Conf. Univ. - Șoitu Marcela

Principiile Reanimării Schimbările fiziologice ce au loc în organismul nou-

născutului

Etapele Reanimării

Factori de risc ce prentîmpină necesitatea reanimării

Echipamentul și personalul necesar pentru efectuarea

reanimării

Pulmonii și circulația sangvină la făt În uter, fătul este

dependent de placentă ca organ prin care se face schimbul de gaze.

Toate alveolele sunt pline cu lichid pulmonar fetal

Este prezentă vasoconstricția arterială

Fluxul sanguin pulmonar este diminuat

Fluxul sanguin este șuntat la nivelul ductului arterial

Șuntarea sîngelui prin ductul arterial de la pulmoni, înainte de naștere.

Ductul Arterial Aort

a

Artera pulmonară

Pulmon Pulmon

Cord

Pulmonii și circulația sangvină după naștere Pulmonii se expansionează cu aer Lichidul pulmonar fetal părăsește alveolele Pri clamparea/secționarea cordonului

ombelical, dispare circulația placentară și crește presiunea arterială sistemică.

Lichidul înlocuit de aer în alveole

Lichid pulmonar fetal

Aer

AerAer

Prima respirați

e

A doua respiraț

ie

Respirația următoare

Pulmonii și circulația sangvină după naștere Arteriolele pulmonare se dilată Scad rezistențele pulmanare Fluxul sangvin pulmonar crește dramatic Astfel apare redireționarea sîngelui spre

plămîn

Dilatarea arteriolelor pulmonare la naștere

Vasoconstricția pulmonară pînă la

naștere

Vasodilatația pulmonară după

naștere

Fluid în alveole

Oxigen în alveole

Pulmonii și circulația sangvină după naștere Nivelul oxigenului în sînge crește

Ductul arterial se contractă

Sîngele curge prin pulmoni pentru a lua oxigen

Oprirea fluxului prin canalul arterial după naștere, pe măsură ce sîngele curge preferențial spre pulmoni

Cord

PulmonPulmon

Canal arterial care se închide

Sîngele bogat în oxigen din aortă

Artera pulmonară

Ce probleme pot apărea în timpul perioadei de traziție?

Copilul nu respiră cu puterea necesară pentru o împinge lichidul fetal din alveolele pulmonare, sau căile aeriene pot fi blocate cu meconiu. Astfel pulmonii nu se umplu cu aer și oxigenul nu pătrunde în sîngele din arteriolele pumonare. Hipoxemie

Nu crește presiunea arterială sistemică, din cauza pierderilor excesive de sînge, sau contractibilitate cardiacă slabă. Hipotensiune sistemică

Vasoconstricție persistentă a arteriolelor pulmonare

Semnele nou-născutului compromis Cianoză

Tonus muscular

scăzut

Depresie a efortului

respirator

Bradicardie

Tensiune arterială

scăzută

Tahipnoe

Primul semn de întrerupere a funcțiilor vitale reprezintă –Apneea (lipsa respirației)

Apnee primară

Tentative rapide de a respira

Respirațiile se opresc

Frecvența cardiacă scade

Tensiunea arterială este de obicei menținută

la valori normale

Răspunde la stimulare tactilă

Apnee secundară Respirațiile se opresc Frecvența cardiacă scade Tensiunea arterială scade Nici un răspuns la stimulare

Schimbările frecvenței cardiace și tesiunii arteriale în timpul apneei

Apnee primar

ă

Apnee secundar

ă

Frecvența cardiacă

Timpul

Presiunea arterială

Timpul

Nașterea

•Nașterea: la termen, prematură?•Lichid amniotic curat, meconial?•Respiră, țipă?

