1901 11

BISERICA

;ORTHODOXA ROMANARevisth Periodica Eclesiastica

A

SANTULUT SINOB AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE

ROMANS.

A:NUL AL XXIV-lea, No. II.

P=73 1R.T_T _

TABELA MATERIILOR

Pag.

1 Amintirl din Istoria Bisericescl. . . . 9212 Predict, despre datoriile sotilor. . . . 9383 Sistemul Filosofico-Teologic al Fericitu-

luI Augustin. 9454 0 societate folositore si patrioticg. . 9555 Predica in vechime 9726 Dare de sena 9847 Monastirea Doljestl 9948 Donatiunl 1001

BUCURE $T1

TIPOGRAFIA CAR[ILOR BISERICE,9Ti

1901..

t,iguinirwm4

.

..... . . . .

_

www.dacoromanica.ro

ANUL XXIV =ERICA ORTODOXA ROMANA No. 11

AMINTIRI DIN ISTORIA BISERICEASCA

De la 175 o 1800de

SERGIU MACREC.

Vedi Biserica OrtodoxA. Roman., an. XXIV, No. 9.

PARTEA

Furtuna ce ameninta biserica lui Christos, asa ridican-du-se si erumpend, s'a respandit jur imprejur si a nimicit totce-I esea inainte. tar Preasf. Patriarch ecumenic DomnulTeodosie, ingrijindu-se acestui de Dumnegeti asezat mare vasal bisericei in blandeta si modestie, infricosandu-se si tre-murand si pururea avend privirea catra, Conducetorul setaChristos, si in tot timpul invocand povatuirea si sprijinulseti precum si mantuirea a tot vasul, iI mana la limanulstiut al chemarei eel de sus, percurgend cu norocire valu-rile acestul timp mult turburat. Catra Arhierel pe deopartea trimis enciclice ca sa fie atentl asupra celor ce provOcascandale, lar pe de alta inderana pe popor la rabdare silucrand ce este bun cu speranta in Dumnecled sa nu seinrautatesca. in intristari si sh nu dea nici un rnotiv celor

www.dacoromanica.ro

922 AM1NTIRT DM 1ST. BISERICESCA

ce cauta sa ne faca nou6 r6ti. S'a ocupat si de disci-plina bisericilor si economisa cele trebuitOre si tOte le fa.-

cea cu judecata, lucrand in tOte ceea ce este drept si bun.Fiind-ca svanturatul Marte s'a ranit si Ingamfatul Senaherim,Generalisimul de atunci si Vizirul imperatiel a fost condem-nat la mOrte, cu care ati suferit impreuna si dintre alnostri marele Dragoman Neculae Sutu, mare logofet al Bi-sericei, si Domnitorul Moldovel Grigorie Calimah, a turburatbiserica lul Christos in parte o ast-fel de nedreptate peri-petiile acestor dol straluciti Omen]; dar calomnia nu I-a adusnicl un reu Ore-care altul, pentru ca conlucrand cu cel deo credinta, fiind evidenta nedreptatea, ca spre rusinea pro-priilor lor nereusite condemnat pe acestia, adaugendu-s1lor insist pacate. Pentru aceste ucideri nedrepte intristan-du-se lucra ca un parinte si inraurind in favOrea mantuirelcelor prinsi dintre ei Preasf Domn Teodosie si nu crutanicl bani, data era trebuinta si era gata la tot ce i se cerea.

Iar cetasiI Rome!, intrebuintand cu Otomanil contra Or-todoxilor alianta secreta, cu curagiii prietenesc au cerut casa se ia IarasI de la nol locurile sfinte, Mormintul cel deviata facetor, sperand ca vor reusi cu siguranta. lar Mo-narhul Otomanilor prin interventia comuna primind mijlo-cirea (negociarea), vedend insa si violenta, si inclinandtiraniceste pentru nevoea de pretutindeni, a intrebat peintalul judecator si seful religiunei dea parerea lor,dupa legea lor. Atunci el a dis ca trebue sa se cugete,pentru ca de aiurea nu pOte sa stie de cat de la not celedespre nol, a intrebat secret pe un pios doctor din cel cevenea la el, cum posedam nol aceste locuri. Iar acela, ne-stiind sa spuna ceva sigur despre acestea, i s'a poruncitsa se informeze, dar sub amenintare sa nu se afle cevadespre acesta. Deci venind acel boer la Preasf. Ptolemaidei,Domnul Sofronie si, lamurind bite, l'a intrebat ce sa spunaca sa castige cestiunea. Iar acesta intelegend trebuinta, cu-

I-aii

sa'si

www.dacoromanica.ro

AIVIJNTIRT DIN 1ST. BISERICtSCA 923

prins de Erica si temendu-se 1-a spus ca ar trebui sa piecetndata si sa spue tote prea fericitulul Domn Efraim al Ie-rusalimulul, si sa nu se tema de loc ca s'ar da pe fait&cele vorbite, si porunca orl respunsul ce ar lua de la el,acela cu exactitate si prompt sa faca. Cad Domnul a privitspre not cu bine si speranta apusenilor va fi zadarnica.Decl ducendu-se si aflandu-1, numal el singer cu Patriarhul,1-a istorisit Cate i incredintat lul secret de maretul Domnsi cel mai inalt judecetor. far acela pentru reutatea apusenilorcea selbatica si nerusinata suspinand si spaimantat de schim-barea de odata a Stapanitorulul, a alergat Ia Dumnedeticel de sus cerend ajutorul see, qicend: SA nu fie sa serusineze prin mine cel ce sufer DOmne al puterilor si sase departeze prin mine cei ce to cauta pre tine si cei ceurmeza urmelor tale Dumnedeule al lul Israil Acestea ru-gandu-se si imputernicindu-se si venindu-s1 in sine, scotenddin hartofilachiti condica ce avea de Ia inceput pana sisub acest monarh Mustafa scrisorl imperatesti succesiv in-tarite, cart confirmat proprietatea sfintelor locurl din leru-salim, le a adus acestea si a cps ca din acestea va canOstecate-1 trebuesc sa stie prea bunul nostru Domn. Cand declle a cetit si be a serutat acestea primul judecator a facutanafora inscris ImperatuluI si s'a dat parerea ca de a selua de la nob sfintitele locuri de inchinaciune din Ierusalirnsi sa li se dea latinilor sta to puterea lul, dar nu este nicidrept, nici priincios, si nici spre marirea lul este de a lucrato contra sa si a atAtor 1mperatl. Deci cu chipul acesta siacum au cadut din sperante si reusit latinil sa la sfin-tele locuri de inchinaciune.

Fiind-ca n'a reusit inainte si a fost respins din DaciaMarte otomanicul s'a infuriat asupra Dacilor, calcand con-ventiunile, si jefuind pe supusi robit si insusindu-si celestreine, ca ale sale, si rapindu-le, ca streine, s'a schimbatnebunia for pe socotela celui ce sufere, numindu -i (i.oi620

s'ah

nail

i-an

www.dacoromanica.ro

924 AMINTIIII DIN 1ST. I31SERICtSCA

aside si calomniindu-i de apostati. Din acesta causa mul-time de nevinovatl au fost dusi sclavl in Constantinopol siI-at imprastiat peste tot pamintul. Dar, in asemenea nevoi sigrele imprejurarl pentru religiositate, zelul si iubirea catraDumneded stralucea. Cad Omenii religiose si ortodoxI dintOta stapanirea Otomanica, strivindu-se, s'au pus tOta nadej-dea for spre Dumnecleti, nu pentru ca at calcat fara cuvintpretentiile stapanitorilor; ba Inca at golit si comori pentrurescumpararea fratilor de aceeasi credinta, si dintre sclaviladusl putini be at sca'pat pe caril nu eau rescumparat prinbane. Cad se rescumparati nu numai cel ce erat expuslin plata spre venciare, dar rescumparat si pe cel din casecu o dare mai mare si cu sume ma! marl. Caci nimeni nucruta banii pentru scaparea celor de o credinta, nu saracul,nu bogatul, nu particularul, nu boerul, ci cu toil impreunase intreceat si In special era gata fie-care sa cheltuesca sicauta sa intreca pe ori care altul: se vindeat juvaerelefemeilor, se dadeat podObele feci(5) elor; si averile copiilor cuman! curate pentru frali de catra pruncii gangavitori, cedan-du-se,- s'at adaus religiositatea la aceea ca o garantie pentrumame.

Acestea ved6ndu-le Preasf. Domn Teodosie se bucuramarind pre Dumnedet si rugandu-se ca sa Intreca bine-cu-vintarea lui si ham' seti asupra poporului credincios sizelul dumnedeesc al obstiei sa se tina aprins prin pilda lui,gata fiind jertfi si sufletul pentru binele turmei bunulpastor, ucenicul incepetorului turmel, Christos.

Deci anul 1770, incepend, se scurgea acest an prea stra-lucit si Insemnat, epoca de faptele cele mai marl, In care

savirsit atatea prefacer! Intre neamurl si care a fostun triumf important al Bisericei Ortodoxe. Intre OtomaniInsa gruparile erat mai marl si pregatirea de razboi era invigOre. Pretutindenea temerl, pentru ea se svonea ca si pemare vine marina si pe uscat inainteza si se inmultesc

s'at

a's1

www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN IST. BISERICIISCA 925

puterile Rusesti. Apol batjocurile soldatilor mai multe, ja-furile si sperante disparute, Tar curagiul desert din cele cesuferise in cel anterior. Dec! facendu-se primavara bubuiamarea, tar pknintul suspina de greutatea multimel armelor,tailor, barbatilor, vaselor de rezboT si de WA pregatireade tot felul a Jul Marte. Se zguduia si se turbura tot orasulsi tam, si pentru greutatile cele presente si de asteptareacelor ce erati sa vine. Dar in tote aceste imprejurari Preasf.Domn Teodosie, avendu-si speranta in Dumneded, cu bar-batie sta in fruntea bisericilor lui Dumnedett si cu ajutorullui Dumnedet1 le scapa de vAta.marile ce le venea de pre-tutindeni, neturburandu-se de loc si nescirbindu-se. Insanu numal in limanurile grecesti noil Argonautl, ci, curajosilargonaut! Rusi, au ancorat si la litoralele Epirului, Etolieisi Peloponesului, revoltandu-i si reclamandu-si libertatea ceaatal de lubiti. Dar acesta intimplAndu-se au spaimantatsi pe Preasf. Domn Teodosie si revolutia multimei cel MIAsef n'a putut curand s'o astampere, pentru ca cel mai multidintre Arhiereil de acolo au fost eras! in ea de popor, cia autat ca macar restul for sA-1 scape, trimitend la 'Loa-Dina, Arta si Atena ca mustre pedepsesca. peace% pentru pornirea lor desordonata si chemandu-1 peacestia la datoria lor. Indat6 a scris in tbta Eparhia ca safie cu ingrijire si sa, nu se arunce necugetat in primejdiacea mai necuviinclOsa, cugetancl, cu deserte amagiri, neju-deand, nici imprejurarile, nicT pe prieteni, de vrAjmasi de-osebindu-i si nici distingend pe ipocriti de Omenii sinter!.

Dar, vorbind acum de Peloponez, cum sA-1 trec WA alacrama ? Ce plangere si ce izvor de lacrimi mi-ar fi deajuns? i ce cuvint ar fi suficient de a istorisi? Care siGate intimplat atunci in acesta imprejurare de o sel-balacie barbara si o crudime neomenesca, intrecend orl-ce

Revolutia in acesta imprejurare s'a luat inceputuldin pornirea instinctive pentru libertate. Pe acesta, vedend'o

sa-1 si sa-I

s'al't

iperbola.

www.dacoromanica.ro

926 AMINTIRT DIN IST. BISERICESCA

mai ales inradacinata intre el, prin o mestesugire nevequtas'au rezvratit, tine a fost atunci caril 1-aii Indemnat si es-citat la acesta, prin insalaciunl si viclenil aprinclend Wtsmintea sanatOsa si sa -1 arunce intr'o primejdie atat de dau-natOre. lar inceputul stator si atator rele de odata sa stiecall are izvorul in idea, talharesca si fara mild a Maniatilor.Caci vasele rusesti. plutind la Navarin si veclendu-se depretutindenl, tot poporul de °data s'a miscat si turburatsi s'a Inarmat cat a putut, dar manile nedreptilor nu gu-verneza, ci, dorindu-si propria for libertate, aveati trebuintade un Conducetor, sau sa castige ceea ce doreat. Dar celce i -au escitat, aratan du-se ca sunt uneltitori de reti mai cusema, imprastiat ; lar acela adunandu-se si coalisandu-se,fiind fara sef si ncdisciplinati si in genere ne constituiti,necunoscend nici de cine sä se pazasca, nici ce sa lucrezespre folos. Multi din Menu cumintb si bogati si chlar dintreArhierel, vedend pornirea acestora nejudecata si nesiguras'ati scapat viata fugind in insule. iipail asupra for siOtomanil din acest chersonez, cerend Guvernator, pe care,data l'ar lua, s'ar linisti cu credinciosie. Dar multimeaca intapata de strechie, pornita fara judecata spre .reil, sinetinuta de nici o putere, alerga ca un cal pe ses Wenddin piciOre, In libertate, sati mai bine clis, rumpend lega-turile autoritatel (puterei), si nici a statut ca sa se stabi-lesca situatia sa, pentru ca n'avea barbati conducetori, sinici nu puteail sä judece ceea ce era sa se intimple. Decise purta Intr'o parte si alta clocnindu-se si alergati in grupesi intrunindu-se se resvrateati si nu faceati nimic din cele cetrebueati si nici puteati sa fad., ci dOr ca se bucurati delibertatea momentana. Li s'a parut sa se bucure de a-cesta, cad erati liberi de autoritate si ca niste dezmeticlzburdati. In o ast-fel de adunare si desordine conducetorilManiati s'ati facut conducetori de tote relile, bar nu de li-bertate, de cruclimi barbare si de o talharie feroce asupra

salt

'si

www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN In. BISERICESCA 927

Otomanilor, taindu-I fail mila, barbarie si neuman ucigan-du-i si taind batrani slabanogiti, femel Ingreunate, feciOretinere, prunci gangavind, de tOta vrista si starea si indem-nand si pe altii multi sa lac& asemenea dupa, exemplul lor.

De aicea deci a pornit o grupare si resvratire cu totuldistrugetOre In Peloponez; acesta privind'o marina impera-tesca a Rosiel avend de sef pe principele Aleiandru Orlof,s'a Incercat a o intrebuinta in contra vrajmasilor, pentrueliberarea celor de o credinta, dar cand a inteles ca acearazvratire era desordonata si formata din tot solul de Omeni,v6clend ca DU pOte face nimic, s'a dus, cautand marina vraj-masa. far aceia, perclendu-si sperantele imaginate, Maniatils'aii refugiat in pesterile si in padurile for grele de straba-tut, aducend cu el pe multi de dinafara; bar altil au scapatin insulile Epirului si in Chitira, bar majoritatea au lostprinsb, vai! si dusi spre junghiere ca oile! Caci Otomaniidin MM. Ahala si Tesalia, impreund cu Epirul si Iliria dedincolo intrunindu-se la o lalta, pentru ca nimeni nu li seImprotivea si opunea si la Istm si la orb care parte a lito-ralului Golfulul, ca niste lupi hrdpitori, cu mutt mai multau intrecut atrocitatea Maniatilor; caci ucigatoril si \Tana-torii de singe n'ail lasat la o parte orb -ce inventiune li s'arfi parut for de o schingiuire mai Brea si mal neumana, baInca se gandeatl si afiail bite pornirile ce nici in navalacea mai vrajmasasca n'a existat. Turban si dupa banb, sinemuitamindu-se cu ceea ce aflau, cercetandu-1 pe ceb pre-supusi ca air ceva, ii puneall pe foc prajail in frigarlca nu cum-va sa be scape ceva. Deci cu o ast-fel de ne-bunie a Omenilor furiosi, distrugandu-se orb -ce oras si lo-calitate si in genere orb -ce locuinta a crestinilor in Peloponez,n'ati lasat necercetat nici refugiile muntilor si crapaturileascunse nejefuite si ne sangerate, ci bite jafuindu-le si pra-dindu-le, cand cu sangele celor mal multi nevinovati, detot sexul si vrista, ate rosit pamintul si Wta bogatia ye-

pi-I

www.dacoromanica.ro

928 AMINTIRi DIN 1ST. BISERICESCA

OM si neveduta fie de la biserici sail din case particularele-au adunat si au sclavit si pe cel din urma individ. Dartocmal pentru cele ce se pareati iubitorii de argint barbarica se purtau mai uman, tocmai pentru acele cei nenorocipse vaicarau mai mult, parintil plangend pe fiii lor, femeileintelepte despartindu-se de barbatil for virtuosi, fratil sepa-randu-se de frati si copiil tineri rapiti din bratele mumelor,feciOre tinere cu violenta luate din casele parintilor demani barbare, rude de rude, prietini de prietini, cunoscutide cunoscuti rezletitl pentru tot-deuna si sclaviti, cad nu-iintrista pe eI mOrtea, cat separarea pentru vecie si sa nusufere ceva in ale religie!, schimbandu-si credinta, pentrucare Vote muncile be suferea; cad nimeni n'a calut dincredinta, deli atatea mil au fost omoriti.

Pentru ca sa nu secatulasca cu totul pamintul reutateaAlbanezilor, a trimes imperatul ca sa scape pe popor deinvinuire, In cat pe nimeni sa nu mai traga In judecata,anuntand si asigurand ertare de tOte relele. A trimis sipreasf. Domn Teodosie Arhierei not in tOte Eparhiile Pe lo-ponezulul. recomandand prin scrisori imperatesti aparareapoporulul pios ce a mai remas, cum si o protectiune in-semnata si aparare tare, asa ca fie-care sa se reaseze inale sale, ridicandu-se violenta, avaritia si all ce alta rapiresi nedreptate din partea otomanilor. Deci tOte acestea si catevor urma in istoria politica si etnica tOte cu certitudine sipe larg se vor descrie. Atata este de insemnat in presentca din Ma Ina mal intalil a Inceput nedreptatea, Tar rezbu-narea asupra el a fost cea din urma. Caci deaicea pornindceI-1-alti Peloponisieni n'au putut castiga libertatea, dar ailfacut WI conlocuitorilor for Otomani. Cei ce au primit peAlbanezi si prin el facend nedreptate peste marginele drep-tului, in urma ail' suferit fOrte multe rele de la Albanezi;si acestia la urma urmel sfartmandu-se, si de catre crestinitaindu-se, afara de femeile osmanliilor, s'ati luat resplata

www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA 929

intreprinderei tor, apol si Maniatii au suferit ultima pedepsa.Ast-fel dreptatea intinclendu-se asupra on and insultator,on ce nelegiuire si nedreptate a fost pedepsita si se pedep-seste spre vietuirea intelepta a popOrelor ce locuesc im-preuna.

In acest an 1770, In luna lui April, trecend din vietaprea fericilul patriarh al Ierusalimulul Domnul Serafim, cucontntelegerea, socotinta, Ingrijirea si concursul tuturor A-gbiotafitilor, alegendu-se patriarh Mitropolitul Ptolemaidei,Domnul Sofronie, a fost inaintat la preasf. scaun Apostolical Ierusalimului, facendu-se si permutarea canonica si preastralucita crestinilor credincIosi. Cu cat I-a Intristat pe cre-dinciosil de sub preasf. scaun apostolic al lerusalimului siIn acest mare oral si multe alte parti lipsa celul prea fe-ricit si pururea pomenit patriarh Efraim, cu atata 'I-a imbu-curat alegerea prin concurs comun si urmarea la acest scaunapostolic a prea fericitului Domn Sofronie, fiind-ca ambitsi in virtute si in stiinta acelas renume aveau si se invred-niceall de acelas respect si Iubire de toil cei ce-I stiail s'ailI-ar fi vedut, atat de evident& era In el virtutea si harul mi-nunat si cu prisosinta varsat asupra Ion

Tot in acest an locuiati In muntele Atonulul trel fostlPatriarhl, adica preasf. Domn Ciril al V, Domnul Serafim alII si Domnul Samuel I. Dar preasf. Domn Ciril care traiaIn schitul Sfintel Anei, ducend vieta cuviOsa si inainta incugetari inalte catre Dumnedeu, pe cand preasf. Samuel prinInvoire Imperdtesca s'a intors in Constantinopol. Preasf. Se-rafim ins a, fie de frica ce-I ameninta, calomniat ca Patriarh, nuprin o cugetare gresita, necuviinclOsa, fugind, s'a addpostit lamarina imperatesca a Rosiel, pe cand trecea prin golful Ege'.Ducendu-se si primit fiind cu cinste de catre seful marine'si de catre armata cea lubitOre de Christos si primit cuamabilitate de principe nu s'a marginit in situatia sa si nicls'a cautat de datoriile sale, ci epistole enciclice revoltatOre

www.dacoromanica.ro

930 AMINTIRI DIN 1ST. BismuctscA

si indemnatOre de a'si recapata Grecii libertatea de alts data.Trimetend, escita la revolts orasele din apropiere si aprindeao resvratire in insule, nesocotind intru nimica ca face lucrurlnepermise si In contra chemarel lui si streine de caracterulce purta, miscand poporul la ucideri si distrugere si la actede acele pe care nimeni din predecesorii set patriarhi orto-doxi ar fi indraznit vre-o data si nici putea indrazni, ti-nendu-si demnitatea for proprie si ordinea, stiind ca esteinvetatorul pacel si ucenic bland al hit Christos. Cad ce-icomun intre sable si suflet? Sail ce era trebuinta de ast-felde epistole? Era trebuinta de un conducetor strategic, dreptsi intelept si care stie sa Intrebuinteze sOrta orb tntimplarea,sail sa voesca sa invete. Cad data ar fi reusit o ast-fel demiscare a puterel Rusestl si Grecesti, mult mai mult ar firealisat. Nu se cuvenea in nici un chip a scrie de acelescrisori si a le respandi Domnul Serafim, cugetand la va-tamarea ce ar resulta din acestea bisericilor. El insa ne-intelegend nimic drept despre acestea si, WI sfatuit, le-ailtrimis.

Au ajuns asemenea scrisori si In Eurip si indata. prinden-du-le cine-va, le-ad dat Metropolitului de Eurip, Gedeon. Iaracesta, inchidendu-le curind, le -ail trimis la Constantinopolin patru vile. Primindu-le Preasf. Domn Teodosie si scriindun referat asupra lui Serafim l'a trimis marelui logofat alimperatiel, prin care a facut cunoscut Imperatului ca con-demnatul si alungatul din Patriarhie Serafim si de catre totclerul si poporul, mai ales de catre Arhierei urit pentruavaritie si rapid si pentru Ingamfarea lul desarta dusa panala aroganta, a inteprins unele ca acestea, innebunind si cu-getand lucrurl desarte. Dar din ast-fel de intreprinderi n'arresulta nici o turburare sail alt ceva; tar despre acesta el, pa-triarhul, impreuna cu tot Sinodul Arhiereilor, se pune garantpentru tot poporul credincios la supunerea legala. Audindacestea interesatul Monarh, i-a laudat ingrijirea neadormita

www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN IST. B.SERICESCA 931

a preasf. Patriarh Domnul Teodosie, primindu-1 marturia luipentru popor. Cad nu a avut de nicaeri mat inainte stiintadespre acesta de cat de la el. Dupa, aceea multi curiert uln-blai si veneati mit de vestl si denuntaii administratoril lo-calitatilor, pazitorit, armatii, judecatorit, capitanii, generalit,guvernatorii, satrapil si Egemonii pe patriarhul Romeilor, in-stiintand cel mai multi sa distinga pe cel ce-1 invinuta, ca ri-

o revolts generals si ca prin scrisorl revolts poporul. Atrimis preasf. Domn Teodosie si epistole enciclice sfatuitOrepretutindeni, tndemnand pe popor ca sa fie cu bagare de semala apucaturile nebunesti a persOnelor ce perdut mintea,intre carit sa cumisca si pe unul ce a fost patriarh Sera-fim, ca sa lepede, sa desfiinteze si sa le dea pe foc in pu-blic, cand le vor veni la cunostinta, epistolele lui revolu-tionare, ce imprastiat intre el. Le-a trimis tot °datasi caterisirea lui, prin care ca apostat, turburator de ordine,revolutionar si barbat al sangiurilor, Sf. Sinod endemic dinConstantinopol a preasf. Arhierei, impreuna cu patriarhulfall desbracat de tots demnitatea sfintita si grad si l'a ca-terisit cu totul, si in bisericile acestul mare oras, s'a pu-blicat si s'a ordonat ca in tot locul sa se cetesca ca sa fiecunoscut in genere ca individ despretuindu-1 si respingen-du-1 cu totul, data ar intreprinde sa fats ceva. Ast-fel decicu pricepere lucrand cu ajutorul lui Dumnegeti a Impras-fiat preasf. Domn Teodosie si amenintarea deasupra a totnemul din causa scrisorilor fostulul patriarh Serafim.

