Vitis vinifera L. in terapeutica

UMF „Grigore T. Popa” IasiFacultatea de Farmacie

Disciplina de Farmacognozie

Coordonatori: Prof. dr. Anca Miron

Asist. drd. Adriana Trifan

Absolvent: Iolanda Alca Iliescu

CUPRINSCAPITOLUL 1. - Vitis vinifera L. - Generalitati

1.1. Istoric1.2. Incadrare sistematica1.3. Raspandire1.4. Descriere Vitis vinifera L.1.5. Utilizari

CAPITOLUL 2. COMPOZITIA CHIMICA-Vitis vinifera L.2.1. Frunze2.2. Bace2.3. Seminte

CAPITOLUL 3. Profil farmacologic. intrebuintari terapeutice3.1. Actiunile si utilizarile frunzelor de Vitis vinifera L.3.2. Strugurii

3.2.1 Actiunea cardioprotectoare3.2.2 Actiunea antioxidanta3.2.3 Actiunea anticanceroasa3.2.4 Actiunea antiinflamatoare3.2.5 Actiunea antimicrobiana

CAPITOLUL 4. - CONCLUZIIAnexa Medicamente si Suplimente alimentare – extracte din Vitis vinifera L. Bibliografie

ISTORIC Date istorice referitoare la istoria vinului, mai putin

consemnari ale utilizarii terapeutice ale Vitis vinifera L. Primele referiri: cultivarea vitei de vie inca din anul

4000 i.Hr. in Orientul Mijlociu. 2500 i. Hr. : hieroglife si desene egiptene, obiecte de

conservare a vinului.

Vinul ca medicament- repere istorice

Antiseptic local, tratarea ranilor, afectiuni digestive si uro-genitale

Tablite sumeriene si papirusuri din Egiptul Antic (2200 i.Hr.) includ medicamente bazate pe utilizarea vinului.

Medicul roman Galenus (AD 129– c.200) utiliza vinul ca dezinfectant pentru ranile gladiatorilor.

In Europa medievala – apa inlocuita cu vinul Vinul - "cea mai curata si sanatoasa bautura dintre

toate bauturile“ Louis Pasteur (1822-1895).

Vitis vinifera L.

Taxonomie: regnul Plantae, subregnul

Traheobionta, increngatura

Spermatophyta, subincrengatura

Angiospermae, clasa Dicotyledonatae, subclasa Rosidae, ordinul Rhamnales, familia Vitaceae, genul Vitis .

COMPOZITIE CHIMICA

Compusi polifenolici: antocianozide (glicozide ale delfinidolului, petunidolului si malvidolului).Flavonozide: hiperozida, cvercitrozida, cvercetol-3-0-beta-D glucuronida.Taninuri catehice: catehina, epicatehina, galocatehina, epicatehina.Saruri minerale. Esteri ai acizilor hidroxicinamic si tartric.Apa.

FRUNZE

BACE

Acizi grasi nesaturati: acid linoleic, acid alfa-linolenic.

Acizi grasi saturati – acid palmitic, acid stearic, acid miristic.

Grasimi insaponifiabile – tocoferoli (γ-Tocotrienol, δ-tocopherol) (42)

Steroli – campesterol, beta-sitosterol, stigmasterol. Vitamina E – α-tocoferol. Lipide. Proteine. Carbohidrati.

SEMINTE

PROFIL FARMACOLOGIC

Actiunea capilaroprotectoare si antiexudativa - se datoreaza antocianozidelor, care maresc rezistenta capilara si diminueaza permeabilitatea vaselor capilare.

Actiunea venotonica - amelioreaza circulatia venoasa, cu utilizare a extractelor in tratamentul varicelor si tromboflebitei.

Actiunea antioxidanta in stresul indus de alcoolism - normalizarea functiei hepatice (prin reducerea markerilor hepatici).

Actiunile si utilizarile frunzelor de Vitis vinifera L.

Actiunile si utilizarile strugurilor

1. Actiunea cardioprotectoare

Factorii de risc pentru dezvoltarea aterosclerozei:

hiperlipemia postprandiala, stresul oxidativ (formarea de hidroperoxizi lipidici in

plasma si in serul sangvin) stil de viata alimentar dezechilibrat si sedentarismul.

