1893 10

/e /ff .fifYi.k1W<4./ CV./744W.A"111BISERICA ORTHODOXA ROMANA.

DESBATERILE

S-LUI SINODDIN SESIUNEA DE TOAMNA.

ANUL 1892.

Revista Periodica Eclesiastica.

ANUL AL XVI-lea, No. 10.

BUCURETI.

(6-4 J'L8ieCC4C0;4. Str. Pritsci¢atele-Ultite, 34.

JL

AZWZWA rAY."4:CW(V~0/44/Aarf.6.~4wAY)L10

, I '

r)r--.N.vcrxeit.

F

tfilier04a

I 8 9 3 .

/(4AL .-----

,

I~=4,

t.,1`

'k.1

.&,'.

Ng

qv>Z1

(t

,-6-----0-.. ?

'%7 I..A.NT_TAIR,I_

kI.

A

.4

www.dacoromanica.ro

SANTUL SINODAL SANTEI

BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE REAM

-4111,t-

www.dacoromanica.ro

Procesele-Verbale ale Santului Sinod.

Sesiunea de Tomna a midi. 1892.

.S'edintos din 12 Octombre, 1892

Sesiunea de tomna a S-tului Sinod s'a deschis cu solemnitatea obidnuita, facAndu se un Te-Deum in bisericaS-tului Dimitrie do catre I. P. S. Mitropolitul Primat la o-rele 2 -p. m., fat& fiind csi D. Ministru al Cultelor si In-structiunei Publice, asistat de dare D. director I. Cor-noiii.

La orele 2 'I, s'a facut shntirea apes in sala sedin-telor S-tulul Sinod, de catre P. S. Arhiereil InocentiePloesteanu, dupa, care D. Ministru at Cultelor §i Instruc-Oune1 Publice citeste Mesagiul Regal cu No. 3.324, princare declartt deschisA sesiunea de tOmna, a S-tului Sinod.

Se face apelul nominal rsi r6spund presenp nurnal11 P. P. S. S. Membri, fiind absenp I, P. S. Mitropo-lit al Moldovei $i P. P. S. S. Arhierei Ieremia Gali46nu,Dositeid Botosen6nu $i I6nichie Bacaonul.

1. P. 8, Mitropolit Primal : P. P. S. S. Parinti, fiindcii, nu suntem in num6rul cerut de Regulament, nu putern line sedin0.

Ridic dar cedinta, anuntand pe cea viit6re pentru JOT la

.

www.dacoromanica.ro

4 PROCESELE VEREALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

15 ale curentei, tot la orele 2 p. m. §i atunci, intro al-tele, vom regula la ce ora sh cinem §edincele viitOre.

edinta, se ridicA qi se anuncit cea viit6re pentru4itta do 15 Octombre, orele 2 p. m.

t Preledinte, Iosif Mitropolit Primat.f Secretar, Dionisie Craiovenu

Sedinta din 15 Octonibrie 1892.

--edinta se deschide la orele 2 p. m. sub presiden0aI. P. S. Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal li respund presenti 14 P. P.S. S. Membri, find. absent I. P. S. Mitropolit al Moldovel.

--Se cite§te sumarul ultimei §edint,e din sesiunea deprimav6ra a anului 1892, §i se aproba.

P. S. Episcop al Rimnicului: 1. P. S-te Preledinte,rog pe biuroti ca tote abserqele male din sesiunektrecuta,sa. se arate ca sunt acute din causa de bola.

I. P. S. Mitropolit Primal: P. Sante, in tote procese-le-verbale ale ledintelor din sesiunea trecuta s'a mentionatacesta.

P. 8. Episcop al Rimnicului: In sumarul acesta nu semention Oz 5.

I. P. S. Mitropolit Primat: Se va rectifica.Acum P. P. S. S. Parinti dupe usul eel vechirt t4a pro.

cedam mat Intaiti la alegerea seeretarilor, qi pe urma acomisiunilor.

P. S. Episcop al Rimniculut : Am cerut en vintul ea ailrog pe 1. P. S. Prepdinte qi pe S-tul Sinod, ca in ale-gerea secretarilor A palim conform cu regulamentul, canu pe urma sa se dea loc la observatiuni. Nol putem a-lege si pe foltii secretary, precum li pe altii. Nimic nuimpedica, pe S-tul Sinod de a urma inteun fel sate altul.

I. P. S. Mitropolit Primal: Pun la vot propunereaP. S. Episcop al Rimnicului.

S'a primit in unanimitate.I. P. S. Mitropolit Primat: Atunci ye rog sä ye con-

sultati asupra pers6nelor §i sa procedem prin vot secret.Se procede prin vot secret la alegerea P. P. S. S.

Secretary.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SED1NTELOR ST. S1NOD 5

1. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votulul este :Votanti 14.Majoritate absolutit 8.Au Intrunit :P. 8. Arhiereu Dionisie Craiovenu 8 voturi

7/ 17 77Dosita Botosenenu 9

77

77 7) 77Gerasim Pite,stenu 4

77

71 17 77loanichip Bacaonu 4

77

77 77 77inocentie Ploe/ stenu 2

77

Prin urmare proclam de secretary al biuroultil pe P. P.S. S. Arhierel :

Dionisie Craiovenu si Dositel Botosenenu cart ail In-trunit majoritatea regulamentarA. P. P. S. S. Lor suntrugati a ocupa locurile de secretary.

Acura v6 rog sA pasim la alegerea comisiunel de pe-ticiunl.

Se procede la alegerea comisiunel de petiOuni prinvot secret.

1. P. S. Mitropolit Primat: Resultatul votulul este :Votanti 13.Majoritate absolutA 7.Ati Intrunit:P. S. Episcop al Argesulut 3 voturl

Dundra de jos 877

77' Arhiereu Valerian Rimnidnu 12

71

Gerasim Pitestenu 6lf 77 77 77

77 77 77lnocentie Ploestenu 5

77

16nichie Bacaonu 37) 77 71 17

77 77Episcop al Buze'ulut 1

71

77 77 71 77Hu,silor 1 ,,

Asa dar au intrunit majoritatea ceruta de regulamentnumai P. S. Episcop al Dunarel de jos si P. S. Vale-rian Rimnithau ; voiti sA proclamAm si pe al 3-lea carea intrunit numaY 6 voturY, sal) sa procedem la o nou6alegere?

Vocf: SA se faca o nou6 alegere.1. P. S. Mitropolit Primat: Atunci ve rog srt procedem

la alegerea unuY al 3-lea membru.Se procede la alegerea until al 3-le membru.1. P. 8. Mitropolit Primal: Resultatul votulul este :

77 17 '7 77

www.dacoromanica.ro

6 PROCESELE VEREALF. ALE SEDINTELOR ST. SINOD

Votantt 13Msjoritate absolutit 7At tntrunit :P. S. Episcop al Argesului 11 voturt

,, Arhiereit Calistrat Birletclenu 1Gerasim Piteitenu 1

71 7/ /1 71

A tntrunit majoritatea ceruta de regulament P. S. E-piscop al Argesulut.

Prin urmare comisiunea de petitiunt se'va compune dinP. P. S. S .Episcopi: at Argisulut si al Dullard de jos sidin P. S. Valerian Rimnicenu.

Acum vt rog sg, se dea citire comunicArilor,Se comunicA de la biurot telegrama I. P. S. Mitro-

polit al Moldovei, prin care arata eft din cause bine cu-vintate nu p6te veni la S tul Sinod de cat Vinert satSambata, 17 ale curentel.

Se ia act.Idem telegrama P. S. Arhieret Ieremia GAlttenu, prin

care face cunoscut a nu p6te veni la Sinod de cat Jotla 15 curent.

Se ia act.-- -Idem telegrama P. S. Arhieret Dositel Botosen8nu,

prin care arata a find Insarcinat din °fejt cu instalareanoulul starit al Monastirei Nemtu, nu p6te veni la S-tulSinod de cat Jot 15 curent.

Se ia act.Idem telegrama P. S. Ioanichie Bacaonul, prin care

arata el nu p6te yeah pans Jot la S-tul Sinod.Se ia act.Idem doug exemplars:Elemente de Istoria Sacra a vechiulut Testament, tri-

misA spre cercetare de D-na Efrosina G. tefAnescu dinPloesti.

Se trimit la comisiunea ad-hoc.Idem raportul D.lut Director al Tipografiet CArtilor

Bisfriceltl, cu No. 63, pe Ifinga care Inaintkit budgetul Ti-pografiet pe anul financiar 1893/94, cer8nd aprobarea lui.Se trimite la comisiunea ad-hoc.

Idem raportul Comitetulut redactor, al jurnalulul Bise-rica Ortodoxfi Romans, cu No. 95, pe langit care InaintezAbudgetul acelut comitet pe anul 1893/94, cerAnd apro-barea.

71

www.dacoromanica.ro

PROCFSELE VERBALE Al P SEDINTEI OR ST. SINOD 7

Se trimite la comisiunea ad-hoc.Idem raportul D lui Director al Tipografiel CArtilor Bi-

sericela, cu No. 45, pe l'anga care InaintezA un Triod iun Prohod pentru biblioteca S tului Sinod.

Se ia act.Idem doue esemplare din tesa de lieenta in teologie,

intitulata : Positiunea $i drepturile Mitropolitilor RomanT",sustinuta de Economul N. Niculescu, pentru bibliotecaS -tulul Sinod.

Se la act.Idem adresa cu No. 1563 a P. S. Episcop al Rimni-

cului, prin care arata ett la 12 ale curentel se va presentala S-tul Sinod.

Se ia act.Idem adresele S-tel MitropoliT a Ungro-VlahiT' No.

2.389, 90, 91 §i 92, din 1892 relative la calugarirl; 11 8e tri-mit la comisiunea de petitiuni.

--Idem adresa en No. 1567 a P. S. Episcop al Rom-niculuT in aliiturare cu un dosar relativ la calugarire, qi setrimite la comisiunea de petitiuni.

L P. 8. Mitropolit Primal: P. P. S. S. Parinti, co-municarile s'ai1 terminat.

Acum, ye rog daca bine-void sti trecem la alegerea co-misiunef pentru cercetarea budgetului Tipografiel CartilorBiserice01.

Voct: Da, da.I. P. S. Mitropolit Primat: Atunci v6 rog st ye chibzuiti

asupra personelor, earl aii Ed compuna comisiunea.Se procede la alegerea comisiunel prin vet secret.I. P. S Mitropolit Primat: Resultatul votului :Votant,1 12Majoritate absolute, 7All I trunit majoritate :P. 5" Episcop al Husilor 8 voturi.

77 77 )7 7) RimniculuT 6 f)

77 7) 7) 71Dunarei de jos 3

17

77 77 77 77 ArgekuiluT 4)7

71 77 Arhier. Ieremia GalA0nu 777

77 17 77Valerian Rimnicenu 4

Majoritatea ceruta de regulament at. intrunit P. P. S. S.Episcop al Husilor, al Rimniculul li P. S. Ieremia Gala-tenu ; prin urmare P. P. S. S. Lor vor compune comisiuneapentru cercetarea bugetului Tipografiel tti al jurualulul.

www.dacoromanica.ro

E PROCESELE VERBALE ALE $FDINTELOR ST. SINOD

I. P. 8. Mitropolit Primat: Ne mat find. nimic la or-dinea c filet, ridic sedinta. Cea viit6re va fi Lunt la 19 alecurentet, la orele 2 p. m. Sedinta se ridica ski se anuntAcea viit6re pentru Lunt 19 Octombrie, orele 2 p. m.

Presedinte, Iosif Mitropolit Primat.t Seeretar, Dionisie Craiovenu.

Sedin(a din 19 Octombrie, 1892.

--edinta se deschide la orele 2 p. m. sub presedintaP. S. Mitropolit Primat.Se face apelul nominal si respund presentt 13 P. P.

S. S. membri, fiind absentt P. S. Episcop al Argesulutsi P. S. Dositel Botogenenu.

Se citeste sumarul sedintel precedente.P. S. Episcop al Ram. niculuf : Cer euventul asupra su

marului. Nu v6d trecut in sumar o adresa, a mea, pe Tangacare inaintez dosarul unet calugarirt. Acesta s'a inaintatdin §edinta trecutA.

I. P. S. Mitropolit Primat: S'a trecut, dar s'a trecutpe numele Episcopiet de Arges pentru ca asa s'a comu-nicat de la biuroll in ledinta treeua. Acum sae va ree-tifica.

P. S. Episcop al Ramniculut: In sumar ved trecuteniste cuvinte, cart nu sunt ale mele proprit. S'a qis easa nu se &ea diseutiune pe urma." Ed am cis ca EA nuse fad, observatiune.

Rog dar sa se puns cuvintele mele.I. P. Pitropolit Primat: Se va rectifica.P. S. Episcop al Thinetrei de jos: In sedinta trecuta s'a

comunicat raportul Tipografiet Cartilor Bisericeqti, prin ca-re cerea aprobarea budgetului. In sumar, sa spune ea a-cost raport s'a trimis la comisiunea ad-hoc.r Ei cred c6, nu este bine sä se dica la eomisiunea ad-hoc,cad S-tul Sinod nu are aseminea comisiune, de aceea, casa nu se mat intinda discutiunea ruga pe S-tul Si-nod sa aprobe a se (Tice in sumar la comisiunea care seva alege.

1. P. S. Mitropolit Primat: Se va inlocui cu cuvintele:La comisiunea care se va alege".

Se pune la vot sumarul sedintet precedente cu acesteobservatiunt.

t

I

a. 1

www.dacoromanica.ro

PROCESELE V6RBALE ALE *EDINTELOk ST. SINOD

S'a prima.Se comunica de la biuroti telegrama P. S. Episcop

al Argesului prin care cere un concedia pentru trei zilese primeste.

P. S. Episcop al Dundret-de-jos : I. P. S. Presedinte !Pentru maine Marti, sunt nevoit sá lipsesc de la sedintaS-tului Sinod, i prin urmare Va rog s4 bine-voiti a 'miacorda un concediu.

Se pune la vot cererea de coneedia a P. S. Episcopal Dunarei de jos si se primeste.

Se comunica de la biuroii referatul P. S. Director aleancelariei Sinod, relativ la apelul facut de Dia-conul Florea Bernicescu, contra sentintei spiritualului con -sistorlit al sf. Mitropolil a Ungro-Vlabiel si se trimite lacomisiunea de petitiuni.

Idem mai multe adrese ale Episcopiei de Buz re-lative la calugarire; si se trimit la comisiunea de pe-tii

Se comunicA §i se citeste petitiunea P. S. SecretarDositei Botosenenu, prin care arat4 ea, Sind bolnav, cere ase considera demisionat din postul de secretar, pAna lain sanetosa re.

P. S. Episcop al Romnicului: Cerusem euventul, ca shclic ceva asupra acestel petitiuni, dar fiind-ca petitiunea estescrisa in termenii, pe emit cu totil '1 am audit, renunt lacuvent.

P. S. Episcop al Dundret-de jos: Ea rog pe Stul Si-nod, ca primesca dimisiunea pur si simplu.

P. S. Episcop al Romnicului: Cer cuventul.1. P. S. Mitropolit Primat: Ati spus ea renuntati la

euvent.P. S. Episcop al Romniculut: Cer euventul ca sa, ram-

pund P. S. Episcop al Dunarei-de-jos.P. S. Episcop al Dundrel-de-jos : P. S. Dosithel fiind

bolnav i S-tul Sinod avend a tine sedinta, p6te mai intote Ode, ea rog pe S-tul Sinod sa.1 primesca dimisiu-nea pur simplu. Stul Sinod art concedii unui secretarpang, se va Insanatosa, caci nu putem sti cAt va fi bol-nav lucrurile 5-tului Sinod a> nevoe de secretar s nusufere intfirziere.

P. S. Episcop al Romnicului: Am cerut euventul, ca

sa -1

qi

si

si

www.dacoromanica.ro

10 PROCESELE ATTZBAL2 AI E $rD1NTFLOR SJ. s1NOD

se Etat, ce cuvintele P. S. Episcop al Dunerei-de-jos cermai mult, de cet cere petitionarul.

P. S. Episcop al Dunara-de-jos: Nol suntem generopehlar cu eel senetosi, cu atat mai mult cu eel bolnavi.

P. S. Episcop al Romnicului: Termenul de generositatenu -'$l are locul aci. Petitionarul vine si dice, dati-ml unconcedit. One me voit insanetosa, si P. S. Episcop alDunarei-de-jos voeste priveze de dreptul de secretarales de catre S-tul Sinod.

Eu rog pe S-tul Sinod, ca se. ne tinem in marginelecererei petitionarului. P. S. Sa vine si cere un conceditsi nimic mat mult.

1. P. S. Mitropolit Primat : Nu cere un concedit, cidice ca sit se alege, un alt secretar pane se va inse-nittosi.

P. S. Episcop al Dunard-de-jos: Dace. este se. se alegaun alt secretar, nu inteleg cum 'se, i se dea concedit peatla insenetosare. Sat ce este concedit, sat ce, dinaisionke.

P. S. Episcop al Romniculut: Tocmai acesta me faceiii pe mine se nu inteleg cuprinsul acestei petitil.

Et still, ce, dace se alege un secretar si nu p6te ocupaimediat locul, unde s'a asezat, el cere un eoncedit pane,p6te se-1 ocupe, dar nu '$i de dimisiunea; tot asa suntemdatorl se, considerAm tli pe P. S. Dosithel. Dace, inse '11de, dimisiunea, atunci dati-'mi voe se. lau cuventul in ces-tiunes dimisiunea, ce ne presinta P. S. Sa.

1. P. S. Mitropolit Primat: P. S. Sa dice ca se, se a-14ge, un alt secretar in locul P. S. Sale, pane la inse-natocire.

P. S. Episcop- al Romnicului: Et nu inteleg, ea se, sealega un alt secretar in locul P. S. Sale prtnit la insA-natosire. Nu inteleg asemenea niel modul acesta de a seriQi Stul Sinod este pus intr'un impas. Set P. S. Sa di-mision6za, si atunci trebue se se alege, un alt secretar,sat P. S. Sa cere un concedit S tul Sinod este tinutsii se pronunte. Ac4sta dupre mine este o petitiune cucloud intelesuri.

I. P. S. Mitropolit Primat: Atunci care este conclusi-nnea P. S. V6stre.

P. S. Episcop al Bomnicului: Niel et nu still ce se con-chid fati cu aceste petitiune.

al

tai

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALR SP DINTLOR ST. SINOD 1.1

P. S. Episcop al Dunarei.de -jos: Fie care din not 111spune ideile sale cum se pricepe, unit mai bine, altil matAu. Aci este tot secretul in acesta privinta.

P. S. Episeop de Romnic voeste sa mal auda Inca o-data prose archiereulut petitioner. Dar, on de se va marciti sail nu, resultatul este acelast.

P. S. Dosithei spune ca este bo]nav si care dimisiuneaOng, se va face sgnetos. S-tul Sinod are in fats demisiuneasa, sea 't.o primeste cu deseversire, sat '1 da un eoncediu.

Trebue insA BA stiti ca not nu putem BA-I dam con-cediu, fiind ca lucrArile S-tulul Sinod trebuese facute, sinu putem astepta panA la Insanatosirea P. S. Sale.

NoY, S-tul Sinod nu suntem pusI nict intr'un impasdupe cum dice P. S. Episcop de Romnic. S-tul Sinod seaft tot-d'a-una in pasul sea eel mare si normal, in dru-mul sea eel larg si canonic, or! de Cate or! procedeza con-form canonelor si regulamentulul sea, dupe cum este si incestiunea alegerel unul alt secretar in locul P. S. Dositet,ca BA nu sufere lucrarile. Pentru aceste motive, et cer caea i se primesca dimisiunea pur si simplu, si sa proce-dam la alegerea unui alt secretar.

1. P.S. Mitropolit Primat: Ne mat cerend nimen't ,m-ventul, pun la vot singura opiniune, care s'a emis de P.S. Episcop al Dungrei-de jos, adicg de a se primi dimisiunea pur si simplu.

P. 8. Episcop al Dundrei-de .jos: S'a primit.1. P. S. Mitropolit Primat: Nu s'a primit.P. S. Episcop al Dunarei de-jos: Atunci cer sa se pue

la vot cu apel nominal.1. P. S. Mitropolit Primat: Prea bine, vom pune si cu

apel nominal.Se pune la vot en apel nominal si se primeste cu 7

voturi pentru si 6 contra.I. P. S. Mitropolit Primat: Prin urmare dimisiunea P.

S. DositheY s'a primit cu majoritate de 7 voturY, fiind 6contra.

Acura ye rog sa procedgm imediat la alegerea unul se-cretar in locul P. S. Sale.

Se procede prinin locul P. S. Dosithel.

T. P. S. MitropolitVotantiMajoritate aboolu tit

vot secret la alegerea unui secretar

Primal: Resultatul vetulul este :

13.7.www.dacoromanica.ro

12 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTFLOR ST. SINOD

Aft intrunit:P. S. Arhieret G-erasim Pite§tegnu 5 voturl.

77 77Ioaniehie BacAoanu 7 ,,

77Episcop al Dunarel de jos 1

77

Prin urmare P. S. BAcAoanul este ales secretar cu ma-joritatea voturilor ceruta de regulament. P. S. Sa esterugat sA binevolasca, a's1 ocupa locul.

P. S. Episcop al Husilor: I. P. S. Pre§edinte ! Pe catv6d, la ordinea cjilei sunt rap6rte relative la cAlugAriri.Dar inainte de acestea, ea a'§1 ruga pe S-t 11 Sinod, casg, bine-voiaseit a lua in desbatere, sad eel putin sA hotA-rasa, cliiia, pentru cand se p6te pune la ordinea qilei pro-lectul de regulament pentru reviquirea cal tilor didacticede invetament religios, care s'a amanat in sesiunea treeuta.Acest proTect de regulament s'a amAnat la sfar§ttul sesiu-neT trecute, pentru cuventul ea nu mat eut timp. El e'adepus de atuncl la biuroft, s'a luat hotararea ca sA setiparesefi Ili sa se imparts la toti membril ; s'a tiparit, s'airupartit, qi acum tot! avem cuno§tintA de el. AcestA lu-crare find terminate, rog pe S-tul Sinod, ca se hot5rasPA4itia cand se p6te pune la ordinea 4ileT.

1. P. S. Mitropolit Primat: Prea Santitt PArinti ! AOaudit propunerea P. S. Episcop al Ilu§ilor in cestiunearegulamentuluT pentru cercetarea cArtilor didactice de in-vetAment religios. Primiti acesta ?

P. S. Episcop al Dunarei de jos: Gaud? Chiar astA 41?I. P. S. Mitropolit Primat: Da, pentru astA-41.P. S. Episcop al Dundrei de jos: Nu se p6te, pentru

ca nu avem nici prolectul imprimat al acestul regulamentpentru ca al studiem. 1/6 rog dar, sA hotArati o alts di.

1. P. S. Mitropolit Primat: Atunci se va pune la or-dinea clilei pe Vinerl.

P. S. Arhiereu Calistrat Barlad'nu: Regulamentul a-cesta care se pune la ordinea 4ileT, dupe esperienta careo avem, are sA trecA cat-va timp Oa, se va vota, §i pang,se va sanctiona are sA treca §ase sat septe lung de 4ile,Dar fiind ca nof avem mai multe manuscripte trimise sprecercetare, ea a's1 propune ca sA se 440 o comisiune pen-tru ultima Erg, eel putin, care BA cereeteze acele cArti, sicare sA aducA resultatul S tului Sinod.

P. S. Episcop al .Husilor: Pentru acum cred, cA nu sep6te aduce un resultat.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VI RBALF ALE SEDINTELOR ST. SINOD 13

P. S. Episcop al Dunaret de jos: Etz impartasesc opi-niunea P. S. Calistrat Bar Menu.

P. S. Fpiscop al Busilor: EA cred, ca ar fi bine sa sehotarasca odata cu regu amentul, tact nu se stie ce se vaintampla. Se pote ca regulamentul sa se amine si atunci'Ate O. se alega Comisiunea.

Cat priveste pentru sauctionare acesta nu cred sa fieo greutate. Depinde de la staruintele ce se vor face deI. P. S. Presedinte.

P. S. Episcop al Dunarei de jos: Esperienta de 'Anaacum ne-a probat, ca ac4sta me'sura a 'Astra de a amanarevi4uirea cartilor pan se va face un regulament ad-hoc,n'a fest nementa si n'a reusit bine. Regulamentul de carevoibes,ste P. S. Episcop al Husilor se va discuta si p6tese va si vota de S tul Sinod chiar in acesta clesiune, darca sa se sanctioneze de Majestatea SA Regele, va trebuimult timp Inca; si dar not vom lasa si in sesiunea acestalucrarile in suspensiune si pana la sesiunea viitore, tinestie ce se va intampla! Ast-fel anianand din sesiune insesiune, vom priva pe copiif ce invata religiunea de ltt-minile cutaiui cutarui autor. De aceea, rog pe S-tulSinod sa nu lege ca pana acum, cestiunea alegerei unelcomisiuni ad-hoc de s6rta regulamentului pentru cerceta-rea crtilor religiose. Regulamentul 4si va urma calea sa;dar sa remanem si de ad inainte asa cum ne gasim acum,nu este bine, ba a'st putea (lice ca este chiar retl pentrustiinta religiosa. S tul Sinod nu este ing adit de nicI olege intru acesta. Din contra stim ca in fata greutaplorce a intimpinat cu comisiunile instituite prin regulamentulin cestiune, El (S tul Sinod) a cleat, precum stip, o prac-tice noua care T-a reusit pana acum destul de bine. Availdar o practice si multe precedente. De ce pana una altasa le abandonam si sa ne oprim in lot cu alegerea comi-siunel compusa din membrii S-tuluf Sinod?

Pena acum nu putem sti din tine se va compune co-misiunea prevOuta, de regulamentul in chestiune, dar stiitca, comisiunea care se va alege acum dintre membrii S-luiSinod, merita t6t5, increderea nostra, si trebue s'o merite ;cad not am trimis precum stilt asemenea carp spre cer-cetare numai la menabrii S-tulul Sinod. De cele mad multeon la trea, une-ori la dot, ba si la unu singur, si stipcu totif ca aceste comisiuni au dat resultate satisfiteitOrs.

sari

www.dacoromanica.ro

14 PROCESEBE VERBV-E ALE: SI DINTEL OR ST. SIN013

Eft cred, cA practica nastra de a trimite curtile spre cer-cetare la o comisiune din S-tul Sinod este chTar evange-

pentru el S-ta Evangelic ne dice, cit prin gura a donesatl a trei marturil sA, stea tot adeverul.

Prin urmare, ye rog sA puneti la vot propunerea P. S.Calistrat, si sA lAsAm regulamentul sA urmeze calea.Altfel ne oprim pe loc si 1.na'Anem inapoT.

I. P. S. Mitropolit Primat : Dati-ml voe sit vorbesc sieu in cestiunea de fats. Sint in deplin acord cu vedereleP. S. Episcop al Dunarel de Jos in acestA cestiune si iataideile male : S-tul Sinod in urma strag inirilor ce se fa-ceau mat 'nainte de comisiunile acelea din afarA orindu-'Ate prin regulament si care nu dati nici un resultat sa-tisfA,cator, a venit la mitsura, de a orindui din sinul sAuasemenea comisiuni pentru cercetarea cArtilor si a dat re-militate ma de bune in cat pate sA 's1 faca o glorie dinacesta lucrare, si nu mA indoess ca fie-care membru par-ticipa la acesta glorie bine meritata.

Eu nu inteleg pentru ce P. S. Episcop al Husilor pre-textezA, a ei Intru nimic nu s'ar atinge integritatea aceluiRegulament ; din contra s'ar inlesni lucrarile care sint laordinea zilel.

Asa dar primes° si eif propunerea emisa de a se alegeimediat o comisiune, care sa cerceteze eArtile ce sint tri-raise la S-tu Sinod ; si sA dea D-411 ca BA se voteze a-cum, si sA, se sanetioneze cat se pate de repede acel regu-lament. Acum pun la vot opiniunea P. S. Calistrat de -

se alege o comisiune care sa se ocupe cu cercetarea citratilor didactice.

S'a primit.I. P. 8. Mitropolit Primat Acum vA rog sA procedem

la alegerea comisiune) care sa fie compusti, din 3 mem-bril.

Se procede la alegerea comisiune) prin vot secret.I. P. S. Mitropolit Primat : Resultatul votulul este :Votanti 13Majori tate abs ol u tA 7AA intrunit majoritate.P. S. Episcop al RamniculuT 10 voturln Husilor 1277 27 , Dunari de jos 11P. 8. Gherastm Pitestenu 5P. S. Inocentie Ploestenu 1

11

7?

'si

11

77

fia,

.

I,

www.dacoromanica.ro

PRVe6SELE VERBALE ALE SSIANTELOR ST. SINN) it

Prin urmare comisiunea se va compune din P. P. S. S.Episcopi al Ramnicului, al Hu§ilor $i al DunArei de jos.

P. S. Episcop al .Ramnicului : Eu fiind incA nu binerestabilit din b6la ce am suferit, rog pe S-tu Sinod, ca sa mescut4sca de acestA insarcinare. tits ca eu mat. am o sarcinAdata de eAtre S tul Sinod, cercetarea bugetelor Revisteigi al Tipografiet Aceste IDA cer destula ocupatiune, kii etiInca nu pot sA lucrez mult De aceia rog pe S-tul Sinodsi-ml primescA dimisiunea din comisiunea cArtilor didactire.

I. P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot demisiunea P.S. Episcop al Ramnicului, din comisiunea pentru cerceta-rea cArtilor didactice religi6se.

S'a primit.Ve rog sA proclanaam pe unul din membri in lucul P.

S. Episcop al RAmniculuN."Voce, P. S. Gherasicn Pite§tenu este bun.I. P. 8, Mitropolit Primat: Voitt pe P. S. Gerasiun

Piteltenu.Voce', da.

1. P. S. Mitropolit Primat : Atunci P. S. Sa va fi altreilea membru in comisiune.

Acum ne mat find nimica la ordinea zilei, ridic cedinta.edinta, viit6re ve, fi Mercuri la orele 2 p. m.

edinta se ridica li se anuntA cea viit6re pentru Mercurila orele 2 p. m.

t Preledinte, Iosif Mitropolit Primat.

T Secretar, Dionisie Craiovenu

Sedinta de la 21 Octombre, 1892

edinta as deschide la orele 2 p. m. sub preledentiamalt Prea Sfiintitului Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal.Presents 12Absents 3!malt Prea S/. Mitropolit Primat Presedinte. edinta

este deschisk

www.dacoromanica.ro

16 PROCESELE YERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

Se citeste sumarul sedintei precedente din liva de19 Octombre.

Ina lt Prea St. Mitropolit al Moldova: Ina lt Prea Sfin-tite si Prea sfintiti Parintl $i fro* ! Am ascultat cu mitarabdare citirea acestul sumar, Ins dupa, obiceiul care este,trebuia sa ni se citesca un adeverat sumar al sedintei,iar nu ceea ce s'a vorbit in detaliu, cam acesta se pu-blics, intr'o brosura deosebitA, undo se tree tote discutiu-nile S-tului Sinod. In sumar trebue sa se treca numai punc-tele principale, asa dar all trade cA ar fi bine sa, nu semaI treca in sumar discutiunile asa in detaliu, cAci a-ceste discutiuni asa detaliate ne-am obicinuit a le citi in-tr'o brosurA deosebitA.

Dar cu ac4sta ocasiune, sa-mi dap voe, Inalt PreaSfinte si Prea SfintitT Parintl si frati, a ridica o alts, ces-tiune. Discutiunile Sf. Sinod din sesiunea de prima -varyea pans acum nu le-am velut. Eram obicinuit ca acestediscutiuni sa, ni se trimita aeasA sa le revedem, sa, le co-rectam, si apoi sa se trimeatA, la tipar.

Prea Sf. Arh. Calistrat: S'au trimes la fie-care inparte.

Inalt Prea Sf. Mitropolit al Moldova: Directorul can-celariel Sf. Sinod ne respunde, cum ca s'ag trimes la fiecare. Dar tine le-a revedut, tine le-a corectat ? Eu u-nul nu le-am vegut, cum s'aa scris de aci, asa s'a si ti-'Alit, farA, sa fie revel-Lite de eel ce a vorbit. Asa, sun-tem obicinuiti si la Senat, eel earl avem fericirea si o-n6rea sa facem parte din Senat, ni se trimet acasa, le re-vedem, le corectam, si apoi se tiparesc. Ni s'a trimes, darnu ca sa, le revedem si sa le corectam, ci tiparite gata.

Acelea deci sunt discutiunile pe larg ; dar ceia ce ne-a citit arum ca sumar P. S. Secretar, Dionisie Craiovenu,este prea in detaliu, si eu all rugs ca sumarul sA, fie catse p6te de scurt, A se treca numai punctele principale.

Prea Sf. Dionisie Craiov6nu Secretar : Me voiu confor-ma cu dorinta Inalt Prea Sf. V6stre.

P. S. Episcop al Rimniculut: Am cerut cuventul si ea totasupra sumarulul. Dar in urma declaratiund P. S. secretar,ca, se va conforma cu dorinta I. P. S. Mitropolit al Mol-dove, cA, adeca, de astA-cli inainte va face un sumar, creddiscutiunea inchisa pe acest tarim. A dota cestiune, ce eraas riclie, este eA, nu s'a reprodus intocmal termenil, call.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SED1NTELOR ST. SINOD 17

s'at. pronuntat in cursul discutiunel ; cum de esemplu insumar, este trecut protect de lege, in be de protect de re-gulament. Not nu putem sa ne ocupam aid cu profecte delegi, ci puma' cu proiecte de regulament. De aceea, rog catermenii propril al lucrurilor st. se pastreze cu scumpatate.

P. 8. Ark. Dionisie Cratoveanu: Ed am creq.ut a facbine ca sa tree in sumar ceea ce fie-care a vorbit. Se p6tesi controla cu procesul-verbal al sedintei tai se va vedea,ca este exact ceea ce a vorbit fie-care din membri, cad nuaunt Omit a reproduce totul si in tocmal ceea ce vorbestefie-care.

P. S. Episcop al Rimnicului: Pres. Santia Sa pune ces-tiunea, cum se face un sumar... Apoi intr'un sumar, cumOhl toti carif am umblat cu un sumar, nu se pune tot cea vorbit fie-care membru. P. S. Episcop al DunArei-de-josa adus inaintea n6stra, un citat din Evangelie ca argument,$i l'ati pus si pre acela, dar ati lasat lucruri esentiale.FacetI numai un sumar, in care sa trecetf numai parteaesentiala, a discutiunilor, si nimic mat mult.

P. S. Episcop al Ilupilor; I se va arata cum sa face $iered, ca in urma, asa va face.

P. S. Episcop al Dunarez de jos; Nu e vorba nici dear'aare nicl de nimic. Not culegem radele care le-am se-utanat, pentru ce al acuzam pe unul sail pe cel-l-alt dintre-secretari, cad nimeni nu este perfect fare numai unulDumnegeti. Secretarul a crecjut ea, e bine sa ne aduca, Ina-into t6ta, activitatea sa, pentru acesta insa not nu ar trebuis'a't spunem acum ea prea a &cut mult, pentru ca nu trebue-sa ultam ca alta, data, am cerut sa, ni se dea tot ceea ce amvorbit, ba si Alar ceea ce n'am vorbit. Omul din firealui este pretentios si de aceea eil unul v6 mArturisesc ea,numai secretar nu asi dori sa, fits, fiind-ca aunt sigur an'am . A pot ghici in fie-care di dispositiunile membrilorS-tulul Sinod. In ast-fel de nedomirire s'a aflat si P. S.secretar si omul a preferit sa, vede, mal In totul vorbireafie-care membru, cre46nd ca, asa ne va multami mal binepentru on6rea ce I-am facut de a-I alege ca Secretar at St.Sinod. Ed Il laud de ostenelele ce $i -a dat. Dar data voitlEA vg tineti de practica tuturor corpurilor dehberante, a-tunci sa urmam ca ele, facend numai un resumat al dis-cutiunel. SA intelege ca, ideile insemnate si punctele prin-cipale ale discutiunel trebuesc trecute in sumar. Cat pen-

2.www.dacoromanica.ro

18 PKOCESELE V'RBALE ALE SFDINTELOR ST. SINOD

tru desbaterile S tului Sinod din sesiunea trecuta., me asociezet la parintestele cuvinte ale I P. S. Mitropolit al

Moldovei, si regret ci et, ca nu mi s'a trimis mie ca sAreved ce am vorbit. Aceste desbatert se public& prin jur-nalul S-tului Sinod, prin Monitorul oficial prin cele 1 -altoziare. E e dar se citesc de lumea intrega, se desbat, secomenteza se explic $i se paratraseza. Din desbaterile pu-blicate se conchide la activitatea, putea ice chiar lafiinta $i la viata S-tului Sinod. Gland dar discutiunileS tului Sinod ar eci cum at esit, on-eine este in drept sa'rsi di*a, cã not nu facem nimic, sat ct, esprimam frase ne-intelese Mei de no!, nici de cet ce ne citesc.

Eft am sA rog pe amicul met de alta data, pe actualuldirector al S-tului Sinod FA, nu se supere, ci sä primesa.cu buna-vointa acesta observatiune parinteasca a I. P. S.Mitropolit al Moldovei, cad not am vrea sa vedem in Ott%tntregimea for discutiuntle Sinod, pentru ca sA sectie de toll creltinatatea ortodoxa romana ce vorbecte fie-cemembru al S tulut Sinod, gi ce hotaracte acest sfant si inaltcorp al santei n6stre Bisericl Orrodoxe.

Prea Sf. Arh. Calistrat Beirletcljnu: Inalt Prea San-tite, nu acesta este prima brocura in care s'a tipArit pro-cesele verbale ale Sf. Sinod, ci at mai fost alte se-siuni mai inainte, s'a urmat regular cu procesele-ver-bale.

Acum in sesiunea trecuta din Maim, data nu s'a tri-mes la top' Prea Sfintitit membrii at S In! Sinod sa revad.§.procesele verbale, aeesta a fost din cans& ca, cand secauta un Prea S. membru, nu era ci lipsea. Altus le ti-nea 5 6 dile. qicend ca nu are timp sa le revada, acaea am fost nevoit sA le trimit la tipar asa cam se gAseat,ne adaogand nimic din notele stenografilor.

malt Prea Sf. Mitropolit Primat: r iga sa inchi-dem discutitmea, cu acesta pro misiune din partea biurou-

ca pe viitor sumarele sedintelor vor fi acute dupAcum s'a fg,cut panA acum. Pentru partea a doua, iaralllat angajamentul formal, et. nu se va da la tipar sedin-tele Sf. Sinod, pana nu vor fi revelate de toti Prea San-titil can at vorbit. Cu a36sta promisiune, ve rog sA in-chideti discutiunea.

Prea Sf. Inocentie Ploestenu: A fost cam ne regal&cu secretarii Sf. Sinod, cad dansii trebuiat sA se ocupe

cti

S-tului

lui,

pi

pi

alt

pipi

V'as

www.dacoromanica.ro

PROCESELE NrShB A I qI,DINTP S 1VOD 19

Cu acesta cestiune. Eu am fist opt ant secretar, me du-ceam la fie care In parte sA'st coregA, notele. Dec! nu credea, trebue Kt se acuze Prea S. Calistrat, cad datoria eraa secretarilor celor vecht.

lnalt Prea S. Mitropolit Primat: Nu a acuzat nimenipe prea S. Calistrat, s'a semnalat o otnisiune dinpartea biuroulut, fagaduesc ca pe viitor se va Indreptaacea ocaisiune

Prea S. Episcop al Danarit de jos : 'Mt pare bine ca,Prea Sf. Inoeentie Ploeltenu Lo oterp-ntul Epathiet SAOMitropolit a lingroVla hie!, a. apArat pe iubitul nostrucoleg directorul Cancelarit Sf. Sine I. Pres. S Sa spunecä vina este a altora nu a Prea Sf. Sale directorulut. Inart. 7 privitnr la atributiunile secretari or se lice asa :

Atributiunile Secretarilor stint : a priveghla si a re-dacta sub direetinnea presedinrelut woe sele verbale. a facearlul n. minal dupa ordinea ter irhica, a inserid pe mem-brit ce au cerut cuventul, a da citire actelor depuse labturog, a nsemtia voturile S-tulut Sinod ; Intr'un cuventa Indeplini tote lucrarile de caneelarie.

Acesta fac secretarit alelt de Sf. Sinod la fnceputul fiecaret sesiuni.

A .urn sá vedem ce atributiunt are si directorul S tuluiSinod. Iata ce se lice Art. 9 :

Art. 9. Atribut unile Directorulut vor fi : revisuireacorigerea notelor sten )grafilor, a pro .eaelor verbale, si as tmarelor ce se vor trimite spre tiplrire precinn $t toteJuerartle cancelariet ; de asemenea pkstrarea i regulareaarhivet si a bibliotecet S-tulut Si iod.

Asa dar secretari! anual de Sf. Sinod nu au res-punderea tipAriret proceaelor verbale, ci thta datoria re-mane asupra Prea Sf. Director al S-tulut Sinod. Si notprofitam de acest6 ocasiune multumim Inalt Prea Sf.Presedinte care a fAgAcluit ca p- viitor vor fi trimise latipar diacutiunile dupe ce vor fi revelute si corectate decatre Prea S. S. merabrit cart ad vorb t in S-tul Sinod.

I. P. S.. Mitropolit al Moldovei : A n auzit pe tin PreaSf. membru licend ca s'a acuzat Directorul, nu am a-cuzat pe nimeni, am relevat nurnal cestiunea ca discutiu-nile S Whit Sinod tiparit fail Eta, le vedem not cartam vorbit, s'a Mout &el o scapare din vedere, care mildori sá nu se mat faca pe viitor.

O

si

nun laisi

ii

alert

si

s'a4

www.dacoromanica.ro

20 PROCESELE VERBALE ALE SEDINThLOR ST. SINOD

Se pune la vot sumarul sedintei precedente cu ob-servatiunile fAcute $i se primeste.

P. S. Ark Dionisie Craiovenu Secretar : Da citire a-dresei D-lui Ministru al Cultelor cu No. 167 privit6rela transportarea comisiunei Sf. Sinod inpreune, cu dele-gatil onor. Minister spre a examina pictura catedralel dinConstanta.

I. P. S. Mitropolit Primat : Acosta find o cestiune ur-gentA, v'asI ruga se, o terminfina chiar acum mai inainte dea continua Cu comunicarile. Dupe, cum vedeti, D. Ministrufixezit pentru maine intrunirea comisiunei, $i fiind-ca S-tulSinod a insArcinat o delegatiune din partea sa, $i ca facorespundem la dorinta Dlui Ministru $i la a nOstra, se,luam o hotarare ca membril se, .se duce, chiar asta-gre,ca ast-fel mane se, fie acolo.

