8/16/2019 198839970-Cecul.doc

1/15

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Ia iș

Facultatea de Drept

Instrumente de plată - CECUL

Diaconescu tefan Lauren iuȘ ț

Anul II !rupa A"

2010

8/16/2019 198839970-Cecul.doc

2/15

Cuprins#

Cuprins...............................................................................................................2

1.   No iuni introductiveț   ........................................................................................3

2. Natura Juridică a Cecului............................................................................4

3.   Emiterea cecului. Condi ii de valabilitateț   ........................................................6

4. Transmiterea cecului..................................................................................8

5. Garantarea cecului – Avalul cecului...........................................................

6. !lata cecului............................................................................................."#

7.   $arietă i ale ceculuiț   ....................................................................................."2

8. %i&lio'ra(e..............................................................................................."5

2

8/16/2019 198839970-Cecul.doc

3/15

1. No iuni introductiveț

Cecul este înscrisul, purtând această denumire, prin care trăgătorul dă ordin necondi ionatțunei bănci să plătească, la vedere, o sumă determinată. Beneficiarul plătii poate fi purtătorulcecului sau o persoană men ionată de trăgător Cec de plată! sau poate fi însu i trăgătorul Cecț șde retragere!.

"enumirea #cec$ c%e&ue, c%ec'! a apărut în (nglia medievală. )storicii atribuie lui*%omas +res%am meritul de a fi introdus în 17 primul cec bancar, care la sfâr itul secoluluiș-)) func iona ca i cecul actual. /timologia cuvântului este una controversată.ț ș

)potea sus inută de autorul italian . ranc%i, de autorul german +. Co%n i de autorulț șengle . +ilbert este următoarea4

• 5egii (ngliei obi nuiau să6 i plătească furniorii prin *eaurul ublic Court of ș ș

/8c%e&uer!, predându6le înscrisuri denumite ini ial bills of scaccario i mai târiuț ș bills of e8c%e&uer. *ermenul e8c%e&uer provine de la cuvertura cu pătră ele, ca oțtablă de a% c%e&uered clot%! care acoperea masa pe care se efectuau calculeleșcontabile.

• Conform altei ipotee, substantivul #cec$ derivă din verbul #to c%ec'$, în sensul

de a verifica. incent 9onteil, în prefa a la "iscours sur l:%istoire universelle deț)bn ;%aldoun /ditura ! presupune că acest cuvânt î i areșoriginea în #s%a'$, care în arabă înseamnă mandat.

?ricare ar fi etimologia denumirii sale actuale, cecul bancar modern are ca strămo ceculșemis de banc%erii /giptului ptolemeic, urmat apoi de cecul utiliat de banc%erii +reciei antice.)stocrate @3A633>! în *rapeitica recomanda utiliarea cecului de călătorie, oferind e8emplul lui

8/16/2019 198839970-Cecul.doc

4/15

$% Natura Juridică a Cecului

Cecul este un instrument de plată care poate fi utiliat de titularii de conturi bancaredesc%ise la bănci sau la alte institu ii de credit, având un disponibil corespunător în acestețconturi.

Cadrul general de reglementare a acestui titlu îl repreintă egea nr. =E1=3@ asupracecului. (ceasta a fost modificată prin egea nr. >3E1==@ 9. ?f. nr. 2=2 din 1@ oct. 1==@! care aaprobat, cu unele amendamente, ?rdonan a +uvernului 5omâniei nr. 11E1==3 9. ?f. nr. 201 dinț23 august 1==3!.

Conform dispoi iilor art. al ?.+.5. 11E1==3, Banca Fa ională a 5omâniei a emisț ț Formele6cadru nr. 7 din > martie 1==@ privind comer ul făcut de societă ile bancare i celelalteț ț șsocietă i de credit cu cecuri i Formele te%nice nr. = din 20 aprilie 1==@ privind circula ia iț ș ț șstandardele te%nice i de con inut ale cecului ambele în vigoare de la 2> februarie 1==!.ș ț

rin asimilare cu titlurile de credit, cecul este un titlu la ordin, complet i formal. /lșîncorporeaă o obliga ie abstractă de a plăti necondi ionat la vedere suma de bani men ionată înț ț țtitlu.

