PORTOFOLIUL INSTRUMENT DE EVALUARE EFICIENTĂ

institutor ZLATINCA NEAMŢŞCOALA CU CLASELE I-VIII GHIRODA/TIMIŞ

Evaluarea este o componentă esenţială a activităţii de instrucţie şi educaţie, fiind punctul final în măsurarea şi aprecierea rezultatelor şcolare. Destinatarul cel mai important al acţiunilor educative este elevul, căruia evaluarea şi autoevaluarea îi oferă posibilitatea de a cunoaşte nivelul de performanţă obţinut în raport cu cel aşteptat de el, de şcoală, de familie.

Actul educativ al şcolarului mic necesită o atenţie specială, deoarece preocupările acestuia sunt orientate mai mult spre activităţi cu caracter practic şi autoinstruire şi mai puţin spre problemele de ordin etic şi autoeducaţie. Clasele I-IV constituie perioada din viaţa de şcolar în care evaluarea este privită cu oarecare teamă, considerând-o un mijloc de descoperire şi sancţionare a greşelilor.

Nu rareori învăţătorii / institutorii sunt nevoiţi să asiste la adevărate şocuri pe care le trăiesc, mai ales şcolarii din clasa I, la primirea unui calificativ mai slab. În mintea lor apar întrebări prăpăstioase, dar şi atitudini negative faţă de şcoală: „De ce doamna învăţătoare este aşa de rea?”, „Ce pedeapsă îmi va da mama?”, „Nu mai vreau la şcoala!”, „Şcoala e urâtă şi grea!”.

Este foarte important să-i ajutăm pe copii să depăşească temerile, evident nejustificate, să-i orientăm spre activităţi de autoinformare, făcându-i să înţeleagă că totul porneşte de la ei înşişi. În acest sens, este necesar să asigurăm un climat de încredere şi siguranţă, pornind de la ceea ce poate să facă elevul mai bine.

Evaluarea la clasele mici trebuie precedată de o atentă activitate pregătitoare, de explicare a rolului acesteia şi continuând cu conştientizarea, motivarea şi stimularea interesului pentru învăţătură.

În vederea depăşirii obstacolelor arătate mai sus, poate fi utilizată o metodă de evaluare flexibilă, complexă şi integratoare, care asigură promovarea interdisciplinarităţii, numită portofoliul.

Portofoliul preia funcţia de investigare a majorităţii „produselor”, care de obicei rămân neinvestigate în actul evaluativ, reprezentând în acelaşi timp un stimulent pentru desfăşurarea întregii activităţi didactice. În întocmirea acestuia se apelează la interdisciplinaritate, aceasta fiind percepută ca un joc, care le oferă elevilor posibilităţi de informare, de descoperire a aptitudinilor şi de formare a deprinderilor de muncă şi viaţă.

Privit ca metodă complementară de evaluare, dar şi ca mijloc de valorizare a muncii individuale, portofoliul acţionează ca un factor de dezvoltare a personalităţii elevului.

Definiţii ale noţiunii de „portofoliu”:

1

• Dosar, mapă în care se păstrează acte, hârtii de valoare (DEX);• Colecţie de informaţii pe care şcolarul sau grupul de şcolari le poate obţine prin

investigaţii individuale sau de grup, prin cercetarea unor materiale, prin vizite sau excursii;

• Cartea de vizită a elevului, cuprinzând informaţii despre progresul şcolar al unui elev, privind cunoştinţele şi capacităţile achiziţionate;

Conţinutul portofoliului va oferi informaţii despre: rezultatele şcolare ale elevului (teste, probe practice, selecţii din temele pentru

acasă, rebusuri şi integrame completate, rezultate ale unor competiţii şcolare la care elevul a participat sau ale unor probe de evaluare semnificative);

activităţile extraşcolare ale elevului (investigaţii şi observaţii individuale sau de grup, recenzii, biografii, eseuri şi impresii din excursii şi vizite, colecţii de vederi, fotografii, timbre, compoziţii şi creaţii literare, plastice);

contribuţii la reviste şcolare; interesele şi aptitudinile elevilor monitorizarea şi evaluarea activităţilor desfăşurate.

Utilitatea portofoliilor:o Elevii devin parte a sistemului de evaluare, urmărindu-şi, pas cu pas,propriul

progres pe multiple planuri;o Cadrele didactice comunică elevilor calităţile şi defectele diferitelor activităţi

desfăşurate şi stabilesc măsuri pentru îmbunătăţirea acestora;o Părinţii pot primi informaţii concrete despre ce pot realiza proprii copii, precum şi

atitudinea acestora faţă de o anumită disciplină de învăţământ sau de o activitate;o Factorii de decizie vor avea o imagine mai bună asupra activităţilor şcolare şi

extraşcolare ale elevilor şi cadrelor didactice.Conţinutul unui portofoliu depinde de:

• Scopul pentru care este proiectat;• Vârsta elevilor;• Specificul disciplinei;• Nevoile, abilităţile şi interesele elevilor;• Metodele şi tehnicile de evaluare utilizate de profesor la clasă.