P. S. Episcop al Damara de jos : Inalt Prea SantitePresedinte! Negresit ca. noi trebue se, avem deferinta ca-tre adresa D-lui Ministru al Cultelor, $i se, trimitem co-misiunea S-tului Sinod, ca tmpreuna cu delegatit D-luiMinistru, se, merge, la fata loculul $i de visu sa '$t dea ra-portul.

Dar intre aceste trei pers6ne de care vorbeste adresa,nu este nici un pictor, si In sesiunea trecuta I. P. S. V.ve aducett aminte, ca D. Ministru, asupra dorintel P. S.Episcop al Husilor, ne-a qis ce, va trimite $i un pictor. Introaceste trei pers6ne nu vedem de cat istorici, literati, 6menlde alt -tel f6rte cults $i priceputi, dar nici un pictor.

De aceea oil v'asi ruga se, facet( cunoscut D-luI Mini-stru, ca sa trimita printre delegati $i un pictor, dupe cumne-a tagaduit prima-vara trecuta 0 ast-fel de coruisiune arfi de o mare insemnetate.

In privinta lilei de plecare ar fi trebuit D. Ministruse, instiinteze pe S-tul Sinod, eu cate-va (IN mai inainte,pentru ca comisiunea se, aibg, timp a se prepara de drum,care mai eu seme, acum pe tomne, este f6rte greil. MembrilS-tulul Sinod nu pot pleca la drum, dupe cum se luatt altsdata 6menii de bellic.

De aceea ett all ruga pe S-tul Sinod se, ineunostiintezepe D. Ministru $i despre acesta, pentru ca pe viitor se, sestie, cit membrii S-tului Sinod ail drept la mai multa con-sideratiune $i menajament, alt-fel se loveste in prestigiullor, si se aduce vetamare simtului religios in popor.

www.dacoromanica.ro

'4 17 6 VARBALE ALE SEDINTELOR ST. SltsTOD 21

P. 8. .Episcop al Rimniculut: Am cerut euventul in a-data cestiune, $i eu, care, de si nu fac parte din comisiu-nea insarcinata cu studiarea picturilor din Biserica cate-drala de la Constanta, pot vorhi insii ca membru at S-tu-Jul Sinod.

De la inceput o spun, ea am sa me deosebesc In opi-niune, de P. 8. Episcop al Dunarei de jos. P. S. Sa coreca numai de cat sa merga, 1). Ministru ; pe mine nu meimporta tine este Ministru asta-li, Eli tine are sa fie maine.Dar voitt lua cestiunea in principid, li void vice : c6. unMinistru, p6te sa merga singur, dar pote sg, trimita pealtul sail pre altii. Pote el lucrexi importante it reclamasa nu pArasesca, capitala si atunci el este In tota libertatea,de a trimite un delegat sau mai multi; cati va crede decuviintá.

Vin acum la al doilea punct al opiniunei P.S. Episcop alDunarei de Jos,

P. S. Sa observa ea intro not aciP. S. Episcop al Dunarei de jos, Daca nu ai fost aci in

sesiunea trecuta cum vorbesti ?P. S. Episcop al Rimniculul: Rog sa, flit lasat sa vor-

besc cum me pricep.P. S. Episcop al Dunarei de jos: Acum ne dovedeqtf c5.

nice n'ai citit desbaterile S-tului Sinod, si data nu le-al ci-tit pentru ce vorbesti?

P. S. Episcop al Rimnicultd: Ye rog sa me lasap sh, vor-beso. Am venit Ora la punrul al 2-lea al opiniunel P. S. Epis-Cop al Dunarei de jos. P. A. Sa dice : S tul Sinod sa, ob-serve D lul Ministru, ea in comisiunea ce a numit, nu estenice un pictor. Am 4is'o Ie la inceput, si acum o repet,ca aci (lifer totalmente de opiniunea P. S. Sale, si iatapentru ce : Daca D. Ministru numea un pictor, stip ce s'arfi intimplat ? Putea BA is unul din sc61a D-lui Mirea siacela era sa fie de acord cu vederile D-sale, si Ea clicA, calucrarea de la Constanta este f6rte buna. D. Ministru, credca, a facut mutt mai bine, de cat cero. P. S. Sa. D. Mi-nistru a numit 6meni, carii sunt cunoscetort in ale arheo-logiel. Un Odobescu, care in arheologie, qic pentru nol,s'ar putea numi primul intre arheologi ; un Odobescu facecat 10 pictor!. Un Tocilescu, ca si Odobescu este un bar-bat esperimentat in produsul artelor, $t acesta prin ur-mare face mai mult de cat un pictor. Dar despre D. Esarea

www.dacoromanica.ro

22 ettocKsi, F vp-ks,t.t. At lo SPDIN TBLOR ST.SINO J

ce putem (lice? E', care a f.tcut acel temple al stiinteT,die Ateneul ? Un arheoh g cunoste tote scalele frun 6selormaestrii de la inceputul qi pana in presentul lor. i apt Ieste stiut, ea in Cara n6stra arheologia bisericesca estestring 'eget(' de c' a laien.

1. P. S. .Mitropolit Primat: P. S. Vostra criticati eali-tatile membrilor comisiunei, nu sunteti chemat aci sa fa-ceti aeesta.

P. S. Episcop al Rimniculia: Nu fac critica ; constat ea-litatile membrilor comisiunei contestate.

I. P. S. Mitropolit Primat: Ce facets alt de cat ac6sta ?Rostiti v6 N supra adreset D lui Ministru.P. S. Episcop al Rimniculut: Asa vorbesc, si ardt, ca,

un arheolog..1. P. S. 16itropolit Primat: Rog sa nu vorbitt asupra

calitatilor membrilor eomisiiinel.P. S. Episcop al Rimniculut: Et bine! Voiil vorbi 6re

dupre placul P. S. E iseop1 P. S. Mitropolit Primat: Nu sunt pus aci ca sa -mi

placa displaca, nu aveti cuvintul de a critica pemembrii comisiunei.

P. S. Episcop al Rimnicului: Nu '1 voiti cita mai multpe membrii comisiunet. S. ml datt vole insa, ca sa vor-besc In mod generic. Am dis, ca in asemenea materii facemat mult un arheolog

1. P. S. Mitropolit Primat: Nu vorbi de arheologi,vorbiti de resultatul adresei primita, ca sa merga membriiS-tulm Sinod, sat nu, sedsta este cestiunea.

P. S. Episcop al .Rimniculut: Et1 nu pot sa vorbesc ?1. P. S. Mitropolit Primat : Eil nu pot sa presidez ast-

fel . continuati Prea Sante.P. S. Episcop al Rimniculun Nu still cum sit-'ml aco-

modez cuvintele ca sa.I. P. S. Mitropolit Primat: Ca steml plant ?!P. S. Episcop al Rimnicului: Ca sa plan I. P. S. V6s-

tre si membrilor S-tulut Sinod.Eu gasesc, ea D. Ministru a numit forte bine comisiu-

nea aeesta, si not nu avem, de cat sa luam act de densa,si as invitam pe membrii comisiunei n6stre, ca ad, se In-Iel6gd cu membrii comisiunei, numita de D. Ministru, si

merga la fata locului spre a'st termina insarcinarea, celi a'a dat.mit

sail sa-ml

www.dacoromanica.ro

PROCFSELE V RBALE ALE SEDINTEI OR ST. SINOD 23

Mal am Inca ceva de cis. P. S. Episcop al Dunarei dejos a adaos, ca, nu merge Prea Santia Sa. EIt it rog sitmerge, spre....

P. S. Episcop al Dunetret de jos: Ell nu aunt metnbruIn comisiune. Daca ai fi luat parte la luerarile S-tulul Si-nod din prima-vara trecuta, sail eel putin dace le-al fi citit,ai fi putut vedea, elk eil am fost la Constanta am vedutpietura. N'am ce mai cauta scum.

P. S. Episcop al _Rimniculut: Nu putem sa judecam oopiniune, eand este emisa aei. Eu lie, ca trebue sa mergeP. S. Sa la fata locului ; fimd-ca are un raport, maintatS-tului Sinod, pe basa caruia s'a numit comisiunea res-pectiva. Acolo impreuna cu comisiunea alesa din S tul Si-nod 13i la fata locului sa, lea o hotarire ; pentru ca ast-felsa as termine o-data cu mult vorbita mult criticata pic-tura de la Constanta.

P. 8. Episcop al Dunetre de jos: Ti-am mai spus o-data ca am fost la Constanta §i still ce fel de pictura s'aWitt. N'am ce mat cauta acum, pentru eft nu este al co-misiunei a hotart ceva la fata locului, ci al S tultti Sinod,dupa ce va audi opinia comisiunea. Cred ca vel fi intelesacum gAndul meta.

I. P. S. Mitropolit Primat: Ne mai cerend nimeni cu-ventul, stint dator sa relevez discutiunea.

S'a emis dou6 opiniunI : una a P. S. Episcop al Dunaretde jos, ca S tul Sinod sa r6spunda D-lui Ministru, ca nupdte sa trimita comiaiunea, pentru ca intre membrii insar-ematt de minister nu figureza si un pictor.

A doua opiniune, este a P. S. Episcop al R6mnicululca on cum sa se trimita comisiunea. Ve. rog sa ye ros-titi acum asupra acestor doue pAreri emise.

P. S. Episcop al Dunetret-de jos : I. P. S. Pre§edinte !Cestiunea de a se numi In comisiunea d-lut Ministruun pictor, ba chiar §i mai multi n'a fost ridicata, demine ci de P. S. Episcop al Husilor In sesiunea de pri-mavera and s'a discutat adresa rnea.

Dati-mi voe dar sa ye citez cuvintele P. S. Sale de atunci:Inserate in dezbaterile S -tulul Sinod la pag. 47.

Inalt Prea Sfintite, Prea SAntiti membri ! Are sa sealega comisiunea f6rte bine ; dar acuma este vorba destil, care on cat ar dice vre-unul din not ca cund§temstilul bisericesc bizantin mai noti, tot nu creel

si

si

:i

si

si

vechit si

www.dacoromanica.ro

24 PROCESELE VERBALE ALE EDINTELOR ST. SINOD

,,c'o sit ailal deplinA cuno§tinta despre el. Eu cred ca, orl77comisiunea alesa orl d-nul Ministru, sa bine-voiasca a lua

rimpreunA oi vre-o dos sail trei pictori dintre eel mat re-numiti, cum este d. e. D. TAtarAscu sail D. Popilian. Etpropun pe acefttia, fiind-ca pe ace§tia 11 cunosc."

La esprimarea acestei dorinti a P. S. Episcop de HulT,D. Ministru al Cultelor Tache Ionescu a bine volt a res-punde : da, da, vom lua." Prin urmare D. Ministru aprimit propunerea ce 'i s'a facut, si S-tul Sinod a luat actde acestA declaratiune, care de altmintrelea era vrednicAde tota lauda.

Eu dar cerend acum ceea ce P. S. Episcop de HuTi a cerutprimavara treeuta si ceea ce D. Ministru a agaduit, nu.fac de cat sA adue pe de o parte aminte S-tului Sinod dedeclaratiunea ce ne-a facut atunci D-nul Minis tru ; car pede alta sA '1 rog sA aducA la cunostintA D-lui Ministru acea-sta fagaduintA ca sa o implinesca. De alt-fel pers6nele de-legate acum de D. Ministru aunt catell trele demne derespectul nostru al tuturor. .

Unul din eT D. A. Odobescu imi este bun prieten ; eell'alti dol imi aunt cunoscuti de apr6pe §i pe cate-§i treiif stimez pentru inv6catura si serviciile ce all adus terel ;dar nu impartasesc opiniunea P. S Episcop al Romnicu-lui, care dice ca un Arheolog tie tote stiintele din lumesi p6te sA InlocuiascA cu succes pe on -care specialist indiferitele ramuri ale stiintei si ale artet. Pot insA sA afirmP. S. Sale, ca a trecut vremea enciclopediel si enciclope-distilor. Astit-di activitatea oroenescA si-a imp6,rtit lucrul,si a luat fiecare on] ce a cubit mai mult, pentru ca saldesvolte mai mult si mai bine. Acestei legs, urmand sipictura, ea s'a despArtit de stiintele positive si metafisice,a remas pictura pictura, filosofia filosofia, matematica,matematica, teologia teologie etc. Prin urmare aci fiindvorba de picturA avem nevoe de 6meni specials in ale pic-tures. Cred ca a venit vremea si pentru nos sA intelegemcola ce profanii all inteles de mult.

Pentru aceste motive, ell nu impArta§esc opiniunea P. S.Episcop al Romnicului, si rog pe S-tul Sinod sA incunos-tiinOze pe D. Ministru urgent, ca sA ne trimitA printre de-legatii s61 si vre-un pictor.

P. S. Episcop al Rimnicului : Am cerut cuventul dinnot., nu peutru alt -ceea, de cat ca sa lac o rectificare la

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SELDNTSLOR ST. SINOD 25

-cele lige de P. S. Episcop al Dunaret-de-jos. P. S. Sa sevede, ca nu a observat, ca eta cand am cps arheolog, nuam inVeles Enciclopedist, ci un om care cunoste rtele,cultura popOrelor.

Asa am cis si in Ed se rectifice acesta.Se pune la vot opiniunea P. S. Episcop at Dullard-

de-jos ca sa se scrie D-lut Ministru, ca intro membri co-misiunel trimist de D-sa, sa, fie conform promisiunet sale,

un pictor.pune la vot si se primeste.

Se comunica de la biuroil petiViunea P. S. IonichieBaca6nul, prin care core un congediu pentru trei dile $i seaproba.

Idem done adrese ale Episcopiet Husilor, relative lacalugarire si se trimite la comisiunea do petiViunt.

Idem petiViunea d lut D. Stanescu, pe langa care in-ainteza spre cercetare done esemplare Manual de IstoriaSacra a vechiulut Testament" si se trimet la comisiunea,pentru cercetarea, carvilor didactico-religiose.

Idem patru adrese ale S-tet Mitropolit a Moldovet re-lative la calugarire, si se trimet la comisiunea de peti-Viunl.

Se comunica si se citeste de la biuroti petiViunea D IntD. Boroianu, licentiat in teologie, prin care arata ca laconcursul ce se vine pentru catedra de religiune de la scolaNormala de instituted, impreuna cu D-sa s'a presentatSimeon Popescu. care a scris contra dogmelor crestine cum.este lucrarea

I. P. S. Mitropolit al Moldova : I. P. S. PresedinteP. P. S. S. Parinvt si &att., din ce e ce citit, am a-udit o reclama la care nu me alteptam ; acesta meface sa-ml aduc arninte, ca cestiunea acegtet persone Si-mion Popeseu, in adever este Inca pendinte la S tnl Si-nod ; ca not in sesiunea, mi se pare de acum clout ant,am cerut de la Facultatea de Theologie, de la decanulFacultatei, sa ni se respunda, cum privese lucrarea aces-tet pers6ne numita Pnevma in Simbolul Niceo Constantino-politan; si de la Facultatea de Theologie papa astacji not n'amprimit nict un respuns. A,sa dar, not suntem in drept sa.cerem o stint& de la Facultatea de Theologie asupra a-cesto ides prineipale fundamentale, cum voitt sa iCand acesta persona are ast-fel de ides pe teraraul reli-

cheat.

li

of

Hoscp.a.

eauof

www.dacoromanica.ro

26 PROCESIIIIII V RBAI.E AI El S DINT I Oct ST. SINOD

gios, cum sti se presinte si BA fi.i prima la concurs pentru catedra de religiune de la sc61a NormalA de Institu-tori !

Cu acesta ocasiune, dap-mI voe st ve spun un fapt,care s'a petrecut sub ochii mei In biserica Mitropoliel Mol-dovei. Sunt acum trel septamani, m'am pomenit cA intriIn biserict dos tineri cu un fel de uniforms. De la usacea mare a bisericei, at mers pans la mijloc. Acolo ailstat si s'au tot uitat in drepta si in stanga, tin6ndusi mai-nele la spate. Eu me intrebam si me miram tine sA fieacesti tineri ? m'am uitat la ei pane, rind am fost silit sitrimet pe un venerabil betran arhimandrit sa-I intrebe desunt crestini si de unde sunt ? Ei ati respuns ca sunt dela Bucuresci si aunt de la, scala de Institutors, veniti invoiajh cu ocasiunea vacantei. Credern ca in brma aces-tor Intrebari 'si vor deslega mainele de la spate ; iar dad,am velut cli stau tot asa 'i-am chemat la mine si 'i am in-trebat : De unde suntep D-v6stra ?

Suntem din Bucuresti, de la c6la de institutors.Me rog, acolo nu se invath, religiunea ?Ba, da.Apoi eh am observat ea, D-v6stta de and ati intrat In

bisericA nu v'atl luat manele de la spate si nits nu v'tqlfAcut truce ea crestinii; 6re acolo se inva0 religiunea?

Da se invatA.P6te ca se Inva0 alts religiune ?Ba nu.In urma acestor observatiuni s'ah. retras si au plecat.Acum stah. si observ. Concursul acesta unde se pre-

sintA ea concurent aeesta, pers6na numita Simeon l'opescu,ce fel de concurs este si pentru ce catedra. Ni s'a spusca este pentru catedra de religiune.

Acum me intreb ce suntem nos, ce datoril avem in bi-sericA si pentru biserica?

Nu putem sA, aeusam pe D. Ministru cAel si D-lui aremulte. Ali vequt P. S. Vostre cum 1-a apArat P. S. Epis-cop al Ramnicului, tot asemenea, it aper si Ell. 13 lui a fA-cut pe cat a credut, dar not suntem datori sa-I atragematenOunea, dacii trebue sA primescA ca concurent pentrucatedra de religiune o asemenea, persona care a scris con-tra principielor credintel ortodoxe si a simbolului credin-tel. Am zis.

www.dacoromanica.ro

PROCFSELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. IN( )13 27

1. P. S. Mitropolit Primat: P. P. S. S. PArinti! Voitica acest6, hArtle se, merga la comisiune conform Regula-mentului, sang sa se transeze acum in sedinta ! Daa, pri-mitt prima Were, atunci or ce discutiune ineet4za simerge la comisiunea de petitiuni, daca insa doriti ca13a se transeze acum, atunci puteti cere cuventul.

P. S. Episcop al Dunarei-de-jos : I. P. S te, conformcu regulamentul, acesta, hArtie trebue sä na4rgi la comi-siunea de petitiuni, dar fate cu urgenta lu 1-.,rei. eta. On-desc O. 8i comisiunea ar trebui et. se presiute cu raportu-ski, cel mai tfirzill in sedinta viit6re, pentru ca altmintrelea comisinnea de examinare isi continua neintrerupt luc-rarea sa Ei dupA ce Popescu a remas singur concurent p6tecomisiunea sa '1 admita si Is oral, du 6 cum s'a grabit saladmita si la inscris si D. Ministru la IA 'dui sea in graba cepune intru a ocupa catedrele de religiune cu 6ment venitide pe aiurea in staulul religiunei crestme, 1)1te sa-1 confirmede profesor, daca cum-va nu '1 o fi .ti confirmat.

De aceea eu v'asi ruga 84 lasati sa se rostescg comisiu-nea 8i mAine cand va veni cu raportul vom vorbi pe largasupra acestel cestiuni.

I. P. S. Mitropolit Primal : Dad, acesta bailie mergela comisiune, atunci on ce diseutiuna este inehisk

P. S. Episcop al Danara-de-jos: S tni Sinod care a facutRegulamentul, p6te ca conform acelul Regulament, s'otrimita si la comisiune pots s'o si dis .ute a .um, El estesuveran. Eu insl, ye rog s'o trimeteti la comisiune ca s'oavem un raport asupra el si S I aur,lim opinia comisiuneln6stre.

1. P. S. Mitropolit al Moldova : Ed aunt de idele caacesta cestiune sä se transeze acum in ledinti fart BA maimergii la comisiunea de petitiuni.

P. S. Episcop al Ilusilor : Nu as pots transa cestiuneaaceesta acum, caci nu mai suntem in numerul cerut de re-gul ament.

P. S. Arh. Ieremia Galarenu: I. P. S. Presedinte ye rogsa-ml acordati un concedn1 de sese 411e, cu incepere de la23 ale corentel.

Se puns la vot cererea de concediii a P. S. Ar-hieru Ieremia Galatenu si se primeste.

1. P. S. Mitropolit Primat: Ne mai hind in nume-rul cerut de Regulament, ridic sedinta.

www.dacoromanica.ro

28 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

edinta vom avea maine 22 Octombre la orele 2 p. m.Sedinta se ridica si se anunta cea viit6re pentru dioa

de 22 Octombre la orele 2. m.

Presedinte, Iosif Mitropolit Primat

Secretar, Dionisie Craiovenu.

$edinta de la 22 Octombrie 1892.

---edinta se deschide la orele 2 p. m., sub presedinta I.P. S. Mitropolit Primat..

Se face apelul nominalPresents 13.Absenti 2.1. P. S. Mitropolit Primat: edinta e deschisa.Se da citire sumarului sedintei precedente.I. P. 8. Mitropolit al Moldova : Cer cuventul ca sa,

indreptez o espresiune in sumar, uncle sa Tice: din parteaStului Sinod s'a cerut de la facultatea teologica ca sa se deaun respuns asupra scrierei acestul Simion Popescu, desprePnevma, Prea Santitul secretar dice in sumar, ca, nisi paneastaql nu s'a comunicat, trebue sa se dice, ca nu s'a primarespunsul.

Acesta am avut de clis.P. S. Episcop al Rimniculut: Am cerut cuventul. sa rog

biuroul, ea asemenat angajamentului ce si-a luat P. S.Secretar, sa se puny in sumar numaT aceea ce este esential.In sedino, trecuta eft am dis: D-nul Ministru este in totdreptul sa numiasea in comisiune pe tine va voi ; si dacea numit pe D-nil Tocilescu, Odobescu si Exarchu, oft ga-sese, el et sunt bine numiti ; mai ales ea sunt si specialistiin materie.

P. S. Ark. lnocentie Ploe,steanu: SA se steargA tot ce amvorbit eft eri.

P. S. Episcop al Dunaret de jos: Inalt Prea Sante Pre-sedinte ! Am cerut cuventul ca sa ve rog a face sa se rec-tifice dna puncte in sumarul ce ne-a cetit. Cel intai esteprivitor la numirea unui pictor in comisiune, far eel de atdoilea la mergerea in persona a chiar D-lui Ministru laConstanta. Asupra celui intai punct v6 aduceti cu toy

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 29

aminte, cA nu eta am cerut D -lu! Ministru 0, numesca incomisiune si un pictor, ci P. S. Episcop al Hull lor.

Asupra punctulu! at II-lea asemenea, nu ed am cerut cipretins D lul Ministru ca sa merga in pers6nA, la ConstantaimpreunA cu comisiunea S -tulul Sinod, ci D-sa singur s'aoferit la acesta. Ori-tine a cetit desbaterile S-tului Sinoddin sesiunea trecuta, s'a putut convinge de acestea. Rogdar, pe P. S. Secretar, sa. bine-voiascA a face aceste dou6rectificAri.

Se pune la vot sumarul cu modificarile cerute, si seprimecte.

Se citecte o telegrams a P. S. Arh. Dositei Botosenenucare arata, cA nu p6te lua parte la sedintele S -tulul Sinodpant ce nu se va insanAtoi.

Se la act.I. P. S. Mitropolit Primat: Alte comunicArl nu mat a-

vert), acum intrAm In ordinea (-lilei.La ordinea lilei avem :1) Raportul comisiunel de petitiuni piivitor la cererea

ce a fAcut el.! D-nul Boroianu, relativ la catedra de reli-giune de la scola normala de Institutor!.

2) Raportul comisiunel pentru cercetarea bugetului tipo-grafie! pe anul 1893.

3) Raportul comisiune! pentru cercetarea budgetului Re-vistei Biserica Ortodoxa Romans" pe anul 1893-94, ci

4) Dou'e' rap6rte ale comisiunel de petitiuni pentru cA-lugAriri.

P. B. Episcop al Rimniculta : Adresez o respectu6sa in-trebare biuroulul. Erf s'a luat de urgentA hotarirea ; cabiuroul s5, trimita D-lul. Ministru, o adresa in privinta comi-siunei care are sA m6rga spre a studia Catedrala de laConstanta. Intreb biuroul, data s'a primit respunsul dinpartea D-luf Ministru, la acea adresA.

D-nul Ministru al Cultelor: Am venit sá respund per-sonal la acea adresA.

Stiff cum s'a nAscut acest mic incident. P. S. Episcopal DunArei de jos a venit cu un raport la S-tul Sinod, $ia spus cA nu p6te sA sfinteascA Catedrala din Constanta,aca cum cunt picturile in BisericA. S-tul Sinod a luat ho-tarirea sA numeascA o comisiune, si find si et fats am clis,ca, pe langa comisiunea S -tulul Sinod, am A trimit li eti ocomisiune care va merge impreuna.

www.dacoromanica.ro

30 Pa(c1,,Pt E V412BALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

Daca P. S. Sa trebue sa se gandeasca cand sfintelte a-cOsta biserica, apol tit not avem cuvintele nOstre pentru ceam numit o asetuenea comisiune. S-tul Sinod a ales ocomisiune in privinta careia nu m'am amestecat, pentruca Stul Sinod e stepan sa aleaga cum va voi, insa i eftla randul m-d tot asemenea cum void voi. Daca a'§I ficerut ca comisiunea S-tului Sinod sa se numeasca din cu-tare sad cutare pers6ne, atunel §i S-tul Sinod ar fi fostIn drept sa cell, ca in comisiunea ea a n numit ed, sa fi-gureze cutare persone Acesta ca esplicatiune, caci ca punctde drept nu ioteleg sa discut. Eu mentin comisiunea earnam numit'o ed. On singur om era competinte in Romania,

acesta este D-nul Lecomte, §i data acesta nu primeste,apol nu mai este mei un artist care ar fi competinte. Inte-'eget' forte bine, ea §i eu am respunderea mea fata cu Ca-mera i Senatul §i tata cu propria mea conitiinta, §i nupot a tritni6 un incompetent. D-nul Lecomte nu primeste,qi atunci a reams S L compun comisiunea din ne pictorl,am luat pe D-nul Odobescu, un om care s'a ocupat demulta vrem- de bisericele n6,,tre; pe D nul Exarhu, desprea carui serioitate nu se indoe§te nimeni; pe D-nul To-cileseu singur arhiolog, direetorul museulul de antichitay.Dar puteam sa pun pe on tine, caci nu e vorba de o co,misiune care are sa hotarasca cu majoritate §i minoritate,nu este cestitinea de acesta, este cestiunea sa fie Oment debuna credinta qi care sa dea hothrire dreptii §i observa-tiun drepte, trebue sa fie Omen' can ad cutioltinta debiserica §i Arhiologie, eaci no este vorba de a fi bisericinumal acele care s'ad facut o data, ci §i acelea care s'aitfacut §i in alte timpuri.

Acura, se glee ca, de ce nu merg §iEd am f )st la Constanta, §i nu am gasit pe Protopopul

Prea S. Sale acolo, insa '1 -am tntalnit la girl §i 'mi-a vor-b;t de pictura qi 1-am ca si nu sa amestece, cad dadainteleg sa stair la diseutiune en Episcopul, nu inteleg catrebue sa stau la discutiune cu toy Protopopii, nu §tiddada v'a spus acesta. I-am spas ape! ea, red face dee& 'mlvorbe§te de un lucru care nu'l prive§te. Am la Ministertablouri fotografiate de tote picturile catedralei din Con-stanta.

P. S. Episcop al Rimnicului : Ve rugam sa ni le trimi-tey tai nee, sa le vedem §i not.

qis

Qi

www.dacoromanica.ro

PROChSFI F ItBAL AI .F EDP Ri OR CT. S1NOD 31

D. Tache lonescu, Ministrul Cultelor : F6rte bine, levoid trimite. Cate-va detalit care 'mt le-a dat Prea SantiaSa, le.am refacut.Ne a vorb t de o santa, care are codele aduse Oita pepiept, $i am pu , de a transformat, ne-a vorbit de un santcare porta crosa papala, s'a transt 'mat, asemenea alte fi-gure care s'ati transformat, dupa indicatinuile, ce ni le -atedat. Acum e vorba s tnerg L comisiunea,.

Intelegett forte bine ca eu nu pot Elsa Biserica din Con-stanta asa. cam am cerut la Camera crecbtul necesar, amcomandat templa i iconele. Ca pictura P. S. Tale nu ti-aplacut, insa mie plate, dar la aeesta nu ti ebue sa te ames-tea; pots sa te amestect la pal tea canonica, data e facuta con-form eu stilul bisericesc, si in privinta acesta al vOneo;pictura ins ti at dis ea nu 'tt plate, insa m8 iertatt, mieimi place, et le plat-se nu P. S. Ta, cestiunea este data eceva in contra BIserteet san nu, la a 'ea pictura.

Comisiunea are sa mOrg s L vada, dar Inca o-data, nueste vorba de majoritate si winoritate, c ice P. S. Vostra atepus 5 membrit in comisiune si en natant tret, cu tote caatilt fi putut pane si mat mulct, dar nu e vorba de majori-tate $i mmoritate.

Ceea ce intreb ett atom este: mat vrea S-tul Sinod satrimita comisiunea? P6te S-tul Shod sa trimita un pic-tor in cornistune. Nu !Ate insa S-tul Stood sa -mi claca satrimit alte persone de cat acelea in care am en incredere.Trimilett P. S. VOstra pictor, eu it void inlesni mijloceletiecesare, dar data veto ad.Loga una 5411 dou6 per One, a-celea aunt representantii Saulut Sinod, nu at met; eu nuand opun la persOnele pe care le vein trimite P. S. Vostrdar tot asemenea creel ci §i mie nu putett sa -mi datt altsrepresentanti, de eat cet cant if vo u eu am facut o ale-gere f6rte Inteleptt, cast s int resnonsabil de Omenit eari'1-am nurnit, i eari aunt: I) nit Odobescu, Ex4rhu si To-cilescu. Deci comisiunea Ministerulut, are sa se intelegacu a S-tulut Sinod, fie ca va considera pictura ca bursa,sail ca trebue modificata, ate s't se intelega unit cu altit,si vor raporta, dar atunet vom trata in cunostinta de Ca-usa, insi asta dt nu vom trata in cunostinta, de cause,.In tote Mmisteriile nu este un singur om competinte asupraacestet picture, tot asemenea S-tul Sinod, si P. S. Sa,care nu a Post la Constanta.

inn

1i

Qi

www.dacoromanica.ro

32 Ph OCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. ElNOD

P. S. Episcop al Minaret de jos: Me iertati am fost demat multe ors, eitip ye rog adresa mea eAtre S-tul Sinod.

D. Ministru al Cultelor : Forte bine, ati fost, d6r S-tulSinod, nu a fost la Constanta si trebue sa cantaresca pa-rerea, comisiune!.

Eit intreb pe S.tul Sinod data vrea sa merge, comisi-unea sall. nu, §i sa-'rai comunice diva sand are sa plececad ell am pus la dispositiune totul, am dat ordin Pre-fectulul, ca sa puna la dispositiune trasurT, si ye rog sabine -void a hotari 4iva ca sa comunic si eu membrilorcomisiunei mele cand are sa plece. Deca S-tul Sinod va re-fuza, et tot voiu trimite comisiunnea mea, cAel am comandatla Paris mat multe obiecte, §i voese sa introduc ca la Bus-tent vestmintele preotesti, si data Biserica nu se va sfinti,nu a mea este durerea.

Eli ye rog sa -rui comunice S-tul Sinod din call mem-bri se compune comisiunea, si cand are sa piece, data nuse p6te, ell nu fortez, pe nimeni sa merga la C nstanta.

P. S. Episcop al Dunaret-de-jos : I. P. S. Presedinte!Adresa ce S-tul Sinod a trimis erl D-luI Ministru de cultesi lnstructiune public(' tot ne-a servit la ceva ; cad GNI

sa nu a bine voit sA ne asculte rugAciunea ce am fa-cut si sa is in consideratiune dorinta nostra aS-tului Si-nod : de a numi dupe cum convenisem si un pictor prin-tre delegatii D-sale care vor merge la Constanta, eel pu-tin nea dat ocasiunea Insemnata de asta-di in care nea aratat eu iutela si caldura voi bei, cate-va din gandurileD-sale asupra economies canonice a Sfintel ndstre Bisericiortodoxe.

Am notat in trecAt sate -va din a cestea si ye rog si peI. P. S. V6strA si pe D. Ministru sAmi data voe sa le-relevez.

Mat intail D. Ministru ne a spus ea D-sa puteo sa nu-mesa, printre delegatii sel pe ori cine ar ft voit pentru ca.1;41 S-tul Sinod a numit merubri In comisiune din sanulsett pe cine a voit, farb, ca d-sa sa se fi amestecat. No!§tim si trebue s'o spunem ca Ministrul Cultelor este ca-pul departamentului Cultelor si al Instructiunei publice;dar stim iarn§i ea el administrezA acest departament con-form legilor Orel. Aceste legi aratg, cu precisiune caleade urmat In mersul administratiunei §1 Ministrul care vo-este sa se conforme cu ele nu face de cat ceea ce aceste leg!

D

www.dacoromanica.ro


preyed; §i dar in cestiunea numirei delegatilor de cartne ocupAm cred ca d-sa nu p6te numi pP on -tine vrea,ci trebue sa alega numal 6inenI speciall earl intrunesecalitatile cerute de lege. Alt-fel nice nu se p6te admite, pen-tru ca, atuncl nu se mal urmeza conform legilor terel, ciconform vointel Ministrulul. Aceita teorie nu se p6te sus-tine §i sa ne fereasca D-zeta de ea.

0 alta declaratiune qi mat categoric este aceea eandD. Ministru slice mie Ca pictura P. S. tale nu 'tl-aplAcut, insa mie imt place, dar la acesta, (lice D-sa, sa nuto amesticl ; potI sa to amestici la partea canonica datae facutA conform cu stllul bisericesc, data nu place P.b. tale 'ml place mie, ca eu plAtesc, nu S. Ta."

Va sa (pea, D-le Ministru, eu Episcopul Eparhiot al Du-nArei-de-jos nu pot sa me amestec de cat in partea cano-nica a pictures. Daca este ala apoi v'afp raga pe D-vostrasa-ml spunep : picturile dintr'o biserica trebue ele as fiesat nu canonice, adicA conform cu stilul bisericesc admisin intrega biseric t ortodox& ? Nol §i impreunA cu not topadeveratii creltini trebue s& crecIA. §i sa naarturisesca, ca

pictura din bisericele nostre nu p6te ca s& fie de catcanonica. Apoi data pictura trebue sa fie canonica, cumde nu am eu Episcopul eparhiot dreptul datoria s&-mlspun cuventul met asupra picturelor ce se tat prin bise-ricele ce administrez ? Ce, D-v6stra credetl ca in bisericanostra ortodoxa mal sunt sat pote sa fie si alte pieturlearl nu aunt canonice? Da A D-v6stra nu §titl ac6sta sav'o spun ei, sea data nu voiti sa audits de la mine, intro-bati pe on -cars din P. P. S. S. Mitropoliti §i Episcopi, §idaca nu voiti s& intrebati mei pre aceqtia, iiitrebati pe ori-care preotba chiar si pre oil-ce adeverat cre§tin §i cutotil ve vor respunde, ea. in B serica n6stra ortod, xA nua fost 'Ana acum doue teluri de picturi, adeca unele cano-nice qi altele necanonice, ci numal una singura. De ! P6teea de a um inainte vom avea durerea sa vedem qi ast-felde instreinart de la regulele liturgice de pana, acum, alesante' n6stre biseiici ortodoxe romane!...

SA ye spun dr pt, ett nu pricep ce atl voit sa Intelegetiadin6urea cand Inn sa nu me amestec de cat lapartea canonica a picturelor." Pate ea ati voit sa -ml spa-neci ca data D-v6stra ye place pictura bisericei din Con-stanta rate nu ml place, eu nu trebue sa me amestec.

3.

'ml

ll

Iota

qi

cited

qi

www.dacoromanica.ro

34 PROCESELE VERBAL"' ALE SP DINTLOR ST. SINOD

DacA acesta yeti fi voit a intelege, apol en tare m'as1 in-trista! !

Dar fiind-ca este vorba despre placerea ce vostrA, caMinistru gasiti in acele pictur!, to sA, vedem da A in ade-vet- picturile acelel bisertel, asa cum ele s'an facut, v'aftplacut sail nu.

D-v6stra ne afirmaratt pe de o parte, ca, picturile acesteave place, tar de alta ne spuserati ci. D-v63tra ducendu-ve,vara trecuta la Constanta si vedend extravaganta picturetor, att indatorat pe pictorul Mirea Demetrescu ca sa mo-&flee unele din aceste imagint in sensul observatmnilormete. Ast-fel ail pus de a tatat codele de la a 3ea Arita,care le avea pe wept, att pus de a sehintbat Santulul Gri-gore crosa in cdrje, si alte multe modificattunt ate s'autacut in urma ordmului D-vostia si pe cart !Ate ni le vaspune comistunea care se va duce acolo. Fata cu acestedeclaratittni asa de categorice, ce att bine-voit a ne face,on tine s'ar putea sa se intrebe : care din aces e picturiv'a placut? pentru ca pe cele dintain att pus pe pictorde le-a modificat, tar pe cele de acum, asa cum s'au mo-dtficat, nu le -att vedut Inca.

Se 'Ate, D-le Ministru. ca unele figurl din pietura aceleiBiserici sa v6 fi placut D-v6strg cum putea sa-mi placasi mie si la orf si tine. Dar aci en cerd ca nu p6te fi vorbade placerea cutaruia sau cutaruia dintre not.

Not episcopiT avem datum, sAnta : Sct dam crestinilor spr einchinare imaginil sdntilor asa precum 1 -au recunoscut,stabilit consaca at traditiunile s tel nastre biserirt cu multeve'curt mat 'nainte de not, ta? nu chipurt cunoscute, cart'au locuit in orasul Constanta s' cart' pote set placa unuiasau altuia. D- 6stra, D-le M nistru sunup ministrul të elstre si nol tot! fAra, deosebire ye datorim tot respectul cu-venit. D-v6stra sunteti chemat de lege in .admin'strati departamentul Cultelor st Instructtunei Publice, st ca atareputeti sa ne acordati sau sa ne refuzati cererile de credit,sail de cheltuell, ce am solteitat; dar ca s't ne spunep c6,cutare pietura ye place D-v6strt st treb ie s'o primim, sailca cutare lucru trebue sit se faca, asa, Tar nu cum srs,

eade, pentru ea asa void D-v6stra, care plat ti ; Noi membrit S tutu' Sinod, eu eel put'n, nu voiu pu ea prima inruptul capulut unele ca acestea, data nu va fi conform cucanonele santet ndstre biserici.

no-

si

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SFDINDELOR ST. SINOD 35

Aceste revelate sa-mi dati voe sa ye spun acum careeste entimentul meu intim de care me conduc in admi-nistratia eparhiei mele.

Eu D le Ministru on de cate on este vorba 81 pun vr'oresolutie sag 81 scriti vre o adresa mai insemnata, am deregula sfinta 81 me gandese forte mult asupra for maicu soma cand este vorba de vre o cestiune cum a fast deexemplu pictura biserieei din Constanta, a care! resolvaream eredut ca nu o pot face singur.

Ed stint Inca teller Cu versta Inca eel me toner prin-tre P. P. S. S. Epnicopi, 'mi-am facut studiilemai pe la tote scalele lumei civilisate, data as! fi tratatcan6nele, regulele i traditiunea saute! N6stre Bisericl cuusurinta, colegii mei eel mal betrinf inbetriniti in alebisericei, ar fi putut cu drept euvent, sA-mi diva : Het!Prea Santia Ta pe langa ca esti teller, n'ai niei cresterebiserichea.

Ac6sta Inca units cu un profund sentiment religios cenutresc in mine, m'a facut pe mine, fiti de preot, sa amun mare respect de cele sante, si F211 me tern de calcareacan6aelor st a traditiunei santei n6stre biserici mal multde cat de m6rte, pentru ea m6rtea morals a on -carui om

cu atat mai mu t a until Episcop, este mai mare si maiteribila de cat thiar mot-tea materials,.

Ed st it, D-le Ministru, ca Episcopul este stepan absolutin Eparltia sa, asi putea dice ca este chiar un fel de au-tocrat, care nu da socot6la de suflatele ce i s'a incredin-tat de cat lui D deu ; dar in afacerile cele marl vitaleale bis rice! n6stre, uncle autoritatea lutnesca, D-v6-.tra D leMinistru, care detinett puterea aveo partea D vostra inele, eft am credut eyed ca Ep scopul nu trebue au pro-cedeze singur la resolvarea lot, ci sa refere Sinodului sprea 'i cere avisul seu.

Cestiunea bisericef din Constants, si in special pictura elfacuse, o seiti D-vosira, atata sgomot printre crestinilde acolo printre cel ce ate fort ia Cons tanta in cat atrebuit sa me d le acolo de done ori i sa, me intredm-t z prin mine insuml de cele ce mi se spunead. T6te ob-servattunile ce am putut face la fata locului le am ex:pus S-tului Sinod in adresa mea pe care ati auclitu:o stD-vostra In sesiunea cue primAvara; pentru LA am volt tilt

fiord -ca

gi

si

1i

1i

1i

tti

1i

gio

1i1i

www.dacoromanica.ro

36 PROCESELE VER1 AL8 AT E SEDINTELOR Sr. S1NOD

pun in cunoscinta pe acest S-t Corp al sante n6stie Biseriel sisa implinesc preceptul S-tet Evanghelii c re dice. ca pringura a dou6 sall a trel mArturil. sa s a tot adeve 11". Eu amchemat tota Biseri a Roma 6,, a A ',,i di A c entul 866.

lath pentru ce am refetit en ertsul S ulul Si od si iatg,pentru ce am c,lis cii, nu vol sfinti bis 2 ita d'n Constantapana ce nu voiu avea am? 1 AS hauls Si to 1 ini n acesta".Stul Sinod luand in consid ratit ne adresa mea a ales ocomisiune din sanul seu care sa me gA 1 fa a 1 cului savedti, pictura si sa 'i refere.

Cu mesa lucrare s'a t i minat p et m s ti se nea deprintAvaaa a S tului Sinod remanend ca dup5, inchideleacorpurilor legiuitdre D-v6stiA si v6 num p d o partedelegath D vostra, tar pe de al a a e i it. i d spredina plecarel, ca sa mergem cu totii la C i stanta.