Gn mod tradi ional, cecul este considerat ca făcând parte din categoria titlurilor de credit,țalături de cambie i biletul la ordin. Gn realitate, cecul are numai func ia de instrument de plată,ș țnefiind un instrument de credit propriu6is. )ncluderea cecului în categoria titlurilor de credit se

datoreaă faptului că maoritatea principiilor care guverneaă cambia i biletul la ordin suntșaplicabile i cecului, în măsura în care sunt compatibile cu calitatea acestuia de instrumentș plătibil esen ialmente la vedere.ț

Cecul se aseamănă cu cambia prin preen a acelora i trei protagoni ti4 trăgător, tras iț ș ș ș beneficiar 1. /l se deosebe te de cambie prin acea că4ș

• este întotdeauna plătit Dla vedere#H

• nu poate fi tras decât asupra unei bănciH

• nu este utiliat ca un veritabil titlu de credit ci mai frecvent ca instrument de platăH

1 )on *urcu Teoria i practica Dreptului Comercial Românș , vol. )), /d. umina e8, Bucure ti, 1==>, p. 1ș

@

8/16/2019 198839970-Cecul.doc

5/15

• nu este act de comer obiectiv ca i cambia art. 3 pct. 1@ C. com.!, dar poate fi unț ș

act de comer subiectiv art. @ C. com.! dacă este emis de un comerciant pentruțnevoile comer ului său art. A alin. 2 C. com.!Hț

Ca instrument de plată, cecul dă posibilitatea titularului unui cont bancar de a efectua plă i prin intermediul băncii sale, evitând, astfel, plă ile în numerar. Banca îi face, astfel, serviciulț țde casă clientului său. Beneficiarul cecului poate să încasee suma de bani la bancă sau sătransmită titlul prin gir pentru plata propriilor datorii.

Cecul este un instrument de plată care pune în legătură în procesul creării sale trei persoane4 trăgătorul, trasul i beneficiarul. )nstrumentul este creat de trăgător, care, în baa unuișdisponibil consituit în prealabil la o bancă, dă ordin necondi ionat acesteia, care se află în poi ieț țde tras, să plătească la preentare o sumă determinată unei ter e persoane sau însu i trăgătoruluiț ș

emitent aflat în poi ia de beneficiar. Cele trei persoane care sunt puse în legătură prin cec facțtoate opera iunile legate de acest instrument în nume propriu4 trăgătorul emite cecul, trasul îlț plăte te, iar posesorul legitim îl incaseaă.ș

otrivit art. 3 din egea nr. =E1=3@, cecul nu poate fi emis decât dacă trăgătorul are undisponibil la tras, iar între trăgător i tras e8istă o conven ie privind emiterea de cecuri. /8istă,ș ța adar, două premise pentru emiterea valabilă a unui cec.ș

e de o parte, trăgătorul poate emite cecul numai dacă are la bancă un disponibil bănesc pentru efectuarea plă ii. (cest disponibil poartă denumirea de proviion sau acoperire. /l poate fițun depoit bancar la vedere al trăgătorului, un disponibil într6un cont curent bancar sau o

desc%idere de credit în favoarea acestuia2.

"isponibilul trebuie să pree8iste emiterii cecului i să aibă cel pu in valoarea sumeiș țînscrise în titlu. /l trebuie să repreinte o sumă de bani certă, lic%idă i e8igibilă în raportulșdintre trăgător i bancă!, asupra căreia trăgătorul să aibă drept de dispoi ie, o crean ă a acestuiaș ț țfa ă de o bancă, întrucât cecul este plătibil la vedere.ț

/miterea unui cec de către o persoana, tiind că pentru valorificarea lui nu e8istă proviiașsau acoperirea necesară, precum i retragerea proviiei, în tot sau în parte, după emitere,șconstituie infrac iunea de în elăciune, prevăută de art. 21 alin. @ C. pen. i pedepsită cuț ș ș

înc%isoarea de la 3 la 1 ani3.

