'.7-7.P.%;1$ troTertp.W.w.reacto4

ii

14

EWAORTHODOXA ROMANA

rsvista Periedica Eclesiastica.

ANUL AL X1V-lea, No. 9.

TABLA MATERIILOR.Pa g.

I. Cuventare de I. P. S. Mitropolit alMoldovei cu ocasiunea ina-ugur&relstatuei lui Gh. Asachi . . . 661

II. Mistirio sail sacrament sail Taine 2din cele 7 de Mitropolitul Ungro-Valahiel Stefan 667

III. Biserica Orthodox& in lupt& cuProtestantismul 690

IV. Inv6tatura Preotilor pe scurt. 703V. Introducerea sons& si pus& la ince-

putul Liturgierului public in 1834de Mitropolitul Veniamin . . .

VI. Mitropolia Ungro-Valahiel .

VII. Istoria Episcopiel de Radauti .

VIII. Culmea MizerielIX. BibliografieX. Jurnal

Qn.Donatiuni

BUGURETI.t..90144# cAiciecaleO

34. Sir. Principatelt- Unite, 34.I 8 9 0.

712718725742747750751

TORIE

- -.

4

stat..saakalar.st. _

0 0 003.t0I

.

. . . . ,

. .

5

tr.o'fA',4

g;rPA'.

c.' I

11.

pr/9d

MANQ 5`.

FI

. . . . . .

.

.

.

www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA ROMANA.

CUVINTAREciiset de I. P. S. Alitropolit at Moldova ,si Sucevei

D. D. losif Naniescu in biserica sit. Mitropolit din IaAin cliva de 14 Octombre anul 1890, cu ocasiunea inaugu-

rarel statuei venerabilulul literat ,si patriot Gh. Asache.

In numele TatAluT §i al FiTului i al SantuluiDuh, Amin,

Frafilor Sri Fiilor!

Asti -qi sever im o mare serbatOre patriotic qi nmio-nala prin inaugurarea statuei venerabilului G-heorghe A-saki, care de la inceputul secolului present §i pang, lasfirqitul vietel sale (in anul 1869) a lucrat neincetat §i

cu multi staruinch pe tkramul culturei nationale ; li findcg, in tot cursul vietei sale a lucrat dimpreuna cu feri-citul pkrinte Veniamin Costachi Mitropo]itul Moldovel inbunk inplegere §i in bunk armonie, all putea dice Incainspirandu-se unul de la altul atat pe taramul culturelnationale, lcolare §i literare, cat ti pe acela al culturelreligiose in Biserica nostrk naOonalit, pe care taram, pecare camp, biltrAnii no§tri §i cleric §i laid, din cea matdepartatk vechime, chiar de la inceput, au fost tot -d'a-una uniti qi nedespartiV, fiind ca Biserica nostra cre§tink

www.dacoromanica.ro

662 an E N1 ARE

otodoxA, este eminamente nationals, si nu putea sil fie des-pAtip, desbinatl, avend inainte in mintea si in inima lor,cultura si a limbel si a moralel, adid, a mintel si a i-nimeI.

Astel au lucrat fericitif Mitropoliti de demult Varlaamsi Dositeiu dimpreuna cu top bArbat;I cei luminati dintimpul lor, si acestil impreuna lucrare a tuturor a datnastere cunoscutel maxime intre ;top romaniI : rola ,si

biserica, biserica , Mei aceste done erati nedespiir-Pte.De acela si eft asta-;11, In acest5, solemmi, si patri-oticA s6rbiltore, am creq.ut ca este cea mal nemeritsa oca-shine a ice si a repeta, cuvintele ba.tritinilor nostri : bisericavi cola vi biserica, §i am inceput linvocitind pre Dum-neqeti adorat in st. Treime en cuvintele dogrnatice si obici-nuite de st. nostrA, Biserica", pe care inert odata le repet :In nnmele.Yatalui, si al Fil.ulzasi al 'antulni Duh, Amin.

Fratilor si fiilor ! batranii nostri, conducetoril nearnu-lui rominese, Domnitori, Mitropolip si Episcopi, dimpre-MA cu top. laieil, boerii eel luminap din timpul lor, totelueriirile, tote faptele lor, Cu D-clew le incepeau si cule terminati; en nhdejdea in D-clew se intrarmaii eliar siin contra inamicilor patriei romane, si bunul 'I-ainth'rit in tote imprejurarile si in tote luptele pentru Tarasi BisericA, pentru limba si credinta stremosasa, a nea-mulm romftnese.

Ast-fel, de acela vedem pe tots intinderea terel, dinvesrful muntilor si: pans la mare, pamentul romtinese im-podobit cu biserici si monastiri, inaltate de domnitoii eelbstrini si boerii eel in adeve'r luminatl si patriop, intrusemn de multumire luI D- ;leis in care el is. puneati toutcredinta si speranta lor, indeplinind tot °data prin inte-meerea monastirilor si a treia fapt5, crestin5, evangelica :eaitatea, csc. aci in acele monastiri, pe care el le inzes-trail cu averile lor imense, multi lume nevoiasa, siiraca,gAsea ad'apost si manga,ere. Mal mult incA, bAtrAniI nos-

D-deii

D-leti

oi

ocaa,

www.dacoromanica.ro

CUAENTARE 663

tri indata ce capataa o movie, o proprietate de pamentsi voiaa sä intemeeze si un mic satuc, cea d'intairt ingri-jire si lucrare a for era ca sa zidesca, o biserica in caresa se adune-si sa se rege lui Dumneqeit" in limba stra-buna., fiind-ca Biserica era la strabuni centrul de unire-§i unitate nationala, in credinta si in simtiminte, pre cum-trebue sa fie tot-d'auna, si data suntem romani vi bunt'crestini trebue in tote ocasiunile sa repetam cuvintele :biserica si scola, §c6la si biserica, F.Atiind ca §c61a roma--nesca de la biserica s'a intemeiat. Pe child Inca nu eraitscoli sistematice infiintate, Fi4c6la romanesca Incepea inpridvorul bisericel si invetAtorif limber romane erau de-ricil, aceia Inca §i astl-i,11 porta numirea de dasca-lul biserice'. Limba romana in biserica s'a conservat si s'acultivat : cele d'intaia chili in limba romana de la bisericas'art tradus si s'art tiparit. Venerabilii Mitropoliti de de-mult, ca Varlaam si Dositeiii, in bona intelegere cu vechildomnitort Vasile-Voda, ctitorul st. monastiri Trei-lerarhidin Ias,si si Duca-Voda, ctitorul manastirei Cetatuia dindel, art intemeiat si tipografil in aceste monastiri, in careart tiparit carp religi6se in limba romana. Tot ma s'a-urmat si in partea Romaniel de dincolo de Milcov subfericitul Domuitor Matel Basarab Voevod, cu TeodosieMitropolitul si Antim Ivirenul sub protectiunea nemuri-torului Doran Constantin Voevod Braneovenu Basarab,-care cu a sa cheltuiala tiprtrea carp' religi6se in limbaromana §i le impartia in dar tuturor. Asemenea art urmat§i alt1 fericiti parinti Mitropoliti pans in gilele nOstre,intre caril nemuritorul Veniamin Costachi, MitropolitulMoldovel, in tots viata a lucrat tradacend si tiparind inlimba romana.

El la inceputul seeolului present a infiintat §i Semina-rul in Socola, cea §c6la bisericesca-El, in tot tim-pul Arhipastoriei lui a fost in fruntea inve'tamentuluf

§i impreuna cu nemuritorul Gheorge Asaki a lu-

can

na-,tional

d'iathib

www.dacoromanica.ro

664 CUVENTARE

crat pentru prosperitatea scolelor romanesti. GheorgheAsaki, ca un mare patriot roman, a lucrat mult, a striamult pe taramul cultures nationale, dar tot-d'a-una Inbuna intelegere cu fericitul parinte Veniamin Costachi,cad ci amendoi avea,n in vedere cultura complecta a o-mului si stiintifica si morale : omul nu note sa fie corn-plect cultivat mai mult san mai putin, de cat cu amendoueaceste elemente, fiind-ca stiinta se adreseza nurnai mimespe care o lumine4a intru cat-va, iar biserica cu religiase adreseza inimei pe care o cultiva si o moralisezain aceste momente de n'am cita alte precepte morale e-vangelice de cat numal acela care (lice: di ve iubiti unilpe altil si cum void sa ve &di voue omenil, faced si volasemenea, cred ca Inca ne este destul, ca religia cultivainima omului, face pe om moral, omul folositor societa-tei, pe rand stiintele luminela numal mintea clesteptainteligenta.

Acesta a fost taramul national, fratilor, pe care vene-rabilul mare patriot Gheorghe Asaki a lucrat in -OM viatalui Impreuna si in bunk' intelegere cu fericitul Mitropo-lit Veniamin Costachi.

i o! nepatrunse si neintelese judecatile lui D-clew ! casi dup6, martea lor, dupa Multi ani, venerabilele for ose-minte, s'aii mai intalnit Inca ()data pe suprafata pamentu-lui, la lumina sorelui! Osemintele nemuritorului Asaki auvenit si s' all apropiat de osemintele fericitului parinte Ve-niamin Mitropolitul in acesta mareta biserica acum decurand terminate, la care de la Inceput, la a el fondati-une in anul 1833 an lucrat impreuna. lata, aci avem de-puse osemintele parintelui Veniamin pentru etern repaosaid aunt aduse si ale lui Gheorghe Asaki, ca si cum ar(Pee lui Veniamin: mai bine-cuvintka-me Inca odata.

i ell smeritul pe care Dumne;len m'a adus aci in lo-cul fericitului Veniamin ca sa, conlucrez la terminarea a-

, si

_§i

www.dacoromanica.ro

CUVENTARE 665

cestei mar* biserici, viu a'mi indeplini o santa datorie cuadanc respect si pietate chemand bine-cuventarea D.-cleft

asupra osemintelor anAndoror acestor marete si nemuri-t6re figuri istorice.

Fericitul par. Mitropolit Veniamin Costachi facut elmonumentul sett, acesta santa si mareta biserica. Lui

Gheorghe Asaki insa, pans acum nu '1-a, ridicat nimeninici un monument ca ea aduca aminte si celor nestiutori caGheorghe Asaki, barbat luminat si mare patriot a lucratin iota liata lui pentru luminarea si ridicarea neamuluiromanesc.

Un avent national a inspirat si a miscat pe multi chiardin aces ce Fail cunoscut si cari imprerma cu el ail conlu-crat, ca elevi, pentru ca acum, In semn de recunoi;itintasi veneratiune, sa i se ridice un monument chiar pe lo-cul unde nemuritorul Asaki inceput cariera sa di-dactica si li erara In curfea biserieei st. Trei-lerarhi, uncleprin munca sa Gheorghe Asaki a reusit sa se infiintezecea d'antaia scold nationals romanesca pe la anif 1829-1830.

Pote cam tarditi s'a f scut acesta miscare de recunos-tintA nationala, dar dupa vorba cunoscuta de toti, tot ebine si mai tardia de cat nici °data.

Locul care s'a ales pentru asezarea statue' lui Gheor-ghe Asaki -ere(' ca va fi recunoscut de catra toti ca, ebine ales, pentru ca acest loc, acesta, monastire fondatade bine-credinciosul Domn Vasile Voda Lupu, care% 'i-anumit de patron' pe cel mai marl dascall dintre st. parintiai Bisericei, st. Trel Ierarhi Vasilie cel mare, GrigorieTeologul si Ion Gura de aur. a fost destinata de fondatorul sea pentru scOla, unde a infiintat si o tipografie incare s'a si tiparit cart' romftnesti, ti religiose, tact cuacestea s'a inceput rola rornftnesca, si nemuritorul Gh.Asaki, dupa dou'e sute de an' aci in acesta localitate dinM-rea st. Tref Ierarhi a inceput din nou scold romanesca

insult

Jul

'el-a

tw

www.dacoromanica.ro

666 CUVENTARE

cu care si el §i-a inceput cariera sa didactica §i literark§i tot aci la temelia monumentului sett von) aseqa vene-rabilele sale oseminte impreuna cu ale soOei sale.Onoredar celor ce aft conlucrat la inaltarea statues lul Gheorghe Aschi, primul Invetator din Moldova, §i eterra sa fiemem oria acestui demn §i mare patriot roman.

Ri

www.dacoromanica.ro

Mystirio sail Sacrament sail Taine doll din cele sapte,

LIICRARE FAUNA DE

MITROPOL1TUL UNGRO-VALAHIEI STEFAN

LA 1651 9/ 1MPRIMATA TA.RGOVISTE.

Acum de curand mi-a cagut in mani o carte imprimatAin Torgovipte la 7159 (1651), scrisa de parintele Stefan,cu mils lu Dzonnedezi Mitropolit a Iota Ungro Vlaltia, Inchide 10.) Mathei Basarab, §i care carte ni-a conservatmulte lumini in diferite cestiuni bisericelti si de datinei obiceiuri nationale. Acests cartulie, cum o nurne0e Mi-

tropolitul Stefan, are mare insemnatate i pentru limba §ipentru starea de culturA a Clerului Roman, mai ales pen-tru c& can ea se constata tendinta gi anevointa acestuimare si demn de venerat pre/at Roman, care descrie ne-voia siratitA de Sara intr6ga de a inlocui limba slavona,existent& pe atunci in Biserica Na4nalit-Romans, cu lhubamumk cea romauesa: Drept acea pi Smerenia nostracuvoia lu cu lucrarea a Duhulut Stant, afidndu-.ne la Biserica Wilda pravoslavno Catholicesca a Tare.Muntenepti, intru rdndzteala Arhier6sca, a Arhiepiscopii

1111

D-clea si

www.dacoromanica.ro

668 DESPRE MISTE,RUL BOTI ZCLI.

Mitropolii a 7. drgoviptet pi a atet tara, intru tote Vitaedoriam cu inema unde vedeam atetta neptiinta a bog artpreott at Tdret. Apof tar ve'dend pre Meintuitorul nostrulisus Hristos cum va sd caute va set ceard sdngele oilorsale cestor cuventetare, carele-mf sint date in samd, tar dela matnele mele ; vedend tar cum ail creptinit tetra im-putare i preotif mat vratos de catret hulnicit de lege cumpentru grosimea ,si grubia nu istim sluji tainele sfintet Be-serect strigd tort tot-deuna en, dastvuesc real pi nesebuitpi clic ca am uftat cinurile, socotelele i obrasirile, chipnrile,nemeririle ,si ate relnduelele tipictirile sfintelor tame ".

