1.Capitolul I Contabilitatea Componenta a Sistemul National

8/15/2019 1.Capitolul I Contabilitatea Componenta a Sistemul National

1/12

CAPITOLUL I

CONTABILITATEA - COMPONENTĂ A SISTEMULUI

INFORMAŢIONAL ECONOMIC

1.1 Sistemul unităţil! "#t!imni#le "ent!u $#!e se !%#ni&e#&ă

$nt#'ilit#te#

Conform Legii contabilităţii, obligaţia de a organiza şi conduce contabilitatea proprie

revine regiilor autonome, ocietăţilor comerciale, organizaţiilor cooperatite, ocietăţilor

bancare, intituţiilor publice de ubordonare centrală au locală, fundaţiilor, indicatelor, altororganizaţii obşteşti, precum şi peroanelor fizice care pretează activităţi independente au

efectuează acte de comerţ şi unt !nmatriculate la "egitrul Comerţului# Acetea unt entităţi

patrimoniale denumite unităţi patrimoniale#

$n funcţie de pecificul activităţii defăşurate, contabilitatea ete organizată pentru

următoarele categorii de unităţi patrimoniale%

#. unităţi e$nmi$e unt peroane &uridice care dipun de patrimoniu propriu,

adecvat profilului de activitate, av'nd drept obiect producerea de bunuri, circulaţia mărfurilor,banilor şi titlurilor de valoare, ervicii bancare, lucrări e(ecutate, pretări de ervicii de

tranport şi aigurare# )pecific acetor unităţi patrimoniale ete faptul că e conduc după

principiul getiunii economice, repectiv !şi acoperă c*eltuielile din veniturile proprii şi

realizează profit#

+upă forma juridică de contituire şi funcţionare, unităţile economice e prezintă

atfel%

!e%ii #utnme au s$ietăţi n#ţin#le e !nfiinţează pentru domenii trategice ale

economiei naţionale şi anume producerea de energie electrică, indutria de armament,

tranporturi feroviare, e(ploatarea reurelor ubolului-

s$ietăţi $me!$i#le "e #$ţiuni unt unităţi economice la care capitalul ocial ete

!mpărţit !n acţiuni, iar proprietarii acetora, peroane fizice au &uridice, poartă numele de

acţionari- obligaţiile ociale unt garantate cu patrimoniul, iar acţionarii răpund !n limita

capitalului ubcri# Acţiunile unt titluri negociabile, adică pot fi tranmie liber altor

peroane, fără a fi necear acordul celorlalţi acţionari#

ocietăţi comerciale cu răpundere limitată unt unităţi economice la care capitalul

ocial ete divizat !n părţi ociale, iar proprietarii acetora, peroane fizice au &uridice, poartă

numele de aociaţi- obligaţiile ociale unt garantate cu patrimoniul, iar aociaţii răpund


2/12

numai !n limita participării lor la capitalul ocial# $n principiu, părţile ociale unt tranmiibile

altor peroane doar cu acordul celorlalţi aociaţi şi nu reprezintă titluri negociabile#

s$ietăţi $"e!#tiste unt unităţi economice care reunec peroane ce

adminitrează bunurile comune şi muncec !mpreună, după reguli de adminitrare şi

repartizare a rezultatelor tabilite conform tatutului de funcţionare#

+upă forma de proprietate, unităţile economice pot fi%

de tat au publice-

private au particulare-

cu capital mi(t, de tat şi privat, auto*ton au trăin#

'. instituţii "u'li$e .bugetare/ unt intituţii de tat !nfiinţate pentru defăşurarea unor

activităţi neproductive, cu caracter ocialcultural şi pot fi%

!n adminitraţia publică% guvern, prefecturi, primării-

!n !nvăţăm'nt% univerităţi, licee, şcoli generale-

!n ănătate% policlinici, pitale, dipenare-

!n cultură% teatre, muzee, filarmonici, biblioteci, cămine culturale-

!n armată% unităţi militare, inpectorate de poliţie şi &andarmerie#

$. !%#niţii '(te(ti unt contituite pe principiul aocierii au participării libere şi