•Tonusul muscular satisfăcător?•Colotația

tegumentelor

•Asigurați căldură•Poziționați, aspirați din gură, din nas (la

necesitate intubați SAM)•Uscați, stimulați, repoziționați

NU

Evaluarea respirației, FCC și culoarea tegumentelor

Administrați Oxigen

Asigurați ventilația cu presiune pozitivă

•VPP*•Inițiați masaj

cardiac*

Administrați Adrenalină*

Respiră, FCC>100, cianoză

(*luaţi în considerare posibilitatea intubării la acestă etapă)

FCC<60FCC>60

FCC<60

30 sec

30 sec

30 sec Apnee, FCC <100

A

B

C

D

Cianoză persistentă

Evaluare

Evaluare

Evaluare

Evaluare

Puncte importante în diagrama de flux a reanimării neonatale

Frecvența cardiacă < 60 sunt necesari pași

adiționali

Frecvența cardiacă > 60 masajul cardiac poate fi

oprit

Frecvența cardiacă > 100 ventilația cu presiune

pozitivă poate fi oprită

Asterisc (*) intubația endotraheală poate fi luată în considerare în anumite etape

Termen – 30 de secunde, dacă nu apare o îmbunătățire treceți la pasul următor

Indicaţii resuscitarea neonatală:Apnee/respiraţie ineficientăBradicardie FCC <100'Cianoză generalizată

Echipamentul minim pentru resuscitarea neonatalăprecauţiuni universalescutece uscate şi caldecăldură radiantă, masă de resuscitare preîncălzităaspirator, sonde de aspiraţiemăşti adaptate ca dimensiunibalon de 400 şi 750 mllaringoscop cu lamă dreaptă, de dimensiuni 0 şi 1sonde de intubaţie endotraheală, ø = 2,5; 3; 3,5),

mandrene fixator de sondă endotrahealăaspirator pentru meconiubisturiu pentru sectionarea cordonului ombilical, catetere ombilicale (de 3,5 Fr sau 5 Fr)medicaţie

Pregătirea personalului pentru efectuarea manevrelor de reanimare

La fiecare naştere trebuie să existe personal pregătit în efectuarea manevrelor de reanimare (V). Este necesară prezenţa a minimum un specialist ce cunoaşte bine măsurile de reanimare a nou-născutului.

Anticipaţi necesitatea reanimării. Dacă este suspectată necesitatea măsurilor de reanimare, atunci pot fi necesare:

Solicitarea personalului suplimentar;Pregătirea echipamentului necesarControlul echipamentului de reanimare Asigurarea confortului termicConceptul de echipă

Pregătirea pentru Reanimare Factori de Risc

Factori antepartum

Factori intrapartum

De ce au Nou-Născuții Prematuri un Risc mai Mare?

Posibilă deficiență de surfactant Pierdere de căldură crescută, control

prost al temperaturii Infecție posibilă Susceptibil la hemoragie

intracraniană

Evaluarea Nou-născutuluiImediat după naştere, trebuie puse

următoarele întrebări:

PASUL A - CĂILE RESPIRATORII - ETAPA INIŢIALĂ A REANIMĂRII

Încălzirea nou-născutului

Prevenirea pierderii de căldură prin:

Plasarea nou născutului sub o sursă de căldură radiantă

ştergerea minuţioasă

îndepărtarea scutecelor ude

Prevenirea pierderii de căldurăNou născuţi prematuri Probleme specialeTegumente subţiriŢesut celular subcutanat slab reprezentatSuprafaţa corporală mareGesturi în plus:Creşterea temperaturii mediului ambiantAcoperirea cu folie de material plastic transparentă,

îmbrăcarea căciuliţei (V)Plasarea copilului sub sursă radiantă de căldurăUscarea copiluluiAruncarea scutecului umedAcoperirea nou-născutului cu folie de plastic,

Restabilirea permeabilităţii căilor aeriene

Poziţionarea în decubit dorsal sau lateralExtensie uşoară a gîtului, poziţia de

“adulmecare”Poziţionarea nou-născutului astfel încît

faringele, laringele şi traheea să fie alineateSe aspiră întîi din gură, apoi din nas (IIIC)

Permiabilizarea căilor respiratorii

Procedura în cazul prezenței meconiului

Meconiu prezent

NuDa

DaNu

Aspirați cavitatea bucală, nasul, faringele posterior după nașterea copilului, dar înainte de nașterea umerilor

Copilul este viguros?