Tota vara am a;,teptat insclint e D- es 15, i tocmaialalta ieri ati incunoltiintat pe S to Si od cá ati d legatdin partea D-v6strii pe D nh: Al. 0 lob c C Exarcu siGr. Tocilescu, cerand i-ne ca d ua 41 chit r c misiun aS-lui Sinod sti piece la Constant E and nd cet a aceleiadrese $i vedend, a, printre deleg tit D 6 ra nu exist 1nisi un pictor, am rugat pe S-t 11 Si od sa ye duca, a-minte de cele ce s'an hota At in s siunea de p ima- a Icand asupra propunerel P. S. Eptsc p d Huai, D vastraati bine volt sá ne f tgaduiti char in $ n A, plenart, e'a,

aveti sA, numiti .i un p'ctorS tul Sinod vedend ea, obsei v t' tui le male aunt di epte

si folositore causal a d is sa ye adu-. am n e de aceafagAduintA, $i sa, v6 roge sä num.t1 p n e delegath D v6s i$i vre un pictor. Eu nu N ed pent u e se n' se is nnume de reit procedarea no ra, ,i pentru ce enduiT teleA ni se atribue.

Noi, D-le Ministru nu putem a ye impunem D-v6stranimic, pentru c5, D-v6stra ye este dat sA, av 't puterea ill-mesa, st fot to in mana, iat nu nou Not.6 ni sa da numalputerea duhovnicea ca s' moray asupra fletelor cr stinilorsi asupra duhurilor celor rele ca s t le se t m pre ele.Not nu v'am impus nici a to prinAv la, nici acum ca sa,numiti si vre un picto , ci numal v'am nigat si D \rostraati bine voit atun i sa, ne fAgaduit acesta. Acum ca, numat volt' sa mat ascultat rugaciunea S tului Sinod, not

membrii set nu putem de cat sg, abdam ca ultra rab-daiea n6stra sa Opaarn sufletele n6stre.

,

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VFRBALE ALE SED1NTELOR ST. SINOD 37

Asemenea data, n'am Inteles sit ve impunem dorinta girugaciunea n6stra cu ata mai putin, am putut sa, ne per-mitem a dis uta per 61 ele ce ati delegat. Eu, $i pot dicenot top a em inc ed re in N e di tul ce ele vor da, intrucat verdictul for n va fi in contra traditiunilor si a sti-

sfintel N6 re Biselici Ortodoxe.Eu in tot c ul stint pu la adapost pentru ca am re-

ferit casul S- ulul Sinod ca el sa se rostesca asupra lui.Ceea e acest sfant i malt corp bisericesc va decide vafi b ne dec's gi eu me vom supune en tota inima i voidexecuta "ntocmai d cisi inea ce v'a lua.

Domnule Mini tin ! Dupe ce ati erminat cu a ne in-pune pictura ca d ei din Constanta, D-v6stra ati binevoita ne spune ca, ati comandat d ja la Paris ii tampla acesteicatedrale. Eu si a upra acest i tample 'ml am facut indoue randun observatiunele mele. Intaia data le-am facutcand m'ati chemat la mini te ati artat planul lem-nariel acel I tample si al mobilierului loisericei ; iar a doua6ra cand 'rni atat modelurile pictate ale sfintilor careau O. infrumus t ze acea tem la

Asupra lemnariei timvlei, v6 aduc ti aminte, ea v'amspus ca ea s i sita intru atata d° proportiune, in catnu se pote pune intransa t6te imaginile liturgice, earltrebnese sa decorez o f 6sa templa de biserica, maicu sema cum e te ca ed ala din Constanta unica bisericarona:ana din a es ora a a de ins mnat.

Asemenea cand m -at a t t model ri e picturilor careau sa se pue acesta la declarat net, ea mienu'm pla ace te uri, pent u ca sun ni te tipuri cu to-tul st aine de b s r ca n6s a. Stit ca v'am spus ca mie'rni fac impr u a onor t g ni ern.] ad dat en apa pecap ci s'art ptanat

Nu s da a v fi bine voit a tine socotela de ob-servat uni e ce am fa ut upra a plei i pictmelor sale,'n i acme rose bine aminte ea nu prea erata multumiti deaceste obsei vat!

Dar sa nu a icipez Eu ept sa le vel asedate in bi-s r'e5, 11 daca vom vedea, c nu aunt confoime cu tradi-tiunea sfin Nosti se ic1 de riisaiit voiu refer' si des-pre a esta S tulu S no , ca sa nu gresesc intru ceva.

Despre v stmintele sacre ale acest 1 catedrale ne-ati

ilulus

ati

1 v'am

pit1

^

P

:u

ni

www.dacoromanica.ro

38 PROCA'SEBE VERBV1 El ALE SFDYNTET OR ST. STNOL)

opus iarAsi, ea le-ati eomandat la Camtm Lung, ca se, setease din stofa nationals. Eu nu still ce fel de stofa ve vaeduce, dar de sigur cs dacA m'atY fi consultat $i pe mineasupra acestei cestiuni v'as fi rugat, RA pArAsiti asemeneaidee pentru ea vestmintele sacre fabricate din stofa na-tionala ait multe inconveniente. din care notez aci pe eelsmat insemnate. 1) qtofele nationals aunt mat seumpe decat cele strAine. 2). Sunt mat putin durabile. 3) Nu auntasa de fin tesute Eji fiind luerate mat primal' de lAna at.BA fie mAneate de molil in f6rte scurt time si 4). Ca a-semenea stofe s'nt intrebnintate qi la confectionarea co-stumelor femeieRti. Acest din urma motiv este pentrn minedeeisiv. Data sentimental religios este tare scAdut, D-leMinistru, in popor arum cAnd el vede pe preot inveRmin-tat, eel putin, in Bisering, cu niste stofe strAine fabricate in-tradins pentru serviciul bisericesc ; ce se va, intampla Oreatunci and erestini vor vedea pe preotii for imbrAcati euvestminte fabricate din stofe din care si femeile feefote si zuvelci Eu ered ca introdunerea stofelor nationalsprin biserici va fi lovitura cea, din urma li cea mat marece se va da sentimentului religios in popor. De acea sitn'am es ingAduiesc introducerea ler in biseriea.

Pentru a termina yin acum la cestiunea protoereuluicontra cAruia pare ea aveti sa vi plengeti, pentru ea a lip-sit de la Gall cAnd alt venit la Constanta.

D. Ministru al Cultelor : Nu m'am plAns contra lul.P. S. Episcopal Dundrei de jos : Ba v'aci plans Ri a-

yeti tot dreptul as ye plangeti, ba chiar alt fi putnt sa 'mlcereti ssi '1 pedepsesc Nu still Ins data protolerul a fost in-/tiintat de tine -va despre acesta? CAci d ca va, fi fost inIti-intat, fie de D v6qtra, fie de d. Prefect respectiv li datafiind in oral si aflAndu-se sAnatos n'a esit intru tAmpi-narea D-v6stra la gara, dupe cum era dater s'o face,, eta

destitui imediat, pentru ea acesta ar fi una din greae-Isle cele mat mart ce pOte face un function r. Eii ins%pot sa ve asigur li puteti sa ve informatl qi D-v6strA, dela ori eine din eel de la Constanta acest protoereileste, nu se p6'e mat supus mai umilit, nu cu Ministrul,set cu Prefrctul, dar chiar cu alts funclionari administra-tivi de un grad mat inferior de cat el. Ye rog darcredep ca data nu va esit tnainte la gara li data nu s'a

l'as

86,

'al

I.

cftsi

www.dacoromanica.ro


ghsit nici la biserica, chnd v'ati dus sh o visitati, causaa fost de sigur, ca el sail n'a stiut, sail lipsea in judetpentru inspectie. Cred ce '1 vett erta. CAA pentru rugA-ciunea ce v'a facut la gall, cand ati plecat, fn privintabisericel din Constanta ca sa grabiti cu terminarea eT, et.cred ca nu aveti sh 'I facetT vre o imputare de necuviinth,pentru ca rughciunea in sine nu este o fapta rea, maT cusema dud ea are un scop bun $i folositor. Acestea amavut de observat asupra celor.ce, D-1 Ministru, ne a vo-b t astacli ; si dace cum-va in espunerea cestiunilor, amlipsit la vre una din regulele de cuvinth si respect ce tre-bue se avem si cittre S-tul Sinod, si chtre D. Ministrueu IT rog respectos sh me ierte.

P. S. Episcop al Argesul0 : Eu cred eh discutiuneacare s'a inceput acli nu st'ar fi avut locul, de 6re-ce esteo comisiune znetrcinata de S-tul Sinod ca EA se duce lafata locultu si sh constate pictura, intru cat deviaza dela Spiritul Bisericel n6stre. In tot casul et) cred eh arfi fost mai nemerita discutiunea dupa ce s'ar fi primit ra-portul comisiunel numit de S-tul Sinod $i al celel nu-mite de D. Ministru.

Acura nol lugm din nou discutiunea asupra picturelfare se cunestera de cat numal din desbaterl at nu este opictura bisantina. D-nit Odobescu, Tocilescu si Esarcu pecare '1 a numit D. Ministru in comisiune, aunt apti de acunOste pictura recomandath de sp'ritul Bisericel ortodoxeli acegta am cunoscut'o din niste discutiunl ce am avutcu D for in ace to privinta. _

Asa dar eti. cred, ca, comisiunea insarcinata de D. Ministru nu! mai lash nimic de dorit si nu este de trebuintaca sa fie si un pictor.

P. S Episcop at Dunard de jos: Da ! still de mutt a-cesta: cg, orl de cate orT este vorba de a se face ceva pen-tru aperarea sfintei n68tre Bisericei, contra vointel Minis-trilor, noT preferdm mal Wire a se calca drepturile Biseri-cel. Cestiune de deprindere, Tar nu de adeverata cresterebisericescg.

P. S. Episcop at Arge,sulut . Rikorme acum ca delegatiipe care 'i a numi S tul Sinod sa se duce impreuna cucomisiunea numith de D. Ministru, sa ne aduch raportul,ca in ut ma se vedem ce resultate prim'm de la uniT si dela altii?

www.dacoromanica.ro

40 Pr OCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

Acura sá-mi permiteti a spune, ca in comisiunea numitade S-tul Sinod, Bunt persone, care pot sa aprecieze pic-tura Fid calitatile el, data este bizantina san nu.

De aceea eu ye rog ca sit se Inceteze cu discutiunea sisa trimita comisiunea, dupre cum a cis D. Ministru, ca insesiunea acesta sa se constate lucrarea ni sa trimitaraportul.

I. P. S. Mitropolit al Moldova: N'am luat cuventul casa m6 amestec in discutiune In principiui, de cat numalca sa respund doue trei cuvinte P. S. Episcop al Argesu-lui i sa respund eä protestez la opiniunea P. S. Sale pen-tru pictorii nostril, cat pentru meritul pers6nelor pe carele-a numit D. Ministru, D. Odobescu pe care fl cunoscasemenea si D. Esarcu i altil, n'avem nim'c de dis. Suntpersone ctinoscute, cu cunostinte arheologice. P. S Episcop al Argesului, dice ea, Bunt mal apti de cat pictorii

Apoi sa -ml fie permis a dice o vorba obicinuita: C'esttrop. Cum? Noi n'avem pictor, care sa §itie sa se pronuntepentru un stil san pentru altul?

P. S. Episcop al Argesulza: Da, en indrasnesc sa spunea, nu avem. En nu cunosc pe nici unul.

D. Ministru al Cultelor: Este D. Grigorescu. Eu m'amadresat la D-lui $i nu primate.

I. P. . Mitropolit al Moldova : 'MI pare reil de P. S.Episcop al Argeqului, ca vine sä 110 spuie asemenea cu-vinte.

P. S. Episcop al klufilor: Eti cred ca cestitmea p6tefi transata la moment, S-tul Sinod sa hotarasca numalcliva de plecare, care p6te sa fie Sambata, dimin6ta ; si. fi-ind-ca D. Ministru nu se opune ca S-tul Sinod sa, alegaun pictor. S tul Sinod este liber dar, a numi pe tine vavoi. En, din parte mi, asi propune pe D. Pompilianu, carea zugravit biserica santul Gheorghe vechiu ; iar data nuvoiti pe acesta, numiti pe tine poftiti

I. P. S. Mitropolit Primat: Permiteti-mi sacite -va cuvinte in acesta cestiune. Nu intru de loe in cri-tica sat examinarea pictorilor, de care nu avem cunos incaoficiala.

lath cum sat cestiunea :D. Ministru a promis sa trimita o comisiune care sa

cerceteze biserica de la Constanta, a invitat pe S-tul

sa

clie §i eu

si

si

si qi

www.dacoromanica.ro


Sinod, sib num4sca o comisiune din stnul sell, care sA re4rgAirupreunA cu comisiunea numitA de D. Ministru. Acea co-misiune s'a ales ai a r6mas numai ca sa se hotarasca cjivacand are M. piece. Jeri D. Ministru a comunicat S-tuluiSinod, ca comisiunea ce s'a ales sA piece, fiind-ca eel in-sArcinati de D-sa sunt gata de plecare. Pe S-tul Sinod l'aimpedecat numai lucrul acesta, a D. Ministru a 4is Insesiunea trecutA ca va numi ai un pictor.

Acum cand D-sa nu se impotriveate ai dice ca S-tulSinod p6te sA num4sca si un pictor, puteti numi unul.

P. S. Episcop al Dunard de jos: N'a fort vorba ea notsit numim pe pictor, ci D. Ministru a Aspuns afirmativla dorinta exprimatA de P. S. Episcop al Huai lor.

1. P. S. Mitropolit Primat: Acum D-1 Ministru nu serefusA ca sA nurnescl si un pictor pe care II vom gasi noT.

V'aai rugs, dar sA, stiraim cu discutiunea ai A decidetidiva pleearei. Cat pentru pers6nA data hesitati, ell asi pro-pune pe D. TatArascu.

D. Ministru al Cultelor: Nu merge, pentru ca este bol-nay. Eta m'am adresat D Jul Grigorescu ai n'a prima.

1. P. `. Mitropolit Primat: Atunci nu s'ar putea fArAsA merga ai un pictor ?

P. S. Episcop al Dunard de jos: Noi nu putem BA tri-mitem de cat comisiunea ce am ales; cad data D. Ministrun'a putut gasi pictori, not n'avem $i mai putin sA, gasim.Lucrul s'a decia ast-fel de D. Ministru.

I. P. S. Mitropolit Primat: Ell v6 rog sa hotAriV qiue,plecarei comisiunei.

1. P. S. Mitropolit al Moldova: Eil am cerut cuven-tul asupra a clothe puncte: primul punct este asupra pic-torului si al 2-lea asupra comisiunei alesa de S-tul SinodSA incep cu comisiunea alesa de S-tul Sinod.

a gasesc de prison acesta comisiune, din partea si din-tre membrii S-tului Sinod, cand D. Ministru vine in mitlocul nostru, n4ga meritul si nu recundate nici unui mem-bru din S-tul Sinod rliel atata cunoatinti, dupre picturilebiserieesti dupre stilul bisericei ortodoxe. Noi care am cres-cut In biseric1 BA nu avem nici atata cunoatinta de stilulbisericesc bizantin !! Cand D. Ministru a cps ca nici unuldintre membrii S-tului Sinod nu avem cunoatintrt pentru

www.dacoromanica.ro

42 PROCT,SELE VEREALE ALE 5EDINTELO1 ST. MOD

ce et mai mergem not acolo?Al doilea punct este pictorul. Se sc61A un P. S. Episcop

si spune ca not nu suntem capabill, si apoi ne propune eapictor pe D. Le Compte.

D. Ministru al Cultelor: D. Le Compte nu primeste.I. P. S. Mitropolit al Moldova: Nu este cestiunea clack'

primeste sati nu. No! it cun6steln si '1 recun6stem si me-ritele d-lui Le Compt in architectura monumentelor an-tiee. Aei este cestiunea de pictura, iar nu de art hitectura.D. Le Compt este architect distins care restaurka monu-mentele vechl, strabune si pune pictor! streini ; asa euma bout la TAO, dar numai pictor nu este. La St. TreiIerarhi in Iasi a pus pictori streini, m'am dus $i eu sev6d ce se face in biserica, dar mergerea urea acolo a pri-cinuit o mare nemultumire unora. !Ma ce mi s'a facut miede ware 6menii d-lui Le Compt, pe care '1 stimez, '1 cu-nose si me cun6ste. Eii nu pot sa safer atata dispret pen-tru no! fli atata degradare pers6nelor biserieesti. Ce sun-tem noi si ce pAzim no! in biserica ? SA int}ire cal verchpe perep eum s'a facut la Cimitirul Eternitatea de la IasiIli numai dud am facut el. gars s'a tras cafe un tran-sparent peste acele figuri g6le. Nu s'a tinut biserica nos-tra si simtul religios asa. Arta picture! o priveste intr'orepresentatie de figuri de costume cu care este imbrl-cata, asa cum a fort in ttmpurile trecute cand s'a gAsitrepresentatA cu penelul in mod artistic, dar nu cu piimit-tuful.

Asa dar cand nou6 ni se n6ga, ca, nu avem nici atatacunostinta, despre pieturA ca sa cun6stem care e buna si ca-re e rea pentru ce sa mai mergem la Constanta, pentru ceaft mai trimitem comisiune acolo? Stimez pe pers6nele pecare le a ales D. Ministru. Nu cunose eu pe d. Woboscu,pe d. Esarcu kli altii? sunt omeni en cunostinte arheologicedar nu de picturA. Integ ca §i in privir0 picturei s'i aibacunostinte archeologice, dar nu cunostinte ca tin pictor. Catpentru cele Elise de P. S. Episcop al Argesului ca not nuavem pictori ert protestez contra acestor euvinte.

P. S. Episcop al Argeouluf: Prin ac6sta am lis, CA avempictoti bunt, dar n'avem zugravi bum.

I. P. P. Mitropolit al Moldova: Ve rog as me ertati,ca noT avem pictorT pe d. Grigorescu pe care cu totil '1

cunostern, pe d-nelui trebuea MI fi ales.P. S. Episcop al,Dunard-de -jos: Afirmatiele P. S. Episcop

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERB kLE ALE SEDINTELOR ST. MOD 43

de Argea cum ca avem pictorl bunt dar n'avem zugravibunt, aunt o none descoperire in arta picturel. Dar etinu'l felieit de ae4sta.

D. Ministru al Cultelor: M'am adresat si nu primeate.I. P. S. Mitropolit al Moldova : In cat pentru d. TA-

tArescu cu totit ca este bolnav ai nu pate ciA. mdrga.Aud pronuntandu-se numele d -lul Pompilian. D. Pompilianpote se va mai fi obicinuit sr' faea picturt mai ortodoxe,nu oicturt de salon, cum a f Lout la St. Gheorghe Vecht.

Not nu vorbim ai -.1 in adunare pub lea, vorbim intr'uncorp matur ai seri rs. Mal nainte in biserici, picturile nuse facPati dupl. ideia until pictor, on cat de artist si decousumat ar fi fost el in arta picture[, trebuia sa tina obi-ceiul conifintit de v6curi in bisericile n6-Are ortodoxe, in

ivintaP. S. Inocentie Ploeftjnu : Trebue si. lucreze dup. model.I. P. S Mitropolit al Moldova: Negresit ca trebuia sa

lucreze dup model. Trebuia s' a ba in vedere aranja-mentul, mobilierul, timola, etc. Apo! sa mi le faca D-nuLe Compt dupa ideea D-sale, eu nu primesc acesta in bi-serivile ortodoxe.

Eu am mers la biserica St. Trei Ierarhi, am vedut cumdispus locurile ki am Iis: aim sa se puns tampla pen-

tru ca ell. nu void BA mi se faca tampla ca cea de la Cur-tea de Argea, nu,nal cu doue ie6ne. Acolo unde inainte deardere era o tampla fiurodsa arum la restaurare nu s'agasit loc pentru ie6na bramului.

P. S Episcop al Argesul0: Cu parere de rein me vednevoit respund protestarei pe care a faeut'o I. P. S.Mitropolit al Moldovei. SA me erte ca nu m'a inteles cumam cjis eii ; nu am vorbit adica, contra pictorilor de asta-

ci trebue sa recunostem ca, zugravi de biserict, intrutotul apti seola bisantina, nu avem. Singuril cari sAcunoscA puffin, aunt Grigorescu Tatareseu ; dar pate ca,nici D-lor nu at (unost'intA de vechia pictura b'santina,Eii cunose ce va sä c ice, picture bisantina, si de aceea 'ad

procurat cite -va tablourl in stilul acesta, pe cari leadmire eel ce le ved.

In ceea ce priveate biserica de la Curtea de Argea, I.P. S. Mitropolit al Moldovei nu are dreptate sa o critice,cast ea e admirata de toti, lumea

'MI spune ca tampla nu e facuta in stilul bisericesc. Laineeputul creltinAtMei ast-fel se faeea tampla, In urma s'a

§tim

Watt

sA

AID

m st,lullit.

dt;¢i

Qi

www.dacoromanica.ro

44 PROCESELE VERBALE ALE SEIDNTELOR ST. SINOD

complectat cu ic6nele pe care le vedem asta impodo-bind catapetdsma. La Curtea 'de Arges nu permitea spa-ciul a se pitta ic6nele in nurner complect, si de aceea s'aacomodat pictura tAmplei, acestor imprejurAri. Dac mai'nainte a fost o tamp% complect't a fost lipsiti, de propor-tie in acelae limp in comparatie cu milrimea bisericeN.TreT temple s'aii schimbat: Antaia a lost de piatei ca ceade la Antim, in urma s'a frLdut alta de lemn si in fine aceeacare a are en focal cam pe la anul 1864.

cred cn I. P. S. Mitropolit al Moldovel '0 retrageprotestul ce a fAcut in contra mea cad' nu am zis nimic depictoril nostril cg nu ar avea adien, cunostiint,i, de pictura.I. P. S. Sa trebue s, laude biserica de la Curtea de Ar-ges asa cum este IludatA de totl. lumea, atat in privintainteriorului si a exteriorului.

I.P. S. Mitropolit al Moldova: Ne mat avind nimeni cu-ventul, discutinnea este inchisit. Acura v6 rog sa ,-

ratT cand are sA, piece comisiunea.Voct: Pol-mAine SarnbhtA.I. P. S. Mitropolit Primat : Prea bine SAmbqta.

Ministru at Cultelor void comunica si celor altimembri diva de SArnbAtA, ca el m6rgA la Fetesti.

P. S. Episcop al DunArei-de-jos raportor, citeste rapor-tul comisiunef de petitiuni relativ la cererea d-luf D. Bo-roianu In cestiunea concursuld pentru catedra de religi-une de la sc61a de Institutorl in coprinderea urma6re:

Inalt Prea Sthitite Stepdne,Comisiunea de petitiunl find obligati prin decisiunea

S-tulul Sinod din sedinta din 21 a curentel, a lua in cer-cetare si a se pronunta de urgent& asupra celor cuplinsein suplica d-lul D. Boroianu, lu'and in observatie conti-nutul el a vOut ca coprinde urmAt6rele :

Petitionarul aratA ea pentru catedra de religiune de lascola NormalA de Institutor) din Capital, la care si pe-titionarul concurase, juriul s'a compus din D nil T. Ma-iorescu ca presedinte D. N. Nitzulescu nurnit ex ofieio siD. Ciresenu exit la sort). Juriul prin verdictul sou a re-comandat Ministrului ca profesor pe pArintele Simion Po-pescu, de ale earn' serierf S-tul Sinod este sesisat, dandprin acesta sA, se intelegA, cA la not in tarp, se pot inlk-

Eli

eAt

cliva

e%

Ili

D. Ed

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE 5ED1NTELOR ST.SINOD 45

tura prevederile legale, can cer color ce voesc a se pre-senta la concurs bcenta in Teologie, dupre cum se potnesocoti si invetatunle ctestine prin scrierl ca 1-1);:f.',u.oc, lu-crata de pa intele Popescu. Petitionarul care este licen-tiat al Facultatei n6stre de Teologie, supuind acesta lacunoscin1a S tului Sinod intro cat catedra amintita estede religiune, se r6ga a se hotara cele ce va gasi de ou-vinta, de 6re ce e tiunel parintelui Popescu este Incapendinte la `-5-tul brood, cu tote, demistunea ce a presentatParintele Popescu de la Facultatea de Theologie.

Com'sinnea velend gravitatea color descrise, si observend linear le b-tul iT Sinod din trecut a constatat :

1) Ca asa numitul preot Simion Popescu a Inceput ase face cunoscut S-tului Sinod Inca din 1889 tend cupetitia Inregis rata la No. 116 Noembre 5 a Inaintat uncatelnsm spre cercetarea si aprobarea S tutu]. Sinod. Acestcatechism trim's la comisiunea respective a Post InapoiatS tulul Sinod cu referatul Inregistrat la No. 29 prin carecomisiunea opineza ca, S-tul Sinod sa puna in vederea pe-titiouaruldi S. Popescu sa probeze a) data a obtinut voede la Moi e coma, autorul eatechismulul, sat de la mos-tenitolii Wei ca sa, emendeze, amplifice si edittze In malmulte editiani acest catechism si b) sa larour4sca S-tulSinod, daca tata cu contra4icenle ce exista Intre numeles6u din pentiunea sa si din adresa S -tulul Sinod, estepreot sat simplu laic.

Acosta, lamurire, (lice comisiunea de atunci, este cuatat mai necesaa a ea cat pers6na In cestiune se presintaca autor al tine' carpi didactico-religiose, menita a cultivageneratiunile viitOie ale Ore nostre. i tot eel ce voestemit fie dascalul poporului roman trebue sa aiba, o positi-une bine stabilita atat In bis'rica cat si in societatea n6s-tra Lamunrele acestea, ceiute de comisiunea aceea si (a-cute cunoscut asa numirulul preot S. Popescu prin adresaS tulul Sinod No. 68 din 2 Iunie 1890 nu le-a presen-tat nici Oa. acum S-tului Sinod.

2) In anul 1890, in urma propunerel facuta de I. I. P.P. S. S. Mitropol cii Prea Santitul Episcop al Dunarel-de-jos asupia, cartel preotului S. Popescu intitulata Cliop.cxin Nicaeno Constantinopolitanum, cum qi a Insemnatelordiscuciuni urmate in sanul S tulul Sinod s'a gasit ca car-tea acesta ar fi nu numai suspecta, dar chiar Intesata de

:

'

qi

www.dacoromanica.ro

46 PROCA'SELE tERBALE ALE SEDINTELOR ST. g11/013

eresii cu totul indepArtata de la invetura S-tel ndstre bi-ortodoxe de rroarit. Autorul acelei scrierl fiind pe atunciprofesor suplinitor la Facultatea 'Astra Teologica, numitde minister fad], stirea S-tului Sinod si a P. P, S. S. le-rarchi al biserice1 romace si a Wei, S tul Sinod a reco-mandat colegiulul protesorilor Facultatel de Teologie car-tea in cestiune spre da avisul, data coprinsul et estesau nu conform cu invetkurtle stabilite i ne schimbatOreal s -tel nostre biserici. Profesoril pans in presentmai respuns la indatoriurea ce li se pusese de S-tul Si-nod, cu tote repetitele cerert ce Ii facut. Fatl, cu gravitatea cestiunel D. Ministru de atunci T. Maiorescu v6-clend alarmarea episcopatulul nostru spre a impaciui lucrul a cerut imedtat demisiunea parintelui Popescu de laFacultatea de Teologie si a promis I. I. P. P. Mitropo

Episcopl ca '1 va retrage ci catedra de religiunece'i (Wills° la sc61a de Institutor', pe giva de 1 Septem-bre ace) an.

Acum insa lucrul se schimba: Profesoril cart s'ail re -fusat a se pronwita asupra eresiel profesate de parintelePopescu yin sub presedentia tocmat a D-lul Matore cu alegitima pe parintele Popescu ca bun dascal de ortodo-xie pentru scrierele sale eterodoxe si a '1 incredinta con-ducerea religiosa a viitorilor Institutor) al terel.

Comisiunea trade ca S tul Sinod conform marel saleindatoriri i respunderl ce are in fats bisericel si a so-cietatei nostre ortodoxe ar fi bine sa, se afirme intr'unmod mai precis si mai hotarator. Pentru care opineza, pede o parte a pune in iutarltere pe colegiul profesorilorde la Facultatea de Teologie de a trimete S-tuluI Sinodavisul cerut pentru opera parintelui Popescu, nuatia fl__vEu!.s.a

chiar in cursul sesiunei de fata a S whit Sinod, iar pede alta a ineunostiinta pe D. Mmistru de Cults ca S-tul Si-nod protestea, numirea parintelui Popescu ca profesor dereligiune Mtn.' cat cartea sa este plina de eresii atacadogmele fundamentale ale credintel nostre si asupra careiacart' S-tul Sinod astepta Inca avisul colegiulut profesori-lor de la Facultatea Teologica.

Acosta soluttune credo comisiunea, ca s'ar putea da petitiunet D -lui D. Boroianu, pentru care supune Cu respectresultatul acesta la doliberarea S-tulul Sinod prin sub-scrisul raportor.

Parthenie al Dunaret de-jos.Ark. Valerian Raninicenu.

a'st

nail

14

ksi

t

6f

Qi

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VLRBALE ALE SEDNTELOR ST. S1NOD 47

1. P. S. Mitropolit al Moldova: Ei l. coin sa-ml esprimmirarea $i dorinta mea in acesta cestiune. Mirarea ca'Ana acum n'ari primit nice un respuns la cererea ce s'afacut de S tul Sinod. Facultea de Teologie ca salt deaopiniunea asupra cartes intitulat& Pnevma scris i de acestaperson& nu mita Simeon Popescu respuns cu privire theo-logise. Cu rabdare in asteptarea ndstra, ell cer cat maicurand s& privim acel respuns.

Asemenea clic, mirarea mea fiind-ca ved pe acesta per-sona umbland dup& o eatedr& de religiune la asemenea 6-meni veniti aci in mod anormal pe o cale anormala in-trat in tara. Multi romans meritosl de dincolo de Car-pail au venit aid si all fost primiti ci imbrfitisati $i intot& viata for stimati. Dar acesta nu ctim ce cauta, cumurabla, pe de o parte ea sa ia catedra de religiune, iar pede alta este respins de la Facultatea de Teologie, si s-cum vine si scote capul $i cere a fi numit unde ! la Ca-tedra de religiune de la rola de institutors.

Acesta este dureros pentru noT, care am deschis ochilsub cerul acesta, am respirat aerul locului acestuia si amtrait in mij local acestul popor romanesc convins in credintelefor stramot7estl crectinecti. S6,-1 pun& pe acesta la scOlade Institutors.

Dati-ml voe sa ye dati doue exemple ca sa, vedeti cefel de 6meni religiosi ies de la scola de institutorl, uncleacest Simion Popescu este suplinitor. Unul ea acestl institutori, earl se trimit Myetatori pe la sate, n'all rile' D-4eilnisi religiune, nisi nimic, de cat numal idela c6, nu esteD-4 u.

Dup6, catedra unde este pus, se adresez6, la copil $i bedice . mai! ia sa intrebi pe tatal tea acasa, a ve4ut el vre-o-data pe D-4et.?

Ce trist lucru, trist viitor astepta pe generatiunea roman& !

Un alt exempla pe care, ye rog di me iertatl, fiind-cal'arn mai spas si in sedinta de ierl.

Intio Duminicii. sunt done sail trel septemani de atunci,ved intrand pe uca bisericel dos finer], imbracatl cu unfel de uniform& si cu malnite la spate. Dupe ce ail in-trat in biserica all venit cam pana pe la mijlocul bisericef.Eu m'am intrebat, ce strain! vor fi acectia, ci el sedea tot

www.dacoromanica.ro


cu mainile la spate. Pe mine m'a intrigat ac4sta purtarea lor, fiind-ca este o necuviinta. Am trimis pe un vene-rabil betrin Arhimandrit sA-1 intrebe de unde sunt, si datasunt strain! sat Romani.

Acest venerabil Arhimandrit 'i-a intrebat ?De undo sunteti D-v6stre ?

71Suntem de la Bucuresti."

17Ce cautatl pe aici ?

77Suntem in vacantA si am venit si not in voiaj,"

Ed data am verl.ut ca sed tot asa cu mainile la spate,'i-am chemat la mine si 'i-am intrebat?

De unde sunteti D-v6stra ?Suntem student' de la scola de Institutor' din Bucuresti."77

Dar cu ce ocazie ati venit aid ?1/ Acura suntem vacantl si ne-am luat si Dm permisiunea

ea sa voiajem."Dar ce , la D-v6stra in se6la de Institutor!, nu se in-

vaca religiunea?Da, se invata."17P6te ca acolo se invata o alt.fel de religiune ?

77Ba nu."

77WA de ce ve observ, fiind-ca de cand all intrat in bi-

serial ati stat cu malnile la spate. T6ta Lumea s'a in-chmat, numal D-v6stra stati cu maInile la spate si nuv'ati facut semnul cruces, care este semnul eretinatAtel."Dupe acesta el s'au retras, dar nice nu s'ail inchinat, nicesemnul truce! nu 'si-at. facut.

Prin urmare, iata Institutorii, iata instructiunea, carese da pe tarimul religiunel In sc6la de Institutor!.

El, Noi trebue sa fim cu ochil desehist asupra acestuipunct, si sa ne fericim de presenta D -lul Ministru irateNoi, a avem ocasiunea s i atragetn atentiunea asupra u-nor asemenea 6meni lipsiti de respect, lipsitt de buna-cu-viinta ; si chiar tntr'un salon cand se due, Inca, nu sedue asa.

Ac6sta am avut de 4's asupra acestei pers6ne, numitaSimeon Popescu, care se presinta ca concurent pentru ocatedrA de religiune si me unesc cu conclusiunile rapor-tulul.

P. S. Episcop al Dunard de jos: Atunci sa votam con_clusiunile raportulul.

1. P. S. Mitropolit al Moldova : Ea me unesc cu con-

www.dacoromanica.ro

PROCESTLE VERBALE ALE SPDPITTE1.0R ST. SINnt) 49

clusiunile ra4portulut, de si asu fi mai avut ceva de ob-servat, dar las pentru o alts ocasiune.

P. S. lnocentie Ploqtenu: Acesta cestinne a lui SimeonPopescu, se trateza de mult in S tul Sinod. Aan velutca este imbrecisat ca om invetat. Eta a u ruga pe S-tulSinod sa face, ultima incercare, s chemam si se, vedemdata persist& in ideile lui gresite, sail data se retrage sin-gur, ca acesta sa, nu se numesce, o persecutiune fa-Oga din partea Sinod, find-ca asupra celor maimarl' eretici biserica a intrebuintat mijoce de indreptare.

P. S. Episcop al Dunarel de jos: Dar nici nu prinaimasemenea cuvinte din partea P. S. Tale.

P. S. Episcop al Hu,silor : P. S. Inochentie Ploestenuspune ca tota lumea recun6ste pe Simeon Popescu de ominvqat. Eu cred c5 nici intre not nu va fi nimeni, care

recunosca in felul acesta. Ea am fost in contactcu parintele Simeon Popescu, ca persona, am convorbitcu el si am v'e(lut in fine, pe cat si eu me pricep, ca esteom de sciinta.

Dupe aceea m'am informat de la studencil, care Failascultat, ca este un bun profesor. Dar greutatea nu con-sta in aasta, ci in aceea ca, pe langa cele spuse, posi-Ounea lut canonica de preot, nu este cunoscuta de bide-rica nOstra. Nu still dace, a venit vre-o-data la 1. P. S.Mitropolit Priaaat, justifice posiOunea sa de preot albisericet ortodoxe.

P. S. Episcop al Argepulut: Nu serveste.P. S. Episcop al Hapilor : Nu face nimic dace, nu ser-

veste. Este cestiunea de preot. Este el preot sail nu ; esteo cestiuue care trebue Dace, at:6sta n'a probat'o$i mai vin celeralte suspectiuni asupra ca n'arfi ortodoxa, atunct se imelege ca cestiunea se agravezi,si dupe mine este mai grea din partea canonica, ca nusta justificat posiciunea face, cu chiriarhul local.

I. P. S. Alitropolit al Aloldovet: Ca om de stiinta.P. S. Episcop al Hapilor: Ca om de stunca nu, cael

stimca nu justifica preinia lat. Ca om de stiinta p6teocupe ort-ce catedra, fie de filosofie, fie de stiit4a, fie deisturie, etc., uurnat de religiune nu. Acosta este treba S-luiSinod sä observe; si asupra acestui object nici D. Mi-nistru ort si tine ar fi, nu pore se, ne is lava, Sin°.

4.

S-tului

sii, nuld

a-0

stiuta.cartel,

t'l

pi

pi

sa

p

www.dacoromanica.ro

PROCSSELE Ve.RBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

acest drept. Nu p6te B. Ministru sd ne is dreptulde supravegkere asupra perderet religiunel'. Not trebue sdne ingrijirn de acista si sa ne asiguram de positiunea Ca-nonicZ a pers6nelor, care trebue sa predea religiunea prin,scoli in adeveratul spirit al religiunet creotine ortodoxe.

D. Ministru al Caltelor : 'Frei cestiunI sunt acs, insanumal una me priveste.

Cestiunea data positiunea canonic& este regulatA sailnu, nu me priveste, Mei nu cunosc destul de bine regu-lele canonice.

Cestiunea a doua, dad, a stria sa nu o carte cu ere-Tar nu me priveste, cu atAt mai mult, c& lucrul nu e

lAmurit, del ved cA de dot anT tine examinarea, prin ur-mare trebue sa fie una din acele probleme de teologie,forte grea de resolvat, prin urmare nu me priveste.

Ott pentru eestiunea a treia, dad, p6te sat nu sa fieprotesor, nu avem nicY o lege, cA laicit nu pot sA fie profesori de religiune. Chiar teologie, nu se fac preott, cAciaunt destul licentiate in teologie, Pail nu vor BA se fad,preott, si eft am sA fac o lege, care sa hotarascA ea semi-naristii si teologil sA se fad preoti, cad teologil vor sase keit si sub - prefects. Cand statul 'i-a hranit gratis, tre-bue ri& se tinA de angajamentul ce

La mine a venit o multime de licentiati in teologie casa eel% catedre, si IntrebAndu-1 NI de ce nu se fac pre-otI, 'mi-a respuns cA nu vor sA se fad.

Legea este positivA. S'a intamplat un concurs la sc6lanormal& de institutors, care este o sc61A, speciala si minis-trul num.este juriul. Juriul s'a compus din dos profesortde la facultatea de teologie D-nil Ciresenu si Nitulescu,sub presedentia Dlui Maiorescu. Acest jurit s'a Intrunit,a luat in cercetare titlurile candidatilor, si cercetand ne-apArat si titlurile luY Simeon Popescu, 'I-a admis la con-curs. Unul din concurentr, a venit la mine si 'mY a cisd trebue sA-1 &I o catedrit, ca s'a retras de la concurscu D. Nitulescu, et insa 1-am respuns : de ce to -al retrasde la concurs, putel sA to presinti, si din acesta nu pots satragl o polity asupra mea pentru vre o catedrA. Asemeneas'a dus si la concursul acesta ; panA la inscris era bunSimion Popescu. Tot asemenea se intampla cu tote con-cursurile, nu este concurs fArA vre un protest eel putin.Dar nu se pote da o ped6psA In sc61A, fara o turburare;

50

dului,

sit,

's1-at luat.

www.dacoromanica.ro

BROCESELE VSRBALE ALE ySEDINTELOR ST. SINOD 51

chiar aqi am primit o telegrams ca la seminarul din Iasis'a pEdepsit un elev din clasa VII si tot eel alit s'artpus in greva, nu still data aveti inalt Prea S-tia \rostracunostinta de acesta....

I. P. S. Mitropolit al Moldovei: G-ratie spiritulut caredomina astagi.

D. Mtnistru al Cultelor : St am zis D-lui Vargo lici in-spectorul scolar sa cerceteze casul cu tea seriositatea.

Asa este spiritul de aci, I. P. S. nu putem sa '1 schim-barn, eu Inn bat capul de dimineta pans sera cu acestspirit ; niment nu vrea cunesca atributiunile sale, asaeste in general de sus pans jos.

Prin urmare s'a facut concursul, pans aci nu putea nimenisa dea in laturi pe Simeon Popescu de la concurs. Edunul nu pot sa zic ca, el este eretic. Este drept ca cel careeste profesor de religiune, este dator ca sa 'Est predea cur-sul conform cu preceptele religiunei, $i aci S-tul Sinodare un control asupra cartilor didactice religiOse, si candun profesor comite elesii, neaparat ca atunci se semna-

casul vi se iati me'suri. Acura asupra lui Simeon Po-peseu, nimeni nu (lice ca in scola el vorbeste tresii,7darnumai pentru cartea aceea pnevma, numat pentru acestacum se p6te departa Simion Popescu de la concurs ;dem juriul nu p6te sa-1 departeze de h concurs. DomnitMaiorescu, Ciresenu i Nitulescu, '1 recomanda ca a facutprobele splendid.

P. S. Episcop at Dundrei -de- jos: Nici nu se putea altfel, data comisiunea era compusa ast-fel.

D. Arnistru al Cultelor : Sa 'ml daft voe sa compuncomisiunea din persone competente, nu puteti zice ca D.Maiorescu au e competinte.

P. S. Episcop al Dunarei-de-jos: In materie de religi-une nu este competente de cat eel ce a studiat teologiai crede nestramutat in invet6tura santel nostre biserici

orthodoxe.D. Ministiu al Cultelor. Doi aunt de la Facultatea de

teologie, unul este dintre eel mai vechi profesor, D. Ni-tulescu.

P. S. Episcop al Dztnara-de jos : D-vostra nu stiP caistoria bisericesca a d-lui Nituleseu a fost censuratit des-tul Sinod n'a fost admisa prin vele de cat dupe ce

facut indreptartle ce i s'a araat.

$i

sr).-§1

a

ien&

ai

www.dacoromanica.ro


D. Ministru al Cultelor: Et bine, stitt unde ajungemcu acesta ? Fie-care este social;stul cui-vi. Fie care esteputin erotic, nu se p6te ca t6ta lumea ea fie absolut decurate,. A trata despre o cestiune anume care intra inortodoxia ordinal* si a face la scola un cuts de religi-une este o mare deosebire D Simeon Popescu predacursul de mult la scola normala de institutor! si nu s'aridicat nimeni in contra lui.

P. 8. Episcop al Dunetret-de-jos : Era cubit de dascal!pentru ca se face tuturor t6te numal ca sa capete popula-ritate. In ac6sta a reusit de minune.

D. Ministru al Cultelor : Atunc! se vede ca nu 't-aplacut lei, cad daca 'I iubeati studentii, profesoiii, Ministruce '1-a facet sa se retraga ? se vede ea prin pers6na luiera un sambure de discordie, d. Maiorescu om cu mintea credut ea trebue sa se intorca Ind rat. La biblioteea fa-raqi nu este cubit, probabil ca caracterul sou este camgalcevos.

Pnevma este scrisa mi se pare din anul 1880, de atunelau trecut 12 ani,a poi s'a prescris, pOte ca in timpul acesta$i -a schimbat ideile.