Apol venind modestul i inirnosul roman Stefan Mitro-politul a argumenta causa scrierel acestia dice : ....Gdn-ditu set tau imputarea batjocoritorilor de asupra ac-e.stet t a-ripare, intdrita de ?Wiwi dreptd a lu Dumnecleil". Apoisimtindu-se dator a se justifica fats, de popor gi mal alesde preoti pentru ce trebue sa lase scrierea in slavonestea cartel si ea titnpul reclaraa a o scrie in limba patriei,(lice ....Nu cum au lost pond acnzit slavonepte ti-picurile, carele nu le pot pti cinstitit cucernicit Preotipentru nesebutala lor ; ce tot ronuinepte ate tot pre rUnd,carele lesne intr' alte Molitfelnice nu be vett /rote afla.... cuprostet anevointet ,si ostenedld a smereniet idstre, adunateintr' acesta cetrtulie d8 pre Molitfelnicul Grecesc pi Slavo-nese amandoud infatipate".

Pentru a preveni reutatea unora si cerbicia altora cand.l'ar acuza de ce a scris romaneste, el tntru smerenia sase exprima, asa : .... Drept acea deca vreme ce se rasi-peste ,si se gonepte ck se sparge intunerecul, cu inorareacetit pi a petclet neptiintef me'le, de am mat dres ronduelelepi le-am prepus romane,ste, pentr' acea nu se cade vocedreptilor mtet ,fat, at Pravoslaviet set v6 imponcisatt ,si sa v6

scrabitt in potriva pastorulut vostru...." Dupe adsta in-demnare i sfatuire a sa, apol ft ameninta pe imponcisetorilin taint. i pe cei indaratnici la minte si voe cu ped4psaCorbuluI eliberat de Noe si care a stat pe un stray, in

clic,

pi

pi

pi

pi

larA0:pi

www.dacoromanica.ro

DE MITROPOLITUL STI FAN 1651 669

loc sa aducA veste bunk stepanului sea, cu hula si re-.volta Istrailtenelor asupra lul Aron pentru care le rema-sera trupurile in pustie de perira, cu pedepsa lui DatanCorer si Aviron pentru ca s'att revoltat se prapadi pd-mentul supt piciorele for si se desfacit de-i

Se vede ca F,ti pe timpul sea era o resistentA din par--tea unora, earii se opuneau la introducerea limbel romk-nestI in Biserica National A, sustinend Slavismul, pe care-nici preotiT, cum ne spune Mitropolitul Stefan, nici popo-rul nu'I mal intelegea, pentru ea nu era graiul firesc alneamului. IatA cum zugaveste de fin acesta lupta Mitro-politul Stefan : A,sa si imponcietorit de cuvent memo-de acme, ca niste aspide surde astupa ur6chile ca sa nuauclet cuventul de invotatvra bung. tar limba st-o ascutspre cuvinte rele si spurcate ; ci pre dinsit va judeca Duni-neclett". Result& dar probat ca introducerea limbel roma-nesti in Biserica au avut pe timpul lui Matheiu Basarabgi Mitropolitul Stefan antagonists on oposanti, si cA nu-mai autoritatea unuia si influinta morala a altma au pu-tut astupa gura protivnicilor.

Mitropolitul Stefan, gonind Slavismul din Biserica Na-tionalA',RomknA, se ferea si inadins, evita de a pune cuvinteslavone in locul carora avea cuvinte romane, primite siintelese de popor. Asa el cartea o numeste Mystirio adicaSacrament, infrebuintazA cuventul Biserica Catholiceascd,Catalogos saa Catastih, tefmenT teologici ea: Forma, Ma-terie, nu se gaseste cuventul norod, ci preste tote locurileintrebuintazA popor, in loc de enorie dice norie, dar dicecorect epitrahil ; combate Simonia, Baba in loc de 1116,sa,Paresinzt in loc de postal mare, supra in loc de asupra,nimanut fn loc de nimetrut, nzator* in loc de in vrasta,pretutindeni luerure §i nu hecrurt etc. etc. Apoi obsery fortebine si corect intrebuintat peste tote locurile pronumelerefle,siv se scris cu e si nu en d, cum si subjunctivul ver-bului en set. Pronumele ce tine locul obiectuluT '1 pune si

al

www.dacoromanica.ro

670 DESPRE MISTkRCL BOTt ZIA If

inainte dar si in urna. Are expresiuni forte frumOse F,tiromanesti cu totul si care de bunt &ma erail pe atunci ingura poporulul. Tot din acestA cartulie mai inva-tam cape timpurile acelea, si mai inainte, actele stare' civile laRomani emit tinute de preoti. Popa sa alba ac6sta car-tulle de Botez §i alla carte (condica) adeca catastihul ce-lor ce se boteza, sa scrie monde botezatilor".

Fiind-ca acestri, carte in care este tratat Misterul sailSacramentul Botezulul si al Ungerei cu sfantul Mir estescris6, de Mitropolitul Stefan ea autor, si fiind-ca multedatine F,ti obiceiuri cum si, multe rde si josnice superstitilse combat Inca. pentru acea am crer,lut, fa o reproduc tompartea acea ronafinescti sere a sA, putea sti, cun6ste si cetide toV doritorii de cultura nationala si in special de preotilRomani, din care acestia, vor trage nu putin folos pen-tru cunostinta si insemnAtatea acestor doua Misterii aleSfintei nOstre Biserici Orthodoxa. Romani. Tot ()data a-trag atentiunea Onorabililor parinti asupra casurilor es-ceptionale intimpinate la sevarsirea acestul sfant Mister sicare stilt forte bine explicate, cum si asupra nedumeriri-lor, pentru ea dit deslegari positive si care ail valore punyastA,-41 in Biserica nostril. Tot din acesta carte se cons-tata eA, in vechime la Romani erail localitiiti in care nuafundaii la botez pe botezat, al turnail apa din cap, inshMitropolitul indeamna a sevirsi Botezul prin afundare. A-poi a apa putea fi incaldita, in timpul ternei, dar sa ce-rea sa fie curata si fArti miresme sail dresuri. In fine ca,Papistasii, Luteranif si ealvinil nu se botkail a data bra,cand veneail la Orthodoxie, ci numai dadeati marturisi-rea credintel si se ungeaii cu Sf. Mir.

MIa cuprinsul acestei cartulii :

www.dacoromanica.ro

MISTIRIO SAU SACRAMENT SAU TAINE I)

DOUA DE IN CUE SAPTE, BOTEZUL SI ST. MIR

Acum WO, tiparitei cu- porunca, cu unserdia, nevointa ,si:cu rota chelhdala a cinstituluf de Ilristos Parinte ,Stefan,cu mils lu Durnnecleil, Illitropolit a 161a Ungrovlahia, inPele Ito Maki Basarab, in Iragovi,ste, intru cinstita cama lualtarit Donznulut nostru lisus Hristos. vlet. 7,16,9

1,651. mesit. luliu 3 dile.

Urmeza semnile Mitropoliel Prei Ungrovlabiel, cumaunt 0i in salonul Metropolia Ungrovlabiei Ili care suet

reproduse in Indreptarea legei imprimata inTargovite la 1652

1) Get vechi, stramo§i" ncqtri, ca Mitropolitul Stefan (1648-1686), Mitropolitul Dositeiu (1673 -1686) etc. nu se temeau de ase Vierde orthodoxia intre Romani pentru eh inlocutau termini'slavoni ca TaIng. prin Mister si Sacrament, ca Ceasoslov cu Orolo-gion, Evhologiu in loe de Molitfelnie. Preasf Episcop de ROmnieNoul Severin Crhenadie posede mai multe exemplare din cal theveal de ritual Bisericesc Romanese si in care terminii slat

cu cel original' Greee§tilasand strabunii pe eel Slavoni.(Vedi Catalogui cartilor Romane de Dimitrie larva 1873 ; nOLinsa asta-vii ne aratam cam repulsive, pe cand ar trebui sa admi-tem cu Pea mai mare grabire iu sfiutele nostre BiserieT Romane0icartile de ritual reimprimate cu autorizarea 5f. Sinod Roman, fi-end ca in Joe de buchi, care nu suit ale neamnlui nostru,sent editate cu litere strabune ! Iubita§i scumpa nOstrA Patrie Ro-mania intrebuintazd de mult fillip in tote oficiile sale interne, inScola si in Tribunals scrierea cu litere strabune, numai Bise-rica liOstrA Nationala Romana, care alta data Linea lamina cultu-re' §i pi omovarea natioualitatel nOstre in mfinile sale, §i pintafacia premergetore a progresului, arum separe ca §'a uitat desti-

§i

§i

si

1010-.00

www.dacoromanica.ro

672 DESPRE ADSTERUL BOTEZULUf

PREFATATEFAN

Cu mila la Dumneclen, Arhiepiscop, Alitropolit al Tra-goviflii, Plotu oi a t6tet Ungrovlahia, Exarhul SfintulutScaun Apostolesc Costandinopolulut 2). Pre cinstitilor ,si tubi-torilor de Hristos Petruitt oifratt ck pre Duhul Sfent, Epis-copilor, pravoslavnicilor at Beser:cit Aluntene,stt, CuvioisilorArhimandria, cinstitilor Pigment, Ieromonahilor, pre cins-titilor Protopopt, cinsti(ilor Preott\oi a tot saborul cliro-sulut sae ale,silor Besericit Pravoslctviel. Blagoslovenia alut D-Oleic, sanatate, rdpaos i de tote bunettettile cate trec-tore fi cele de va stattztdr6, cu priinta prijote pi poht6ote.

Omul ciice Taste zidit gi fitieut pre chipul lui Duronedeti,gi eitae Taste cinstit cu deregAtoria, drept acela nu se cadelui sA, fie ca vita Alit grain, ce eAtu-I Taste puterea sit seapropie de Dumnedeti, ea Sfin0a sa invatit pe dinsul cape o aptura a sa, sa fie pre pod6ba chipului crtruiafacut. Cum gralaste marele intru bogoslovi fericitul Gri-gorie, fAcut-ati dice Dumnedell pre omul fiara mutate;drept, inbunatait, plin de t6te bunatatile, al doilea in-ger, inchinatoriu lui Dunmei,lett, sit inparatescit pre pa-mat intr'acestit lume ce sit vede, ca cu mintea sá vadasa priveseti, i sa caute ceref}tile, pentru sufletul lui in-sufletit Taste de la Dumnecleii, si au fost aprope de din-sul, nil cu locul, ce cu voia. lath pentru p(teatul gre-

natiunea sa gi ca un indiferentism o ar fi cuprins.Noi insa speram caredegteptarea va urma cnraud, cu ti,te lipsarile materiale de careeste cuprinsa, Biserica nostra Nationala; pentru ca preotul nostrunu va Iuceta de a fi Roman gi-1 va placea mai malt a ceti Roma-nilor romanegte pe o carte scrisa ca litere romanegti de cat de peo carte impritnata cu buchi slavone gi de pe care-1 obligat a cetiRomanegte ! Cetiti onorabili pArint,i prefata din Liturgierul impri-rant de nemuritoriul Veniamin gi ye convinge de adever.

2) Acesta-i vechiul title al Mitropolitilor Ungrovlahiei, din carelipsegte aicea gi Locotenent al Cesariel Capadociem, title pe carese pare ca Pa obOnut. mai in urma Biserica Ungrovlahiei.

3) Aicea in inceputul introducerei sale, Mitropolitul tefan do-vedegte necesitatea gi mai ales insemnatatea Botezului, de uncle saconstata ca era un adanc cunoscetor in teologie, un om erudit incartea Biseric6sca.

5)

ca,

gi

Fait

www.dacoromanica.ro

DE MITROPO 1TUL STI FAN 1651 673

§ala, el ail cadut de aco]o, ca omul pentru suflet Tastenalt, Tarft pentru trup Taste smerit, Tara pentru pacat tastemort, deaceea pentru ziditul de intal stramolul nostruAdam, luta' na§terea nostrh in phate §i fntaT se diodemarte tuturor amenilor, dece, ace aft gre§it el maT nainte,drept acela acuma pang in diva de asta-di top ne na§-tem in phcate, ace trace de atunce phcatul, pentr'aceias'ait i osandit cu marte sa mara. Drept aceia al doile A-dam unul farh de pacate, unul nascut Fitt a lul Dumne-deft Domnul de in Cerlu, slobor,lind pre not de pacate §ide morte, cu trupul in chipul pacatului, §i pen-tru pacate cu trupul aft osandit phcatul. i ail pus §i actinlegiuit sfantul Botez, carele Taste curhtie, a doua na§teredicend Cine nu se va naite cu aph §i cu duhul, acelanu va putea sh intre la Imperhtia lul Durnnedeil. Dreptaceia Sfantul Botez, carele Taste a doua na§tere, Taste ushdeschish la Impe'riltia CerTului, push §i tocmith inteacele§apte tame ale Beserecil.