Aspirați cavitatea bucală și traheea

Se urmează în continuare pașii inițiali:Curățirea gurii și nasului de secrețiiȘtergere, stimulare și repoziționare,Administrare de Oxigen dacă e necesar

*”Viguros” se definește ca respirații puternice, tonus muscular bun și frecvență cardiacă mai mare de 100bpm

Meconiu prezent Nou-născut Viguros

Respiraţiile sunt prezente, efortul respirator este eficient și

Tonusul muscular este bun șiFrecvenţa cardiacă este mai mare de 100

bpmSe utilizează pompa de aspiraţie sau

cateter de aspiraţie cu diametru mare pentru a curăţa gura şi nasul nou născutului

Dacă

Atunci

Meconiu prezent. Nou-născutul nu e Viguros

Aspiraţie trahealăAdministrare de oxigenSe utilizează laringoscopul şi cateter de

aspiraţie de 12F sau 14F pentru a curăţa gura

Se introduce o sondă endotraheală Se ataşează sonda endotraheală la sursa de

aspiraţieSe aspiră, pe masură ce se retrage sondaSe repetă, dacă este necesar

Aspirarea Meconiului

Vizualizarea glotei și aspirarea meconiului din trahee folosind un laringoscop și o sondă endotraheală

Stimularea tactilă

Netezirea blîndă a trunchiului, membrelor, capului,

Lovirea tălpilor, Fricţionarea

spatelui

Metode acceptabile pentru a stimula nou-născutul să respire

Forme de stimulare tactilă periculoase

Lovirea spateluiCompresia cavităţii toraciceFlexia forţată a coapselor pe abdomenDilatarea sfincterului anal Comprese sau băi cu apă fierbinte sau rece Scuturarea, zdruncinarea nou născutului

Administrarea de O2 în flux liber

Dacă nou-născutul respiră dar este prezentă cianoza centrală se administrează O2 în flux liber

O2 umidifiat şi încălzit (dacă se administrează mai mult de cîteva minute)

Viteza de administrare – 5 litri/minCantitatea necesară pentru ca copilul să se

rozeze

Administrarea de O2 în flux liber

Balon de Balon de anestezie anestezie

MascMascăă

Oxigen pe Oxigen pe tubulaturătubulatură

Evaluare - Respiraţie, Frecvenţa cardiacă, Culoare

Evaluare – Semne Vitale Anormale

PASUL B – INIŢIEREA RESPIRAŢIEIVENTILAŢIA CU PRESIUNE POZITIVĂ (VPP) CU

BALON ŞI MASCĂ (IIIC)Balon cu flux liber de O2Avantajele:Asigură O2 de 100%Uşor de evaluat dacă masca este plasată etanş pe faţa copiluluiLa compresia balonului se poate percepe complianţa pulmonarăSe poate asigura O2 în flux liberDezavantaje:Necesită o etanșeizare strînsăNecesită o sursă de gaz pentru a se expansionaPoate să nu aibă o valvă de siguranță de supra-presiune

Balon cu flux liber de O2Flux de oxigen 100% ajustat cu flowmetru

Presiunea verificată cu manometrul de presiune

Presiunea reglată prin ajustarea valvei de control a fluxului pentru a permite scăparea oxigenului

Reglarea oxigenului și presiunii în balonul de anestezie

Balonul autogonflabil

Avantajele:Se umple în absenţa sursei de oxigen Prezentă valva de siguranţă

Dezavantaje:Se va expansiona chiar fărăr o bună etanșeizareNecesită rezervorNu este adecvat pentru administrarea de oxigen în flux

liber pe mască

Balonul autogonflabil

1. Orificiu pentru aer (cu rezervor pentru oxigen atașat) 6. Valva de supra-presiune

4. Ansamblul de valve

5. Rezervor pentru oxigen

2. Orificiu pentru oxigen

7. Loc de atașare a manometrului de presiune (opțional)

3. Orificiu de ieșire spre pacient

Elementele ale unui balon auto-gonflabil

MascaSe alege masca de

dimensiuni necesare (să acopere nasul, gura, vărful bărbiei)