P. S. Episcop al Dunara-de-jos : In mat ria de religi-une nu este ea in materia civil, sat! penala. Necredintaca si pacatul nu se prescriti. In acesta materie reabilita-rea nu se p6te face de cat prin intarcere la drepta cre-dinta prin pocainta.

D. Ministru al Cultelo7 : Nu vreau sa nil t n cuventneplacut, dar care in S-tul Sinod nu a fost acuzat de eresie?

P. 8. Episcop al Dundra-de .jos : Ni i unul dintre mem-bri S-tului Sinod n'a fost acusat d

D. Ministru de Quite: Eu vorbes din trecut Bisericapentru concordie a credut ca sa tack pace. Nuam audit not cand se acuza cutare sail cutare Arhiereusari Episcop ?

P- S. Episcop al Dundrei-de jos: De cand tit! eti (unitenict unul din membrii Sttilu! Sinod nu a fost acuzat deeresie, unul cel putin nu am fost acuzat.

D. Ministru al Cultelor : Al si P. S. Ta partea P. S.Tale de acuzatie.

P. S. Episcop al Dundrei-de-jos: Da, stiu si eu acestapentru ea ap6r drepturile bisericel.

l3i

etc

'p

qi

si

die

qi

finiste si

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. S1NOD 53

D. Ministru al Cultelor: Dar de eresie nu at fost acuzat, aunt altii care au fost acuzatI de eresie, dar bise-rica nu a cautat de cat pace si liniste. Asa, ye spun cad-nul Simeon Popescu, avend o comisiune ca acesta com-pusa din d. Maiorescu profesori de la facultatea detheologie, a lost recomandat cu nota noue; fiind-ca re-clamantul nu a putut sa ft-ha proba i fiind-ca este a-cuzat pe nedrept de eresie ca din cauza cartel aceleia pne-vma nu pate fi profesor acesta nu se pate, cestiunea esteabgolut hottrata. Daca se va dovedi ca in cursul lul dereligiune nu preda conform cu preceptele bisericel atuncise va departa, caci unm profesor de religiune nu 'I epermia sa predea, de cat in spiritul religiunel nastre.

P. S. Episcop al Dunetret de-jos: I. P. S. PresedinteNor, majoritatea comisinnei de petitiunf a S-tulul Sinod,neam spus opinia n6stra asupra cestiunea ce ni s'a tri-mis. S-tul Sinod 'si va spune acum pe a sa. Dar fiind-ca D. Ministru a luat cuventul in discutiune §i ne-a spusca cestiunea de eresia ce se imputa lul Simeon Popescueste o cestiune controversatl ; vedind de alta parte canisi unul din membrii S -tului Sinod nu is cuventul ca earectifice 6re-care din ideile emise de D. Ministru, am crei,lutde a mea sacra datorie sa Ian tot Ed cuventul, ca saclarific cestiunea si sa spun pentru ca sa se tie cet dacetS-tul Sinod nu indrasne,ste el sinqur nict pate set seerige to Sinod ecumenic ,si sa ,si discute dogmele sale, cuatat mat putin va ingadui a i se discuta de alit; fie chiarde 212 e unul din minitrif r

Controverse sat diverginte de opiniuni ail fost, huntsi von fi, D -le Ministru, 1n tote cestiunile earl agita spi-ritul

Ast fel este si pate sa fie controversy in filosofia, injurisprudenta, in stiintele pos tive. in medicina §i in toteramurile de activitate ale ornulul. Controverse atf ecsistattimp indelungat si Inc multe insemnate, chi r asupradogmelor credmteI 'Astro. Ate lost imp6rati puternicl care

perdLt tronur le si viata combatand religiunea cres-dna i dogmele sale; dupa cum au fost Episcopil caril

perdut scaunele i viata apaiand acestea. i pe catde indelnngate si de sangerase an lost suferintele ce auincur t crestinii de la pagans ca sit faca s6, triumfeze

credinta lor, pe atat de marl le-au lost luptele contra e-

si dot

Oman.

si

si-au'si-

au

si'pi

!

si

ret.

www.dacoromanica.ro

54 PRO :ESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. S NOD

reticilor caril voiatl sa rApeasc6, religiunei crestine carac-terul sett dumnecTeesc. Pentru ca Biserica sa ajunga saspun pAganismulului cA, asa trebue 86, creak a trebuitBA se lupte mult, sa sufere mult $i sil capete cu pret desange dogmele sale !

Ast-fel biserica acesta opuind pAganilor rAbdarea si su-ferinta, iar ereticilor purerea cuventului si a resonului, §ia format incetul cu incetul dreptarul sac' de credintasimbolul si prin decisiunele Smodelor sale ecumenice aaratat, pe deo parte crestinilor ce, si cum trebue sa ere-di, ca sa se mantuiascg, iar pe de alta, a inchis pentrutot-d'auna era controversilor privitore la credinta si la tra-ditiiunile sante! n6stre Biserici ortodoxe crestine.

De aceea crestinul ortodox si tot eel ce voeste sa intrein numerul drept credinclosilor, si sA p6rte in adever si cuvrednicie acest nume, trebue sa cr6dA cu inima si sA mtir-turisescA cu gura dogmele traditiunei $i invetAturile S teln6stre Biserici, asa dupe cum ea si le-a hotrtrat $i sfintit,chiar dace, i s'ar intampla BA perda si femee si copii si tatssi mama $i oil ce fel de bun pAmentesc.

Apol, D-le Ministrn, mai marl invetati in Biserica cres-tinA, si a'si putea dice in lumea intrega, n'at fost altii decat Origen si Arie. Amandoi au fost maestri!' in filosofiasi metafisicA; si pentru cA EY, credendu-se a fi mai inteleptisi mai priceputi, de cat eel1 -alts parinp afi Bisericei, at in-ceput sA invete alt-fel de cum invAta constiinta adeveratelBiserici ortodoxe. Et bine, amandoi ace: ti marl filosoft siinvetati au fost prinsf si incurcati unul cate unul in plasaneadormirei si supravegherei episcopatului, si cand s'at ye-clut cA, invetAtura for nu este conforms cu dreptarul cre-dintel crestinecu simbolulatunci at fost aruncatl afarAdin staulul acestel Biserici.

Daca dar Biserica crestinA n'a putut ingadui unul Origensi unul Arie instrAinarea de la invetAtura dreptel sale cre-dinte, cum credeti D-v6strA cA no!, Sinodul Bisericei Romaneavem sa tolerAm un om ca Simeon Popescu, care a f1cut incartea sa nrEvEtiu.oc" nu un studiu stiintific si constiincios, ciun studiti juditios si plin de viclesug asupra cuventulul77Duhul Sfdnt" ca s6, p6te trage mai pre urmA consecin-

tele ce va voi asupra articolului al III-lea din simbolulcredintei n6stre? Ea nu cred, ca S-tul Sinod va face unaca acesta, si sa, ne ferescA Dumnedeil FA, o facem

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VFKRALE ALE SED1NTELOR ST. SINOD 55

Domnia-voastra, Domnule Ministru, pute0 sit numitlun asemenea om profesor de religiune la sc6la normall deInstitutorT $i unde veil pofti ; dar $i nol avem dreptul saprotestAm numirea sa, pentru ca cartea ee a scris este trimist spre judecare la colegiul profesorilor facultAtel de teo-logie. DacA Dv. nu veti bine-voi a tine socotelA de protes-tut S-tulul Sinod, nol nu avem ce face, pentru el nu avemIn mans puterea materials, singura care ar putea FA Oim-pedece, dar avem pe cea sufleteseA $i morala $i data neveti tAgadui $i pe acesta, avem eel putin dreptul sit nespunem opiniunea nostra $i sit staruim in ea.

De alto. parte, Nol nu putem sa chlemam aci pe SimeonPopescu ca s6, discutam cu el. DacA acest om '1,1-ar fi adusvre'o datAaminte cA este cleric, n'ar face ceea ce a fleut,$i nu s'ar purta cum se porta, ci '$i ar lua inima in dinti $is'ar duce In fata colegiulul profesorilor facultate de teo-logie, ca AV dea acolo indreptlrile sale asupra celor guisein cartea sa. Dar el n'a voit sa facA, nici lila, nicl s'a ganditsa se declica ; pentru ca el, din firea lui, fiind cum este $iscriind ceea ce a aerie, i se pare cit tote Sin6dele ecume-nice att gresit, numal el a aflat adev6rul asupra S -tululDuh $i a darurilor qi actiunilor sale, pentru luminarea $imantuirea erestinilor.

Se p6te, ale Ministru, ca acest Simeon Popescu, sit fieom de stiintA, precum ne spun eel ce voe9c sa -I cocolo-s6seA, dar alta este stilt* $i alta este credit*. Una lo-cueste in creer, cea l-alts in inima, una strAbate creerulqi'l pune intr'o agitatiune ne termuritA, cea-l-alta se mul-tumeste cu ceea c6 a citpAtat ; una discutA, vorbeste, AstrAdueste $i spre multe se sileste ; cea-l-altA mandrl, cu-rata, $i fArA de prihanti, asculta in tacere la piciorele lulChristos invNAtura sa cea mAntnitore $i fericitA va fi datao va urma tot-d4.una.

Nol, D-le Ministru, nu putem A discutAm credinta n6s-trA cu ereticil $i necredinelosil; pentru ca nu voim as au-(Tim cum acestia In nesocotinta for o lovese $i o batjoco-resc. Nol voim mat bine sa ni se (lick ca nu stim ceeace credernde cat sa discutAm cu sastil, can slut plinide vorbe mestesugite, dar gol de duh, $i de convincOune.Tertulian, una din cele mai austere figurl ale primelorveacurl crestine respunclAnd celor ce combAteal Crestinis-mill clicks,: ,Cred, pentru clt este absurd sa discut.

www.dacoromanica.ro

56 PROCERELE VPRRALE ALE SPDTNTFT OR RT. S1N013

Avesta regulit de credinta, acesta convingere interns eineclatinatit a faeut pe cetele de msrtirl WO verse pretiosul.for sfinge pentru invetatura evangeliel. Pentru aceste jertfe,Crestinfitatea le-a fost recunnseet6re si a infrumusetat cuimaginele for zidurile bisericilor. Exemplul for ne stri, intote 4ilele inainte si Biserica ne indemna in fie-care 41sa'Y si imithm.

Acura, sit'ml datt voe sit clic ceva si asupra cestiunelinvocata de Dv., cum ca printre profesoril nostril de re-ligiune unil sunt teologi earl nu Bunt cleric!. ci laic!.

Mal intaia dacit ar fi sit complectez argumentul acestaar trebui sa marturisesc, ca nu numaY unil dintre profe-soril de teologie sunt dar ea pre la gimnaziele siscelele n6stre primare studiul religiund n6stre ortodoxese preda de niste 6menl earl n'az'i facnt nicl un studit.special de religiune. Asa este, dar este f6rte

Dacit ar fie judeeam cestiunea acesta vii rigerea cu-venitrt ar trebui sa 4icem si sg, cerem ca profesoril de te-ologie de la facultate si eel de religiune de pre la gimnasilsi scolele primare Fla fie tot! cleric!. Asa ar fi bine. Darea v'am spus D-v6stra ca Biserica nestra, ortodoxa roma-n, in spiritul el de toleranta ce tot d'auna a caracteri-sat-o si o caracterisit, a mars cu indulgenta sa 'Ana setngadue tote acestea. De sic! insa nu result& ca preceden-tele acestea nascnte in timpurile de lipsa de profesorI dereligiune constituesc pentru ministril de cu'te dreptul dea numi profesorl de religiunea nostra ortodoxa pe orT sitine, fie ajar pe un necredincios si eterodox, sat. eretic,cum este In casul de fats.

0, acestea nu se p6te !Doctoril si licentiati in teologie pot sa fie profesorl

de religiune, pentru ca el au facut studil speciale intruacesta si pentru ea se presupune ca el 's1 profeseza, reli-giunea ce predatt.

In 4iva Ina) in care ni s'ar denunta ca vre unul dinacestI profesorl nu ar profesa religiunea nOstra si i-ar veniin minte sa introduca inovatiuni in credinta si invetaturan6stra ortodoxa, atuncl sit fie sigur D. Ministru, ca S tubSinod ii va care netntarqiat ca pe un asemenea profesorsit '1 inlocuiasca la catedra In!; pentru ca tine voeste sitfie dascAl de religiunea ortodoxa in scolele n6stre trebueea martnrisescit cu gura si cu fapta cele ce Inv* pe

urmAm

OA.

al

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VEREALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 57

altil dup6 catedrA. Acesta este si drept $i logic. Alt-felprofesorul nu ar fi de cat IA aramA sunAtore, un specula-tor de cele efinte. Ac4sta trebue s'o stie tote cat! predatereligiunile n6stre prin scole.

Cum ca, teologului si prin urmare dasealulul de religi-une i se cere impreun5, cu predarea religiunet si profe-sarea credintel, se invedereza de acolo: ca tuturor, dar ab-solut tuturor absolventilor in teologie de la tote facultA-tile din Europa li se cere, card se presents sA. &Ain& tit-lul sA facA mArturisirea de credinta a scolel undo a Inv6-tat. Ast-fel fac Rus'I $i G-recit ast-fel fac scalele Bisericelapusene $i tot asa $i Protestantii cart se pretend ea sunt maIliberl $i mai inaintatI In cele ale credintel. Pan's ce can-didatul nu va jura si pe confesiunea ausburgia, el (Pro-testantit) nu 'I declarA titrat al frolel lor.

Nol tog licentiatit de la Athena, Inainte de a fi pro-clamag licentiate In Teologie, am Mout marturisirea decredin0 ce ni s'a cerut de colegiul profesorilor faculta-tel de teologie. 'Si 'n3I aduc forte bine aminte cA am ridi-oat roana In sus si am jurat si mArturisit ca nu numal vomrespecta si pt di cam:Stade traditiunea si Inveteturile sfintelndstre Bisetici ortodoxe, dar a nicl altora, vom IngaduisA be carte si sA le despretuiascA.

D. Ministru al Cultelor : Not nu avem acesta.P. S. Episcop al Dunctret de jos : Da nu o avem, dar nol

Sinodul sand am flout $i votat un proect de lege pentru fa-cultatea de teologie ceream si acesta, si pate cA o vomobti tre can d -va.

0 ast-fel de marturisire a credintel facem tog archie-roil Inaintea chirotoniel nOstre ; pentru a biserica voestesA fie asizuratA de credinta celor ce voesc sA ajungit latrepta archieriel si sA conducA turma crestina cea cuven-tAt6re pe calea mantuirel.

Pentru a complecta observatiunele mole asupra lul S.Popescu adaug si acestea, cA acest om a lucrat materialulcartel sale ilveium mat intal in forma de articole de jur-nal; eand fug a vklut cA, jurnalele de dincolo 11 refusApublicarea lor, atunci a adunat la un lot acel materialsi l'a publicat ca studiu exegetico-dogmatic. De aceea, pe deua parte coprinsul cartel si mat eusernanazuintele sale intrua forts citatele din S-ta Scriptura, ca sa se6tA din elesensul ce voia el; iar de alta, conclusiunile cele eronate la

www.dacoromanica.ro

56 PROCESELE V...RBALE ALE SF DINTELOR ST. SINOD

care a ajuns in studiul sell a facut pe Metropolitul sett,vrend ne vrend, sa '1 gonesch din clerul sell.

Dirj cum este, a trimis scum ehtl-va and cartea sa Si-nodulul nostru care nu a luat'o in consideratiune, pentruce, era cleric strain si p6te, pentru eh auclise cele desprecarte si despre autor.

In urma acestul refus, voind sh 'sl capete titlul de doc-tor in teologie a trimis, se (ice, cartea sa spre cereetaresi aprobare mai Intel la scalele Bisericel catolice si apol lacele protestante. Pe urma s'a adresat la facultatea dinCernauti si mi se pare ch. si la a n6strh.

T6te aceste atoll 1-ail cis: buna o fi cartea dar sh ne&eh autorul si marturisirea sa de credinta In sensul cre-dintei n6stre. El nevoind se, fact acesta, pentru ch, credecu tarie numai ceia ce a atria in cartea sa, t6te se6lelel'au respins. Acum a ch(Jut in tars rornAn4sch, pe acestpament ospitalier, si voeste cu de la sine si cu de la laidputere sa se fad, profesor de religiunea n6stre, ortodoxh,el care spune in cartea sa, eh in art III al simbolululcredintei n6stre nu este vorba de Duhul Sftnt ca a treiapers6nA a S -tel Treimi, ci eh, cuventul acesta este un a-tribut al lul Iisus Christos.

D-le Ministru, Noi am jurat in sc61h si in biserich, in-naintea lul D 4E11 §i a oamenilor, ce vom pAstra si aphradepositul cal sacru al credintei ce ni s'a Incredintat de ur-mAtorii Apostolilor. Nol trebue sa ne tinem de aeest ju-ranafint si sh ne aparam credinta nests, dace, voim s' remP-nem in concertul marel si S -tel Biseriel orthodoxe de resiirit

Asemenea si Simion Popescu, data voeste sa fie profesorde religiunea n6stre, ortodoxh, n'are de cat sa credh cumcredem nol, si st invete cum invath S-ta n6stra, Biserichortodoxh ; iar dace, nu vrea sh er6dh, astfel, atunci nu p6tesh fie profesor de religiune in Re6leie n6stre. Din acestadilema nu p6te esi, on cum ar face si oni ce sprijin i s'arda de eel marl si puternicl al qilel.

In cestiune de dogme nu este ca in sciinta, unde astAdTcrell inteun fel si mftine, cetind aka carte, IV schimbl opi-niunea ; nicT cum este in politich unde unii isl schirnbh con-victiunile Ion duph fluctuatiunile luptelor zilnice. Profeso-rul de religiune trebue sa. rhmaie farm in credinta sa siruhrturisirea credintei ce o predh este o conditio sine quanon. EI trebue sit mArturisdscA, precum am is mal sus,

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VITRBALP ALE IEDINTMLOR :,T.SINOD 59

prin vita grail. ceea ce crede si sa arate prin faptele detote 4ilele invetAtura si credinta sa.

Un alt argument de usurare in favorul lul Simion Po-peseu este toleranta ce ni se reeomanda. Apol data estevorba de toleranta Nol membril S -tulul Siuod o spunemsus si tare ca Biserica nOstrA romans, a fost, o scitl siD-v6str3I, Die Ministru f6rte toleranta, atat cu erestinifeterodoxi, cat £1 cu neerestinif earl 1,in sa locuescA pe pa-rnentul nostru eel ospitalier si bine cuvantat de D (jet.

Biserica nOstrA, multamita Domnului. n'a condemnat penimenl pentru manifestaret credintei luY, nici a lust Innume de rn pe eel ce cred alt-fel de cum crede ea. Darca sa mergA cu toleranta panA acolo in eat sa ing5due e-terodoesilor sad eretieilor sa devie daseali de stiintele re-ligiose min f}cdlele n6stre ortodoxe, acesta n'a facut'o pans,acum si nici cred ea are s'o Melt, pe eats, vreme foculdreptel credinte str6bune, II va tncaldi inima. Ast-fel to-leranta acesta ar fi pur si simplu o abdicere, o renegaresi lenadare de credinta strAbunA.

Ed, eel putin, am dat alarma la timp si 'mi -am spurfara sovlire umila mea opiniune in ac4sta cestiune asa deinsemnata si asa de delicate. Acum agtept cu nerabdaresa v6d data S-tul Sinod va priori ca Simeon Popescu, safie profesor de religiune, mai 'nainte de a's1 fi retractat inmod sinter si categoric, scrierea sa Mew.; si de a fi datprobe indestulatore de a sa adev6rata intorcere la dr6ptacredinta.

Pentru aceste motive, ell rog pe S-tul Sinod sa pri-mOsch conclusiunile raportulul ce am cetit si sa rugam sipe D. Ministru RA is in eonsideratiune protestul nostru.

P. S. Episeop al .Hu,silor: Eti n'am nimic de lis; dincontra, afirm confesiunea de credinta ce a facut'o P. S.Episeop al Dun Are de jos. cum este si in Biserica orto-doxa si cum trebue BA fie teologul ortodox. Alt fel nu p6tesa fie de cat asa. Cu ae6sta ocasiune void sa fac numalo rugaminte 1 P. S. Mitropolit al Moldovel, fa ne spunadata parintele Simion Popescu, s'a presintat vre-o-data laI. P. S. Sa cu o petitiune, prin care desista la ideile dincartea sa, dupre cum m'am informat.

I. P. S. Mitropolit al Moldova: Nu s'a presentat nieto-data; n'am cunostinta de acesta.

www.dacoromanica.ro

60 PROCESELE VERBALE ALE SEIDNTELOR ST. SINOD

P. S. Episcop al klusilor: Atund p6te ea s'a adresatla I. P. S. Mitropolit Primat; acdsta stiinta o am de laP. S. Piteat6nu.

I. P. S. Mitropolit Primat: Niel la mine nu s'a pre-sentat.

P. S. Episcop al Dunarel de jos: Ar fi bine ca P. S.Piteat6nu1, care se BHA de fats ai de la care dice P. S.Episcop al Husilor eh a audit acesta, sa, ne spue ai nou6tine 'i-a spus ea. Simeon Popescu a fost Cu petitiunea laI. P. S Mitropolit al Moldovel. Ory acestea sunt numaivorbe ca sh scape de rtwundere pe west Simion Popescu.

P. S. Episcop al Ilusilor: Dad, ar esista o asemeneadeclaratiune, negreait ea luerul s'ar usura.

I. P. 8. Mitropolit al Moldova: Rai a fost informatP. S Episcop al Huai lor de P. S. Pitestenul el acestapersona s'ar fi adresat la mine.

Acest Simeon Popescu nu numal ca, nu 'mi-a dat vre-opetitiune, dar nu voeste nici A stie de autoritatea nostrabiserieesca.

till numaI ea 4ilele trecute a venit in Iasi imbracaton o reverenta lungs ai cu palarie pe cap.

A observat biserica, eli rn6 plimbam pe d'inaintea el, aobservat eit sunt ai et aeolo, 'mi-a facut numal un com-pliment de departe ai a plecat.

A doua di Dominica a venit la biserica, a stat pans laapostol f3i pe unnit a plecat, dar la mine nu s'a presintatai nici n'am primit vre-o petitiune. Prin urmare de la unasemenea om care arata atala dispret pentru autoritAtilebisericeatT nu se p6te care nisi o marturisire de credinta.

I. P. S. Mitropolit Primat: Ne mai cerend nirnenI eu-ventul. pun la not conclusiunile raportulul. One este pentru,si bine-voiasca a ridica mane.

Numai 5 voturl.P. S. Episcop al Dunarei de jos; IT6 rog I. P. S. Pre-

aedinte, punet1 la vot Cu apel nominal, pentru ea sa, sestie de biserica intr6ga, eats sunt eel ce apara drepta n6s-tilt credintli ai cine a slabit.

Se pone la vot cu apel nominal si se constata 9 vo-turf pentru, unu contra ai dou6 abtinerl.

At votat pentru conclusiunile raportuho : I. P. S. Mi-tropolit Primat, I. P. S. Mitropolit al Moldovei ai Suce-

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBLAE ALE SEDINTELOR ST. SINOb 61

vet, P. S Episcop al Rimniculul, al Buzeului, al Husilor,al Dunarei de jos, P. S. Aihiere1 Ieremia Galat6nu, Va-lerian Rimniceanu $i Calistrat Barlad4nu.

A votat contra conclusiunilor numaT P. S. Arhierett Di-onisie Craiovau.

S'au abtinut P. S. Episcop al Argesului si P. S. Ar-hieteu Innocentie Ploestenu.

1. P. S. Mitropolit Primat : Prin urmare S-tul Sinoda primit conclusiunile raportulul.

I'. S. Episcop al Romnicului, raportor citeste rapor-tul comisiunei alesa pentru cercetarea budgetului jurna-lului Biserica Ortodoxa RornanA.

Comisiunea g tsind cii budgetul este gresit in calcul estede opinie a se inapoia spre rectificare.

Se pune la vot conclusiunile si se primesc.I. P. S. Mitropolit Primat: Ne mai fiind nimic la or-

dinea ;filet -si ora fiind inaintata riche sedintaedin.0 viit6re va fi pe maine, la orele 2 dupe amkti.

---edinta se ridica si cea viit.6re se anunta pentru clivade 23 Octombre orele 2 p. m.

t Presedinte, Iosif Mitropolit Primatt Secretar, Dionisie Craiotienu

Sedinta de la 23 Octombre, 1892

--Sedinta se deschide la orele 2 p. m. sub presedincaI. P. S. Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal si respund presents 12 P. P.S S. membri, fiind in concediu P. P. S. S. Ionichie Ba-ca6nu si leremia Galateanu. tar P. S. Dositel Botosenenubolnay.

1. P. S. Mitropolit Primat : Bine-voiasca P. S. Secre-,tar sa dea citire sumarulut sedintel precedents.

P. S. Dionisie Craiovenu : I. P. S. Presedinte, pentrusedinta de er1 n'am facut nice un sumar, fiind-ca D nilStenograft mi ail declarat ea nu pot termina pe astA-41procesul-verbal, fiind mult de scris.

_I. P. S. Mitropolit Primat : Prea SAO Parintl li frail,ap audit cele spuse de P. S. Secretar, ca n'a putut face

www.dacoromanica.ro


sumar, pentru ca D -nil Stenograff n'att terminat cu pres-criptul-verbal.

Acum data credeti, ca sa continuum sedinta fara sumarcu conditiunea ea sumarul, care era sa se eiteasea asta-lt,sa se citeasca in sedinta viitare, bine, data nu, sa ridi-cam sedinta.

Voce: Da, da. Putem continua.1. P. S. Mitropolit Primat : Atunei, cu invoirea S tulul

Sinod, continuum sedinta.Se comunica de la biurott adresa Dlut Ministru al

Cultelor, cu No. 176, prin care r6ga pe S tul Sinod, cacomisiunea a e4it din sinul sett pentru inspectarea bisericelde Ia Constanta, sa piece chlar matne SA,mbtta, cu comi-siunea numita de Minister.

Sa to act.Idem, referatul cornitetulut redactor al jurnalulut I3i-

serica Ortodoxa Romana" No. 95 cu budgetul pe anulfinanciar 1893-1894 rectificat.

Se trimite Ia Comisiunea speciala.P. S. Episcop al Dzinetre de jos : I. P. S. Prec;edinte,

sa se citeasca sumarul sedintet precedente.1. P. 8. Mitropolit Primat: N'avem sumar, pentru ea

Stenografil n'att avut timp sa transcrie notele.P S. Episcop al Dunaret de jos : Atunet cer euventul

in cestiune de regulament.I. P. S. Mitropolit Primat: Avec'. euventul.P. S. Episcop al Dunare de jos ; Regulamentul Stulut

Sinod la art. 15 dice : Dupe deschiderea sedintet princonstatarea numerulut legal al membrilor present', sa ci-teste procesul-verbal al sedintet precedente".

Conform dar cu acest art., eu cred, ca S-tul Sinod nupate sa tie asta-41 qedinta, pentru ca trebue ascultamsijsa verificam procesul verbal al sedinto de en, si pe urmasa mergem mat departe.

Data credeti ca art. 15 este obligator pentru S-tul Si.nod, ve rog, sA, suspendatt Ft1 edina panA se va face su-marul, tar data nu, atuncl trebue sa luaci o hotarAre con-tra acestut regulament.

I. P. S. Mitropolit Pi imat : Am on6re a respunde P.S. Episcop al Dunaret de jos, ca ac6sta cestiune am pus'oin vederea Stulut Sinod, mat 'nainte de a fi intrat P. S. Sain incinta S -tului Sinod si am intrebat data trebue sa nuinena gedintit, find ea nu avert swim') sail si gedinVt,

sa

www.dacoromanica.ro

PM) 'ESEL VORBALE ALE S DINTELOR ST. SINOD 63

i sumarul sa se citesca in sedinta viitore. S tul Sinod ahotarht, sa tinem sedinta, cu conditiunea ca in sedinta vi-itOre sa se citesca amendou sumarele.

Prin urmare, in virtutea consimtimentului S tului Sinod,am deschis sedinta

P. S. Episcop al Dunaret de jos: Va sa clic& S tul Shied adecis sa tina sedinta fara sä fi audit si rectificat sumarulsedintei precedente. Dad, este asa n'arn nimic de obiectat.

1. P. 8. Mitropolit Primat: Frind-ca comunicarf nu maiavem, intram in ordinea lilet.

P. S. Raportor este rugat a da cetire raportuluf comi-siunef.

P. S. Episcop al Rtuanicului raportor, citeste raportulcomisiunei pentru cercetarea budgetuluf Tipografiei Car-tilor Bisences 1, pe anul budgetar 1893-1894, si conchidela aprobarea budgetulul.

P. 8 Episcop al Dunctrei de joy I. P. S. Presedinte, et)gandesc ca aceste cheltuell n'an s& ajunga, pentru ca n'ai'tajuns nici o-datA, 'mi-e tema sa nu trecem peste a-cest& suma dp 60.700, suma care in sine insall este preamare in raport cu lucrarile care se Lac la tipografie. Amcrelut deci de a mea datorie, sa atrag atentiunea StuluiSinod asupra acestuf lucru si anuma : ca not la tipogra-fie cheltuim prea mult fata cu lucrarile care se fac acolo.De aceea rog pe S-tul Sinod sa vada dad n'ar fi bineca cheltuelile tipografiel sa fie in proportie cu ceea ce ealucreza.

P. S. Episcop al Rimnicula: Ca raportor sunt dator sAdau explicatiurn P. S. Episcop al Dunarel de jos, precumi tuturor membrilor S-tuluf Sinod. Pisele P. S. Episcop

al Dunarer de jos, dupe mine, nu coprind nimic precis.A banui, ea, la tipografia Cartflor Bisericestl se far. cheltuelfprea marl i produsul ei este prea mic, in acesta nu estechs nimic specific, si eu ca raportor nu pot sa dau niciun fel de explicatiuni. Rog pe P. S. Sa sa c6ra anumece voieste sa cunosca mai de aprope.

P. 8. Episcop al Dunarei de jos: La ce to -ai mai scu-lat sa vorbesti, pentru ca nimenf nu ti-a cerut explicatium.

P. S. Episcop al Rimniculut : Dad, P. S. Sa core dela mine, ca raportor, dau explicatiunf, eu it rog sacera explicatiunf numar. asupra color cuprinse In raport.Dad In pune cestiunea pe un alt tifiram, eft sunt Bata

ci

sa-i

¢i

si

www.dacoromanica.ro

64 PROCESELE VERBALE ALE SFDINTEI OR ST. SINOD

r6spund, dar nu ca raportor, ci numai ca membru alS -tulul Sinod cunoscaor al mersului tipografiel.

P. S. Inocentie Ploefle'nu: Tot in sensul P. S. Episcopal Rimnicului voiam sa vorbesc $t ed, pentru ea P. S. E-piscop al Dunarel de jos, nu 'si-a dat osten6la sa vaclace se lucrezl in tipografie, ce material avem ce cArtide vin4are. Nol avem peste o junakate de milion ca fondal tipografiel.

Indata, ce se va termina Mineele, not vom avea in pro-fitul tipografiel de incasat peste o jumaate de milion qicu mij i6ce f6rte restranse.

Acesa prob6za ea tipografia lucreza produce; &andvom vamp sa se desfa,3a tote cartile co avem, nu vommal avea trebuinca de ajutorul guvernulul, ice, sa ne totrugam, cum ne rugam astb.-41.

P. 8. Episcop at Dunaret de jos: Ed mi-am espus intermenl forte precisi gandul med asupra tipografiel cartilorbisericesti, si ceea ce am clis.

P. S. Episcop at Rinanicului a 4is ca n'am precisat ni-mic n'are la co 8A-mi respunda. Ed nu I-am, carat nimicP. S. Sale, dar pat 0,-1 asigur, ea on eine a fost vre-°data in comisiunea pentru cercetarea so3otelelor acesteitipografii, a putut vedea destul de bine ce este acolo, afaranumai dacti, nu va fi fost chior, sad idiot. Ed, P. S. ra-portore, nu banuese pe nimeni, nu blamez pe niraent, cinumai am cis repet Inca odata, ca cheltuim prea multin raport cu lucrarile ce se fac la tipografia n6stra. Ath am4is, i repet acesta i sustin. EG mi-am spus opiniunea mea.

5-tul Sinod este suveran sa hotarasca ce va voi.P. S. Episcop al Rimniculut: R6spund P. S. Episcop al Du-

nArei de jos, nu ca raportor al comisiunei bugetare, ci camembru al S-tului Sinod, care am luat parte de mai multeon chlar cu P. S. Sa in mat multe Anduri, si am mersla tipografie, ca sa ham socotelele acestei institt4iuni sisit I constatam mersul produsele ei.

P, S. Sa a cbs, ca trebue sa fie cine-va orb, ca sti, nuvada, ca in tipografie nu se face nimic.

Aict, ed void tntrebuinta envintele S tel Scripturi, care(lice, el nsunt 6meni, cari ail ochi $i nu v6d, ail urechi

nu awl". P. S. Sa a fost impreuna cu mine in tipogra-fie, a vOut ca si mine, ca acolo se luereza n6p-tea la retiparirea carlilor biserice0. Ed '1 rog,i,i rugam

gi

gi

It

sa.-1

p

si

mentin

1i

si

si

6i

sisi dola

sal

www.dacoromanica.ro


cu to0t, ca si alba simtul de dreptate, sa se duel in ma-g-azinele tipografiel si va vedea ce capital de cart' tipariteare tipografia nostra si atunct numat Inarmat de cifre BAafirme, daca acest institut viaza, cheltueste fari sa pro-due& nimic.

Mal mult. Eu rog, pe P. S. Episcop al Dunarel de jos,sti se duca chiar la Mitropolie, unde I. P. S. nostru Pre-sedinte, in calitatea sa de Mitropolit Primat, a bine-voitca si consimta, spre a se pune la dispositiunea tipogra-grafiet una din incaperile Mitropoliet pentru conservareaproduselor tipografiet. i pe cat ne-am informatcact a-cesta strAmutare de cart! s'a fAeut nu de mult, siacestamagazie, carea este forte sp4i6sA, mum este pe jumkateplina de produsele tipografiel.

Aceste cise asupra ineidentului rficlicat de P. S. Epis-cop al Dunarel de jos, voiii mat spune mat amaruntit P.S. Sale, ca in tipografia S-tulut Sinod se tipareste RevistaBiserica Ortodoxa Rotufina", care, cu ajutorul lut Dum-ne4e11, si rugactunile 6menilor de bine, a ajuns In al 17-leaan al editaret sale; si nu multe reviste la not o durata asade lunga. Acesti revista, avend o durata de 17 ant, frisustmateriele tractate si tiparite aict sunt un capital de reco-mandaiune pentru tipografie si mat ales pentru redacciune.

Apol, sa vin la produsele curat bisericesti ale acestelinstitutiuni, si impreuna cu P.P. S.S. membri at StuluiSinod, BA rog pe P. S. Episcop al Dunarel de jos, ca sireeun6sca. ca tote cArtile ritualulut nostru. care de ordi-nar formeza o biblioteea nu mica, sint scum tipArite fnacesta tipografie si mat avem de tiparit numai vr'o saptesail opt volume din minee cu chipul acesta se terminireeditarea carcilor bisericestl de ritual.

Resumandu-me dace, acesta institutiune nu trebu-este nict a fi banuita, nu merita observaciuni atat de aspre.Eu cred, din contra cu toil 6menit de bine, ca acestainstitutiune merita laude, si rog pe P. S. Episcop al Du-paret de jos, si pe S tul Sinod, sa se unesca cu mine, sisa, recun6scA, ca tipografia Cartilor Bisericestt din contraeheltueste relativ putin si produce f6rte mult.

/. P. S. Mitropolit Primal: Ne mat cer'end raiment cu-v'entul, pun la vot conclusiunile raportulul comisiunet pen-tru cercetarea budgetulul acelel tipografie.

SA primeste.5.

att

si

rlic,

www.dacoromanica.ro

66 PROCESELE VERB NLE ALE SEDINTELOK ST. SINOD

P. S Valerian Ramniceann, raportor, citeste raportulcomisiunet de petitiuni pentru tunderea fn monahism afratilor : Hagi Atanasie tefanescu de 60 ant, aflat In ser-viciul S-tet Episcopit a Rimniculut si Noulut Se verin, IoanCanelescu de 51 ant, din monastirea Caldarusani, NiciJoan de 27 anY din monastirea Cernica. Pentru acesti frattcomisiunea, gasind indeplinite prescriptiunile regulamen-tului este de opinie a li se admits calugarirea ; tar Inprivinta fratilor Nicolae I. D. Florea din schitul Cheia,Costache Bulacu din schitul Crasna, Nicolae Dumitru dinmonastirea Caldarusanii, Ioan P. Crasnaru, ConstantinSimionescu, Dumitru Pal* Gheorghe Popescu, tefan W-hat si I6n Lazar, top ileac din monastirea Cernica, Comi-siunea, ne gasind Indeplinite formalitatile cerute de regu-lament, este de opinie a li se Inapoia dosarele spre com-plectare.

Se pun la vot conclusiunile raportulut si se primesc.Idem, raportul comisiund de petitiuni pentru tunde-

rea in monahism a surorilor : Maria G. Negoita de 68 aril.Florea I. Coman de 58 ant, Sevastita G. Abagiu de 39ant si Maria Dumitrescu de 44 ant, care patru din mo-nastirea Rateett; Leanca Tranca de 67 ant, Maria PreotulI. Pavel de 67 ant, atubele din monastirea Cotesti si fra-tele Ion Garaneanu de 67 ant din monastirea Gavanele,

Pentru aceste surori si pentru acest frate, comisiuneagasind Indeplinite formalitatile cerute de regulament, este'de opinie a li se admits calugarirea; tar pentru surorile :Ruxandra Preotu Constantin si Stefana Zamfir Trifescu dinmonastirea Cotesti si Sanda Tache Chivulescu, din mo-nastirea Ratesti ; Comisiunea ne gasind Indeplinite forma-litatile cerute de regulament, este de opinie a li se inapotadosarele spre complectare.

Se pun la vot conclusiunile raportulut si se primes°.I. P. 8. illitropolit Primat: P. P. S. S. Parinp si frap!

Ne mai fiind niniic la ordinea ridic sedinta. Ceaviit6re va fi pe Mercuri tot la orele 2 dupe am64t.

Sedinta se ridica si cea viit6re se anunta pentrude '28 Octombrie, orele 2 p. m.

Presedinte, Iosif Mitropolit Primat.Secretar, Dionisie Craiovenu.

ina

gilet,

ff

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTLOR ST. SINOD 67

451edinta de la 28 Octombrie 1892.

--edinta, se deschide la orele 2 p. m. sub preseden--Oa I. P. S. Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal si respand presenct 13 P. P.S. S. Membril, fiind in concediu P S. leretnia Galatenu,si P. S. Dositel Botosenenu holnavu.

Se eiteste sumarul sediateI de la 22 ale curentei sise aproba.

Se citeste sumarul sedintei precedente de la 23 alecurentei si se aprobii.

1. P. S. Afitropolit Primat: Comunicari n'avem. prinurmare ix:Aram in ordinea 4ilet.

La ordinea gilei avem urmat6rele :1) Proiectul de Regulament pentru cercetarea cartilor

didactice religiose,2) Apelul Diaconului Florea Bernicescu din urbea 01-

tenita,9) Un raport al comisiunel de petitiuni pentru mal multe

calug riri si4) Raportul comisiunel pentru cercetarea budgetulur

jurnalului Biserica rtodoxa Romana pe anul financiar1893-1894. Cu care voiti sa se ine6p4, mat intaiii?

Voct: Sa se inceoa, cu regulamentul pentru cercetareaeartilor didactice religiose.

1. P. 8. Mitropolit al Moldova Asemenea lucrari tre-bue le cercetam mai intait., sa le meditam si pe urmasa le punem In discutiune, iar nu asa cum ni se pre-sinta lucrarea acesta.

1 P. S. Mitropolit Primat: I. P. S-te, data l'am pusinainte la ordinea zilel, este ca S-tul Sinod a dat unvot In una din sedintele trecute, prin care a hotark caacest proiect de Regulament, sa fie pus la ordineapentru Vineri 23 ale curentei. fiind-ca nici Vineri, niciSAmbata, n'am avut sedint , eu am cre4ut de euviintr,sa se puna la ordinea riilei pentru astacilt. Eu Ina, nuinsist data Stul Sinod voeste s6.-1 puna la ordineain o alts. sedinta.

P. S. lonichie Bacadnul : S'a dat un vot Inca din se:-siunea trecuta pentru acest Regulament si acest Regula-ment ni s'a trimes acasa cu adresa de cAtre SecretaruS-tulul Sinod.

dile'

Mile

:

sit

www.dacoromanica.ro

68 PROCESELE VERBALE ALE SED1NTELOR ST. SINOD

P. S. Episcop al flwilor: Am cent cnventul ca sftdaii. o lamurire.

Daca S-tul Sinod admite ca sh intrhm in desbaterea a-cestui Regulament scum, eta cu anticipatie aduc aminteS-tului Sinod, ca raportul pentru acest Regulament estefacut inch din sesiunea trecutA dar, cand se va ve-dea intrensul referiri tocmai la sesiunea de acum un an,sh nu se parh curios.

P. S. knichie Bacadnul: Sesiunea de primAvarh tot dinacest an.

F. S. Episcop al Hwilor Comisiunea pentru elabora-rea proiectului de Regulament este alesh de acum un ansi fiind eh in sesiunea de primevarA P. S. Episcop al Rim-nicului a fost bolnav proectul de regulament depus labiurod s'a facut numat de patru membrii ai comisiunei.

1. P. S. Mitropolit Primat: Fac din not intrebare-S-tului Sinod. Voeste sh discutam astaqi acest proiect deRegulament sat sh 'I amanhm pentru o alts sedinth ?

P. S. loanichie Bacaonul: Se dice cä luat top,P. P. S. S. Membrii cunostintA de el.

1. P. S. Nitropolit Primat: Atuncl cu invoireaSinod se va pune la ordinea clilet pentru sedinta viitbre.

Acura urmezh raportul comisiunel de petitiuni relativla apelul facut de Diaconul Florea Bernicescu din urbeaOltenita; P. S. Raportor este rugat bine voiasch a dao citire.

P. S. Valerian-Romnicau raportor, citeste raportulcomisiunel de petitiuni relativ la apelul facut de Diaco-nul Florea Bernicescu din urbea Oltenita contra sentin-tei spiritualulut Consistoriu al S-tet Mitropolit a Ungro-Vlachia

Asupra acestel cestiuni. comisiunea constatand lipsit deprocedurA in materie de judecath biseric4scA, dupe cumspecific& Regulamentul, este de opinie a se inapoia dosa-rul spre complectare.