Acesta Taste spalarea kti peirea a pacatelor na§teriT deluta', a phcatelor strAmo§ului Adam, Sfantul Botez, Taste-impreunare L apropiare chtra Dumnedea, ace a Intine-rindu-ne cu dinsul, ne facem Iii lul Dumnedeti. SfantulBotez, Taste cheza§ §i solitoriti a doa6ra al tuturor Pravos-lavnicilor. Sfantul Botez Taste na§tere des6ver§ita a treia,bra, la a doua venire a lul Hristos in dioa de judet. Cinese na§te pre in botez §i se impreuna, lul Hristos, aceia vorfi luT qi mo§n6n1, §i sh vor scula in AMA netrecuta a fin-perittiel lul Dumnedetl. Sfantul Botez, sa chiamh hArAzire,ace a noT amenil ne (land nimica Jul Dunmedeti, ni-1

Sfantul Botez, se chiama Dar, ch, in dar ni se da obunatate a§a de mare ca acesta. Botez se chlamh, ace ca.afundit §i ingropa pacatul strAmolului, ace a top copiiicand se nasc, atl. de acel phcat, Tar (Meese botez h, 1-a-fund §i-1 ingroph §i-1 plarde pre in Sfantul Botez. Chia -nth-se unsore, ace a mat nainte vreme and vrea shfach Imperap at. Arhierel atunce le ungea fruntea cu un-

venit-au

dl.

www.dacoromanica.ro

.674 DESPRE MI T CRUL I 011 ZULU!

-shre, asa, si nol crestinii data vreme ce ne fac imperatipatimelor, pentr'aceia ne boteza cu Sfantul Botez si neung cu Sfantul Mir, si la frunte, si la maul, si la piept,ca ,sa nu albii dracul be sa incape nice la un madularal nostru, la frunte ne ung ca sa nu ne pota birui dia-volul, la ochl ca sa nu vedeua nice s' cautlim bunatatile-ceste desarte, sail peirecaniile.cele bune ale altora, Tara, lamaul ca sa nu OM dracul sa ne birmasca Cu apucarilesi en jehuirile si intru elite pacate fac mauile, 'lark lapiept, ei sa nu ne aducem aminte de ganduri vele, casena aducerea aminte a omului taste la piept. Botezul secluama lumina, ca, lumineza si luciagte sufletul omuluiizb,iveste de munca de \Teel. Chiama-se haina ne putreda,cace ca cu Stanfill Botez se acopere pacateleornului, si se in-braca omul Cu neputrezirea, adeca nu-1 mai Taste fricaomului acelula ca se va munci in lad, ce merge nepu-trei la Imperacia Ceriulul. Chiama-se Bae, race ca spalapre om de plicate. Botezul acesta Taste, stiff ca si cum to -ainaste a doua era fara de plicate 4). Botezul se chiama si pe-eke, cace ca. Taste ca o peeete gi ca un semn Crestinata-tii, ,z,4i cum s'ail uns Ovren pragurile usilor la Eghipet cusinge de miel si nu le-ati stricat mertea nemica ; asa sipe cresting nu-i birulagte dracul, cace ca sint semnal cuSfantul Botez, si pecetluiti cu Sfantul Mir. Drept acelasi Smerenia nostra, cu vola lu Dumnedeti, si en lucrareaa Duhulul Sant, aflandu-ne la Beserica Sfanta Pravos-lavno Catoliciasea a Tarel Muntenesti, intru randuiala Ar-hieresea, a Arhiepiscopil, Metropolil a Targovestii si a tOtaOra, intru tote qilele doriam cu inema unde vedem ata--ta nestiinta a bogtqi Preoti at Virg apoi Tar vet C"nd

4) Admir romanesca diii acesa frasA, care si Oda asta".-41 seaude in gura poporului. ANT obsery ca limba romanesea, a Mitro-politultu tefan este forte popularA, clara, simpla, dulce §i nesi-lita, ceea ce insamna ca nu este o liinba fabricata ad-hoc, ci cain tot-deuna Romani' intre el itp vorbeail graful Tor, far slavonaera ceva strein, ce nu se prindea de el-.

6) Aceste expresii descriu forte energic dorul si aprinderea sa-fleteseg de care era invapaiat Mitropolitul Stefan de a desrad6.-

'),

si-I

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL S'IEFAN 1651 675

pre Mantuitoriul nostru Iisus Hristos, cum va sa caute siva sa coca sangele oilor sale cestor cuvintatare, carele-mislut date in semi lark' de la mainile mole, si yeqend lardcum au ere5tinii inputare, §i Preotii mai vrittos deultra hulnicii de lege, 6) cum pentru grosimea si grubia nustint sluji tainele Sfintei Besereci 7), si striga top tot - dolmaca deistvuesc reit si nesebuit, si lie ca am uitat cinu-rile, socotelele, obrasirile, chipurile, nemeririle sj tote ran-duialele si tipicurile Sfintelor taine, pentr'aceia de intariace intArit Dumnecleit inpotriva puterii rnele, gandiinsit lei inputarea batjocoririlor de asupra acestii Ori§oreintariti du maim drept& alai Dumnetleti, en mila InDumnegeti de in cele sapte taine ale Besericii scos-am2 la lumina, Botezul clic si Mirul, cu tote invecitturile,rttn-dutalele sj teremoniile for 9), cum ye rog mbitorilor cetitori,mai vttrtos de Hristos lubitori, sa citiO sa vedqi cum sintrrisfirate, puse tot pre rand inaintea acestai cArtulii cu a-ceste douii Sfinte Tame de in die sapte, ca le aratrt vre-mile, obice urile, facerile amandurora pre tocmela si perttn-du-1 Beserieii Sfinte, Malca nOstra" a ra'sgritului, carea cum

cina superstitia, bigotismul §i ignoranta din clerul qi poporul Roman, imbracandu-se el cu imputarea batjocurilor aduse Cleruluide sub Arhipastoria lui de catra eel de alt neam.

6) Acosta frasa ne spune clar on pe acel timp erau in Cara Ro-manesca forte multi preoti, dar in majoritate simpli in invetatura,nulutelegeau ma,ar limba slavona din cartile de ritual ; daea et

pricepeau, atunci ce se mai. tlicem de popor! ignoranta§i superstitie a fost In neamul nostru Hamm pentru ca ritualul erain limba streinA originel nostre, Dumnedeu o §tie.

7) Atata era de grosa §i mare igaoranta In cat an stieau niceseversi Sf. Tame.

8) Mitropolitul Stefan avea in cuget sa scrie asupra tuturor mis-teriilor §i sa dea povatuirile necesare preotilor Romani, dar eanu cunosc dacA a scris §i despre cele-lalte cinci, cunosc insa eaMitropolitul Teodosie la anul 7210 a scris un tratat despre Sf.Mistere §i s'a publicat la 1702. In Tipografia Domne3ca din Buzeu§i care are o mare valore §i din punct de vdere national.

9) Asta-di ar fi cam greu a se midi in Biserica nostra cuventulCeremonie, pe cand Mitropelitul Stefan fl futrebuintizi fara sfialaforte des.

DE

Brit

m'aii

$i

n'o City

°).

www.dacoromanica.ro

676 DESI RE MISTERM BOTEZLI.1.31

au luat obiceiu de la Domnul Hristos, de la Sfintil Apostoll, de la sfintele sab6re, nu cum au fost pan& acme slo-veneste tipicurile, carele na le pot sti cinsticii si cucer-nicil Preocl pentru nesebuiala for 10), ce tot rumaneste totetot pre rand, carele lesne intealte Molittelnice nu le yetiforte afla, race ca socotiMa si usardie cand au scris a-tata apune n'ait vrut intru Sfintele TaIne. Ce multe ailfost lasate ne scrise gi ce trebuit a maujit n), cum sin-guri ve0 vedea cinstiWor cititori Cu prosta nevoin0 si Os.tenela a Smerenief n6stre adunate inteacesta Caqulie, depre militvenicul Grecesc si Slovenesc amand6a infacisate 12)Drept aceia acuma o Sfinte Clirosule sa nu v'e sfiiti sail sit ve.lenevici a nu cauta si a nu citi si a nu tnvala aceste 2Taine ale Sfintei Bes6rici, sc6se de in c6le sapte, cace casent tocmite pentru spesenia sufletului tart si a tuturorCrestinilor, atata de scumpe cat n'au cu (cu) ce le pretui,

'0) Declaratia Mitropolitului tefan ca pant acquit au fost sieve-neote tipicurile pe care nu le pot eeti cinstitit qi cucernicii preopinsamna, ea preotii Romani fie din dispreI, pentru ca nu era limbalor, fie din ignoranta, fie din nepotrivirea graiului Romanese cueel slavon ca pronuntie, fie in fine din on ce cause alta, nu otieausa slujasca of nu cunooteati ce trebuia sit filch,' in randtuala biseri-cesca, pentru ct, tipicurile erau slavone of nu le pricepeau. De a-ceea et invatau negru pe alb, cei mai multi, rugactunele in slavo-neote oi le pronuntau; fart sa simpta se §tie ce caprincleau. Candera cestiunea de a sti cand so (Pea o rugamune, 0 ectenie sau altceva, atunci de bun-a sama ca nu otieau, qi acesta ni-o spune Mi-tropolitul tefan !

)Trebue sa admitem ca transcriera cartilor de ritual, care erain slavoneqte qi pana dupa inceputulsecululut al XVIII pe alocurea,se facea in taro. de Romani, carii nu otiau limba slavone, ci pres-crienti acia cum vedeau scris ; de acolo urma aceste abusuri invtergirea unor tipicuri of scrieri mutilate etc. etc. oi pe care le a-minteote Mitropolitul tefan. El a inceput eel intaiu a traduce inromaneote tipicurile oi a lasa fn slavone0e nuinai rugaciunele.Dar pentru a face acesta a creclut ca trebue a se justifica in fataclivititorilor.

22) Aicea ni spune ]impede ca el nu era un om lipsit de inveta-tura, ca otia §i sIavone0e oi greceote, pentru ca dupa originale alucrat scrierea sa. Apoi observarile sale asupra casurilor la Bo-tez combaterea neoranduelelor ce se faced de preott cu efec-tuarea acestui Mister ne demonstra ca era oi om deotept, iii cu-nootea lava §i lipsurile ei of et era un bray Roman,

n'ati

1'

gi

fi

www.dacoromanica.ro

DE 1111TR OPOLITUL STEFAN 1651 677

dupe cuvintul Mantuitoriului. Ca ce schimb (Tice va daomul pentru sufletul lui macar de-ar dobandi i lumeatota drept acela deca vr4rne ce se rasip6ste si se gon6stede se sparge 1ntun6recul, cu Inorarea cetil si a paclet ne-stiintel m6le, de am mat dreg randulalele $i le-am prepusrumaneste c ic, penteacela nu se cade v6a dreptilor mielfit at Pravoslaviei sa ye inponcisap. i sa ye scrtibi0 Inpotriva pastoriului vostru '3). Ce ye aducep aminte ea inva-iatura, Arhieresca taste in locul lui Hristos. Dupe cuvin-tele Sfirqiel sale. eine primeste pre vol acela pre mineprimeste, si intealt loc. Cina asculta pre vol acela premine asculta, taxa tine se lepada de vol acela de minelepada. 0 iubitorilor ci(ti)tort, mat vratos de Hristos lubitorl,nu ramnireti hitlenilor, nici ye asernanatt celora ce sa In-poncisaza, In taina si stair in potriva puterit Arhieriel m5s-tre 34), eh unit caaceia se inchipuesc obiceiului pasarit carease chtama Corb; carele Intro nemica nu baga in semi in-vetatura stepanulut Patriarhului sett Noe, ce (lees, lasa co-rabia equ pe stray 15), si'sl lua partea:cu dinsul, asa si im-poncisatoril de cuvint at vrernii de acmk ca niste aspidesurde astupa urechile, ca sa, n'auga cuvintul de Invitta-tura bunk tar limba ascult spre cuvinte rele si spur-cate, ca pre db,snsii va judeca Dumne4eu 16). Tara. vol, o illbi-tOrikor eititort, aduceti-ve aminte de Sfanta Scripture, ca6menil Israltenii ceta ce hulia asupra la Aaron, cl6ca-t

13) Acest lee ni spune ca i pe timpal seu erail oposanti, carilse improtiveau introducereT limber Romane In Biserica, de acea elindeamnd si sfatueste Cu autoritatea sa pe precp de a nu ascultacobiturile esite din gull otravite ca de aspida, ci a se supune In-vetdtorului lor, ca Mitropolit al larei.

14) Se vede cd, era o partida contrary Mitropolitului, Tar acestade sigur numai pentru el era om invetat, virtuos si voia a des-tepta nationalitatea poporul de jos prin introducerea limbermume In Biserica.

15) Aicea-i asamand pe protivniciT sit cu corbii off clorele ce clon-cdnesc cand se apropie de starvuri.

16) Bine-i mat descrie pe vicleni si ndtangi, nici astd-cli pu-tea gdsi o frasd mat caracteristica de cat a sa prin care sa se des-crie clevetitorii.

2Biserica Ortodoxl Rorain4.

§i In

n'ai

;

55,

www.dacoromanica.ro

'678 DESPRE MISTERUL BOTLZ. DE MITROPOBITUL SThFAN 1651

scose de la Eghipet, carora el le facea atata bine, atunceputernicul Uulnnec eu curandu-i schimba scraba, ca lorritmasera trupurile in pustie de peril% ; iar el Aaron die,se sui in muntele Or, cu porunca Domnului, si se pristaviacolo intru multi rugs. Deacia iara Corei, Dalian 0, A-viron, se smilax& asupra lu Moisi si Aaron, iar prea pa-ternecul Duronedeii forte facu izbanda curand, ca se pra-padi parnentul supt piciOrele lor, si se desfrdeu de-1 in-ghiti, si casele lor si pre top Omenii call' era cu Corei, sitote dobitocele lor si tota avutia lor, si mersera de vii inlad, si-i acoperi pamentul, si perira de in mijlocul

pohtesc asa inponcisetorilor de acuma, cecu dragoste aduc aminte, ca sa-si vie in fire si in minteacea buna si adeverata; drept aceia voi, o iubitorilor cli-rici mai vratos de Hristos lubitori, primiti cu rnul-temire acesta putina ostenela a smireniel n6stre, si sedeti siye invetati de pre dinsa cu dedinsul, sa ye fie de folosulizb5virii sufietelor; iar pentru Smerenia nostra rog, rugatipre Donmul Dumneleti, ca sä ne vrednicesca cu mils ceabogata a Sfintiei Sale, en sanatate si en pace intr'ac6staarepa de taras6ra umbra& supt put6rnica dr6pta a lu Dum-necleti, en izbavire de vrajmasi veduti si ne neveiluti, casa putem sc6te la lumina, si celea-lalte Taine ca si cestedoua, sa nu ramie inchise, si sa fim indemnatori si ne-voitori si mai la multe si lucrure.