Se permeabilizează căile respiratorii

Se poziţionează corect capul

Reanimatorul se plasează lateral sau la capul copilului

Poziționarea Balonului și Măștii la Nivelul Feței

1.1. Nu apNu apăăsasațți i masca pe famasca pe fațăță

2.2. Nu sprijiniNu sprijinițți i degetele sau degetele sau ppărțărți ale mi ale mîîinilor inilor pe ochii copiluluipe ochii copilului

3.3. Nu apNu apăăsasațți pe gi pe gîît t (trahee)(trahee)

Poziționarea corectă a mășii pe față

inspir…….......... ------- ..doi….............. ..........…trei….…… (compresaţi) .............(relaxaţi……......……)

Efectul pozitiv a VPP

Ridicarea şi coborîrea vizibilă a cutiei toracice

Ascultativ respiraţie simetrică Îmbunătăţirea culorii tegumentelor şi

FCC

Semnele de ameliorare

Creşterea FCC Îmbunătăţirea culorii tegumentelor Respiraţie autonomă şi eficientă

Dacă se creează impresia că inspirul nou-născutului este prea profund, poate fi din

cauză că:

Se foloseşte presiune mare de compresie

Este pericol de dezvoltare a pneumotoraxului

Lipsesc excursiile adecvate a cutiei toracice. Cauzele posibile:

Lipsa etanşeizării pe faţa pacientului

Lipsa de permeabilitate a căilor aeriene

Presiune de compresiune scăzută

Ventilare cu balon şi mască de lungă durată (peste 2 minute)

Este necesară introducerea unei sonde oro-gastrice pentru a preîntîmpina distensia gastrică.

distensia gastrică ridică diafragmul, ceea ce va duce la expansionarea incompletă a pulmonilor, este posibilă regurgitarea şi aspirarea

Echipament: Sonda gastrică 8F, Seringă de 20-ml

Starea generală nu se ameliorează:

Se controlează oxigenul, balonul şi fermitatea contactului, presiunea

Sunt adecvate mişcările cutiei toracice?Se asigură O2 de 100% ? În acest caz:Trebuie luată în considerare intubaţia

oro-trahealăTrebuie suspectat un pneumotorax

Evaluare

Apnee FCC<100

Asigurați ventilație cu presiune pozitivă*

FCC<60 FCC>60

Administrați ventilație cu presiune pozitivă*Administrați masaj cardiac extern

*Intubația poate fi necesară în anumite momente

PASUL C MASAJUL CARDIAC (COMPRESIILE

TORACICE) (III C)Indicaţiile masajului cardiac (MC)FCC<60 după VPP timp de 30 secunde Condiţiile pentru efectuarea masajului cardiac

extermDoar însoţit de ventilaţie cu presiune pozitivă

(VPP)Pentru efectuarea masajului cardiac sunt

necesare 2 persoaneO persoană efectuează masajul cardiacAltă persoană efectuează ventilaţia cu balon şi

mască

Concordanţă între masajului cardiac şi VPP

Raportul MC:VPP 3:1 (timp de 2 secunde)

(120 evenimente pe minut- 90 de compresii toracice:30 ventilări)

Masajul Cardiac:Sunt Necesare 2 Persoane

O persoO persoană ană comprcomprimăimă toraceletoracele

O persoO persoaannăă continucontinuă ă ventilaventilațiația

Două persoane sunt necesare cînd se face masaj cardiac extern

Poziţionarea degetelorSe aplică presiune în treimea inferioară a

sternuluiSe evită apendicele xifoidPresiunea trebuie îndreptată pe stern şi

nu pe coaste, sau pe articulaţiile condro-costale

Există 2 tehnici a masajului cardiacTehnica policelor (IIIC)Tehnica celor două degete

Presiunea şi adîncimea compresiunilorSe comprimă sternul cu o treime din

diametrul antero-posterior a cutiei toracice

Durata compresiunii este mai scurtă decît durata decompresiei

În faza de decompresie, degetele nu se ridică de pe locul compresiunilor.