reprezentate de partide politice, indicate, culte, fundaţii, aociaţii profeionale# Organizaţiile

obşteşti !şi acoperă c*eltuielile de funcţionare prin contribuţia membrilor, ponorizări,

venituri proprii din unele activităţi economice#

1.) St!u$tu!# !%#nit!i$ă # unităţil! e$nmi$e

+omeniul principal de aplicare a contabilităţii !l reprezintă unităţile economice# Pentru

realizarea obiectivelor contabilităţii ete neceară cunoaşterea tructurii organizatorice a

unităţilor economice#

O!%#ni!e# inte!nă a fiecărei unităţi economice e delimitează pe două tructuriimportante, şi anume%

structura de producţie, legată de obiectul de activitate, alcătuită din ateliere

au ecţii de producţie, monta&, ervice, proiectare, laboratoare de control şi

cercetare, fabrici, uzine, alte unităţi economice fără peronalitate &uridică-

structura funcţională contituită din compartimente de muncă, birouri au

ervicii, denumite diviziuni organizatorice#

Acete două tructuri e delimitează şi particularizează de către fiecare agenteconomic !n funcţie de volumul, comple(itatea, importanţa şi pecificul activităţii pe care o


3/12

defăşoară# $n funcţie de importanţa şi pecificul activităţilor defăşurate, ecţiile de producţie

e pot claifica atfel%

ecţii de bază au principale-

ecţii au(iliare au a&utătoare-

ecţii ane(e#

Se$ţiile *e '#&ă reprezintă componentele cele mai importante din tructura de

producţie- ele aigură fabricarea produelor, e(ecutarea lucrărilor au pretarea erviciilor

pentru care a fot !nfiinţată unitatea economică !n cauză# $n cadrul acetor ecţii e utilizează

cea mai mare parte a mi&loacelor de producţie .utila&e, forţă de muncă, materii prime, bani/ iar

rezultatele economice obţinute de ecţiile principale influenţează rezultatele de anamblu ale

agentului economic #

)ecţiile de bază au denumiri şi profiluri diferite de la un agent economic la altul şi de la

o ramură economică la alta# Atfel%

0 1 !n indutrie ecţiile de bază, !n funcţie de ramura indutrială, pot avea

următoarele denumiri% ecţia prelucrări mecanice, ecţia monta& general, ecţia

cutii de viteză, ecţia vopitorie, ecţia confecţii pentru copii, ecţia conerve din

fructe, ecţia pată de tomate, ecţia tricota&e din l'nă-

2 1 !n agricultură ecţiile de bază e numec ferme% pentru producţia vegetală,

creşterea animalelor, prelucrarea produelor agricole-

3 1 !n tranporturi ecţiile de bază unt depouri, autobaze, aerogări, porturi-

4 1 !n contrucţii ecţiile de bază unt şantiere, brigăzi, puncte de lucru-

5 1 !n comerţ ecţiile bază unt magazine, depozite, retaurante#

Se$ţiile #u+ili#!e e organizează !n mod ditinct şi unt de mai mică importanţă, !nă

activitatea pe care o defăşoară ete neceară şi condiţionează !n bună măură activitatea

din ecţiile de bază# $n ecţiile au(iliare e obţin produe şi e e(ecută lucrări prin care unt

deervite ecţiile de bază% ecţia !ntreţinere şi reparaţii, centrala termică, ecţia culărie,

ecţia tranporturi, centrala electrică#

$n anumite ituaţii, o parte din producţia ecţiilor au(iliare ete valorificată prin

v'nzarea către alţi agenţi economici#

Se$ţiile #ne+e aigură realizarea unor activităţi cu caracter ocial# +in aceată

categorie fac parte cantine, cămine de nefamilişti, grădiniţe, creşe, cămine culturale, baze

portive# Uneori e !nfiinţează ecţii ane(e pentru recuperarea şi valorificarea deşeurilor

rezultate din ecţiile de bază şi au(iliare#

)tructura funcţională ete alcătuită din compartimente funcţionale care e contituie la

fiecare agent economic pe grupe omogene de lucrări, !n raport de volumul şi comple(itatea

fiecărui grup de probleme# Atunci c'nd volumul lucrărilor ete mai mare, e contituie birouri