2 )on *urcu Opera iuni i contracte bancare,ț ș  /d. umina e8, Bucure ti, 1==7, p. 1==ș3 ". Ciuncan  În elăciunea prin cecuri,ș  în "reptul nr. 3E1==@, p. >=

8/16/2019 198839970-Cecul.doc

6/15

e de altă parte, între tras banca! i trăgător clientul băncii! trebuie să e8iste oșconven ieț @  prin care banca îl autorieaă pe client să tragă asupra ei cecuri, obligându6se săefectuee plă ile din disponibil, la ordinul clientului. (ceastă conven ie constituie temeiulț țemiterii cecului de către trăgător. /a poate fi e8presă o clauă în contractul de cont curent sauîntr6un contract de credit! ori tacită.

&% Emiterea cecului. Condi ii de vala'ilitateț

Gn baa egii asupra cecului, acesta cuprinde4

1! denumirea de cecH

2! ordinul necondi ionat de a plăti o anumită sumă de baniHț

3! numele trasuluiH

@! locul de platăH

! data i locul emiteriiHș

A! semnătura trăgătoruluiH

"enumirea de cec este inserată în însu i te8tul titlului i este e8primată în limbaș șîntrebuin ată pentru redactarea titlului respectiv.ț

?rdinul de plată este un mandat necondi ionat de plată a unei sume determinate.

8/16/2019 198839970-Cecul.doc

7/15

ocul de plată se indică pe cec. Gn lipsa unei asemenea indica ii este luat în considerarețlocul prevăut lângă numele trasului băncii!7.

"ata i locul emiterii iua, luna i anul emiterii!. (ceste elemente sunt inserate în fiecareș știtlu>. ocul emiterii trebuie să figuree alături de data emiterii cecului.

 Gn conformitate cu prevederile normelor în vigoare4 data emiterii trebuie să fie unică, posibilă i certă. "ata înscrisăș

 pe cec este preumată certă iș #opoabilă tuturor până la proba contrarie$ pct. 2@ i 2,ș  Normele-cadru, privind comer ul făcut de societă ile bancare i celelalte societă i de credit, cu cecuriț ț ș ț   , pe baa egii nr. 5!"#$, asupracecului, modificată prin Ordonan a %uvernului nr. ""!"#ț  , aprobată i modificată prinș  &e'ea nr. (#!"$!.= rof. univ. dr. "umitru 9ailu  Dreptul comer ului )nterna ional,ț ț  /d. umina e8, Bucure ti, 2007, p. 3A3ș10 Gn baa normelor în vigoare, prin numele trăgătorului se în elege numele i prenumele persoanei fiice, a a cum seț ș șaflă în actul de identitate, sau denumirea persoanei uridice, a a cum se află aceasta înscrisă în 5egistrul comer ului.ș ț11 Gn caul cecului, trasul banca! nu î i asumă nici o obliga ie. ? men iune de acceptare pe cec nu invalideaă titlul,ș ț țci se consideră ca i cum nu ar fi fost scrisă.ș

7

8/16/2019 198839970-Cecul.doc

8/15

(% Transmiterea cecului

Gntrucât cecul este un titlu plătibil la vedere, beneficiarul poate cere imediat plata, însă poate să i transmită cecul către altă persoanăș 12.

Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane cecul nominativ!, cu sau fără clauae8presă Dla ordin$, este transmisibil, potrivit art. 1 din egea nr. =E1=3@, prin gir. +irul poate fifăcut c%iar în folosul trăgătorului sau a altui obligat. /l trebuie să fie necondi ionat i integral.ț ș+irul trebuie scris pe cec sau pe un adaos al acestuia i trebuie să fie semnat de girant.ș*ransmiterea cecului prin gir, având ca efect transmiterea către giratar a tuturor drepturilor decurgând din cec, implică faptul că giratarul va putea preenta cecul la plată trasului i se vaș putea îndrepta pe cale de regres împotriva obliga iilor prin instrumentul respectiv.ț

+irul poate fi $în plin$ sau $în alb$. +irul $în plin$ presupune declara ia girantuluițsemnată i datată de el, cuprinând ordinul adresat trasului de a plăti unei anumite persoaneș 13 oanumită sumă determinată1@.

