Povestea lui Harap-Alb De Ion Creanga -(parte introductiva valabila pentru subiecte in lumea basmului.Particularitatile unui basm cult,tema si vizunea despre lume si alt subiect daca ni se cer part. Basmului.)

Basmul particularizeaza categoria fantasticului sub forma faboulosului si a miraculosului Binele care se afla in opozitie cu forta maleficului, actiunea conventionala, personaje cu forte supranaturale,tema generala care consta in biruinta binelui sunt caracteristici ale basmului.Lumea basmului fiinteaza intr-un spatiu si o durata nedeterminate.Se dezvolta in basm o arie de motive literare tipice: cifra trei, imparatul fara urmasi, superioritatea meziunului, interdictia incalcata, dorinta imposibila, dorinta neimplinita,obiecte fermecate ,ajutoarele, nunta imparateasca. Realul se impleteste cu fabolusul,discursul este marcat de formule specifice initiale,mediale,finale. Subiectul este organizat intr-un tipar consacrat,schema epica fiind structurata pe motivul calatoriei si al probelor depasite.Reperele spatio-temporale tin de un tinut indepartat,timpul este in general eternitatea.Se cultiva inalte principii morale ca adevarul,dreptatea, cinstea, prietenia, ospitalitatea, curajul , vitejia si altele.

-(parte comuna pentru toate subiectele.)

Sinteza a basmului romanesc, Povestea lui Harap Alb are ca tema drumul initierii unui tanar, de stadiul de novice la acela de om total; prin actiunile lui triumfa binele asupra maleficului.Titlul reprezinta numele personajului eponim si evidentiaza statutul neobisnuit de sluga care nu provine din tigani.Oximoronul din titlu sugereaza prin simboluri cromatice evolutia spirituala de la ipostaza de neinitiat la acela de print adevarat. Compozitia este organizata pe principiul simetriei si respecta paradigma traditionala, ordonata pe motivul calatoriei. Harap Alb este protagonistul a trei tipuri de calatorii: calatoria initiatica pe parcursul careia se dovedeste a fi boboc in felul sau,calatoria de verificare in care capata experienta de viata si se cristalizeaza personalitatea, calatoria de inapoiere cand urmeaza recompensa,casatoria cu fata imparatului Ros. Incipitul(amu cica era odata) este intr-un fel original, intrucat se observa o apropiere de real,neexistand formula a fost odata ca niciodata.Finalul este fericit si presupune trecerea de la lumea fabuloasa la cea reala, prin intermediul ironiei:Si-a tinut veselia ani intregi,si-acum mai tine inca;cine se duce pe-acolo bea si mananca;iar pe la noi cine are bani bea si mananca ,iar cine nu, se uita si rabda. Conflictul principal este intre mezinul craiului si Span.Apar conflictele secundare care nu influenteaza evolutia conflictului principal.Intre incipitul care alatura fabulosul realului si finalul compensator,discursul narativ se constituie in secvente legate prin inlantuire.Constructia subiectului se realizeaza pe o serie de motive: motivul mezinului curajos, motivul calatoriei initiatice, motivul probelor depasite, motivul intoarcerii la conditia initiala. Desi pare simplu la inceput, subietul se complica treptat. Un crai din vremea veche avea trei feciori.Fratele lui, Imparatul Verde, avea numai fete.Ultimul il cheama pe unul dintre nepoti spre a-i devenii succesor.Doi dintre fiii craiului se intorc din drum dupa ce se sperie de fiara, care nu era decat tatal lor imbracat intr-o piele de urs pentru a le testa curajul. Mezinul sfatuit de Sfanta Duminica, isi pregateste armele si calul.Craiul il povatuieste sa se fereasca de omul span si de cel Ros.Mezinul pleaca sa isi caute norocul. Acesta ajunge intr-o padure-labirint. Un om span se ofera de trei ori sa-i fie sluga. La a treia intalnire fiul craiului se indupleca atras de spanul diavol intr-o cursa(intr-o fantana), tanarul accepta inversarea rolurilor.In ipostaza de sluga el va primi numele de Harap Alb. Ajungand la Verde Imparat, spanul planuieste sa-l ucida pe Harap Alb. Tanarul este supus la trei probe: aducerea salatilor din Gradina Ursului, uciderea cerbului impodobit cu pietre scumpe, aducerea fetei imparatului Ros.Ajutat de calul nazdravan, de Sfanta Duminca si de cei cinci prieteni bizari(Ochila,Setila,FLamanzila,Gerila si Pasari-Lati-Lungila), Harap Alb depaseste toate probele.Fata imparatului Ros afla povestea lui Harap Alb, ea dezvaluie identitatea spanului in fata lui Verde Imparat.Maniat, spanul ii taie capul lui Harap Alb.Calul nazdravan il ucide pe span.Inviat cu ajutorul magiei,Harap Alb isi redobandeste conditia adevarata,nunta lui cu fata imparatului Ros constituind finalul compensator.Se observa ca fabulosul este tratat in mod realist, iar personajele sunt vazute prin supradimensionare, dar se comporta asemenea unor tarani humulesteni din vremea povestitorului.