4/12

au ervicii# +e e(emplu, erviciul financiarcontabilitate, biroul de mar6eting, biroul

adminitrativ, erviciul reure umane, biroul de regitratură, erviciul comercial#

1., Sistemul in!m#ţin#l e$nmi$

7(itenţa şi dezvoltarea ocietăţii omeneşti e bazează pe proceul de producere a

bunurilor materiale .activităţi productive/# Progreul ocietăţii impune !nă şi defăşurarea

unor activităţi ocialculturale, educative, adminitrative .activităţi neproductive/#

In!m#ţi# reprezintă o comunicare, o ştire depre un eveniment, obiect, proce, o

peroană etc# capabilă ă aducă elemente noi pentru utilizatori#

Sistemul in!m#ţin#l e$nmi$ poate fi definit ca un anamblu de oameni .analişti

programatori, operatori, contabili, tatiticieni/, de mi&loace .calculatoare, ec*ipamente

multimedia, ateliţi/ şi procedee .programe, c*eme logice, algoritmi, organigrame/ foloit

pentru culegerea, pătrarea, prelucrarea, tranmiterea, analiza şi valorificarea informaţiilor

economice#

)itemul informaţional economic, din punct de e*e!e un$ţin#l, poate fi tructurat !n

trei componente%

1 ei*enţ# e$nmi$ă care furnizează informaţii privind operaţiile şi proceele

economice efectuate !ntrun anumit loc şi timp-

1 "l#nii$#!e# (i "!%n e$nmi$ă care furnizează informaţii privind dinamica şi

proporţiile fenomenelor economice !ntro perioadă viitoare-

/ le%isl#ţi# e$nmi$ă pe baza căreia e organizează evidenţa economică şi e

elaborează prognozele#

7videnţa economică reprezintă componenta cea mai importantă a itemului

informaţional economic, !ntruc't furnizează cea mai mare parte a informaţiilor care e

prelucrează şi ve*iculează !n cadrul itemului informaţional economic#

1.0 Et#l#ne *e ei*enţă

Pentru realizarea obiectivelor pecifice !n furnizarea informaţiilor, evidenţa economică

e foloeşte de etaloane de evidenţă# 7talonul de evidenţă reprezintă o modalitate de

măurare, evaluarea şi e(primare, cantitativă şi valorică a bunurilor, proceelor, fenomenelor

economice#

+upă natura unităţilor de măură foloite pentru e(primarea şi măurarea elementelorpatrimoniale, etaloanele de evidenţă e pot claifica atfel%

etalonul natural .cantitativ/-


5/12

etalonul muncă-

etalonul valoric .bănec/#

Et#lnul n#tu!#l permite e(primarea şi măurarea cantitativă, foloind unităţi de

măură adecvate proprietăţilor fizice ale obiectelor şi anume% metrul cub pentru volum, metrul

pătrat pentru uprafaţă, metrul liniar pentru lungime, 6ilogramul pentru greutate, litrul pentru

capacitate, bucata pentru a e(prima o unitate a unui obiect etc#

Et#lnul mun$ă permite e(primarea cantităţii de muncă foloită pentru producerea

unor bunuri au defăşurarea unei activităţi, foloind unităţi de timp adecvate şi anume ore

muncă, zilemuncă, omore etc# Acet etalon ete utilizat la măurarea timpului de muncă

pretat de lucrători !n proceul de producţie şi pentru determinarea e(actă a drepturilor

băneşti cuvenite, adică a alariilor# $mpreună cu etalonul natural, etalonul muncă ete utilizat

pentru tabilirea normelor de producţie precum şi pentru determinarea productivităţii muncii#