C. Erbiceana

6meni-lor. IarA ei nu

cititori.

marl

www.dacoromanica.ro

PENTRU TAINELE, TOWLELE,

,$i lucrurile carele sint in sl?'jba a Sfinte Tani a Bote-mita, carele 'set cade Pope set le pctz(sca tote, f 2 set le,stie, far de nu judecatd, oscinda, foc si cu manta iadului

ne sfeirsit se urgigste de D-qPzi in vee.

In Bes6rica nici un lucru nu taste mai Dumneqeesc,mai mare, mai sfAnt si mai de folos de Cat Tainele, carelesint tocmite de Hristos Dumnecleu pentru nemul omenesc.Drept acea. Popa carele Taste cu none, si-i-e lucrul numaide ac4stea, intal i sa cade sa-si aduca aminte in tot ciasulcum d6istvuiaste 1) ac41e lucrure sfinte; si cum i s6 cade sitfie tot gata in OM vremea la o slujba sfanta ca aceea.Drept aceea 84 se nevolaseit en OM nevoirqa sä petr6e4 §isa hieuiasea intru bunatati, in euratie, in trezvie, 8i introMulti, frica a lu Dumnecleu, cAct di sfintele Tame rnitcarade nu pot sit se opresca si sit se spurce de preotif eel pii-c4to8t, necurati, nedestoinici, hitleni si rat; Tariff a8a cantde el deistvuiaste si slujaste, acestea si taste ne curat si nedilstoinic, acela Popa cade in cazna mortii de v6ci.

Popa de sä va 8ti ca Taste ye inteun pacat de m6rte, a-cela inati de nu va durea cu inema si sa jal6sca si sa-iparrs real BA se p4rAsese4 8i 84 se poertiasca, sg, nu careacum-va 81 indrazndscii sa se apropie la ddistviiiala Taine-lor, ce de va putea 84 alba ispov6dnic si lot, si vr6mecum se cade, aceiasi indata sa, ispovedesca lui tote si sa_

1) DesavIrOste, efeptur, cuvent slavon.

www.dacoromanica.ro

680 DESPRE MISTERUL BOTEZULUI

is dezlegare de la dinsul, decia atunce sit m4rga sit se a-propie sit fact% Tone le.

In t6te 4ilele si nopOle, irrtot ciasul cand chiama pre popala deitvuiala vre unor Table, adeca : sa boteze, sail sa is-povedesca, sari sa Pricistulascit bolnav, sail sa faca Mask,.nici Inteun chip sit nu cum-va ad se lenevesca sail sa pre-gete, ce cum mai degrab sib m6rgit, incit mai ales de va fivre o nevoe, drept aceea 85, invete 6menii des, ca de sava tampla vre o nevoe ca acesta, degraba si far zabava sa-1chiame, Tar -sit nu caute citci nu va fi vr4me, sail altit In-piadecare.

Popa de elite on merge sit se apropie de aceste sfintelucrure, de va avea vreme, int T sit se roge putinel 2) si &i

chibzuiaseit de ticele sfinte lucrure ce va sit facia, fntM sitvazit cu dedinsul cinul einduialei si tainele la molitvenic, sitcitesca tipicul si BA semneze randul sa stie cumu-1 va face.

Mud deistvulaste Popa fies-care i sit cade sit seInbrace in sfitit qi cu petrahirul, 4) bra numai la Taina Po-caeniei, adeca cand ispovedeste, ca acesta sa tampla demulte on a o face si fitra de Epetrahil, dupe cumu-iobiceiul loculul, si cumu-i vremea si cum se si tampla. 5)

Popel sit cade sit ambit iangit dins 2 clinic!, Tar de numacar 1. Pentru treba sfintei sit-1 inbrace, si sit fie si elcu cinste inbracat, pentru ajutoriul slujhei si Pentru cinstea

Popa sit se nevolasca sit caute de OM pod6ba Besericii,de sfintele vesminte, si pe ce sg, sterge sa fie tot curatesi vasele carele sint de slujba Oltarului sit fie frum6se sfcurate.

Acesta cartulie de TaTna a Sfantului Botez, de purureasit citesti sa stir aceste ritndulale carele-s scrise intr'ensa, ni-

2) Diminitivul din pufin, Tar nu nitel3) Forte corect este acest cuvent si nu insemneze, cum (licem-

astAcli.4) In be de Epitrahil, 2pix1X0v pe grumaz, fiind-ca acest

Nesin&nt '1 pane preotul in jurul gatuluT.5) Mai corect de cat intampla cum 4icem

TainA,

Tainei.

nitelu0.

& v §i

asta-Oi.

gi

www.dacoromanica.ro

DH M1TR 0 POLITUL STE FAN 1651 681

mica BA nu adaogi sail sit maT schimbi sail sit ceva(le cum slut scrise.

Pope i sA, cade sit 6.61 intAl ceva invetAturit naintea ce-lora ce vor sit la acOstit taInA, $i sit le tlitculascil, $i sa becrate put erea TaineT, facerea, folosul, rAndulalele, ceBen:meet, dup6 cum e inv6tura a sfintei Besericl a 116sAri-tuluT, sit -T certi si sit-T inveti sit stew cu tOmere $i -84 Ta aminte cu frica luT Dumnecleii. BA asculte tote ritinduialelecarele sit fac in sfanta BesOricA le la cum se cadecu cinste, cu socotintA cu mare credintA.

Popa cand va sil se apropie, sit obrafascet 6) lucrul Tainef,atunce sa se socotdscit forte cu dddinsul, sit nu graiascAcu niminea nici de un lucru.

Popa cand va sit fac fies-ce Tain4, atunce el sa spuecu ritsfirare cu socotintil, obrAsirea lucrulul carele cumi sit cuvine, sa auzit top.

Asijderea si tole -lalte molitve si rugI nzironzele, nemicasit nu prestupesca 8) sail sit se grAbOscil, ce sa citescA cumare nevointA socotintA.

Popa nici odatA sa nu citescii derost ca sit nu sa smin-tescA la lucrul ce face, ce citescit tot pre carte, $i totesit le delstvulascti asa, adeca naintea lucrurelor ce face

rAdice mintea la cerTu, i cOlea ce face cu mare so-cotintA sit le Ta aminte.

Popa cand deTstvulaste la fie-ce tainii, trebue sit se ne-voTascrt sa nemerescA cu mintea, sail sit si inchipuiasciivola, adeeiti, cand botOzit sit fie acdsta voia sail nemerireamintil lul, ca pre inbotejunea, sail pre in afundarea 9) in apit1npreunA, cu grilirea cuventelor, adeca : Crestaetsa, Raba,B.jii, Imn, va Imia, Ota, i Sna, iS.t.g. Dha, atunce sit nullfie mintea intialta parte, ce intr'acOste cuvinte, adecit asa

6) Efeptue, faca, savarqasca, cuvent slavon.7) Ecteniile, se numesc mirOme pentru ca incep in sloveue0e

cu cuventul mirom...8) Cuvent slavon, sa lepede, lase afara, ete.9) in vechime cum vom vedea la Romani erau ambele forme

primite §i afundarea §i turnarea, nu insa §i stropirea.

Iasi

$i

$i sit

si

si

gi

gi

sit

salt

www.dacoromanica.ro

682 DEgPRE VliTERUL BOTEnlif

sa nemeresti cu mintea, ca, cela ce sii Bot4z5, sn, cutiWzit 10)de pacatele stramosulut, si de tote pacatele, asijderea saslobozeste de cazne, de vine si de mania a filului peirii sisa face fitu daruluT, si mosnen 11) Ceriulut, aces-tea sa nemeresti preote cu mintea and botezt. Tara etuidungi cu Mir, ca en ungerea si en zicerea cuvintelor: Pe-e-tat, Dar St. Dulia, Amin. lax& sa nemeresti cu mintea caungAnd si dicend, ea cela ce to taina acesta i sa da darulSfantului Duh, spre intarirea a credintii, adeca a legit,si spre: procopsire intru bunatact, si sa marturisesca nu-mele Domnului Iisus Hristos en indraznire, si sa stea vi-tejaste in potriva draculut, si in potriva trupului si lumil,acestea sit nemeresti cu mintea.

Tara de nu va fi voe ca acesta, si nu va putea brodi 18) sitnerneresca cu mintea. incal sit fie asa, adeca cum va safaca acesta SfAnta Tama, asa sa-i fie obrrisitul, cum faceSfanta Beserica, Tarn el ca un slujitoriu al Besericit. Pen-tru ca, de nu va avea voe ca acesta, atunce sti socoteste-ea el face si deistvutaste ca o jucaree, sat batjocurire, saltca un lucru prost, drept acela nu numal ce nu obrilsastetalna, ce Inca si lui singur gresaste grew paeat de mdrte,si tine la, riemica Ta. Sit te pazesti si de acesta o preoteMae cu dedinsul, cand alujest ceva niscare randutale de inSfintele Talne, nice °data nice cum, nemic sa te ispetestrsa Ta ceva, nice de fata nice intealta chip pre ascuns, cein cinste sa detstvuestt, si de tote simoniile 14) si

10) Se vede ca infinitivul verbului era pe atunei a curata §inu a curati ea asta-0.

11) Sa vede de, aicea ce insemnare avea la eel vechi Romanicuventul de mokmen, ce se mule i acum intro pram. Acei ce-ereditau in eternitate Imperatia Cerului erau numip- mo§neni, ca§i pe pament, pentru e6, mopenii din nem in nein nu puteati fi,desmo§teniV de parcela for de pament Acosta numire este luat5,dupg, analogie §i in afacerile religiose. in Moldova se nu mean rAzeqi..

1-) Cuventul este grecese antic din 7rf,ozorpco substantivul npd-xotp;.

1s) Cuvent slavon, gici, intimpla.14) SO. vede ca §i pe atunci erau abusuri de felul Situonief,. care-

a compromis atata Biserica 1111 Christos.

Inpgraliel

12)

lacomiile,

www.dacoromanica.ro

DE MITROPOLITUL STEFAN 1651 683

de tot sa to depitrtezi, ntt numai cu lucrul, ce si cu- gandul.de va vrea vre un credincios de vota hit sa dea

ceva, dup6 savar0rea Tainei, in Ice de milostenie, sail pen-tru buni`i socotinta, dupe cum va fi obiceful loculut, tu satat, ce §i ac6sta taste pre socotinta a Episcopulm.

In §tire sa-tt fie o preote si de acesta, ca ti-se cade sa§tit si randutalele, si cinul numai 5 Taini, adeeA : Botezul,Sfantul Mir, carele e sfintit de Episcop i pristavnincia atrupulut 0 a Angelth DomnuluT, pocaiania sah ispovedania,insurarea Cununia, si Maslul, acestea se cuvin a beface §i ale deistvui popit cu popor; 15) Tar sfintia SfantulutMir, §i hirotonia, acestea sa cuvin Episcopilor, tar tu n'aTtreba, '6) ca apot vet gresi paeat de morte, si vet cadea incazna munch de yea

Pentru rtindul tocm6la a Mina Sfantulut Botez.

Sfantul- Botez Taste u0i a Vieth de vOct a BlagocestietCrestinesti, carea tine locul intai intre Idle sapte darure,Tame noaa, carele-s tocmite de Hristos Dumnedett, de sinttuturor Omenilor detreba 0 de folos cittrit spilsenie, singurMantuitoriul nostru marturiselte graind : tine nu sit vanaste cu apt si en Duhul, acela nu va putea sit intre laImperdtia lut Dumnedeti, drept acela sit eade mat cu marenevointil, sit se facit §i sit se obrfisasca si sg, se to la vr6me

CuSi toemelii si cu socotinta.Pentru ca ciltrit darea a acestii sfinte Taini, sint niste

lucrure puse de intocmirea lu Dumnedeti forte detr4ba, cacumpaste Materia, 17)adeeit lucrul, forma, adecit chipul, salt

15) In tots, scrierea Mitropolitului Stefan nu se intimpina euven-tui norod, ci numai popor, pe ane asta.41 se is drept novizm.

16) Acesta expresiune este pans,, astaill in gura poporului informa, dictatonca §i autoritara. Multe prose intregi din acestascriere se and numai in poporul de jos. Limba n6stra dar nu'i deTen nici de alalt6-eri cum vreau protivnicii na.ionalita.01 nostre,pentru ca o lirnba cu expresiunT clasice nu se formeza in doi sautree

17) Cuventul materie este termin Teologic qi care §i asta4i este,in us §i den Rta partea din mister vestuta §i supusa simtinlor,

Tara

anti

pi

seeoli.

www.dacoromanica.ro

684 DESPRE1 MI T BOTEZULLI

obrAsirea, si slujitorlul, Tariff celea-lalte se cuvine la cins-tita $i bine sail frumos Inpodobita a et tocm6lit, adecA cumsint randulalele $i .teremoniile, carele sint de mult luatela BesericA, intitrite de tocmelele i canonele apostolilor,ce acelea nice cum sit cade ale 'Asa, tArA de mare nevoe, cede intiensele voTu sa, pulu aicea ceva pentru incredinta-rea inv6tatura a popilor, ca pentru sA se savarsaseA si$i sa se deistvuTasea pre rand cu pod6ba si infrAmtesarestantA.