+irul $în alb$ produce acelea i efecte ca i $girul în plin$. +irul $în alb$ este format nmaiș șdin semnătura girantului înscrisă pe spatele cecului sau pe adaosul acestuia 1.  +irul $în alb$îngăduie posesorului cecului să6l transmită $fără a lua asupra sa nici o răspundere$, întrucâtnumele său nu figureaă pe cec1A.

Gn caul în care pe cecul cu clauă $nu la ordin$ este men ionat beneficiarul, cecul va fiț

transmisibil prin cesiune, în condi iile dreptului comunț 17.

Cecul la purtător se transmite prin simpla tradi iune a titlului. Cecul poate fi stipulatțe8pres ca fiind plătibil la purtător, însă el va fi socotit la purtător i dacă s6a prevăut că esteș

12 Cecurile con inând sau nu clauaț $la ordin$ pot circula prin gir. +irul este definit de normele în vigoare ca $un act prin care posesorul cecului, numit girant transferă altei persoane, numită giratar, printr6o declara ie scrisă iț șsubscrisă pe instrument, odată cu predarea acestuia, toate drepturile decurgând din cecul astfel redactat ișcompletat$.13 )ndicate de girant.1@ +irul $în plin$ trebuie să cuprindă4 semnătura girantului, numele girantului, data giratării. Gn caul lipsei dateigirării, aceasta va putea fi dovedită prin toate miloacele de probă admise de Codul comercial român.1 Fu este permisă înscrierea girului $în alb$ pe fa a cecului, pentru că acest gir ar putea fi confundat cu avalul.ț1A +irul $în alb$ permite darea în ga a cecului i scoaterea lui din ga, fără ca aceste opera iuni să lase urme pe cec.ș ț17  Cesiunea de crean ă este un miloc specific de transmitere a obliga iilor ca i în caul girului, constând înț ț șacordul de voin ă contractual!, prin care creditorul numit cedent! transmite în mod voluntar, cu titlu oneros sau cuțtitlu gratuit, dreptul său de crean ă unei alte persoane numită cesionar!, care, devine, în acest fel, creditor în loculțsău, având dreptul să încasee de la debitor crean a cedată.ț

>

8/16/2019 198839970-Cecul.doc

9/15

 plătibil unei persoane cu men iunea $la purtător$, precum i în caul în care cecul nu îlț șmen ioneaă pe beneficiar.ț

otrivit art. 21 din egea nr. =E1=3@, girul pus pe un cec la purtător face pe girantrăspunător potrivit dispoi iilor referitoare la regres. +irantul unui cec poate interice un nou gir ț

 privind respectivul cec, utiliând e8presia $fără gir ulterior$.

"acă cecul a fost girat în favoarea trasului, banca la care girantul î i are desc%is contul,șciclul economic al instrumentului respectiv este înc%eiat, cecul având numai valoarea uneic%itan e, cu e8cep ia caului în care trasul i giratarul sunt două unită i bancare apar inândț ț ș ț țaceleia i societă i bancare.ș ț

)% Garantarea cecului – Avalul cecului

lata unui ce poate fi garantată printr6un aval. (valul este o garan ie personală prin care oț persoană, denumită avalist, garanteaă obliga ia asumată de una dintre persoanele obligate prințcec, direct sau pe cale de regres. +aran ia poate fi dată pentru întreaga sumă sau numai pentru oț parte din suma men ionată în titlu. (valul poate fi dat de un ter sau c%iar de un semnatar alț țcecului. (valul nu poate fi dat, însă, de către tras banca ce urmeaă să efectuee plata!, întrucâtacest aval ar ec%ivala cu o acceptare a cecului, acceptare interisă de art. @ din egea nr.

=E1=3@.

(valul se dă pe cec sau pe adaos. /l se e8primă prin sintagma $pentru aval$, $pentrugarantie$ sau prin e8presii ec%ivalente1>.  (valul trebuie să fie semnat de avalist. (valul estesocotit că reultă din simpla semnătura este a trăgătorului. Gn men iunea avalului trebuie să sețarate pentru cine este dat. Gn lipsa acestei preciări, conform art. 27 din egea nr. =E1=3@, avalulse socote te dat pentru trăgător.ș

rincipalul efect al avalului este că avalistul se obligă la fel ca persoana pentru care a datavalul. ?bliga ia avalistului este valabilă c%iar dacă obliga ia pe care a grantat6o este nulă pentruț țorice alt motiv decât un viciu de formă.