Et#lnul #l!i$ s#u 'ănes$ permite e(primarea şi măurarea obiectelor şi

fenomenelor !n unităţi monetare .!n lei/# 7talonul valoric ete cel mai utilizat, fiind foloit !n

toate formele de evidenţă economică# Importanţa acetui etalon provine din faptul că el dă

poibilitatea grupării unor bunuri neomogene# Cu a&utorul acetui etalon e tabilec preţurile

şi tarifele bunurilor, lucrărilor, erviciilor, e calculează alariile, e urmărec veniturile,

c*eltuielile şi e determină rezultatele, e centralizează informaţiile economice !n profil

teritorial au pe ramuri ale economiei naţionale, e calculează indicatori macroeconomici#

Pentru contabilitate etalonul valoric ete obligatoriu#

1. Ei*enţ# e$nmi$ă (i !mele s#le

1..1 Ei*enţ# e$nmi$ă - nţiune2 $l#sii$#!e

7videnţa economică aigură !nregitrarea şi urmărirea continuă şi itematică a

obiectelor, fenomenelor şi proceelor economice care e(ită şi e produc !ntrun anumit loc şi

!ntrun anumit moment .timp/#

7videnţa economică reflectă şi controlează !ntreaga activitate economicofinanciarădefăşurată de agenţii economici, de e(emplu, aprovizionarea cu materii prime, obţinerea

produelor finite din proceul de producţie, e(pedierea produelor şi !ncaarea preţului de

v'nzare, determinarea rezultatelor financiare finale .profitul au pierderea/#

$n raport cu fera de cuprindere, volumul de informaţii tranmie şi modalităţile de

!nregitrare şi prezentare a informaţiilor, au conturat următoarele forme ale evidenţei

economice%

evidenţa operativă au te*nicooperativă- evidenţa tatitică-

evidenţa contabilă#


6/12

Cele trei forme ale evidenţei economice, deşi e deoebec !ntre ele ub apectul

obiectivelor şi al intrumentelor, metodelor şi te*nicilor de prelucrare a datelor, unt tr'n

legate !ntre ele, e completează reciproc !n cadrul itemului informaţional economic#

1..) Ei*enţ# "e!#tiă

7videnţa operativă e organizează la nivelul agenţilor economici şi intituţiilor publice

precum şi a ubunităţilor acetora, adică ecţii au ateliere# 7videnţa operativă !nregitrează

fenomenele şi proceele economice !n mod operativ, adică !n cel mai curt timp de la

producerea lor şi la locul apariţiei acetora#

7videnţa operativă ete foloită !ndeoebi pentru a urmări conumul de materiale,

prezenţa la lucru a alariaţilor, foloirea timpului de lucru, derularea contractelor cu furnizorii

şi beneficiarii, circulaţia numerarului, conumul de energie etc#

7videnţa operativă foloeşte un item propriu de intrumente care unt adaptate

copului urmărit%

regitre de comenzi şi contracte-

regitre de corepondenţă intrată şi ieşită-

condici de prezenţă la lucru a peronalului-

fişe de magazie care oferă informaţii !n legătură cu e(itenţa şi mişcările tocurilor !n

depozite-

ituaţii, tabele, grafice-

aparate şi intalaţii de măurare şi !nregitrare automată a proceelor economice%

contoare de apă, energie electrică, gaze naturale, ceauri de ponta& etc#

+eşi furnizează informaţii divere şi utile neceare conducerii, evidenţa operativă are

un caracter limitat, !n enul că nu urmăreşte !ntreaga activitate a unei organizaţii, ci doar

anumite apecte electate după criterii ubiective#

Un alt nea&un al acetei forme de evidenţă !l reprezintă faptul că nu dipune de o

metodologie unitară de !nregitrare şi prelucrare a informaţiilor- evidenţa operativă are uncaracter neunitar, !n enul că fiecare agent economic !nfiinţează evidenţa operativă după

cum crede de cuviinţă, fără a e(ita reglementări unice şi obligatorii, aumate şi repectate#