Pentru nzateria sail lucrul a Stantulut Botez.

Intiti sA tie Papa cu norie, 18) eit lucrul al acestii sfinteTaine Taste sii fie numal apA chiar, 19) TarA spre obrilsirea eTadecti a tone!, nice °data nice cum nu i sit cuvine CA fiealt-ceva vre o biluturA sail fie-ce vlagi, Po) s'ai'l altri apt mi-rosit6re.

Apa cares i se cuvine sit fie de botez, aceea sit fie lim-pede, curatil, in vas curat, adecit in crest6Ini0, cumu-iobicelul naintea botezului numal cat sip, o sfintescit, cumto invatA $i cum scrie de rand acestit carte. Iar5 de va fiCoconul 3') bolnav atunce pentru nevola mortis 'Ate sfi. sebot6ze si eu apt prospA, insA aesta sa Se tacit numaT la ne-voe de morte 'Tara de nu va fi nevoe de m6rte, nice cum saDu indrilznescit tine -va sit tacit acesta, apom sit call, supt pa-cate ne morte.

Cand Taste Tarna, d6 nevoe sit se Incalzescii apa intr'unvas eurat, i BA a v6rse In citrstilnitit sa o sfintescit, si asacald<e sa bot6ze coconul. Fies-ce popil cu Jamie i se cadesit alba in Bes6rica lui cristilni0 frum6s1, sail de lemn sailde altit ceva sa-T fie de treba apes, de pururea acoperitA

18) Corect ar trebui sqse fi gis enorie din grecescul ivopCa, pa-rohie.

19) Cuventul eh:al% insamna aicea apa curata, neamestecatti.20) Vlaga acum insamna altceva, vigore, virto§ie, pe cand aicea

insamna lichid.21) In tota scrierea nu se Intimpina nice cuventul prune, :lie'

copil sau plod, ci numa: cocoa, care-: grecesc : ZOOY.

:tam

si

gi

si

qi

www.dacoromanica.ro

DE MITROPOLITUL STEFAN 1651 685

ai curatit, ad, sfintesca intr'insa ai sit facit taTna a BotezuluiapeT, li aceea nice odata nice cum sit nu fie de altit treba, cenumai de botez.

In fiea-ce beserica, sad in fiea-ce unghIu al beserecii. sadIn Oltariu, sad afara de beseried, supt parete sit fie un Joesapat sit nu-1 p6tit calca cu picT6rele, tot acoperit, ea dupabotejune sit yeraT intr'insa apa cea sfintita, sail sa se verseIn umivalnita de va putea incapea uncle-al spala _popamanile; Tar de nu, se va varsa la loc cum i sit cade, sado va varsa de o vor calea, atunce popa ca un batjocoritorde lucrurile sfinte greaaate pitcat de m6rte.

De forma sag de obtinsirea a Sfantalui Botez.

Forma, sad obraairea a SfantuluT Botez, cu aceste cu-vinte, Taste inchipuit: Creataetsa, Rab, B.jii, Imn, Va,imia, Ota, Amin. ISna, Amin, i Stgo, Dha, Amin, inineT,iprisno, ivavechi vechov, Amin. Forte sint de treb I, ea taT-na lard. acestea nu p6te sit se facit, drept aceea sA cadenice cum sit nu o schimbi, ce acelell cuvinte, numai intr'-aceaaT vreme, cand botezi, sit se (lied : adeed afundandintaiu, inpreuna cu afundarea, aceste cuvinte, i sit cadesit ;Eel : Creataetsa, Raba, B.jii, Imn, Va, imia, Ota, A-min, afundand a doaoa, acestea sa, clica : i Sina, Amin, a-fundand a treia 6rd, acestea sa qica : i Dha, Amin, ininei,Iprisno i vavechi vecov, Amin.

Pentru cit Sfantul Botez nice cum nu p6te sit se pofto-reseal fart numai cand va trebui Ed se boteze cu soco-tinta, si socotinta aceea, inteacesta chip p6te sit se ir4e-Mgt : Aate nest createna, Creataetsia, Raba, Bjii, bun,VA, imia, Ota, i proc. ai aceit izvod, nu sit cade sit fie pe-tutindenea, 22) nice in tota vremea, sat fara socotinta, ce deacesta sit se intrebe adeverat cu deciinsul cu mare soco-tinta, acolo uncle nit se domiresc, ai be pare sit Taste Coco -nul botezat sad nebotezat. Sfantul botez p6te sa fie de-

22) Jar nu pretutindenea,

www.dacoromanica.ro

686' bESPRE 1V1iSTIRCL BOTIL'LLT

plin, i cand versi apa de iii varhul capului peste tot tru-pill, 2) ca §i Candu-Y Munch de tot In- apa, ce insa fies-ce be-serica, cum seu inveitat a tinea obicetul de mai naintevrerne, toemela i chipul botezulul, §au eel de intai sail belde apil, asa sa-se tie, numai de acesta forte sit pazasciten dedinsul, adeca, sa afunde de trel on pre eel ce sa bo-teza, sail de tree on sa verse pre dinsul inpreuna glandsi cuvintele dupe invetatura cumu-s mat sus scrise.

De poslufhteul sail skijitorial Tenet a Stantutia Botez.

Adeveritul socotitor, siujitor a! tainei Sfrintului Botez,Taste Preotul, mai ales eel ce Taste cu norie, ce insk de cateon va fi coconul la nevoe de marte, sau macar nu numaicoconul, ce i omul mare carele e nebotezat. de in fies-carelimbet, 24) deca-1 soseste ciasul de mdrte acela pate sa se bo-teze, macar ci fail de slujbel, de flees -care crestin, sail decliric, sail de miren prost, macar si de om afurisit, sail si

de carele Taste oprit in canon, sail si carele Taste in bias-tern, si de parte barbiltescel si de rnueresca, numai sa fielucrul, adeca : apa buna adeverita pre firea el, sa verse cudinsa de tret on inpreunk dicend, cuvintele obrasirii, a-deca : Crestaetsa Raba, Bjii, Imn, Va Imia, ota, iproc,sa nemerescet cu mintea, dupe cum Taste obicertil drept al Be-sericii Catholicectf.

Lira Insa de va fi acolo preotul, atunce sa boteze el,tar nu diaconul ; Tar de va fi diacon, sa boteze el, Tar nuipo-diacon, de in cliris de va fi fies-tine, el sa boteze Taranu om prost, de va fi barbat, el sa boteze Tar nu muereafart numai pentru rusinea, c6 mat bine sa cade mueriiBA boteze Coconul, de cat barbatulul, si mai ales, Incacand nu e ecit de tot de in pantecile mini -sa, sail de vaci eti muerea mai bine, sit verse en apa, qica, obra-senia botezulut.

2) Prin turnare nu trebue a intelege stropire. Acesta insammlca in vechime la Romani era primita §i acesta forma.

2) Prin limba se intalege aicea Nalie, Neam.

sa

si

ei

www.dacoromanica.ro

DE MITROPOLITUL STEFAN 1661 687

Drept acela f6rte sa se nevolascii, Preotul carele are no-rie, ca se deprinzit sa stie, si sit tie Crestinii carii sint innorla lui, adeveritul rand al botezului, Tar mai ales Babele -5)carele sint la facerea coconilor.

Cade-se si de acesta a sti, ca mai bine caste sa se facaDumne4eescul botez de 6mera prosti, de cat de popa blas-temat, sail. afurisit, sau eretic.

Tara altuia nimiinui nu se cade sa botke, fiira de preo-tul al Cu! e poporul, dont numai cand se va tarupla ne-voia a rnortii ; Tar de va indrazni alt popa SP boteze, (doaranumai la nevoe de morte) fara de voia celuia cu poporul,acela gresaste pilcat de morte, $i sit se canonescl cupravila.

Tata], sail muma, sit nu indrazneseit sit-si boteze prefiiu-seil, pentru cit cad amandoi, (bilrbatul cu marea),in rudenia suflet6scfi, si pentr'aceTa li se cade sa se des-partit de tot de legatura insurftriT, Tart de nevoe la ciasulde morte, de nu sa va afla acolo alt niminea sit stie sit bo-tke, atunce p6te tatal, sail muma, sa -$i botke Coconul,deacia numal atunce nu intro in rudenia sufletesca.

Pentru botejunea a Coconilor.

Cade-se popei cu norie, sit Inv* de cu vreme, pre ceiace sint dupe acea tr6bil, adecii, pre Babele, ce d6ca se nasccoconif aciasi 2 6) trebuesc botezati, si la nevoe de morte Aiboteza 6menii prosti pre in case, atunce fAra d,3 nice o___shire, cum mai degraba cu socotintA cum se cade Crestinescii, sa-I ducit la beserica, ca sa nu forte prelungketaina a spiiseniei tor, carea sell fitcut la vreme de nevoe,ca pentru cea ce s'aii botezat de nevoe pre in case, Witde tocm6lit, si fora de afundare, si film de teremonif si

randuiale dupe cumu-i obiceiul, sit se fact si sit se obrii-§ascei tote in besericiti.

26) Adech Mo§ele.26) Pe data, eurand insamna aicea aceicui.

www.dacoromanica.ro

688 DE$PRE MISTERUL BOTEZULUT

Niminea sa nu indraznescii sa boteze coconul, cand Tasteinchis in pantecile mrini -sa; %Ili de va fi exit capul numalde in pantece si va fi nevoe de marte, atunce sa-1 botezein cap, deacia de va esi de in pantece viii, nu se cade alboteza a doa oar6, ca e botezat, tarts de va esi alt madu-lariu, si va pricepe ca e viii, si find nevoe de morte, a-tunce sa-1 boteze inteacel madulariu, decia de se va nastevita, sri se boteze cu socotinta, adeca: Aste Nest Cresten,Cresceetga, Raba, Bp, Imn, Iproc. IarA de vaesi de in pantece mort, acela ce e botezat inteacel ma-dulartu asa, atunce sa-1 ingrope Cu crestiniT la loc slant.

Muerea de va muri grea, nevoindu-se sr' faca, atunce co-.conul cum mai degraba sa-1 scata de in pantece, deciade-1 va sc6te viu, indata sa-1 spele si sa -1 boteze acias;lar de va fi mort si nebotezat, atunce sa nu se ingr6pe laloc sant.

Coconii carii se Oa lepadati, afla, deca vet intrebade tot cu dedinsul, si nu vet putea afla botezati shit nu-sbotezat!, atunce sa se boteze cu socotinta, adeca : Aste,Nest Cresten, Cre,sceetsia, Raba, Bjii, va Imia, Ota, Iproc.

Ovreiul de va vrea Ed se boteze, atunce Popa sr' spuede acesta ProtopopuluI, si altor Preoti mai invatati, si maTintelepti, si de dinsit inta,T sit fie f6rte ispitit, intrebat, si-Credinta invatat, decia dupe multi ispita si dupe multi in-credintare cu dedinsul, si pohteste sa se crestindscil, pentruspasenia, Tar nu pentru ciistigarea avutieT, atunce de acesta,cu vola si cu sfatul Arhiereului sa-1 botezi, Tar de-1 vaajunge m6rtea, si va pohti adeverit. si va marturisi caHristos Domnul Taste adeverit filul lu Dumnesled si Mesiapre carele an propoveduit Moisi si alit Proroci, atunceindata sa-1 botezi.

Pentru botejunea Coconilor celor ce se nasc cu price saumane policie.

De se va ampla sA, se nasca de ve intr'o rnuere, ve-oprice, sail policie sad club, carea cum-va si de nu va a-

vi -imia, Ova,

si-t

www.dacoromanica.ro

DE MITROPOLITUL S1EFAII 1651 689.

yea obraz de om, acela sit nu se boteze; Tara, de nu sevor putea domiri de acela ce vor face, atunce sa, se botezecu acestil socotintA, adeca, asce sel eat colovec, CrestaetsiaRaba, Bjii, imn, VA, imia, 00, Iproc.

hint de sa, va naste in multe feliure, tsi nu se vor picepe-sA stie unul Taste all mai multi, acela sit nu se boteze, panicse va socoti de acesta, §i socotinta asa sa se facti, adecAde va avea un cap san mai multe, un piept sari mai multe,cace cii de vor fi atAta de multe, atunci vor fi si inimi sisuflete multe, si 6meni inpArtiti, si acela fies-care de intruel sit se boteze deosebi, pe fie carele s t versi aput si sitrlicT : Crestaetsa, Raba, Bajii, Imn, Vii, Imia, Ota, Iproc;Tar de va ajunge nevoia, mortis, si se va scurta vremea,de nu va putea sit botke pre fies-care deosebi, atunce p6tepopa sit -i boteze varsAnd apa pre top de odatl, dicend :-

Crestaiutsia, Rabi, Bjii, Imn, VA, Imia, Ota, Iproc.Ce insA, acestA tocmela, ce sa face tot de °data, nu mai

la uniT ca acestea, §i la altif mai multi sa se faca, deca lisit tamplA vreme de merte, ca sit nu merit ne botezati,.Tar undo va putea fi vreme, atunce boteze pre tote de-osebi, Tar alt nice odata nice intr'un chip sit nu se fad",cit apol vent etidea in pricate de morte, si in pedepsa aPravilii.

Iitr cand veT vedea la acea price cit sint doa6 fete, cacand sint 2 capete, si dou6 piepture, si nu sint bine

despA'rtite, atunce intal sit botezi unul de tot cumu-i obi-ceful, du acela si cel-lalt cu socotintA, intr'acestaadeca: Aste nest cresten, Crestaetsia, Raba, Bjii, Imnen,VA Imia, Ota, Amin, ISina, Amin, i sfetago Dha, Amin,inane, Iprisno ivo vechi, Vecov. Amin.