Din o ast-fel de fuga a patriarhulut Serafim s'a pagubitsi obstea Sf. Munte, pentru ca imperatul a trimis acolo, sipretuind averea nemiscatOre a fugarulut si impunend unadaus locuitorilor de acolo pentru neluarea aminte. Cad nuate avut timp sa-st vincla casele si cladirile de piatra, pentruca erati impovarate cu datorit si cu contributit si cu cereri sicu mil de vexatiuni din partea Otomanilor Tesalonicent. Celordin monastiri, pretinclendu-li-se si ccea ce nu aveati, traiau

dica

le-au

e'ad

www.dacoromanica.ro

932 AMINTIFIl DIN 1ST. BISERICESCA

in mizerie si nici le era cu putinta ca sa cera mild de lacrestini, dupa obiceiti; lar cei din schituri se certail de lao cestiune mica la inceput, care apoi a adus vrajba si tur-burare nu mica si schizma.

Acesta certa a fost despre colive si unele pomeniri. Obici-nulati crestina cel de afara de Sf. Munte ca milosteniilefor sa be impart& la saraci si la biserici si monasfiri si sadea unele si la schituri, pentru care eel ce vietuiau in elecu cuviosie, ca resplata pentru buna-vointa, savirsail cererisi rugaciuni catre Domnul si pomenirea numelor acelor a-dormiti ce miluit. Aceste pomeniri le faceati ascetil lainceput Sambata, cand biserica in genere neincetat savir-seste pomenirile obstesti a celor ce au reposat intru bunacredinta, cand se pun inainte colivile prevedute de canOnesi pe nume pomenind pe acel miluitori ce au reposat sifacend rugaciuni aparte pentru ei. Erau datorl sa se intru-nesca cu totii si nici unul din cel ce at' primit mils sa nupiece, pentru ca se adunail de datorie. Ffind-ca Sambetelese intimpla se lipsesca multl, pentru ca in acea di se duceahsi la Carea si de obiceiti isl vindeatl lucrurile lucrate pestesaptamana cu manile lor, s a parut unora sa schimbe po-menirile particulare si dupa terminarea sf. liturgil Duminicasa cante cele ale Inmormintarei ca la un irate reposat, pu-nend inainte colive si pomenind pe nume pe crestinul cea dat mila mai inainte, rugandu-se pentru el. Acesta s'aparut unora ca novism si resturnarea bunei ordine. Apolfacendu-se discutie, ast-fel pacatosi si vrednici de condem-nare socotindu-I ca si pe eretici pe cel ce schimbat oran-dulala si stramutail qiiele pomenirilor.

De aid, deci tncepend cestiunea s'a respandit in WA chiliasi nelinistea auclurile tuturor celor din Sf. Munte rez-beta pe unii de altii si-i imperechia; in cat unii se numeallsabatieni si colivistl. Se deosebeati despre acesta si cei maiinvetati si unii se luptail cu epihireme sofistice si se In-

1-at

pi-1

www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA 933

cercail sa scrie si-si sapat grOpa de Were si apareat spinidiabolici si se arunca seminta de neghina si izvor de re-utati. Cacl n'ati remas pe o cestiune, ci amestecand multecu colivile si variind colivele lor, cu dreptul numit co-livisti si daii presupunere prin amesticul de tot felul de ne-bunie eretica. Deci acestia desbinandu-se ast-fel aii scris E-gumenii sfintelor Monastiri si fostil Egurneni si ieromonahiisi in genere tot! din sf. Munte, ce erau retrasi pentruaii scris clic preasf. patriarh Ecumenic Domnul Teodosie siSinodului de Lang& el, aratand deosebirea unor asceti desprepomenirile unora si intreband cum trebue sa faca. A its-puns preasf. cu socotinta Sinodului si parerea prea ferici-tulul al Ierusalimului Domnul Sofronie, ca cei ce sevirsescpomenirile celor reposati Sambata bine fac, dar si cei cele sevirsesc Duminica nu pacatuesc, si, admonestandu-i pa-rinteste, poruncit sa inceteze neintelegerile nefolositOresi sa nu turbure far& cuvint linistea celor ce merg pe drumbun, cautand sa separe intre ele amintirea de mOrte si deinviere. Cad mOrtea credincIosilor este intru nadejdea in-vierel si din mOrte Invierea.

Iar daca biserica apostolica cea de Dumneclea intelepta,invatand in intelepciune cele in minte prin lucruri veclutea pus amintirl in stiute dile si au luat obiceiu de-a sevirsipomenirile Sambata, reguland pomenirea celor ce au vietuitSambata, la inceputul clilei a opta, adica dupa a saptea di,care trece dar nici o data nu inceteza, adica a seculululce nu inceteza, ci pururea sta sevirsindu-se cliva inviereineintrerupt, apol dovedindu-ne activa in not coruptia, nune arata nici esact Si nici desevirsit ideea invierei, adicaa vietel cei neapuse, ce Intru nadejde o are. De aceea inseculul present, in serbatOrea si amintirea scularel din mortia Domnulul se sevirseste pomenirea celor reposati in bunacredinta, intru nadejdea invierel de obste si intru incetareavietei si intru pomenirea celor adormiti in buna credinta s'a

s'au

le-au

www.dacoromanica.ro

934 AMINTIRT DIN 1ST. B1SER10ESCA

hotarit Sambata, si s'a stabilit pomenirea scularei din mortla Domnului si prin acesta a invierel de obste; asa ca nueste cu putinta in genere una far& alta. De aceea si pome-nirea in Sambata a celor adormiti este a invierei domnestl,si In Dominica nu fara cuvint intro amintirea invierei Dom-nului, este amintirea celor trecuti din vieta intro nadejdeainvierei din mortl, pentru invierea Domnului. De aceea darsi biserica lul Christos a scris catre cel din Sf. Munte, cacel ce fac pomenirile sambata bine fac si cei ce sevirescDuminica dupa serbarea invierei nu pacatuesc. Caci ince-putul, mijlocul si sfirsitul invierei nOstre este invierea dinmorti a Domnului si Mantuitorului nostru, care este porta-tOre si facet6re de vieta tuturor 6menilor.

In Sf. Munte, scOla comuna a stiintelor, de la care ademisionat Mare le Evghenie, vestejindu-se, iar profesorii celmai invetati Si iubitorii de invetatura din Constantinopol,contribuind pentru conservarea acestei lumini ce luminezatuturor, multa ingrijire si prevedere si dispositie a aratatsi preasf. Domn Teodosie si darea anuala la marea bise-rid, a Episcopului de Eressos si Sf. Munte s'a redat larasisc6lei si a intarit a se reda in fie-care an. Iubea pe celvirtuosi si dadea multa cinste celor intelepti si ar fi res-pandit in tot nemul tolosul din bunele invetaturi si ocupa-tioni, data afacerile bisericei n'ar fi trecut prin asemineaimprejurari anevoiese si n'ar fi fost retinuta de tot felul denevol si trebuinti.

Dar, de si trebuintele bisericel eraii de tot multe, si chel-tuelile nesfirsite din causa imprejurarilor, iar datoriile marelbiserici sail. inmultit la o mie de talanti, dar tOte cu inte-lepciune si cu judecata economisindu-le preasf. Domn Teo-dosie a ajuns sa indestuleze tOte cele de nevoe ajutorintelobstesti si datoria comuna a ajuns la micsorarea de saptesute de talanti si era de laudat pentru buna economie, maiales in asemenea timpuri, cand veniturile si ajutorurile ob-

www.dacoromanica.ro

AMINTIR1 DIN IST. BISERICESCA 935

stestl bisericestl ale Eparhiilor unele s'ati imputinat, lar alleleaI lipsit cu totul. i cu atat era mal de laudat, cu cat penimeni din Arhierei or preoti nu l'a ingreueat cu cereri nicia intristat pe cel ce aveati trebuinta de ajutor, ci pe unilrugandu-I, '1 avea gata in a face bine, lar pe altil imblan-zindu-le asprimea vietel le dadea cu compatimire cele detrebuinta; pe altif insa aratandu-le trebuinta obstiel ti in-demna a da ajutor si pe toti cu feluri de chipurl 11 faceasa contribue de buns -voe pentru obste, intampinand pe toticu blandeta, parinteste vorbindu-le si discutand cu amabi-litate, facend ce era de interes 014,0 in curatenie si adever,un stop avend dupa Dumnedeil folosul obstiel. Nici se su-para, nici se mania asupra celor ce remaneati in urma cucontributia pentru obste, ci unora le aducea saracia sa pro-prie de exemplu, altora le demonstra nevoile timpului, pur-tandu-se bland si rugandu-1 ca sa contribulasca cat le da!liana pentru obste si sa nu neglijeze ajutorarea obstiel. Aplatit si dajdia la imperatia Otomana a acelor Eparhil pecare le ocupase armatele invingetOre si pururea biruitOreale Rusilor de acum, cand si pe mare si pe uscat birulacu totul pe vrajmas, si marina stavrofora si de DumnededmaritOre aprindend si afundend, supunend si robind mul-timea variata si multa de Omens din navile otomanice, adevenit stapana peste Arhipelag si or ce insula din prejurera in stapanirea sa si stapanea si marea afara de Elespont.Iar seful marinel Comitele Romantov, eroul secolulul pre-sent, marea minune a celor ce se lupta cu arme, trasnetulcel arcletor si frica cea nesfirsita a necredinciosilor, sfa-ramand tree -deci de mil de Otomani alest prin cate-va milde barbati Rusl, a afundat cu totul in Dunare curajul bar-barilor si a asedat de ambele malurl trofee de glorie alesecolulul. Atuncl si provinciile dunarene si localitatile dinArhipelag erati libere de Urania Otomana si nu datoreausa platesca mai mutt tributul. Dar pentru ca sa nu scan-

www.dacoromanica.ro

936 AMINTIM DIN 1ST. BISERICESCA

daliseze pe pretentiosul puternic, Preasfintitul ii plates birulobicinuit neluzind nimic de la Arhiereil acelor locuri si nicicerend, ci tOte le economisa cu intelepciune de aceea era siadmirat pentru economic si in adever era vrednic de laud&pentru virtute.

Deci ast-fel economisa bine purtarea de afar& a bisericifor Preasf. Domn Teodosie; dar se ingrija mai ales de in-frumusetarea launtrica, de curatania dreptelor dogme si seocupa de Talnele cele de Dumnecleil predate si activandinvetatura moravurilor celor mai bune. Dar pentru ca inbuna reputatie a celor puternici al nemului prepondera Me-tropolitul Prusel Meletie, a voit a fi intaffi si cu cuvintul sicu fapta. S'a inceput larasI a se semana scandale tntre unit,c &rora nu li placea ingamfarea fart vreme a acestuia sicarii nu sufereati mandria si greutatea acestui barbat, iarintre altii carii 11 acuzail blamail, de cele ce a dis si afacut improtiva lor, apol celor fricosl de cele ce ar fi intre-prins, celor barfitor de cele ce ar fi fost surprinsi ca sintgresiti. Deci se cugetail si se gandeati Arhiereil cum ar pu-tea a-I inlatura pe acest tovaras comun si fiind in reservafata de el, nu indrazneat sa-1 insulte, suspendandu-i impor-tanta si lovindu-i prisosul ingamfarei. i deci mergend drumulcel mai scurt si sigur a chemat pe Preasf. Domn Samuelsi pentru nevoia present& si pentru folosul pe viitor; s'atiadunat deci sa-sl dea parerea si arhiereii sinodall si din-tre boeri nobill si clerics cel mai multi si facend alegerecu socotinta obstesca a expus cele ale noii patriarhii catra,cei ce stapaneab, luand pe prietenii lui si pe rude de ajutori.Iar el audend acesta ingrijire a obstiel si opinie despre elsi preferand viata linistita si neturburata, cat& o va mai a-vea, s'a retras ascundendu-se pentru cate-va dile; el insacautandu-1 si gasindu-1 si rugandu-se a nu trece cu vedereagrija obstief, socotinta si alegerea sa, dovedind c& venirea sala patriarhat este de nevoe si indispensabila, luat vrendfad

www.dacoromanica.ro

AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA 937

nevrend si intovarasindu-I presentat Vizirulul, luandcuvenitele cavade si inturnandu se la Patriarhie felicitatpentru a doua Ora de patriarh ecumenic pe Preasf. DomnSamuel, la optspre-clece ale lui Noembrie, In anul 1773, de-misionand inscris de la scaunul ecumenic Domnul Teodosiesi a fost in liniste in casa sa particulara alaturea de pa-triarhie in cinste, in libertate si ajutorinta din cheltuelileobstiet.

Preasf, Domn Teodosie era de loc din Creta, ducend dinpruncie viata singuratica. Devenind in propria sa patrieEgumen la o monastire si displacendu-I pentru reutateacelor rezvratiti si In ale credintel inreiti, refugiindu-se s'a dusin Constantinopol. Aicea ajungend proistos la Biserica Sf.Gheorghe de la Adrianopol si &and dovada de. intalepclunesi evlavie si de alte virtuti si probat fiind, a fost hirotonitEpiscop la lerisul din st. Munte. unde multi ant pastorindcu Tubire de Dumneleil turma lui incredintata, tuturor eraplacut si celor din launtru si celor din afara de sf. Muntesi de tots laudat Dar pentru ca Metropolia Tessaliciel acaqut in grele datorii si fiind veduva, avea trebuinta de unbarbat cu bung reputatie si econom Cu mans tare, prin a-legere drepta s'a facut mitropolit al Tessalonicului. Econo-misind placut lui Dumnelea afacerile Metropoliei in timpindelungat si micsurandu-i datoriile, era tot mai mult laudatde catra Episcopii sei si iubit de toti crestinii. Intorcendu-sein Constantinopol cu cinste si dovedind drepta intalepciunesi neprefacuta si in lucruri bune si in cuvinle, de tot] eraiubit si imbratosat.

(Va urma).C. .E.

Biserica Ortodoxit Romitnik 2

-

lad

www.dacoromanica.ro

PREDICA

DESPRE DATORIILE SOTILOR.Barbafi, iubiO-vg femeile vostre, pre-

cum gi Christos a 'titbit biserica gi pe sines'a dat pentru dinsa"... 1 Galat. V. 25...

Femora virtudsci este corona barbatulutstil, 'tar cea decttclutd este putredirea ose-lor sale". Proverbe XII. 4.

Frati

Un sat, un judet, o card intrega nu pot sa. fie trai-nice si sa infloresca neincetat de cat numai atunci,cand vieta casnica a familiilor e in bung orindulala,de cat numai atunci, cand ea e intemeiata numai pesfintele invetaturi dumnecteesci. Oamenii cu multa in-vetatura, cari s'at ocupat cu sorta poporelor vechipaganesci ne spun in cartile lor, ca daca.acele popOreau perit si nu le mai cunoscem asta-di de cat dupenume, se datoresce acesta in rindul intaiu neorindue-lilor din vieta casnica si stricaclunii moravurilor pecare se intemeia familia. La acele popOre barbatulera totul intr'o familie. Femeea ajunsese mai Mil ca

crep`ini,

www.dacoromanica.ro

PRED1CA 939

o sclava. Nu era nici o legatura de inima, care saunesca pe barbat si femee. Barbatul trata femeeamai rea ca pe o fiinta necuvintatore. Despre virtutifamiliare nici nu se pomenea le acele popore! De a-ceea s'a dus poporul vechiii al Elinilor despre carene vorbesce adesea Sf. Scriptura a Noului Testament;de aceea s'a dus puternicul popor roman, care sta."-pania o data peste lumea intrega! Stricaciunea vietiifamiliare a adus dupe sine otravirea intregii vieti so-ciale si prin acesta si mortea popOrelor!

Nu e nevoe insa fratilor de asemenea pilde, ca sane luminam asupra acestui adever, cad fie-care dinnot se pate usor lumina, daca se uita la casele undenu domnesce orinduiala si buna chibzuldla. Aci bar-batul trdesce pentru sine, asijderea si femeea, lar co-piii sunt lasati in voia intimplarilor. In acesta casaau patruns tot solu de pacate, tot solul de nenoro-cirl, parca ar fi un blestem dumnedeesc. 0 asemeneacasa e destinata sa Odra, sail sa-si duca vieta dindurere in durere. Ce s'ar intimpla daca sate intregiar fi alcatuite numai din asa case ? Ce s'ar intimpla,daca vieta familiara ar suferi in intrega tara ? MaipOte Ore o asemenea tara sa privesca cu incredereviitorul

Frail/ cre,stini,

Prin trimiterea pe pamint a Domnului nostru IisusChristos, Dumneda. Tatal a chemat lumea la o nounvieta. Si vieta acesta noua, demna de faptura intoc-mita dupe chipul Dumnedeiril nu se putea incepe de

's1

soil ?!...

www.dacoromanica.ro

940 PREDICA

cat cu asedarea familiei pe alte temelii de cat panaacum. In crestinism se spune hotarit, cdbarbalul tre-bue .011 iubiascci muerea dufie cum Christos iubi/biserica si s'a dat fie sine fientru dinsa si ca pen-tru aceea «bdrbatul 'si va ldsa fie laid/ si fie mamasa si se va lifii de muerea sa si vor fi amandouivu trup. (Mat. XIX, v. 5). In aceste cuvinte se cu-prinde fratilor adeveratul rost al vietil casnice intr'ofamilie crestinesca. Cad ce insemneza a !asa barba-tul pe acei, cari dat vieta, cari ingrijit siocrotit si a se lipi de muerea sa si a forma cu ea unsingur trup ? Ce insemneza a'si iubi muerea dupecum Christos iubit Biserica si s'a jertfit pe sinepentru ea ? Acesta insemneza, ca de acum inaintebarbatul nu mai traesce de cat pentru muerea sa ; cadupe cum tine la trupul sett' , la fiinta sa, tot asa tre-bue sa tina si la muerea sa, cdci nu mai sun/ dote,ci un lrufi (Mat. XIX, v. 6); ca de acum inainte el erobul indatoririlor ce provin din unirea sa cu muerea.Prin urmare temelia trainica a vietil casnice, temeliatrainica a familiei e dragostea. Daca e dragoste cres-tinesca intre barbat si muere, atunci tericirea a pa-truns in casele lor, atunci totul zimbesce in jurul lor,atunci Dumnedeu vegheza asupra lor. Barbatul iubittraesce numai pentru casa sa; femeea iubita e sorelecare da vieta case sale; ea traesce numai pentru bar-batul si copiii set. Dumnecleirea a pus dragostea catemelie familiei, fiind ca numai ea e in stare de a unidoue suflete, de a incaldi pe unul cu caldura celui-l-alt, de a le tine unite acum si pururea!

www.dacoromanica.ro

PREDICA 941

Frati cre,stlie,

Intr'o familie crestinesca ast-fel intemeiata barbatulsi femeea au anumite indatoriri. Barbatul e datormai sä ingrijasca, ca femeea si copiii sa nusufere de nici o lipsa. De aceea el muncesce din zoride qi pana in nopte pentru ca sa agonisesca cele detrebuinta pentru indestularea casel sale. El e neosteni-tor si muncesce cu placere, cad dragostea nici o datanu se ostenesce! In casa lui domnesce buna orindu-iala., cad ochiul lui e neadormit, el vegheza neincetat.El nu uita inteleptele cuvinte ale mosilor si stramosilornostri, ca barbatul e chela casel, ca el e stilpul casei!E cumpetat in tote, e econom, e pilduitorul crestines-cilor virtue' pentru to' al casei sale. Casa sa e la-ms de multamire, e lams de fericire! Cu un cuvint,barbatul crestin trebue sa -s' dea in or' -ce momentsocotela de greutatea vorbelor Apostolului Pavel ca.-tre Timoteffi «ca de nu stie cineva chivernisi casa sa,cum va purta grija de biserica lui Dumnecleti?» (1Timot. III. 5).

Femeea la rindul sea e datore sa fie intelepta to-varasa a barbatului in lucrarea pentru binele caseisale. 0 data unita prin dragostea crestinesca cu bar-batul sea, ea nu ma' traesce de acum inainte pentrusine, ci pentru barbatul si copiii sei. Ea se ulta pesine, se jertfesce pe sine! Pentru ea nu e alta mul-tamire in lumea acesta, de cat multamirea celor alcasel sale! Or' cat s'ar stradui si s'ar osteni un bar-bat, daca femeea nu stie sä bine chivernisesca tot ceel a adunat cu multe sudori, atunci nu va domni in

intaii sel

www.dacoromanica.ro

942 PREDICT

casa belsugul, linistea si multamirea, ci saracia, in-grijirea si nemultamirea. De aceea Sf. Scriptura nespune: R ca femeea intelepta zidesce casa sa, iar ceaneintelepta o surpa cu insasi manele sale y . (ProverbeXIV, v. Femeea intelepta e sirguitOre, e bung gos-podina., e iconoma. Pentru ea nu 'e alta podOba cucare sä se infrumuseteze de cat munca neincetata a-laud de barbat, de cat respandirea unei vieti moralein jurul ei. Femeea intelepta e sufletul caseI, e so-rele, care incalclesce si da vieta. Inteleptul Sirach ma-sOrd puterea el pentru binele case' cu a soreluI, cand

SOrele cand resare intru cele inalte ale Dom-nului si frumusetea muerii bune, podoba este casesale) (Cap. XXVI, v. 18). Sufletul unei asemenea fe-mei comora nestimata pentru barbat. Atunci candel e bolnav, cand e impoverat de grija multor nevolale vietii, el nu aft' adapost, mangaere si sprijin de catin sufletul cel plin de bunatate ale femeel sale. Eae in lume singura luI tovarase nedespartita si nelip-sita si la bine si la raj! Vieta sa e Idea prihana. Cinstease oglindesce in chipul el cel bland. Casa el e plinade sfintenie. Sf. Scriptura ne spune si ea, R ca Femeea

virtuOsa este corona barbatuluI sou, iar cea decaclutae putrecfirea Oselor sale >> . Cand barbatul si femeeauniti in dragostea sfinta vor indeplini ast-fel da-toriile familiare si se vor sprijini si intregi neincetatunul pe altul, atuncl casa intemeiata de ei e o casabine-cuvintata, e o casa fericita!

Frafi cre,stini,Daca indreptam privirea in jurul nostru vedem ca

multe case din nenorocire nu sunt cladite pe asa sfinte

I).

dice:

e

'§I

www.dacoromanica.ro

PREDICA 943

si trainice temelii. In multe din asemenea case devind sunt barbatii, in multe de vind sunt femeile.Sunt barbati rei, orbiti de pacate, cart nu-si &it nicio socotela de rostul unei vieti casnice crestinesci.Sunt lenese si risipitori si de aceea casa for zace insaracie, nevoi si suferinte. Putin le pasa daca femeeasi copilasii au cel putin painea clilnica. Sunt barbatibetivi, cari tot putinul ce-I agonisesc, '1 intrebuintezanumai pentru indestularea nesatiosei for pofte. Prinbetie el ajung cu vremea posomoriti, maniosi si sfa-ditori. TOta nemultamirea sufletesca neindreptatita st-o revarsa asupra femeei si copiilor. Cate nu-si certasi 'st bat femeile din pricina acesta? Vat de femeesi mat cu sema vat de bietii copilasl, cari tau o asainvetatura de la tatal tor!,

Sunt fratilor si multe femel nenorocirea unel case.Multe sunt lenese, cari acul, fusul si argeaua nu matpretuesc pentru ele. Din maim for harnica nu matlese ca alta data imbracamintea casel, a barbatulutsi a copiilor. Sunt lenese si aplecate spre patimabetiei. De cat munca, isvorul fericirei, le place matmult beutura, isvorul durerii si al nenorocirilor de totsoiul.