Criterii de evaluare a portofoliului:- Respectarea paşilor şi a tematicii stabilite;- Originalitatea şi creativitatea compoziţiilor;- Produsele care indică interesele, stilul elevului şi aptitudinile sale;- Selecţiile din texte literare, ghicitori, proverbe, compoziţii plastice, colaje,

curiozităţi, rebusuri.Dacă se doreşte o apreciere globală, atunci cadrul didactic va comunica criteriile

stabilite înainte ca elevii să înceapă proiectarea portofoliului.Paşii ce trebuie parcurşi:

1. Se stabileşte tema şi proiectul unui program de execuţie şi de evaluare (adică ce va cuprinde portofoliul);

2

2. Se alege sub ce formă se va realiza portofoliul (tip dosar, plic, casetă, cutie);3. Se indică modul în care se va face selecţia materialelor (individual sau pe grupe

de elevi);4. Se alege persoana şi locul unde se va păstra portofoliul.Obs. Deosebit de important este stabilirea unei liste de criterii care să reflecte

achiziţiile şcolare la nivelul vârstei şi posibilităţilor copilului.

Voi exemplifica cele afirmate mai înainte prin explicarea modului de realizare a unui portofoliu la clasa a II-a, la Cunoaşterea mediului (an şcolar 2004-2005).

Tematica şi conţinutul portofoliului au fost stabilite de către institutor împreună cu elevii clasei.

Aceştia şi-au exprimat punctul de vedere în privinţa formei de realizare a portofoliului - dosar individual, care să fie păstrat de către ei, pentru a face completări de câte ori găsesc ceva deosebit. Astfel, prima pagină va conţine datele personale ale fiecărui elev în parte.

Materialele introduse în portofoliu poartă amprenta personalităţii fiecărui copil, dar ţin cont şi de indicaţiile date la orele de curs.

Evaluarea materialelor introduse în portofoliu, se face la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare, făcându-se şi aprecieri pozitive sau negative legate de munca şi interesul elevului.

Testele şi lucrările de control vor fi de asemenea introduse în dosarul portofoliu. Astfel fiecare îşi poate urmări progresul atât în ceea ce priveşte cunoştinţele şi capacităţile achiziţionate, cât şi interesul manifestat pentru acest obiect de studiu.

Părinţii sunt sfătuiţi să urmărească progresul înregistrat şi să observe modul în care proprii copii dovedesc interes pentru întocmirea portofoliului.

Lucrările realizate din materiale naturale (ghindă, conuri de brad, castane etc.) vor fi expuse în colţul expoziţional al clasei.

Elevii vor aduce şi o serie de materiale beletristice ajutătoare, ce nu pot fi expuse în portofoliu

Tematica portofoliului de cunoaştere a mediului – clasa a ii-a1. Elemente ale mediului natural

– imagini, vederi, fotografii personale cu peisaje de munte, câmpie, deal;– selecţii , fragmente din opere literare care descriu frumuseţea formelor de

relief; 2. Plante şi animale

– plante şi frunze presate;– colecţii de seminţe de legume, cereale;– imagini sau desene cu plante, fructe sau legume realizate de ei;– curiozităţi selectate din reviste, ziare şi din alte surse bibliografice despre

plante sau animale;– fragmente din texte literare, ghicitori, proverbe;

3

– lucrări realizate din plastilină, castane, ghindă, conuri de brad, ca activităţi practice;

– colecţionarea de imagini şi ilustraţii despre plante, animale din alte zone ale lumii;

3. Fenomenele naturale – fragmente din lecturi care să ilustreze fenomene ale naturii;– realizarea calendarului naturii pe o perioadă determinată, de 1-2 săptămâni;– ilustraţii în care sunt redate semnele anotimpurilor;

4. Educaţia pentru sănătate – fişe individuale în care elevii să-şi exprime părerile proprii cu privire la

normele de igienă personală, a locuinţei şi clasei;– sfaturi practice culese din diferite surse, legate de sănătate;

5. Protejarea mediului înconjurător – imagini şi informaţii despre plante şi animale ocrotite de lege, despre

rezervaţii naturale, grădini botanice şi zoologice;– impresii personale din excursii şi vizite (locale şi în ţară).

CONCLUZII:Evaluarea realizată sub formă de portofoliu poate fi efectuată la majoritatea

obiectelor de învăţământ: limba şi literatura română, matematică, istorie, geografie, educaţie plastica, abilităţi practice etc.

Acesta înlesneşte descoperirea aptitudinilor şi a înclinaţiilor elevilor introvertiţi, animând clasa şi sporind emulaţia.

Atunci când portofoliul se realizează pe grupe, repartizarea diferitelor sarcini în cadrul grupului oferă fiecăruia posibilitatea de a face ceea ce ştie cel mai bine. Alegerea liderului de grup creează elevului respectiv sentimentul că el face servicii altora şi sie însuşi, stimulând spiritul de cooperare şi întrajutorare.

BIBLIOGRAFIE: Centrul Educaţia 2000+, Strategii didactice inovatoare, Ed. Sigma, Bucureşti,

2003, p. 73-74; Revista Învăţământul primar, nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti, p. 83-85; Revista Învăţământul primar, nr. 2-4 / 2002, Ed. Miniped, Bucureşti, p. 52-55; Murariu, Ioan, Introducere în cercetarea psihopedagogică, Ed. Concordia, Arad,

2002, p. 36-43 Stoica, Adrian, Evaluarea curentă şi examenele. Ghid pentru profesori, Ed.

ProGnosis, Bucureşti, 2001.

4