(Va urma)

C. Erbiceanu.

sit-i

si

chip,.

e-.-Cari)

www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA

IN LUPTA CU PROTESTANTISMULIN SPECIAL CU CALYINISMUL

IN VEACUL XVII-lea

CELE DOH SINOADE DIN MOLDOVA CONTRA CALYINILOR

DE

EPISCOPUL MELCHISEDECMenibru al Academies Bantam.

$9edinta din 17 (29) Martie 1890.

(Urmare, wig anul al XI' -lea, No. 8, pag. 601).

Pe la anul 1643 era Domn in Transilvania Principe leGeorge Racoti eel betran. Sub influents superintendenti-lor calvini, sail cum ii numea poporul roman popii eelmarl calvinisti"-6meni f6rte fanatici si reutacioF,4i perse-cutors al ortodoxiel Rornanilor,principele Racoti a luatmesuri estraordinare pentru propagarea eresului calvinescprintre Romanis ortodoxi, silindu-se a face propagatori cal-vini chiar pe Episcopil rom'ane0 puss de dinsul. In anul1643 a edat si un catechis calvinesc in limba romana, §ia inda,torit pe Episcopil ortodoxi a-1 citi prin bisericelefor §i a-1 propaga in popor. Ast-fel de mesuri silnice pen-tru propagarea calvinismului .intre Romani se ved lamu-

gr

www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA lig LUPTA CU PROTESTANTISMUL 691

Tit in diploma data de Racoti in anal 1643 Episcopuluiortodox al Belgrad.ului transilvan--Stefan Simonie. Dupece diploma princiarA, defaima forte pe predecesorul lulStefan Simonie, pe Episcopul Ilie IorestI, f!',i -1 acusit cutote fttir6, de legile, F,li .ca pentru acestea a fost judecat sidestituit 1), apoi spune ca s'a nurnit la Mitropolia Belgra-dului noul Mitropolit (Vlildiert) recomandat lul de super-intendentul Stefan Belen, pe care it numeste Episcopul Bi-sericelor ungnresti celor pravoslavnice din Ora irostrrt aArdelului si pastorul eel d'intdiu al Belgradul0". Diplomadescrie mai departe regulele dupe care noul Episcop orto-dox sa se conducA spre propagarea calvinisrnului in eparhiasa. Reproducem cuprinderea unora din ele :

77Va primi eatichisul, care acum s'a dat for (ortodoxi-

lor) si va face ea si altil sa -1 primescA, si cu dea-dinsulsi el insusi va inv6ta pre prunci acel catechis, F,4i prinalOi va face sa se invqe".

77SAnta Taina a eine): Domnului (cuminectitura) se va

da numai 6menilor vristnici si virtuosi".Pre &Anti Ii va, cinsti cu cinstea ce li se cade ", adicrt

dupa doctrina calvinista.1)Crucile si icOnele puse in Biserici nu le va, cinsti cu

vr'o cinste cucerniciti, ci numai pentru podOba BisericilorF,;i pentru amintire de patima Domnului".

11Ceremoniele de la inmormintArl le va face dupa obi-ceiul crestinilor, cu didachif gi, cantar1; iar superstitielecele babesti nu le va intrtri sail inveta, nici va face sit seintrtresa, si sri, se invece de alcii".

1) Aci intelegam, imprettna cu incai, ca Mitropolitul Ilie Io-rest'', nu pentru vinovatii reale a fost destituit, ci pentru ca n'avolt a adopta catehismul calvinPse; caci, adaogsa. Sincai, toti pro-topoph §i preotii ce se pomenesc in diploma, ca an judecat §icondamnat pe Mitropolitul ortodox Ilie, erau Calvin]. (Ve4i in-cal: Cron. Rom. III. p. 41). Acestii tactica viclena a diplomeicalvine se vede in tots cuprinderea el', -nude calvinismul iea mascaortodoxiei, de aceea superintendentit Calvini se nuesc EpiscopYbisericele ungure§ti calvinepravoslavnice, pastorit Calvini, cariian judecat §i condamnat pe Mitropolitul ortodox ; protopop. §ipreop; roincineqtY. Se 'Ate ca §i dintre preotit ortodox, sa fi fostin taina ademeniti la calvinism.

www.dacoromanica.ro

692 E1SERICA ORTOD( XI IN LUPTA CU PROTESTANTISMUL

Cgsg,toria sg, se faca dupa obiceiul Bisericelor pravoslavnice ungure,sti;" adica calvinesel.

Pre romilnii miren1 cleric', caril mi§catl de DuhulSant, ar fi primit adeverata credin(a pravoslavnicd (adicacea calvinesca) i s'ar fi numerat la Episcopia cea pravos-lavnica (adica la superintendinta calvinesca) sa nu'' smin-tesca, nicT sa-Y supere, In ascuns ci tra-teze cu iubire fratesca, ca E,4i pe eel ce asculta de dinsul".

SA tinb, sinOde in tot anvil Cu tot' pastorit de subvladicia lui, ai sand ar avea vre o nedumerire sg, cera la-murire de la prea cinstitul Episcop pravoslavnic unguresc(adica superindentul calvinesc), carele ar fi in acel timp".

Protopopii se vor alege de consistoriti, carele la ren-dul sett va recomanda pre eel ales Episcopulul celzii pra-voslavnic (superint. calvinesc), si acela are putere on aintari pre eel ales, oil a-1 respinge".

In cestiunile de judecata, hotAririle Episcopului orto-dox pot fi apelate de partea nemultumita. Apelul se facela Vladica din Belgrad, adica la pravoslavnicul Episcopcalvinesc".

Popilor roman', sub amenintare de gl6ba de la 6 la12 florin' i destituire, li se opresce do a cununa, a botezaoil a inmorminta pre vre-un ungur (calvin), afara numalde casul, cand vre-un roman, casatorindu -se cu fata deungur calvin, ar vrea sa se cunune de un pope roman".(Sincal, Cronica III, p. 38--41).

Tete aceste dispositiuni machiavelice §i silnice dovedesccat de tare era calvinismul in Transilvania §i cat de tareameninta el acolo ortodoxia.

Casul de persecutiune §i crugime asupra nenorocituluiMitropolit al Ardelului Iorest sat. Orest, i1 gasim din par-te descris §i 1a autorul rus N. Muraviev in opera sa in-titulata Cullma' poccia vi) BOCTOROW13 110 'Nan AepROBIThI1111

(347-349), unde se gasesce o epistola a Ierarchilor Mol-clove catre Tarul Moscvel Alexia Michailoviel, prin carearecomanda mile! Tarului pre acest nenorocit Episcop 0-rest persecutat i osandit in Ardel de Calvin' ; carele pu-tuse scapa din temnita puma' prin plata unei sume de1000 de taleri. El luase acea sums cu imprumutare de

orl

orl orl fAtis, sa-1

www.dacoromanica.ro

BISERICA ORTODOXA IN LI:PTA CU PROTESTANTISMUL 693

la Racoci si sub chizasia a 24 pers6ne dintre Romani, sipentru a putea plati acea sums Principelul Racop si aelibera pre chizesil s'el de respundere, umbla pribegind,cerend milostenie prin terile ortodoxe. A venit mal intaiain Moldova la manastirea Putna, de unde era de metaniefii dobandind de acolo ore -care ajutor, s'a adresat apol laIerarhil Moldovei, cavil l'aii ajutat dupre puterile lor sI 1 -aurecomandat i Tarului Moscvei cu descrierea imprejurari-lor, din care el ajunsese in ala mare nevoe, solicitand$i de la Tarul pentru dinsul milk F.;i ajutor. Scrisorea Ie-rarhilor porta, data 1645 Tunic 2.

Din cnprinderea acestel scrisori se cede, ca Romanilortodoxi din Ardel, ingrija,ci de sorta credintel si a Bi-sericel lor, sub conducerea Episcopilor impu r lor de pro-paganda calvina, cares lucra sub protectia principilor cal-vini, hotarit intre el sAii alega singuri urr Episcoportodox, si principele Racoci le-a permis. El air ales peun Ierornonach din manastirea Putna, anume Orest ,

i spre chirotonie trimes la Teofil Mitropolitul Un-gro Vlahiei, carele din vechime avea suprematia sail xar-hia Bisericel ortodoxe din Transilvania. Mitropo-litul Teofil a. chirotonit Episcop pre Orest cu titlul deal Ardelului" Ardelenil ortodoxi credeali ca acest nonepiscop ortodox, bucurandu-se de proteqiunea Domnilorsi a Mitropolitilor Moldovel i Munteniel si de influentaacestora la principele Transilvaniel, vor putea sustineaipal bine religia lor si a resista propagandel calvine. S'auarnagit frisk; cad' Orest, noul Episcop, ducendu-se in Ar-del,si ocupand Episcopatul ortodox in anul 1642, s'a o-pus pravoslavnicilor Episcopi al lui Raco(,i, adiea super-intendentilor calvinl, caril propagaa calvinismul intre Ro-mani, de acea ca4u sub urgia lor. Superintendentul CiulayGeorgie a calomniat ,grozav la Racoti pre Episcopul 0-

1) La Muraviev titlul Episcopulul Orest se pune nal Ardonu-(applonciraro). Not cream ea. este o gresitii retire §i schimbare

a ilicerei nAporba cu Apicou in loc de ApAtacKaro: AppimaroLgBiserica Ortodoxi RomAnl. a

asupra

gi

s'ad

lad

9.

lot"

www.dacoromanica.ro

694 BISERICA ORTODOXA 1N LUPTA CU PROTESTANT 1.+MUT,

rest si l'a impins la osindirea 1111, carea consta in des-poIare de totii averea si aruncarea in terrmita. Tot °dataau aruncat In temnita si pre multI preo i si creF,4tini or-todoxi partisans t3i apAriitorI al 1111 Orest. Asemeriea pe-depsit, carea se da in decomun trAdittorilor politics, neface O. credem ca reutaclosul superintendent calvin a a-cusat pe Orest la Principele de tradAtor politic. Bietul ()-rest a stat in temnita calvinescrt 9 luni, si a rabdat mar-tirn1 fart nici o sovrare de la ortodoxie.

Se intelege, ca prtstoritiI lui Orest au fiicut tot posi-bilul de a imblendi pe Racoti si a-1 convinge eh' °rest erajertf-. a calomnielor lui Ciu1ay. Pntem deduce, ca all ur-mat F,4i intervenirI diplomatice catre Racotf din parteaDomnilor Moldovel si Munteniel eaci in fine Racoti agra,tiat pe Orest sub conditie de a plats o taxa de 1000taleri. El nu avea bans, ss insusi principile Racoti s'aoferit a imprumuta pe Orest cu acea sun* insa sub ga-rantia a 24 de chizesI platnicI doue-decl gi patru dintrepastoritii lui Orest au depus acea, garantie.

Orest, dupA, ce a sciipat din temnita, cea Inteifi grijiti

a lui a fost de a scitpa pre chizesil sel din nevoe, pIA-tind el datoria catre Racoti. De aceea el a purees sit a-dune banil datoritl, prin milostenia ortodoxilor din alteter1.

Reproducem airs insgsi epistola lerarhilor Moldovel catreTarul Rusiei.

,,A.deverim prea cinstitei si luminoseI fete a imperittes-tel tale mAxiri despre acest Arhiereti anume Orest, dinparteeteleIUnguresci, carele din copilitria sa a fost crescutin Cara nostra, in manitstirea Putna si tuns in monahismsi riidicat la trepta preotiei. CAnd s'a intemplat mortea Ar-hiepiscopului Ardonskago" (din Ardel) in Ora Unguresca,s,ii au remas Romanis filth pastor, ei au rugat pe CraiulGeorge Racoti sit le permita pune 'Astor dupl voialo, 13i el ales pre acest Orest. pe carele l'a chiroto-nit Teofan 1) Mitropolitul Ungro-Vlahie.

aci este grepla in transcrierea numelui, cam docurnentele

si-ad

;

a-gl

www.dacoromanica.ro

BTSFRICA ()R101 OXA IN l CP1 A -CU PROTESTANTISMUL 695

17DupA trei ani a indemnat diavolul pe popa, eel mare

al Craiului, pe Ciulay George, carele este in eresulluteranescprecunr si insus,a Craiul si toti Ungurii, si au calomniatpe acest Orest la Craiul, aducend asupra lui un mare ne-adever ; luat tot ce avea, F,ki pre dinsul inchis intemnita, unde a sei,lut nona, lunI, Impreunit cu multi iereisi crestinl, nu pentru vre-o vinovrqie, ci pentru credintacrestinesea, pentru cA, nu voia a se perveti la luteranism.Vedeud credinta lu1 cea, tare, inausi Craiul i-a dat, sub ga-rantia a 24 de chizesi, o mie de taleri, ca dea in vis-tieria craiase si i-a dat libertatea, ca sa adune bani pen-tru acesta plata. El a venit in nnIntistirea sa Putna, undese pomenesc rnarii Knej! ai MoseoveT. Acolo n'a putut saadune destui bani, ca sa platesca ac6stri datorie, si pentruacea a venit la imperrttesca vostrA, mArire, ca sa rescum-pere pre aces 24 de cbizesi. De aceia si noi, ver,lend seraciasi strimtorarea lui, ni s'a facut mild de el F,4i l'am trimes la,imperatesca vostra marire, sa cera ajutor la pielorele tro-nului WA. (Subserisi): Varlaam Mitropolitul Sucevei,Anastasie Episcopul Romanului.Stefan Episcopul Ra-dautilor,Gedeon Episcopul Husilor".