Sä mat vorbesc de faptul, ca multe din ele nu sepot stapani, nu pot fi rabdatore, dupe cum se cuvinesä. fie, cad asa be sta frumos, ci sunt vecinic galce-vitOre ? Sa mai vorbesc, ca multe din ele sunt ne-cinstea barbatului prin usurinta cu care lucreza invieta conjugala ? Case cu asemenea barbati si femeisunt rusinea unui popor, sunt nenorocirea lui! Un

www.dacoromanica.ro

944 PREDICA

popor intemeiat numai pe asemenea familii e lipsit deorl-ce viitori

Asta-cli fratilor, cand suntem stransi inaintea sf.altar nu ne remasne alt-ceva de facut, de cat sa neinaltam mintea si inima catre Dumnecleil Tatal, carea trimis pe unicul seta". fiu in lume pentru ridicareaomului din pacat si pentru acesta s'a jertfit char pesine si sa ne rugam sa reverse indurarea si bunatMilesale si asupra unor asemenea familii nenorocite, cadindreptarea for va fi spre cinstea si slavirea neamuluiromanesc. Amin.

P. G

www.dacoromanica.ro

ROSOFICO-TEROGIC AL FERICMILIIi AUGUSTIN,

Biserica 0rtodox No. 9 anul XXIV.

Asupra a ceea ce este corporal nu are numai sufletul osuprematie bine stabilita, ci mai mult o are ratiunea, carese afla in suflet, insa in o mica parte si in corp. In sufletsubstanta rationale se recunOsce in mod nemijlocit si multmai clar ca in corp si acesta face ca sufletul sa alba o maimare insemnatate1).

Ca semn principal al deosebirel Intre ceea ce este spiri-tual si rational mai este si acesta, ca ceea ce este spiritualform6za numai o asemanare cu ceea ce este corporal, pecata vreme ceea ce e rational se Ina lta cu totul peste ceeace e corporal si procure priceperea atat a ceea ce e corpo-ral, cat si a ceea ce e spirituals).

Ratiunea, Vice Augustin, este partea cea mai nobila cese afla in om si nu p6te sa fie intrecuta de cat de per-fectiunea diving,. In ratiune sta cunOscerea de sine insusi.

1) Ritter, Geschichte der christlichen Philosophic, pag. 233.2) De trinit. XV, 22; de gen. ad lit. X.11, 20.

SISTER'

Vedt

www.dacoromanica.ro

946 SISTEMUL FILOSOFICO-TEOLOGIC

Ratiunea cunOsce prin sine substanta sa proprie si nol n'amsti nimic de existenta propriel nOstre ratiunl, dad. nol prinea nu o am cum5sce. i dupa cum se cunOsce pe sine in-susi si lucrurile ce sunt sub ea, tot asemenea cunOsce sipe Dumnedeti si acesta putere i s'a dat chlar de cAtredinsul. Asa dar ratiunea este organul prin care Dumneclettse manifestA in Oment si prin care omul pricepe si intelegepe Dumneded.

De aid se vede ce mare importanta dA Augustin ratiunei.Acesta o face cu deosebire in primele sale scrierl si indatadurd convertire. Cu timpul insa, dupa ce el a dobandit ocunoscinta mai profundA si mal intinsa asupra crestinis-mului, a determinat mal de aprOpe insemnatatea ratiunei,deosebind'o In obiectiva si subiectivA, adica ratiunea luatain sine insAsi si cum ea este in unit &pea Mal departeel se ocupa de ratiune studiind-o in relatiune cu vointa siarAtand intru cat 'Ate sa fie influentata de acestal).

Vorbind in scrierea sa «de imortalitate animae) despreratiune, el se exprima ast-fel: Sail ratiunea este spiritulinsusl, sat' ea este in spirit. Cu mult mal buns este ratiu-nea ca corpul nostru, dar si acesta este mai bun ca nimic.Ceea ce este in tot-d'auna armonia corpulul, trebue sa fie,ca aeeea ce formezd subiectul sea, nedespartit de corp sinimic nu 'Ate sa fie intr'unul, ceea ce sa nu fie si in cel-l-alt. Corpul onienesc este schimbacios, ratiunea ins& esteneschimbAclOsa, cad este schimbacios orl-ce ceea ce nuein tot-d'auna in acelasi fel. Nutnerul si combinatiunile salese compOrta mereti in acelasi mod; ratiunea numerului estepentru acest cuvint neschimbAciOsa si tot asa si ratiuneain genere. Nici o data nu se pOte ca un lucru sa remandneschimbat cand ise schimba temelia cu care se afla in olegAturd inseparabila. Pentru acest cuvint spiritul nu pOte

1) Bohringer, Die Kirohe Christi pag. 237.

www.dacoromanica.ro

AL FER. AUGUSTIN 947

sa fie armonia corpului si traesce incontinuti, fie ca el in-susi este ratiunea sag. ca acesta se Oa unity cu dinsul inmod neseparabil. Este trig de dovedit data ratiunea eunity cu spiritul in mod neseparabil, cad e sigur, ca atatatimp cat spiritul nu e separat de ratiune si e legat dedinsa, el trebue sa traesca incontinuri. Insa prin ce puteresa pOta fi separata ratiunea de spirit? Prin vre-una corpo-rals nu, cad acesta este mai slabs ca spiritul. Prin vre-una spirituals? Nici acesta nu e posibil, cad n'ar fi niciun motiv, de Ore ce a tot puternicul spirit nu atunci maiintal dobandesce ratiunea, cand el o is de la vre-unul maislab, pentru ca ratiunea e de tatti. la on tine pete cugeta.Ar trebui sa se separe ratiunea insasi de spirit, lucru lacare nu pOte sa gandesca nimeni, de 6re-ce ea se afla infie-care spirit. Tot asemenea nu e posibil ca insusi spiritul,prin vointa sa proprie, sa se separe de acesta, pentru casepararea pOte sa alba loc numai la lucrurile din spatiu,nu si la cele spirituale1).

Augustin nu se multamesce numai a arata ce este su-fletul si care este puterea ratiunei si in ce consta acesta,ci, in acesta scriere, mai sus citata, cauta sa dovedesca clsufletul este nemuritor.

Cel care pune In miscare corpul nostru este spiritul, insade aid nu urmeza a el este schimbacios si prin urmaremuritor. Corpul se misty in adever in timp, mai este insaceva care se misca in timp si totusi pentru acest cuvint nueste schimbacios, acesta este spiritul, care in timp efectuezaunitatea cugetarel, o mentine si pentru ca o si executa a-cesta probeza ca nu cautft s6, o schimbe. Cand nici unsfarsit nu pOte sa alba loc fara schimbare si nici o schim-bare fara miscare, nu results de aid ca Orecare schimbareprovOca sfarsitul si on -care miscare provOca schimbarea.

1) De imortalitate animae c. 1, 2.

www.dacoromanica.ro


Cand in spirit este ceva neschimbacios, ceea ce nu pOtesa fie fail vieta, trebue apartie si spiritului o vietaeterna. Rote schimbarile, cart le inttmpina omul, se ra-pOrta sail la corp sail la spirit, acestea din urma insa, casi afectiunile schimbaciOse sunt numai accidentale si nu potsa schimbe substanta sufletulul. Ori cat de mult spirituls'ar abandona nebuniel si ar tinde catre nimic, totusl nuurmeza de aid ca el se va perde in nimic, pentru canicl chiar corpul sensual, on cat s'ar putea sa fie micsw-rat si impartit nu devine nimic, cad fie-care particica alui remane corp si p6te larasi O. fie impartita fara sa fiedistrusa desavirsit. Cu atat mai putin trebue sa ne tememde distingerea spiritului, care este superior corpului, findisvorul WI de vieta.

Daca cine-va ar dice ca substanta corpului consta maimult in figura si forma de cat in volurnul materiel salesi ca acelea se schimba putin cate putin si ca tot asa arputea sa fie si cu spiritul, acelula i s'ar putea replica astfel:Nicl un lucru nu pOte sa se faca pe sine, pentru ca atunciar fi trebuit sa existe mai dinainte de cat este si prin ur-mare este Meat de o fiinta mai inalta si mai puternica cadinsul; pentru acest cuvint universul corporal nu e facutde vre-un corp, ci de o putere necorporala, care it con-serve prin presenta sa constanta. Acesta putere n'a facutnimic, pe care sa o parasesca mai in urma, ci mere' oprotejeza si o conserve. Ceea ce pare ca distrugere in uni-vers nu e alt-ceva de cat trecerea la o noun forma. Dacainsa chiar forma corpului nu se distruge, ci numai seschimba, cu atat mai putin forma spiritului, care, dupa,natura sa, e cu mult mai superiOra. In insasi notiunea spi-ritului se afla vieta, spiritul chiar este vieta. si totul traescenumai prin el, cad dace n'ar avea vieta n'ar fi spirit, cinumai ceva animat; pentru aceste cuvinte spiritul nu 'Ate

sa-I

www.dacoromanica.ro


muri. Numai atunci ar muri, cand 1-ar parasi vieta, ceeace nu este posibil ')

Dupa cum am aratat §i mai sus, spiritul nu este numalo dispositiune a corpului, pentru ca alt-fel nu ar putea safie neatarnat de dinsul, ci el este o substanta proprie, estevieta in corp. Pentru Ca nici un lucru nu se parasesce pesine insusi §i pentru ca. numai acela more care e parasitsail care parasesce vieta, de aceea spiritul nu pOte muri.Existenta are ca contrarietate neexistenta §i pentru ca a-cesta nu !Ate fi, de aceea nu are nici o contrarietate.Dumnedeti care este existenta cea mai inalta nu are nicio contrarietate, sati ceva care sa i se pOta. opune. Dad,spiritul din el are vieta si dad. nu exists nimic, care sapdta fi contrar lui Dumnedeti, atunci vieta nu se pOteperde2). In fine Augustin arata ca ar fi de asemenea im-posibil de a admite ca spiritul ar putea sa fie schimbat in oexistents mai inferiOra ca de exemplu ib un corp sail inun suflet nerational8).

Trecem acum la o alta cestiune, adica de a vedea sta-rea in care se afla omul primitiv, precum si petrecerea luiin Paradis, relatiunea lui cu Dumnedeti §i cu lumea.

Primii Omen! au fost creati de Dumnedeti bun! §i curati.Cu corpul for Dumnedeti legs si ratiunea insa, in starea incare se &eat atunci, corpul era cu totul supus §i ascultade ratiune, a§a ca el nu era o greutate pentru om, dupa cume in momentul de fatA. Corpul era intocmal ca un servitoral spiritului §i nu-0 permitea nici o miscare alta, de cataceea pe care o voea ratiunea, pentru ca ordinea lucrurilorInca nu fusese schimbata; dreptate predomina In tote §i de-termina or caret actiuni locul ce i se cuvenea. Sufletul nu

1) De imort. an. C. 3-9.2) Da imort. an. C. 9-16.3) Huber, Philosophie der Kirehenriiter 288-296.

www.dacoromanica.ro


era cuprins de nici o pofta, care ar fi tins contra ratiu-nel 1). Locul unde traeat era Paradisul, care nu trebue safie luat numal. in sens spiritual, dar si corporal, ca un locpropriu pentru acest stop, unde ei puteau sa alba cele maiinalte placerl si cu spiritul si cu corpul 2). Dupa cum gan-direa lor era curata, tot asa de perfecta era si forma lorfisica. In Paradis el traiaii asa dupa cum voiaii, cats vreme

supus vointei lul Dumnedeii. El erau buni prin buna-tatea lul Dumnedeu, traeati fara nici o lips& si de to dansilatarna ca sa traesca mereu ast-fel. Se tinuse socotela detote necesitatile lor si arborele vietel fusese plantat, pentruca pe el nici o virsta sa nu-I dobOre. Nici o re'utate, caresa le impovarecle simturile, nu ocupa loc in corpul lor; niclo bola interna, nici vre-o imprejurare exteriOra era de te-mut. Totul era conform cu dorinta lor rationale, totul erasupus dominatiunel lor, duceail o vi6ta fericita si neturbu-rata de nici o durere. Corpul lor se bucura de o sanatatedeplina, lar sufletul de o linisce desavirsita. Nici arsita, nicifrig nu era In Paradis si fericirea locuitorilor de aid nu eraturburata nici de frica nicl de pasiuni. Fara bucurie falsesi fara tristete, se bucura numal in llumnecleii, traead tm-preuna in o lubire demna si in deplin acord. Nici o oste-nela nu-I dobora nici somnul nu-i stapanea fara vointalor. Ar fi nascut copil fara rusinea poftel si fara turbura-rea sentimentulul si femeea n'ar fi fost ranita nici prin lua-rea in pantece nici prin nascere. Nakerea ar fi fost faradurere; ca fructul arborulul, asa ar fi venit copilul faramuncl si fara durere 8).

Omul putea in adever sä mOra., dupa cum a dovedit ex-perienta, Irish el nu ar fi murit, data nu ar fi pacatuit si

1) Ritter, Geschichte der christlichen Philosophie, 338; de civ. deiXXII, 27.

2) De civ. dei XIV. 11-12.8) De civ. dei XIV. 26; Huber pag. 299.

si

s'an

www.dacoromanica.ro


nu ar fi fost gonit din Paradis. Asa de mare era fericireain acest loc, ca n'ar fi putut sá fie turburata prin mOrte 1).

TOte acestea ne arata convingerea cea tare pe care o aveaAugustin ca totul din natura sa este in ordine si in armoniesi ca ar fi fost un acord deplin al legel naturale cu vointarational& a omulul si cu ordinea moral& a vietei, daca vo-inta conrupta a omului n'ar fi adus desbinarea si desordi-nea in lume, cel putin din partea sa.

Augustin recunOsce c& primil Omeni au fost tnzestrati cuo cunostinta deplin A: el, in Paradis posedail intelepciuneacea mai perfect& si acesta se vede si din aceea ca tuturorlucrurilor Je -a dat numele cele mai potrivite. Intelepcluneafor intrecea, In ce privesce agerimea spiritului, tot ceea cepot executa asta-dl Ornenil cei mai extraordinari. El nu sim-teau nici o greutate in a cugeta si a inveta, cad nu eratiimpedicatl de un corp rebel si nici de pofte sensuale. Adamar fi tnv6tat multe lucruri in Paradis, care 1-ar fi fost defolos pentru vieta sa si tote acestea far& obosela si faradurere, caci Dumnedea 1-ar fi invetat 2).

Cu tote cele aratate 'Ana aid, Augustin totusi este de-parte de a socoti acest& stare din paradis ca deplin perfecta.Daca ins& omul n'ar fi pacatuit, el ar fi ajuns, fara mOrte sIfara, lupta, la cea mal deplina fericire. Dar de Ore ce omula putut sä pAcatuesc5., acesta probeza ca fericirea sa in pa-radis DU era complectl 8). Dumnedet ar fi putut de sigursa impedice caderea Omenilor si a ingerilor, Cad ce ar fifost imposibil a tot puterniciel sale? Nu a voit tusk cadnu era dorinta sa de a rapi creaturilor sale rationale pu-terea de a pacatui, ca prin acesta sa se invedereze mai deaprOpe cat de mult reA a adus mandria for si cat de multbine p6te aduce gratia diving 4).

1) Op. imp. c. Iul. IV, 19; VI, 16.2) Op. imp. c. Iul. V, 1; VI, 9.2) De eiv. dei XI, 12; XIV, 10.4) Ritter, pag. 340.

www.dacoromanica.ro


Perechei aseclate in Paradis Dumnecleu I-a dat numai osingura porunca si le-a cerut sa asculte pe deplin de dansa,clici virtutea ascultarei la creaturile rationale este mama siphzitOrea tuturor celor-l-alte. Cu cat mat usor era de im-plinit porunca lui Dunneclea, cu atat mai mare pare pa-catul neascultarel 1). DumnecIeu le-a dat ca sprijin gratiasa, care era in adever necesara pentru conservarea si in-tarirea stares for curate, farh insa ca sa vatame libertateavointel for 2). Ast-fel primilor Omeni, sustinuti de ajutoruldivin si cu calitatile ce le aveati nu le era greii ca sa, in-vinga ispita. Dupa cum nu sta in puterea nOstra sa ne ti-nem vieta fara nutriment, insa ne sta in putere sa o ph-rasim, tot asemenea chiar in Paradis primil Omeni nu pu-teati sa traiasch bine fag ajutorul divin. Aveatii insa posi-bilitatea de a lucra reit si prin acesta sa plarda fericireafor si deci sh fie pedepsitl 2). Daca implineati porunca di-vina puteati sa rernana liberi fara pacat si fara mOrte. Li-bertatea primitiva a vointei for era posse non peccare*,care putea sa fie inaltath la «non posse peccare)- si ast-feldin posibilitatea nedecisa a binelul si a reulul sa treca instarea sigura a imposibilitatel de a pacatui 4). Prin acestael ar fi sfarimat posibilitatea mortel fisice si ar fi facut corpulnemuritor, care prin inclinatiunea Jul catre spirit, insult arfi devenit spiritual 5).

Asa dar Dumnecleil a dat omului libertatea deplina a vo-intel si acesta apartine la substanta ratiunei. Nu putem insasa pretindem ca creaturile rationale au dobandit o vointh

1) De civ. dei XIV, 12.8) De cor. et. grat. 11, 31-32.3) De civ. dei XIV, 27.4) De eorr, et. grat. 12, 33.5) De pecc. merit. I. 2, 2; Huber. pag, 300.

www.dacoromanica.ro


libera tot asa de perfecta cum o are Creatorul lor; el, cacreature, trebueat sa alba o vointa schimbaclOsa ').

Omul trebuea sa servesca lui Dumnecleu nu silit, ci cudeplina libertate 2).

In lupta pe care a avut'o Augustin cu Pelagiu stabilesceel invetatura sa despre libertatea vointel omenesci. Din pun-tul de vedere filosofic invetatura lul Pelagiu nu este asade complecta ca acea a lui Augustin. In cercetarile sale a-supra veritatel binelui si reului Pelagiu ocolesce intrebareaasupra motivulul acestui contrast in Dumnecleu. Pe el it

ocupa trel lucrurl a putea, a voi si a fi, al omului. Posibi-litatea de a putea cine-va sä fie bun sail reil e data deDumnecleill, cele-l-alte doue insa, a voi binele sail 1.6111 sia fi bun sail a fi WI, sunt privite numai ca ceva al omu-lui 8). El recum5sce si un ajutor al lul Dumnecleu in inde-plinirea binelul, nu merge insa asa de departe incat sa sta-bilesca in mod hotarit amesticul lui Dumnec,leti in condu-cerea lumel si in desvoltarea puterilor spirituale ale omului.Acest mod de vedere al lul Pelagiu i s'a parut lui Augus-tin ca ceva superficial, pentru ca cercetarile sale tocmaiaceea urmarea, de a dovedi ca lumea in tote partile saleeste o opera a actiivitatel divine. Dupa dansul si fiin-tele rationale depind in totul de Dumnecleii, ele nu pot nicl

1) De vera rel. 27; de div. qu. 83: Hominem ergo deus cum fecit,quamquam optimum fecerit, non tamen id fecit, quod erat ipse. Mellorautem homo est, qui voluntate, quam qui necessitate bonus est. Volun-tas igitur libera danda homini fuit.

2) Dorner, Augustinus pag. 118.2) August. de grat. Chr. 5. Primo loco posse statuimus, secundo velle,

tertio ease. Posse in natura, velle in arbitrio, esse in effectu locamus. Pri-mum illud, id eat posse, ad deum proprie pertinet, qui illud creaturaesuae contulit; duo vero reliqua, hoc est velle et ease, ad hominem re-ferenda sunt, quia de arbitrii fonte descendunt.

Biserica Orthodoxa Ronan& 8

www.dacoromanica.ro

954 SIST. FILOS.-TEOLOGIC AL FEEL AUGUSTIN

sa fie nici sa voiasca, de cat ceea ce Dumnedeil a adusla indeplinire si ceea ce el a voit. Ele cunt operile gratietsale saa ale dreptatei sale. Augustin merge si mai departein teoriile sale, aratand ca Dumnecleil provOca si vointafiintelor, fie ca. acesta se efectueza prin impresiuni exteriOre,fie ca se Indeplineste prin o activitate interns 1). Pentru a-cest cuvint omul are nevoe de sprijinul luI Dumneclet chiarIn Paradis, spre a putea face binele si in genere vorbindnimic nu se afla in el, ceea ce nu ar fi de la Dumnedeti2).

M. P.

1) De div. qu. 83; 68, 5. Et quoniam nee velle quisquam potest, nisiadmonitus et vocatus sive intrinsecus, ubi nullus hominum videt, siveexstrinscus per sermonem sonantem ant per aligns signa visibilia, effi-citur, ut etiam ipsum velle dens operetur in nobis.

2) Ritter, Gesehichte der Kisehlichen Philosophie pag. 343.

www.dacoromanica.ro

0 SOCIETATE FOLOSITORE SI PATRIOTICA.

I.

Am vorbit In mai multe rinduri in colOnele acestei re-viste despre primejdia unel literaturi otravitOre ce a inceputpe nesimtite sa patrunda in mijlocul poporului nostru dela ora§ si de la tare. Asa si in No. 8 anul XXI cu prilejulaparitiunii revistei populare «Albinav am publicat un articolintitulat «Literatura OtravitOrev. Spuneam acolo tntre alteleca comul e compus din suflet si corpv. 4Corpul Jul va fi sa-natos si viguros, dace vom ingriji sa.-I dam un nutrimentsubstantial si sa se conduca dupe anumite principil igieniceintemelate pe observatiune si pe natura corpului. Tot asase petrece lucrul si cu sufletul omulul. El va fi sanatos,dace vom ingriji, ca nutrimentul intelectual ce-I dam sä fiebine ales, sa fie de natura a-1 insufleti catre tot ce e fru-mos si bun". i dupe ce aduceam cate-va exemple princart dovedeam ca un WI nutriment intelectual pOte otravicu totul sufletul, adaogam: g Cum stem nol Romanil in acestaprivinta ?). Trebue s'o marturisim cu durere, ca nu staintocmai pe rose. Turma lui Christos e bantuita de fOrte multe

www.dacoromanica.ro

956 0 SOCIETATE FOLOSITORE PATRIOTICA

rele. Poporul crestin roman in marea tut majoritate nu's1conduce vieta dupa sfintele invetaturl ale lul Christos. Siacesta numai din causa, ca lupul a intrat in staul. Vraj-masil neimpacati at crestinismului au facut ca tot felul deidei contradictoril si otravitore sa patrunda In multimea cres-tina si sa devina materialul de cugetare si simtire si in urmAprincipiile conducetOre in vieta. Starea acesta e la vedereatutulor si a mai dainui cu ea nu e fapta nici crestinesca,nice romanesca. Prin urmare se cuvine ca biserica, statulsi on si ce roman sa-s1 indrepte activitatea in directiuneaacesta spre a Inlatura 1.6111, cat mai repede posibil, cad a-cesta nu va fi de cat spre binele bisericii si al statului).Publicam apol apelul prin care aduceam la cunoscinta ci-titorilor aparitiunea revistei «Albina, in care se va gasi ade-verat nutriment intelectual si moral. In cele din urma ter-minam ast-fel: ,Biserica va fi cea dintald care va trage a-deverate folOse din pubjicarea unei asemenea reviste, cadactivitatea el va fi indreptata tocmai in a Inlatura relele decart sufera Biserica. Cine nu cumiste dintre not ce citesteWarml si orasanul roman? Cine nu stie, ca intre literaturapopulara scrisa de acum cate-va decenil in urma si intreliteratui a populara scrisa de acum e o deosebire enormain ceea ce privesce fondul si chiar forma? Inainte se citeacu nesat de catre popor Varlaam si basal, scriere atri-buita Sf. Ion Damaschin si in care se celebreza triumfulcrestinismului asupra paganismulul; se citea Genoveva, deBrabant, scriere in care se arata dreptatea lui Dumnecleuresplatind virtutea si pedepsind viciul; se citeatt epistoliaMaicii Domnulul, Apocalipsul Apostolulul Pavel, Mi-nunile St. Sisoe, Viera si pildele Jul Isop, Florea, da-rarilor, Povestea vorbel, Pilde fiilosaficesti etc. etc...'Rite aceste scrieri n'aveau alt rost de cat de a combateanumite viciurl si scaderl ce se observati In vieta cresti-nilor si de a-I indemna in calea binelul. Si le citea poporul

ySI

www.dacoromanica.ro

0 SOCIETATE FOLOSITORE sI PAFR1OTICA 957

sill era drag sa privesci la vieta lul, sa-1 asculti vederilesi simtimintele

Dar asta-cli ce se citeste? Se citeste Popa clondir,Popa si Birlicul, Popa si ovreiul, Dracul in lad etc.,etc. Tendinta acestor scrieri nu mai e ca a scrierilor maisus amintite, ci numai de a ride de preoli, de a -t presentainaintea multimei ca inselatori al poporului, ba chiar ca dus-maul at lui. Se vede, ca pricep forte bine vrajmasit bise-ricil insemnatatea cuvintelor din Sf. Scriptura. si anume:«Bate-vole pastorul si se va risipi turma». Cu alte cuvinte,tOta lupta trebue indreptata contra preotilor, mai mull bi-sericilor. Cand se va ajunge ca el sa fi deconsiderati depopor, atunci succesul e dobandit. Si nu mai tncape nitso tndoiala, ca planul n'a fost ret si fara pricepere intoc-mit. Scrierea are o putere fermecatOre asupra multimel cres-tinilor romans. Cele citite impresioneza puternic pe teranulroman si prind radacini in sufletul set curat. El singurspune, ea aga a audit, asa a citit in carte.