-(parte valabila pentru caracterul unui personaj)

Din subiect, din titlul ca fereastra deschisa catre continut,rezulta ca in centrul actiunii sta Harap Alb, personaj principal, eponim si simbolic, o fiinta cu doua fete, una umana,aparenta care defineste si statutul lui,acela de fiu de crai.Exista alta ascunsa, esentiala,careia ii corespunde numele Harap Alb.In plan uman,mezinul craiului este un tanar naiv care se aventureaza intr-o calatorie plina de primejdii si este pacalit usor de Span.Este un Fat-Frumos destoinic si curajos, prietenos,cuminte si ascultator, ca un flacau din humulesti. Personajele pozitive-ele intruchipeaza inaltele principii morale ca adevarul,dreptatea,curajul,si altele.Trasaturile lui reies indirect din fapte si intamplari si direct din limbaj si relatia cu celelalte personaje.Bun la suflet si milostiv, o ajuta pe batrana cersetoare,in realitate, Sfanta Duminica. Trece prin apa pentru a cruta furnicile de pe pod.Integritatea sa morala il obliga sa isi respecte juramantul de supunere facut in fata spanului.La modul simbolic, Harap Alb parcurge un traseu initiatic, de la stadiul de novice la acela de om universal. Fiecare proba pe care o depaseste ii dezvaluie cate o trasatura esentiala care ii contureaza chipul. Harnic, isi ingrijeste si hraneste calul; curajos, infrunta ursul care nu-i altul decat tatal sau; vrednic si intelept, se confrunta cu ursul pe care il anihileaza; rabdator si curajos, reuseste sa ucida cerbul. Dupa ce absolva scoala vietii,prin lectia dura data de span, cunoaste magia iubirii si intra in randul lumii casatorindu-se cu fata imparatului Ros.Integru si demn,cinstit din fire,Harap Alb nu-l tradeaza niciodata pe span, desi un tiran ca acesta ar fi meritat.Probele prin care trece nu sunt altceva decat niste greutati ale vietii pe care le depaseste. Inteligenta,bunatatea, perseverenta, rabdarea, capacitatea de adaptare sunt alte trasaturi care intregesc un personaj complex.Asemenea lui Nica din Amintiri din Copilarie, personajul de basm parcurge o perioada de formare a personalitatii, el are calitati, dar si slabiciuni omenesti, ceea ce apropie basmul de real.

-(partea valabila pentru relatiile dintre doua personaje.)