Mitropolitul Ardelului Orest este cunoscut in documen-tele istorice calvino-unguresti sub numele de Elie Ipresti".Acusarile aduse asupra lui de Calvini se v'ed parte indiploma lui Racoti, amintita mai sus, prin carea numesceIa Mitropolia ortodoxa a Ardelului pe alesul CalvinilorStefan Simonie ; parte in spusele altui CalvinSasul Her-mann, spunerl pe care le gasim in Actele si fragmenteleistorice, pubricate de Timoten Cipariu (p. 191). Repro-

-ducan si no1 acest fragment, carele ne dovedesce Wildaevidenta nascocirele si reutatea calvinesca asupra neno-mocitului Orest.

17In. anal 1638 Matei Voda (Basarab) a recomandat lui

Racoti pe un calugar (aflame Elie Ioresti), ca s'a fie Vla-dick Romanilor (din Ardel). Acesta in visitatil a &cutnecuratirit (desfrinari), (Racoti) a poruncit de I'a desbra-cat si asa gol, cu nuele batut, afara din Belgrad (innostre istorice ne arata Ia acel timp Mitropolit al Ungro -Vlahiei pre 7'eofil.

i-ati rat

stei

lad

.

www.dacoromanica.ro

696 BISFRICA ORTODOXA iN IUPTA CU PROTESTANTISMUL

anul 1643), ti luat pe sema fiseului tote bunurile,intre care s'aa aflat si nisce scrisori grecesci si romanescice le adusese mai nainte din Valachia, in can erati sensetote vistieriele cele ingropate pe la manastiri pe la altelocuri din Valachia si din Arddl, cu cart mult s'a folo-sit Racotii, mai ales a aflat el o scris6re, carea are'ta ma-rea vistierie a Craiului roan al II-lea, cea langa Sibiu laOrlat sub munti, aprope de riul nutnit Sibiu, ingropata.Acolo a poruncit Racoti sa se cape forte afund, mai indoue luni, dar aflat'ati ceva saa nu, nu se scie. Scrisorile,earl graiati .despre vistieriele, ce erail ingropate la manas-tirele din Valachia le-a trimes Racoti lui Mates -Voda, ca--rele mult s'a folosit cu dinsele".

Persecutiunile Calvinilor asupra Romanilor ortodoxi dinArdel aft facut o-prea trista durer6sa, impresie asupraRomanilor ortodoxi din Principate, intocma precum maipe urma, pe la sfirsitul v4cului, pervertirea unor Romaniortodoxi la unia cu biserica papala, artificiata de iesuiti,and acestia, doborise pre Calvini prin puterea curtil dinViena.

Relatiunile intre Romania de dincolo vi de dine6ce deCarpati, stabilite din vechime si continuate de-spurureaprin" tote vecurile pana, si in acest actual, erau si atunciforte de aprope si le pot numi fratesci. Ele se basal''rr petrei base morale forte puternice, care constitue basele fun-damentale ale on -cares natiuni capabile de a se desvoltasi inflori ; aceste sunt: identitatea nationals, identitatealimbei, identitatea religiunei, esprimata prin confesiuneaBisericel ortodoxe. Afars de aceste base la strinsa apropi-ere intre Romania Ardeleni cu Romanic din Principate ser-veatt si alte interese ale vietei pentru anaandoue" partilebinefacet6re. Ast-felia era : 1) Comertul, pentru care Ar-delenii aveati prin capitalele si prin tote ora§ele Principa-tellr deposite de marfuri, cuprin416re de tote obiectele-necesare, mai ales pentru trebuintele satenilor ; depositele-acestea era cunoscute sub numele de Brasovenii", pen-tru ea, se procure' prin ()rap' Brasov, satl cum fl nu--

i-al

si

www.dacoromanica.ro

INSERICA ORTODOXA IN 1 UPTA CU PROTESTANTISMUL 697

mese Nemtii, Cronstandt. 2) Te'ra,nil Ardeleni, minii tra-ese in muntii Transilvaniei sub numirea de Mott sail cumle 4icem no! Mocani, neconteitit umblatst cu turmele for-Twin Principate on spre a ierna, or! spre a vera prin cam-piele Baritganului i ale Basarabiel. 3) Intre Ardeleni! giRomanii de dinc6ce de Carpati eratt legaturi de rude-Itie de aprope sail mai dedeparte cAct de la fundareaPrincipatelor romane, in vecurile al 13-lea i al 14-lea,n'att incetat emigrarile Romanilor din Ardel in Principatei continua. Ora asWi ; cad §i astql cele mai multe im-

paminteniri ce se voteza, de Corpurile legiuitere se raportala Ardelenil stabiliti in Romania. Emigrarile acestea se fa-ceati in masa, mare in ocasiuni de nenorociri publice, pre -cum : penecutiuni politice on religiose, f6mete, incendil,etc. Sunt in Romania, multe sate, care .;;i astA;11 pOrt5,

urmele emigrArel for din Ardel, prin obiceinri gi datineardelenesci, conservate Ora astA;11. Pe de alta parte inmanfistirele nostre, in tote timpurile s'att adapostit Arde-lenii, calif nu avusese in tara for natala mAnAstiri, crteiZe desfiiniase p-opagandele streine, calving §i papista.dintre aces,4ti calughl Ardeleni ajungeati la demnit41 inaltebisericese!, in Principate i ajutati i pe rudele Ion dinArdel. Romfinii din Ardel priviatt cu dreptul Principa-

.-tele romane ca adeverata tera romanesca, ai o numiaii Fo4io numesc pana, asta41 71116001), dand a intelege, ce el,

') Apropo de clicerea Vera" in intelesal ardelenese popular,imi aduc aminte de un cas intimplat mie, &and calatoriarn prinTransilvania, fn drumul meu la S.-Petersburg, in anal 1S68.Poposisem in orasal D-va. Dinaintea otelulai era o piata, unclesta o muere romance, vinOnd mere, ce erau frumose la vedere§i espuse pe o masa.. Eu m'am dus sa cumper mere. AlresAndu-me to romanea sa-mr vinda cote -va, mere, ea se nal. duios la minesi-mi Oise : sfintia to e0i din Tem". Me cunoscuse de pe grainsi de pe port. Asa! I: respuuseia eu, dar vinde-mi un font demere". Ea imi alese mai multe mere frumose si nil le deli. Laintrebarea men: Cid costa, merele acestea?" Nimiea, imi res-punse ea, ti le dau fara plata, pentru ca e0,1 din Tern" ; aeoloeste inima nostra!" Si in adever, la tote staruintele mele de aprimi plata, ea imi respundea: nu se 'Ate, WI din Tera". Am

.i,

Multi

www.dacoromanica.ro

693 RfSERICA ORTODOXA tN LUPTA CU PROTESTANTISMUL

find sub jug strein, ungurese, n'aa Ora" in propritainteles ci inima for este la tera vecitik Romania, careaeste adeverata Ora a Romani lor.

De aceea gi Romanii din Principate tot-deuna ati avutmare simpatie 4i mila de Romanii din Ardel mai cu semide acei ortodoxi, si ]a tom ocasia le-ail dat ajutorinteleposibile, Dornnii ;;;i Ierarchii gi boierii, gi In genere totidupre puterile lor. Insa dare Romanii Ardeleni perver-titi on la carvinism on la papism si la unia cu Roma,Romanii ortodoxi din Principate tot-deauna s'an aretat an-tipatici salt indiferenti, pentru care acesti Ardeleni, ctindemigrati in terile romane, on igi ascundeaii retaeirea forreligiesa, pe tacute se amestecau contopiaa cu or-todoxii, on singing deelaraa si cereau pe fata a se rebo-teza si a se enumera la turma Bisericel ortodoxe.

Asupra Mitropolitului Moldovei Varlaam a faeut o du-reresa impresiune hi a aprins tot zelul lui de ArchipAstoral -Bisericel ortodoxe, cand a ver,lut i cetit catichismulcalvinesc acei nu de demult impus- de Racoti Episcopilorortodoxi de a-I propaga in eparhiele lor; eatichis de ca-rele not am pomenit mai sus, i pe carele Varlaam, pre-cum singur spune, intaia Ora l'a veclut ai .cetit in Tex-goviste la logofetul UdriF;te Nasturel, and se dusese sprea mijloci irnpacarea lui Vasilie Voda en Mateia BasaraDomnitorul Munteniei, in anul 1645. Tata cum descrieinsusi Mitropolitul Varlaam acest cas, in prefata catichi-sului sea ortodox, publicat pe urma contra doctrinelorcalvine. Adresandu-se catre erestinii ortodoxi, be (lice :lubitil mei fit Tirnplandu-mi-se estimp a fi in ptu tileTerel Romanesel C.11 trebi domnesci si a norodului in Ter-govisto, cu eel mai de frunte si mai de fire vorbind, maivertos en ore-care boiaritt cinstit slovesnie (invetat) gia teltit destoinicia si intelegerea harnic, drept pravoslavnic

reams forte induiopt §i uimit,. §i nu uit pans astk,11 impresia cemi-a facet dorul eel mare de Ted'," al acestel simple femei diirpoporul terauesc ardelen.

i

!

¢i

gi

Qi

www.dacoromanica.ro

I3ISERICA tiRTODOXi IN I UPTA PROTE-iTANTISMUL 699

crestin, al doilea logofet si frate Dornnei a bunulul cre-dincios si al luminatului Domn Ion Mater Voevod cumila Jul Dumner,lea Domnul Terel romanesti, d -lul U-driste Nasturel, carele, ca un iubitor de invetaturb,si so-cotitor credintet eel drepte, in mijlocul altor carti noun cemi -au aretat, adusu-mi-au si o cartulie mica, in lirnba no-sh% romanesca, tiparita, si dad, o am citit am vedut sem-nul el scris Catechismul chrestinesc, cares, o am a-flat piing de otravg de m6rte sufletescrt, de care Meru in-bitii mei fil, marturisesc inaintea lul Dumneqeti cu fireamea, cg mare grija si multi scarb t au cuprins sufletul siinima mea". ($incai, t. III, p. 45, edit. Iasi, 1853 sub an.1645).

Asa dar Mitropolitul Varlaam, forte tntristat de pro-pagarea calvinismulu! printre Romani prin catichiserite jin limba romang, au botgrit sa combatg calvinismulcu aceiasi arma, adicg, publicand un catichis mic orto-dox dirigiat contra doctrinei calvine, care catichis sauanti-catihism ortodox contra catichismulul calvinesc, sase'supue mat tntaiu aprobarei unul Sinod local, adunatin Moldova si compus din ierarchii arnanduror te'rilor ro-mane. La acesta hotgrire a Mitropolitului a coneurat faLvorabil si inprejurarea, ca cu ocasia nuntei ficel lui Va-silie-Voda, Domnita Maria cu principele Radziwill din Li-tuania, adunat in Iasi intre multi alt! invitati F,11 Pe-tru Moghila, Mitropolitul Kievulu!, si Stefan.Episcopul Bu-zeului, ca delegat al Mitropolitulu! Ungro-Vlahiei, Teofil.

NegreF,iit ei, intrunindu-se in Iasi s'att ocupat si cu ces-tiunea catichismului calvinesc, si de conibaterea lui prinun siwod, si publicarea anti-catihismului ortodox, spre a-perarea Romanilor ortodoxi din tote te'rile de raolima cal-vin6scri. Din nenowcire, nor f6rte putine si scurto dateistorice avem despre esistenta si lucrarea acestuf Sinod aldoilea din Moldova ; despre existenta lul scim din spusele Mi-tropolitulul Varlaam, carele, dupg ottvintele reproduse ma!sus ()ice: Pentru care lucru am chemat si am strins so-

CT:

:

tips -

www.dacoromanica.ro

700 BISPRI 'A ORTODOXA IN LITPTA CtJ FROTFSTANT1SMCL

bor dintr'amendou6 prile, si din tera Roranesca si dinOra Moldovel". ibid).

Cu OM seracia de documente istorice despre acest Si-nod, totusi avem un document chiar calvinesc, carele nespune despre esistenta acestui Sinod anume : replica Cal-vinilor ce precede catichismului calvinesc edat fn anul1656, replica adresata anume sinodului 2-lea din Iasi, pecarele it amintesce de mai multe ori, prin cuvintele: strin-gand sdbor, compus din representantii a cloud' reri, sabo-rul a dou6 t6rt, sfatul a doug (VOi Catechismal cal-vinesc. publicat de Academia Romana, Sibiu 1879. pag.3, 8, 9, 13, 18).

Constatam mai intaiu, ca Sinodul din Moldova al 2-leaa esistat, ca el a fost adunat de Mitropolitul Varlaarn,in anul 1645, si a fost compus din urmatorii ierarhi Ro-mani Moldoveni si Munteni, s3i anume:

Mitropolitul Varlaam, err Episcopii Moldoveni : Ev]o-gie al Romanului, Anastasia al Radautilor si G-hedeonal linsilor.

Mitropolitul IJngro- Vlahiei Teofil 1) cu episcopii mun-1) Letopisetui Inl Miron Costin (Letop. terel MoldoveL t. I. p.

284, edit. laqf 1852), vorbind de nunta Domnitei Marie3, fata luiVasilie Voda cu knezn1 Litvel Radziwill, spune ca Intre alt' re-presentantii din ter& vecine a fost si Stefan, Mitropolitul terefMunteneselu. Nanta acesta s'a facut in anal 1645, adica in ace-Jag an, and s'a tinut §i Sinodul al doilea din Moldova. Ar urmader" ea In Sinodul acesta a fost Stefan ca Mitropolit al Ungro-Vlahici. Nu putem Insa admite acesta, caci documentele istoriceale Munteniet ne arata, ca Intre Ruh' 1637-1648 a fost Mitro-polit Teofil, dupa, mortea 1u1, adied in anal 1648, ia, urmat lascaunul Mitropoliei Stefan, cc fusese 'Ana atunci Episrop la Bu-zed. Spre Inlaturarea deci a acestur anachronism trebue sa ad-

ca.' la nunta fete' lni Vasilie Voda, Stefan a participat nuca Mitropolit, ci ca representant at Mitropolitului Teofil, careledin vre-o deosebita imprejurare n'a putut partiripa personal, cipi in delegatul seu, Episcopul Stefan al Buzeuluf. Miron Costinera pe atone' Inca copil §i rand a scris letopisetul seu s'a infor-mat neesact despre calltatea Episcopalui Stefan nu de Mitropo-lit ci numai de representant al Mitropolitului. Confusia acesta aputut proveni ysi de acolo, ea mat pe urma, §i Foote chiar pe candMiron stria letopisetul sea, Stefan aj-unsese a fillitropolit al Un-gro-Vlahief, adica al Munteniel.