Presiunea şi adîncimea compresiunilor

Profunzimea compresiilor trebuie să fie de aproximativ o treime din diametrul antero-posterior al toracelui

O treime

Masajul Cardiac Extern: TehniciDurata compresiei mai scurtă decît durata

eliberării de sub compresie

Metoda corectă de masaj cardiac (degetele rămîn în contact cu toracele la decomprimare)

Metoda incorectă de masaj cardiac (degetele pierd contactul cu toracele la decomprimare)

Masajul Cardiac Extern: Tehnici

Două tehnici de a administra masajul cardiac extern: police(A), cu două degete(B

Compararea Tehnicilor de Masaj Cardiac Extern

Tehnica policelui (Preferată)Mai puțin obositoareControl mai bun al profunzimii

compresiilor Tehnica celor două degeteMai ușor de făcut de către un singur

salvatorMai bună pentru mîini mici Permite accesul la ombilic pentru medicție

Masajul Cardiac Extern:Tehnica Policelui

Policele Policele comprimă comprimă sternusternull

Degetele Degetele sususțin sțin spatelespatele

Tehnica policelui de masaj cardiac pentru copiii mici (stînga) și mari (dreapta)

Masajul Cardiac Extern:Tehnica Policelui

PresPresiunea trebuie menținută pe stern iunea trebuie menținută pe stern

Corect(presiune pe

stern)

Incorect(presiune laterală)

Aplicare corectă și incorectă a presiunii în tehnica policelui de masaj cardiac extern

Masajul Cardiac Extern Tehnica: celor Două Degete

Vîrfurile degetelor mediu și index sau inelar al uneia din mîini comprimă sternul

Cealaltă mîină susține spatele

Sternul Xifoidul

Linia intermamelonară

Poziția corectă a degetelor pentru masajul cardiac extern

Masajul Cardiac Extern Tehnica: celor Două Degete

Aplicare corectă și incorectă a presiunii în tehnica celor două degete

Masajul Cardiac ExternComplicații Potențiale

! Ruptura hepatică! Fracturi costale

Ficat

Inima

Pulmon

Xifoid

Fracturi costale

Structuri ce pot fi lezate în cursul masajului cardiac

! Dacă frecvența cardiacă rămîne sub 60 b/min în ciuda ventilației şi a masajului cardiac adecvate efectuate timp de 30 secunde, administrați Adrenalin

Evaluați respirația, frecvența cardiacă și colorația

Apnee

FCC<100

FCC>60FCC<60

FCC<60

Administrați ventilație cu pres pozitivă*

Administrați ventilație cu pres pozitivă*Administrați masaj cardiac extern

Administrați Adrenalină*

*Intubația poate fi luată în considerare în anumite momente

PASUL D - PREPARATELE MEDICAMENTOASE

Indicaţii pentru administrarea medicamentelor !!! FCC <60 în pofida VPP şi MC timp de 30 sec

Adrenalina (IIIC): indicaţii Frecvenţa cardiacă mai mică de 60/min după: 30 secunde de ventilaţie asistată şi 30 secunde de masaj cardiac extern şi ventilaţie asistată________________ Total 60 secunde

Notă: Adrenalina NU este indicată înaintea restabilirii ventilaţiei adecvate

Adrenalina: Modalități de administrare

Sonda endotraheală

Vena ombilicală

Adrenalina:Administrarea prin Adrenalina:Administrarea prin sonda endotrahealsonda endotrahealăă

Se administrează direct pe sonda endotraheală

Se pot utiliza sonde de gavaj de 5 Fr

Diluţie vs bolus După administrare, se

iniţiază ventilaţia cu presiune pozitivă

Adrenalina: Administrare prin vena ombilicală

Plasarea cateterului în vena ombilicală

Calea de elecţie Cateter de 3.5F

sau 5F Tehnică sterilă

Adrenalina: Administrarea prin vena ombilicalăCateterul se introduce pe o distanţă de 2-4 cmSe aspiră sînge pe cateterSe introduce pe o distanţă mai mică la prematuriIntroducerea în ficat poate cauza leziuni