Aceata !neamnă că la diferiţi agenţi economici, aceleaşi fenomene şi procee economice

unt !nregitrate !n evidenţa operativă !n mod pecific, particular# $n conecinţă, nu ete

poibilă gruparea şi raportarea informaţiilor furnizate de evidenţa operativă#

$n literatura economică, evidenţa operativă ete denumită şi evidenţă te*nicooperativă

!ntruc't utilizează mi&loace te*nice de măurare şi !nregitrare automată şi urmăreşteprocee şi operaţii cu caracter te*nic#


7/12

1.., Ei*enţ# st#tisti$ă

7videnţa tatitică are ca obiect tudierea fenomenelor ocialeconomice de maă, !n

interdependenţa lor, cărora le determină mărimea, tructura, gradul de răp'ndire, factorii de

influenţă, ritmul de dezvoltare# Comparativ cu celelalte forme de evidenţă economică,

tatitica tudiază fenomene divere% economice, naturale, demografice, culturale, portive#)ub apectul datelor pe care le foloeşte, tatitica ete dependentă de celelalte două

forme ale evidenţei economice, dar un anumit volum din datele neceare tatiticii unt

obţinute prin metode proprii% recenăminte, obervări elective, anc*ete, onda&e,

c*etionare şi bugete de familie#

Informaţiile prelucrate prin metode tatitice unt prezentate prin tabele, grafice,

c*eme, ituaţii comparative#

Informaţiile care e obţin prin intermediul tatiticii unt utile !n proceul conducerii dar,la nivel microeconomic, au un rol redu comparativ cu cele furnizate de contabilitate#

)tatitica prezintă de aemenea, nea&unul cunoaşterii parţiale a activităţilor defăşurate de

un agent economic, repectiv cu a&utorul tatiticii pot fi urmărite doar anumite apecte, deci

şi tatitica are un caracter limitat, informaţiile furnizate fiind inuficiente pentru

fundamentarea deciziilor#

Pentru coordonarea şi normarea tatiticii, la nivel naţional e(ită o organizaţie numită

Comiia 8aţională de )tatitică care are reprezentanţe teritoriale şi are drept obiectiveelaborarea de norme tatitice, metode de calcul pentru diferiţi indicatori, colaborarea cu alte

organime centrale de inteză pentru perfecţionarea evidenţei economice, publicarea

principalilor indicatori tatitici, elaborarea anuarelor tatitice#

1..0 Cnt#'ilit#te# - $m"nentă "!in$i"#lă # ei*enţei e$nmi$e

1..0.1 P#!ti$ul#!ităţi #le $nt#'ilităţii

7videnţa contabilă ete o formă a evidenţei economice căreia, pe plan teoretic, !i

corepunde ştiinţa contabilităţii # Contabilitatea reprezintă componenta cea mai importantă

a evidenţei economice şi totodată a itemului informaţional economic# Locul evidenţei

contabile !n cadrul itemului informaţional economic ete determinat de volumul foarte mare

de informaţii pe care le furnizează, apro(imativ 293 din total, precum şi de calitatea acetora#

P!in$i"#lele $#!#$te!isti$i ale contabilităţii unt%

0 1 are un caracter global !n enul că urmăreşte toate operaţiunile, fenomenele

şi proceele determinate de activitatea unui agent economic au unei intituţii

publice-


8/12

2 1 are un caracter unitar !n enul că e organizează după reguli unice

elaborate de :initerul ;inanţelor, obligatorii pentru toţi agenţii economici şi

intituţiile publice-

3 1 foloeşte obligatoriu etalonul valoric au bănec şi numai !n completare

foloeşte etalonul natural au cantitativ-

4 1 !n contabilitate e pot !nregitra numai operaţiunile economice efectuate

pentru care au !ntocmit documentele justificative corepunzătoare-

5 1 e bazează pe un principiu fundamental, şi anume principiul dublei

reprezentări a patrimoniului , ceea ce determină pecificul obiectului şi

metodei contabilităţii#

<

1..0.) Fun$ţiile $nt#'ilităţii

Pentru realizarea obiectivelor ale, contabilitatea !ndeplineşte următoarele funcţii%