1> 5adu ). 9otica, . Bercea 6 Condi iileț  'enerale de bancă-document contractual , /d. Iolters ;luJer, Bucure ti,ș2007, p. >7

=

8/16/2019 198839970-Cecul.doc

10/15

Gn caul în care avalistul plăte te cecul, el dobânde te drepturile reultând din cecș șîmpotriva persoanei pentru care a garantat, precum i împotriva celor care sunt obliga i fa ă deș ț țaceasta din urmă în temeiul cecului.

+arantarea plă ii cecului în aval nu mai cunoa te, în preent, aplica ii practice, formularulț ș ț

standardiat al cecului stabilit de Banca Fa ională a 5omâniei nemaicon inând o rubrică pentruț țaval.

*% Plata cecului

(vând în vedere func ia sa principală de instrument de plată, cecul poate fi tras numai lațvedere la preentare!1=.

otrivit normelor în vigoare, cecul care are înscrisă ca dată a emiterii sale o datăulterioară date preentării la plată se nume te cec postdatat. Gn baa egii asupra cecului trebuieșrespectate anumite termene pentru preentarea cecului la plată. (stfel, cecul emis i plătibil înș5omânia trebuie sub sanc iunea pierderii dreptului de regres împotriva giran ilor i garan ilor  ț ț ș țsă fi preentat la plată în termen de > ile, în caul în care este plătibil c%iar în localitatea în carea fost emis. Gn celelalte cauri, cecul trebuie preentat la plată în termen de 1 ile 20.

egea precieaă că cecul emis într6o ară străină i plătibil în 5omânia $trebuie să fieț ș preentat în termen de 30 de ile$, iar în caul în care este emis în afară de /uropa $în termen de70 de ile$. Gn caul cecului plătibil în străinătate, termenul de preentare $va fi cel arătat delegea locului plă ii$.ț

Conform reglementărilor în vigoare, dacă posesorul unui cec nu preintă instrumentulrespectiv societă ii bancare trase, ci unei case de compensa ii prin intermediul societă iiț ț ț bancare unde î i are desc%is contul opera iunea efectuată este ec%ivalentă cu o preentare laș ț plată$21.

1= 9en iunile redactate pe cec cu privire la o anumită scaden ă fi8ă sau o anumită perioadă de timp admisă întreț țdata preentării i data plă ii cecului 6ș ț $se consideră ca i cum nu ar fi scrise$. (ceste dispoi ii normative consacrăș țfaptul că cecul î i păstreaă calitatea sa de instrument plătibil la vedere, adică la preentare.ș20 (rt. 30, alin. 2, egea nr. =E1=3@ "acă între locul emiterii cecului i locul plă ii acestuia sunt diferen e dinș ț ț

 punct de vedere al calendarelor folosite, Banca Fa ională a 5omâniei i societă ile bancare vor considera dataț ș țemiterii cecului ca fiind data corespunătoare din calendarul locului de plată. *ermenul de preentare a cecului estecalculat prin luarea ca baă de referin ă data astfel înlocuităț $conform calendarului locului de plată$.21 (rt. 32, egea nr. = Formele cadru asupra cecului.

10

8/16/2019 198839970-Cecul.doc

11/15

otrivit legii, cecul este plătibil la vedere, orice stipula iune contrară socotindu6sețnescrisă22. ?rdinul dat de trăgător, trasului băncii!, de a nu plăti suma înscrisă pe cec nu estevalabil decât după e8pirarea termenului de preentare.

 Formele în vigoare precieaă că un cec poate fi revocat în interiorul termenului legal

de preentare la plată 6 $numai în caul pierderii sau furtului instrumentului respectiv$. Gn caulîn care a plătit cecul, trasul banca! poate cere ca el să6i fie predat cu men iunea $ac%itat$ făcutățde către posesor 23.