Adrenalina

Adrenalina: Efecte, Repetarea DozelorAdrenalina: Efecte, Repetarea Dozelor

Creşte forţa şi frecvenţa contracţiilor cardiaceVasoconstricţie perifericăSe poate repeta fiecare doză la interval de 3-5

minuteSe poate administra a doua doză prin vena

ombilicală, dacă prima doză a fost administrată prin sonda enotraheală

Adrenalina: RAdrenalina: Răăspuns inadecvat spuns inadecvat (Frecven(Frecvenţţa cardiaca cardiacăă <60 bpm) <60 bpm)

Se verifică eficacitatea :VentilaţieiMCEIntubaţiei trahealeAdministrării adrenalineiSe ia în considerare posibilitatea

existenţei:HipovolemieiAcidozei metabolice severe

Răspuns inadecvat la administrarea de adrenalină: Hipovolemia

Semne de Hipovolemie: Paloare după oxigenare Puls slab (la frecvenţă cardiacă crescut\ sau sc\zut\) Răspuns slab la reanimare TA mică / perfuzie periferică slabă

Expansiune Volemică:Soluţii Acceptabile

Ser fiziologic

Soluţie Ringer Lactat

Sînge O-negativ

Expansiune Volemică-Doze şi modalităţi de administrare

Medicaţia: Volum-Expanderi

Volum-expanderiSemne care indică re-expansionarea

volemică:Creşterea tensiunii arterialePuls întăritPaloarea se atenuează

Dacă hipovolemia persistă:Se repetă administrarea de volum-expanderiSe administrează bicarbonat de sodiu pentru

suspiciunea existenţei acidozei

Reanimarea Prelungită:Consecinţe fiziologice

Instituirea acidozei lacticeContractilitate cardiacă slabăFlux sanguin pulmonar redus

Suspiciunea de acidoză metabolică:Administrarea de bicarbonat de sodiu este

controversatăSe utilizează numai după ce instituie o

ventilaţie adecvată

Medicaţia: Bicarbonat de sodiu

Întreruperea măsurilor de reanimare

Renunţarea la efectuarea reanimăriiConvingeţi-vă că procesele de reanimare sînt adecvatePuteţi să vă opriţi după 15 min de asistolieÎn caz de prognostic neclar e necesar de evaluarea

continuă a stării, discuţii cu părinţii şi echipa

*INTUBAREA ORO-TRAHEALĂ

INDICAŢIIEste prezent meconiul şi copilul nu este vigurosEste necesară ventilare cu PP timp îndelungatVentilare ineficientă cu balon şi mascăEste necesar masajul cardiac externEste necesară administrarea adrenalineiIndicaţii speciale: prematuritatea, administrarea

surfactantului, hernie diafragmatică

Intubația Endotraheală: Echipament şi Materiale

Echipamentul trebuie să fie curat, protejat de contaminare

Sonde endotraheale sterile de unică folosință, preferabil cu diametrul uniform

Caracteristici ale Sondei EndotrahealeSterile, de

unică folosințăDiametrul

uniformMarcajele

centimetrice şi ghidajul pentru corzile vocale sunt utile

Fără balonaș

Corect(diametru uniform)

Incorect (sondă îngustată)

Sondele de intubație cu diametru uniform sunt preferate la nou-născut

Sonda Endotraheală:Mărimea Corespunzătoare

Selectați mărimea sondei pe baza greutății şi a vîrstei de gestație

Luați în considerare scurtarea sondei până la 13-15 cmMandrenul este opțional

Mărimea sondei (mm) Greutatea Vîrstagestațională(diametrul intern) (g) (s\pt)

2.5 Sub 1,000 Sub 283.0 1,000-2,000 28-343.5 2,000-3,000 34-383.5-4.0 Peste 3,000 Peste 38

Adîncimea de introducere a sondeiGreutate (kg) (cm de la buza superioară)

1* 72 83 94 10

* Copii cu masa mai mică de 750 g - 6 cm

Semnele poziţionării sondei:La fiecare ventilaţie cutia toracică se ridicăRespiraţia este simetrică pe ambele arii pulmonareLa ventilaţie nu are loc distensia stomaculuiSe formează condens pe sondă în timpul expirului