Polifenolii: diminua agregarea plachetara,

scad nivelul LDL

scad riscul de dezvoltare a placilor de aterom. Paradoxul francez

2. Actiunea antioxidanta

SURSA ANALIZATA ACTIVITATEA ANTIOXIDANTASeminte de struguri Scade nivelul LDL-lului plasmatic

Suc de struguri Reduce stresul oxidativ in ser

Vin rosuProtejeaza membrana celulara a

Saccharomyces cerevisiae de peroxidarea indusa de H2O2

Pudra degresata din seminte de struguri

Contracareaza stresul oxidativ indus de adriamicina (agent anticanceros); reduce

nivelele TBARS si creste nivelele ATP si GSH

Extract din seminte de struguri Actiune antimicrobiana – conservanti pentru preparate din peste si carne

Concentrat din fibre de struguri albi

Actiune antioxidanta pentru acizii grasi polinesaturati din uleiul de samburi de

struguri

Activitatile antioxidante ale extractelor din struguri si a derivatelor

(adaptat dupa: Int J Mol Sci. 2010; 11(2): 622–646)

3. Actiunea anticanceroasa

FENOLI SUBIECTI EFECTEProantocianidoli Linie de celule de

carcinom mamarinhibitia metastazarii tumorii

mamare

Antocianidolilinie de celule de cancer

de colontumora vasculara

inducerea cresterii de 2–4 ori a fragmentarii ADN-ului

repararea si protejarea integritatii ADN-ului genomic si inhibarea

angiogenezei Procianidoli, acid

catehic si acid galic

Celule splenice de soarece

Inhibitia distrugerii ADN-ului indus de H2O2

Catehine Linie de celule de carcinom mamar

Diminuarea viabilitatii celulare si a proliferarii celulelor canceroase

ProcianidoliLinie de celule de carcinom mamar Diminuarea viabilitatii celulare si a

proliferarii celulelor canceroase

Flavone linie de celule de cancer de colon

Reducerea proliferarii celulare si inducerea apoptozei

Flavonoide linie de celule de cancer de colon

Inducerea apoptozei mai evidenta decat a camptotecinei

ResveratrolLinie de celule de cancer

de prostataCelule epiteliale din

tumora mamara umana

Inducerea apoptozei si efecte antiproliferativeInhibitia COX-2

Activitatea anticanceroasa a compusilor polifenolici din struguri

adaptat dupa Int J Mol Sci. 2010.

4. Actiunea antiinflamatoare

Compusii polifenolici din struguri, in special cei din seminte au demonstrat ca poseda efecte antiinflamatoare semnificative in studiile realizate pe animale si subiecti umani.

Principalii responsabili de aceasta actiune sunt considerati a fi flavonolii, flavanolii si procianidoli (flavonoide oligomerice).

Mecanism: inhiba eliberarea factorilor pro-inflamatori, efect imunomodulator, actiune antioxidanta.

PRODUSE FARMACEUTICE

ENDOTELON® Drajeuri gastrorezistente, 150 mg Compozitie: extract purificat din samanta de struguri

(Vitis vinifera) standardizat in oligomeri procianidolici 150 mg si excipienti.

Grupa farmacoterapeutica: vasoprotectoare, medicatia capilarelor (capilarotonice), alte preparate capilaroprotectoare, plante.

Producator: Sanofi Winthrop Industrie, Franta. Indicatii: insuficienta veno-limfatica, limfedem al

bratului. Administrare: oral, 300 mg extract/zi, scheme de

tratament specifice afectiunii venoase.

PRODUSE COSMETICE

In produsele cosmetice si de ingrijire se utilizeaza extracte din semintele de struguri, datorita proprietatilor: antioxidante, antimicrobiene si de absorbtie a radiatiilor UV.

CONCLUZII

Studii recente au condus la identificarea si izolarea unor compusi din Vitis vinifera care fie ca atare, fie in fitocomplex, acţionează benefic asupra organismului uman.

Compusii bioactivi din Vitis vinifera L. au numeroase actiuni biologice dovedite stiintific, extracte din diferite parti ale plantei fiind conditionate sub forma de suplimente alimentare si medicamente cu efecte antioxidante, venotonice, antiinflamatoare si antimicrobiene.

Mecanismele exacte prin care se exercita actiunea anticanceroasa a principiilor active din Vitis vinifera L., desi studiate in mod sistematic si stiintific, nu sunt complet elucidate.

CONCLUZII Datorita substantelor

bioactive ce se regasesc in vita de vie, gesturi simple au efecte benefice in prevenirea si vindecarea unor boli, unele chiar grave, de exemplu - cancerul.

Din aceste considerente, vita de vie nu inceteaza sa ne uimeasca, de aceea trebuie sa o respectam si sa o pretuim…iar cercetatorilor le revine misiunea sa descopere in amanunt mecanismele care stau la baza acestor proprietati.

“Struguri albi, ciorchini în vieBoabe de cristal...Plâns de toamnă ruginie,Mustu-i în pocal.

Struguri negri arşi de soare,Brumării cu pete...Poartă-n ei stropi de licoareStrânşi pe îndelete.

Struguri rubinii, dulceaţaHoldelor din vii,Au prins duşul, frigul, ceaţaToamnelor târzii.

Struguri rupţi de viţa mamăPlâng de bucurie...Se vor odihni în cramăLacrimă de vie.

Via, strugurii, budana,Vinul, razachia,Pentru toate sus stacanaSă trăiască via! “

Oda viei…Gheorghe Gurau