Gn caul în care nu i se preintă cecul, trasul banca! poate să refue plata. "e asemenea,trasul mai poate refua plata i în caul în care din semnătura pusă de posesor reultă că acestaș$nu este persoana legitimată prin cec să o ceară$2@.

egea stipuleaă că posesorul cecului $este obligat să primească orice plată par ială care ițse oferă$ atâta timp cât cecul nu a fost protestat, în scopul u urării sarcinii debitorilor de regres,ș

care nu vor mai putea fi urmări i decât pentru restul sumei de plată.ț Formele în vigoare precieaă că în caul în care o persoană obligată a plătit cecul fără

însă a6i fi fost eliberată o c%itan ă în acest sens i fără a6i fi fost remis instrumentul acestaț șriscând să fi pus din nou în circula ie fără temei, putându6se solicita o nouă plată 6 $persoana careța plătit poate să probee ac%itarea sumei cu martori i registre sau înscrisuri, pe cale legală, înșinstan ă$.ț

Gn baa legii, pe orice cec este obligatorie $înscrierea sumei de plată i a monedei în careșurmeaă să se efectuee plata$. 5egula este ca cecul să fie plătit în moneda locului plă ii,țrespectiv în lei pentru cecurile plătibile în ara noastră.ț

 Formele în vigoare stipuleaă că Banca Fa ională a 5omâniei i societă ile bancare potț ș țaccepta cecurile în care suma de plată este e8primată într6o monedă străină $numai cu condi ia cațdenumirea monedei străine să fie făcută complet dolar

8/16/2019 198839970-Cecul.doc

12/15

+% Varietă i ale ceculuiț

egea nr. =E1=3@ reglementeaă anumite specii ale cecului, stabilind reguli cu caracter special, aplicabile doar acestora. /ste vorba de cecul barat, cecul plătibil în cont, ceculnetransmisibil, cecul de călătorie, cecul certificat i cecul circular.ș

(stfel, cecul barat este cecul care cuprinde pe fa a sa două linii paralele e8ecutate dețtrăgător sau de posesorul cecului, potrivit art. 3> din egea nr. =E1=3@. /l nu poate fi plătit decâtunei persoane determinate o altă bancă sau un client al băncii!, rolul său esen ial fiind facilitareaț plă ilor prin înscriere în cont.ț

Bararea cecului este generală când între cele două linii nu se indică nimic ori se facemen iunea Dsocietate bancarăț $ sau o e8presie ec%ivalentă, respectivul cec neputând fi plătit decâtunei societă i bancare sau unui client al trasului. Cecul barat evită utiliarea i falsificareaț știtlurilor care au fost pierdute sau furate2.

Bararea este specială în caul în care între cele două linii se înscrie denumirea uneisocietă i bancare, acest cec putând fi plătit doar respectivei bănci sau, dacă aceasta are calitateațde tras, unui client al acestei bănci.

8/16/2019 198839970-Cecul.doc

13/15

socote te ca i cum nu ar fi fost făcută. Banca va răspunde până la concuren a valorii cecului înș ș țcaul nerespectării acestor norme.

Cecul netransmisibil este cecul care con ine men iuneaț ț Dnetransmisibil$ i care nu poateșfi plătit decât primitorului sau, la cererea sa, să fie creditat contul său curent. Gn consecin ă,ț

 primitorul nu poate gira cecul decât unei societă i bancare pentru încasare, iar aceasta nu6l vaț putea gira mai departe sub nici o formă. Claua netransmisibilită ii poate fi inserată de trăgător,țla cererea beneficiarului, sau de la un girant. Gn ambele cauri efectul clauei este oprireacircula iei instrumentului i stabilirea definitivă a ultimului posesor care are dreptul de a intra înț ș posesia sumei înscrise pe cec.