#. Fun$ţi# *e 3n!e%ist!#!e (i "!elu$!#!e # *#tel! contă !n conemnarea, potrivit

unor principii şi reguli proprii, a proceelor şi fenomenelor economice ce apar !n cadrul

unităţilor patrimoniale şi e pot e(prima valoric#

'. Fun$ţi# *e in!m#!e contă !n furnizarea de informaţii privind tructura şi

dinamica patrimoniului, a ituaţiei financiare şi rezultatelor obţinute !n copul fundamentării

deciziilor# Contabilitatea are o funcţie de informare internă .pentru conducerea unităţii/ şi o

funcţie de informare e(ternă .a terţilor/#

Contabilitatea furnizează informaţii privitoare la gopodărirea reurelor materiale,

financiare şi de muncă, dinamica producţiei obţinute, coturile de producţie, veniturile

realizate, etc# Prin reflectarea tuturor activităţilor defăşurate, datele contabilităţii permit

tabilirea eficienţei economice#

$. Fun$ţi# *e $nt!l %estin#! contă !n verificarea cu a&utorul informaţiilor contabile

a modului de pătrare şi utilizare a valorilor materiale şi băneşti, de gopodărire a reurelor,

controlul repectării diciplinei financiare etc#*. Fun$ţi# 4u!i*i$ă datele furnizate de contabilitate şi documentele de evidenţă

ervec ca mi&loc de probă !n &utiţie, pentru a dovedi realitatea unor operaţii economice şi a

tabili răpunderea patrimonială pentru pagubele produe#

e. Fun$ţi# "!ei&in#lă informaţiile furnizate de contabilitate unt utilizate la

tabilirea tendinţelor viitoare ale fenomenelor şi proceelor economice, la fundamentarea

programelor, la elaborarea bugetelor unităţii patrimoniale#


9/12

1..0., P!in$i"iile $nt#'ilităţii

Pentru a da o imagine fidelă patrimoniului şi rezultatelor financiare, reglementările şi

legilaţia contabilă prevăd ca organizarea contabilităţii ă e realizeze pe baza următoarelor

principii%

0 / "!in$i"iul $ntinuităţii #$tiităţii preupune ca unitatea patrimonială ăşi

continue !n mod normal funcţionarea !ntrun mod previzibil, nee(it'nd nici un eveniment

care ar !mpiedica activitatea !n viitor, deci care ar impune retr'ngerea ubtanţială a

activităţii#

2 / "!in$i"iul "e!m#nenţei met*el! impune continuitatea !n tot curul

e(erciţiului, precum şi de la un e(erciţiu la altul, !n aplicarea normelor şi regulilor utilizate la

evaluarea, !nregitrarea !n contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a

rezultatelor prin documentele de inteză, !n vederea aigurării comparabilităţii informaţiilor# $n

cazuri &utificate e admite c*imbarea metodelor de evaluare, făc'ndue menţiuni !n notele

e(plicative ane(ate bilanţului privind influenţa aupra ituaţiei patrimoniale şi financiare şi a

rezultatului e(erciţiului#

3 / "!in$i"iul "!u*enţei ete legat de evaluarea patrimoniului şi urmăreşte ca

patrimoniul şi rezultatele e(erciţiilor viitoare ă nu fie influenţate de deprecierile, ricurile au

pierderile probabile din activitatea e(erciţiului curent au anterior# Ca urmare, nu ete admiă

upraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor, repectiv ubevaluarea c*eltuielilor şi a

elementelor de paiv#

+acă faptele e &utifică, e !nregitrează !n contabilitate c*eltuieli şi pierderi

previzibile, ub forma provizioanelor, coniderate ca av'nd caracterul unor rezerve,

decontabile !n viitorul mai mult au mai puţin !ndepărtat#

0 1 "!in$i"iul in*e"en*enţei e+e!$iţiului .perioadei de getiune/ preupune

delimitarea !n timp a veniturilor şi c*eltuielilor aferente activităţii unităţii patrimoniale pemăura anga&ării acetora şi trecerii lor la rezultatul e(erciţiului la care e referă, fără a e