0 lupta contra unor asemenea scrieri desastrOse si otra-vitOre pentru vieta fie-carui crestin roman in parte si pentrubiserica in general trebula inceputa. Ar fi fost o purtare vred-nica de condamnat, data s'ar mai fi intarziat....,.

II.

In No. 3 din anul XXII am publicat in acesta revista unalt articol intitulat traducerile in limba romance ". Inacel articol davedeam, ca vecuri indelungate literatura po-porului roman n'a fost de cat o bteratura religiOsa si caatunci cand s'a inceput sa se alcatuesca sat sa se talma-cesca si din alte terenuri de cat cel re]igios nimic nu con-traclicea, sail nu era in desarmonie cu vederile religiOse. Chiarin vecul nostru dupa redesteptarea nationals de la 1821,barbatii nostri, cart dorlau imbogatirea sail mai bine Iis

formarea unei literaturi romanestl cand Indemnail pe top O.

lui.

www.dacoromanica.ro

958 0 SOC1RTATR FOLOSITORE §I PATRIOTICA

lucreze in sensul acesta spuneati lamurit, ca doresc scrierlcu continut moral si religios. Totul sa conlucreze la for-marea de caractere religioso-morale, la desvoltarea armo-nica a omului si a poporulul. De vom rastoi colectiunearevistelor si scrierilor din primele decenil ale veculul nostrunu vom gasi nimic, care sa contradica sau sa atinga sen-timentele religiOse si morale. Aratam acesta cu citate dinIOn Eliade Radulescu, parintele literaturil romane si adao-gam : Si mult bine s'a facut poporului roman prin o ase-menea lucrare, cad numal prin credinta in Dumnedett s'aprodus credinta statornica in vieta si viitorul lul; numalprin credinta in Dumnecleil a fost el capabil de asa faptemarl de ale caror rode ne bucuram not all. Rapirea cre-dintel in Dumnedeti, lipsa de on si ce idealism in li-terature va da cele mai desastrose resultate pentrupopor. Pildele din istoria altor pop6re trebue sa ne ser-vesca de invetatura in acesta privintOi. i pentru ca O. do-vedesc, ca asa cugetati tote spiritele inalte si cultivate alenemului nostru am reprodus acolo si un fragment din cu-noscuta epistola in versurl a lul Gr. Alexandrescu, adresatalui Voltaire, pe care '1 reproduc si aid.

Tu ca o data Satan, pe om din ralil I'al gonit,Speranta, ast fruct ceresc in inimi o al calcat,Si care despagubiri in locul el ne-al lasat?Ucideri si desfrinarl, late ce-0 suntem datori!Vieta al facut-o grea sarmanilor muritori,Jar pe scelerati l-al scos din jugul for neplacut.Vor in zadar gasi un cuget ce n'al avut.A dice ca to -al luptat abuzul sa rasboesti,Nu, temelia al surpat in dogmele crestinesti.A, data talentul Mg mai bine intrebuintat,Cu sOrta-i a se lupta pe om Pal fi inarmat;Dace pe drepti intarind, pe r61 al fi ingrozit,Ingeril numele tet cu drag l'ar fi pomenit!

a -ti

www.dacoromanica.ro

0 SOCIETATE FOLOSITORE SI PATRIOTICA 959

Se opunea Gr. Alexandrescu la tote acestea pentru ca dupael on -ce suflet lipsit de ideal, lipsit de credinta in Dumne-(led si in nemurire e un suflet pierdut. e un suflet ne-norocit. i cu ce urmari funeste e insotita propoveduireaunor asemenea ides mai cu sema in mijlocul poporului failcultura!

Continuam mai departe a spune Inca, ca in ultima ju-matate a vecului in care traim (XIX) o bogata. §i continuarelatiune intelectuala s'a produs intre Wile romane §i 0-

§irile culte ale Occidentului §i in deosebi cu Franta. Sutemil de tineri romans ail mers sa se adape la isvOrele §ti-intel din ac6sta tall. Mu lt bine s'a adus terii nOstre prinasemenea relatiuni, prin o ast-fel de indrumare a tinerilor catreOccident. Ail venit tineri romans din Occident cu insemnatecapitaluri intelectuale §i morale si le-aii pus in serviciul1.6ril §i al nemului lor. Gratie unor asemenea tineri tara amers inainte, tara s'a indrumat pe calea civilisatiunii. Auvenit insa si tineri romans cu capete usurele §i cu inimireel, cars n'ati putut aduce nici un servicitl bun teril si tie-mului lor, ba din contra nu le-ati facut de cat reit din punc-tul de privire mai ales al educatiunii morale, at energiel su-fletesti, in tot ce privesce adeverul, binele si frumosul. Ailluat in ris moravurile, credinta §i limba poporului din carefaceail parte. Nu le placea nimic, nu-1 interesa nimic. Me-diul in care tralati acum le era sufocant; tot gandul lor nuera indreptat de cat acolo, unde 'si petrecusera cats -va anide tinerete!

Dovediam acesta cu frumOse cuvinte rostite de marelenostru poet si dramaturg V. Alexandri §i chiar cu cuvintede ale pesimistulul poet Mih. Eminescu. Continuam apoi:Multe bunuri ni s'ati adus din alte part!, dar §i multe rele.S'atl adus moravuri §i obiceluri streine poporului nostru;s'a cautat fara voe pOte de a ni se strica limba; s'au luatcele mai escentrice invetaturi din alte WO ca marfa buna:

www.dacoromanica.ro

960 0 SOCIETATE FOLOSITORE SI PATRIOTIC/.

s'a luat adesea tot ce pOte fi mai contrar unel prospe-rail morale si materiale Intr'o tara. S'a produs deci unmedia intelectual si moral nenorocit dupa vederile nastre,fara sa fi fost nevoe de el si acesta numai si numal prinusurinta nOstra. Mediul acesta a convenit de minune in deo-sebi elementelor streine de n6mul si legea mistra. S'a pro-fitat de slabiciunile mistre si intentionat s'a cautat de a seproduce Incetul cu Incetul un desastru moral in mijloculpoporulul nostru alcatuit brosuri, parte traduse, partesi originate In gralul poporulul si la priceperea lul cu celemai obscene subiecte. S'a cautat in deosebi sa se pone-gresca conducetoril religiunil cresting in tara acesta si s'aluat In rls cele mai bine-facetOre sentimente si tendinte alepoporulul S'a cautat de a i se infiltra veninul necredintei,de a-I face sceptic, de a-I rapi din sufletul sea credinta inceea ce e inalt si neperitor.

Si dupa ce enumeram inca multe scrieri traduse numaide catre ovrei si aparute in editura librariel Socec, Muller siBenvenisti le analisam apol si aratam nenorocitul for cu-prins. Asa de pilda vorbind de «Minclunile convenio-nale ale civilisatiunii nostre» de ovreiul Max Nordatsi tradusa in romaneste de ovreiul Mihail Canianu si apa-ruta in editura librariel Socec aratam ca In acesta scrierese sustine, ca formele cu cars civilisatiunea s'a imbracat indesvoltarea el istorica sunt familia, proprietatea, statul si re-ligiunea si bite acestea nu sunt de cat niste minciuni con-ventionale. Si Max Nordaa care tinde prin scrierile sale saotravesca sufletul tinerilor scolarl si students sdruncinan-du-le credinta in religiune si in institutiunile omenesti ac-tuale, lucreza netnceta pentru rezidirea Sionului si renas-terea ludaismulul. Si spre a dovedi acesta am reprodus unfragment dintr'o scriaire pe care o adresase unul liar o-vreesc din Chicago. Iata ce spunea dinsul: «Cred cu ne-stramutare ea vom reusi a rezidi Sionul si ca ne allam in

S'ati

www.dacoromanica.ro

0 SO CIRTATE FOLOSITORE §I PATRIOTICA 961

apusul unel renasteri a iudaismului. Dar lsrail trebue abiaeducat la noua chemare si la acesta opera de educatie,grozav de grea, trebue sa colaboreze fie-care ovrelii., carea avut norocul sa atinga o mai inalta scar& a culturil sia stiintii. Ve impliniti din parte-ye datoria, care e adi ceamal de capetenie, cea mai importanta de a trezi si a intariin ovrel consciinta iudaica»

N'am nimic de dis in ceea ce privesce idealul acestuiscriitor pentru nemul seit. Me dOre Insa sufletesce, cand con-stat ca acest scriitor ovreit a intocmit o lucrare pentru cres-tin! spre a le rapi cele mai inalte sentinente, cari inobilezainima umana si 'I datl vieta. Ne aflam in NA unel proce-dart necorecte: bine si fericire iudaismului; mOrte crestinis-mulul. Intelegem pe parte din ovreil nostril a conlucra a-taturl de coreligionaril for de pretutindeni, nu intelegem insape libraril nostril romans, car! se fac Oda de topor. Nu eceva neimportant a sti ce trebue sa se aleg& .si s5 se tra-clued din liteiaturile streine. Prin urmare se cuvine maimulls atentiune, mai multa pricepere din partea acelor cevor sa imbogatesca literatura romans.

Ast-fel vorbiam eli acum trei si patru ant in colOnele a-cestei reviste.

Nu trecuse Insa mutt de la acesta data si apare in Bu-curesci o brosura intitulata Ciuma, religiOsa" de I. Most,tradusa in romaneste de Negu si cu o prefata de P. Mu-soiu. Brosura acesta pentru ca sa se WA respandi mai cuinlesnire in popor costa numal 20 de ban!.

lnainte de a arata despre ce e vorba in acesta brosura re-produc aici mica dar importanta prefata, cad numal atuncifie-care cetitor va fi in stare sa-sl dea sema de ce urma-resc acesti distructorl al institutimailor Dumnecleesci si ome-nesci din Cara, cats asemenea scrieri nu fac parte din li-teratura socialists ci anarchists. Iata prefata:

www.dacoromanica.ro

962 0 SOCIETATE FOLOSITORE ySI PATRIOTICA.

ldeea germineza. Mai deuna-di o simples lacratore, din propriea-1pornire, gasefte cu cabs sa la asapra-I tiparirea anal lacrarl de pro-paganda pe care avasese prilejul a o candqte In manuscript. Acum,un grap de cat! -va in0, simfese nevoea sa alba la Indemina lacrarimai noui, ca sa le face sa circule, fi ail 0 buns inspirare sa In-lesnesca aparifia and lucrarl pe care o avem in cataldgele ndstrede malt. Ca chipal acesta sintem pe cabs sa avem una din cele mailmbelgagate libertaturl libertare, cand agitator! teoreticI 0 agita-tor! practici se sprijinesc reciproc, and adica face ne-care ce e instare sit' lac&

Cat despre lucrarea actuala, aparte factura el cam vahementii, pecare camarazil vor avea bona c.bibzzliaca sa n'o exagereze, ni separe ca vine ca atat mai la vreme Cu cat pornirile can sa stea inlava obscurantismula religios &Int rail. Nu ni se pot° core indi-leren0 Intl° chestie care are urmari atat de grave cat se atingede vista nostra practices. and sintem incredin(afl ca numal li-bera cagetare va duce lames la dezrobire, ca numai spontaneitatea,care decarge din ea, va duce lumea la armonie, ar fi Intr'adevei ocrima neertata sa slam /Ara pasare 0 sa privim cam se indoctri-nezii minple, cum se ink' nfuesc activitatile. Credo 0 nu cerceta, evorba sacraznentala cea mai absarda, cea mai opuses spiritalui in-vestigator de ad); cea mai opuses spiritalui de solidaritate obftdsca,spirit pe care avem tot interesul sa 1 facem sa triumle".

Din acesta prefata reese destul de lAmurit, ca ar fi ocrima din partea celor ce cugeta i simt ca D-1 Mosoiu celass mintile romanesti sA se indoctrineze cu vederi frum6se,ideate.

Dar sa vedem in scurt ce ni se spune in brosura. Iotaexpresiuni proprit: «Dintre tOte b6lele mintale, pe care omulsi le-a tot inradacinat in creer, ciuma religi6sa e fares in-dolala cea mat grozava». Si inc&ca autorul sa dovedescACA Dumnecleu nu exists, ca nemurirea sufletului nu exsita,ca tOte acestea nu sunt de cat nascocirt popesci. «Numalbogatii i puternicii sustin religia. Netagaduit, asta -i un mes-tesug. E chiar o chestie de vista pentru clasa exploatatOre,burghezia, ca multimea sa fie prostita prin religie Putereaacestia cresce sat scale cu nebunia religiOsa*. «SA sc6temdar din capete ideile religiOse si jos cu popit Scopul nos-tru este mantuirea omeniril de on -ce robie, de a scOte desub jugul apasarel sociale, ca si din catusele tiraniel poli-

qi

www.dacoromanica.ro

0 SOCIETATE FOLOSITORE sI PATRIOTICA 963

tice, scotend-o tot d'o data din bezna religiOsa. Orl-ce mijlocpentru indeplinirea acestuI scop maret trebue sa fie recu-noscut ca bun de catre toti adeveratil prieten1 al omenirelsi trebue sa fie pus in practica in on -ce clipa bine venita.Orl-ce om care nu e religios arata o nepasare fata de da-toriile sale cand face tot ceI sta in putinta In on -ce clipaspre a nimici religia. Orl ce om desbarat de credinta, carese feresce de a combate popimea, unde si cand 'Ate e untradator al partidulul sea (anarhist). Pretutindeniresboiti de mOrte acestel lifte negre Orl-ce arma sa fiebine-venita pentru causa nOstra. ArcletOrea deridere ca sifacla sciintel si unde aceste arme vor remanea fara puteresa Intrebuintam argumente ceva mal Tre-bue ca religia sa fie starpita cu desavirsire din multime,daca voim ca multimea sa-si vie In fire! Alt-fel nu va puteanicl o data sa-sl cuceresca libertatea S. nad6jduimca masele nu s'ar mai lasa inselate si mintite, ca va venio iii cand crucile si icOnele vor fi aruncate In foc, potirilesi vasele sfinte schimbate in unelte folositOre, bisericile pre-facute in sale de concert, de teatru saa de adunari si candn'ar putea sluji la asemenea scop, in hambare de paine siin grajduri de cal. SA nadejduim, ca va veni o di, (andmultimea, luminata de asta-data se va mira cum de nu s'asavirsit Inca de mult asemenea prefacere.

Felul acesta de a lucra, scurt si cuprincletor, fireste nuse va urma de cat and (se vede ca traducaorul etin ovreIii) revolutia sociala, ce se apropie va isbucni, candse va fi facut tabula rasa din tovarasil popimel: printI,biurocrati si capitalisti; cand stapanirea ca si biserica vor fisterse de pe fata pamintulul).

Mal lamurit nu se pOte. Jos Dumnecleti, jos biserica cuservitorii el, jos statul, jos Cara! i asemenea idei se res-pandesc In mijlocul poporului, 'I otravesc sufletul stram-beza mintea si nol cu totl stam cu manele in sin! Nu stiti

resbolti,

sinItitOre....

www.dacoromanica.ro

964 0 SOCIETATE FOLOSITORE SI PATRTONICA

cum sa numesc o asemenea purtare de indeferenta fata deo asa purtare nelegiuita si neromanesca...

Spre marea mea bucurie sufletesca insa la finele anuluitrecut s'a petrecut un fapt de cea mai mare importanta.D-1 Spiru Haret, fost ministru al Cultelor si Instructiuniipublice, barbatul, care a luat numerOse mesuri pentru bi-nele si fericirea terii acestia a propus intemeerea unel martsocietati cu scopul de a lucra pentru respandirea si inta-rirea invetaturil in masa poporului prin imprimarea si pro-pagarea de scrieri si publicatii de tot felul cu caractermoral, patriotic si utilitar si pentru Impedecarea printOte mijlOcele legale a respandirel de scrieri si publicatiiimorale sari cu tendinte contraril statului si ideei nationaleroma'ne. Societatea acesta s'a constituit deja si a ales co-mite tul, si a votat statutele si a luat numele de «Steaua»

Pentru ca top cetitorii sa cuncisca mai de aprOpe scopulacestei societati cum si mijlOcele ce se vor intrebuinta pen-tru ajungerea lui, public aici in intregime statutele acestelsocietati :

Art. 1.Se constitue, sub numele de Steaua", o So-cielate cu stop de a lucra pentru respandirea si intarireain vetaturil in masa poporului, prin imprimarea si propaga-rea de scrieri si publicatii de tot felul, cu caracter moral,patriotic si utilitar, si pentru impedicarea prin tOte mijlOcelelegale a respan liril de scrieri si publicatii imorale sail cutendinte contraril statului si ideii nationale romane.

Art. 2.Societatea va cauta sa-si atinga scopul:a) facend sa se imprime scrieri si publicatii asupra unor

anumite subiecte alese de dinsa, si dupa un program de-terminat de dinsa;

b, incurajand prin premil sail alte mijlOce, publicatiilecar! vor fi de natura a corespunde scopulut sett;

c) respandind, fie pe un pret cat mai redus, fie in modgratuit, sub forma de premil scolare sail alt-fel, asemeneapublicatii;

d) Incurajand si sustin'end institutiile culturale si scOlelede adult!;

www.dacoromanica.ro

0 SOCIETATE FOLOSITORE sI PATRIONICA 965

e) lucrand pentru formarea unel biblioteci populare, invederea scopulul ce urmareste.

Art. 3 Veniturile Societatii constail:a) din cotisatiile membrilor;b) din donatii In banl sail in carts;c) din beneficiile eventuate ce s'ar realisa din vinderea

publicatiilor distribuite de Societate;d) din orl-ce alte venituri intimplatOre.Art. 4.Cotisatiile membrilor vor fi de cel putin dot lei

pe an. Pentru invetatorl, preotii rural' si sateni, cotisatiaminimum va fi de un lett pe an.

Cotisatiile se vor achita de catre membri, fie in haul', fiein timbre, fie In marts postale; ele se vor putea plati saUpe cate un an intreg, sau cel putin pe cate sese luni.

Art. 5.Se va forma treptat un fond de reserve, din oretinere de 100/a din Mote cotisatiile si donatiile in bani.Acest fond se va depune la Casa de Depuneri sail la BancaNationale, si va fi destinat ca, din venitul lui, sa se asi-gure in mod permanent realisarea scopulut

Art. 6. Sediul Societatii va fi in Bucuresti. Ea va puteainfiinta filiale in orice alta. localitate.

Art. 7. Conducerea Societatii va fi incredintata unul Co-mitet central de 9 membri, ales1 de adunarea generala insedinta sa ordinara de la Ianuarie.

Acest comitet alege din sinul ski un presedinte, un vice-presedinte, un administrator, care va fi si easier, si un se-cretar.

In fie care an, in adunarea generala ordinara de la Ia-nuarie, se vor trage la sorts pe rind cate trel din membrilcomitetului, in locul carora adunarea generala va face onoua alegere, asa ca pans in trel ani, intregul comitet safie supus reinoirel. Membril alesi la sorts sunt reeligibili.

Membrul Comitetului care va lipsi de la sedintele comi-tetului in timp de trel Lunt, se va considera ca demisionat.

In cas and In cursul anului s'ar produce vre-o vacantain comitet, cel-l-alt1 membri al lul vor implini vacanta inmod provisorit, tar alegerea definitive pentru locul vacantse va face la cea mal apropiata adunare generala.

Art. 8. Atuncl and comitetul central va gasi de cuvi-

Societatil.

www.dacoromanica.ro

966 0 SOCIRTATR FOLOSITORE sI PATRIONICA

inta, el va putea decide de Infiintarea de filiale regionale,in localitatile unde interesele Societatil vor cere acesta.

Fie-care filiala va fi condusa de catre un comitet regionalal el, care se va compune din cel mutt 7 membri, si se vaalege si reinoi dupa regulele prevegute in articolul 7. Ale-gerea si retnoirea comitetulul regional se va face de catreadunarea regionals a filialel respective in sedinta el ordi-nail din Decembre.

Art. 9.Atat comitetul central, cat si comitetele regio-nale, vor trebui sa tins cel putin cate o sedinta pe luna.Fie care sedinta, ca sa fie valabila, va trebui sa se tins celputin cu majoritatea absoluta a membrilor comitetulul res-pectiv.

Serviciile membrilor comitetelor sunt gratuite.Art. 10.Comitetul central va elabora regulamentul dupa

care se vor conduce lucrarile Societatil, in limitele statute-lor si ale voturilor adunarilor generale.

Tot el va hotari, pentru fie-care filiala regional& in parte,care s'ar infiinta, atat organisarea cat si natura si intinde-rea raporturilor dintre aceste filiale si comitetul central. Inon -ce cas, organisarea filialelor va trebui sä fie in confor-mitate cu statutele si regulamentele Societatil, si cu deci-siile luate in adunarile generale ale sectiunil centrale dinBucuresti.

Art. 11.Membril Societatil se impart in membri ono-rani, donator' si activl.

Comitetul central pOte proclama ca membri de onOre aiSocietatil persOne, can prin situatia for social& si prin au-toritatea for pot contribui in mod puternic la realizarea sco-pulul Societatil.

Ca membri donator' al Societatil witi al unel filiale, sevor proclama de catre comitetul central sail de catre co-mitetul regional respectiv, persOnele earl vor fi facut o do-natie, acceptata de comitet, in valOre de cel putin 200 lel.

Membri activl se vor admite de catre comitetul central,sail de comitetele regionale, fie-care in circumscriptia sa.

Admiterea se face In urma unel cereri, subscrisa de per-sOna care cere admiterea. Cererea va fi insotita de cotisatiape cel putin un an.

Art. 12.Membri Societatil sunt datori sa-s1 achite regulat

www.dacoromanica.ro

0 SOCIETATE FOLOSITORE sI PATRIONICA 967

sa dea cu tOta energia concursul for pentrurealisarea scopulul Societatit Fie-care membru este Indatoratca, In primul an dupa admiterea sa, sa faca a se admite inSocietate cel putin alts dol membri noul.

Se considers, ca retras din Societate membrul care in timpde un an null achita cotisatia, precum si acela care s'ardovedi ca refusa sa lucreze pentru realisarea scopulul So-cietatii.

Art. 13.In sedinta de la lanuarie, adunarea general&din Bucurestl alege trel censorl, earl vor avea insarcinareade a verifica compturile si gestiunea banesca a comitetululcentral, precum si bilantul pe care acest comitet este datorsa-1 presinte in fie-care an la lanuarie adunaril generale. Elvor avea dreptul de control si asupra gestiunil banesti acomitetelor religionare.

Consoril se aleg pe cate un an. El sunt reeligibili.Art. 14.In adunarea generala de la Decembre, fie-care

filial& alege cafe doul censorl, carI vor avea, in ceea ce pri-veste comitetul regionar respectiv, indatoririle prevedute laarticolul 13. El se aleg pentru un an, si sunt reeligibili.

Art. 15.In fie-care an, In a doua Duminica din Ianuarie,Societatea tine in Bucurestl o adunare generala ordinara, lacare vor lua parte tots membril Societatil, din Bucuresti saudin judete, cari vor fi achitat cotisatia for pans la curent.Ora si locul acestei sedinte se va anunta prin (pare cel putincu 15 Bile tnainte, aratandu-se si cestiunile carI vor fi laordinea

edirita din a doua Duminica din lanuarie nu se va puteatine, de cat dad. vor fi presentl un numer de membri celputin egal cu a patra parte din numerul membrilor din Bu-curestl, cart vor fi la curent cu plata cotisatiilor.

Daca la prima convocare nu se p6te tntruni acest num&de membri, sedinta se va amana pentru a treia Duminicadin lanuarie, and ea se va tine, on -care ar fi numerul mem-brilor present,I.