Pregătirea Laringoscopului: Materiale

Selectați mărimea lamei• Nr 0 pentru prematuri• Nr 1 pentru nou-născuții la termen Verificați lumina laringoscopului Conectați sursa de aspirație reglată la 100 mm Hg Folosiți sonde de aspirație mari (mai mari sau egale cu 10 Fr)

pentru secreții Sondă de aspira]ie mică pentru sonda de intubație Pregătiți masca şi balonul de reanimare Porniți oxigenul Luați stetoscopul Tăiați leucoplastul sau pregătiți dispozitivul pentru

fixarea sondei de intubație

Poziţionarea copilului

Corect – linia vizualizării este liberă (limba va fi ridicat de lamela laringoscopului

Corect – rază vizuală liberă (limba va fi ridicată de lama laringoscopului

Incorect- raza vizuală obstruată

Incorect- raza vizuală obstruată

Pozitionare corectă (sus) și incorectă (centru și jos) pentru intubație

Etapele intubării

Stabilizați capul Administrați oxigen

în flux liber Glisați lama peste

partea dreptă a limbii

Împingeți limba către partea stîngă a gurii

Avansați vîrful lamei pînă în valeculă

Etapele intubăriiRidicați lama Vizualizați regiunea faringianăNu folosiți mișcarea de basculare

Ridicarea lamei laringoscopului pentru evidențierea orificiului laringelui

Repere pentru plasarea laringoscopului

Limba

Valecula

Epiglota

Corzile vocale apar ca fîșii verticale sau ca litera “V” inversată

Presiunea în jos pe cricoid poate ajuta la aducerea glotei în raza vizuală

Poate fi necesară aspirarea secrețiilor

Țineți sonda în mîna dreaptă Așteptați deschiderea corzilor vocale Introduceți vîrful sondei pînă ce reperul pentru corzile vocale

ajunge la nivelul corzilor Limitați tentativele la 20 secunde

Introducerea sondei printre corzile vocale

Corzile vocale

Reper pentru corzile vocale

Folosiți un deget pentru a ține sonda fixată pe palatul dur

Îndepărtați laringoscopul (și mandrenul, dacă a fost folosit) Stabilizarea sondei în timpul scoaterii

laringoscopului

Intubația Endotraheală:Verificarea Poziției Sondei

Semne ale poziției corecte a sondei Toracele se ridică la fiecare respirație Zgomote respiratorii în ambele cîmpuri pulmonareFără distensie gastrică cu ventilația Condens de vapori în interiorul sondei în timpul expirației Detectorul de bioxid de carbon își va schimba culoarea

(sau indică mai mult de 2%-3% în timpul expirației)

Confirmarea Radiografică

Plasarea corectă a sondei de intubație cu vîrful în traheea mijlocie

Plasarea incorectă a sondei cu vîrful în bronhia principalpă dreaptă. Observați colabarea plămînului stîng

Remarcă:Ventilaţia artificială cu presiune pozitivă nu asigură

ventilaţie adecvată: Obstrucţia mecanică a căilor respiratorii: dop meconial

sau mucos, atrezia choanelor, anomalii de dezvoltare a căilor respiratorii, malformaţii rare - atrezia choanelor

Tulburarea funcţiei pulmonare: pneumotorax, exsudat pleural, hernie diafragmatică congenitală, hipoplazia pulmonară, prematuritate extremă, pneumonie congenitală

Copilul rămîne cianotic sau se menţine bradicardia: Convingeţi-vă că cutia toracică se mişcă la ventilaţie, primiţi

confirmare în administrarea oxigenului de 100%, gîndiţi-vă la blocada cardiacă înăscută sau la malformaţie cardiacă cianogenă (rar)

Problemele postreanimare: hipertensiunea pulmonară, pneumonia, aspiraţia sau infecţia, hipotonie, dereglări metabolice şi ionice, convulsii, apnee, hipoglicemia, alimentaţia dificilă, menţinerea temperaturii corporale

Problemele postreanimare la prematuri: menţinerea temperaturii corporale, imaturitate pulmonară, hemoragii intracraniene, hipoglicemia, enterocolita ulcero-necrotică, retinopatia prematurului,