1. P. 8. Mitropolit Primal : P. P. S. S. Parinti ati au-dit conclusiunile raportului comisiunel de petitiuni, caxi-Bunt, cA consistoriul neobservend prescriptiunile din Re-gulament pentru disciplina biseric6sca, este de opinie a seinapoia dosarul.

Pun dar la vot acestA opiniune a comisiunel. S'a primit,Acura avem un raport al comisiunel de petitiuni pentru,

:

S-tulul

A

; si

n'at

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE EEDINTELOR ST. SINOD 69

mat multe calugariri. P. S. Raportor este rugat sa bine-voiascli a-1 da citire.

P. S. Valerian Raportor, citeste raportul comisiu-net de petitiuni pentru tunderea in monachism a mat mul-tor frati surori din monastirele Vorov.1, Nemtu, Va-raticu Agapia.

I. P. S. Mitropolit al Moldova: Am cerut cuv'entul casa atrag atentiunea fratielor vOstre asupra conclusiunilorraportulul. In conclusiunile raportulut se lice ca ar tre-bui sa se observe in recomandatiele cu care se trimitcererile de calugarire, mat ales pentru surori. P. S. V6s-tra stilt ca unele dio surori sunt crescute in monastire,au invetat carte acolo, sunt obicinuite cu viata de mo-nastire i sunt forte trebuitore pentru biserica. Acosta esteesenta lucrului. Este necesitatea care striga.

Cat priveste forma la care se ()presto comisiunea nustiu ce pot sa qic. Da,,ta lipseste vreo hartie pentru in-deplinirea formalitatilor, care sa coostate nasterea sail des-partirea, n'am nimic de clis.

P. S. Valerian Rimnicenu: In privinta color Oise deI. P. S. Mitropolit al Moldova ca unele suror1 sunt dincopilaxie in monastire, este adev8rat ca ac4sta s'a constatatdin dosar; dar comisiunea a avut in vedere regulamentulS-tului Sinod in care specifics ca, surorile nu se pot calu-gari de cat de la versta de 40 ani in sus. Si chiar &andsunt in servictul bisericei se spune ca ele pot ocupa ser-viciul de cantarete si de citete, dar sa astepte pans, vorimplini versta de 40 ant. Comisiunea fiind ast-fel in drep-tul sat, a trebuit sa faca us de regulament.

I. P. S. Mitropolit al Moldova: RegulamentulSinod, care pentru not este lege, trebue respectat, si prinurmare n'am nimic de 4is contra lilt.

Se pun la vot conclusiunile raportulul si se primesc,adica sunt admise la calugarire surorile: Ecaterina M.Ezoboae, Profira Ion Dimitriu, Maria Vreme, Maria Pe-.trovici, Ecaterina I. Simeon din monastirea Varaticu, Ma-ria Speranta din monastirea Agapia, Anastasia Garndci,§i Anita Coda din monastirea Adam, Tar pe doul frati iii18 surori recomandate de la S -ta Mitropolie a Moldovei,

respins de la calugarire.P. S. Episcop al Rimniculut raportor, citeste raportul

comisiunel, Wet pentru cercetarea budgetului jurnalului

S-tului

ca:

i -alt

www.dacoromanica.ro

70 PROCESEB111 VERBVLE ALE SE DINTEI OR ST. S1NOD

Biserica Ortodox5. Romans" pe anul financiar 1893-1894.

Asupra acestei cestiuni, comisiunea este de opinie a seaproba budgetul.

I. P. S. Mitropolit Primat: Mi se pare cä anul budge-tar al jurnalului incepe de la Octombrie.

Voci : Nu, de la Aprilie.P. S. Episcop al Itimniculut: E11 sunt raportor, si prin

urmare voile da thmuririle cerute.Jurnalul la inceputul editArei sale, fn 1874, 'si-a avut a-

nul financiar cu incepere de la Octombrie. Dupa interve-Direa comisiunei pentru luarea socotelilor. anul financiaral Revistei s'a stramutat la Ianuarie. In sfarsit dupa ce-rerea alter comisiuni pentru luarea socotelilor, din care faceaparte $i P. S. Valerian. anul budgetar al Revistei s'a pusla 1 Aprilie, dupre cum este si la Stat. Acura avem anulbudgetar al Revistei de la 1 Aprilie.

I. P. S. Mitropolit Primat: Ne mai cerdnd nimeni cu-ventul, pun la vot conclusiunile raportului coluisiunet, careaunt pentru aprobarea budgetului.

S'a primit.Ne mai fiind nimic la ordinea ridic sedinta.Cea viit6re va fi pe maine la orele 2 p. m.--*edinta se ridica, $i se anunta cea viitare pentiu a

doua qi 29 Octombrie, la orele 2 p. m.

-j- Presedinte, Iosif Mitropolit Primat.

Secretar, loanichie Baca6nn.

Sedinta de la 29 Octombrie 1892.

---edinta se deschide la orele 2 p. m. sub presedintaI. P. S. Mitropolit Primat.

--Se face apelul nominal si respund presents 14 P. P.S. S. Membri, fiind bolnav P. S. Dositei Botosenenu.

Se citeste sumarul sedintei precedente si se aprobaI. P. S. Mitropolit Primat: Comunicari nu avem, prin

urmare intrArn in ordinea qilei.La ordinea avem mai intaiti proectul de Regula-

ment pentru cercetarea cartilor didactics religiose, care s'aBile

Pet,

www.dacoromanica.ro

PRCCESaE VERBALE ALE SFD)NTELOR ST. S1NOD 71

Lotarat din aedinta trecuta ca al fie pentru astA 41 la or-dinea c ilei. P. S. Raportor este rugat sg, bine volaseft a'1 da citire.

P. S. Episcop al Romnicului: Cer cuventul in cestiuneprealabila. Cestiunea revisuirei Regulamentului, privitorla cercetarea cArtilor didactice este primita de S-tul Si-nod in urmarea propunerel, facuta de mine personal.

P. S. Episcop al Dunarei-de-jos: Pentru ca, este vorbade lauds, apot to rog Sa spui ca cestiunea acesta estepropusa de mine nu de P. S. Ta.

P. S. Episcop al Romnihului : Fie. Acesta cestiune estede cea ma) mare importanta. eft adaug mai mutt;este o cestiune, care are menirea sa formeze viit6rea ge-neratiune a terei, adeca pe viitorii cetateni.

Dac5, not vom lucra cu maturitate in acesa materie,vom face un Regulament bun ai prev64Ator, vom schim-

ba fata societatei nastre, i cu cart' bine compuse ai binedesvoltate In materiele lor, vom avea coateni cu credintefundate cu viata, despre D-det.

Este atiut, ca de la parinti ai de la membrii corpuluididactic, earil sa, Inv* pe copit religiunea, ataxnA, for-marea viitorilor cetateni. De aci trag o conclusiune par-ticulars §i dic, 0, acesta, cestiune este forte importanta,ci fiind ast-fel, cred ca ai not trebue ss ne gandim binei mult inainte de a schita §i a face un regulament pen-

tru cercetarea cartilor didactice.Cand s'a fAcut Regulamentul in vig6re, acum 20 de

ani, S-tul Sinod dupre cum etim, a avut de bass legeaorganics a Instructiunet Publice de la 1864, unde auntprevequte spEtele acalelor in care are sa se propun5, re-ligiunea, institutiunile, care all sh formuleze programelede invetament general ai in parte ai al religiunei, sa -idea es-tensiunea cutare sat). cutare fats cu cele lalte studii etc.

Stim asemenea, ca asta -41 acela§1 inv6tArnent religiosca tote cele-lalte atiinte, trebue sa, fie aledat cu tots es-tensiunea lui in progama, de cAtrd consiliul general. A-cesta a fost o bass pentru S-tul Sinod, c'and a luerat i

a stipulat dispositiunile Regulamentului In vig6re. Asa-41 s'a gasit ca mijlocele prin care acel Regulament pri-veghia studiul religiunel din §c6lele n6stre nu due la, sco-pul propus, prin urmare s'a luat hotararea, ca Regu-lamentul pentru revisiunea cArtilor didactice religi6sese modifice, sail mai bine clis so, se prefacg, cu totul.

Asta-41

ai'i

§i

pi

pi

el

www.dacoromanica.ro


Ne aducem aminte ea prin Regulamentul in vigdre seinfiincaa doua comisiuni, una la Ia,s1 alta la Bueuresti.Amandou6 acele comisiuni erail compuse din profesori deIa seminariele de gradul al doilea. Asta-lt in acesta pri-vinta stau schimbat Jucrurile. Asta-lf avem o Facultate deTeologie, si comisiunea ndstra in compunerea comisiuneacereetatore a fost forte espeditiva, a sarit de la Seminarulde gradul al II-lea Ia Facultatea de Teologie. In acesta

data s'ar pune in discutiune Regulamentul pe ar-ticole, eti asi avea multe de (Ps, dar nu intru acum in dis-cutiuni specifics. Asa comisiunea cere, ca sit compunemcomisiunea pentru cercetarea eartilor didactice religiosenumal din profesori de la Facultatea de Teologie.

1. P. S. illitropolit Primat : voe sA, ve fac omica observ4e. Ali cerut euventul in cestiune prealabila;v'asi rugs sa nu ye punql pe tera,mul de a critica ra-portul, cast nu l'am audit

P. 8. Episcop al Romniculut : Nu critic raportul, I. P.S. Stepane, am citat numat un esemplu Am 4is, ca comi-siunea a crelut de cuviinta, ca se, recurga la cutare sailcutare expedient pentru as' ajunge scopul. Asta-li noue nelipsesc basele unui asemenea Regulament.

Cum am 443 qi o mat repet, on -ce carte didactics tre-bue sa alba o materie, $i acea materie sP pune in pro-grama, potrivit eu timpul ce i se acorda. Nu numal ca, nuavem programe pentru deosebitele scale, dar nu avem nictinstitutiunile ce au sa elaboreze programele. Legea orga-nica a lnstructiunel publice este in prefacere, si de undostim noi, cum au sa fie programele, si care ail sa fieinstitutiunile, ce all a lucra aceste programe, precum givederele lor?

De unit se lice, cá au s6, fie doue instituOuni pentru for-mularea programelor, de altii una ; de aceea die, ca nustim de aeeia ce are sa, ne aduca viitorul, i atunci baseleRegulamentului propus au sä fie de nisip.

Nu me intind mat molt asupra acestei cestiuni, $i rogpe S-tul Sinod sa mat amane discutiunea acestui Regu-lament, pentru ca nu avem nict o graba. Avem un rep.-lament, de bine de ref.", sa ne conducem de acela. Apoi mai

ca S-tul Sinod a schimbat procedura din Regulamen-tul esistand. Chiar alaltaieri am ales o comisiune, pentrucercetarea unor carts didactice. Tot dupe acea proceduraputem merge si de acum inainte, pane, and vom vedea,

privinta,

Dali -mi

stim,

if

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. 91NOD 73

cum se reguleza cu legea organics a Instructiunef pub-lice, nu avem grabs, mat putem astepta.

P. S. Episcop al ilufilor : Cestmnea programe] care dealt-fel este forte insemnata, dupe mine nu intra in Re-gulamentul care este pus la ordinea ;lila Aci este vorbanumai de a se revedea, cartile didactice de invetement re-ligios duo, on ce programa vor fi ele fa cute, sat si dupeun anume plan al autorulul.

Regulamentul facut de S-tul Sinod mat din 'nainte s'agasit defectuos, si acum un an s'a facut pro punerea, ca sitse modifice. Propunerea fiind primita s'a $i ales comisiu-nea, dar fiind apr6pe de finele sesiunel s'a lasat, ca pro-ieetul de Regulament sa, se presinte de comisiune in se-siunea de primavara. Not membri comisiunel. care amfost aci, ne-am ocupat, am elaborat proiectul de Regula-ment si l'am depus la biurot in sesiunea de primavari.

In una din sedinti cand era sä se pima in discutiune,iara§i s'aii ivit cereri de amanare, pentru cuventul c6, tre-bue sit se imprirne tai sa se imparta la fie care membruspre a-1 studia.

Propunerea de anaanare s'a primit, si sesiunea de pri-mavara, a S-tut Sinod s'a inchis. In urma proiectul de regu-lament s'a imprimat si s'a trimis de P. S. Secretar fie-caruiamembru al S-tului Sinod spre a'l studia. Acosta s'a, fa-cut in luna Mai salt Iunie.

Mi se pare cA, de atunci si pana acum a fost destul timpca P. P. S. S. membri sa-I studieze, si acum sa, villafie care cu observatiunile $i modificarile ce le va fi ere-dut ; data vom tot amana de adi pe maine nu §tiu undovom ajunge.

Cestiunea de programe, cum am mai ;Es, nu infra flinisi nu pole sa intre in Regulamentul pentru cercetareacartilor didactice. Cestiunea programel este in adever o ces-tiune forte insemnata : ea insa trebue El face obiectul u-nlit studitt a parte al rnembrilor S-tului Sinod, aceea cereclama un timp mat indelungat; trebue facuta o programipentru invelementul religios din tote scolele din Mara, iaraceasta nu p6te fi intercalate in Regulamentul pentru re-visuirea cartilor didactice relig 6se, cart are o destinatiuneen totul deosebita de o programa. Asa dar, et rog peS-tul Sinod ca se intrAm in ordinea zilet si sa dam citireraportului $i regulamentului in cestinne.

www.dacoromanica.ro

74 PROCESELE VERBALE ALE EDINTELOR ST. SINOD

P. S. lonichie Beicadnul Eu cred, cA de dre ce ceimai multi membri ai comisiunei cer amanarea regula-mentului n'o sA aiba, tine sa-1 sustie. Acesti membrilaunt P. P. S. S. Episcop! al Argesului, al DunArei de josal Husilor care vorbeste pentru regulament, si eta caream fort in comisiune. Si de vreme ce ved ca se combate$i se cere amanarea, aunt si eu pentru amAnare ; si deeiare sa cada de sine, cAct n'are tine sa-1 mai sustinA.

I. P 8. Mitropolit Primat Ne mai cerend nimeni cu-ventul, pun la vot cestiunea de amAnare propusa de P.S. Episcop al Romniculni. -S'a primit cu mare majoritate.

P. S. Episcop al Husilor, raportor, citeste raportulcomisiunel pentru cercetarea carte! intitulata : Prescurtaredin lstoria Sacra a Vechiulut ci 1Voului Testament, pre-lucratA de D. Alexandru Ionescu, profesor la scola pri-mary No. 1 din Capitala.

Asupra acestel cestiuni comisiunea este de opinie a seInapoia cartea autorului cu Indatorire de a o corecta intotal in sensul observatiunilor ce s'a comunicat deS-tul Sinod 'i se va comunica intergicendu-I intro a-cestea de a mai imprima o none editiune ca aprobata deS-tul Sinod, pant and nu o va presenta iarasi S-tululSinod corectata si se va aproba,

Pe llingA acesta, autorul sA fie indatorat. Ca, la incepu-tul fie-cArui paragraf, sa arate capitolul versul din S-taScriptura, dupa care espune faptele sail reproduce vre-uncitat. De asemenea ca citatele s5, le punt dupa texturi debiblii romAnesti, iar nu din limb! streine pe care nu letraduce exact.

P. S. Episcop al Rimniculut: Am cerut cuventul ca sadeclar cA me "mese cu prima parte a conclusiuniloi dinraport. Am velut ca autorul nu s'a conformat observatiu-nilor acute de comisiunea S -tulu! Sinod. Prize urmare S-tulSinod este in tot dreptul set, cum a tis si P. S. Episcopal Husilor, sa dicA : D-le, al venit cu o carte didac-tic, la cercetarea el de catre S-tul Sinod. D-ta nu ai linutsocotelA in noua enitiune de obser vatiunile fAcute de ca-tre S-tul Sinod, de aceea ti se respinge cartea.

P. S. Sa mai are o parte in conclusiunile raportulul.care mi se pare a este afarA din legile tArei nostre, a'§lpropune, data S-tul Sinod primeste A. se suprime acestaparte din conclusiunile raportulul. P. S. Sa cere st i se

'i

:

ei

si

1i eta

www.dacoromanica.ro


interslicA acestul domn tipArirea cane' sale. Dar care legene autorizezA intru mega?

P. S. Episcop al flusher: Am qis sA. nu se tipArescA.numai ca aprobata de S-tul Sinod.

P. S. Episcop al Rimniculul: cA cu aprobareaS-tului Sinod ; dar mai adaug, dupre care lege putem o-pri tipArirea?

P. S. Episcop al flusher: Autorul a scos patru editiuulinainte de a o supune censurel S -tului Sinod, numai cu aprobarea Ministerulul instructiunei. P. S. Episcop al Rim-nicului intrebA. dupe care lege it oprim; intreb dupticare lege este tine -va in drept sA tipAresca o carte ca a-probata de S tul Sinod, cand acest drept nu i s'a dat, sdtli s'a ridicat?

P. S. Episcop DacA lucrul este ma, a-tuncl eu propun, ca sA se scrie D-lui Ministru de a se in-terdice introducerea carte' in se6lele publice, dar mai multnu putem cere.

P. S. Episcop al flusher : Cand biuroul S -tulul Sinoda comunicat autorulul acestei cam. observatiunile comisi-unei, intre altele i-a dis ea, cu introducerea corecturilorpropuse de comisiune, cartea pate fi aprobata de 8-tul Si-nod. Autorul facend corectiunile ce le-a credut in editivt-nea a IV-a pe care a depus'o spre corectare, Mat ca sA lemai eomunice S -tului Sinod, a si scos ed tiunea a V-a incare dice ca cartea este aprobatA de S-tul Sinod.

Mai este Inca ceva i slut silit a o spune i acesta. Auto-ruini i s'a comunicat cum am arAtat mai sus ; dar Mini-sterului de Culte, biuroul 1-a comunicat cA cartea este a-probatA, fart a se arata conditiunea sub care era apro-bata. Ac4sta cu deosebire m'a facut BA yin la conclusiunea easa se inapoieze autorulul cartea, s'o corecteze din nal dupeobservatiunile care i s'aft fAcut atunci $i dupe care i se maifac acum. si in urmA, s'o inainteze S -tulul Sinod spre avedea data a introdus in ea eorectiunile asupra cArora i s'aatras luarea aminte, fAra ca intre acestea sa albA, voe de ao mai imprima ca aprobata de S-tul Sinod, pAnA ce vaprimi resultatul definitiv de aprobare.

Rog dar, pe S-tul Sinod sA aprobe conclusiunile rapor-

I. P. S. klitropolit at Moldova: SA-mi dap' voe sA, qic§i en 2, 3, cuvinte in acesta privintA.

a1 Rinzniculut:

tulut

lStid

¢i ea

¢i

www.dacoromanica.ro

76 PROCESELE VERBLAE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

Mi se pare, ca discutkm in zadar si tinem prea multcompt de un om care s'a permis sa nu respecte intru nimicopiniunea S -tulul Sinod.

P. S. Episcop al RimniculuI a gis adineaurl pe and vor-bea P. S. Episcop al Husilor, ca nu putera sa oprim liber-tatea. F6rte bine. Atuncl avem alt-ceva. P6te ca acestdown sa tipkresch si cal ver;11 pe peretl.

Ett a'sI fi de pkrere sä i se respinga cartea pur si simplu,fiind cá este un om care nu respecta autoritatea biseric6sck,care este S-tul Sinod.

P. S. Episcop al Husilor: En n'asi fi de pkrere ca sa ise respingk cu totul cartea, fiind-ca el, pe cat se vede, astkruit si a facut Ere -care corectiuni, cred, cá pe cat a pu-tut, nu lea facut insa in complectaceea ce dovedeste elnu e rea vointa sail nesupunere. Pentru acesta nol inapoiemcartea ca sa complecteze corectiunile, $i'l oprim de a o mattipkri ca aprobata de S-tul Sinod, 'Ana cand nu i se vada voe.

P. S. Episcop al Risnniculun Editiunea a V-a s'a yen-dut ca aprobata de S tul Sinod.

P. S. Episcop al Dunetra-de-jos : Dack a tiparit'o faikqtirea nostrk qi a pus'o In venlare, atuncl sa, se respingipur si simplu.

1. P. S. .Mitropolit al Moldova: indulgenta P. S. Epis-cop al Husilor, ar fi ca s'o complecteze P. S. Sa pArinteste ;apoi sk, trimitk sal theme §i sa-i spunk: Asa al sa fad,Domnule.

P. S. Episcop al Husilor: Eu, in conclusiunile rapor-tulut, aunt de Were luck, sk, i se punk indatorirea, Ca laInceputul fie.carui paragraf sa insemneze capitolul $i versuldup6 care a espus faptele.

1. P. S. Mitropolit al Moldova: Acesta este lucru or-dinar de facut.

P. S. Episcop al llusilor : Ba m6 iertatl, nu este lucruordinar si iata pentru ce: Cand el espune ceva dup6 textulS-tel Scripturl, trebue sk arate acolo, de uncle a luat aceleidei, si atuncl cel ce voeste sa se incredinteze saii ea cu-n6sca faptele espune mad pe larg, citeste locurile aratate dinS-ta Scriptura Ad se convinge ca autorul nu se conduce decat de ea. Acesta va dovedi Inca $i aceea, ca autorul s'aocupat si a facut o lucrare dup6 textul S-tei Scripturl, tarnu numal a facut o compilatie sail o traducere, aril, sa allnideplina cunostintit de aceea ce face.

www.dacoromanica.ro

PROCESE-E VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

Iata resonul pentru ce eti am adAuga,t la finale conclusiu-nilor, ca sa se indatoreze autorul de a nota la inceputul fie -carul paragraf, capitolul din S-ta Scriptura ce cuprindemateria ce tratezh, §i pe ltmga acestea unde citeza texte, saarate versul. Acesta este un mare avantagift pentru top ceice citesc cartea. Eft am cercetat crtteva cgrti ; si unde a-yearn cate o nedomerire, trebuia, sa, citesc capitole intregidin biblie ca sa daft peste citat sat faptul espus, cad nu'mIvinea ca sä tree cu usurinta.

Pentru aceste motive eu rog pe S-iul Sinod, ca sa a-probe conclusiunile raportulul.

P. S. Episcop al Rinznicului: Am cerut pentru a doua6rA cuventul ca sa am o lamurire de la P. S. Raportor.I. P. S. Mitropolit al Moldovel a formulat opinia derespingere a cailei la care me unesc §i eft ; dar intrAndpentru un moment si eu In ordinea de ideil a P. S. Ra-portor, II pun intrebarea : ce se face cu editiunea 1 acalla Autorul a tiphrit'o si a impartieu ca aprobata deS-tul Sinod, qi deci cu acesta el s'a ajuns scopul. Acumori-ce't vett spune, este de prisos : mal ales daca el a fostom cu socotelh $i a scos cate-va mit de exemplare.

De aceia eu me unesc cu opiniunea I. P. S. Mitropo-lit al Moldovei sa o respingem i sa mijlocim la D. Ministru, ca sa o scota din §cole.

I. P. S. Mitropolit Prinzat Ne mal cerend nimeni cu-ventul, discutiunea este inchis %.

Pun la vot opiniunea I. P. S. Mitropolit al Moldovel derespingerea acestei

S'a primit. Prin urmare cartea s'a respins.Acum, avem raportul comisiunei pentru esaminarea pie-

turei de la catedrala din Constanta. P. S. Raportor esterugat sa bine-voiascA a-I da citire.

P. S. Episcop al linqilor, raportor. citeste mai intal Prescrip-tul verbal dresat la fata locului de Comisiunea alesa de S-tulSinod in unire cu delegatii Onor. Minister al Cultelor pen-tru esaminarea picturei de la catedrala din Constanta inurmatdrea cuprindere :

PRESCRIPT-VERBAL.

Astac,ii, 25 Octombrie 1892, subscrisii membri delegatia! S-tului Sinod, precum si delegatii Onor. Minister de

77

carp.

ei

"

www.dacoromanica.ro

78 PROCESELE VERBALE ALE SED1NTELOR ST. SINOD

Culte, constituindu-ne in comisiune pentru esaminareapicturilor din biserica catedrala a orasului Constanta, amales de Presedinte pe P. S. Sa Episcopul de Husi, Tar casecretar pre D. Gr. G. Tocilescu, si am procedat la In-crari, precum urmezd:

l'rel au fort cestiunile principale de care am avut a nepreocupa :

1) Daca picturile sunt in stilul picture! bizantine ;2) Daca picturile, atat tablourile religiose, cat si figurile

isolate, sunt din acelea pe care le admite ritul ortodox, si3) Daca espresiunea figurilor conrespund sail nu carac-

teruluT religios, fara vre-un amestec de idei sail de senti-mente profane.

Dupe o amanuntita examinare a 1 icturilor la fata lo-cului si in urma mal multor desbaterT, Comisiunea res-punde la fie-care din aceste cestiunT.

La prima intrebare in privinta stilulu!, Comisiunea, inunanimitate recunoste ca picturile sunt luerate in stil bi-zantin pur, artistul inspirandu-se de modelurile cele malfrum6se din epoca de inflorire a artel bizantine, Tar nude pictura athonita, asa cum s'a practicat in secoliT dinurma in Ora.

La a doila cestiune in privinta loculul ocupat de pic-tuff ; se constata mal intaT urmatorea dispositiune a fi-gurilor :

In absida : Fedora Maria cu Domnul Christos ; Tarma! jos : 2) Sf. Constantin si Elena cu cete de Inger!in rupciune.

Pe peretiT altaruluT, de la stanga spre drepta : 3) Ierar-hul Grigorie si Vasile ; 4) lerarhul Joan Chrisostom siGrigorie papa at Rome! ; 5) Ierarhul Nicolae si ParinteleSpiridon.

In tuna : 6) Pantocratorul cu o frisa circulars deco-rata cu 8 medalione (4 evangelisu cu simbolurile lor) ;la basa tune! : 7) Subiecte din apocalips ceT 12 apostollcu cete Ingereti, Tar in pendentive 4 serafiml.

In absida din drepta : 8) Nasterea Domnulul Christoscu inehinarea magilor ; la stinga 9) Invierea DomnululChristos.

Partea inferiors a absideT in drepta : to) Mucenita A-gatha ; n) M. Tecla ; 12) M. Pulcheria ; 13) M. Barbara ;in stinga : 14) Mucenita Ecatherina ; 15) M. Sofia ; 16) M.Christina ; 17) M. Drosida.

1)

:

www.dacoromanica.ro

79 PROCESELE VERRALPI ALE SEDINTELOR S1. S1NOD

Pe cupola din narthex : 18) Dumnec,leu Savaoth.In tesa generala, Comisiunea recunoste, ca tablourile si

figurile sunt tote din acelea care sunt admise in Aritanostra biserica ortodoxa, de si artistul ar fi putut da oalta distribuire figurilor si a inmulti tablourile ; ca sunt22 de figuri de sfinti si numai 8 figuri de sfinte, si ca a-tat vesmintele sfintelor cat si ale sfintilor corespund ingenere modelurile din epoca Arhaica a artel bizantine.

in fine, la a trela cestiune, Comisiunea netinend somade rumorea, ca unele figuri de sfinte reproduc persOne,adi in viata, constata ca nici uneia din figuri nu 1 lipsesteespresiunea cuvenita caracterulul religios si ca tote sunt trac-tate in stilul gray si auster al picturel Bisericel Ortodoxe.

In resumat : judecata in intregimea sa decoratiuneapicturilor a catedralel de la Constanta nu este in necon-formitate cu ritul ortodox.

Facut asta-di 25 Octombrie 1892, in orasul Constanta"

Presedinte (ss) Silvestru al Huoilor.(ss) Calistrat Orleanu Barlddenu, Arhierea.(ss) Gerasim T. Pitestenu, Arhiereu.(ss) Dionisie Craioveanu, Arhiereg.(ss) C. Esarcu.(ss) Odobescu.

Secretar (ss) Gr. 0. Tocilescu.

Apol P. S. raportor da citire raportulul comisiunel S tulutSinod relativ la catedrala din Constanta.

Inalt Frea Santite Stepeine,

llPrin votul S -tulul Sinod din sedinta de la 12 Maiu, se-siunea de prima-vara a. c., snb semnatiT am fost insarci-natl a merge sä constatam lucrarile de pictura din bise-rica construita din not in Constanta, cand vom fi avi-sati de D. Ministru al Cultelor si instructiunel publice.

La 23 ale curentei 1. P. S. Presedinte, in urmarea a-dresel D-luT Ministru de Culte ne-a comunicat, ca timpulde plecare la Constanta e fixat pentru a doua di Sam-bata, si ca din partea °nor. Minister sunt delegati pentruacesta. constatare D-niT: Al. Odobescu, C. Esar 11 si G-r.Tocilescu. Conform acestel comunicarT comisiunea S-tuluT

www.dacoromanica.ro

80 PROCESELE VbREALE ALE SEIDNTELOR ST. SINOD

Sinod, afara de P. S. Archiereu Ioanichie Bacaonul carelipsea, impreuna cu delegatii Onor. Minister, ne-am Iran-sportat la Constanta in diva fixata, unde in diva de 25ale curentel, am si observat si constatat Ia fata loculuilucrarea de pictura. Constatarea facuta de noT impreunacu D-niT delegati a! Onor. Minister s'a trecut intr'un pres-cript-verbal incheiat in dublu exemplar, pe care 1-am sub-scris cu totii, si dintre care unul s'a luat de Dnii dale-gat! Onor. Minister, iar unul de no!, pe care cu totrespectul 'In si inaintam 8-tutu! Si nod anexat de acesta.

0 data cu acesta, sub-semnatif membrii aT comisiunelcredem de a nOstra datorie, a supune la cunostinta StuluiSinod, mai in amanuntime unele inconveniente obser-vate de no! si ne trecute in prescriptul-verbal subscris.de tot!. Acestea sunt :

I) Rumorea rasp5ndita in localitate cum ca unele fi-gun de sfinte, reproduc persone asta-di in viata, care cutota marea dorinta a Rom5nilor ortodoxi din Constantade a li se sfinti biserica cat mai curand, pare a lovi Insimtimentul lor religios, mai ales a domnelor, care rea-mintesc in figurele sfintelor pc unele din cunoscintele

P. S. Episcop al Dullard-de-jos, aplauda la auc,lireaacestora.

2) Este cu totul adeverat ceea ce se constata prin pres-criptul verbal anexat, ca numerul santilor pictati in bi-serica este mutt mai mare de cat al santelor ; dar lu-crul sta in aceia, a parte din Anti sunt in altar, caredupe asedarea temple!, nu au sa se mai vada de toticrestinii, iar parte sunt in cupola, pe care numal uitandu-secine va in sus pote sa '1 vada; pe lAnga acestea in corpulcentral at bisericer in nartex, nu este pictat nimic, afarade D-de0 Savaot incunjurat de finger!, care este tot susin cupola a doua. De aci provine. ca crestinul intrandin biserica, Ia prima privire capata impresiunea ca In bi-serica nu ar fi de cat s'ante. i anume: Maica Domnulul dinabsida altaruluf, care are sa se vada pe de asupra tem-ple! si opt martire in partite inferiore ale absidelor, dindrepta si din stAnga.

Pe langa acestea comisiunea nu crede de prisos a maT.supune la cunostinta S -tutu! Sinod si un alt inconvenientprovenit din causa construirei bisericel, care pe de oparte impedica pe D. pictor de a inmulti tablourile siAumerul santilor in nartex, iar pe de alta presinta un as-

al

*!

www.dacoromanica.ro

PROtESELE VERBALE ALE *MINI ELOR ST. SINOD 81

pect neplaeut si chiar daunator fata de sanetatea asisten-tilor.

Iata in ce sta acest inconvenient de constructie :Sub amvon este o deschicjetura maT mare ca de dour

metri in largime si in inaltime pana sub amvon, undeeste o scary deschisa de suit in amvon, care are aspec-tul und scarT ordinare de servicia, cu totul neplacut inasemenea loc principal din biserica. Vis-a-vis de acesta inpartea drepta este o alta deschidetura tot asa de mare,care printr'o usa respunde afara, al caret stop pentru obiserica de marimea aceteia e neinteles, ne purend servila nimic, afara de un curent daunator sanetatei asis-tentilor.

Pentru inlaturarea tutulor inconvenientelor maT susaretate, comisiunea este de parere :

1) Ca in locul santelor martire Varvara si Pulcheriadin partea drepta despre altar, sa se picteze D-nul Chri-stos pe tron, avand de o parte pe Maica DomnuluT, Tar dealta pe Antul Ion Botezatorul, Inchinati cu mult respectspre tronul M.antuitoruluT ; iar in locul santelor martireEcaterina si Sofia din partea stanga tot despre altar, sase picteze, S-tii lmparati Constantin si mama sa Elena.Prin acesta s'ar inlatura si atacul simtului religios al pio-silor crestini din localitate, provenit din neexperienta sineprevederea pictorulul, si impresiunea privitoruluT, ca inbiserica ar fi numal sfinte."

P. 8. E iiscop al Dunarei de jos: Forte bine.2) Sa se astupe deschisletura de sub amvon si sa des-

chick o usciOra pentru suirea in amvon, prin partea de-spre intrarea mare in biserica. Asemenea sa se astupe sideschicletura din drepta, si sa se faca o usciora tot spreintrarea mare in biserica, in care cas aces bascutaar putea servi pe de o parte pentru pastrarea vestmin-telor sau pentru baptisteriu ; iar pe de alta s'ar inlaturacurentul daunator asistentilor ; plus ca pre partile Inchise.pictorul ar putea impodobi forte mult partea principalsa bisericel prin pictarea unor santI."

P. S. Episcop al Dunarei de jos: Eta multumesc co-misiunel 5i pentru acesta observare. Ea este folositOrebisericei. Acest inconvenient l'am observat si eta candam fost acolo.

3) In fine comisiunea I T exprima marea s'aNiorinta. ca6,

www.dacoromanica.ro

82 PROCESELE VERI ALE ALI, SEDINTELOR Si. S1NOD

on si ce imbunatatirl urmeza a se maT face in bisericadin Constanta, sa se faca prin buna intelegere a D-luiMinistru de Culte, a pictorulul, si a arhitectulul cu P. S E-piscop respectiv pe care are onorea a 1 ruga, ca in casulde fata sa fie pe cat posibil conciliant, find lucrarile a-vansate.

Pe langa acestea, spre a nu se mai da pe viitor ocasiu-nil la asemenea incidente cu totul displacute si pagubitorepentru biserica si simtul religios al piosilor crestinT, co-misiunea vine cu tot respectul a face urmatorea propu-nere :

anunze :

Santul Sinod roge pe inaltul Guvern, ca restaurarilesi construirea de nouT biserici ce s'ar mai face de alineStat, in tot d'auna si in tote privirile sa se faca in intele-gene cu chiriarhul respectiv.

(ss) Silvestru al Hu,silor(ss) GerasimPitigenuSub-semnatul este de parere sa se inlocuiasea tote tab-

lourile sfintelor din ambele senuri ale bisericei, cu sfin-tii martini, si sfintiT lerarchi din altar sa alba pictura con-form prevederilor liturgice.

(ss) Calistrat Barladenu, Arhiereu,P. 8. Episcop al EINsilor: Acum dati-mi vote sa dau

o lAmurire.Acest raport este sub-scris numal de dum membri din

comisiune: de mine si de P. S. Gerasim Pitest6nu. P. S.Calistrat Bar Menu facut opiniune separata, iar P. S.Dionisie Craiovau s'a abtinut, qiand ca isi va spune mo-tivile in sediata.

P. S. Arta. Dionisie Craiovenu : Cer cuventul spre a-mlarrtta motivele mele.

N'ar fi nevoe ca sri, maT insir considerente, fiind ca fnprocesul-verbal de constatare la fata loculul, se vede tre-cut tot. Dar fiind-c5, presedintele nostru, care a fost lafata locului, vine cu un raport separat, in care ell nu meved sub-scris, sa -ml dap voe sa arat ceea ce am sinatitde n'am iscalit.

In procesul-verbal de constatare la facia loculul ne-amdat parerea cu totit, parere un nima de ceea ce am cons-tatat.

Asum as via ea ai sa sub -sera un raport deosebit, ea

sa

'si-a

www.dacoromanica.ro

PROCESELt VERBALE ALF SEDINTELOR ST. SINOD 83

comentaril cu totul departe de procesul verbal, ar fi sanu subtiti opiniunea mea esprimatA in procesul verbal, sisa nu stiu ce am facut

P. S. Episcop al Dunarel de jos: Cel putin de astadata P. S. Craiovenu are dreptate. Numai de nu va as-cunde alt-ceva abtinerea P. S. Sale.

P. 8. Arhiereg, Dionisie Craioveitu: Aceste considerentem'ati facut pe mine sa-mi sustil parerea data la fata lo-cului fata cu membrii S-tului Sinod si cu membril Ministe-rului, si el nu sub-scria raportul presentat de P. S. Episcopal Ilusilor.

P. S. Ark. Calistrat Bdrladeanu: I. P. S. Stepane ! In-data ce am ajuns la Constanta, am intrat impreunA cuD nil delegati al Ministerului, D-nil : Odobescu si Esarcu,cad' D. Tocilescu nu se gasea acolo, si in adev6r ne-amultat indata peste tot. Am inceput sa lurtm de la parteaAltarulul, sa esaminam tablourile cum sa gasiail aran-giate fiii pe ce parte. D. Esarcu luand cuventul, a spusea regrets, ea nu se gase§te qi P. S. Episcop al Dunareide jos intro not. Wend, ca noi nu avem sa primim a-cestA parere a D.lui Esarcu in procesul-verbal, D. Odobescu a spus, ca dup6 cunostinta D-sale, tablourile dinbiserica sunt in stil bizantin. Am propus P. S. Episcopal FIusilor, ca sa facem not un raport separat catra S-tulSinod si sa lAsam comisiunea Ministerului sa respundA se-parat. 'till ea la inceput P. S. Dionisie Craioveanu afost de aceeasi parere cu comisiunea Ministeriulul, ea n'aravea nimic de observat si ea totul este bine lucrat inbiserica. Not am dis, ca sunt prea multe sfinte in bise-rica, P. S Episcop al Husilor Et cis ca sa facem un ra-port prin care sa ne d im parerea in east& privintA. P.S. Dionisie Craiovenu glee, ca acesta este o contralicere,fiind-ca sunt tree omen' special' can ;Tic, ca stilul estebizantin. D. Odobescu a ciis ca sa ne ducem la D-lui a-cask ca sa ne arate ma' multe tablouri. in stil bizantin.

ACUID, data venim noi, meinbril S-tului Sinod si spu-nem ea, pictorul n'a ales locul unde trebue BA puna pefie-care sfanta, not nu putem spune, ca acea sfanta sa fieinlocuitA cu alta, sail cu alt sant? eu cred ea da.

0 persona de buns, credinta mi-a spus, ca, una din sfintepe care D -nii Tocilescu si Odobescu, impreuna ci cu P.S. Dionisie o cunogc, spune ca simana cu o ovreiii. Un

www.dacoromanica.ro

84 PROCESELE VERBA.LE ALE SEDINTELOR ST. SWIM

alt crestin care cun6ste o alta pers6na ms-a spus ceva maimult, ca cutare figura semana cu o ovreica.

Am facut declaratiunea acesta chiar inaintea comisiunel,am inspectat pere0 indata ce am intrat in biserica, sin'am ve4ut pe S-ta Ecaterina asa cum este representata.Chiar una din sfinte a avut code si pictorul le-a inli-turat.

P. S. Episcop al Husulut: Acura nu mal era.P. S. Episcop al Dunarel de jos: Singur D. Ministru a

declarat aci in S-tul Sinod, ca a pus pe pictor de le-amodificat. Declaratiunea D-sale prob4za ca aratarile meleeratt drepte si fondate.

P. S. Arh. Calistrat Barlddeanit: Asa ca et. ml -am fit-cut parerea deosebita ea, sfintele nu'sf ail locul for litur-gic acolo.

Stul Sinod este suveran si pOte sa, prim4sca sate A res-ping% ceea ce comisiunea Ministerului spune, ea este Instil bizantin si in ritul ortodox, dar not credem, ea estebine, ca S tul Sinod sa primdsca propunerea mea A sesterga tote sfintele si sa, se puna tablourl de sfinti. Ea. pri-mese chiar ceea ce se (lice: ca sa, se puna. Domnul Christoscu Maim Domnulul si Cuvi6sa Paraschiva. Aeele tablouride sfinte sunt puse pe o parte si pe alta a bisericel siimbracate in forma de regina, cu multe decoratiuni pehalue ci comisiunea Ministrulul spune ca aca este stilulbizantin.

I. P. S. lilitropolit al Moldova : Fiind-ca s'a deschis vor-ba, si s'a intins discutiunea asupra acestel cestiuni de ceamai mare important& pentru noi, pentru Biserica Nostra,de aceea v6 rog, FA 'ml dati §i mie voe A 'ml exprim opi-niunea mea.

Mai anteiii voiti face o intrebare P. S. raportor asupraunor cuvinte puse in raportul sell, si anume ; ca in pro-cesul verbal ce s'a incheiat la fata locului, Impreuna entat membri si chiar cu eel laid trimesi de D. Ministru,nu s'a trecut tot ce s'a veclut acolo in biserica.

La acesta cer explicaOune P. S. raportor, de ce nu s'atrecut tot ce s'a observat isi s'a vOut in biserica.

Al doilea, ac avea o propunere, o rugamin.te de R-cut. Fiind-ca e vorba de sfinte, si ca sfintele abondeza inbiserica, aceea mal mult de cat sfintit $i find-ca acele sfintesunt ; mucenica Varvara, Ecaterina si altele, ac dori, a-

www.dacoromanica.ro


fare, numal dace, nu se va gesi ca este prea mare sarcine,care le-am cere-o not P. S. L. cart ati fost acolo, se nedea none aci la Stul Sinod o relatiune pe o foie scrisatimpul in care a fost sfinta Ecaterina, sfinta Varvara,sfinta Drosida, care a fost una din ficele lut Traian.

P. S. Episcop al Husi lor: Nu putem respunde la ac4staacum, fiind imposibil fie caruia dintre not, cred, de a sticronologia tuturor sfintelor si a sfintelor din calendar.

I. P. S. Mitropolit al Moldova: Acosta o cer se ni sedea pe o foie de hartie scrisa, si iate pentru ce : ni sespune ce, pictura este dupe stilul bisantin.

P. S. Episcop al Ramniculun i ortodox.I. P. S. Mitropolit al Moldova: i ortodox, f6rte bine.

Ca se, vedem, ce not stim de cand a inceput a se pic-tura sfintele bisericl.

P. S. .Arh- Gherasim Piti,stenu : Din secolele primare.I. P. S. Mitropolital Moldova : F6rte bine din secolele

primare. Atunci se, vedem intru cat este exacta afirmatiu-nea D-lor, ce este stil bisantin curat. Acosta este cerereamea, dace se 'Ate se, mi se dea, bine, dace, nu, ell romanrabdator.