Art. 16.Filialele vor avea cate o adunare regional& or-dinary in a doua Duminick din Decembre. Aceste adunarlse vor tine tot dupa regulele de la art. 15. In cas cand laconvocarea din a doua Dumineca din Decembre nu ar res-punde un num6r de membri cel putin egal cu a patra parte

quiet

cotisatiile, si

www.dacoromanica.ro

968 o SOCIETATE FOLOSITORE §I PATRIORICA

din numerul membrilor filialei cars sa fie la curent cu platacotisatiel, adunarea se va convoca pentru a treia Duminecadin Decembre, cand se va tine, on -care ar fi numerul mem-brilor presenli.

Art 17.Afara de adunarile ordinare preveclute la art.15 si 16, atat Societatea, cat si filialete, vor putea avea siIntruniri extraordinare, in urmatOrele imprejurarl:

a) in urma unei decisil a adunarii ordinare;b) prin initiativa comitetulul respectiv sail a censorilor;c) in urma unei cereri scrise, adresata Comitetului de un

numer de cel putin 20 de membri. Cererea va trebui saarate lamurit obiectul convocaril. In urma unei ast fel decererl, Comitetul va fi dator sa convOce adunarea in termende cel mutt 30 Bile.

Art 18 In adunarile ordinare, se va cerceta bilantulpresentat de Comitet, precum $i raportul censorilor; se vorlua decisii asupra cestiunilor puse la ordinea dilei, si anun-tate prin avisul de convocare a adunaril; se vor face ale-gerile pentru Comitet si censor', conform art. 7 si 18.

Decisiile se lad cu majoritatea absoluta a membrilor pre-sent'. Votul pentru alegeri, precum si in tOte cestiunile depersOne, se va face in mod secret. Cu tOte acestea, dacaunanimitatea membrilor present! ar cere, alegerile se potface si prin aclamatiune.

Sedintele vor fi presi late de presedintele Comitetului; inlipsa sa, de vice-presedinte; si in lipsa si a acestuia, decel mai in virsta dintre membrii Comitetutui.

Pentru fie-care sedinta se va intocmi, de catre secretar,un proces-verbal, care sa arate lucrarile facute si decisiileluate.

Art. 19 In adunarile generale, se pot discuta si lua de-cisii valabile numai asupra cestiunilor puse la ordineacu esceptia propunerilor relative la convocarea unei not a-dunari generale.

Propunerile presentate Comitetului in scris, cu 10 cjileInainte de tinerea adunAril generale, din partea until numerde cel putin 20 membri, trebue puse la ordinea

Art. 20 Nici una din dispositiunile statutelor de fats nuse pot modifica de cat de catre adunarea generala a Socie-tatil, cu majoritatea de doue treimi din numerul membrilor

dilet,

dile'.

www.dacoromanica.ro

0 SOCIETATE FOLOS[TORE sI PATRIOTICA 969

presenti la vot. Art. 1 insa nu se va putea modifica in Dietun chip.

Art. 21. In cas de disolvare a Societatii, capitalul el,precum si fondul el de reserva, se vor da Case( cOlelorcu insarcinarea de a-1 consacra in folosul institutiel cantinelor scolare sail a bibliotecelor rurale.

Art. 22.Primul comitet at Societatil va fi compus dind -nii: Banu Constantin, Cecropidi Dimitrie, Dimitrescu Pro-cop I., Garbovicenu Petru, Haret Spiru C., Kalinderu IOn,Negoescu Christu, omanescu Sava si Vladescu Mihail; larprimil censor' vor fi d-nii: Alexandrescu Constantin, Alima'.-nestenu Constantin si lonescu Constantin, preot; tots acestiaalesi In sedinta de la 20 Decembre 1900.

Aceste statute s'ail votat in sedinta Societatil tinuta la 20Decembre 1900, la ora 81/a sera, in Palatul Universitatii dinBucuresti.

Membril comitetului au publicat si un apel pentru ca salamuresca si mai bine insemnatatea acestel societati si sacrate ca tot Romanul cu inima trebue sa-I dea sprijinul simoral si material. lata si apelul:

«La 20 Decembre 1900, s'a infiintat in Bucurestl Socie-tatea Stezza", cu stop de a lucra pentru respandirea siintarirea invetaturii in masa poporulul, prin imprimarea sipropagarea de scrieri si publicatil de tot felul, cu caractermoral, patriotic si utilitar, si pentru impedecarea prin VotemijlOcele legate a respandiril de scrieri si publicatii imorale,sail cu tendinte contrarii statului si ideil nationale romane).

Ori-cine cunOste starea lucrurilor de la nol, va .intelegede ce folos pOte fi acesta societate, si la ce mare trebuintaeste ea chemata sa respunda.

InvetAmintul primar obligatoriil a fost decretat Inca deacum 36 de ani Este adeverat ca multe cause ail impe-dicat, chiar pana asta-di, realisarea lul in mod complect;dar totusl, in timpul acesta, numeral scOlelor de prin satenu a fost nici odataa mai mic de 1,200, lar asta-di el estede 3,600. Ar fi trebuit dar, ca cea mat mare parte a sa-tenilor, ce au virsta pana pe la 48 de ant, sa stie asta-c11cel putin sa citesca si sä scrie. tim insa cu totii ca, de-

Biserica Ortodox& Romintt 4

www.dacoromanica.ro

970 o SOCIRTATE FOLOSITORE sI PATRIOTICA

parte de a fi asa, imensa majoritate nu are cea mai micacunoscinta de carte.

Una din principalele cause ale acestel nenorocite start delucruri este ca copilul de saten, odata estit din sada, numai da °chi cu cartea, asa ca in dot tree an!, ulta tot cea invetat.

Satenil nu ail ce citi, pe de o parte pentru-ca pana acummai de loc nu li s'ati pus la dispositie carp de un pret po-trivit cu mijlOcele !or; tar pe de alta, pentru-ca mai nu esistacarp scrise in limba lor, si cart sa corespunda in mod realtrebuintelor, intelegeril si aspiratiilor lor.

In fine, chiar cand vre-o scriere a implinit, macar in parte,aceste diverse conditil, au lipsit mijI6cele de a o propaga,de a o face cunoscuta, si a o pune la indemana maril mul-timi, pentru care ea era destinata.

Eaca pentru ce sunt sate intregi, in cars afara de cartilede sc61a ale copiilor, nu se afla nits o singura alta cartefolosit6re.

cu tote acestea, sunt semne neindoiOse, ca gustul ci-tiril incepe sä se simta la sate; si data i s'ar da alimentulde care are trebuinta, el ar fi un mijloc puternic, pentru ase schimba in bine starea satelor nOstre. Dovada sunt re-sultatele obtinute de societatile de cultura si de bibliotecilepopulare de pe Domeniul Cor Onei.

Acest lucru nu a scapat din vederea unor speculantl, carspropus sa-lexploateie in folosul lor, in modul cel mai

putin onest. De aci vine multimea de brosuri, pline cu lu-crurl contraril morale! celei mai elementare, cart se vindpe un pret de nimic, si car! atatia ant inunda satele nOstre,propagand coruptia si sentimentele cele mai rele, fara cacine-va sa faca ceva pentru a se opune acestel distrugetOreactiuni.

Nu mai atat: avem cu totii cunoscinta de o actiune multmai culpabila, care tinteste la sdruncinarea fundamentelorstatulul, si chiar a nationalitatil nOstre.

Ceea ce spunem pentru sate, se Vote repeta intocmai sipentru saracimea oraselor de si aci efectul este mai putinaparent.

Acum, cand o sftnta dorinta a inimel mete s'a realisat,

Si

si-ati

www.dacoromanica.ro

0 SOCIETAT FOLOSITOARE BSI PATRIOTICA 971

ce'ml mai remane de spas? Nu'ml remane de cat sa in-demn cu caldura pe toti cetitoril acestel reviste ca pe de oparte sa se inscrie ca membri in societatea (Steaua*, tarpe de alts parte sa faca propaganda pentru ajungerea sco-pulul el. Tendinta nOstra a tutulor sa fie, ca cu nici un chipsa nu mat patrunda in mijlocul poporulul scrierl i tablourlimorale si antinationale. Sa fim Cu toil la postul de onOre,cad alt-fel va fi val de not si val de Cara! Pe nesimtite nepierdem cu totul!

G...

www.dacoromanica.ro

PREDICA IN VECHIME.

Biserica cresting in tOte timpurile a pus mare pret pepredica, si cu drept cuvtnt, caci folOsele ce ea a adus aulost marl, asa de marl, in cat se We dice ca el se dato-reste insasi fiinta si Intemeerea bisericii.

Prin predica Mantuitorul a vestit Evangeliul mantuirei Iu-deilor in sinagoge si pretutindeni; si tot prin predica, santilsei apostoll au dus acest Evangelic pang la marginile lumei,vestindu-1 la tOta faptura si chemand la mantuire si la cu-nostinta cea adeverata de Dumnedeil pre tots fiil lul Adam.

Tot-d'auna predica a lost arma si podOba Bisericii. Prinea s'a aparat invetatura_ credintel; prin ea s'a intarit cre-dinta si s'a cultivat pietatea si cuviosia. Prin ea s'ail In-dreptat moravurile si tot prin ea credinclosii au invetat cetrebue sa creda, ce trebue sa faca si cum trebue sa se pOrtein vieta, pentru a fi adeverati crestini, adeverati urmatorial lul Christos si flu al lul Dumnedeil, bine placend lui sifacend voea lul intru tOte aci pre pamInt.

Cu cat predica s'a cultivat mai mull, cu atat Biserica amers bine si a lost in flOre. Atunci, intre crestini, a domnit

www.dacoromanica.ro

PREDICA YN VECHIME 973

credinta, s'a desvoltat pietatea, frica de Dumnedeu si cu-viosia; lar credinclosil Jul Christos au lost societate modelprin faptele si vieta lor, cad prin ea ail cunoscut adeve-rurile credintel si cunoscandu-le, s'ati putut edifica moral-minte pre ele.

Proba, intru acesta ne serva d'a pururea crestinil prime-lor secole, acele timpurl, cand predica era in flOre, aceletimpurl cand maril dascall gi luceferi of Bisericil, cari atelost si sunt d'apururea podOba el, nu negligiati un singurmoment predica, ci cu vreme si fait vreme, continuo si latot pasul Invetaii pre crestini, si le faceatl cunoscut prin pre-dica tote cele bune si de folos pentru vieta si mantuirea lorsufletesca. lar atuncl cand predica a incetat, sau s'a rang,inimile credinclosilor s'atl impietrit. Atuncl, in locul credintel,care le incalcIla sufletele si insufletla pre credinclosI, a venitnecredinta. In locul pietatel, din care izvorail faptele celebane, cart dadeail credinclosilor pacea constiintel, manga-erea si multamirea sufletesca, a venit destriul si destraba.-larea, slabirea si salbatacirea moravurilor, cart au departatcu totul pre credinclosi de Iisus Christos si Evangeliulfacendu-I cu desevirsire necredindosi si mai ref de cat altarvamesii si pacatosit.

Atuncl cand predica s'a rarit sail a incetat, si adeveru-rile credintel nu s'ail explicat credinclosilor, crestinii au fostnumai cu numele crestinl, lar cu vieta si faptele, streini cutotul de invetatura si preceptele Evangeliului; cad necunos-cend invetatura cea bine facetOre si datatOre de vieta, nuau putut sa o urmeze si sa o aplice in vieta lor, pentru ase numi si a fi cu adeverat crestinl.

Pentru acesta Biserica in tot-d'auna a apreciat importantasi insemnatatea predicel, cadf si-a dat semi de folOsele ei.Ea tot-d'auna a socotit predica ca lucrul cel mai de folospentru edificarea morala a credinclosilor, si data nu a pu-tut'o cultiva tot-d'auna, si cultiva cu succes, asa in cat

seti,

www.dacoromanica.ro

974 PREDICA IN VECHIME

sa dea acele r6de earl a fost cele mai salutare pentru cre-dinclosi si pentru Biserica, causa a fost nevoile timpului sistrimtorarile ce a indurat. S'a cultivat insa tot-d'auna; sidata au fost timpurl cand predica a lasat de dorit, sail am-vonul a tacut, acesta s'a socotit ca mare pierdere, ca o lipsaa indeplinirel uneea din datoriile de capetenie ale acelora,in mainele carora Mantuitorul a lasat conducerea si pasto-rirea Bisericei sale. Tot-d'auna lipsa predicei s'a consideratca o lipsa de indeplinirea celel mal sacre datorii pastorale,cad' Biserica a avut pururea in vedere cuvintele Apostolu-lui ce Cum dara vor chiema, Mtn" carele nuau credut, si cum vor crede acelula, de carele nua6 audit; si cum vor audi, fara de propovgduitor(Romani X, 14)". Daca au fost timpurl cand predica erarara sati amvonul tacea, la acesta a contribuit, fara indo-iala, lipsa de stiinta si cultura teologica. Biserica insa, ce-rend, si cu drept cuvint, ca cei ce o pastoresc si conducsa imiteze intru t6te pe Apostoli ai caror urmasi sunt, a trim-bitat tot-d'auna Ca predica trebue sa nu lipsesca nici o data.$i adeverul este ca ea nici o data nu a lipsit cu desevirsire;ail fost numal timpurl cand ea a lasat, ba Inca pOte chiar,mult de dorit. Dar a expune in intregul for tOte fasele princare a trecut predica in Biserica crestina, este grew. Dealmintrelea, o ast-fel de desvoltare a cestiunel nici nu amavut-o in vedere. Scriind aceste rinduri am volt numai aarunca o privire generala asupra importantei si in deoseblasupra folOselor predicel pentru credinciosi, ca ast-fel sapot veni la cestiunea ce voesc a face cunoscut, anumeniste cuvinte stravechi, pentru a se vedea, pe de o parte,cum era predica acum septe, opt sute de ani, lar pe dealta, de a se cunOste ca predica nici o data nu a lipsit indeosebl in Biserica nOstra crestina ortodoxa, care este fOrtemult acusata intru acesta de cele-l-alte biserici crestine;pe Jana tOte acestea a se invedera ca pentru a predica si

Si

dice:

www.dacoromanica.ro

PREDICA IN VECHIME 975

povetui pre credinclosi nu se cere numal de cat ca predi-catorul sa cuthisca tOta legea si proorocii, sa fie adica teologconsumat. El pote si cu mat putina stiinta sa povetuiasca,si cuvintarea sa or cat de simpla, este bine venita si aducemarl foliose. Un exemplu intru acesta ne serva cuvintarilebatranului preot Nataniil Ipirotul, ce ne-am propus a publica,cuvinte cars dateza de cel putin 7 sail 8 sute de ani.

Cuvintele acestea, atat de vechi, sunt asupra celor seseDuminici ale postului celul mare. Ele sunt precedate de altedoue cuvintari, una despre necesitatea de a se face pomenirisail slujbe pentru cel morti saU adormiti in Domnul, iar adoua o naratiune, despre un fapt minunat inlimplat in par-tile Romaniel, adica in Sara n6stra, fapt care vecuri intregl seistorisea. Pe langa acestea sunt si cate-va cuvinte morale.

Cuvintele batrinului preot Nataniil stint cuprinse intr'unvechiti manuscris grecesc, proprietate a bibliotecel santei Mi-tropolii a Moldovei si Sucevel.

Colegul Profesor D. Erbicenu, in darea sa de soma asu-pra manuscriptelor grecesti din biblioteca acelel sf. mitro-polil, afirma ca manuscriptul acesta, este cel mai vechin, sica ar data pOte chiar de prin secolul al decelea 1). CA estevechiti, si p6te cel mal vechlti, nu incape nici o indoiala.Acesta o atesta, si modul scrierel si materialul pe care estescris; dar ca ar data din secolul al qecelea acesta cu greils'ar putea sustine, cad nu coprinde nimic care sa, inditecert acest secol. Darea de sema ce vom face asupra coprin-sulul acestul manuscript va lamuri cat se va putea mal claracesta cestiune. Papa atunci, ceea ce putem afirma cu cer-titudine este ca manuscriptul dateza din timpurile inaintede caderea Constantinopolulul.

CuvIntarile lui Nataniil, precum se va vedea sunt de mareimportanta, nu numal ca modele de predict din acele timpurl

1) Ire0 Revista Teologic.5. an. III, No. 10. pag. 78,

www.dacoromanica.ro

976 PREDICA iN VECHIME

stravecht (dupa parerea colegulul Erbicenu, de acum o miede ant), dar pentru nolR omanil, de o importantit istorica ca-pitala, cad in a doua cuvintare a sa, Nataniil care predicain Constantinopol, dupa tdta probabilitatea in timpurile candacesta cetate era Inca sub imperatil bizantint, el istorise0eun fapt intimplat in taxa nOstra, cu mutt inainte de tim-purile sale, si tara acesta o nume0e cu numele Romania(`Pcopac v 1).

lata cuvintarile sau predicile Jul Nataniil Ipirotul,112 traducere romans 2).

Primal cuvint se intituleza

Orinduiala despre pomeniri 8).

Am audit ca multi dintre cel necunosatort intru cele bi-serice§ti, adica smintitil si fara stiinta, clic, ca pomenirile siliturghiile pe cart cre§tinit le fac pentru cel adormiti, nu lefolosesc tor, ci intru zadar se ostenesc eel ce le fac. Decilara§1 a semanat Demonul neghina in mijlocul holdelor de

iara§1 a semanat burulana viclOna in mijlocul pietatet.0 ilwlatorule Demon! Ce al cu sermanul om? Ce ti-a gre-§it de luptl impotriva lul. Ati nu tu l'al scos din ralul desfata-rel? AA nu tu pre cel care era nemuritor, rat facut muritor?Au nu tu pre acela care era bogat, l'al facut ceqetor, adica

1) Vedi note asupra ouvintului al II.2) Cuvintele lul Nataniil sunt in limba grata populara, insa ames-

tecata cu multe cuvinte din limba bisericesca clasica.9 Inainte de titlul cuvintarei, pe frontispiciul paginel se afla un mic

desen in forma de ghirlanta de la un °ETU al paginei pang. la cel-1 alt,facut cu pen4a toi cu cernela roqietica; Tar d'asupra acesteea sunt serisecuvintele: Dense ChristOse ajuta'ml. Primal ouvint al titlului (orindulala)qi prima liter& a euvintalui al doilea (despre) sunt sorise en aceea0cernela roqietica qi en infloriturl; Tar inaintea titlulni se afla semnulcrucei, en aceetql cern6la roOetica. D'asemenea en aceeaql cernela Cuinflorituri este qi prima liters a cuvintului cu care se inoepe cuvin-tares.

grid;

oi

www.dacoromanica.ro

PREDICA Y i VECHIME 977

Iov? Au nu tu al facut pre sarac, pre imperat? Pre cel intrucinste, l'al facut necinstit! Pre cel care era aprOpe de Dum-neqed, l'al departat! Au nu tu l'al legat Intru legaturile Ia-dulul si l'al pedepsit cinci mil si cinci sute de ani, pans ceDomnul, carele 11 crease pre el, a aplecat cerurile si s'a po-gorit si l'a rescumparat pre el, and sangele Seu pentru el,si l'a ridicat pre el din Iadul cel amar si intunecos si l'amantuit din robia cea nedrepta, si tu vrei Iarasi res-tornl si arunci Iarasi in lad prin insela.ciune si sfatulteu cel reu?

Decl dar vedend sfintii Apostoli, si sfintii parinti, putereasermanului om, ca cugetul set din tinerete se pleca dire celerele, imitand pre Dumneqeu si miscati de mild au legluit a seface pomenirl si liturghil si milostenil pentru cel morti, caDomnul cel lubitor de Omeni, prin preotil sel, prin rugl sirugaciuni, precum si prin milostenia ce se face catre eel inlipsa si saraci, sä lerte plcatele acelora pentru call se facrugaciunile. Iar data sufletul este drept, atuncl se invred-niceste de mai mare maiire si bunatate, lar data este pa-catos, ca si al met, sa dobandesca lertare si odihna, asaprecum si fericitul Xanthopol, scrie in sinaxarul sed din qivasambata lasatulul de came: r Pomenirile cele de trel Bileau hotarit sfiintil parinti a se face, pentru ca a trela di desevirsirea omulul, sufletul sell se ridica la cerurl pentru ase inchina la scaunul lul Dumnedeti, si de aceea crestiniltrimit lul Dumnedet dar pentru suflet, pomenirea, dic, li-turghia si milostenia, ca Dumnecled fiind rugat, sa-1 primescacu bine. Acelasi lucru facem si in qiva a noua; pentru casufletul se sue a se inchina si in acesta di; si tot ast-felfacem si in qiva a patra-decea, pentru Ca si in diva a patru-decea sufletul este dus de Ingerl pentru a se inchina luiDumneddi. Taina acesta a descoperit'o Dumnecleil SfintuluiMacarie:

Mergend el cu un ucenic al sell prin pustie, i -a intam-

sal

www.dacoromanica.ro

978 PREDICA YN VECHIME

pinat pre el Angelul Domnulul, povetuindu1 §i aratandu-lecalea aceea a pustietatel. i s'a intimplat ca pe and mer-geat pe drum at gasit un cadavru de om, care miroseafOrte greet; si neputend suferi mirosul §1-at astupat narilelor, atat Sfintul Macarie cat §i ucenicul set, *i acelas lucrua facut si angelul. Atunci l'a Intrebat pre el Sfintul Macariedicend: simtip si vot angelii mirosul cel greet at lumel a-cesteea? Iar angelul a ciis, nu; dar to -am veclut si am facut§i et acesta. Not nu simtirn de cat numal mirosul cel greetal sufletulul omulut celut pacatos. §i dect atunct a intrebatSfintul Macarie pe angel despre pomenirt, daca folosesc celorrepausati; tar angelul 1-a dat lamurirI qicend: ca pomenirilesi liturghiile pot sa scOta din Iad sufletul omulut; si pentruacesta dumnecleqtil no§tri parinti invetat ca not cre$-tinil cu top sa facem doue pomenirt in fie-care an pentrusaracl, pentru streini Si pentru sarmanl; §i pentru aceea pecart 1-at mancat fiarele, §i pentru aceea cari s'at inecat inmarl si in Muni, si n'att avut cine sa-1 pomenesca pre el.

i pentru acesta In monastirT, calugaril, in fie-care vinerl,tot anul, fac pomenirt pentru top cel ce at repausat matinainte, Whip, frap si copil at no§tri, precum §i pentrutop creOinit ortodoc0 de pretutindent, cari se odihnesc inDomnul.

D'asemenea §i acel imperat Theofil, nu era eretic si lup-tator de icene? cap crestini a chinuit a ucis, si pe unit1-a exilat, tar pe altil 1-a inchis In temnite, dar prin rug-ctunile robilor lut Dumneclet, §i mat ales prin mijlocireaimperatesel Teodora sopa lul, I-a tertat Dumnecjet pkatelelut §i s'a unit §i el cu ceta celor mantuip.

