt se da cate un uot dupafieeare actiune, eu 10-400 aettuni Inca cate unuot pentru eate 10 actiunt intregi t eu peste100 aetiunt Inca eate un vot pentru eate 100 ac-punt intregi. Aetionarti, eu exceptia uotarit asupradizolvarit soctetatit, pot ft reprezentati prin altaetionar, care ins& nu poate reprezenta deeM unsingur aetionar. Aettunile trebue depuse inainteaadunarit la easa baneti sau la un alt Institutfinanciar.

Adunarea generala decide ualabil cu unnumar de eel putin 20 actionari prezenti, repre-zentand Vio parte din eapitalul social; ea decidecu majoritate de voturt, de obteetu verbal, laeererea a 10 actionart, in seris t secret; alege-rile se fae numat prin uotare secreta eu majo-ritate absoluta.

0 adunare generala care n'ar putea luadeciziuni valabile, se ua connoea din nou L vaputea lua, priuttor la ordinea de zi a adunaritramasa eu neputinta de a decide, deetztunt va-labile fara considerare la numarul eelor prezenti,exeeptandu-se numat propunerea de disolnare asocietatl I.

Exereitiul armal este identle eu anul eaten-daristle. Consiltul de admintutratte inainteazaadunaril generale bilantul t contul de profit stpierdere al anului treeut examinati de consiliulde eenzort si din benefimul net, care rezultadupa seaderea cheltuettlor si pagubelor, se uaatribut :

eel putin 100/0 fondului legal de rezerna panaeand aeest fond ajunge egal eu capitalulapoi 50/0 pana ee fondul Da ft ajuns egal eu In-dottul eapitalulut social;

53/0 din restul ramas la fondul general derezerva, 50/0 la fondul de pensiuni.

Restul beneficiulai net sta la dispozitia liberaa adunarit generale pentru dobanzile actiunilor

seopurt de binefaeere st de uttlitate public&Disoluarea soeietafii se poate face numai

pe baza deciziunit adunarit generale luata de 3/4parti ale tuturor actionarilor, Intrunind eel putin3/4 din eapitalul social; pentru aeest caz repre-zentarea actionaritor este exelusa la toate adu-narile generale.

Exeedentul dupa Indeplinirea tuturor obit-gattuntlor va ft impartit fntre aetionari pana lavaloarea nominala a actiuntlor.

Un eventual rest ua treee in posesia eomu-nttatit biserteesit eu. C. A. din Sibiu.

social,

st

www.dacoromanica.ro

330 REvISTA EeortorineA Nr. 48 - 28 Noemurte 1936.

137.7=S.A.,Pentru a ilustra mai bine orientarea bursei, provocata in mare parte de ultimele evenimente mo-

netare, redau mai jos un thblou comparativ dup a statislicele oficiale ale bursei Bucuresti pe ultimele trei luni :Numarul si valoarea inchelerilor :

Aelluni:August.

Buc. LeiSeptemvrie.

Buc. LeiOctomvrie.

Buc. Lei

Bancare 3.724 2.684.809- 11.611 5.173.529-- 29.136 20378.665-Petrolifere 28.026 7.079.635- 47.620 11 721.638- 154.120 51 815.492-Mmiere 2.116 2 606.160- 7.944 9 653 005'- 27.697 35.633 025-Hartie tipar 1.478 963 876- 7.177 4.385.990- 17.414 14 377.645'Constructii 292 67.410- 1.778 335.990- 9 851 2.169.214W-Metalurgie 3 858 1.682 291- 10.482 4.816.325*- 42.707 21.034.536*-Forestiere 1.224 339.545'- 2.645 557.455*- 2,015 597.320'-Asigurari 50 9.000 233 228.920*- 303 461 320Transport . 1.920 ' 2.126.445*- 8.599 9.659.300*- 29.326 38.738.235-Electrice - 500 181.520.- 570 248 200-

Total . 41 692 17 639.171:- 92 589 46.685 632 - 311 249 185.590.652 -

Efeete : val. nom. val. reala val. nom. val. reala val. nom. val. realä

Rente Stat . 320 661 700 114 588.216 625.181,252 191.391.568 422 382 960 160.761.373Obligatii . 4.604 300 2.486.345 3 429.100 1.701 981 3 962.700 1.977.366Scr. funciare . . . 1.911.900 8 071 844 27 347 300 8 453 226 35 638 910 12 841 400

Total . 347 177.900 125.126.605 635.877.952 201.546.775 461.914.570 175 580.139

Prineipalele aeliuni au eotat :Cursuri medii

August. Septemvrie. 0 ctomvrie.Cel mai

mic mare

Din totalul de185,590 85 Leia operat pe Oet

repineBanca Nationala 4.456 4 588 4 850 4 300 5 100 50/0

Banca Rom. 283 323 368 270 376 31/20/oCreditul Industrial 566 569 628 540 670 21/2 VoAstra Romani!' 735 778 915 725 980 9010

Steaua Romani.' 348 359 400 340 435 31126/0

Concordia 379 402 484 360 525 41/40/6I. R. D. P. 43 43 53 41 63 1/02 /0Credit Minter 239 263 264 218 275 8°/oMica . 1.260 1.261 1.336 1.240 1.425 19%Letea 666 709 868 650 870 8°/0Clad. Roman. . 232 236 269 230 298 1°/0Resita . 436 458 493 422 510STB. . . . 1.299 1.339 1.493 1.260 1 695 1410 0/0

Total 903 40/0

Prineipalele rente au eotat:Cursuri medii Cel mai *) Pe Oct. *1)

August. Septemvrie. Octomvrie. mic mare revine

Renta Unirei . .

Renta RefaceriiRenta improprietaririiInzestrare . .

Consolidata .

Urb. Buc. 504 -

509'494749935781

26°'2742

481/848°9434559"251/228°4

49°147264502

6466266'2941

47'/4461/241567/82425

511/4513/846112

681/628313/4

11/20/15°/021°/o***)34°/053/40/0

Total 777/8olo

') Pe toate 3 luntle .

**) Din totalul operatiumlor pe Oet. de Let 175.530.139.***) lrnpreunà eu eea mica.

Tiparul Institutului de Arte Orattee Dacia Traiana". Sibiu

111/2°/0

5/8o/0

-. -

.

.

www.dacoromanica.ro