Al treilea punct. Am audit citindu-se in procesul-ver-bal ca s'a ve4ut in altar in partea cutare, Vasile, Grigoresi Parintele Spiridon. Acestea sunt expresiunt pronunOtein procesul-verbal al comisiunel intregi. EIS ve spun cii,daca sorta m'ar fi trimes acolo, et nu as fi iscalit proce-sul-verbal ast-fel.

P. S. Episcop al Busilor ; Acolo a scris secretarul pen-tru prescurtare.

1. P. '. Mitropolit al Moldova : Eu nu iscalem. D-lorperte se, iscaldsce cum vor pofti. Lui Grigore Papa al Ro-mer nu a uitat se 't dea titlul Perintele Spiridon ! Pe minerats ,sochedi ac6sta expresiune, si de aceia nu pot rabdasrl, nu fac observatiune, si dace, a socat si pe altil din P.S. V6stre se, me erta0.

P. S. Gerasim Pitestenu : La sfintul Spiridon se (licePerintele Spiridon. In procesul-verbal s'a trecut ce s'a con-stat cii, este acolo.

I. P. S. Mitropolit al Moldova : Until' pictor care pic-torka in Biserice, 'i este permis se, scrie asa ?

P. S. Episcop al Argesulut: I. P. S. si P. S. Imp; ces-tiunea de fate, $i procedarea comisiunel inseminate de S-tul

r

www.dacoromanica.ro

86 PE OCESELE VERBALE ALE SEDINTEI OR sT. SEIOD

Sinod pe mine me pune intr'o ccnfusiune mare, fiind-caacesta comisiune a avut de stop cand s'a ales de S-tulSinod se, se duce, la fata loculul ca se, constat, abaterilepictorulul, §i ac6sta s'a f7 cut in urma reclamel insusi aP. S. Episcop respectiv.

Ed ved aci din lucrarea ce a facut comisiunea, o con-tradicere ; una se spune in procesul verb ', si alta in raport.Ce putem lua dar de temeit nol ? Inch )erea care se facela fata locului este actul de apreciere st (rune acel act esteforte grail de a face un raport contradicetor. Am auditce, P. S. Calistrat de, o opinie separate, in raport, P. S.Dionisie alto, opinie tai Presedintele comisiunel o alte, opi-niune, si de acolo iese veintelegere mare intre comisari,cici ceea ce dice in procesul-verbal nu se dice in raport.

Apol, dace, P. S. Vostra, care att mers la fata loculuIav constatat lucrurl care se preyed in raport, trebuia BA,le puneti in procesul verbal si se, iscIliti cum ati vedut.

Acesta lucrare, ma dar, este isbita de nulitate. AV con-statat ceea ce este in procesul-verbal, dar nu ceea ce estein raport.

P. S. Episcop al Husilor: Ed nu stAruese se, se pri-mescA raportul, dar am credut de datoria mea all aratS -tulul Sinod lucrurile cum aunt.

P. S. Episcop al Argesulun Da, muse, ar fi trebuit catote acestea all fie autentice, iar nu ce, s'a audit de la A.B. C. sat. cii, cutare sant lipseste. Acestea sunt cestiunide detalit care se pot modifica.

La Curtea de Arges, and s'a sfintit pentru prima databiserica, avea numai done icon° ; asemenea am gasit inEparhia mea biserica Tutana ne terminate cu pctura, $itotusi am sfintit-o.

Acum, et. nu cred a P. S. Episcop respectiv, nu areall santesce, biserica, cad chiar comisiunea nOstrA prin in-cheerea sa gAseste tote bune, dovadA este procesul-verbal.

EA nu cred, ca S-tul Sinod sat. Episcopul respectiv alliase, din regula care se impune, ca adice, biserica acesta,pentru care Statul a cheltuit sume insemnate pentru pic-turA, se, nu se sfint6scA- Ea trebue sfintita, dar in ce pri-veste modificarile, acestea e de dorit all se tact. A$1 voiinsa all stiii mai inainte de tote all flu luminat, dada lu-crarea acesta a comisiunel este regulate, ca ast-fel all stillpe ce base all vorbesc.

www.dacoromanica.ro

PEOCESEL VORBALE ALE S DINTELOR ST. SINOD 87

P. S. Episcop al Dunciret de jos: Prea Santia Ta, afirmi pede o parte, ca Episcopul trebue sa sfintesea biserica, pentruea comisiunea a gasit t6te picturile bune, tar pe de alta do-resti sa fit luminat data lucrarea acestei comisiunl este re-gulata.

Prea SAntia Ta, mat mult ne ineurci, de cat ne descurcl.Aci trebue sa cantarim vorbele ce exprimam, iar nu sa vor-bim pentru ca sa ne vedem trecuti in procesul-verbal caam vorbit. Ori trebue sa 4icem ceva mat bun de cat ta-urea, orl sa tacem. Tacerea este de our a Os un mare cu-getator.

P. 8. Episcop al kiwi lor: Intaiii §i intaiu trebue sarespund I. P. S. Mitropolit al Moldovei, care 'mi a facuto intrebare, ea de ce nu am trecut observatiunile nostrein procesul- verbal.

I. P. Santite, cand am mers la constatare, ne-am dusin biserica, am inceput a ne uita trite° parte si alta. Seplanuise ca sa se tr6ea observatiunile fie-earuia in proce-sul-verbal. Insrt, pe eat am inteles, in urma deelaratiunetpictoruluT catre D-nit delegatt at onor. Minister, ea nu armat voi sa schimbe nimic, fiind.ca ort-cum cate-va schim-ban faeut, lucru despre care noT am vorbit impreuna,atunci delegatzt Onor. Minister s'aii geindit sa scape prin-tr'un mijloc mat usor, ,si set face mat pe scurt arettetrile.

P. 8. Episcop al Dunetrei de jos: Atunci comisiunea mi-nisteriala v'a inselat.

P. S. Episcop al Ilusilor: Nu ne-a inselat, tact asaeste.

P. S. Episcop al Dun de jos : Cum este ala? Dacddelegatif Ministerulut s'au gdntht set scape, precum Oct,printr'un mijloc mat usor ,si sd face mai pe scurt ardtet-rile, cum tagaduestl ea nu va inselat ? Pentru ort-ce omcare vu ceti cele clise de P. 8. Ta, acesta va fi convin-gerea, ca delegatit D lut Ministru v'a fetgaduit una si v'apus set semnatt alta.

P. S. Episcop al Ilusilor : Inca °data v6 afirm PreaSantite, ca nu ne-a inselat, cad ne-a spus in urma con-vorbirea ce a avut'o cu D. pictor. Am vorbit, am discu-tat impreuna ast pra a ce putem fi de acord asupra ace nu. Am fost de acord, ca stilul e bizantin, aceea ceIn fata unul arheolog renumit ca D. Odobescu, care ne-aafirmat acesta, nici nu puteam sa nu fim ; am fost de a-

s'aii

Qi

www.dacoromanica.ro

8$ PROCk.SELE VeRBALE ALE SE DINTELOR b T. SINOD

cord ca Santii si Sante le aunt din Sinaxarul Ortodox, pen-tru ca asa este ; am fost de acord, cA expresiunea figu-rilor e religiosa, apreciind acesta dupe ceea ce am vedutcu ()chit, Tar nu dupe rum6re, $i acesta cu atat mai mul+cu cat, pe de-oparte not nu cunostem nict o persona cucare ar semana vre-o Santa, Tar pe de alta, ca tipurileSanti lor si ale Santelor in Biserica Ortodoxa nu aunt uni-forme. Discutand asupra dispunere tipurilor, am convenitcu WO, ca in tezA generals tablourile $i figurile aunt dincele admise de santa nostrA Biserica Ortodoxa, de si artistular fi putut da o alts distribuire figurilor si a inmulti ta-blourile. Trecend apoi la rum6re, care nu se vede, ci seaudecum ca unele tipurt de Sante ar representa pers6neinch in viata, despre care no' am spur ca nu putem sa nusupunem la cunostinta S -tulul Sinod, delegatit ministerialt,orneni resonabill, ne -ail inlesnit calea spre acesta, admitenda trece in procesul verbal ca, constatA ca expresiunea figu-rilor e religiosa, FA intelege, intru cat nu sA tine, sati neti-nendu se semA de rum6re etc. Vedeti Prea Santite, ell, nune-a inselat. A 4ice cA ne-a inselat e o insulta aruncata nuatat asupra n6stra, ci mai ales asupra comisiunel ministe-riale, pe care ell o reaping.

Acura, ce facem no' prin raportul cAtrA, S-tul Sinod ?Nimic alts de cat espunem mai in amAnuntime rum6rea dinlocalitate si cum ar putea sA fie mat buns dispunerea tipu-rilor. Desvoltam aceste doue puncte atinse in procesul ver-bal, arAtAm de unde provine impresiunea ca, intrand tine -va;in bisericA, i se pare ca aunt numal Sante, precum si ore-care defecte de constructiune, care ail impedecat pe pictorde a face mai multi Santi in Nartex.

T6te acestea nu contra4ic procesul verbal pe care Pamsubscris cu totil, ci servesc numat de explicare mai amA-nuntita a stare' de lucruri de la fata locului ; explicare pecare not, Comisiunea, sail cel putin ell si colegul care asubscris impreunA cu mine acest raport, am credut de da-torie a o supune la cunostinta S tulut Sinod, ca sa p6tA ju-deca, $i aprecia mai In cunostinta de causa. Ca consecinta,fireste urmezA si 6re-care desiderate, pe care S-tul Sinod insuveranitatea sa, p6te BA le printhca sail sa 1 respinga.

Fats de observatiunile I. P. S Mitropolit al Moldovel ince priveste omiterea cuventului de Sant la numirea fie-caruiIerarh in procesul verbal, regret scaparea nostra din vedere,

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VEF BALE ALE SEDINTELOR ST.SINOD 89

sigur niment nu s'ar fi opus la a se complecta ; dealt-fel cele cuprinse intrensul aunt adeverate.

P. S. Episcop al Argesului: DacA Bunt adeverate,"atunciraportul cum remane ?

P. S. Episcop al Husului IatA, aveti si procesul verbalsi raportul. In raport se desvolta unele puncte din proce-sul verbal si sA, esprimA desideratele comisiunel. VoesteS-tul Sinod BA seniti, de ele, bine, nu voeste, iarasibine.

P. S. Episcop al Argesul0 : SA fac o intrebare P. S.Raportor: cati inst aA subscris raportul ?

P.S. Episcop al IIusuluf : Doui.P. 8. Episcop al Argesul0 : Va BA qica eel alti doul auk

opinif diferite.P. S. Arch. Dionisie erctiovau :Tot ce s'a Mout afara

de la fata locului nu '11 are locul.P. S. Episcop al Husului : Ac6sta bine inteles dupft 'A-

rea P. S. V6stre, iar nu si duo a mea, care nu am invedere de cat interesele bisericei. EA cred ca e bine caam dat S -tulul Sinod lamuriri despre cum stet lucrurile lafat,a locului.

P. S. Episcop al Dunciret de jos: I. P. S Presedinte ! Amascultat !Ana acuma si cetirea raportulul comisiunel S-tu-lui Sinod impreuna cu procesul verbal alaturat pe HMOel si pe uniii din membri acestul sant corp asupra cestiu.mei care ne preocupa, dar nici actele ce ni sail cetit, nicicele ce vorbit aci pawl acum de unii din noT nu a-due nici o lumina in cestiunea ce ne preocupa.

Ett care am adus casul inaintea S.tulul Sinod, cu o a-dresa sou referat in regula, am esplicat cu deamanuntulcestiunea relativ la pictura bisericei de la Constanta siam spus ca pictorul Mirea Demefrescu, in marea lucre-dere ce are in sine, n'a voit sa vina nicT o data sa meconsulte, nici cbiar asupra loculul liturgic ce are fie-carestint in Biserica 'Astra ortodoxa, de si a fost invitat for-mal de Ministerul Cultelor intru adsta. Ast-fel pictorul a-cesta a facet acest gen de pictura propriu nunzat siest sicolor ce voesc cu on -ce prep set ne schimbe si stilul pic-turilor nos re si traditiunile cele vechi ale Bisericef nastrenariona

Pe m e ins ti nu me mil, a§a e mult apucIturile sinazuintele laicilor, cat me intri tha nepasarea ce se ob-

tina

eget

r

s'ais

www.dacoromanica.ro


servA, la chiar unit din not pentru sustinerea traditiunilorsftntei n6stre iseriet autocefale orthodoxe romanA.

Mtirturisirea fricutA de P. S. Episcop de IIusi, cu putinmai nainte, ne invedereztt acest trist adever.

Prea S. Sa ne-a spus ca de si comisiunea S-tului Sinodconvenise cu delegatil Onor. Minister, ea fie-care din mem-bril acestei comisiuni sa '1i facA, de va voi, observatiunile sale in procesul verbal ce vor dresa impreunA, maipre urmA insa delegatil Onor. Minzster ca sd scape matu,cor, slice P. 8. raportor, de incurcaturet jdcutd de pictorail facut tot ce au putut ca sl convingft pe membril co-misiunei Sului Sinod sa renunte la observatiunile per-sonale ce fie care ar fi voit sl faca in procesul verbal.In acdsta au si reusit pe deplin Acesta insA a fost pri-ma gresela a comisiunea n6stre.

0 altA gres6la tot asa de mare ca si cea de mal sus,este si aceea cA comisiunea nostrA, nu a luat ca punctde plecare al cercetarilor si constatarilor sale adresa, cAcidad, ea s'ar fi orientat dupe referatul met ar fi putut sane spue care anume din punctele coprinse in adresa mea. Titre S-tul Sinod erau drepte si care nu.

In ast-fel de mod S-tul Sinod ar fi stint si ar fi cu-noscut adeverul.

Comisiunea nu a tinut nisi cea mal micA, socotela dereferatul met, ci spre marea surprindere $i mirare a ori ca-rui om cu judecata, procesul-verbal incheiat ne spunece, comisiunea S -tulul Sinod si delegatil ()nor. Ministerau convenit a se pronunta numai asupra a trel cestiuni.Judecand dupe afirmArile P. S. Episcop de Husi, rapor-tor, ajungl sa crecii eft aceste treT cestiuni at fos mai din-nainte studiate, cumpAnite si formulate, ast fel, in cat admi-terea for sa fie o atestatiune puternica si hotaratore ca,tatel pictura facUtd de Mirea Dumitrescu in catedrala dinConstanta este, nu se pate mat ortodoxd, ba chiar p*, matmult de cat ortodoxd, pentru ca a urmat modelurilor dinepoca ante-atoniticd.

Comisiunea S -tulul Sinod n'a stint sat n'a voit at stieca prin astfel de conclusiuni ca acele coprinse in procesul-verbal, ce a semnat, poi sa, inhituri $i instill dogmelen6stre ca sa nu mai 4.ic stilul bizantin.

Pre cat de amanuntit a fost referatul met la S-tul Si-pre atat procesul verbal dresat la Constanta este de

www.dacoromanica.ro

PRoCESSLE VEkBALE ALIT SEDINTELOR ST. SINOD 91

evasiv, de juditios cu viele§ug facut ; i atat de mult ainfluentat acele conclusiuni asupra comisiunel S-tulul Sinod,in cat ea nici nu s'a mai gandit su punk eel putin, un a-mendament in acel proces verbal, daca precum ne afirmA P.S. Episcop de HuO, se hotarase de Is inceput ca sa factun raport dctaliat la S-tul Sinod.

Dar nu. Comisiunea S -tulul Sinod serunezA Ara §ovairela Constanta, ceea ce li :e pune dinainte de &lire delegatiiMinisterului §i pe urma viind pe drum gandindu-se lace su facut a voit s'o dr4gA §i ast-fel a decis sa facA raportulseu la S-tul Smod eu desideratele ce ati. audit. Acum S-tulSinod se gAse0e in fata a doua acte: unul mixt §i f6rte su-mar, care mlaturA or! ce critics, fie cat de solid* iar altulraportul com'siunet sale, care es e ceva mai detaliat, dar §i

comisiunea compusa numai din don!, cad both lu-crarea de la inceput nu este in majotitate, ci in minoritate,nu ne spune nimie, nicI daca cele copriuse in referatul meula S. Sinod eraii fondate, nici daca pictorul, in urma observa-tiunilor ce i s'a facut asta-vary de domnul Ministruale carui declaratiunf leati audit, in qedinta trecuta aci acorectat picturile sale ; nimic fuse din t6te acestea, dar n'auitat sa punA in raportul seu un desiderat prin care mer6ga sa fiu mai cu larghetA §i may ingaduitor cu pictorul ;atat de mult le a bdgat in cap cd pictura este bond, darcd eic voesc su lac greutatf guvernului.

He!, P. S. membri cart 'ml adresati adsta rugaciune !Ye spun ca me dore inima sa constat acesta, pentru caaci nu sunt ell in joc, ci traditiunile sfintel n6stre Bisericl§i cand este vorba de Billerica trebuia sa fim gata qi de-eisi pana la sange sa o aprobAm cu fermitate contra IA-zuintelor cuceritore ale veeuluT acestuia. Din nenorocireInge pare ea este un %cut : ca atuncea cand avem vre oocasiune sa spunem ceva bun pentru Billerica, nol fugim,ne escl ivam, sau spunend ceva, acel ceva este cu totul con-tra biserica ,si tradi(iunilor et.

Asemenea ptu va atinge totd'auna prestigiul epis-copatulut nostru qi este timpul sa ne oprim sa nu atingAvi pe al S -tulul Sinod.

P. S V6s ra nu avett atata nevoe sa me rugati pe mineca sa fiu mai I gAduitor fata cu pictura cea nebisericesca dela catedrala din Constanta, eat'eratt datorl sa constatatfsa s uneti S-tului Sinod, ca pictorul in sumetia sa,nu m'a

si

$i

intr'insul

si

si

www.dacoromanica.ro

92 PROCESELE VIA<RALE ALE SID1hThLOR ST. SiI\ OD

consultat intru nimic pe mine episcopul respectiv, de §i fu-sese invitat formal de Ministerul Cultelor. Daca ati fi spusS-lui Sinod acestea,s'ar fi vedut, ea ea am avut mare dreptatecand am referit casul S tului Sinod si prin urmare n'amcAutat A, fac greutati guvernulu , precum vi s'a spus, cinumai si numai sa'mi the santa mea datorie de Episcop.

Acestea am avut de observat asupra raportului si pro-cesului verbal ce ni s'a-a inaintat in ceea ce priveste formasi coprinsul lor. Acum sa vedem ce ne spune aceste act easupra pictures Catedralei din Constants st deschidend oparentesa scot chiar de la inceput din discutie pe P. S.Dionisie Craioveanu care ne-a declarat in tota sinceritateace'l caracterisa ca asa '1-au c,is delegatii Onor. Ministerea pictura de pe dicing este in stilul bizantin. P. S. S.dintr'un cuvent plin de convingere ne-a invederat fondulconvingerilor P. S. Sale si eu ii multumese pentru acesta.

Inchidend acum parentesa. viu la cei-l'alti membri ai comi-siunei mistre cars se presupune ca ali mai multa cunostintade carte, pentru ca all facut studit universitare. P. S. Lorafirma in procesul ce an semnat, ca biserica din Constantaeste pictata in stilul bizantin pur ,si sever care a existatin biserica crestina inainte de introducerea celul Atonitic,adecd de la muntele Atonulur.

Aeesta afirmatiune a comisiunei nostre este forte pre-tenti6sa ca sa nu die absurda.

Picturi eclesiastice din epoca anteridra stilului atoniticmai nu exista. 1) pentru ca la epoca iconoclastica se aflaprin Biserici un numer f6rte mic de imagine de sfinti $ial 2). ca in urma ordinului de distrugere dat contra ic6-nelor, s'ar putea dice, cu siguranth ea aceste obiecte sfinteati disparut cu totul din Biserica crestina. Dar chiar data arfi mai remas, ceva pe id pe colea, tot nu se 'Ate sustine eapictura bizantin din epoca anteiconoclastica a fort cea maipura $i cea mai severs, din cauza ea pictura ecclesiasticadin acea epoca abia mcepuse a se desbraca de caracteru 1pictures pagane $i a se inabraca en eel religion si crestin.,Prin urmare, pictur i propriu bizantina, in Biserica nastraortodoxa, nu a putut aparea de cat dupa decisiunea sobo-rulul ecumenic adunat contra lconoclaeilor si, pentru res-tabilirea sfintelor icone prin biserica. Aceste stabilite assputea sa afirm en tarie c nu exista in lume vre o imaginedin epoca pur bizantina pentru ca, este imposibil sa existe.

www.dacoromanica.ro

PROCESET E V REM t1 At t9 DINTE1OR SI. 91'10D 93

P. S. Arch. Gherasim Piteflau: Se afk la Sf. Sofia.P. S. Episcop al Dullard de jos : Nu stiu dael, vet fi

fost vre o da a in Sf. Sofia $i data al fost, as1 vrea sa tinin ce Limp at fort? Sera au d'mineta, pentru ca sa-t1 spunce at putut vedea pe zidur. ace tui m ret templu. Eu P.S. membri am f st de ties ort in S-ta Sofia. Intaia dataam fost in 1873 cand trecem la Athena in tuna Octombriepe la. 11 ore d mine a, tocmat cand se gasea la rugliciunesultanul Abdul Az.z.

A doua st a tieia bra am fost in 1875Intr'unul din aceste din urrn1 renduri am platit servi-

torului acestel biserici rli m'a plimbat prin tote partile,pentru ca era dimineta $i nu era nimeni in geamie. A-tunci am putut vedea cu de-a-manuntul tot ce se afia inacest templu tai am putut observa, de si cu mare dificul-tate, Ere -care timbre de sfinci, pentru ca Turcii neputandsterge imag nele, care erat in mosaic, le-an acoperit cuun strat gros de poleiala. Cel ce are ()chi bunt si vederltart, Foote observa inca in fosta absida din altarul s telSofil, contluul aureole' MaiceI Domnului si atata tot.

In locul Evanghelistilor anume de-asupra tor, musul-manil all pus nista mar! table de arama, cu inscripOunIturcesti; sus la ghinecomt (cafas) unde nu sunt imaginlse vede asta4l vechile rosasur" acute in mosaic mul-ticulor.

. Iaca ce plctura ale s to Sofia din Constantinopol, pecare n'a putut'o vedea P. S. Arhieren Gherasim Piteste-nul, care s a giabit sa me intre upa, i sa ye afirme ca, ins-ta Sofia exist, pictur ti pur bizantina. P. 6. Sa nu stieca la epoca Iconoclas ica nici nu se cunostea euventul bi-zantinism, necum existe pictura pur bizantina.

Cat despre datele arheologice ce ne vin de la scoleleBisericei apusene gt pe car! P. S. Pitestenul (lice ca le-aavut in vedere, en 1mt fac reservele mete, cele Inca-patOre, pentru ca, stint este asta -41 de top eel ce se ocupain mod seiios §1 constiincios cu teologia, ca tbta activi-tatea acestei B1s riel st a scolelor sale, conga absolut nu-mal in a^eea, cum sa se probeze cu on ce mijloa ea Ea

numai Ea, are deposi ul eel mare $i sacra al adeveratelBiserici a Itn lisus Christos P. S. Ta doctor in Teologieortodoxa trebue sa son acestea.

Din tote cele ce v'am spus 'Ana acum, aft putut ve-dea ea mergerea cormsiunei nostre la Constat4a n'a fast

si

s

mat

S

si

gi

www.dacoromanica.ro

94 PROCESELE VERBAL E ALE SEDINTELOR ST. SINOD

de nici un &los, nici pentru S-tul Sinod nict pen ru ce]ae voiesc salcocolosesca sa apere pictura lui Mirea Du-mitrescu.

Putem dar 4ice ea 'cestiunea picture] a elei biserici esteInca neresoivata.

Mal mult ne-a spas D. Ministru alaltaeri ; eel putinD-sa ne-a declarat franc, si en ii multumesc ca a pus pepictor sa modifice pe unit din sfinti, in sensul observatiunilor aflate in referatul men. Ast-fel in altar, dice D sa,am pus de a schimbat s -tuluI Grigorie Papa Roma, crosain carje, iar in afara, adica in cele 2 abside, am pus dea Utica codele de la acea santa din absida stanga de carevorbe0te ref eratul P. 8. Episcop.

Peste aceste declaratii ale D-lui Ministru, eu macadaugInca acestea, ca D sa a pus de li s'a taiat, la totefintele pletele, li s'a rnicsorat buclele, li s'a schimbat

eautatura din trufastCsi inganfata cum era, in mai cu-viosa, si de unde pana atunet Iii indreptati cu surnetieprivirile in sus, acum le-a facut sa se uite in jos.

Vestmintele sfintelor asemenea an suferit i ele ore canmodificari; caci din strimte incretite cum erau, s'aftfacut acum mai large $i mat Incapetare, ca sa acopere co-chetaria trasatnrile provocatore de mai 'nainte.

Mie mi se pare ca, li s'a atarnat acum §i tercel bizan-tini de urechi, numal de nu 1-ar fi scos dupe plecar a co-misiunel. Mult m'as mira, da a cum-va nu se va fi pre-facut vre-o sfanta, in sfant. M'num facut mull.° inlumea acesta si mai cu skna In biserica din Constanta; de cenu s'ar fi mai adaogat la acel numer Inca una mai mult.

In fine tot este bine ea s'a pc tut obtme ceva, cad pie-cum se luase lucrul la Inceput, and Dl. Ministru ne vor-bea In Senat cu asprime, tare imi era tema sa nu remaebiserica cu asemenea pictura, care de sigur m'ar fi Impe-dicat de a o sfinti. Eu nadajduesc sä obtin, i ma] mult,pentru ca tiu, ca, Biserica este in drepturile sale, cadstarue0te cu tdrie intru a face set i se respecte traditiunilesale cele vecht 0i sfinte.

P. S. Episcop al .11u,sului: Nol ce am ve4ut a trebuitsa spunem. Cum a fost not n'am veciut.

P. S. Episcop al Dundra de jos: Atunci spunet1 tot,luati de baza declaratiunea Ministrului i ceea ce aCi ye-4ut. vreati sa se stie tine minte.

Iii

si

pi

1i

1i Wan

El

www.dacoromanica.ro

I ROCLSELE VERB kLE A E SEDINTELOR ST. SING]) 95

P. S. Episcop al Husulut : Reaping cuventul de minte.Noi nu am mintit, ci am aratat ce am veclut si ne-am datparerea cum am credtit ea p6te sa fie bine ; data larnuri-rele si opiniunea nostra nu place S-tului Sinod, n'am decat retrag raportul men si sä inaintez procesul ver-bal cu un simplu raport.

P. S. Episcopul Dunarei de-jos: Nu se p6te retrage ra-portul acesta. Eu stiu forte bine, ca. data v'ati fi asteptat laasemenea discutiuni nu veneati cu ast-fel de raport.

Rog dar, pe S tul Sinod sa'nu respunda la referatul mensi sa-mi preciseze lamurit, ca sa stun ce am de facut fnprivinta picturei catedralei din Constanta.

P. S. Episcop al Ilusilor : I. P. S. Presedinte Fat.ft denurner6sele acuzari aduse Comisiunel de P. S. Episcop alDunarel de jos, fata de marea durere de inima ce a espri-mat'o P. S Sa pentru Biserica romana, si fata de vastastiinta, ce'si acumuleza, cestiunea fiind mult discutata,me marginesc numai a dice ca, pe langa durere de inima,stiinta si curagin, mai trebue si dulceta cuventului, atitu-dine parinteca si bun tact, pentru ca top sa pota fi do-banditl.

P. S. Episcop al Argesului: Inalt Prea Santiti si PreaSantiti frati, lucrul acesta ar trebui conciliat.

Cestiunea Bisericei de la Constanta a facut cam marelama si trebue terminate odata. En am vedut in raportulcomisiunei, ca nu este o conelusiune lamurita, cam ce tre-bue adica sa se face.

P. S. Episcop al _Hasilor : Este, isi da o parere.P. S. Episcop al Argeisului: Cum vine parerea acesta ?P. S. Episcop al Dunarei de jos tend a venit cu ra-

portul sell la S-tul Sinod si cand a aratat casul Bisericeidin Constanta si t6ta abaterea facuta, in pictura, S-tul Si-nod, cum am mai zis adineori, a numit o comisiune incare a avut incredere. Comisiunea vine si raportulseu astar,11, si ne mai spune de 6re can modificari de cada vorbit si P. S. Episcop al Dunarel de jos, Comisi-unea constata la fata locului prin proces verbal, act caree temeinic si la care trebue sa se opresca to1i, ert lucra-rea este gasita in stil bisantin. Acum, cum vine comisiu-nea cu raport de alt cuprins si 'si arata parerea sa ?

Pretentiunea P. S. Episcop al Dunarel-de-jos este Ca sarespundem la referatul P. S. Sale. Comisiunea da ra-

eta

da,

sfi'mi

I

'11

www.dacoromanica.ro

96 PROCESELE Va2BALF ALE SEIDNTELOR ST. SINOD

portul sell, deci trebue de cugetat Baca, se pot prinai con-clusiunile dintr'insul sat nu.

Temeiul hag este procesul-verbal care s'a iscalit deComisart la fata locului, si deci nu putem lua alt-cevade cat acest proces verbal, cad cele alte sunt desiderate.

As fi mat avut de dis Inca ceva ; dar cred ca destul s'adiscutat, si ar trebui sa se termine o data, cad nici P.S. Episcop al DunArei de jos nu are de cat aorinta S -tuluiSinod si data St. Sinod, va gasi ca trebue sa se sfintesea seva sfinti. S'at sfintit biserici in care sfinti aveau figurl entotal diforme ; cred ca si P. S. Episcop al Dunrei de josnu se va opune la acest act de santire.

Voci, Puneti la vot.I. P. S. Mitropolit Primal Presedinte: Ce sa pun la vot?P. S. Episcop al Rimniculut : Am cerut cuventul nu-

mat asupra punerii votului. Se cere ea sa se puna la vot.Dar ce sa se puna ? Caci inamtea nostra avem douepiese, nu lie contradietorii, dar una iese din tea alts.Se dice, ca ar fi dorinte, desiderate. Ori-cum le vom bo-teza, dupre mine nu at locul aid, cad r6mane in pici6retot procesul verbal ; asa v6d et easul. i cand se cere ase pune la vot, nu se pOte pune, de cat procesul-verbal.

I. P. S Mitropolit Primat : In adever P. sfiintiti mem-bri, eu sunt intr'o insure turn asa in cat nu stiu ce sa punla vot. Parerea mea ar fi ca sa se preciseze punctele dinraportul comisiun5i si acele punt sa le pun in discuctuneaS-tului S nod, si apot s' le comunicam M nistrultu.

P. S. Episcop al Ramniculta : In aco d en pro esul-verbal.

P. S. Episcop al Hwilor : Eu nu pricep cum sa pre-cisam punctele, fiind-ca in tesA general I. s'a recunoscutpictura de buna. Actual eu am venit si am espus rum6-rea, pe care, data si S-tul Sinod voeste st o treca, nu voeste sa Dina shaft de dtnsa, atund biserica este buna.Dar et nu putem sa nu fay cunoscut S-tului Sinod acesta. Daca S-tul Sinod se uneste cu desideratele comi-siund, bine,t data nu, atunel basa este procesul-verbal,si nimic mat mult.

P. S. Episcop al Dunaret de jos : A esplicat P. S. E-piscop al Husilor ceea ce aveam en de (lis. Adaog insaca not nu putem primi conclusiunile procesului verbal,incheiat de comisiunea intregA, pentru ca este un proces

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE SEDINTLOR ST. SSINIOD 97

al unet comisiunt mixte, pe care not nu o recunastem.S tul Sinod a trimis o comisiune din sinul seu, care 'cti-afacut raportul seu, si numat asupra acestut raport S-tulSinod are sa se pronunte.

Tote cele-l'alte acte putdu sa, fie facute frapreuna nunumat cu delegatii Onor. Minister, dar i cu primarul cuPrefectul din Constanta $i cu tott din lume; acelea se potconsidera, eel mult, ea acte preliminare; not sa vedem cedice comisiunea S-tulut Sinod ; atat si nimic mat mult;not nu putem s esim din acesta.

Prin urmare ye rog sa punett la vot conclusiunile ra-portulut.

P. S. Episcop al Rimniculta: P. S. Episcop al Duna-rel de jos dice, ca S-tul Sinod nu a dat nice un mandatcomisiunet de a lucra cu comisiunea D-lut Ministru. Sa-midea voie sa-t aduc aminte, ca indirect s'a dat un aseme-nea mandat.

D. Ministru ne-a comunicat comisiunea sa Qi S-tul Si-nod a luat act despre acesta, ba Inca a coordonat 4iva deplecare a cornisiunet sale cu a Ministerulut.

Vedett ! Va sa 4icA, ca. trebue BA trecem peste actul acelanumit raport cu desiderate: si data se vor pane la vot con-clusiunile raportuluv, ma cum ele sunt formulate, en suntnevoit sa votez contra, pentru cit nu pricep de cat actul,facut la fata locului, in care s'at trecut lucrurile, can tre-buiaii veclute acolo

Not nu putem vota acum desideratele, care se trag dinprocesul-verbal. Nu este be de desiderate sic!, and nise cere sa spunem, daca biserica din Constanta se potesat nu sfinti.

P. S. Episcop al Argesulut: Et sunt de parere, fiind-ca este o confusiune in lucrarea comisiunet, i fiind-caraportul nu este de cat cuprinsul unor desiderate, si re-traga comisiunea acest raport.

P, S. Episcop al Husilor: Este espunerea de motive pecare se baska desideratele.

P. S. Episcop al Argesulut: Raportul nu coincide cuprocesul-verbal, acesta e greutatea.

P. S. Episcop al Ilusilor: Coincide pentru ca nu e decat desvoltarea unor puncte din procesul verbal. Am matspus acesta.

P S. Episcop al Dundret de jos : Substantivul coinei-7.

si

www.dacoromanica.ro

98 PROCESEBE VERBVLE ALE SF DiNTE1 OR ST. SINOD

dentet ca $i verbul coincide nu'si 'Ate avea locul mi. A.

coincide insemneza a cadea sat a ajunge inpreuna. Nuconfundap Insemnatatea vorbelor.

1. P. S. Mitropolit al Moldova: Asistam de un ces lao discutie din care vedem ca nu stint cum o sa esim. EAsa-mi dap voe sit declar, ca me unesc cu opiniunea ra-portorului, cu desideratele sale, OA acestea lannui esc proce-sul-verbal ; si In desideratele P. S. Sale, care le Insira, In ra-portul set, ca Presedinte al comisiunei, acolo se preve'dImbunatatirile. EA, prin urmare, m6 unesc cu conclusiu-nile raportului P. S. Raportor membru al S -tulul Sinod,

I. P. S. Mitropolit Primat PrPsedinte : Ne mat cerandnimeni cuventul, discutiunea este inchisa.

Se pune la vot conclusiunile raportulut si se pri-mese.

1. P. S. Mitropolit Primat : Se va comunica acestea, Jedsi D-lui Ministru si P. S. Episcop al Dunarei-de-jos.

P. S. Episcop al Argesulut : Dil citire urmatdret propuneri :

Inalt Prea Santite Preyedinte,Legea organica pentru alegerea Mitropolitilor si Episco-

pilor Eparhioti, cum si a constituirei Santului Sinod al Bi-sericei autocefale ortodoxe Romane, la art. tg, da Santu-lui Sinod la caz de trebuinta, dreptul la intmderea Epar-hielor in intelegere cu guvernul si cu aprobarea corpuri-lor legluito, e.

hitemeiat pe acest drept dat de lege, ca Episcop Epar-hiot si membru al Santului Sinod, cu tot respectul, pro-pun acestui Sant si inalt corp bisericese, darea si anexareajudetului Muscel la Eparhia de Arges in ceea-ce privestejurisdictiunea bisericesca, pentru motivul ca acesta Epar-hie are asta di numal doue judete : Argesul si Oltul, pecand Santa Mitropolie a Ungro-Vlahiei de care tine ju-detul Muscel are septe judete ; tar tote cele l'alte Epar-hiT cate patru ; Eparhia mitropolitana de Iasi si a Epis-copiei de Romnic cate cinci. Numal Argesul si Buzeulcate doue adica pe jumetatea celor-l'alte EparhiT

Daca analisam datele istorice, ajungem la resultatul a-cesta Ca Argesul e cea mai veche Eparhie a RomaniesMuntene constituita ca stat politic in timpul dinastiel dom.nitore a Negrilor Basarabi, care lucra spre scopul acestain deceniele ultime ale secoluluT XIII si In decursulul se-colului XIV, cand tote ducatele si capitanatele romfine

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBALE ALE !;EDINTELOR ST. sr/slop 99

-de la Vrancea pana Ia Severin, depuserA drepturile lorde suveranitate in manile gloriosuluT descalicator. Jude-tul Muscel este strans begat de Eparhia Argesulul prindate istorice si prin suven10 insemnate in istoria desvol-tare nationale a nemului romanesc.

Primul Domn Radu-Negr cand scoborI Carpa-tii venind din Transilvania cu armata si popor, a des-calicat maT intaiu la Campu-Lung Capita la judetuluT Mus-cel, unde avu resedinta un timp ore-care, si unde ri-dic Biserica ortodoxa care esista si asta-cy, dupa re-cladirea nemuritoruluT Mathel Basarab.

Dar nu mult timp dupa descalecare, cu cat puterea luT-Radu-Negru se intinse maT spre Dunare, cu atat se gashnecesar de a se muta si resedinta domnesca mai Ia sudsi anume la Curtea de Arges, unde se stabili capitala intre-geT teri, scaunul domnesc, resedinta Mitropolitilor si cen-trul tuturor afacerilor civile si religios..

Pe la anul 1320, suindu-se Alexandru Basarab pe tronulparinteluT sea, voi a retrage Biserica de sub jurisdictiu-nea patriarhatuluT bulgaresc din Ternov, si tot-odata lu-cra spre infrintarea unet MitropoliT in Muntenia.

Alexandru sa idresa pentru iirdeplinirea acesteT dorin-te, de m A multe onT patriarhulul din Constantin vole prinscrisorT, cerend infiintarea MitropoliT Ungro-Vlahiel si inacelasi timp rOga pe' patriarh sa bine voiasca a enumeraBiserica Ungro-Vlahlei intre cele de sub jurisdietiunea bi-Sericesca.

Patriarhul Calist 1 (1350-1362) respunse hit Alexandru,ca i-se ineuviinteza cele cerute de el in corespondentadom fresco..

Infiintandu-se asa dar Mitropolia Ungro-Vlahiel la a-nul 1359, fu adus Mitropoltul Vitinului, Iachmt Critopulca Mitropolit at Orel Romanesti cu resedinta in Curteade Arges, supus insa patriarhulul din Constantinopole.

Dupe Iachint, scaunul mitropolitan sa ocupa de un Ha-Thou pans la anul 1380; in fine la anul 1381, vedem caMitropolit pe Prorecdicul Daniel numit in monahisii. An-tim fratele lul lachint. Antirn fusese Mitropolit la no aMitropolie din Severin si de act veni la Arges. La anu.1389 sa sui pe tronul mitropolitan din Curtea de ArgeTimoteiu, pe care'l vedem si pe la 1401 pastorind BisericaRomans, si asa maT departe urma o serie ne 'ntrerupt&de MitropolitT, pans la stramutarea scaunuluT mitropoli-

..Voda,

o

www.dacoromanica.ro

100 PRO( EISELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

tan In Tergoviste, pe timpul patriarhuluT constantinopoli-tan Teolipt si al MitropolituluT Ungro-VlahieT Macarie II,la anul mantuirei 1517, find Domn al tereT romanesti ne-muritorul Neagoe Basarab.

Stiut este ca resedinta domnesca sa stramutase de IaArges in Tergoviste, Inca din timpul luT Mircea I Basa-rab ([386 1418).

Dupa stramutarea MitropolieT Ia Tergoviste, in Argessa infiinta un egumenat cu renume, in fruntea caruia a-desea se aflau arhierei; proba de veritatea acestorgasim in Arges pe la [622 un arhiereu losaf of Arges, decare vorbeste o carte iscalita de Mitropolitul Ungro-Vla-hieT Luca, pentru un schimb facut de Monastirea Cot-mena cu spatarul Nicolae.

La anul 1793 in timpul Domnulul fanariot AlexandruConstantin Moruzi si al Mitropolitului Ungro-VlahieT Do-

grec de origine, iar la Romnic, Nectarie si la Bu-zeu Constandie, ambiT greci, obstescul sfat al tereT, inter-veni puternic la D mn si Mitropolit ca sa fie in Ora siun Episcop roman, duo vechile datini si drepturT bise-ricesti si nationale.

Atunci cu Invoirea tuturor se luara de la Mitropoliedoue judete Argesul si Oltul si se forma din ele o Epar-hie mica, ca pentru un Roman, cu resedinta la Curtea deArges, avend catedrala la Biserica lul Neagoe Voda.

Ast-fel acest loc clasic capata iarao urepturile stra-vechi si se alese aci La episcop losif I Sevastias, romande nem, chiar din partile loculuT; si de atund seria deEpiscopi si urmeza regulat dupa legile si datinele nos-tre bisericesti.

Dupa cum vedeti, Inalt Prea Santite si Prea SantitTfrati Episcopi si ArhiereT, piatra fondamentala a EparhieTde Arges, are aceeasi tarie ca si temeinica temelie pecare descalicatorul Radu-Negru Voda a dat'o statulul mun-ten. Si nu alta Eparhie de cat aceea a ArgesuluT este a-ceea care prin infiintarea eT sub Alexandru ConstantinMoruzi, da semnalul redesteptarei BisericeT nostre orto-doxe nationale, din lungul si g; eul somn in care o cu-fundase domnia de trista memorie a fanariotilor. SA ca-de dara ca ea sa nu fie mai mult nedreptatita, si sa ise redea stravechile drepturi.