Tot ast-fel si acel episcop care din causa Met sale erasilit a se duce la bae in fie-care septamana, §i gasea la baepe un tlner, carele it prepara tote §i tngrijea pe episcop casa intre sa se imbaeze dupa trebuinta sa. S'a gandit: Aceltiller de la bae ne prime$e si ne servete si not nu am

ne -au

si

www.dacoromanica.ro


aratat nici o data recunostinta nOstrA catre el, acum Ins&sa nu ne ducem cu mainele Ole. Si deci a luat episcopulcinci prescuri in desaga lul. Si scotAndu-le episcopul leadat tinerului, dicend: primeste acest mic dar, frate, in semnde lubire, si nu-1 respinge to rog.lar el respundend a dis

Ed, sfinte Stapane al mein, nu sunt om ca sA primescacesta, ci sunt angelul Domnului. Si m'a trimis Dumnedeilinteun loc Ore carele, ca sa extermin parte din popor, pentruindreptarea altora, insA cu mild. lar et' vedend maltade lege in acel loc, si in acea cetate, nu am lucrat cumild, ci am calcat porunca stapAnulul met si Ii am ucisfara mild. Si pentru acesta m'a orinduit ca sa servesc aci,panA ce imi volt' indrepta neascultarea cu care am gresit.Decl la aceste bine-cuvintarl sfinte al met' stapan si fA li-turghie cu ele pentru mine, si rOga pe stapAnul nostru co-mun at tutulor, adica pre cel Area carat, ca sa me scapede acesta robie, si sä me aseze in ceta mea. Si daca vet veniaci si me vet afla, sa stil ca nu te-a ascultat Domnul; lardacA nu me vet afla aci, sa. stiI CA prin rugacIunile tale,m'a eliberat si m'a pus in ceta mea. i ducendu-se arhie-reul a facut precum l'a linvetat angelul. Si dupa liturghiea venit la bae, si nu l'a gasit pre el, ci a gasit o scrisOrescrisl pe pAretele bad in care qicea ast-fel: SA stif preasfinte stapAne, ca prin rugaciunea ta, si prin sfinta jertfape care at adus'o lul Dumnedea pentru mine, m'am liberaldin acesta robie, ertandu-ml Dumnedeil gresala mea, si m'apus pre mine IarasI In ceta ristrA, si ill multamesc fortemult. Si Episcopul a multamit Jut Dumnedeii, pentru in-dreptarea angelulul.

i alte multe sunt scrise in cartile crestinilor pentru in-credintarea si lamurirea nOstra; dar diavolul Incetul cuIncetul, a induplecat pre cel nestiutorl si prostl la vointalui. i 's1 a pus tOta puterea sa spre a ne desp6rti deDUMDecletl.

fart

www.dacoromanica.ro

980 PREDICA IN VECH1ME

0 Omenilor prosti si WA de minte! Nu aveti credinta.in sfintele scripturl si in poruncile sfintilor, ci v'a orbit Sa-tana si nu vedeti adeverul? Nu alt audit prostilor ca Dam-nedeti a aplecat cerurile si s'a pogorit pentru nob pacatosilsi ne-a scApat din mAnile diavolulul celui viclen ? Si iaras1in locul set a lasat pre sfintil sel apostoli; si sfintil apostollas lasat in locul lor, pre sfintil nostri parinti: pre mareleVasilie, pre marele Hrisostom, pre marele Grigorie teologul,si pre cel-l-alti deopotriva cu el; si au invetat si at indreptat drepta credinta, si tOta ceta crestinilor si biserica. Iarvol sermanl Omeni suntep necredinclosi ? Prostilor si orbi-lor! Nu a i audit de acel sfint sinod, IMAM ecumenic, cum

adunat tree sute opt-spre-dece sfintl pArintl, purtAtoride Dumnedeu si au indreptat credinta ortodoxa, si cum,dack cine-va nu crede canOnele lor, sä fie anatema?

Deci dar dad. cine-va scade intru credinta, nu este departea lui Dumnedeil, ci impreuna cu Iuda tradatorul vafi judecat si va mosteni pedepsa vecinica, pentru a se pe-depsi in vecul vecului).

* *Dupa acest cuvint urmeza un al doilea, in legatura cu

acesta, dupA, cuprinsul sea. Acest al doilea, este cuvintulcel important pentru nob, cad in el se raporta numele Ro-mania numindu-se ast-fel partite in care s'a intimplatfaptul istorisit de batrinul preot Nataniil, ca intimplat intimpurile cu mutt inainte de el.

Acest al doilea cuvint pOrta urmatorele doue titluri:

Alt cuvint pentru intarirea adev6rului(vi)

Despre omenii eel de demult.Era un om Ore-carele in piirrile Ron2Aniel1), si avea1) Acesta este locul de oea mat mare importantii pentru not, cgcl in

acesta istorisire, cuprinsii intr'un manuscript vechiii greeesc care, dupg toteprobabilitatea datezii din timpurile inainte de cgderea Constantinopolululsub Turd (an. 1453), in el se raportfi numele VSrel n6stre eel ce is-

sail

gi

www.dacoromanica.ro

PREDICA iN VECHIME 981

un singur fill. Si tatal self si mama sa erad bateinI; lar sta.-pAnul cetatei imperatesti, voind a aduna armata pentru aface resboi, si nevoind a lua pe batrin, a luat pe fiulla rezbold. Si mergend ad luptat si ad fost invinsi de vraj-masil lor, si pe unit I-ad ucis, pe altil luat sclavi, larpe altii I-ad inchis in temnite. Asa ca si pre fiul acestularad inchis in temnita cea care nu se maI pomeneste si ne-ultata; si nimeni nu putea sa cerceteze despre acei inchi§1pentru ca era porunca imperatesca ca nimeni sa nu OMcerceta de nimeni

ast-fel parintil set au audit ca si el a fost ucis in resbol,ad. pierdut speranta despre el, 11 credead mort si II faceadpomenirl dupa obicelul crestinilor: de trel Bite, de nouede patru-clecl de dile, de trel luni, de sese luni si de unan. Si s'a intimplat ca pomenirea de un an sa fie in aju-nul bobotezel. i Ii ad %cut parintil set pomenirile cu multasirguinta, regulat, dupa puterea lor. Iar anul viitor, parintil

ad adus Iarasi aminte de acea cli a bobotezel, si Iarasitacut liturghie si ad facut la biserica milostenie pentru

fiul lor. Si pe caitd ei sedead In biserica, ved pe tiner viind

torisecite faptnl, o numeete on nnmele de Romania. In textul originsluluT grec stet envintele: iv rose (Lipatc tint PoLayeac. Faptul is-torisit, autorul spune ca s'a intimplat en malt inainte de el. Prin elvoeete a arata pietatea ei religiositatea celor de demult, a 6menilor dinvechime, ei cum faptul 11 rapOrta ea s'a intimplat in partite Romaniei,el veeete a arata faptele creOineeti i religiositatea Romanilor, earl erade exemplu tuturor creqtinilor.

Atribuind acest nume Tara nOstre, prin legatura en titlul envintulni,ca aci a vorba de un fapt intimplat in vechime Vinend semi)", de timpulnand a trait autorul, suntem duel la supositiunea, ca faptul datOza, pro-babil din timpurile cand Romanil format en Bulgarii un imperiii ei unstet; ei cum el nnmeete acestea Romania, ajungem la conelusiuneaforte probabila ca in acele timpnri tare nostra se numea Romania,

1) Ortografia sintaxa lass mult de dorit in aceste cuvinte; ceea ce dermaca autorul nu le cuno§tea in destul; de altmintrelea, cuvinttimile fiind in limbapoporulul, el le vorbete In o limb& pe care el o intelegead. Sunt multe erori era-rnaticale Si sintactice asa cum vorbea poporul qi precum vorbeqte Si pina inde astA-41. Constructiunea gramatice§te corect ar fi fost tv tioit p.epeat TficPcop.cook4.

Si

ad

ei

partite

diva

sea

1-aa

bile,

'pl

fi

www.dacoromanica.ro

982 PREDICA YN VECHIME

in biserica si inchinandu-se la sfintele icOne si imbratisandpe parintii lui si pre vecini, ii seruta. 0! minune! s'afacut mare bucurie si mare veselie pentru Invierea tineru-lui. Iara in urma '1 intrebati unde a fost aces doui ani. Iarel cu lacrimile in ochi le a istorisit lor, dicend: ca Im-preuna cu alti robiti ne a6 inchis in inchisOrea cea uitata.Dar in ajunul bobotezei, de Intristare si de multa mizerie,am atipit putin, ved un tiner, fOrte frumos ca medestepta si iml scOte fiarele cele grele si anevoe de purtat,si luandu-me de mans, mi-a dis: scOla-te micule; ca Dum-nedeil te-a scapat de mOrtea cea amara si de inchisOrea ceaintunecOsa, prin mijlocirea sfintelor liturghil, si a celor ce

rugat pentru tine si prin milosteniile ce ati facut pen-tru tine. i tinendu-me de mange, precum am ois. m'a scosdin infricosata inchisOre.

Vedetl, fiiilor ce au facut buna credinta si rugaciuneapreotilor, si voi n'aveti credinta, despretuiti pe preoti si celece el sevirsesc? Cine te-a botezat sermane om ? Cine te-aimpartasit? Cine Iti dg anafora ? Cine te-a bine-cuvtntat ?Cine are sa te pomenesca si sa te ingrOpe, data nu preo-tul ? Iar to '1 nesocotesti si nu credl In ceea ce dice el ?Unde al vedut pe Dumnedett, unde te-al facut crestin, undete-au uns cu Sf. Mir? Ati nu In manile preotului? Omule,dad va muri copilul tett nebotezat, esti perdut! Dad nute vel cununa cu femeea, preacurvesti. Daca vet muri ne-impartasit, esti to primejdie. Daca nu vel fi pomenit de preot,gandeste-te si 4i ca estl animal, lar nu om. Asa dar t6teastea de la Dumnedeu le asteptl, prin preot. Prin urmare inlocul lui Dumnedeil esti dator sä al pe preot. Caci si santulChrisostom dice: Trebue sa aibi pe preot ca sant al lui Dumne-

Dumnedeil pentru ca de asupra capului lui, se odih-nesc Heruvimil si Serafimil, tinend harul lui Durnnedeti siputerea dumnedeirei.i cu Mite ca si preotul este om, dareste si are har ingeresc. i ce dic ca este din ceta Inge-

$i

si tata

(Jet, si

s'au

www.dacoromanica.ro


rilor si are har Ingeresc, este mat pre sus de ingeri si maiaprOpe de Dumnedeti si are putere de a lega si deslega. i

cate va deslega pre pamtnt, vor fi deslegate si In cer; sicate va lega pre pamint, vor fi legate In cer. Vedeti cataonOre si har are preotul; mat mult de cat chiar Imperatiisi regil. Asa dar omule, cand vecli pre preot venind, trebuesa te scoll si sa te inchini lui ca Dumnedeului tea si sa-1dal onOrea cuvenita. Caci si imperatul cand vede vre unpreot sail vre un monah trecend, indata se saga., si vineaintru intampinarea lui de a-1 saluta, lar to adesea on '1 neso-testi. Val acelora cart insnita si condamna pre preop, cadacela se vor condamna in focul cel mai din afara, si feri-citi suet acei ce it onoreza si it bag in sema; ca aceia sevor onora de Dumnedeii, a carui marine si putere sa fiein tots vecii.

.1

° -e.X4- °

D.

www.dacoromanica.ro

DARE DE SEMA.

Orl de Cate onT mi se presinta ocasiunea de a face cateo dare de seina asupra vre unei tese de licenta a vre unulmembru at clerului nostru, me simt cuprins de o deosebitabucurie de Ore ce constat ca In biserica nestra am pornitcu pasl repecll spre progres. Cu t6te greuta.tile cilnice cuearl. au s5, se lupte acesfl apostoli al credintel si al bine-lul, el reusesc sa le invingg. si unit din el chIar sa ajungacu deplin succes la tinta dorita. Pe cata, vreme mal Teri,alaltalerI abea dintre clericl posedati ale un titluacademic, asta-4I numerul celor Wrap e forte mare si elsunt respandill prin tete orasele terel, ducend cu dinsilcultura dobandita si luptand din tete puterile ca sa con-tribue la ridicarea morala a poporulul. Lupta pe care o voravea de purtat atat acestia, cat si tineril licentiatl cart sevor chirotoni, nu e mica, acesta o still ei cu totil, cu t6teacestea, noT carl iT cunestem, nu ne indoim ca vom asistala o victorie complecta.

Me vol ocupa de data acesta spre a expune pe scurtcontinutul tesel Diaconulul Stefan Georgescu, care tratezadespre Sinodul de la Sirmiu.

Sf. sa In introducerea pe care o face arata, motivul pentrucare se convocati sin6dele si cat de mult folos aducea Bi-

cati-va

www.dacoromanica.ro

DARE DE SEMA 985

sericei. SinOdele au combatut eresiile si schismele, au contri-buit la intarirea credintei si la mentinerea ordinel si dis-ciplinel in Biserica. Autoritatea sinodald a fost recunoscutain tot-d'auna ca cea mai de capetenie in Biserica si acestase vede atat din hotarirea sinodulul din Calcedon, cat sidin aceea a altor sim5de. Vorbind de eresiile ce au apdrut inBiserica, autorul spune ca una din cele mai periculOse afost arianismul. Pe partea arianilor era curtea imperials sio multime de episcopi insemnati, de aceea crestinatatea afost puternic sguduita. Primul sinod ecumenic de la Nicea(325) infringe pentru un moment acesta eresie, cu tote a-cestea certele si desbinarile continua si pentru a li se punecaptit, de aceea e convocat conciliul de Sirmiu, Acest con-ciliu este insemnat pentru hotdririle ce s'ati luat de catremultimea episcopilor adunati

Intrega lucrare e impartita in sese capitole. Me voi ocupape rind de fie-care capitol aratandu-i continutul. In primulcapitol se arata imprejurarile premergetOre sinodului de laSirmiu. Primul sinod ecumenic condamnase atat pe Ariecat si invetatura lui, insa Arie continua, in exil unde segasea sa respandesca mai departe ideile sale. El more dupacat va timp, trisa eresia lui remane. Curtea se influentezacu totul de acesta eresie si de aid disputele pro si contra,se Cespandesce peste tot Orientul. Imperatorul Constantiu eatras de arieni si tot' episcopii drept credinciosi sunt gonitidin eparhiile lor. In acest timp resboiul civil isbucnise inimperia si la Murse, Magnentiu e invins de imperatorul Con-stantin, iar arienii pretindeati ca victoria e cdstigata In urmarugaciunilor episcopulul for de aid Valente. 0 noua eresieameninta acum Biserica crestina. Fotin, episcop la Sirmiuin Panonia, marturisea, inaintea tuturor si chlar a impe-ratorului, ca nu este de cat un singur Dumnedea, care atreat lumea prin cuvintul seu si nu recunoscea ca Fiul

Biserica Orthodox Roman §. 6

aid.

www.dacoromanica.ro

986 DARE DE SEMI

incepuse de a fi, cand se nascuse din Sf. Fedora. Acosta in-vetatura era respinsa atat de cei drept credinciosi, cat side arieni, lar imperatorul, pentru ca sa restabilesca linistea,convOca un sinod, chiar in Sirmiu, unde se afla.

In at doilea capitol autorul se ocupa de convocarea, nu-merul si data sinodului din Sirmiu. Dintre episcopil earl ailluat parte la acest sinod nu sunt cunoscuti dup. numede cat numal cats -va si mai cu sema ace) cars ail fost con-ducetoril adunarel. Tendinta urmarita de arieni era ea, odata sfaximata invetatura lui Fotin, sa triumfe ideile lor.Potavin episcopul Lisabonel pune in discutie o formula decredinta, care a fost combatuta cu multa energie de ferici-tul Ilariu. La un sinod tinut in Antiochia acesta invetaturaa lost admisa ca adeverata si atat consubstantialitatea catsi asemanarea Fiului cu Teal ail fost condamnate. La sfir-situl acestui capitol autorul arata ca sinodul de la Sirmiua fost provocat de arieni) nemultamiti de hotarirea luatala sinOdele din Sardica si Antiochia. Episcopul Vasilie alAncyrel era conducetorul arienilor si se bucura de maretrecere inaintea imperatorului si de aceea starui pe langadinsul sa convOce o noun adunare la Sirmiu. Sinodul dinSirmiu a avut trei intruniri, dintre cart prima s'a tinut la21 de aril dupa mOrtea lui Constantin cel Mare, a douadupa 22 de ani si a treia dupa 23 de ani, ceea ce cores-punde cu ani) 357, 358 si 359. Intala intrunire, autorul,conducendu-se de istoricul Sozomen, spune ca nu ne estebine cunoscuta. Presedentia sinodului a avut-o imperatorul.Atat am putut intelege din continutul capitolului al doilea.

In capitolul al treilea se arata scopul intrunirei acestulsinod care era urmatorul: De a se pune capat neintelege-rilor si certelor ce se ivisera in Biserica si pentru a starpitote ratacirile ariene insa in realitate, scopul urmarit era dea substitui adeveratel invetaturi, doctrina serniariana.

Capitolul al patrulea e intitulat: Lucrarile sinodului. Aici

www.dacoromanica.ro

DARE DR SEMA 98 7

autorul mncepe sa ne arate, ca credinta in dumnedeirea Fiuluiajunsese nesigura. Hotaririle luate de episcopi la Sirmiu adplacut mutt imperatorului si el vota sa le intaresca prin-tr'un sinod general. Arienii insa au facut ca in be de unsinod sa se tiny doue : la Rimini si la Seleucia. Inainte dea se decide asupra acestor done sinOcle, imperatorul, in-demnat de Vasilie at Ancyrei, alese orasul Nicomedia, undeavea sa se adune sinodul ecumenic. Un cutremur darimaorasul si acesta Impedica hotarirea luata. Arienil de astadata triumfara si imperatorul dupa sfatul for dispuse tinereacelor done sindde, to Occident si Orient, la Rimini si Se-leucia. Primul e tinut la Rimini si aid luara parte pestepatru sute de episcopt din Occident. La acest sinod inveta.-tura but Arie a fost din nod condamnata si imperatorulconstranse chiar pe episcopil Arient sa anatematiseze inve-tatura for eretica, si sa, se tins de simbolul de la Nicea.

Cele cjece anateme al sinodului de la Rimini sunt ur-matOrele:

1) AnatematisAm pe aceia cart clic, ca Fiul lut Dumnededa fost creat din nimic sad din alta substanta de cat a Ta-talui si ca nu este Dumneded adeverat din Dumneded a-deverat ;

2) Daca vre-unul dice ca.: Tatal si Fiul sunt dot Dumne-cleI, adica doue principii, nemarturisind aceeasi Dumnedeirea Tatalut si a Fiulut, sa fie anatema;

3) Orb -tine va dice ca Fiul a fost facut sad creat sa fieanatema;

4) Orb -tine nu dice ca Fiul but Dumneded este nascutdin Sf. FeclOra Maria, sa fie anatema;

5) Orlcine va dice ca Fiul lul Dumneded a inceput a ficand a fost nascut din FectOra Maria sad a fost un timpcand nu era, sa fie anatema.

6) Orb tine va dice ca Fiul nu este nascut cu adeverat

www.dacoromanica.ro

988 DARE DE SEMI

din Dumnedeil Tatal, intr'un mod inexprimabil, ci ca. estefiu adoptiv, sa fie anatema;

7) OrI-tine va dice ca Fiul lui Dumnedeu a fost facutin timp, ca este un curat om si nu marturisesce ca estenascut din Dumnedet Teal, inainte de top vecii, sa fieanatema;

8) Orl-cine va dice ca Tatal, Fiul si Sf. Duh, nu sunt decat o singura persOna, sag ca sunt trei substante deose-bite, nemarturisind o singura Dumnesieire, In trel persOne,sa fie anatema;

9) Ori-cine va dice ca Fiul este inainte de tot' veciI, darnu si inainte de tOte timpurile, in mod absolut, asa ca -ihotarasce un timp, sa fie anatema;

10) OrI -cine va dice ca tOte lucrurile ail fost create nu deCuvintul, ci fara El si inainte de El, sa fie anatema.

pece delegati ai Sinodului adusera imperatorulul la Con-stantinopole hotaririle Sinodului. Ereticil trimisera si el decedelegati cart aveau indatorirea de a sustine causa for ina-intea Jul Constantin.. Acestia sostra mai si atraserape imperator pe partea for si cand ajunsera si delegatilsinodulul, el nu-I primi in audienta oi le porunci sa-1 as-tepte la Adrianopol. Imperatorul se scuza.' de acesta la sinodprin o scrisOre. Delegatil ambelor pa.rti se stabilira la Nicea,langa Adrianopole. Aid delegatii sinodulul amenintati de A-lien' cu exilul, subscrisera o formula de credinta, asemeneacu cea de la Sirmiu, care fusese condamnata la Rimini siin urma li se deters libertatea de a se IntOrce la sinod.Membril drept credinciosl at sinodului incepura cu incetulsa slabesca in credinta pe deoparte din causa ameninta-rilor, pe de alta din causa intrigilor arienilor. Episcopil Va-lente si Ursachie sefii arienilor dibaci in dialectics, profitarade simplitatea multora dintre occidentali si devenira el tri-umfatorI. Ast-fel prin o multime de insalaciunl, de fagaduelisi de amenintari dorinta arienilor se implini. Planul lor, ca

intatil

www.dacoromanica.ro

DARE DE SEMA 989

In loc de un conciliii sa se adune done, dete pentru dinsilresultatele asteptate. 0 alts delegatiune compusa din optepiscopi fu trimisa la Constantinopole ca sa anunte pe im-perator de hotaririle luate si de sfirsitul sinodulul.

Sa vedem acum cum s'ail petrecut lucrurile la sinodulde la Seleucia. Acest sinod s'a deschis la 27 Septembrie 359si era compus de arieni, semiarieni, anamieni si drept credin-ciosi. Printre eel mat insemnap membri erati fericitul llariilde Pictaviii si Sf. Ciril al lerusalimului, care fiind depus ve_nise aici spre a cere sa fie judecat din not'. Ilariti, fiindprovocat, aratd ca credinta sa si a Gall lor era conforms cuhotartrea sinodulul de la Nicea si ast-fel fu primit de sinodsa is parte la vot. Certele isbucnira de la Inceput asupracestiunilor ce trebuiati mat tritatti discutate; semiarienii sedesbinara intre dinsii si amicii lui Acakie formulary un nalsimbol, adoptand formula de credinta redactath. la Sirmiu.Intre altele ei liceaii: ca nimic nu pOte fi asemenea sub-stantei lul Dumnecleti; ca Dumnecleti nu putea fi nascetor;ca. Iisus Christos era o faptura creata din nimic si prinurmare el nu era nici Fla, nici asemenea cu Dumnecteil.Pe acesta tema se continua certa, iar Acakie si partisaniiMI se retrasera din sinod. Dupa retragerea for fu admisaformula din Antiochia. In sedintele, in numer de trei, carturmara dupa acesta, spiritele se resvratira si mat tare, di-verse formule de credinta tura prepuse si respinse. Delegatulimperial v64lend ca linistea nu se p6te restabili cu nici unchip, parasi sinodul si numai voi sa. la parte la lucrari.Ast-fel se dal* sinodul din Seleucia.

Semiarienii se adunara singuri in biserica, depusera peAcakie si pe partisanii sel, iar pe unit din et il excomu-nicara numal. Ciril fu restabilit in scaunul lerusalimului,bar Amian fu sfintit ca episcop al Antiochiei. Vec lend cel-l-alp episcopi adunati la sinod ca delegatii imperatorululsunt partisanii lul Acakie si prin urmare orb -ce ar fi facut

www.dacoromanica.ro

990 DARE DE SENA

el ar fi remas zadarnic, se despartira, ducendu-se inapolla Bisericile respective. 0 delegatiune a lor, compusa dincel mai de dpetenie, fu trimisa la Constantinopole, pentruca sa arate imperatorulub ceea ce s'a petrecut la sinod. A-cakie ins& veni. mat de timpuriti aid si dispuse intregacurte cum si pe imperator pe partea ea, Tar cand sosidelegatiunea sinodulul, ea fu primita de catre dinsul fOrteaspru. Cu tote acestea imperatorul fu convins de necredintapartisanilor lul Acakie. Aetie fu trimes in exil, Tar Eudoxieal Antiochiel fu silit sa retracteze propria sa doctrina. Dis-cutiunile se continuara mai departe sub presedentia impe-ratorulul si episcopul Sylvan al Tarsulul, veclend ca parti-sanil lul Acakie starue sa fie condamnat termenul consub-staNial, disc: (Daca Cuvintul nu este scos din nimic,data nu este nici fapturit, nicl produs din o alta substantkeste asa dar de o fiinta cu Tatal, care l'a nascut; este Dum-nedeil din Dumnecleil, lumina din lumina si de aceeasi na-tura cu Tata' set». Acesta argumentatie nu placu nici lulAcakie nici imperatorulul, care ii depuse din episcopiile lor.Asa dar aceeasl episcopi cart, la sinodul de la Ancyra, a-natematisasera omousianismul de data acesta it aparara.

In timpul acesta sosi si delegatiunea de la Rimini avendin frunte pe semiarienii Valente si Ursakie. El se intruniracu semiarianit de aid si se hotarira sa faca cunoscut celordin Occident despre tot ce se petrecuse aid imperatorulaproba formula de la Rimini si ast-fel doctrina semiarianilortriumfa in tot imperiul roman si numal dupa mOrtea tubConstantin acesta, doctrina disparu putin cate putin.

Acesta este continutul celor' patru capitole, de si autorulanunta cinci, in care se afia impartit studiul de fata. Totulse terming cu o conclusiune de done pagini in care se re-capituleza pe scurt cele spuse in cuprinsul tesel.