Cecul de călătorie se caracterieaă prin aceea că trăgătorul subordoneaă plata ceculuie8isten ei pe titlu în momentul preentării a unei a doua semnături la fel cu a primitorului. (cestțcec este alcătuit din două păr i talonul i cecul propriu6is! i cuprinde ordinul băncii datț ș șagentului său ori corespondentului său dintr6o anumită localitate de a plăti o sumă de bani

clientului a cărui semnătură a fost depusă pe talon la eliberarea formularului de către bancă.Beneficiarul cecului clientul băncii! preintă cecul pentru încasare agentului saucorespondentului băncii, depunând, cu această ocaie, o a doua semnătură, pe cecul propriu6is.lătitorul va verifica, înainte de a efectua plata, identitatea beneficiarului prin compararea celor două semnături, care trebuie să fie similare. (gentul sau corespondentul băncii care poate fi oaltă bancă sau o societate comercială care vinde un bun sau presteaă un seriviciu clientului băncii emitente! urmeaă să preinte, ulterior, cecurile la banca emitentă, care le va creditaconturile cu sumele respective.

Cecul certificat este cecul semnat pe fa ă de către banca emitentă, care garanteaă prinț

această certificare e8isten a acoperirii i blocarea acesteia la dispoi ia posesorului cecului pânăț ș țla e8pirarea termenului de prescrip ie.ț

Cecul circular este un titlu la ordin, emis de o societate bancară sau altă institu ie dețcredit, anume autoriate, pentru sume pe care le are disponibile de la primitorii cecurilor înmomentul emisiunii, plătibil la vedere în oricare din locurile arătate, în mod alternativ, deemitent. #"e regulă, deci, în cecul circular societatea bancară emitentă este atât trăgător, cât iștras$2A.

Cecul circular cuprinde următoarele men iuni4 denumirea deț Dcec circular$ în cuprinsul

titlului, promisiunea necondi ionată de a plăti la vedere o anumită sumă de bani, numele iț ș prenumele primitorului, data i locul emiterii, semnătura emitentului. (cestui cec îi suntșaplicabile toate dispoi iile legale privind girul, plata, protestul i regresul din materia cambiei,ț șafară de caul când legea dispune astfel.

2A )oan 9acovei  Dreptul comer ului interna ional ,ț ț  vol. )), /d. C.. Bec', Bucure ti, 200A, p. 3@ș

13

8/16/2019 198839970-Cecul.doc

14/15

Cecul po tal este foarte răspândit, având o devoltare prodigioasă, cu deosebire înșlocalită ile unde nu e8istă sucursale ale băncilor de depoiteț 27. Birourile de po tă din localită ileș țrespective au servicii bancare care onoreaă cecurile po tale la purtător ș 2>.

entru cecurile po tale care sunt la purtător e8istă la (dministra ia Centrală a o telor ș ț ș

acoperirea necesară.

27 )oan 9acovei  Dreptul comer ului interna ional ,ț ț  vol. )), /d. C.. Bec', Bucure ti, 200A, p. 3ș2> ?rganiarea acestor servicii a fost determinată de nevoile practice. Gn raporturile comerciale apar frecvent opera iițimplicând opera iuni în numerar, c%iar i în localită i îndepărtate, lipsite de sucursale ale unor bănci de depoite.ț ș țCum birourile de po tă func ioneaă în aceste localită i, măsuara adoptată pentru onoarea cecurilor po tale laș ț ț ș

 purtător este de natură să facilitee tranac ia comercială, scutindu6l pe beneficiar de pierderea de timp i deț șc%eltuieli suplimentare.

1@

8/16/2019 198839970-Cecul.doc

15/15

"% Bibliograe

1. )on *urcu Teoria i practica Dreptului Comercial Românș , vol. )), /d. uminae8, Bucure ti, 1==>ș

2. )on *urcu Opera iuni i contracte bancareț ș , /d. umina e8, Bucure ti, 1==7ș

3. ". Ciuncan  În elăciunea prin cecuriș , în "reptul nr. 3E1==@

@. 5adu ). 9otica, ucian Bercea  Dreptul Comercial Român, /d. umina e8,Bucure tiș

. rof. univ. dr. "umitru 9ailu  Dreptul Comer ului )nterna ional ț ț  , /d. uminae8, Bucure ti, 2007ș

A. egea nr. =E1=3@ asupra cecului

7. )oan 9acovei  Dreptul comer ului interna ional ,ț ț  vol. )),  /d. C.. Bec',Bucure ti, 200Aș

>. 5adu ). 9otica, . Bercea - Condi iileț    'enerale de bancă-document contractual ,/d. Iolters ;luJer, Bucure ti, 2007ș

1