Harap Alb si spanul sunt personaje aflate in centrul actiunii intre care relatia este una antitetica. In timp ce fiul craiului reprezinta Binele, Spanul intruchipeaza maleficul. Mezinul neinitiat devine un fel de pradapentru cel ce este Zmeul Zmeilor si seamana in lume teroare, rautate si violenta.Harap Alb, personaj pozitiv, are toate calitatile unei fiinte care isi intregeste profilul pe inalte principii morale;este drept,cinstit, prietenos, rabdator, intelept si calitatiile ar putea fii inca nenumarate. Omul span este nedrept, mincinos, prin nastere un om rau,Vita de boz, tot ragaz dupa cum mentioneaza naratorul.Trasaturile personajului reies, in mod indirect, din faptele lor,din relatia dintre ele si direct din limbajul acestora si din caracterizarea directa de catre narator. In timp ce Harap Alb este milostiv, bun la suflet, spanul este un impostor grosolan.Se comporta cu Harap Alb ca un tiran asemuind slugile cu animalele. Devine amenintator cu sluga.Obraznic si prost-crescut, nu tine seama de intelegerea cu fiul de crai cand se inverseaza rolurile.Mai mult decat atat , spanul este un ucigas, decapitandu-l pe fiul de crai. Insolent, spanul nu se sfieste sa-i spuna imparatului Verde ca daca vrea Dumnezeu, ii urmeaza la tron. Cu toate ca spanul ii impune feciorului de crai trecerea probelor, acesta din urma depaseste cele impuse si accede prin faptele sale in lumea matura. Un neajuns al lui Harap Alb ca la orice personaj de basm,este incalcarea sfatului parintesc, el nu tine seama de povata tatalui conform careia trebuie sa se fereasca de omul span. Cu toate ca feciorul de crai trebuie vazut prin respectarea principiilor morale, el este nevoit sa apeleze in reusita sa la calul nazdravan, fiind intr-o lume vicleana reprezentata de span.Harap Alb se dovedeste naiv si se lasa inselat de puterea de convingere a spanului. El cade in cursa care ii este intensa avand o anumita neincredere in sine. La urma urmei, cele doua personaje sunt unele antagoniste, pentru ca spanul poate fi socotit diavolul, fiinta de dincolo, iar Harap Alb spre insusirile omului din popor(bunatate sufleteasca, harnicie,intelepciune,caracter integru). Oglindirea diavolului in span este evidenta atunci cand il inchide in fantana pe cel care avea sa-i devina sluga.In fata stapanului, Harap Alb nu isi pierde onoarea de barbat, isi respecta juramantul facut si il slujeste pe span pana va muri si apoi invia.Readucerea lui Harap Alb in randul celor vii este o dovada ca indiferent de soarta candva Binele triumfa, cel putin asa se intampla in basm. Cu toate ca personajele mentionate sunt in basm inseparabile si merg ei si merg ,cale lunga sa le-ajunga,aceasta alianta se rupe pentru ca moartea desparte orice. La constructia celor doua personaje contribuie si natura aparte a fabulosului care este tratat in mod realist: nici Harap-Alb nu se confunda cu Fat-Frumos, nici Spanul nu este un zmeu,ci o fiinta umana altfel decat restul lumii.Tipologic amandoi sunt niste personajedeghizate.Harap-Alb este un vlastar imparatesc,travestit in haine de sluga, iar Spanul este un educator care poarta masca unui om rau.Harap-Alb este protagonistul,iar Spanul antagonistul. Cu toate ca unul este reprezentantul Binelui,celalalt al Raului,acestea sunt personaje complementare. Harap-Alb nu detine nicio putere supranaturala, cum se intampla cu personajele pozitive din basm ,antagonistul nu aduna exclusiv insusiri negative fiindca este dezvaluit ca un rau necesar. Relatia dintre cele doua personaje este ambigua si se evidentiaza in mai multe episoade din basm. In prima parte a naratiunii antagonistul profita de naivitatea fiului de crai si il atrage fara prea mult efort intr-o capcana. Strategia e foarte simpla,varsa apa din plosca stapanului sau si-l prosteste ca pe un copil sa intre-n fantana. Pe parcursul naratiunii statutul personajelor se schimba. Spanul incepe sa constientizeze ca Harap-Alb a ajuns la stadiul de maturizare dupa probele trecute. Nemaifiind un naiv, Harap-Alb actioneaza ca unul care a absolvit scoala vietii si devine in final imparatul etern.

-(Parte finala si opinie pentru toate subiectele.)

Apreciez ca povestea lui Harap Alb este un basm cult cu autor cunoscut, in care isi face cunoscuta prezenta fabulosul,categorie estetica invecinata cu fantasticul,numai ca cu toata supradimensionarea, cititorul are impresia ca se afla printre niste humulesteni pusi pe sotii,iesite din comun. Consider ca personajele sunt unele specifice de basm,antagonice,intrucat Harap Alb care intruchipeaza Binele este opusul Spanului, fiinta malefica ,in care s-a cuibarit siretenia prin incercarea de inversare a rolurilor, insa in basm intotdeauna raul este eliminat. Mentionez ca atat personajele cat si lectorul, accepta existenta unor alte legi ale naturii,decat cele ale lumii reala prin care supranaturalul poate fi explicat.Supranaturalul provoaca reactii de uimire miracolul si fabulosul propun o lume care isi afla explicatiile in ea insasi. In concluzie prin povestea lui Harap Alb cat si prin alte creatii ale sale,in care realul se impleteste cu fabulosul si in care umorul lasa loc si ironiei,povestitorul din Humulesti este intr-adevar un Homer al nostru.De asemenea pe parcursul evolutiei narative a subiectului relatia de complementaritate dintre protagonist si antagonist este destul de subtil sugerata. Reiese insa necesitatea influentei aparent negative a Spanului asupra maturizarii lui Harap-Alb.