Din cele aratate pang aict result& ca autorul a scris cutotul despre alt-ceva, de cat despre ceea ce a anuntat. E-

www.dacoromanica.ro

DARE DE SEMA 991

nuntarea capitolelor e bine facuta, dar continutul for e cutotul altul; In acestea sf. sa a vorbit de tote, dar fOrte putinde ceea ce trebuea. Daca si-a ales acest subject putea fOrtebine sa se marginesca a se ocupa de aprOpe numai de celetrel sinOde de la Sirmiu si acesta era indeajuns pentrucontinutul unei tese. Putea sa ne arate ca primul sinod dela Sirmiu s'a adunat in anul 351 si acesta conform dorintelimperatorulul Constantiu. Aici avea ocasiune sa ne vorbescadespre simbolul care ne a Minas de la acest sinod, precumi despre cele 27 de anatematisme, cars impreuna pOrta

numirea de prima formula sirmica. Asupra acestul sinodputea sa gasesca date indestulatOre la Socrates, Sozomenus,AtanasiusSi Hilarius, scrierile carora se afla adunate deMansi si Harduin. cat despre datele istorice aflate in So-crate si Sozomen se putea tolosi de dinsele cu mai multapricepere, cad', dupa cum se scie, operile for sunt tradusein romanesce de I. P. S. Mitropolit Primat Iosif Gheorghian.Nu mai putin ar fi putut sa se folosesca de operile maimultor scriitori modern!, earl s'ati ocupat de aprOpe desimbolul i anatematismele de la Sirmiu. Sf. sa se margi-nesce numal a spune cate-va cuvinte la pag. 11 si 12, farasa vorbesca ceva de formula sirmica si fara sä fixeze anulcand s'a tinut acest prim sinod. Nu or! -tine dintre cititorie asa de versat in cat sa pOta socoti anii de pe consulti cand autorul spune Ca sinodul de la Sirmiu s'a adunat

in anul dupa, consulatul Sergie Nigrinian, cu acestan'a adus nici o lumina. Din operile scriitorilor posteriorise vede ca anul 351 nu e admis de tot! ; de cei mai multida, insa sunt Si unii car! pun ca data anul 357, !ar altil 358.

Tot asemenea se putea ocupa $i cu sinodul al doilea ti-nut la Sirmiu pe la jumatatea anului 357, despre care sf.sa pare a nu sci nimic, de si tot la pag. 12, amintesceceva in mod confus cand vorbesce despre formula lul Po-tamin, fara a spune data acesta formula s'a discutat la

lui 9i

www.dacoromanica.ro

992 DARE DE SEMA

primul sad la al doilea sinod de la Sirmiu. Formula decredit* care s'a propus aid de Potamin pOrta numirea dea doua formula, de la Sirmiu.

Ca A. stabilesca legatura logica dintre primul si al doileasinod de la Sirmiu, autorul se putea ocupa pe larg de si-nodul de la Ancyra, tinut in 358, si putea sa alcatuescachlar un capitol a parte, unde sä arate scopul si hotaririleluate de acest sinod. A vorbi in mod incidental, dupa cumo face la pag. 14 si intr'un capitol care 'Arta ca titlu «Con-vocarile, numerul si data sinodulul de la Sirmiu*, acesta nuinsemneza nimic, cad nimenl nu pOte pricepe importantaacestui sinod.

Despre al treilea sinod de la Sirmiu autorul abea amin-tesce in cate-va rindurl. In capitolul al treilea al acestellucrari, care ocupa cel mult o pagina, si care e Intitulat:«Scopul intrunirel*, aid numal se afla cate-va cuvinte cuprivire la acel sinod si incolo nimic. Descrierea acestul si-nod, adunat tot in anul 338, motivul pentru care a fostconvocat, discutiunile cad au avut loc aicl, hotaririle luatede sinod, acestea trebueat sa formeze continutul ultimululcapitol al acestel tese si nici de cum sinOdele de la Rimini,Seleucia si Constantinopole. Despre acest ultim sinod de laSirmiu ni se putea spune ca semiarienil triumfara asupraanomeilor si formula a doua sirmica a fost inlaturata. Laacest sinod n'a mai fost propusa nici o formula de credit*,ci aceea de la Antiochia din 341 a fost reinoita si subscrisa.0 importanta deosebita o are si cele trel scrisorl ale lul Li-beriu, episcopul Rome!, precum si lupta de distrugere pecare o incepusera semiarienil contra episcopilor drept cre-dinclosl si contra anomeilor.

Acesta cred ca ar fi putut sa fie continutul unel tese,care Wta titlul de «Sinodul de la Sirmiui.

A m6 ocupa in detaliu de tesa de rata si a-I arata partilebune si cele rele pe care be confine, acesta nu o pot face,

www.dacoromanica.ro

DARE DR SEMI 993

de Ore-ce autorul, dupa cum se vede, s'a abatut cu totulde la subjectul ales. Pot spune numal cã face un mare a-bus de nume propril, Ma sa arate insemnatatea acelorpersOne. Presupune pe cititoril set ca deplin cunoscetorI alacelor timpurl si trece cu usurintg, peste faptele care artrebui esplicate. II doresc diaconuluI Georgescu un mal maresucces la o alta lucrare pe care pOte o va face si m6 asteptla o mal buns reusita.

M. P

www.dacoromanica.ro

MONASTIREA DOLJEpT1

Cand monastirile in tam roman6sca eras puterea si pod6ba terei,grain sentimentului patriotic si religios de care erail insuflq4i pa.-rintil si strabunii nostri,monastirea Doljesti, data nu era intre celeintai monastiri din Moldova, prin constructiune, pos4iune si avere, erainsa fala judetului Roman si cuibul de linists si chiar de cultura atiuutului; era centrul de odihna si de mangaere sufletesca a boerilornostri, unde li s'ati pastrat cu sfintenie avutul lor, on care Statul maitarzik, on drept sat fara drept, 'si-a marit visteriile sale, fare multaostenela.

Monastirea Dolj esti asta, di insa nu mai exists, dar ce este mai trist,chiar memoria ei este ultata. Este lasata in parasire; nimenl nu se in-tereska de dinsa; nimeni n'o mai visit6za. Chiar in niste manuale, inearl' se deserik monastirile din tara, de monastirea Doljesti nisi se a-minteste: Perit-ail pomenirea el ca un sunet". Numal ruinele caselordin jurul bisericii si intinsa livada fructifera, din miilocul careea se veldmaretele turle ale bisericii, mai arata trecetorilor din frumusetea si tre-cutul acestei monastiri. Nldhnirea to cuprinde, cand vre-un batrin alsatului, intalnindu-1 prin aeeste darimaturi, istoriseste ea aici eta via-dica egumenul monastirea, ca dincolo era scola, dinc6ce casa pentrn ba-trini si bolnavi etc. si cand sfirseste qicend: ce frumos si bine era peatunall

Sub-semnatul, preot-paroch la ac6sta desfiintata monastire, am credutca o stinta datorie a mea, a face istoricul acestet monastiri si a aratacelor on dor si mils de monumentele sfinte nationale a Wei, ca bise-rice din Doljesti nu este o simpla biserica de Ora, ci o biserica en untrecut istoric si care ingrijita ar putea sa fie cea intai, chiar intre bi-sericile din capitala Romaniei.

www.dacoromanica.ro

MONASTIREA DOLJErt 995

in timpul lui Ion Calimah, voevod a tOta. Cara Moldovei, boernaaulDimitrie Hudici-Bejan, proprietar imprejmuirilor satulni Doljeati, ade-varat Roman ai bun ereatin, voind ea sudOrea fetei sale ai drepta luiagonisela sa nu fie cheltuita de niate moatenitori netrebnici ai risipi-tori, se hotareate ea tot avutul vie0I sale sa-1 depuna la piciorele al-tarului, din care sr, se face fapte ereatineati, cu mulVamirea sufletheanumal ca numele lui ea fie pomenit de generatiunile urmatOre. Se ho-tareate deci a zidi o biserica, mai demna de locaa a lui Dumneclea, inlocul celei vechi de lemn ce era pang atunci. Abea insa materialul a-dunat i temelia puss, °and Hudici ai este arestat de stapanire, spre ase justifica de unde are ataV bani, mai ales fiind ai dator 1). Scapanddin inchisOre, i -a ca tovaraa spre a ispravi lucrarea inceputa, pe Hat-manul de Roman Vasile Roset, ca s'a fie protejat ai aparat cu autori-tatea 1111 de duamani, tar pe de alts parte a-I fi ai tovaraa la cheltueliearl acum devenisera impovaratOre ai peste puterile lui, in urma inchi-sorei suferite ai a altor daraveri. In adevar cu ajutorul Hatmanulni, lu-crarile mersera lute ai biserica cu parte din chiliele monastirei, auntterminate in annl urmator 1764. Pe frontispiciul bisericei se eiteate ur-matOrea inscriMie: Acest sfint locaa s'a zidit intru cinstea prea sfinteiTroite, cu cheltuiala Hatmanului Vasile Roset ai a ieromonahului Dio-nisie Hudici, impreuna ai cu ajutorinta lui Dumneclet pentru veanicapomenirea lor, 1764 Noembrie 24".

Dimitrie Hudici inzestra monastfrea cu 'waffle sale: Doljeatl, Veja,Saretai ai Buhonca, din judeul Roman.

Vasile Roset, ispravind biserica, demisiona din Hatmanie ai se ealu-gari, daruind monastirei moaiile: Cordarenil, ipotenil din jud. Botoaaniai Nelenil din jud. Vaslui; 'far dupo, indemnurile sale, Nicolae Cogal-nicenu, harazi ai el monastirel o vie mare ai moaia Silvestru din jud.Bacaa, unde mai pe urma s'a fondat Schitul Tissa, pendinte de acestitmonastire.

Numeroai eredincioal venire apoi, ea eu avutul for sa maresca, veni-turile monastirel, earl deja eraa destul de considerabile. Nu voil enu-mera de cat numai cati va dintre donatoril posteriori ai acesta numalspre a se vedea de ce avert insemnate dispunea ac4sta monastire. AgaMrtropolitul Jacob Putnenul, a daruit moaia sa Draga, din jud. Iasi.Teodor Nachul, iazul en imOra din Oteleni i dou64eci paminturi din

l) Dupa traditie si dupa, cSinodiculv hisericil scris in 1867, de tatal meU, vrednicde credinta, ca cel ce a oficiat 6 ani ca Diacon, in timpul existentel monastireisub Archiereul Egumen Vladimir Suhupan; si al carul tata a fost 60 and preo-tul satului la acesta monastire; de care sinodic m'am servit in parte la acestascriere.

www.dacoromanica.ro

996 MONASTIREA DOLJESTI

Doljesti. Constantin Bueiumanul partea de movie din Popriscani. IonConta, 8 pogone vie din jud. Patna si 2 salase de tigani. lereul Ion adat partea din movie Petresti si Poenile Oncei. Prodan Leachul, parteadin mosia Sare ei. Iordache si Anastasia, mosia din Petresti. Constantinsi Paraschiva, au dat 3500 lei. Ion si Vasilca, livedile din Mune&Pintilii si Maria, partea de movie din Handresti si Daiceni. Nieolai Ros-novanul, a dliruit 2 salase de tigani. Lupul Costache 70 fed din 00-lent, Andrei Goia, mosia din Fartesti si a trela parte din Iticsesti, etc.Pe un pomelnic mare de lemn, frnmos lucrat, ce se pastr6A la sfintuljertfelnic, alcatuit de egumenul Sofronie, in 1796, se citeste Inca nn-male a multor Domni, Mitropoliti si Episcopi, cart ati miluit acestl mo-nastire. Pe acest pomelnic e scris urm'atOrele: Pomelnicul a prea feri-citilor si pnrurea pomenitilor ctitorl, prea lnminatilor Domni si a preasfintitilor Arhieret si blagorodnicilor boerl si a tnturor pravoslavnicilorcrestini, cart au miluit acest stint Gavriil Mitropolit, AntochiMitropolit, TOnichie Episcop, Enochentie Episcop, Antochi Episcop, Ve-niamin Episcop, Mihail Voevod, Ana Domna; Constantin Voevod, SultanaDomna; Scarlat Voevod, Anastasia Domna; Constantin Voevod, EcaterinaDOmna, etc.

Ctitorul Vasile Reset, dupti 3 ant de la zidirea monastirel muri, fiindingropat in bisericii, in partea dreptg, sub un mormint de petra, lucratcu o deosebita atentiune si pe care e scris: Sub acestA 1)&14 se °dill-neste robul lui Damneder] Vasilie Roset Hatman, ctitor acestei sfintemonastiri Doljesti, 1767 Decem." Remttsitele pamintesti ale lui Dimi-trie Hudici, sunt ingropate in stanga: Prea ferieitul ieromonach Dio-nisie Undici, cel adev'e'rat ctitor si Inceptor sfintei monastiri Doljesti.Din mirenic s'a numit Dimitrie. La 1760 s'a calugarit, numindu-se Dio-nisie, hirotonindu-se ierodiacon in sfinta monastire 0 de prea sfintitulMitropolit Iacob Putnenul. La 1762 s'a hirotonit preot. La 1761 a s6-virsit biserica. La 1777 a reposat de bola ciumel. La 1780 i s'au mutat

t) Inceputul si organisarea monastirel DoljectT, dupg tote. probabilitatea,are existenta numal de la 1764, data terminard acestei biserict. Faptul ca Hu-diet se calugarecte la 1760 si curind ierodiacon in sfinta monastire", ne da do-vedl aprOpe sigure, ce monastirea exista deja alcatuita si Hudici cu Reset nufac de cat imbogatesc si zidesc o biserica mareta si chill bune, in locul celorde lemn si sarecedese. Nu se pole admite ca Hudici sa fi fost celugarit in alts.monastire, cad trebula negrecit atunci sa se fi amintit acesta, in inscriptia depe petra mormintulul sed. 0 probe maT vedita, in sustinerea argumentaril mele,este o candela mare de argint, acedata in altar cu inscriptiunea: eArtemon e-gumen monastirel Doljectl 1762. Dace. in sinodicul bisericil, despre care am a-mintit, an se pune data infiintare1 monastireT, de cat de la 1764, apol sigur cascriitorul sinodiculuT, n'a cercetat, n'a dat atentiune ci n'a urmarit vechimea mo-nastireT, ci numal vechimea bisericel existente.

loess":

nu-'s1

www.dacoromanica.ro

MONASTIREA DOLJErI 997

osele sub acesta petrk de repausatul Ionichie Cogalnicenn egumen. Mor-mtntul i s'a infrumusetat ei petra i s'a scris la 1820 de sfintia sarintele ieromonach Veniamin Putnenul egumen. S'a sapat de preotul Cos-taehe Ponicl ".

Ambil ctitori avura grija ea sa Inzestreze biserica ei inlauntru cu odoresfinte, de cea mai mare valbre ei pe earl figureza numele lor. De laVasile Roset, intre alte odOre vrednice de amintit, este ei o evangeliemare, legata fOrte bogat in argint, tiparita in 1742, in tipografia Mi-tropoliel din Bucureeti, in dilele voevodulul tares romaneeti, Mihal Ra-eovita ei a Mitropolitului Neofit. Asemenea ei de la Dionisie se pas-treza, in cea mai buns stare, intre al tele ei o cruce mare de chiparos,sculptata atat de fin ei de artistic, cum rar se mai vede ei se lucrezade artietii noetri, in dilele nostre. Crucea este aeeslata pe un picior deaur eu inscriptia in greceete ei datka din 1768.

Egumenii acestel monastirl, an fost numeroel, cad numai pang la1796, pomelnicul numOra numal 18 egumeni, dintre earl eel mai multa egumenat Dionisie Hudici, fondatorul bisericil. Vrednici de amintitmai sunt: Sofrouie, Ieromonachul Nifon, Ionichie Cogalnidnu, Paisie lero-monach, fost mai pe urma egumen al monastirei Precista mare din Ro-man. Pe o cruce de aur, cu 70 petre scumpe sa citeete: facuta deieromonahul Paisie 1805". Mal tarzia acesta a darnit monastirei ei oevangelie mare, legata in aur ei argint ei care ar Impodobi sfinta masachiar a celei mai ingrijite biserici din tall. Lul Paisie ii urm6za inin scaunul egumenatului din Doljeeti, Veniamin Putnenul Mutu 1), intimpul carui, Episcopul de Roman Gherasim, voind a face paretesire,din scaunul sfintei Episcopii, pentru egumenatul din Doljeeti, sadeetepe un deal aprOpe de ac6sta monastire, o vie mare de 12 pogOne eiaduca 20 cueuri petra, spre face case bune ei a imprejmui mo-nastirea cu zid. Nu se etie insa ce a urmut, caci egumenului VeniaminMutu ii urmeza Veniamin Roset, arehidiaconul eruditului Mitropolit Ve-niamin Costache, nepot lui Vasile Roset, ctitorul monastirei.

Ca eel ce a egumenat, la acesta monastire 26 ani, fiind tot o data(2 Februarie 1844) el Episcop de Roman, voit insista ceva mai multasupra lui. Pe eat de frumOse este zugravita vieta Episcopulul sea, inCronica Romanulul ", de Episcopul Melchisedech, pe atat de putine a-mintiri placute a lasat din faptele -sale, ca egumen la Doljeeti. Submotiv de economie, desfiinteza ospiciul pentru batrini si bolnavi, reducenumOrul calugarilor ei ecola ce functiona Inca de la predecesorii lui

1) In anil din urma a egumenatulul sail mutise.

pa-

all

www.dacoromanica.ro

998 MONASTIREA DOLJETI

egumeni, este lasata in pfrasire, en Vte atenOnnea si deosebitul inte-res, ce purta pentru acesta, pfrintele sisn duhovniceso, MitropolitulVeniamin Costache. Hirotonisindn-se insa Archieret, redesehide seola inmonastire, unde mai tarzit se preda stiintele necesare, pentru acei-cedoreat a deveni pre41; acata pe de o parte spre a satisface dorintaprotectorulul sou Mitropolitul Veniamin, Tar pe de alth parte urrnarindinterese bhnesti, de ore ce tot el era acel-ce hirotonisea preoti, pre liedcc ispriveat cursurile acestul seminar. CAt interes purta pentru acOstasat spiritualf, nemuritorul Mitropolit, se vede din testnmentulCar We ce am lane'', mine, impreunfi eu parte ce au remas la sfintaMitropolie, adica intrOgf vivlioteca mea, dorind forte sf nu se irosascf,si sri, se instreineze, fiind adunat'a en multf greutate Isi marl cheltueli,o afierosesc Seminaries, ce fratiea sa Arhiereul Veniamin Roset, s'aAfitgfcluit a infiinVa pentru monachi la sfinta monastire Doljesti, sprepomenirea mea".

Alegandu-se Episcop la Roman, nu sluji in aeesta monastire, de catnumai atuncl and hirotonisea preotI; ast-fel ca acum se istorisestede batrinl, ca num6rul celor hirotonis#I aidT, ar fi peste 50 preoti.

In biserief p4ine oclOre sfinte porta numele lul; de remareat estenumai un rind sfinte vase forte pretiose, de argint suflate cu aur, cese pfstikil si acum in cea mai bung stare. Ca imbunatftirl materiale,in afar& de biserica, lam din "Ara adus5. de Episcopul Gherasim 2pivn4e marl, una in Doljesti si alto, in Rotunda si o velnita la moradin Bnhonca pentru fabricarea rachiului; pivniOle aunt astf-di inbung stare.

In timpul miscfrei in Cara in 1848, Roset lug parte active, fiindpartisanul tinerilor si a boerilor revolutionarl. Cu call -va boeri intimidin Iasi si Roman, Episcopul Veniamin avea intalniri nocturne aid' inmonastire, puindu-se la tale pentru reusita causal. lor. Dupg cum setie insa miscarea este usor stins5, in Moldova, Mihail Sturza desco-

pere complotul; yi intre cei urintiriti si exile* de Doran, este si Roset,pe care-I surguneste in munViI Vrancel, la monastirea Soveja 1).

Grigore Ghica venind la Domnie '1 rechema spre relua scaunulEpiscopal si chiar i se lagfdueste ca va fi ales Mitropolit la Iasi, inlocul lul Meletie. Asa era de sigur Roset de isbandf, in eat plea la

cu parte din bagaje si chiar 1st lug remas bun de la eel al mona-

1) Aspra de tot era vista surgunituluI Episcop in monastirea Soveja, fiindjuit de aprdpe; neavend voe sa lasa din monastire de cat eel malt pans la ostanc . din apropiere, care de atuncl §i 'Ana asta-41 se nume§te cStancadical).

tetra,

si

a-ri

Iasi

sire-

Vle.-

site

ti

www.dacoromanica.ro

MONASTIRSA DOLJETt 999

stirei. Nu este ales insa, pentrn care adinc mahnindir-se se inbolnavi,murind curind (1851), fiind inmormintat in Sfinta Episcopie de Roman.

Episcopului Veniamin Roset la Do ljesti 1 urmka Archiereul VladimirTrinopoleos Suhupan, care e cel din urma egumen acestei monastiri. Ceaintai grija la venirea sa aid, fu de a redeschide sada in monastire,unde chiar el, ajutat si de monachul Sevastian, preda stiintele necesareelevilor, aka oa asta.-di in sat snnt multisori gospodari ce au invatat lacola batrinului si a veneratului Arhiereti. Acest egumen ar fi facut im-bunatatiri monastirei, dar scum erati risipite o mare parte din gospo-daria acestei monastiri. Sub dinsul (1860.-1) urmeza desfiintarea mo.nastird. In comisiunea randuita aid pentru secularisarea bunurilor, lugparte Episcopul Melchisedeq, pe atunci. directorul Seminariului din Husi,parintele Dimitrie Matcas, directorul Seminariului din Roman si un sefde biroti randuit de Ministerul Cultelor.

Egumenul Suhupan incredin0 in manele comisiunei sigiliul monas-tirei, archiva, documentele mosiilor, in fine tot ce s'ati gasit mai de va-lore, atat in biserica cat si afara de biserica 1).

Suhupan mahnit s'a retras si s'a stabilit in Iasi; iar pariniii calu-gari, cate-va Mile dupa, plecarea Arhiereului si egumenului lor, intruuna din Mile, in sunetul olopotelor, earl incepuse a suna dis-de-dimineta

insoViti pang la hotar, mai de tot norodul satului, plecara pe jos, du-cend din gloria avutul acestei monastiri, numai tees -ce fie care duceape um6rul sea stabilindu-se in monastirea Copia, jud. Botosani.

Frumosa si falnica monastire, de o diniOra, asta-41 este umilita bi-serica a satului Doljesti. Mihail Cogalnic6nu. in calitate de Ministru,visitand acesta monastire, curand dupa desfiintarea ei si vac end ca sirudele sale, de aprOpe, aunt -miluitori ostenitori acestui stint locas,a inscris in budgetul Statului, atat personalul, cat si intretinerea bi-serioil. Legea clerului din 93 insa,nedeclarand acesta biserica monu-ment istoric,o trecu de la Stat in sarcina comunei, en umerandu-se ast-felin rindul tuturor bisericutilor satesti. Mare parte din ecaretele monas-tirei, ramaind stapan Statul, s'at risipit si distrus, fara nici un folds.Casele egumeniel si o parte din atenansele mai bane, au devenit localde resedinta al Sub-prefecturei, mai tarziti all fost transformate in ca-

1) Nid un document de valore, niel un act de fondatiune a monastirei, nu seeaseste in archiva bisericit, ceea-ce face a crede ca ad fost luate de comisiunesi duse la Bucurestl. 0 sumedenie de carts, grecesti, slavonestl si romanestl, s'adpastrat aicl pan6. la 1875, and in urma ordinuluf Ministerului, au fost trimise depreotul ingrijitor si se pastreza in archiva Statului. lntre cartile vechi, ce a mairemas in biserica, vrednic de amintit este un cpatericr., scris de mans de iero-monachul Irintarch, in 1780.

qi

s'ati

yi

yi

www.dacoromanica.ro

1000 MONASTIREA DOLJEVI

semi; 'far in anil din urma, ramaind pustil, sub-semnatul a rnijlocitla onoratul Minister ca sit se dea ca locuinta parochului, neavend co-muna casa parochiala. Ministerul n'a admis cererea, Tar casele en ate-nansele s'aii vindut la lieitatie, pe o sums de nimic. Cumpargtorn1,un Domn Sub-prefect,le-a darimat pentru a-si ridica materialul, lasendganrile neastupate vravuri marl de daramaturi, chiar in fate bise-rieil,eu tote protestarile ce am faeut la locnrile competinte.