Deosebit insa de aceste drepturT, sunt Inca multe

clise,

sitein,

'si

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VERBLAE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 101

imprejuran cart concura intru sprijinirea propunerei cecu respect supun Santului si inaltului corp bisericesc ro-man ; intre acestea sunt de aratat urmetorele :

a) Trebuintele diecesane ale crestinilor din Muscel simat ales ale clerulut, carele din creera muntilor este ne-cesitat Ia trebuinte a parcurge o cale lungs spre a mergeIa Bucuresci ca sd's1 reguleze afacerile biserieestl, pe anddata judetul Muscel, ar fi anexat Eparhiet Arges In a-propierea careia se gaseste, mutt ar fi crestinil usurati.

b) Judetele Arges si Muscel sunt legate nu numai prinsuvenirT istorice scumpe nemuluf nostru, ct si prin posi-tia lor geografica si topografica :

Basat pe tote acestea, precum si pe legea organica aSante' nostre Biserici, care prevede tntinderea Eparhie-lor, propun :

Marirea Eparhiel Argesulut cel putin cu un judet sianume cu cel at Muscelui, ce face parte din cele septe ju-dete ale Eparhiei Mitropoliet Ungro-Vlah et, formand cuchipul acesta din Eparhia Argesulut, o Eparhie muntenda parte nordice a Romaniel Mari, acesta propunere sase formuleze intr'un proect de lege, ca in urma sä sepropunt de urgenta, Onoratelor corpurr legluitOre sprevotarea si aprobarea in consecinta.

t Episcop al Argesulut Ghenadie 1I-lea.t fosit Mitropolit al Moldoovei.f loanikie Bacadnul.

Parthenie al Dunctra de jos.t Innocent M. Ploe,ste'nu.t Gherasim 7. Pite,stenu.

1. P. S Mitropolit Primat Prqedinte : Ac6sta este o pro-punere adust de P. S. Episcop al Argesulut. Iata, ce ;liceregulamentul In privinta ac6sta la art. 37, interior al San-tului Sinod, adirional:

Ori cand cinct membri vor socoti ca. este trebuinta, aa se introduce vre-o modificare in regulamentul S talufSinod vor face o propunere sub-scrisa de dansil. Acestapropunere se va citi in trei sedinte succesive. Dup6 acestetrel citiri, data S-tul Sinod prin majoritate de done trenzniva lua propunerea in eonsideratiune, o va triniete la ocomisiune special, spre a se elabora un nod proiect.

si

www.dacoromanica.ro

102 PROCESELH VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

Acesta se refer, la modificarea regulamentulul, fiindca nu avem alt articol special pentru acesta cestiune, credca se va aplica acest articol, si in casul de fat&

Asa dar acesta propunere se va citi in trel sedinte con-secutive, si duo aceia se va trimite la ua, comisiune.

P. S. Episcop al Dunarei de jos Raportor, da; citire ra-portuluf comisiune) de petitiunf relativ la opera P. S. Ca-listrat intitulati Istoria Vechiulul Testament.

Ne mai cerend ninaenf cuventul, se pun la vot con-clusiunile raportulul si se primesc.

I. P. S. Mitropolit Primat Presedinte : Ne mai avendmimic la ordinea dilef ridic sedinta.

Sedinta se ridica la. orele 5 p. m. anuntandu-se ceeaviitere pentru a doua di 30 Octombre, c. orele 2 p. m.

.5'edin(a de la 30 Octombre.

Sedinta se deschide la orele 2 p. m. sub presedentiaI. P S. Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal.Presents 14.Absenti 1.1. P. S. Mitropolit Primat Presedinte : edinta e des-

chisa.Se citeste sumarul sedintef precedente, si punendu-so

la vot se primeste.I. P. S. Mitropolit Primat Presedinte: Este o comuni-

care din partea corpulm didactic religios. care a avut ointrunire in timpul veri in Bucuresti si a discutat asupramesurilor ce ar trebui sit se la pentru invetementul reli-gios, in scelele secundare ; densif att convenit asupra aopt puncte, si astaqi prin o delegatiune vin inaintea S-tulufSinod a areta resultatul desbaterilor for intr'un memoriti.

Intreb pe S-tul Sinod dace, urtneza sa se cii 6801 in in-tregul self acest memoriu.

Voa Sa. se citesca.P.. S. Ark. 16nichie Baca6nul secretar : Da citire men-

tionatuluf memoriu intocrnit de profesord de religiune dinprivitor la inbunatatirele ce ar trebui aduse inv6te-

rnentuluf religios din scelele secundare din Romania.D -nil Ministru intra in sala sedintelor1. P. S. Mitropolit Primat : dati voe, mal in-

$i

;

tarA,

SA, 'mf

www.dacoromanica.ro

PROC.'ESELE VERBALE AL SEDINTELOR ST. SINOD 103

nainte de a decide asupra acestul memoriu sa pun in cu-nostinta pe D. Ministru, despre cuprinsul 10.

Acest memoriu e vemt acum la S-tul Sinod. L'a adresatCorpul didactic religios din tars.

In resumat : Corpul didactic religios s'a intrunit in cur-sul verel aeestia $i a desbatut cestiunea, cum ar fi mat bi-ne sa se inbunatat4sca invetementul religios in scolele se-cundare. Aceste dorinte le-a exprimat in coprinderea ace-stui memoriu, care infatisa du-1 S-tulut Sinod se raga prindelegatii set ca sa mijlocsea la Guvern sa aiba in vedere aceste dorinte ale lor.

Acesta este continutul memoriulu!.I. P. S. Mitropolit al Moldovei: J. P. S. si P. S. frail,

pentru mine ac6sta hartie care s'a citit, a fost o surprin-dere neasteptata, ca o multumire morals pe care nu potsa o esprim. Si deci, dupe ideile si credintele mele per-sonale pe earl le am hranit in t6ta vista mea, cum elprecum familia este temelia societ atei, asa religiunea estetemelia statului, in t6te statele. De aceia eu am ascuitat cucea maI mare placere cele descrise pe scurt in aasta ex-punere a corpulul didactic religios din tarn, si cred caar fi bine ca aastA hartie sa se comunice pe deoparteOnor. Minister al Instructiunei publice, ca sa o OA invedere, mat ales ca, acum se lucr6za la modificarea lege! in-structiunei, ear pe de alta parte, sA, se dea $i publi .itatelin f6ia bisericei Biserica Ortodoxa Romans ".

P. S. Ppiscop al Rimniculut : Cu tot respectul, ce portsi am purtat in tot-deuna halt Prea Santitului Mitropolital Moldovet, it rog EA m6 Ierte a diferi de opiniunea haltPrea Santiei Sale, fata de acesta hartie.

Ell cred, ca not, ca corp organic $i in particular fie-caredin not ca membru, trebue sa ne dam bine socotela, decaracterul acestei hartie, venita inaintea nostra. Si ell cred,ca acesta hartie, are caracterul de memorit, duple cum ocalifica si subscriitoril el, dar venita in forma de petitiune.Acura ca petitiune, ea trebue sa merge la comisiunea res-pective, sat, data S-tul Sinod va hotari, la u comisiunead-hoc, care comisiune isl va esprima parerea sa, ca pe-titiunea este admisibila, sat nu, ca el trebue sAl dam des-tinatiunea cutare sat cea-l-alta. Atuncl numai S-tul Sinodo lea in consideratiune, si data crede de cuviinta si indiscutiune,. si fie-care din not isl esprim parerea sa, si asa

www.dacoromanica.ro

104 PROCESELE VERBALE ALE SFDINTELOR ST. 11NOD

se hotArAste sl se trimitA Guvernulut, sat5 sa i se dea oalta menire. 0 procedure contrary regulamentului nostruintern infirma Memoriul profesorilor de Religiune, i el vamerge la Guvern, nu ca o dorinta a S-tului Sinod, ci nu-mat ca o liar& a acelor, ce afi iscalit'o. De aceea, rog pe

sA intram in regulament, i sa o trimitem la comisi-unea de petitiuni, apol sA, ne pronuntam i not.

P. S. Episcop al Husilor : Sunt In totul de acord cutale Oise de P. S. Episcop al Rimniculut, de a se da im-portanta euvenita unut asemenea desiderat, esprimat decorpul didactic religios.

In adever, cestiunea ac6sta de mult reclalna sA, fie dis-cutata si imbunritatita. Se reclama, pe cat am inteles dincitire, facerea de programe pentru invetamentul religiosde la tote rolele din tad,.

Daca este ago,. atunct si en rog pe I. Prea Stuatitul Pre-sedinte ci pe toti Prea Santia Vostra ca sa bine voitI a oda la o comisiune, ca in urmA sA se p6ta lua mesuriletale mat nimerite ci mat cuprindetore In o cestiune de aqa,mare interes.

1. P. S. Mitropolit al Moldova : Nu me Oeptam la unrespuns al P. S. Episcop al Rimniculut aca, sa'int permi-tett sA die o vorba noue, cu tote cA, unit au cIis ea suntbetran, eti Ina, nu voiil sh rlic CA. sunt betren, aca ex a-brupto, sA facem aca, a§a, set sea.

Nol nu suntem chematt aci de cat de lege, ci nu trebuesA facem politica ; ac6sta e treba Guvernulut. Meta meaa fort, pe care Inca odata o repet credintele male nestrA-mutate, cA, religiunea este temelia Statului, precum familiaeste temelia societatel ; fare fa,milie gi religiune, nu stiii eafel de societate ar fi, si familia chtar nu etiti cum s'arputea carmui far. religiune.

Aca dar, esprimat ideia mea abstracts pe de- asu-pra, ce ar trebui sA se face cu acest memoriti, dupe cuml'ati botezat, sari petitiune, cum vett urea sa dicett.

Ed nu cunosc personele acestea. Asta-dt am audit talece se cuprind in acest memoritt qi am ascultat cu placersobservatiunile care se fac.

Opiniunea mea, Inca odata qic, este ca SEi se comunicecu tot respectul cuvenit Onor. Ministru at Instructiunelcare se ocupa acum cu elaborarea unlit protect pentruinstructiune, qi tot de odata, sA se publi a ci in am bi-.sericesca.

Murcia,

'mi-am

si

www.dacoromanica.ro


Acum, demarsa regulata, regulamentark renafine sit okat' P. S. V6strit; cere regulamentul sit o trimitett la ocomisiune, putett sit facet' cum vet' crede de euviinta, idelamea am spus'o, ea este ca sa o comunicitm D-1u1 Ministrual Instructiunet, ca sa o alba in vedere.

D. Ministru al Cultelor : Sa,mi spun parerea mea, pa-rerea G-uvernului in ac6sta cestiune.

Eite adeverat ea not lucram in acest moment la refor-ma invetamAntulut secundar, am terminat deja cu legeareformel seminarielor. Si aunt doritor sa ved parerile

corp asa de inalt ca S-tul Sinod, voiu vedea apoidata pot sä primesc in parte, sad in total parerile sale.

Ed lush, in nici un cas, nu poi; sa jail in nici un felde consideratie acest memorize; ca desiderat al S-tulut Si-nod it primesc, Tar ca desiderat at corpulul didactic nu,cam ed nu tolerez corpulul didactic sa, se transforme in-tro Ara profesorT, dar nu am corp didactic,si de eke on imi yin petitiunT colective, le inapoiez.

In Stat exista un minister, dar nu un corp didactic.Fiecare are dreptul sa faca o pet4iune, dar patitiuni co-lective nu le primesc, pentru ca acesta e3te desordineanarhie. Chiar cand vin delegatl mat multi, nu primescde cat numat unul, cum am facut cu delegatit, cart advenit de la concursul de institutor'.

Cum insa, nu a trimis petitiunea la Minister si a tri-mis'o la S-tul Sinod, data Sinodul o va trimite, ed o voidconsidera ca un desiderat at S-tulut Sinod, si 'i void datot& atentiunea ce se cuvine, ca venita de la un ala deinalt corp, dar din partea corpulul didactic nu. o cunos3.

P. S. Episcop al Arg esulut : Art. 31 din regulamentice: Petitiunile so vor adresa S tulul Sinod, spre a pu-

tea fi pose in discutiune, d tpa ce se vor anuata de bi-serica, se vor trimite mat intaid la o comisiune specials,care cereetandule va supune opiniunea sa prin rap3rt, siapoi S tul Sinod va decide."

Nu ineape dect nici o discutiune ; ac6sta trebue sa setrintita la o comisiune, cite( dact e vorba sa discutam a-supra et, ar fi multe de cis, si de aceea die sä se trimitala o comisiune si in urma putem sa o comunicam D-luiMinistru ea un desiderat.

P. S. Episcop al Rennniculut : Am cerut euventul in a-colas' cestiune pentru a doua bra, ca sit arat S-tulut Si--

u-nut @i

si

autoritate.

www.dacoromanica.ro

106 PROCESELE VtRBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

nod qi I. P. S. Mitropolit al Moldovel cu tot respectul,ca nu am facut politica, nu am avut nimica In vedereprealabil, cand am facut propunerea fa0 de acesta peti-tiune, ci numai sa date o mai mare putere Memoriului si0 sa intrAm In regulamentul, pre care l'a citit acum P.S. Episcop al Argesului. Acosta este regulamentar, ac6staeste legal. *i. Inca °data mai adaog, nu m6 pot uni cuideia.I. P. S. Sale, §i pentru cuventul ca in cas &and ampriori propunerea I. P. S. Mitropolit al Moldovel, ca a-cesta petitiune sa, fie inaintata guvernului li publicataprin jurnal, atunci S-tul Sinod remane numal un simplucorp de inregistrare. Eft tiu la acest sfint qi Malt corp,Qi dorese ca t6te desideratele lui sa fie expresiunea lui §iMemoriul profesorilor sa-'l primim ca un mobil in niate-ria acesta, qi vom vedea ce trebue sa dicem qi noi cacorp, qi cele (lige vor fi desideratele S-tului Sinod, patechiar intaritare Memoriulul. De acefa mentin opiniuneamea ea Memoriul profesorilor de religiune sa merga pecalea legala.

P. S. Episcop al Dundra-de-jos : Cestinnea de regula-"tient ridicata e drepta. Dar noi suntem la finele sesiunelsi 8§I putea dice in cea din urnia cii, daca nu in cesuldin nrina al acestel sesiuni ; data nu anticipez, D. Mi-nistru a venit sa inchida sesiunea, qi daca am amana ces-tiunea, apoi am amanao pentru sesiunea de Mai.

Cuvintele D-lui Ministru de adineuri m'a facut pe minesa iat . cuentul fli sa rog pe S-tul Sinod, ca in cestiuneaacesta tea parasim regulamentul, Ili sa dam solutninea ceamaT grabnica acesto cestinni; Ei cela ce me face sa im-partakiesc opiniunea I. P. S. Mitropolit al Moldova estefaptul ea chiar daca se va trimite la o comisiune a S-tulul Sinod, tot -D-lui Ministru o vom recomanda, li fiindca D. Ministru se ocupa de acesta cestiune, credem ca nuar fi bine sa perdem ocasiunea, ci sa recomandam D-luiMinistru al Cultelor acest memorit..

P. S. Episcop al Ifu,silor : On atat mai molt rog peS-tul Sinod sa dea o grabnica soluOune scestut memoriu,acesteT petitiuni, cu cat P. S. Episcop al DunArei-de-josne-a spur ea nol suntem in ajunul inehiderei sesiunei.EA cred ca, daca sesiunea are sa se inchida acum, sa sealega la moment o comisiune, care ocupanduse aparte cucestiunea despre care trateza petiiunea, sa fie autorisala

www.dacoromanica.ro

PROCESELH VERBALE ALE SEDINTELOR ST.SINOD 107

a pune In cunostintA, pe D. Ministru despre parerile sale.D. Ministru al Cultelor: Ed primesc din partea mea.P. S. Episcop al Dunaret-de-jos : Atunci este o petiti-

une colectiva.D. Tache Ionescu Ministru al Cultelor : NU ertati, alt-

ceva este acesta, nu e petitiune colectiva, fiind-ca este o-piniunea S-tului Sinod.

P. S. Episcop al flusilor : Rog pe S-tul Sinod sit pA-saseA, imediat la alegerea comisiunei, $i inchiclendu-se S-tul Sinod, sa comunice D-lui Ministru parerile sale

P- S. Episcop al Romnicului: Ader si eti la acestapArere.

I. P. S. Mitropolit Primat: S'a invocat de P. S. Epis-copy de Arges $i de Rimnic, articolul care prevede cur-sul regulat al hartiilor ce yin la S-tul Sinod. Acosta sestie de biurou f6rte bine, si s'a observat tot-d'a-una, darau fost casurt, afara de prescriptiunile regulamentului s'auprocedat altmintrelea, a fost casuri and s'au trimis dea-dreptul. Asa, dar fiind-ea D. Ministru nu e contra de ai se trimite acesta }Artie, si o va primi cum va crede D sasi fiind-ea regulamentul nu se calca, as fi de parere casa se comunice D-lul Ministru al cultelor spre a apreciaD-sa cum va crede de euviinta.

P. S Episcop al Husilor: Ed insist Inca a ruga peS-tul Sinod FA alega, comisiunea, care sa lucreze, si sä as-ternit pe hartie parerile sale, si apoi sa le trimitA D-luiMinistru, care a aderat Is acesta.

D. Ministru al Cultelor : Eu primese.I. P. 8. Mitropolit al Moldova : SA-ml dati voe sa v6

declar ca nu me' unesc cu opiniunea P. S. Episcop al Hu-.silor.

Fiind-d, o comisiune a S -tului Sinod and se va alegeas cerceteze o cestiune, acea comisiune trebue sá 'si ex-prime pArerea sa catre S-tul Sinod si S-tul Sinod cu aceaocasiune, observa, si dad. o primeste bine, data, nu, faceobservatiunile ce erede de cuviinta asupra opiniunei es-primata in raportul cotnisiunei. De aceea nu m.6 pot unicu opiniunea P. S. Episcop al Husului.

I. P. S. Mitropolit Primat: Ne mai cerand nimeni eu-ventul, discutiunea e 'Maio.

Sunt dou6 pareri, vom pune la vot pe cea mai depar-tatti, $i anume pe aceea a P. S. Episcop al Husilor, la

www.dacoromanica.ro

108 PROCE$ELE VERBALE ALE SEIDNTELOR ST. SINOD

care se aliaza si P. S. Episcop al RimniculuT de a se a-lege o comisiune. Pun la vot acesta parere.

P. S. Episcop al Rimniculut: Ca acea comisiune sa es-prime parerile prin Presedintele S-tuluI Sinod.

I. P. S. Mitropolit Primat: Ar trebui sa discutam inprivinta acesta. Cum se pote sa se trimita prin biurott,cand nu e adesiunea S -tulul Sinod?

P. S. Episcop al Riinnicului: Data, S-tul Sinod da unvot in acest sens, cred ca presedintele p6te sa, faca adsta ;adica cand votul va fi dat in sensul, de a fi interpretulBM pa langa Onor. Guvern.

I. P. S. Mitropolit Primat : Nu ar putea biuroul Afaca ac6sta, pentru eá nu se stie data parerea aceea esteImpartasitit de S-tul Sinod sail nu.

P. S. Episcop al Rimnicului: S tul Sinod is1 esprimaincrederea sa in acea comisiune.

1. P. S. Mitropolit Primat : Pun la vot parerea de ase alege o comisiune.

-6e pune la vot adsta Were, Cu apel nominal.I. P. S. Mitropolit Primat : Resultatul votului :Votanti 14. Majoritate absuluta 8.All votat pentru 7.

77 77contra 7.

Prin urmare s'a respins fiind paritate de voturl, de 6re-ce votul Presedintelui care a votat contra, preponde-6zit.

Se va trimite deci acest memoria cu o adresa la Minis-terul Cultelor.

Avem acum o propunere din partea mai multor PreaSant) membri.

P. S. Ioanichie Baca6nul, da citire urrnatorei propuneri :PRO PUNERE.

Fiind-ca cu propunerea P. S. Episcop al Argesulut, de77a s6 adaoga la eparhia sa Judetul Muscel, s'a pus in

)) miscare cestiunea rotunjiref erahielor , venim si not77 aubscri§ii cu propunere ca sa se dea eparhiel de Buzal.77Judqul lalomita, drept recompense in locul desfiintatulul,,Jude t Secueni, $i in locul Judetulut Braila ce i s'a luatla infiintarea eparhiei Dunaret de jos".

(SS) t lnocentie Buzeii.(ss) j Ark. Valerian.(ss t Ark. Calistrat Barladeanu.(ss) f Ark. GerasimPitegau.(ss) j Ark. loanichie Bacii6nu.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VFRBALE ALE SEDINTELOR ST. S1NOD 109

I. P. S. Mitropolit Primat :Dupe regulament are sa sedea citire in trei sedinte consecutive.

P. S. Episcop at Argesului, da citire pentru a dotla 611propunerii de a se atria judetul Muscel la Eparhia Ar-gekmlui.

P. 8. Episcop al kluplut: Am cerut cuventul sa fac orespectu6sA intrebare D-lut Ministru, anume : In sesiuneatrecuta ne-a promis ea, se va ocupa de pasagile religi6secare aunt in cArtile de citire, pe care eu leam citit S-tuluiSinod in una din sedintele ace et sesiuni, ca necorectenepotrivite pentru copit. D-sa insusi ascultandu-le le-a de-saprobat. S -tul Sinod atunci n'a luat nits o hotarare, fiind-caD-nul Ministru a promis, ca,' se va ocupa, insust de ele.Acum avut'a timp, nul Ministru sail nu sa se ocupa deacdstA cestiune nu still, ceea ce stirs e ca, data nu me in-se1, in absenta D-sale, D nul locotiitor de secretar generaldin timpul vacantiei a dat un ordin circular, in sensul Ca'Dentine in totul dispositiunile c:rculare din 'nainte, dincare not cerusem sit se suprime punctul privitor la pi edareareligiunel pe cArtile de citire; in in urmare nu numai ca nus'a suprimat, dar reinoit acel ordin circular in totA in-tregimea lui.

D. Ministru al Cultelor : De acel ordin nu am cunos-tintA.

P. S. Episcop al Ilufilor : IatA-1.D. Tache lonescu Ministru al Cultelor: In privinta cir-

cularii vora cerceta data s'a luat vre o dispositiune. Darin ceia ce pri este pasagiele citite de P. S. Episcop alHusului, despre care era multe lucruri chiar hazlii, amcerut sa mi se faca coleetiune despre t6te acele cArtf desitire cu pasagil do religiune aprobate, Inca, nu amdat solutiune cestiunir, cestiunea deci in sine Inca nu etransatA in mod definitiv. Dar de aitmintrelea pot sa vgspun ca cu ocasiunea concursului de institutors msti-tut6re care s'a tinut in Bucuresti am fost cu deseversiremirat de ignoranta absolventilor sc6lelor, in cat nu asilavea de cat sa citez S-tuluI Sinod cate-va frase ale can-didatilor. Iata-le :

Crepinismul s'a propavaduit de S -tul Paul urma avenit si Christos.

Alta: Christos este fiul lug losil al Maria Alagdalina.Alta ordine de ides :

si

$i

s'a

si

$i

si in

si

www.dacoromanica.ro

110 PROCESELE VERRALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

Sc 61a jocet un rol in societate pendinte de Ministerul deinterne.

Elevul in ?nano pedagogului este ca cera in maim fal-sificatorului (risete)

Am primit astaq.1 o petitiune din partea unui profesorbacalaureat, care cerea mutarea. 4pte-spre-zece randuriAra nice o punctuatie, cu nice o legAturA, 'i am trimis-oinapot ca sa o traducA in Romane§te.

Se nu credeti. dar P. S. Vostra ce, numai studiul reli-giunel este a§a de jos, $i acesta provine din inmultireaprea molt a §c6lelor §ti prin urmare este o stare gene-ralA, unde tote ramurele sufera.

Am cerut sA mi se strangA cum (Dice tote cartile, §i o sale examinez pe tote, i void incerca a elimina pe aceleacare lucruri cu desavarire rele, qi a Indrepta pe a-celea care aunt mai putin de rele.

Nu este o cestiune ispravitA de loc, circulars era nu-mai in privinta celor alte puncte relative la cumperareacArtilor.

1. P. S. Mitropolit Primat: Nu mai avem nimic laordinea zilel.

D. 7ache loneseu Ministru de Culte: DA citire urmato-rulut mesagid Regal de inchiderea sesiunei S-tuluT Sinod.

,Prea Santiti Parinrii : S-tul Sinod al Santee biserici a-utoeefale ortodoxe romane, deschis prin Mesagiul NostruNo. 3.324 in liva de 12 Octombre a. c. terminandu-0lucrarile sale ; Ett declar inchisa sesiunea acestui SantSinod".

Dat in Neuwied la 30 Octombre 1892.

CAROLMinistru Cultelor Instructiunei Publice

TACHE IONESOU

Foci : SA trAiasca MajestAtile Lor Regele §i Regina Ro-,maniel.

t Preledinte, Iosif Mitropolit Primatt Secretar, Dionisie Craiovenu

li

at

i

www.dacoromanica.ro

PROCESELE YERBALE ALE S-TULUI SINODDIN

SESIUNEA EXTRA-ORDINARA

De la, 9 'Ana' la 15 Decembrie 1892.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Santul Sinod al Santei Biserici ortodoxe autocefale Rothe.

SESIUNE EXTRA- ORD1NARA.

$edinta de la 9 Decembrie 1892.

--edinta se deschide la orele 9 dimineta sub prase-dinta I. P. S. Mitropolit Primal, find faa si D. Minis-tru al Cultelor si Instruetiunet publice.

--Se face apelul nominal ,i respund present' 15 P. P.S. S. Membrii.

D. Ministru da citire Mesagiului Regal No. 3910 prin careS-tul Sinod sa deschide in sesiune extraordinarA, spre aprocede la alegerea unui archiereti, in locul P. S. Inocen-tie Ploestenu, care a fost ales episcop la Roman.

P. S. Episcop al Dundret-de-jos : I. P. S. Prese.dinte !In o alte, ocasiune si mai insemnata si mai grabnica, S-tul Sinod, vecjend inarclierea neesplicath a colegiulut pro-fesorilor faculatei nostre de teologie, de a se pronuntaasupre cartes lui Simeon Popescu, a voit, dupa propune-rea P. S. Episcop al Husilor, sä se declare in permanentaOra ce colegiul profesoral se va pronunta. Dupe multeIrma si insemnate discutiuni, la care ati luat parte si I. P.S. V6stra si asi putea ;lice, cá dupa propunea I. P. S.V6stre, s'a decis de S tul Sinod idt se facA intervenire laD. Ministru de Culte, pentru deschiderea S tut Sinod insesitmea extraordinara. Conform acelui vot I. P. S. V6strAca presedinte al Stului Sinod, v'ati adresat D lui Minis-tru Maiorescu $i d-sa 'a voit sA deschidi. S-tul Sinod insesiune extraordinara. Asta- di, cand nu s'a intimplat ni-mic gray si insemnat in Biserica nOstrA, vedem cb, suntemconvocaV in sesiunea extraordinara. Convocarea StuluiSinod in sesiune extraordinara, nici se prevede in lege,nici nu se opreste. In fata acestei sari de lucruri, ell rog§i pe S-tul Sinod si pe D. Ministru ca 0, se stabileascao juris-prudentA clara, cand se p6te convoca S-tul Sinodin sesiune extraordinarA, cad o-data, pentru un caz gray,D. Ministru Maiorescu a refuzat deschiderea in sesiuneextraordinara si acum este convocat in sesiunea extra-ordinara. Alt-fel ce satisfactume se (15, S-tului Sinod fatkcu refuzul ce 1-a fiticut D. Maiorescu ?

-8

www.dacoromanica.ro

114 PROCESELE vrRBALE AU, SVD1NTELOR ST. SINOD

D. Ministru al Cultelor : Cestiunea radicatA de P. S.Partenie episcopul Dunarel de jos este nedreptg. Guyer-nul M. S. Regelui p6te sa conv6ce corpurile legiut6re aleOrel, and credo necesar. Ministrul are dreptul sa deschid&S-tul Sinod on and ar crede necesar ; tot ast-fel S-tulSinod are dreptul de a core, and ar crede necesar des-chiderea sa in sesiune extraordinara. Da,ca D. Maiorescua refuzat sA declare S-tul Sinod desch's in sesiunea ex-traordinara '1 priveste pe Dornnia sa, cad faptele unuiMinistru nu se pot imputa altui Ministru ; data P. S.Partenie crede cA, guy rnul n'are dreptul sa conv6ce S-tul Sinod in sesiune extraordinara, p6te interpela In Se-nat pe guvern in acesta privinta.

P. S. Episcop at Dunaret-de-jos : Intru cat-va eti stintmultumit cu r6spunsul d -lut Ministru, pentru ca orl cumd-sa recunoste, ca se p6te convoca S-tul Sinod si in sesi-une extraordinara, iar nu cum ne-a respus atunei D-nulMinistru Maiorescu.

Dar D. Ministru ne-a ma! qis, ca Ministrul Cultelor aredreptul sa, conv6ce S-tul Sinod gi in sesiune extraordinara,dupa cum si S-tul Sinod are acest drept ; fn casul dinurma ins& remane la aprecierea ministrulul, daca trebue

deschida sad nu. He!, acest Meru vrea s& se la-murescA.

Ed cred, ca S tul Sinod se p6te deschide si in sesiuneextraordinara, orl de ate orl se presinta cestiunt mar! $iurgente. Ast-fel s'a intamplat cu cestiunea s-tulul Mir,and S-tul Sinod a fost convocat in sesiune extraordi-nara ca 86,1 santesca ast-fel trebuia sa se conv6ce incestiunea cu Simeon Popescu, pentru a sili pe profesori sg,respundA. D. Ministru Maiorescu insa, pentru ca voiaapere pe acel Popescu ne-a respuns, ca legea organic& aS -tului Sinod nu prevede sesiune extraordinara. Motivulnefiind serios instill D. Ministru actual l'a desaprobatlata pentru ce am dig mal sus, el r6spunsul D lul Minis-tru actual m'a mult6mit intru cat va.

Cat pentru cele ciise de d. Ministru, in privinta proce-dure! celor alto corpurt legiuitore ale statulut, ele nu sepot invoca vis-a vie de S-ttil Sinod, pentru ca legea ace-lbr este precisa i clara qi altele aunt drepturiie mem-brilor for fat& cu ministrii si allele ale membrilor S-tululSinod fats cu Ministerul Cultelor.

Ili

si

Al as!

$i si

81

si

$i

corpuri

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VtRBALE ALZ SEDINTELOR ST. SINTOD 1 t5

Iata pentru ce am dis mai sus, ca ar fi bine ea sA sepreciseze annuls, and se p6te convoca S-tul Sinod in se-siune extraordinary si and nu.

P. S. .Episcop al Argeplut: Incidentul radicat de P.S. Episcop al Dunarei de jos este de prisos, de ore-ceS-tul Sinod a mai fort $i en alto ocasiuni convocat in se-siune extraordinary, $i cele Oise de P. S. Sa aveaii locultrite° sesiune ordinary, iar nu acum and suntem cu to-tul pentru alt-ceva convocati. Ea cer ca sa se inchidadiscuOunea, $i a nu se mai da -euventul la nimeni.

Voct: Inchiderea discuOunei.P. S. Episcop al .11wilor: Nu eram hoiarit sa iatl cu-

ventul, dar find-ea este vorba sa se stabil6sca o juris-prudenta, and anume are sa se conv6ce S-tul Sinod insesiune extraordinary, cred necesar a'mi exprima parerea.Jurispruden0, ar trebui sa se stabilescA de S-tul Sinod ;cad din cele (lige de d. Ministru results, ca corpurile le-giuitore nu pot si nu sunt in drept a cere ss fie convo-cate.

Dar inteun cas extraordinar, care ar reclama pe S-tulSinod sa se conv6ce pentru apararea bisericeI, ce este defacut ? Cum ar remanea data S.tul Sinod ar cere-o BA fieconvocat in sesiune extraordinara?

AO voi sA se hotarase . ce ar fi de fAcut in asemenea ca-suri extraordinare.

- P. S. Episcop al Rimniculun P. S. Episcop al DunAreide jos cere o jurisprudentA, pentru des liderea S-tului Si-nod in sesiune extraordinary. Cred ca e bine si se desbraceachtA cestiune de tote elementele streine. SimplificatA

-cestiunea trebue sA no intrebam: p6te S-tul Sinod sa seconv6ce in sesiune extraordinary fail autorisacia guver-nulul ?

P. S. Episcop al Dundret-de-jos : Nu. Dar euventul a-utorisatie nu este la locul set.

P. S. Episcop al Romnicului: Ede positiv ca prize legeaorganics §i regulamentele S.tului Sinod not n'avem un ase-menea drept. Chiar pentru sesiunile ordinare ale S-tuluiSinod trebueste sa fie o incelegere intre Guvern si prep-dintele S-tului Sinod, in ce priveste qiva col:woe:1re ; cu

.atat ma! milk pentru sesiunele extraordinare. Aci trebu-este preetabilita ci 4iva,dar mai ales obiectul convocaret; §inumal in intelegere comuna a guvernulul cu S-tul Sinod

www.dacoromanica.ro

116 PPOCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

fall pdte avea loc sesiunea. Jurisprudent& nu se pote presta-bili pentru sesiunile extraordinare din viitor prin urmareacesta discutiune este inutila. Ce, dre putem nol sA, silim peun D. Ministru, pentru ca ar refuza de a ne convoca insesiune extraordinary, and consiliul de ministri nu arconcAdea eu vederile Stului Sinod in convocarea unelsesiuni extraordinare? EA cred ca nu. Si S-tul Sinod, re-mAnAnd pe lang% legea sa organicA, Iii p6te amAna dis-cutiunile sale pentru sesiunea ordinal% cea mat apropietA.

I. P. S. Mitropolit Primat: Cu invoirea S tulul Sinod,discutiunea ese inchisa. SA se dea citire regulamentuluIpentru alegerea candidatilor de archierei.

P. S. Episcop al Dunara de jos: Cer cuventul in ces-tiune prealabila.

I. P. S. Presedinte : Decretul regal ne spune, ea suntemconvocati in sesiune cxtraordinara, pentru a procede la ale-gerea unui arhiereu in locul P. S. Ploestenu, care a fostales de marele colegiu episcop la Roman. Dar not nu pu-tem procede la alegerea altui arhiereu in locul P.S. Male, cad locul de arhiereti nu este Inca vacant.

NoT abia am votat pentru alegerea de episcop i ti-tularul nu este Inca confirmat nici a primit pansacum investitura de la Majrstatea Sa Regele. Prin ur-mare, cred cA, este bine sa amanam alegerea de arhiereu,pang ce noul episcop va capata confirmarea investituraregalA, cad a alege asta -41 un noti arhiereq, am aveadoul arhierel cu titlul de Ploestenu", ceia ce ar fi contracandnelor.

P. 8. Episcop al Argesiului: Decretul Regal ne spuneclar pentru ce ne-am intrunit asta-di. In urma alegereide erl, nu real avem nimic de zis, cad asa s'a mai lucratsi in trecut, adica data s'a facut alegerea, apoi confirmarealei investitura yin de sine. P. S. Parthenie -urea cum diceromtmul, sa pima bete in rota. Ar fi bine ca Sf. Sinod sanu se 1.1116SCa cu parerea emisA, de P. S. Parthenie episco-pal Dunarei de jos, ci sa procedAm la alegerea candidati-lor de arhiereu.

P, S. Episcop al Dunarei de jos: Voiil sa fac o rectifi-care asupra celor qise de P. S. Episcop al Argesului.

Nu este adeverat ca asa s'a procedat in trecut, cAci,preeum v'am spur, procedura acesta ar fi cu totul contracanonelor.

asta-11

elf

si

si

Qi

si

www.dacoromanica.ro


Tot-d'a-una, dupa alegerea unui episcop. a urmat con-firmarea li investitura, vi apol s'a procedat la alegerea u-nui noti arhiereti pentru titlul remas vacant. Titlul de Plo-estOnu nu e Inca vacant, awl astaqi P. S Innocentiu .s'apresintat la Sf. Sinod. nu ca episcop de Roman, ci ca sim-plu arhieren, fiind-ca n'a Post Inca confirmat si irh estit.Si s'ar putea interapla, ca camerile care rail ales sa fiedisolvate de un noti guvern si camerile cele mini sa alegatin altul in locul Prea S. Sale, si atunci cum ar remaneaalegerea sf. Sinod, ce vi se cere asa de repede ?

Me resum dar si (lie, ea P. S. Inocentiu nu este e-piscop la Roman, pang nu va fi confirmat si investit sidee dar titlul de Ploesten nu este inca vacant.

P. S. Inocentiu Ploefle,nu dice, ea insult decretul Regalde convor,area. Sf. Sinod in sesiune extraordinara, ne daa intelege el noul episcop este ca si confirmat.

D-1 Ministru al Cultelor : La alegerea until episcop suntdone momente principale : 1) alegerea din partea marelulcolegiu electoral si al II) confirmarea si investitura dom-neasa.

Tot asemenea si la alegerea unul arhierell sunt done mo-mente : 1 alegerea celor trel candidate de dare Sf. Sinodsi al II confirmarea unuia dintre ef ca arhiereu.

Candidatil ce Sf. Sinod vor alege asta-41 nu vor fi ar-hierel, de cat dupa ce unul va fi confirmat de guvern.

. Prin urmare, se p6te forte bine alege eel trel candidattsi pans cand unul dinteensit va fi ales si de guvern, no-Ail episcop de Roman, ales ere de marele colegiu electoral,va capata confirmarea si investitura ; mal ales ca M. S.Regele are intentia d'a da investitura noulul episcop catde in grabs.

Asa dar, nu ved care ar fi motivul d'a se amina deasta-cli alegerea ekndidatilor de arhiereti.

P. S. Episcop al Dundret-de-jos: I. P. S. Presedinte !Am mat luat euventul, ea famt suscin parerea rasa princitarea unel marl autoritatf in ac6sta privinta. 'Mi adue a-minte, ca °data, am cerut audienta la Palat $i in sala deasteptare am gasit pe until din preledintit Inaltei curft dejustitie Dapo, 6re-care vorbire con versatiunea s'a intins too-mat asunra aceqtut punt. Ea am su4inut tesa, pe care osustine acum D. Ministru si anume, ca nici guvernul, nielMajestatea sa nu p6te refusa investitura. Si mi s'a res-

www.dacoromanica.ro


puns, ca pane, cand guvernul nu va semna decretul vapublica prin Monitorul oficial si pana cand Majestatea Sanu va da investitura, alegerea nu se va putea consideraea bunti, cad se p6te intempla, ca in acest interval sa sedisolve, precum v'am spus, Corpurile legiuit6re si sa sefaca noel alegeri. Acestea aunt principal constitutionale si nuse p6te urma cu ele, de cat cum v'am spus ell. La ale-gerea unui episcop coneura trel factori: 1) votul marelulcoegit; 2) decretul guvernulnl publicat prin monitoruloficial si 3) investitura regale.

Lipsa unuia din acesta factorT aduce dupe. sine anula-rea celor alp dol.

Prin urmare, pana and decretul de investiture, nu vafi semnat de Majestatea Sa si contra-semnat de guvern,alegerea nu va avea valorea et.

Dupa cum se intempla cu cele l'alte proecte de legl,tot asa se p6te intempla si in acesta alegere, cAct si ace-sta in felul set. este un protect de lege.

Eti mi-am spus opiniunea mea in cestiunea prealabila,ce am ridicat si mentin. Santul Sinod va face ce vavoi. Ar fi bine inse BA nu Om din linlitele canonelor siale legilor, pentru a nu ne afla la un moment dat afar&din drepturile ce avert].

P. S. Episcop al Romnicului : Am cerut cuventul si inac4stA, cestiune, fiind ca ved ca larast se complica lucrurile.

P. S. Episcop at DunArel de jos ne-a propus intai si subforma de cestiune prealabila, ca sa aniAnAm alegerea can-didaPlor la Arhierte, pana cand alegerea episcopulul deRoman va fi pe deplin confirmata; adica, 'Ana dupe se-versirea investitures. Eta cred, ca admisit find o asemeneapropunere, s'ar aduce numal intarliere.

In urmarea declaratiunei D-lui Ministru ered si eii, caam putea procede chiar acum la alegerea candidatilor, ceau a compune lista de trel si lata pentru ce : daca S-tulSinod alege acum pe e,andidatil la arhierie, daca din acesta1)sta se alege de catre guvern viitorul arhierell, dupe in-vestira alesulul pentru Eparhia Romanulul, eft numal vednice o pedica pentru alegere. Pe cats vreme noun asta- ell

nu ni se sere, de cat sa urmam alegerel de era, ce s'a fa-cut in persona P. S. Inocentie PloestAnu ca Episcop deRoman; si D. Ministru de altA, parte ne fagadueste, CA a-legerea viitoriului arhierell de catre Guvern se va face dupeinvestirea titularulul de Roman, ell cred, ca este bine se`

mi-o

www.dacoromanica.ro

PROCESEBE VERBVI E ALE SF DINTEI OR ST. SINOD 119

facem alegerea asta-4I chiar ; cu atata mai mult, ea, recu-n6sterea noului ales nu Re va face, pans cand nu se va in-vesti P. S. Episcop at Romanului.

De aceea eta cred, ea P. S. Episc p al DunaraI, de josse va uni cu not, ca sa inlature cestiunea prealabila ce aradicat si sa pasim la alegere.

P. S. Episcop al Dunaret de jos: Ac6sta este contra Re-gulamentului.

P. S. Calistrat Barladeanu : cestiunea puss de P. S.Episcop al Dunarel de jos 'sl are locul el si tats pentruce : viitorul Episcop al Romanului, chiar asta cat se pre-sinta intro not cu numele de Arhiereul Inocentie Plowgnu". Asta-4I chiar p6te fi chemat la on -ce serviciA $i'lp6te face in nurnele Arhiereului Inocentie Ploesteanu.

Acum, data este cestiunea de temporisare pentru done,trei Mile, cum declara D. Ministru, de ce atata grabs?cad nu este o lacuna mare in biseriea asa in cat, not ar-hiereiI, sa nu putem indeplini acele cerert de serviciI alecrestinilor piost. D. Ministru ne-a mai spus, ca investiturase va face Sambata sat. Duminica.

D. Ministru al Cultelor : ChIar mane 'Ate.P. S. Calistrat Barladeanu : Daca D. Mini tru, ne a-

nunta, ca acea investitura se va face in curand, sa ama-nam alegerea , si rand D-sa ne va comunica, ca investituras'a efectuat, atuncI not sa venim si sa procedem la ale-

. gerea candidatilor de Arhiereti ; cad afar guvernul de ardesemna pe unul dintiensii, nu se p6te ca hirotonia aceluIasa se faca, de cat dupe indeplinirea unel formalitatI ore-care, ski acesta dupe ce mai intai se va efectua investi-tura viitoruluI Episcop de Roman. Prin urmare, eti v'asruga sa amanam alegerea Ora va fi totul in regula.

'MI aduc aminte, and am fost ales arhiereil, in anul1879, erati patru locurI vaeante, si conform legel s'a ales12 candidate. Alegerea candidatilor la arhierie s'a facut tot-deuna in sesiunile ordinare ale S-tului Sinod si nice odatain sesiune extraordinary, dupe cum procedem in presinte,pentru un singur be vacant.

Prin urmare, eil ye rog, A amanam alegerea pentrudone, tree 4ile $i cand vom fi in regula, sa procedem laalegerea candidatilor.