ţine eama de data !ncaării umelor au a efectuării plăţilor#

2 1 "!in$i"iul e#luă!ii se"#!#te # elementel! *e #$ti (i *e "#si !n

vederea tabilirii umei totale corepunzătoare unei poziţii din bilanţ, e va determina eparat

uma au valoarea corepunzătoare fiecărui element individual de activ au paiv#

3 1 "!in$i"iul int#n%i'ilităţii 'il#nţului l# *es$5i*e!e# unui e+e!$iţiu in#n$i#!

impune ca bilanţul de dec*idere a unui e(erciţiu ă corepundă bilanţului de !nc*idere ae(erciţiului precedent, fiind interziă modificarea elementelor patrimoniale de la f'rşitul

anului care trebuie reportate la !nceputul anului viitor#


10/12

4 1 "!in$i"iul ne$m"ensă!ii potrivit căruia e impune !nregitrarea ditinctă !n

bilanţ a elementelor de activ şi a celor de paiv şi !n contul de profit şi pierdere a veniturilor şi

a c*eltuielilor, nefiind admiă vreo compenare !ntre ele, cu e(cepţia unor ituaţii prevăzute

prin lege#

5 1 "!in$i"iul "!e#lenţei e$nmi$ului #su"!# 4u!i*i$ului informaţiile

prezentate !n ituaţiile financiare trebuie ă reflecte realitatea economică a evenimentelor şi

tranzacţiilor, nu numai forma lor &uridică#

< 1 "!in$i"iul "!#%ului *e semnii$#ţie orice element care are o valoare

emnificativă trebuie prezentat eparat !n cadrul ituaţiilor financiare# 7lementele cu valori

neemnificative care au aceeaşi natură au funcţii imilare vor fi !numate, nefiind neceară

prezentarea lor eparată# Informaţiile unt emnificative dacă omiiunea au declararea lor

eronată ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor, luate !n baza ituaţiilor

financiare# Pragul de emnificaţie depinde de mărimea elementului au erorii, &udecate !n

!mpre&urările pecifice ale omiiunii au declarării greşite#

1..0.0 Felu!ile $nt#'ilităţii

Conform legii, fiecare unitate patrimonială trebuie ăşi organizeze contabilitatea#

8umărul şi comple(itatea lucrărilor contabile depind de mărimea unităţii patrimoniale şi de

domeniul !n care !şi defăşoară activitatea# Lucrările contabile unt efectuate !n cadrul unor

compartimente pecializate numite ervicii au birouri de contabilitate#

+in punct de vedere al momentului, locului şi modului de realizare, contabilitatea ete

de două feluri%

a Cnt#'ilit#te# $u!entă !nregitrează zilnic operaţiile economice, pe baza

documentelor &utificative privind e(itenţa şi mişcarea elementelor patrimoniale#

Contabilitatea curentă e poate realiza !n trei variante%

• $ent!#lit toate lucrările contabilităţii e efectuează !ntrun ingur loc, mai

preci !ntrun compartiment central de contabilitate al unităţii patrimoniale# Aceată variantă permite coordonarea şi controlul, !nă dată fiind ditanţa faţă

de locul producerii fenomenelor economice, dă poibilitatea tranmiterii unor

informaţii eronate-

• *es$ent!#lit lucrările contabile unt efectuate la nivelul ubunităţilor din

tructura de producţie şi anume ecţii, ectoare, ateliere# Aceată variantă ete

operativă !n enul !nregitrării e(acte !n contabilitate a operaţiilor economice !n

cel mai curt timp de la producerea lor, dar prezintă dificultăţi !n privinţacoordonării şi controlului-