Biserica avind zidul exceptional de gros (pests 2 metri), este fortesolids ca constructie, dar de la zidirea el, neflind nici o data repose.*este negra de fum, sfin %ii de pe ;cone stint in mare parte stersl, TarodOrele sfinte atat de usate, in cat multe nu se mai pot intrebnintain servicit.

Sub-semnatul constient de sarcina si datoriel ce am, chiar de la nu-mirea mea ca paroh in comuna, cea luta grija mi-a fost ea sa °matsi sä reparez acesta biserica. Ministerul 'basa s'a lepadat de dinsa, tri-mitandu-ne la comuna, comuna respunde ca n'are mijlOce, cad trebue saplatesca 18 mil let pentru 'cola ce s'a cladit, asa ca bogata biserica,care s'a sacrificat pentru binele natinnei, este nevoita sa cersesca acum,dar nimeni nu-] da nici tin ajutor, cad top II intorc spatele si se lea-pada!

Dintre numerOsele si intinsele mosii, ce a avut acesta monastire, aremas si o livada fructifera, in intindere ea 10-12 hectare, plants%oilier de parintil °Ungar' a acestel monastiri, ce inconjera biserica sicare este podebe satulul. De mat multe ori am apelat la buna-vointaOnor Minister ea sa redea bisericil acesta livada, en care venit, epi-tropia bisericesca, sa face: reparatiunile necesare si sa Dina biserica inbuna stare. Pana acum insa cererea nostra n'a fost satisfacuta.

Freot Ath. Vasilescu.

si_

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI.Se aduc multamiri publice D-Iui Ion S. Parapenu proprietarul

mogief Bianca, jud. Prahova, eare a daruit bisericei filiale Sf. 16n-din catunul Bitraitaru, judetul amintit un rind de vestminte preo-te§ti in valore de 190 1.

Se aduc multamiri publice D -neT Valeria. Alexandu Em. Pangalproprietara mosiei corn. Pangalelti, jud. Vlara, care a daruit bi-sericei comunei amintite, o perdea de catifea pentru uqile Impera-teW, una de atlas pentru iconostas, cum trio done rinduri perdele totde atlas pentru ic6nele imperatecdi.

Se aduc multamiri publice Drei Ecaterina Ionescu din comunaCo§ereni, judqul Ialomita qi D-lui Gh, Gherghicenu din Bucuresti,donand fie-care cate un rind de acoperaminte pentru sf. vase §i opereche rucavite de matase bisericei parohiale Sf. Nicole din comunaamintita.

Se aduc mulVamiri publice D-lui Const. D. Polimeride proprietarqi epitrop bisericei din parohia Dobrote§ti, jud. Teleorman, daruindbisericei amintite, un Sf. Antimis in valOre de 9 1. 5 b.

Se aduc multamiri publice urmatorelor pers6ne pi6se, cart au bine-volt a dona diferite obiecte §i anume: D-1 Medic veterinar DimitrieProtopopescu din Bucuresti, a daruit bisericei parohiale Patr6ia,jud Dambovita, un epitrahil in val6re de 120 1. D-1 Nicolae PopaRadu, cantaret din com. DragomireW a facut cu spesele sale, labiserica filiala din catunul Capsuna, parohia Frasinei, corn. Cobia,jud. Dambovita mai multe imbunatatirl, pentru pod6ba si infra-museiarea bisericei cheltuind suma de 200 1. D-1 Bania I6n Semi-narist a daruit bisericei parohiale Frasinei, un octoih mare in va-16re de 20 1.

Se aduc mukamiri publice urmet6relor persone pi6se care au bine-voit a face ofrande la biserica parohiel Dragomireciti, jud. Dambo-v4a gi anume: D-na A. Luca P. Nicolescu a dat done perdele dematase la sf, icone a Domnului Iisus Christos gi a Maicel Dom-nului gi o bucata stofa de rips pentru imbracat iconostasul §i masa

Biserica Ortodoxi Romani 6

www.dacoromanica.ro

1002 noNATzurd

unde se pune anafora. Anghelina Pr. At. Nicolescu, din Dragomi-regti cu spesele sale a facut done icone impe'rategti, zugravindu-legi agezandu-le in rama cu giam, D.1 Nicolae Popescu cantaret dinDragomiregti, a facut, zugravit gi agezat in rama cu giam 4 iconecu spesele sale gi Marin Ionescu zugrav din Tirgovigte, a facut, zu-gravit gi agezat in rama cu giam 2 icone.

Sc aduc mItamiri publice urnAtorelor pers6ne piose, care au binevoit a dona la capela cimitirulul din parohia gi corn. Dumbraveni,jud. Botogani, obiecte necesare acelei capele i anume: D 1 VasileFilote a donat un sfegnic de alama portativ, in valore de 28 lei,Zoita N. Talanca un laicer de lana in valbre de 8 lei -gi DomnicaFerdinand a daruit o iconita mica Sf. Varvara" in valOre de 3 I.

Se aduc multamiri publice D-nei Anica Gh. a Todiresei, aluminabisericei St Nicolae" din parohia corn. Salcea, jad. Botogaini unWeer un prosop in valore de 10 lei, gi D-nei Ralu CantacuzinPagcanu, care a daruit bisericei Sf. Voevocli" din catuna Prilpicafiliala amintitei parohii, o icons Maica Domnului" imbracata cuargint, in valOre de 70 1.

Se aduc multamiri publice D-nei Aspazia Dragomirescu, care adaruit bisericei cu patronul Ziva Crucei", din urbea Iagi, o can-dela de argint in valore de 50 1.

Se aduc multamiri publice tuturor persOnelor, piose, care all binevoit a ajuta cu bans, la repararea bisericei filiale din &annul Vatra,parohia Concegti corn. Iludegti-Mari, jud. Dorohol, precum gi la im-prejmuirea cu grilaj a eimitirulut din prejurul amintitei biserici gianume: Autoritatea comunala a dat 600 1. Catunul Bageti prin con-silierul Hie Barbazan a dat 100 1. Cat. Alba prin consilierul Ior-dachi Mirltutzi a dat suma de 50 I. Cat. Lupeui a dat 100 1., ase-menea D-1 Const. Chitoc Epitrop parohiei amintite mat sus, a dat154 1. Proprietarul Ion Franc a dat 150 stalpi pentru facerea gri-lajuluT gi suma de 20 1. Pr. Gh. Popescu din cat,. Lupeni a dat 5 1.,Tar enoriagii catunel amintite, au eontribuit ea suma de 536 I., dinvinderea mucurilor de luminari sail dat 173 I., precum gi la un nu-m6r de 22 persona cart au centribuit cu sum de 75 I.

Se aduc caldurOse multamiri D-lui Octavian Turculetu, Sub-prefeet in jud. Vaslui pentru frumosa gi laudabila donatiune ce a facutbisericei parohiale Poinegti, judetul amintit, constand dintr'un rindsfintite vase, o truce gi o cadelnita, tote frurnos legate, In valOrede peste 300 1.

Se adnc multamiri publice personelor piose, care all bine-voit adona bisericei parohiale Sf. Nicolae" din corn. Manolesa, jud. Do-rohoi, diferite obiecte gi anume: D-na Maria Ionescu (asta-c1T-Pancu)a donat un rind Minee complect, de rituala nal in valdre de 154 1.Prezvitera Pulheria Silvenu a ilonat o ead.elnita de argint de china

pi

www.dacoromanica.ro

DONATIUNI 1003

in val6re de 25 1., si Gh. Cojocariu locuitor, a donat un orologiuei o psaltire editia Sf. Sinod.

Se aduc multamiri publice urma6relor persone gi anume:Costache Constantinescu registrator-grefier la judec-atoria de pacea ocolului Bibeeti, jud. Gorjiu, daruind o cazanie editia Sf. Sinod,legate cu pele marochin bisericei filiale din parohia Pociovalisteade sus; 'tar D-1 Ion P. Mitoi un sfeenic de lemn gi Ion Constanti-nescu, elev in clasa III gimnasiu din Targu,-Jiti, istoria ev. Pr. N.Constantinescu parohul respectiv revista Biserica Ortocloxa Romanype anii XXII si XXIII et revista Albina pe anul §i al II-lea,tote pentru biblioteca parohiei Pociovalistea, plain Novaci, judetulGorj iti.

Se aduc multamiri publice enoriassilor bisericei filiale cu hramulNicolae, din parohia Bum, jud. Mehedinti, cari air cumparat si

daruit un chivot de nichel of o cruce in valore de 130 lei.

Se aduc multamiri publice D-lui Grigore Dan, din corn. Strehaia,jud. Mehedintt, care la serbatorile pastelor a daruit 5 kl. luminaride cora curate, pentru bisericile din parohia Bistrita acelasi judq.

Se aduc multamiri publice D-lui Stan Mitroiu, din comnna Goi-cea-mare, jud. Doljitl, care a bine -voit a darui bisericei din aceacomuna, un policandru de bronz in valore de 420 lei.

Se aduc multamiri publice Epitropiei bisericei Madona-Dudu, dinurbea Craiova, care a daruit 1000 lei cu cari sa se fax's: reparati-unile trebuitore bisericei cu hramul Tot' Sfintii" (HagiEnusi) totdin Craiova, i sa i se procure sfinte od6re.

D-1 Enache Roibescu ei sotia sa Maria din comuna Orodelu, jud.Doljiti, a daruit bisericei din comuna amintita un policandru debronz in val6re de 370 1, pentru care li se aduc multamiri publice.

Se aduc multamiri publice Parohului Alexe Popescu al parohieiPerisoru, jud. Dolju, daruind mai multe volume din revista Bise-rica Ortodoxii Romans" in stop de a se infiinta biblioteca paro-hialk

Se aduc multamiri publice D-nei Elisaveta Oh. Radulescu dinurbea T.-Jiti, care a daruit bisericei en hramul Sf. Apostolic dinurbea amintita, un rind de perdele cu p6lele for pentru iconele im-pe'rittesti ei 3 dvere pentru usile 1mpe'rateeti ei cele laterale, totein val6re de 90 lei.

D-na Maria Toma Ionescu din Boureeti proprietara mosiei Ple-eoiu din jud. Doljiti, a daruit bisericei parohiale Pleeoiu o crucea restignirei, 3 procovete de matase, 2 sfeenice de nichel i un aco-peramint pentru sf. masa, tote in val6re de 100 lei; iar D-na Maria

I-Tii

Sf.

Dial

110,

www.dacoromanica.ro

1004 DoNeruNI

M. Brandus6nu gi 16n Lazar an contribuit fie-care cu ate 20 leipentru cumpararea unei sobe in biserica, pentru aceste daruri li seaduc multamiri publice.

Se aduc multamiri publice urmatorelor persOne pi6se, earl' artdaruit obiecte necesare bisericei din Plenita, jud. Do Ijiti i anume:Dumitru Manolescu o candela, de argint de china in val6re de 40lei, Rada Marin Radu Neculae 3 perdele, Stancu Ion Penga o perdea,Maria Opran Iancu o perdea, Stana Florea Iancu o mash de bum-bac gi Maria Ion Co* o masa de bumbac.

Se a duc multamiri publice D-lui I. I. Trutescu i soiieT sale Con.stantina, proprietar in comuna Pielesti, jud. Doljiti, earl an daruitbisericei parohiale din acea comma un rind vegminte bisericesti inval6re de 300 lei,

Se aduc multamiri publice D-lor Gh. Balgu, Gh Cretinu gi GhMoruzzi proprietarii mogiei Danced pl. Blahnita jud. Mehedinti cariau contribuit cu suma de 1000 lei la repararea interi6ra gi exte-ri6r6 a bisericei parohiale din Danceit jud, amintit; precum gi laun numer de 111 locuitori cart asemenea au contribuit cu suma de767 lei, tot pentru biserica amintita.

Se aduc multamiri publice D lug Constantin Avram si slit-vut6nu din urbea Craiova, pentru ch, a daruit un rind vesminte bi-sericesti In val6re de 80 lei, bisericei parohiel Toiaga, din judetul

Se aduc multamiri publice D -lul Coman M. Ureche, comersantin urbea Craiova, care a daruit bisericei Obedeanu din acea urba,un sfesnic de lemn lustruit.

Se aduc multamiri publice pers6nelor pi6se care all bine-voit adarui bisericei cu hramul Sf. Impe'rati,a din corn. Selistea-Cruces,jud. Dolp, obiecte necesare acelel biserici si anume: Marin Fl. Chifucu sotia sa Fl6rea au daruit un policandru cu 10 luminary in va-l6re de 200 1. Grigorie M. Chifu cu sotia sa Tinca au daruit obiectein val6re de 140 1. Nechita M. Chifu cu sotia sa Stana an daruit2 sfegnice de nichel suflate cu argint pentru sf. masa in altar inval6re de 60 1. Nicolae N. Tranca cu sotia sa Ana all daruit obiectein val6re de 40 1. Marin St, Parvulescu a daruit o mash mare deblane in val6re de 20 1., gi Stefan Popescu eu sotia sa Elena dincorn. Galicia-Mare all daruit tot pentru biserica din Seligtea-Crucesun rind vesminte preotesti complect rationale.

Se aduc multamiri publice D-lor I6n Enculescu gi C. C. Gheor-ghiu din com. Segarcea, jud. Doljiti, daruind bisericei din comunaamintita, eel dintaiti un sfegnic de lemn poleit in val6re de 32 let;'tar al doilea o toed de fier in val6re de 35 lei.

Qio

www.dacoromanica.ro

DONATiuN1 1005

Se aduc multamiri publice pers6nelor pi6se, care all -bine.voit ayeni in ajutor cu bani la reparatia bisericei Sf. Voevoq.i din com.Strejestil-de-sus, jud. Romanati ei anume : D-1 Iorgu Darvar pro-prietar in comuna amintita contribuind cu suma de 200 1. Onor. Pri-maria locals asemenea ca 200 I. Pr. Dimitrie Badescu paroh, cu48 1. 16n Mihailescu Primar cu 10 1., precum ei un numirir de 280locuitori tot din acea comuna cari an contribuit cu suma de 642lei ei 20 bani.

Se aduc multamiri publice D-lui Alexandra C. Florestenu, dincomuna Bale, judetul Romanati, care a daruit bisericei Sf. Impdratidin comuna amintita, un, jet arhieresc in val6re de 60 1.

Se aduc multamiri publice pioeilor crestini enoriael al parohieiStoenesti jud. Valcea, cart au contribuit la procurarea veemintelorvaselor sfinte la biserica parohiei amintite.

Preotul paroh Ilie Georgescu, parohul parohiei Fralila, jud. Valcea,daruind pentru biblioteca acelel parohil 190 carti de cuprins variatsi D-1 I6n Filip cu sotia sa Rosalia o candela de argint de chinaei procovete in yalOre de 52 lei, pentru aceste fapte laudabiledemne de imitat, li se aduc multamiri publice.

Se aduc multamiri publice Iorgu Dumitrescu, din comunaPodu-Barbierului, jud. Dambovita, care a daruit 124 exemplars Mar-turisirea Pacatosilor" pentru bibliotecile parohiale urbane si ruraledin jud. Romanati.

Se aduc multamiri. publice D-lui Laurian Bobaicenu, proprietar eiepitrop din comuna Zegujani, jud. Mehedinti, care a contribuit cu2057 lei, la imbunatatirea gi infrumusetarea bisericei parohiale cuhramu Sf. Nicolae, din amintita comuna.

Se aduc multamiri publice Prea Cuviosului Arhimandrit Ghim-nasie Mironescu superiorul M-rei Bistrita, din jud. Valcea, care adaruit bisericei din parohia Popeeti" jud. Valcea, un clopot in gre-utate de 350 kg., in val6re de 300 1.

Se aduc multamiri publice D-lui Grigore Dan, din cora. Strehaia,jud. Mehedinti, care a daruit bisericei din parohia Bistrita o colira-vitra, in val6re de 20 1.

Se aduc multamirl publice D-]or Toma C. Iliescu ei Clement Cris-tea Belet, earl ad cumparat, cel dintain o colimvitra de amnia invalore de 60 ley, Tar cel al doilea, un rind de sf. vase in valore de70 lei, pentru biserica din parohia Costesti, jud. Valcea.

Se aduc multamiri publice Preotului M. Galicescu, supranumerarin parohia Galicea-Mare, jud. Doljiti, care a daruit bisericei din

oi

D-InT

ei

www.dacoromanica.ro

1006 nozumuNt

parohia ainTntitit, done candela de argint in valere de 35 lei qi ofata, de masa in valere de 5 lei.

Se aduc publice D-111.1 Manea Ionescu, 1110p:tor, carea daruit bisericei din comuna Motaiiei, jud. Doljiu, o cadelnita deargint.

Se aduc multamiri publice D-lui Grigore I. Ghioroiu, din com.Murga§iu, jud. Doljiu, care a daruit bisericei parohiale din comunaamintita, mai multe carp' de ritual, editia Sf. Sinod in valOre de106 1 , ai a impodobit o de se'rbaterea Naseerel Domnului, cu lumin5ride cora curata in valere de 4 1.

Se aduc multamiri publice la un nurar de 15 locuitorI din pa-rohia Calarmiu, jud. Doljiu cart aii daruit bisericei din numitaparohie 5 candele.

Se aduc multanairi publice DIM Coman M. Ureche, din urba Cra-iova, care a daruit bisericei °bedewu din urbea amintitfi, un sfe§nicde lemn lustruit, in valore de 10 1.

Se aduc multamiri publice Pr. Cuv. Arhimandrit, Ieronim tefa-nescu cji Gheorghie 1. Teodor, ambit din Roman, harazind bise-rica Precista Mare", din Roman, eel int= done' sfesnice in greutatede 64 chilograme @i in valore de 246 lei; Tar eel al doilea, imbra-and cu argint suflat cu aur, trel iconite ce stall inaintea icOnelorimperate0i, cheltuind 500 lei.

Se aduc mult5miri publiceD lui Nicolae Juncu i sotiei sale Pro-fira, din oomuna BogzeW, jud. Roman, daraind bisericei din amin-tita comuna, un epitaf In valere de 80 lei.

Se auc multamiri publice D-lor Gh. Ghimpea, N. M. Costin, IonPopa i 16n M. Stoean, toti din comuna si parohia Barseqti, judetulPutna, contribuind la cumpararea unul policandru de alam'a in valerede 17 lei pentra biserica filiala Sf. Voevocli" din parohia Amintitg.

Se aduc multanairi publice Dlui Hagi ion Ridiche din Focyani,care en a sa cheltutala in sums de 300 lei, a facut pardosela pe joscu scanduri la biserica Adormirea Maicei Domnului" (Precista),filiala parohiei Sf. Dumitru din Focsani.

Se aduc multamiri publice persenelor piese ce au facut donatiunibisericei parohiale Valea-Babei, din com. Cam purile, pl Zabraut, jud.Putna §i anume: Pr. len Mehedinti, din com. Soveja un clopot ingreutate de 400 kg., in valdre de 1800 1. Pr. parohiei amintite, Di-mitrie Grigora§, 6 candele, o cadelnita de argint plache §i un rindvestminte de stofa, in valdre de 160 1. I6n. Arbunescu inv'etator incoin. Campurile, a daruit sf, vase complecte §i un chivot tete ar-

multamiri

www.dacoromanica.ro

TIONATIUNI 1007

gint plache in val6re de 200 let of Costache Mihalache din Tirgu-Cucului, jud. R.-Sarat, a dat o evanghelie ediVa Sf. Sinod.

Se aduc multamirt publice personelor pi6se of anume: Maria P.Tufilcica, Maria Gh. Or lent), Alexandra luraocu, Marghi6la Teodor,Maria D. Tzanu of Alexandrina Constantinescu, earl din sentimentreligios demne de imitat an daruit bisericet parohiale NaotereaMaicel Domnului' (Sapunariu) din urbea Foc§ani, diferite obiecte,ce s'ati of trecut In inventariul bisericei parohiei amintite.

Se aduc multamirT publice 'D lut I6n Nen4escn §i sotiel sale E-lena, proprietari in corn. Tg.-Valea-rea, jud. Bac 5t, donand bisericeiI7 Ado rmirea l'Ylatcei Domnulul ", parohia °rap-Mare, corn. Targa-Valea-Rea, acel judet, o pereche cununil de aur, in val6re de peste300 let.

Se aduc multamiri publice personelor in num.er de 102, cart ancontribuit cu suma de 214 let of 50 bani, la cumpararea unui cto-pot bisericei SF. Voevoclt din seetia Racautt comuna Oneoti, plasaTrotuo, jud. Bacati, tot in scopul de mai sus s'a oferit of de comunaamintita, 200 let

Se aduc multamiri publice locuitorilor of invatatorulut catuneiRebea, jud. Bawl, care an contribuit ea suma de 135, la cumpa-rarea a diferite obiecte, pentru biserica filiala Sf. Voevoch din pa-rahia Horgeoti, judetul amintit.

Se aduc rnultamirr publice enoriaoilor parohiot Barseoti, judetulPatna, curnparand pentru biserica acelel parolai, diferite obiecte ne-cesare acelel biserici.

Se aduc multamiri publice D-nulut Ghita Hagi Tudorache, mareproprietar In corn. BudOsa, pl. Piteoti, jud. Argeo, daruind caramidanecesara pentru construirea easel parohiale din corn. amintita.

Se aduc mulamiri publice locuitorilor in numer de 123 din co-muna Vii.o6ra pendinte de parohia Maruntei, jud. Olt cart en con-tribuit de bung voe of din sentiment religios cu sancta de 147 lel70 banI, pentru cumpararea unlit rind veominte preoteoti la bise-rica filiala Sf. Voevode din comuna Viio6ra pendinte de parohiaamintita.

Se aduc multamiri publice la toil locuitoril of enoriaoil bisericeiSf. Nicolae din corn. Chilia, cat. Pereoti, jud. Olt, pl. Oltu-Vedea,cart an contribuit cu suma de 158 let la cumpararea de carti pentrubiserica amintitet commit of anume: Pendicostar, Triod, Octoichuleel mare, Psaltirea, Tipicul bisericesc, Minee of Moliftelnic.

Se aduc multamief publice pers6nelor pi6se of anume : Maria I.

gi

www.dacoromanica.ro

1008 DONATIUNI

Antonescu si D-o6ra Matilda D. Vasilescu din parohia Draganesti-de-jos, jud. Oltu, earl an &Omit bisericei din parohia amintita o-biecte in valore de peste 50 1.

Se aduc multamiri public() locuitorilor in numer 124 din comunaRascaeti-Draghinesca, jud. Argeo un nume'r de 18 locuitori dincorn. Vulturenca acelaoi judet, cari ail contribuit cu suma de 104lei la formarea fondului pentru intretinerea pangarului bisericei pa-rohiale din corn. Rascaeti Draghinesca, judetul amintit, spre exemplude incurajare si a altora.

D-na Maria Constantin Furtunachi, din corn. Isvoru-de-jos, jud.Argeo, daruind bisericei parohiale din comuna amintita diferite o-biecte de valore, i se aduc multamiri publice pentru fapta sa Iandabila of demnd de imitat.

Chiriarchia Dunarei-de-jos, exprima. multamiri D-lui Badea G-Jipa din urbea Braila, care a bine-voit a dona bisericei on patronulSf. M. Dimitrie din parochia Islaz, jud. Braila, o lanai Imp6ratescoa Domnului Nostru Iisus Christos in valOre de 200 lei.

Chiriarchia Dunarei.de-jos, aduce multamiri D -luf V. Covaciu sipreotului Constantin Basgan parochul bisericei din parochia Can-laugeac, jud. Tulcea, cari au procurat cu spesele for o plated demarmura pentru sf. masa. in valOre de 120 lei.

Chiriarchia Dunarei-de-jos, aduce mulVamiri Badea G. Jipacomerciant din urba Braila, care a bine-voit a inzestra biserica dinparochia Islaz, jud. Braila, cu o ic6na mare imperatesca chipul MaiceiDomnuluia, in val6re de 200 lei precum i cu una candela de ar-gint, in valere de 40 lei.

Chiriarchia Danarei-de jos exprimil multamiri D-lui I6n Calender-aAdministratorul Domeniilor Coronei, care a bine-voit a dona bisericeiSf. Ierarch Nicolae din parohia Rusetu, jud. Braila, o cadelnita desirgint de China in val6re de 50 lei.

gi

D-lut

www.dacoromanica.ro

1901 11

Documents

Transcript of 1901 11