P. S. Episcop al Argemlut : 'MI pare reil, ca nu mepot uni cu P.P. S.S. Preopinentl ; dar din cuvintele P.P.S.S. Lor results tot adeverul.

www.dacoromanica.ro


Toti cunOstem, ce, nu s'a facut investitura alesulul pen-tru locul vacant de la Roman. Dupe mine, alesul este bineales, casts p6te mane sad poimane acOstA, alegere va fi ur-mate si de investitura. Ca se, vadA P.P. S.S. Lor, cAdreptate sustinend conttariul, este ca arhiereul, care estese'l desemnAm astA-(:).1, se alege de S-tul Sinod ast-fel, cums'a ales P. S. Inocentie Ploestenu de Corpurile Legiuit6re,

maine, poimane astepta investitura.PArintil care se vor alege. au se, astepte investitura la

timp. Not numai '1 desemnam, facem cunoscut Gu-vernulut.

D. Ministru dice, ca S-tul Sinod, fiind convocat pentrualegerea Eoiscopului de Roman, se, proceda in acelasi timp$i la desemnarea personel, care FA fie hirotonisita de ar-hiereil in locul devenit vacant. Persona desemnata de S-tulSinod, se, se aduca la cunostinta guvernului prin D. Mi-nistru de Culte. EIS aunt in stare sit 4ic, cA, era mult matbine eand se intelegeah Mitropolitit cu Guvernul de catacum. Aceste lucruri nu stint frumOse, ca not se, punembete in rote, ci trebue se mergem pe o cale mai delicate,.

Este cestiunea de investiture, ca nu s'a fault incA, i ca,dupe ce se va face. se, se al6ga arhiereul. Apot not nufacem alt-ceva asta4t de cat numai '1 alegem facemcunoscut guvernulut, tar investitura lui ca arhiereA se vaface in urma investitures alesulut Episcop de Roman, dupecare apot urmezA si decretul regal.

dar, ca investitura arhiereulut vine mai tarcjiii dupeinvestitura Episcopului de Roman.

Prin urmare, ye rog, se, inchidem aceste, discutiune,care nu ne duce nici la un blue, si se, procedem la ale-gerea candidatilor puss pe lists ; fiind-ca decretul regal nune convoca pentru nimic alt, de cat numai pentru alegereaunlit arhiereil in locul devenit vacant.

I P. S. Mitropolit Primat: Pun la vot incbiderea dis-cutiunei.

P. S. Episcop al Dundrel de jos: Ve rog se, puneti lavot cestiunea prealabila ridicata de mine.

I. P. S. 1Wtropolit Primat : S'a inchis discutiunea.P. S. Episcop at Dunarel de jos; S'a inchis numai in-

cidentul, iar asupra cestiunea de amanare nu s'a hotel-atnimic.

n'ail

si'l

Iota

Qi

1i't

www.dacoromanica.ro


1. P. S. Mitropolit Primat: Atunci pun la vot cu bile-prouunerea de amfinare.

Resultatul votulul este :Votanti 15.Majoritatea absoluta 8.Ad votat pentru amtmare 7.Contra amanarei 8.Prin urmare s'a respins amanarea. Acum procedem al

alegerea celor trel candidati cerup de Regulament.Mal 'nainte de a se procede la alegere, P. S. Secretar

este rugat a da citire regularnentului, pentru alegerea Arhi-ereilor

P. S. Secretar Ioanichie Bacaonul (14 citire Regu-lamentului pentru alegerea Arhiereilor titulari sad. loco-tenenti.

I. P. S. Mitropolit Primat: Acum, dup5. ce s'a dat ci-tire Regulamentulul pentru alegerea Arhiereilor titularl,da l ml voe sa dad citire listelor alcatuite de personele,earl aunt eligibile in conformitate on art. 7 din Regula-ment.

La biurou aunt douse Hate depuse conform art. 6 dinRegulament. Mai Intaiii este lista propusa de mine, pe careaunt trecuti 1) Arhimandritul Pimen Georgescu si 2) Pre-otul Alexandru Mironescu.

La acesta, lista s'aq mai adaogat Arhimandritul Ghela-sie Ionescu, susOnut de P. S. Episcop al BuMului, Pre-otul Ion Ionescu de la D-na Masa, propus de P. S.Episcop al Argesului, Preotul Nicolae Georgescu de labiserica s-tul Gheorge din Craiova Arhimandritul Ghe-rasim Safirin, propus de P. S. Episcop al Ramnicului.

A dorm lista este a I. P. S. Mitropolit al Moldovei,prin care propune pe Arhimandritul Conon Aramescu,Arhimandritul Varlaam Railenu. Economul Gh Possa Pro-toereq Economul Mihail Moisit. Botosani.

Acestea aunt personele propuse.P. S. Episcop al Dunarei-de-jos : Am audit numele can-

didatilor propusi, de I. I.P. P. S. S. V-6stre &tea nuputem discuta pers6nele propuse, putem ins si avem drep-tul ci trebue sa facem lucrul acesta, ca adica, pentru fiecare din aceste persone, fie care din aceste nume sa nise presinte ate o scurtA biografie, pentru ca sá stie S-tulSinod : ce versta are fie-care din ca,ndidacii propusi, ce ti-

titulary.

siQi

Si

1i

www.dacoromanica.ro

122 PROCESELE VERBLAE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

Cirri poseda, care le este purtarea dad, aunt sat. nucalugari, data ati fort sat aunt preoti de mir clacksunt sat nu veduvi.

Cu un cuvent sh se tie cu precisiune atilt de S-tulSinod, cat si de cel ce vor eeti desbaterile n6stre, care estestatul civil $i meritele morale $i sciintifice ale fie-carui dincandidati.

Pentru aceste motive eft rog pe Stul Sinod ca A, nu pro-cedese la alegerea celor trei candidati de arhieret mainainte de a avea aceste notice asupra fie carnia din can -didatil pe Este.

I. P. S. Mitropolit Primat : Am on6re a respunde P.S. Episcop al Dunkrei-de-jos asupra futrebkrilor, cepropus asupra actelor ce cere de la biurot. P. S. Sacere mai Intai acte de versta candidatilor, acte de gra-dul de cultura, acte de moraliiate data aunt preotit demir, dacA aunt veduvi sat nu. Credeti-me P. S. S-te, crt,

eti 5i I. P. S. Mitropolit al Moldovei, cand am propusper:4ne, am propus pe acelea, pe care le cunOstem,tact alt-fel daca nu le-am cunoste, nu le-am propune.Asupra unui singur punct putea as v6 respundanume, daca, acele pers6ne propuse de mine au sail nuversta ceruta, de Regulament, fiind-ca n'am la mans ase-menea aete. Titlurl fuse ati amandoi, pentru cá aunt doe-tort in teologie si profesori la facultatea de theologiese bucura, de o bunk purtare.

Acestea sunt lamurirele ce ve pot da, de si asemeneaacte nu aunt prevedute in Regulament.

P. S. Episcop al Dunarel-de-jos: I. P. S. V6stra, in bu-netatea ce ve caracterisa, ati discutat nutnai In bine aceste done pers6ne, pe cari not le cunostem ca atari, darnu acesta am cerut.

1. P. S. Mitropolit Primat: Eu daft lAnaurirele, ee miati cerut i prin urmare atilt am avut de

P. S Episcop al Dunare de jos: Ea am cerut deslu-ri tots, iar nu numai pentru doui1. P. 8. Mitropolit al Moldova: Am cerut cuventul

pentru o consideratiune, care pe mine m'a miscat, m'a in-trigat. In Regulament este preve(Int, Mitropolitil 9,1 Ro-Inkniet $i at Moldovei, au dreptul a presenta sate o lista,de pers6nele, care ati dreptul de a fi alese, asemenea si fierare Episcop inscrie pe pers6nele, pe care cuaste din epar-

si

propusi

mi -au

n'ast

.i

si

clis.

pentru

ek,

;

qi

ei

qi

www.dacoromanica.ro

PRO ESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 123

hia sa. I. P. S. Mitropolit Primat $i Presedinte al S-tuluiSinod a depus o lista de personele, care cunt aci sub miniI. P. S-ale. Eti am dat asemenea o lista de persOnele,pe care le cunosett si care aunt din Eparhia MitropolitMoldovel. P. S. Episcop at Buzeului a propus o personadin Eparhia P. S. 8-ale pe care o eunostem cu totii gicare are meritele sale.

Agi tntreba ins6 pe P. S. Episcop al Argesului, cuce drept a insecnnat niste pers6ne, care nu aunt in E)ar-hia P. S. Sale. ci aunt in Bucuresti, in Eparbia Mitro-poliel.

P. S. Episcop al Argesulta: Le-am notat cu consimte-mentul I. P. S. Mitropolit Primat gi apoi tine nu curio-ste pe preotul Ion Ioneseu de la D-na Ba lasa. Ea it cu-nose de 30 ant.

I. P. S. Mitropolit at Moldova: Aci nu este cestiu-nea de a discuta calitOle personei. Il cun6stem Cu totii,dar ett am facut intrebarea cu ce drept, ca ce cuventP. S. Episcop al Argesului insemn6zit o persona in lista3/Iitropolitului Primat,

P. S. Episcop al Argesului: Cu consimtimentul Mitro-politului Primat.

P. S. Episcop al Romniculvt: Dar pentru preotul N.Georgescu din Eparhia mea, n'ai cerut nici un consimci-mkt.. P. S. Episcop al Dunare de jos Rugam pe I. P. S.Mitropolit Primat as ne spuie, data parintele Ion Ionescuexists pe lista I. P. S. Sale.

1. P. S. Mitropolit Exists pe lista mea, dareste semnata de P. S. Episcop al Argesulu), gi regula-mentul nu prevede num6rul candidatilor.

Prin urmare, din motnentul ee Regulamentul nu pre-vede acesta restricOune, ci dice, ca fie-care din membrii

Sinod, are dreptul de a inseri in lista respective,liber este fie-care Ed inscrie pe tine voiwe.

P. S. Episcop al Dullard de jos: I. P. S Presedinte !Ea am cerut inforrnaciunile, pe care if -am anuntat si I.P. S. VOstra, in bunatatea si dreptatea ce v6 caracterisAv'ati susOnut lista si ati discutat in bine cabtaIile candi-datilor. Mal Intaig eii creel, eA acesta nu ar fi font binesä se fats, de si I. P. S. \rostra ati discutat in bine a-ceste dou6 persOne data, m'ati intreba pe mine tot

Primal :

S-tului

Iii

si

r

si

www.dacoromanica.ro

124 PROCESELE VIRBALR ALE SEDINTELOR ST. SINOD

asa all face eg; dar, precum v'am spus, ett cred,nu este bine sa le discutam nicl chiar in bine, ca nucum-va sa se scale vre-unul din not sa le discute in reg.De aceea, pentru ca sa evitam atari discuOunI, at am

S tutu! Sinod, ea -noi membril seT, voim sa avem datecerte sigure asupra fiecaruf candidat yi anume dataeste laic sag civil, data este monah sag preut de mirdata a fost sag nu easatorit, data este veduv prin marteasotiet sag prin desparOre, data are vre-un titlu ce a-nume titluri are, data se bucura de buns reputaiune insocietate, etc. Aceste lucruri trebue FA le stim no!, tre-buie sa le stie S tul Sinod, pentru ca se pate intamplaca unul din membrii alesi de not sa fie calugarit, asa dup.1cum s'a mai calugarit altii, adeea despartit numal laPrimarie, sag printr'o simplA declaratie autentificata deTribunal. Si duo ce se va face Arlaterett sa ne pomenimcu femeia lui, cA, vine §i (lice S -tulul Sinod ; et. nu auntdespartita de bArbatul meg dupa lege. Eti voiesc sa con-locuesc cu el. Vedeti, I. P. S. Stepane, la ce putem fiexpusi, data nu vom fi cu bag-are de sama asupra celorpropuse de mine ! Eg rog pe S-tul Sinod sa vegheze cudinadinsul la datoria ce are. Se mai p6te Inca intampla,ca vre-unul din eel propusl, sa fie trimis inaintea tribu-nalului pentru tine tie ce lucruri grave si pe and notit alegem, el sa fie condamnat de justitie trimis sprea nostra intristare i rusine ht munca silnica.

Tata pentru ce am cerut aceste lamuriri, I. P. S. Pre-sedinte si pentru ce cred ea este bine s L avem acestea.

I. P. S. Mitropolit Primal: Ce acte civile voiti sa ce-rect mai mult, cand insusi Episcopul afirma in fataSinod, ca persanele pe care le recomanda, le cunosteaunt onorabile ? Alto acte nu ve pot presenta.

P. 8. Episcop al Dunaret de jos: Noi aci, nu putem dadiploma de starea civila nimenuT.

I. P S. Mitropolit Primat: V'am respuns la intreba-Tile care mi le -ati propus, aratandu-v6 gradul de mora-litate al candidatilor propust.

P. S. Episcop al Dunarel de jos: Actele BA vorbesca,iar nu no!. Asa este regulat $i canonic.

I. P. S. Mitropolit Primat: Para la acte eg sustain ceeace am spus. Dar eel putin, de and exists, S-tul Sinodn'a fott un asomenea precedent, si data pans acum s's

si A

issi :

,

si

si

si

S-tululsi

www.dacoromanica.ro

PROCESELB VERBALE ALB SEDINTLOR ST. SINOD 125

facut er6re in acesta privinte, fac $i eta ; pe viitor insa,dace, vohi mat avea ocasie sa mat presint asemenea can-didatt, atunet me void inzestra cu tote aceste acte.

Pane, atunct afirm cele ce am cis.1). Ministru al Cultelor : Eti, data a'st fi in locul P. S.

Episcop al Dunaret de jos, m'as abtine de la vor, dace,P. S. Sa pe pout candidate nu'i cunoste, cu tote ca et,care aunt mirean i numat de un an in Ministerul acesta

cunosc pe tot! si P. S. Sa membru al S -tulul Sinod,Episcop, care se ()cup, asa de mult in discutiunile S-tuluiSinod si are spiritul impacaclunet aci, nu cun6ste pe PimenGeorgescu, predicatorul Mitropolid, Per, Mironescu, di-rectorul internatulul teologic, Par. Conon, Par. Raileanu

marturisesc cu tote actele ce le vorpresenta, tot nu se va face nimic. Nu cum-va ca ert Ca-mera a cerut actele candidatilor ? Am stiut numal ce, auntArhierel bisericestt si aunt eligibili, tot asa i arum, s'aafirmat de Mitropolitit teret ca aunt Omen! bunt

Voiti as aduca acte de moralitate ? Dar de uncle ? Actede diploma? De unde? Credeti ca este vre-o autoritate,care se, dea acte ce, nu este tine -va dat in judecata, satca nu este osindit la munca silnica ? Credett, ea tribunalulva putea libera un asemenea act?

Ast- fel cunosteti D-vostr t persOnele care aunt in bise-rice., data sunt insurati sau vaduvi ?

Credett, ca vre unul din membrii S-tului Sinod, p6tepropune pe vre-un candidat care nu indeplineste condi-funile ?

Acest lucru mi as pare asa de curios, in cat nu vedpentru ce S-tul Sinod va continua o discutiune ca acesta,care nu duce la nict un resultat.

Nu void pe nici unul ? Votati negru la toti, dar ca se,qicetl, ea nu cunostett pe personele acestea, care au fontpropuse de Episcopi, dace aunt insursti, sat nu, data atstudil sat nu, dace, aunt morali sat nu, acesta nu o in--Oleg. Et me mir cu deseversire de acesta indoiala asu-pra pers6nelor propuse nu'ml inchipuese, ca Mitropolitilterei propun candidatt la S-tul Sinod pentru alegere laArhierie, pers6ne care canoniceste nu indeplinese condi-tiunile a fi ales!.

P. S. Episcop al Argepulut: Eu avem de Nis cam totaceia ce a cis D-nu Ministru, dar un lucru me prinde

'i

si eel- bait!. Et ca,

si

pentru

www.dacoromanica.ro

126 PROC SELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. '1NOD

mirarea ea P. S. Sa, dice, ea nu cun6§te pe acest candi-dat, Preotul I. Ionescu, de aceia nu ar fi Lost nevoie casa face intrebarea acebta Ai sa provOce o discutiune caacesta.

I. P. S. Episcop al Dundril de jos : Eu declar, cum amdeclarat de la Inceput, ea cunosc forte bine si [Ate malbine de cat P. S. Episcop de Arge§ pe Parintele Ion Io-nescu ; asemenea gi pe eel l'alti candidate ; dar aci nueste vorba de ce putem not sa enn6stem, ci de regula cetrebue sa urrnam. Eti P. P. S. S. membrii, nu am discu-tat nici o persona, nici in bine 'Jim In reti, pentru ca nueste bine sa se face diseutiuni asupra personelor. Eu amcerut numai ea aceste perone s i ne presinte statul civil,prin acte emanate de la amtoritatIle competente ale Orel lor,tar nu de la not, ca Sant Sinod. S-tul Sinod nu p6teda acte, de cat in annum casurt preve4ute de lege si decanone. Aci este vorba de statul civil al pers6nelor, dincart all s t fie alesi eel trot candidati si biserica trebuesa cunosea cu claritate acestel pers6ne, dar ca sa le cu-n6sca trebue ca aceste persOne sa poseda aete neindoel-nice si legale. Atari acte nu le putem da n ci Prima-rii, Tribunalele si administratiunea scalelor n6stre. titscu totit, ca s'au facut calugariri, cart nu trebuiat. (acute.

P. S. Episcop al Argefialui ,si P. S. Inocentin Ploeg6nu:N'are a face acestea.

1? S. Episcop al Dunetrei-de-jos Prea sf. Episcop de Ar-geF,1 gi viitorul Episcop de Roman me Intrerupe 4ieend, ca,nu are a face una cu alta.

Eti cred, ca trebue sa fim exacp In apreciarile n6stre, pen-tru acesta fnsa trebue sa aver)] actele tote cite le cere legeagi canonele, cad dace pentru alto Intrebuintari se cereacte, en cat mai mull trebue sa se cent de la eel ce auntpropusi pentru a deveni Arhierei si maine, 'Ate, gi Epis-copt sail §i Mitropoliti at Ore.

Trebue dar sa fim bine informati asupra personelor coni se propun.

Eti, P. P. S. S. membrit cunosc personal pe top acesticandidate, dar alto, este a, cunostt pe tine va ca persona siaim este sal cunolti viata. Asemenea gi eit cunosc pe candi-date, dar nu be cunosc viata for intima. Atestatiunea [HaltPrea sf. Mitropolip o iau de bunt, dar spun in o data,ca not aci nu avem calitatea de a suplini autoritatile pose

)1,

st

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VEtBALE ALE *ED1NTELOR ST.SINOD 127

de lege intru acesta. Ca individ in societate fie care dinnot putem atesta prin semnaturile n6stre, ea cutare om siporta bine, ca cunoseem cutare sau cutare fapt, dar acestanumal ca individ, iar nu ca membru al sf. Sinod. Sa nu co-iundam dar una cu alta i trebue sa .cinem §i sa cerem, caautoritatile on -cart ar ti ele, sa nu iasa din atributiunilesale si sa tree, i in ale celet alte. Destul este zilei reutateasa. Sa nu le mat dam not prilej de vorba.

'mi-am spus parerea mea in atesta privinta ; acumdata S-tul Sinod crede, ca este de prisos sa cerem antede la candidaV, n'are de cat sa faca cum va crede decuviinta.

Eu am sa me supun decisiunel sale, cad sent din a-ceia cart chiar dach in calitatea mea de membru al S-tulut Si-nod, as' fi combatut un regulament sau o lege, ea am sitaplic aceste legs cu cea mat mare sfintenie, de indata cedatoria mea de Eaiscop 'mt va impune ac6sta, fiind-caalta este calitatea unut om cand legifereza si alta andaplica legile.

Si dar, S-tul Sinod, trebue s. cera candidatilor o seurtabiografie inso0a de acte probatorii ale vietet lor. Iata eene-ar trebui sa avem not acum, cand suntem che.mati s.alegem un arhiereu it1 locul care va deveni vacant. S-tulSinod este suveran, faca ce va 116, ea DA-am 418 cuven-tut meta-.. Nu trebue insa sa alunecam lesne, fara sa stim in mod.positiv si en acte. ceea ce facem, ca sä nu se 4ica, canot in Sinod ne darn votul cu ugurinta, si numat de flo-rile marului cum s'ar dice in limbagiul poporului.

I. P. S. Mitropolit Prinzat: Nu sunt contra cererilordrepte ale P. S. Episcop al Duntirei de jos, dar daca a-vem un regulament, trebue sa ne supunem lui.

Data P. S. Episcop al Dunaret de jos voeste sa intro-duca vre-un articol in regulament, nu are de cat sa pro-punt', modifiearea regulamentulut, panli atuncl insa nu pu-tem de cat sa ne eonformam regulamentulut si prescrip-iiunilor sale..

P. S. Episcop al Dundret de jos: Daca regulamentulnu prevede atari lucruri atat mat reit pentru not, dar eacred, ca regulamentele cart ies din regula comuna a tret,n'a t. putere de lege $i prin urmare nu ne p6te ingradt

nimic ca sa venim la regula comuna.

siEA

in-tru

www.dacoromanica.ro

128 PROCESELE VERBALE ALE. St DINTE1 OR ST. SINOD

1. P. S. Mitropolit Primat: Ell afirm ceea ce am cis,data nu me credeti atunci nu am de cat BA retrag lista,

P. S. Episcop al _Argepluf: SA respund la unele cu-vinte ale P. S. Episcop al Dullard de jos. P. S. Sa, cuocasiunea alegerel candidatilor de arhierel, face un cas,mare qicend, ca votarea calugaririlor s'a facut contra re-gulamentulut si cA, a influencat chiar ca sA se voteze.

1 P. S. Mitropolit Primat: Ve rog sa, inchidem dis-c utiunea.

P. S. Episcop al Dundret de jos : Ve rog sa bine -void apune la vot poopunerea mea, de a se cere candidatiloracte.

1. P. S. Mitropolit Primat: Acesta este contra regula-men tu I ul.

P. S. Episcop al Dunetret de jos: Sa fie bine consta-tat, ca regulamentul ce invocatt, se abate de la regula co-munA, a toret nostre.

Yoci: Inchiderea discutiunet.Se pune la vot inchiderea discutiunet si se primeste.Se da citire din nog listelor de candidp.o.I. P. S. Mitropolit Primat: Regulamentul prevede nu-

mat atftt : dupa ce se va da citire listelor, se procede la ale-gere in modul urmator. Asupra modulus de votare, vo-esc BA ye dau o lamurire :

Presedintele citeste eke un nume din una din lisle siacel nume se pune la vot apol al doilea nume si se puneiarasi la vot ; si asa mat in colo, ala papa la votarea atrel candidate.

ha ce propun eii, ca o cestiune de echitate : snot 5lisle. En cred ca. ar fi drept BA se is prima persona pusspe o lista, si imediat a doua persona dupe a doua listasi a treia pers6nA dupe listele cele alte $i ast-fel pe rendpentru tot' candidatit.

Voce : F6rte bine.1. P. S. Mitropolit Primat : Acesta ca sa nu fie numal

dupe o singura, lists. Primip acestA propunere ?Voci": primim.P. S. Episcop al Dunetri de jos : Acesta propunere este

contra regulamentulul $i contra usulul urmat in seria lanot.

D. Ministru : Presupuneti ca a exit trel candidate, atuncipentru eel alp nu se mat vot6za, insa data altii ar avea ma-

www.dacoromanica.ro

PItOCESZLE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD 129

joritate mai mare, ee se face Cu dan §ill Cad se poteintampla ca al0 sa intrunesea. majoritate §i Lu ar tre-bui ca auesta alegere sa fie is noroc, adica mei care suntpe una din listele erle dinteia, dcci e bine sa se votezedin tote listele tree eandidaV.

1. P. S. Mitropolit Primat : Nu putem inlatura regu-lamentul

P. 6'. Episcop al Danctret de jos: I. P. S. Presedinte !-Stip ea eu tot d'auna v'am spus clar §i lament opiniuneamea, pentru ea voese §i dorese 0, se scie °data ea cuvin-tele 'Josue trebue sa fie, cum (Pee santa evangelie. Asa, asa.Nu, nu' . Acosta regula ce am urmat §i urrnez we face sa ye.spun i in ac6sta cestiune opiniunea mea. Stip' I. P. S. v63-tra, ea not am exit de multe on si in multe cestiuni din re-gutamentul nostru interior. Pe St Sinod nu'l ingrae.este decat canonele §1 legile .cerei; iar ce ars ele Ingradese numalregularuentele, Irani cat prin pAcprea for nu s'ar atingemersul tegulat al santei n6stre biserici ortbodoxe. °andinsa un regulament, faeut in alte tirupurl Ri pentru alteconsideraOuni, de cat padirea canOnelor §i legilor cei el ar in-greuia limn eeva implmirea canonelor si legilor nostre,etx cred, ca acest regulameut nu 'Ate di se opue votulul sf.bmod. Eu v'am spus de la Ineeput, ca modul propus de re-gulamentul nostru este vi io3 si persist intru a.esta.

Regularnentul propune votarea cu bile si °and treldin eel votati ar intruni majoritatea regulamentara, eelall earl s'ar mai afla pe lista, nu se ma pun la vot,chiar data s'ar presupune, ca vre unul din el ar avea ehiarunanimitatea voturilor. Vlift mai au de forma §i n drep-tate mai mare nice ea s'ar putea face candidatilor. Ei bine,este timpul sa ne oprim de la asemenea procedeuri ne -drepte §i uesocotite.

1. P 8. Mitropolit Primat: V'ag ruga sa propuneti mo-del de votare si sA, pun la vot.

P. S. Episcop al Dunaret-de-jos: Votarea en bile, dupaeum dice rcguamentul, numat atunci ar fi buna §i drepta,data S-tul binod votand pentru fiecare din caudidaVii pro-pup pe Hate, ar lua pe cei tree "are au intrunit voturimai multe §i 1.ar recomanda guvernulut Daea dar votarnen bile, trebue sa votam pre tots candidatil, dar atuneliarasi suntem in contra regulamentulul. Pentru a esi dinIneurcatura §i piedica, ce ne face acest rewulament, oil pro-

9,

www.dacoromanica.ro

130 PROCESELE \TIMBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

pun inlaturarea lui i intrarea in regula comuna admisitde tote corpurile deliberante. Piopun dar sa votam cubilete, punand pe fiecare bilet, cum a des §i d. Ministru,treI candiclad din listile ce ni s'a plesentat si cei ce vorintruni majoritatea, aceea vor fi candida,fi de archieret peearn vom recomanda guvernului. Regula a esta este dreptaqi trebue adruisa de urgenta.

P. S. Episcop al Romnicula eu m uni cu pro-punerea P. S. Episcop al Dunarei de jos, data s'ar fifacut kite° sesiune ordinata ; dar asta-41 cand suntemchemati de a aplica Regulamentul nu s pote face o revi-suire i o modificare de Regulament. Cer de 1 ca in casulce ne presta, sa mergem dupre Regulamentul in vig6re, a-manand ievizuirile pentru timpul, cand nu vom avea aface alegeri de Arhierei.

P. S. Episcop al Dunard-de-jos: Dupe el ne optim la altreilea nume, ceea ce este o mare nech eptate pentrucandidati.

I. P. S. Mitropolit Primal: Vorbind asupra regulamen-tului, el nu este o lege, si deci putem sa 'I schimbamdupe trebuinta, fac apel la d. Ministru putem not Para sacalcam regulamentul votam cu buletine si nu cu bile ?

D. Ministru al Cultelor: Ei cred eA, put ti, dar avedpica un mijloe, ca sa avett acelasi res ltat.

In loc de a vota numaa cu bile asupra a trei numeatunci sa ve opriti, puteti ajunge la acela,i res that cu buletine pentru tots, X91 S-tul Sinod d ntre c I can't ail intiunitmajoiitate numai pe ace a '1 1 c manda c candidate

Daca a intrunit majoritate 5 sail 6, atunci trebue sa ho-tarad intre

Eu cred, ea puteti vota, ast f 1 fat i nice o tema, caci inrealitate care a fost spiri ul reg lam n ului? a se hotriraseacan aunt candidatii can mtrunesc mai mult vointa StuiSinod, nu e cestiunea de noroc, de intimplare, dupa modulcum sunt spiritul este sa se alega 3 candidate, care'svrea S-tul Sinod, dar prin acesta nu va sa Mica ca eel aidaunt nedemni, daca s'a ales numai tr i, cam veded ea. I. P. S.Miuropolit al Moldovei a piopus patru. Asa ea eel mai bunsistem ar fi sa votati c,u buletine, sa scriti trei nuniedaca la prima votare nu ies trei cu majoritate, atunci seprocede la a doua votare i ast-fel se p6te vedea case estedorinta S-tului Sinod.

: i ail

eel -laln

sa

si

el.

inserin,

si

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VESBALE Al E SED1 qTELOR ST. SIIIOD 131

Pe mine m'a intrigat forte mult sistemul aeeta. Et dacAa'sl fi votator, a'sl vota pentru tots, tot asemenea se p6tesa fie si un membiu al S -tulul Sinod. In casul acesta darnu va mat fi alegere ci un fel de aprobare de capacitatecare se da Ins in modul acesta se la dintre tots bunt peeel mat buns si et cred, cA se pate vota asa.

P. S. S. Episcop al Ilusilor: Dupa decretul MajestAteisale Regelui, not asth' qi nu suntem chemati ca FA shimbarn regulamen ul. ci, dupa regulam ntul pe care'l avemsa procedam la alegerea a trot candidatl pentru arhierie.Propunerea de schimbarea r gulamentului p6te veni darpe o cale regulata si intr'o sesiune ordinara.Pentru as-tl-c,11 aunt de parere, ca sa mergem asa dupa, cum prescrieregnlamentul. Chia'. Dl. Ministru insusI 'si-a dat parerea,cA s6 OM si alt-fel pror'ede, dar nu cred A ne aprobe casa calcAm regt lamentul. Acest regulament, care este san-ctionat de Majestatea sa Regele, pentru not este lege siprin urmare suntem datori 0, ne supunem 14 dar nu AlcAleAm, prin urmare stint de pArere ea sa ne tinem de re-gulament.

P. S. S. Episcop al Danaref de jos : Am spus'o si as-ta-41 si o die si acum cA pe S-tul Sinod nu-1 ingradescede cat can6nele si legile Orel. Orl ce regulament, and seabate de la regula comuna, putem al inlaturam. Stul Si-nod'a abolit printr'un singur vot regulamentul privitor lacercetatea cArtilor pentru studiul religios ; pentru cA acelregulament prevedea o ploced trA atat Lie incurcatA si degrea, in cat sf. Sinod se gasea in fats unel imposibilitati.Apol dad, in cestiumle cele marl cum este cestiunea re-vizuirei cartilor didactico-religiOse, uncle aunt in jot dogmete credint I ndstre. s ul Sinod a trecut peste regulamentul respectiv, pentru cal pedica in mersul at, apol intr'ocestiune ca, aceasta de ce sa nu'l inlaturim ? Pe s-tul Si-nod nu'l lug Adeste de c t numal legile care privesc lafiinta sa tar regulam ntele pe care le a ficut in alto tim-

uri si tine scie pentru ce anume consideratil le pate des-face and va voi.

P. S. Episcopal de Hu#: Prea bine sa se desfaca reulamentul da Fei se d sfacA cu forma.I. P. S S. Mitropolitul prirnat : Ve rog sa faced pro-

w -ea cá : in be sa se f cA votarea en bile sA se fact,buletine, cad in fond nu se face mare schimbare

www.dacoromanica.ro

132 Piz 0 .:ESELE VeRBALE ALV SEDIN TELOR ST. sINOD

P. S. Episcop al Dundret de jos: Ire rog, I. P. S. Pre-sedinte, punett la vot propunerea mea de a vo'a cu bule-tine, tar nu cu bile ca panA acum.

I. P. 8. Mitropolit Primal : Pun darla vot tine e pen-tilt votarea cu buletine, propusa de P. S. Epis 'op al Du-nAret de jos, sa bine voiasca a ridica mina.

S'a prima cu mare majoritate.Atunci suspend sedinta pentru cinci minute, ca sa ne in-

telegem asupra pers6nelor.Sedinta se suspend pentru cinci minute.Diva cinci minute sediuta se redesehide.Se procede la votarea prin buletine.I. P. S. Mitropolitul Primat: Resultatul votului este:Votantt 15.Majoritate absoluta 8.Ail intrunit:Arhimandritul Pimen Georgescu 8 voturl

Varlam RA ilean u 9)7 //Preotul Ion Ionescu S

77

Economul Mihail Moisiu 41,

Preotul Alexandru Mironescu 777

Archimandritul Canon Aramescu 5 ,)

Preotul Nicolae Georgescu Craiova 277

Economul Gh, Posa si 117

Archimandritul Ghei asim Safirin 177

anPrin urmare, majoritatea cerutit de regulament in-trunit'o :

Archimandritul Pimen Georgescu.77 Vailam Ibilenu si

Preotul Ion Ionescu, earl' se vor recomanda guvernuldi.P. S. S. Episcopal Dunarei de jos : I. P. S. Presedinte!

Acura pentru cat s-tul Sinod si a 4is cuventul sett asupracelor 3 candidate, care au sa fie supu;i1 la eonfirmarea Ma-jestatei sale Regelul, nol trebue sa rugam pe D. Ministrusit se tins de practica urmata pkna acum, ca adica Inaintede inchiderea s-tulul Sinod, sa ne facA cunoseut pe tine anume a confirmat Majestatea sa, pentru ea s tul Sinod sais m6surI in consequentA.

D. Ministru al Cultelor: Eu rog pe I. P. S. Presedintesa bine volascit a arnana Sinod ,1 panA Lunt, 14 curent,fiind-ca si Majestatea sa prefera sa, fact% investititura P. S.

www.dacoromanica.ro

PRO 'ESEL VORBALE ALE SED1NTELOR ST. S1NOD 133

ales la Episcopia de Roman Duminica. Pana atunci vomsupune pe canddatul ales la aprobarea Majestatei Sale,si in sedinta de Lunt volts. aduce resultatul alegerel Guyer-nul ul.

I. P. S. Mitropolit Pri2nat: Ridic sedinta cea viitareva fi pe Lunt, orele 9 a. m.

Sedinta se ridica, i cea viitdre se anunta. Luni 14 alecurentei orele 9 a m.

t Presedinte, Iosif Mitropolit Primat.t Secretar, Dionisie Craiovenu.

,,,9edinto din 14 Decembrie 1892.

Sedinta se des hide la orele 10 a. m., Sub preeden-tia f. P. S. Mitropolit Primat, fata fiind si D. Ministru alCul telor.

Se face apelul nominal si respund presenti 15 P. P.S. S. membri.

I. P. S. Mitropolit Primat: P. S. Secretar sa bine. vo-jag& a da citire sumarului sedinteI precedente.

P. S. Dionisie Craiovenu: I. P. S. Presedinte. Sumarulsedintiq precedente nu 'ham putut face, pentru ca proce-sul-verbal mi s'a adus Sambata sera, erl fiind Dumi-nicA, n'am putut face sumarul.

I. P. 8. Mitropolit Primat: P. S. Secretar a dat lamu-riri, ca n'a putut face sumarul la timp. Cred dar ca putemcontinua sedinta acel sumar sa se citesca In prima se-dinta a sesiunei de prima- vara.

P. S. Episcop al Dunetra de jos: Procedarea acesta esteforte neregulata si de regretat.

P. 8. Episcop al Rimnicului: Cer cuventul. Acesta esteo procedare forte neregulata. Noi am fost convocatI prindecret regal In sesiune extra-ordinara pentru alegerea can-didatilor la arhieria devenita vacanta prin alegerea P. S.Inochentie fest Ploestenu, actele prin cart S-tul Sinodarata lumeT ca s'a conformat cuprinderei decretuluI, lip -

sese. Este bung este cuviinciasa din partea nostra acestAlipsa de diferenta? Eh imi arat aid parerea mea de ra.ca. P. S. SecretarI a indeplinit mica datorie, de a nefatisa sumarul sedintel, care ar arala resultatul lucra-rilor nostre in cestiunea pentru care am fost convocati.

Eli

nu

fi

si

Qi

'si

www.dacoromanica.ro

134 PRA CESgLL VERBALE ALE SED1NTELOR ST. SINOD

I. P. S. Mitropolit Primat: Fiind.ca, nu esista nici unmumar, dupe, cum a spus P. S. Secretar, lemane ea su-marul acestui procesverbal A se citesca in prima eedintaa viit6rei sesiuni ei numai atunci se p6te publica.

P. S. Episcop at lii9nnicului : N'ar fi mai nemerit, caD. Ministru ea ne mai dea o di de eednati, adeca pftnamaine, cand P. S. Secretary avend timpul trebuitor, sa nepresinte sumarele cedintelor.

I. P. S. Mitropolit Primat: Neaparat ea pane, maineP. S. Secretary au timp ca SA face sumarul, numai nu etitdace D. Ministru, voeete sä amane inchiderea S-tului Si-nod pe maine.

D. Ministru at Cultelor: Au timp P. P. S. S. Lor 'Anamaine sa faea sumarul ?

Vocl: Neaparat.D. Ministru al Cultelor: Atunci, data void, putem a-

mana pe maine; dar maine void veni mai de vreme, find-ca la orele 10 am audienta la Majestatea Sa.

P. S. Episcop al Rimnicula: Asta-di dar vom continuacu luerarile ei maine se va da citire ei sumarului ledintelprecedente.

I. P. S. Mitropolit Primat: Neaparat, ea not putem con-tinua cu lucrarile tai maine se va da citire la doue sumare,unul al eedinto precedente ei altul al eedintel de asta di.

Acum dorim a ni se comunica luerarile arhiereului notales. In acdsta privinta iata co dice art. 10 din regulament :

Art. 10. Candidatul de arhieret find aprobat de Gu-vern, Sinodul regulkti in competinta sa tale cuvenite pen-tru hirotonia lui de catre Mitropolitul respectiv. D. MInistru dar, este rugat sa bine- voiasca a ne comunica ac-tele Arhiereului not ales.

D. Ministru al Cultelor: Da. lata adresa ministeruluiin adsta privinta, en No. 3.170 din 14 Decembrie curent:

malt Prea Santite!Din cei fret candidati votati de Sinod, cuprinel in lista

inaintata pe langa adresa I. P. S. Vdstre sub No. 118,Consiliul de minietri, conform art. 8 din Regulamentulpentru alegerea de arhierei, a ales pe candidatul Econo-mul Ion Ionescu de arhieret cu titlul de Ploeet6nu. Acestaalegere, aprobandu-se ei de Majestatea Sa Regale, subsem-natul are °Dore a ye aduce acesta la cunoetinta I. P. S.V6stre.

www.dacoromanica.ro

PROCESELE VER1 ALE ALE seDINTELOR Sr. S1NOD 135

Prin urmare, dup. cum vedeti, guvernul a ales pe Eco-nomul I6n Ioneseu.

I. P. S. Mitropolit Primat: Se is act de acesta si se varegula cele de cuviinta pentru hirotonie, de Nitre Mitro-politul respectiv, dupa cum este prevelut $i in Regulament.

Acura vulic eedinta si cea viit6re va fi maine la orele9 a. m.

Sedinta se radica si cea viit6re se anuntl pentru Marti15 Decembne la orele 9 a. in.

Preeedinte, Iosif Mitropolit Primat.Secretar, loanichie Baca6nu.

Sedinta de la 15 Decembre, 1892.

Sedinta se deschide la orele 9 30. a. m. sub preeedentiaI. P. S. Mitropolit Primat.

Se face apelul nominal.Presenti 15 membri.I P. S. Mitropolit Primat :Sedinta e deschisa.P. S. lonichie Bacadnul, Secretor, Da citire surnarulm

eedintei de la 9 Decembre.D. Tache lonescu Ministru Cultelor : Stiu ca s'a

Mout forte repede sumarul, dar intr'insul aunt vre o doue-saa tree lucruri, care asti doH ca sa. se indrepteze. Mai in-teiu asupra cestiunel ridicata de P. S. Episcop al Dunarei,de-jos, nu am zis ca statul p6te convoca corpurile legiui-tare, ci ca statul pOte convoca ate corpurile statului.

Apol, ca In ceia ce prive§te pe D. Maiorescu, D sa aveadreptul sa refuze convocarea S-tului Sinod, am zis, ca mo-tivele 11 ptivescu pe D. Maiorescu.

Dupa, aceia, am zis, ca investtura p6te fi maine oat. poi-maine.

La fine apoi, in ceia ce priveste alegerea cu buletine, nuam propus-o numal e, dar in acord cu I). S. Episcop alDunarei-de-jos.

P. S .Episcop al .Hwilo? : Cand am vorbit eii dupa. P.S. Episcop al Dunaref-de-jos, in cestiunea de formarea u-nel jurisprudente, acolo am zis chiar de la inceput, ca nuasst fi luat cuve'utul pentru a vorbi, daca nu aea fi auditcuventul de jurisprudenta ei in sensul acesta am vorbit,

.al

tI

www.dacoromanica.ro

i 36 PROCESELE VERBALE ALE SEDINTELOR ST. SINOD

Acolo se lice ca vorbind in sensul P. S. Episcop al Duna-rei de jos, dar in sensul P S. Sale in ce privesc jurispru-denta am vorbit.

I. P. S. Mitropolit Primat : Se vor face rectifi .arile ce-rute.

Ne mai cerand nimen1 cuventul asupra sumarulut, sepune la vot cu rectificnrile cerute si se priweste.

P. S. lonichie Bacaonul Secretar : Da citire sumaruluisedintel de la 14 Decembre.

P. S. Episcop al Dundrei de jos : Am hat cuvantul, easa rog I'. S. Secretar sa me treca si pe mine in sumar,cum ca eu am ridicat eel d'intaiu cuventul si m'am plans,ca nu este sumarul sedintei trecute faeut.

P. S. lonichie Bacaonul Secretar : Da, acesta este preaadeverat, se va trece.

Ne mat cerend nimeni cuventul se pune la vot suma-rul sedincei de la 14 Decembre cu rectifi area ceruta §ise primeste.

D. Tache lonescu Iiiinistru Cultelor : Da citire ur-metorului mesagiu de inchiderea S tulul Sinod.

Prea Santici Parincii ! S tul Sinod al santei biserici auto-cefale OrtodoxeRomane, deschis prin Mesagiul nostra inqioa de 9 Decembre curent in sesiunea extraordinara, ter-minandula lucrarile ;

Ell declar inchisa sesiunea acestui Sant Sinod.Dat in Bucuresti la 15 Decembre 1892.

CAROL.Ministrul Cultelor si Instructiuni Publice

TACHE IONESCU

Voct : SA traiasca. Majestatile for Regele $i Regina.

t Presedinte, Iosif Mitropolit Primat.t Seeretar, Dionisie Craiovgnu.

G411.21,-8

www.dacoromanica.ro

1893 10

Documents

Transcript of 1893 10