11/12

• mi+t unele lucrări de contabilitate curentă e e(ecută la nivelul ubunităţilor

.ecţii au ateliere/, iar alte lucrări contabile unt efectuate de un compartiment

pecializat de contabilitate, la nivel central#

b# Cnt#'ilit#te# "e!i*i$ă e referă la lucrări contabile efectuate la !nc*eierea

e(erciţiului financiar, moment !n care e !ntocmec lucrări de inteză, centralizatoare, cum

unt bilanţul contabil, ituaţia patrimoniului, contul de profit şi pierdere# Lucrările de inteză e

!ntocmec la anumite termene, pe baza datelor din contabilitatea curentă care unt prelucrate

conform intrucţiunilor elaborate de :initerul ;inanţelor#

Lucrările contabile periodice .de inteză/ atifac nevoile de informare ale agentului

economic au intituţiei publice şi reprezintă totodată raportări către +irecţiile =udeţene ale

;inanţelor Publice au conducerea departamentelor şi miniterelor# Pe baza lucrărilor

contabile periodice, unt efectuate analize comple(e şi e elaborează decizii importante at't

la nivel microeconomic c't şi la nivel macroeconomic#+in punct de vedere al nivelului organimelor pentru care e !nfiinţează, contabilitatea

poate fi de trei feluri%

1. Cnt#'ilit#te# 3nt!e"!in*e!ii 6i!mei/ e organizează la nivelul !ntreprinderilor care

produc bunuri, e(ecută lucrări, pretează ervicii# Contabilitatea firmei .!ntreprinderii/ ete

organizată !n "om'nia !n dublu circuit, şi anume%

0 1 $nt#'ilit#te# in#n$i#!ă are un caracter unitar pentru toţi agenţii economici,

e organizează pe baza unor norme elaborate de :initerul ;inanţelor#Contabilitatea financiară are drept obiect urmărirea, controlul şi prezentarea

fidelă a patrimoniului, !n anamblu şi pe tructură, a ituaţiei financiare şi

rezultatului e(erciţiului, prin intermediul documentelor de inteză, !n copul

furnizării informaţiilor neceare elaborării deciziilor economice# Contabilitatea

financiară furnizează informaţii at't pentru managerii unităţii patrimoniale c't şi

0 pentru aociaţi, acţionari, furnizori, clienţi, bănci, bugetul tatului, alariaţi#

2

1 $nt#'ilit#te# inte!nă *e %estiune are ca cop getiunea internă a unităţii,calcularea coturilor de producţie, tabilirea rentabilităţii pe produe, lucrări,

ervicii, !ntocmirea bugetelor pe feluri de activităţi, furnizarea de informaţii

neceare !n proceul decizional#

). Cnt#'ilit#te# "u'li$ă ete organizată la nivelul intituţiilor publice din

adminitraţie, !nvăţăm'nt, ănătate, apărare, cultură şi artă etc# şi urmăreşte e(ecuţia de

caă a bugetului tatului, bugetelor locale, bugetului aigurărilor ociale de tat, getiunea

datoriilor publice şi alte operaţii financiare pecifice ectorului neproductiv#


12/12

,. Cnt#'ilit#te# n#ţin#lă ete organizată la nivelul economiei naţionale şi prezintă

intetic activitatea economică a unei naţiuni urmărind evoluţia Produului Intern >rut,

modificările !n tructura de ramură şi teritorială a economiei, mărimea şi tructura avuţiei

naţionale, relaţiile financiare şi flu(urile monetare#

+in punct de vedere al conturilor utilizate, !n raport de sfera de cuprindere a acetora%

0 #. Cnt#'ilit#te# sinteti$ă foloeşte conturile intetice de gradul I şi II-2 '. Cnt#'ilit#te# #n#liti$ă foloeşte conturi analitice#

$n fiecare unitate patrimonială funcţionează !n paralel şi !n tr'nă legătură

contabilitatea intetică şi contabilitatea analitică# Orice operaţie economică !nregitrată !n

contabilitatea analitică ete necear ă fie reflectată şi !n contabilitatea intetică#

1.Capitolul I Contabilitatea Componenta a Sistemul National

Documents

Transcript of 1.Capitolul I Contabilitatea Componenta a Sistemul National