(Of.

mitNm,

(Sincal,

ai

www.dacoromanica.ro

TitWRICIA ORTODi XX INT T 1713TX (IT pROTFcTANTrqUi'L 701

tent contemporani: Stefan al Buz 6uluT agi Ignatie al Rom-

Nu putem positiv precisa locul unde s'a tinut acest Si-nod al doilea, in Iasi oft in Suc6va, neavend date po-sitive. A priori se pot gasi argumente pentru untilpentru altul din aceste locum In Iasi era capitala ierelai Domnia, in Suceva era resedinta stabila a Mitropoli-tului. Pate ca chiar politica lui Vasile Voda fa a cu Ra-coti, Principile Transilvaniei cerea, ca cestiunea calvinis-mulul protegiat de Racoti in Transilvania 8A se tractezecurat bisericesce de Ierarhit romani isolati de sferele po-litice. Afars de aceea anti-catichisul sinodal p6rtA datadin Suceva. Not inclinam cAtre acesta din 'Irma locali-tale a Sinodnlui.

Sinodul al 2-lea din Moldova al Ierarchilor rorminI aLost convocat, prectun am ve'clut, sere a combate catichi-sul luterAnesc si a forma un anti-catichis ortodox. Asada acesta a fost ocupatiunea principals a Sinodultn, precarea el a si indeplinit'o, dupre cat ne aratrt in scurtdocumentele istorice ce avem pans acum. Datoria n6strixde scriitor despre acest Sinod este: ca sa dam un cons-pect atat de catechisul calvinesc, combatut de Sinod, catski de anti-eatichisul Sinodulul. De si la not n'a ajuns nicicatechisul luteriinese, nici anti-catichisul ierarchilor roman!-cam pana acum nu s'a descoperit nici un exemplar ; gi

aespre acest din urma scim numaT ceea ce ne spune sin-

Cu acesta ocasiune observant cu parere de rea, ca pana scumli not nu s'a gasit nimenea Inca, ca sa dea la lumina o eronica,sau eel putin o lista cronologica despre Episcopitde la inceputul ierarhiei bisericesci in Muntenia gi pana asta(11.Unica lista ce posedam despre ierarhi Munteniei este aeea pit-blicata de pabarnicul L-sviodax in anul 1845, la finele manualuluiseu de istorie biserieesog, dar gi aeesta este defeetuosa Cu la-cune. Chiar pentru epoca Sinodului at 2-lea din Moldova nu sepreeisezi tine emu EpiscopT la Buzeu la. Romnic. Sperant capriutre tineril nqtri maI ales dintre biserieagi, se votivi in curend cultivator' gi in acesta terina paraginita gi data ur-tdrei, impragtiata prin o multime de documente publice gi parti-culare neesplorate Inca.

nicului.

ali $i

Mitl opolitti §i

pi

§iinvetati. @i

www.dacoromanica.ro

702 BISFIA 'A ORTODOXA IN 1 UPTA CU PROTESTAN_TISMUL

cal, sub anul 1645, carele a avut in man6 un esemplaral anti-catichismului publicat in Moldova, din carele re-produce- numai o parte din prefatil, precum am veclut maisus ; totu0 not ptrtem intru satisface Reesla, lips*cu ajutorul catichismulni caNinesc din anul 1656, careleeste precedat de o introducere polemica, adresatA Sino-dului din Moldova (pag. 1-32), §i uncle autorul se si-lesee a combate tote asertiunile Sinodulul din Moldova,pe care not, adunandu-le sumar, vom dohttndi cupriiisulatAt al catichismului calvinesc publicat pentru Romani subPrjncipele George Racoti, cat i al anticatichismulul Smo-dului din Moldova.

Replica ealvinescA contra Sinodului ierarchilor romans,porta titlul : ,,Scutul eatichismului en re;spuns din Scrip-tura Sitntil, impotriva re'spunsuluI a doue Veri far Scrip-tura &luta 1)".

(Va urma)

4

Adica : ignoraute in S-ta Scriptura, cum o triteleg Calvinii

cat-va

1,

www.dacoromanica.ro

INVETATLTRA PREOTILOR PE SCURT

De sapte tame ale Bisericei cu drepte dovediri den Pravila sfin(ilor Nrintl, pe timpul till

Ito CONSTANTIN B4SARAB

DE

Chir Teodosie MitropolitulIntipografia Doninc'scUin st. Episcopic de la Buzau anal 7210-1702 1)

Sub Stamba, icona Marrtuitorului en Nasc6t6rea de Din drepta si st. Ion Botezatorul in stinga, Incrata de un.sculptor roman Ur Sul", se citesc versurile urmat6re, fa-cute de meritosul gi literatul Episcop de Hust mat apoide Buzeii,corentorul si al limbei din Biblia romanesca si aaltor scrieri autor, Mitrofau Episcop, care versuri suna nsa :

Demme Iisuse pazeste in sfanta MitropoliePre al nostril Parinte si in veeul ce va srt fie,

Pre Theodosie Vlad(i)ca al 'erel Romanesti,Care la un gand s'ail unit cu Marif Basarabesa

De ail scos la lumina, aceste sapte Talni sfinte,Si l'ea imparcit la PreoV sit le is forte aminte,

Ca prentrinsele stt sfint6sca norodul crestinesc,Si sal duca la-mfrinnusetatul raiul eel ceresc.

Plevatul Poslu§nie:Vitro fan Episcop

Acestki carte rara de pret literara i istoric face parte dinbogata Biblioteca4i care este proprietatea Inalt Preasf. Mitropo-lit al Moldovel D. D. losif Naniescu pe care mi-a 'imprumutat'ospre a o studia qi pentru care-i aunt profund recunoseetor,

c et

1)

td.

www.dacoromanica.ro

704 IN\ t 1 ATURA PREOTILOR IT SCURT

Mitropolitul Teodosie, emulul in literature a lit StefanMitropolitul, predicesorul sea sprijinitorul gi ocrotitorul

Antim Ivirenul, neobositul cultivator al grainlui nos-tru romanese, incepe acestrt scriere a sa despre cele 7 taTne.eu o predoslovie titre preott Cu mila lui DumnedettTheodosie Arhiepiscop i Mitropolit a t6tAUngro-Vlahiavoile tuturor preotilor, care ye aflati In Eparhia nostritide la Arhierelil Arhiereilor stOpanul Christos, pace,If dar, intarire i spasenie ye pohtim , Tara de laSmerenia nostra blagoslovenie". DupA ce demonstrezainsemnatatea 'eficacitatea st. misteril in Biserica lui-Christos qicend. ca Themelia pravoslaviel sant cele 7tame ", apoi spune 4i causa ce l'ati indeninat a scrieasupra acestora: si socotind cele ce videm au4im,,ea se fac intre vol preotil, am aflat unele care se fun-protivesc invetaturilor apostolicesti, si tainelor sfintel Bi-serici, si mai ales de sf. Botez, de sfinta Cumenecaturasi de Mimi cel Mare, care impotrivire in tot chipul ale17 smulge si ale desradacina, voim si ne shim. De carelion poruneil ca acesta dam : Ca celea ce se vor ye-,' dea inteinsele a fi drepte ai adev6rate sa, se tie en t6tapaza, Tar cele protivnice si care se fac far de tale sa, selase si :4 se lepede...

Dupa predoslovie unneza descrierea sf. Botez, in carese ghsese urmtttorele deslegari importante : 1) Ca apa de la

Botez, ail -nu fie apa me§telugitA sau amestecatA, cu alt77ceva, precum iaste apa de trandafir, sau berea, sail

altit apa fiarta cu dresurT. 2) De iaste (apa) prea recep6te inertldi cat se p6tA ritbda firea trupulni. 3). Sa

fie atata apa, cat Ote fi afundare Intr'insa de trel..precum invatiti sf. pArintil la Pravila cap 141. Safi $i a-tata cat p6te fi turnare de fret ori, de vreme ce asta s'atl

37obicinuit pren multe parti gi aicea la noT a boteza : Ma-

car ca, lucru protivnic se vede ca Taste sfintilor PArinti77a turna apa preste cel ce se boteza.".4) La caz gray de morte se boteze iridata pe copil

fait a ceti ritualul.

Ri

lul

i

7,

1i

$i

eau 1i

,,seeel,

gi

www.dacoromanica.ro

DE MITRO1 0 1TUT, TFt)DnSIE 705.

5) Pentru eel ce se intorc din pAgani la credinta nós-trA pravoslavnicA, adicA sail din turd sail din tAtarl saildin jidovi sail din Arian! (AFieni) sa eh' de shitprunci miry indatti 0, se boteze.,....iarA de sent In virstA,cea ce vine sit se boteze, atuncea ma! 'nainte de boteztrebueste sit se invete credinta crestinesca. 6) larit pen-tru Calvin!, Luterani i pentru Papistasi veti sti cit nu-mai II lepadilm de eresurile for invetam credinta cres-tiasea, apoi ii ungem cu st. Mir, larit nu-i mai botezAmn7) larit pe Papistasi nu-I mai ungem, de mArturisesc elca 1-all tins a! lor, IarA de nu uns ii ungem. 8) Cres-tinil cavil prin sift, violenti sail facia Turd' sail Alien].sail jidani, davit revin la legea crestinii, ungA numaIcu sf. Mir si sa nu -! boteze. 9) Iar caiit au cAqut ineyes Papistasesc sail Calvinesc sail LuterAnesc, aceloraniarasi sit li se citesch molitvele de lepadare de ace! eves,si sit li se dea canon dupit socotintit preotulul, larit cuMir sit nu-i ungit ". 10) Nebunil din nastere, idiotii sit se bo-teze de aseminea si nesterile disforme, ca cu done capetesail iti mai multe, se boteze capetele, Iar davit n'are figuritde one sit nu'I boteze. Acestea despre st. Botez.

La Misterul sf. Mir face atenti pe preoti 1) Ca nu cum vasa indrasniti sa ungeti pre omen! la Zile marl cu santutMamie Mir (precum am audit ca fac Ore-caril nechibzu-iti), ci la Mile marl sa ungeti pre omeni cu unt-de-lemndin candela 6144 la Bdenie". 2) De asemenea li inter-dice : Niel sit mai adAogiti Mirul eel Mare cu unt- de -lemnprost, dupit ce se imputineza st. Mir. In fine it oprestepe preoti : 3) Inert sit cutezati davit se sfirseste de la

r voi sf. Mir, FA ungeti copii cu unt-de-lemn sfintit la &le-

77nie sail la Maslurl In loc de Mir Mare, (precum larit am

77inteles, ca fac unit nepurtAtori de grije a eiti Pravila sialte Invetaturi).

La Misterul Preotiei le aminteste urmatorele datoril:1). Ca sa nu fie lenes si pregetAtor cand va sa slu-

,,jascA vre-o tainA ca eel lenes si pre sine la pe'cat de morte

stiti :

st -I

Lid

ei -1

1-ail

www.dacoromanica.ro

706 IN1 g I ATI:RA PRF0T11 OR PE SCURT

,,adesea aduce, si pre multi den crestini la multe primej-dil, eand unii nebotezati, unii neispovediti si necomuni-77cati mor pentru lenea, lug". 2) Tarasi dator Taste preotul

railcar si ctind nu slujes,ite sfanta liturgie sa null lase.,slujba pravelei sale necitita...ett larasi am audit ca multiMr de nicT o ostenela, necitindu-si pravila, netrezvindu-seindrasnesc a sluji sfilnta liturgie, care lucre Cu pecatTaste precum ati audit. Sail incit unii, did voe, ca7/ Ora slujba o lase, F,4 i cand se face alta slujba a Biseri-cei ei nu se gatese de liturghie si Polunosnita sail Utre-

nia gi alta slujba a Bisericel nici nu o ascultA, nici nu o77citesc, care lucru ffira tale Taste",La Misterul penitentei face atent pe confesor asupra nr-

materelor casuri: 1) Sä intrebe pe penitent in conformi-tate Cu etatea, cu ocupatia si s5 tina sema de imprejura-rile and a comis pecatul, in fine data l'a seversit de voeon indemnat de altul etc. 2) Daca preotul este in litur-gie si se intimpla caz de mOrte grabnic in poporul seii,el, preotul p6te trimite pe diacon si alta persona care as-culla marturisirea luT ad referendum, apol it comunica.

La Misterul sfintei Comunicaturi atrage atentia preoti-lor asupra urmatOrelor puncte: 1) A servi cu pane dos-pita din faint de grail curate si din apt neamestecatacu alt-ceva. i vinul sa fie Tara nemestecat cu alt-ceva,

cu pelin, precum tinem nol in Biserica resraitului.77 2) Ori mergend sa comunicati pe cine-va, nu fieste-cum77 s'a, mergeti, amestecandu-ve intre Omeni si vorbind uncles,ii altele netrebnice si tiind sfanta curninicatura in sin, ciin mini, Inca ai en sfesnic aprins inainte, precuni anfacia crestinii mai 'nainte si precum si acum fac multi77 cre§tin1 iscusiti prin alte parti. 3) Sa se tiny sfanta Cu-nainicatura in be curat si cu totul ferit si respectat ca77aucjim ea multi din vol nepriceputi, fart de midi o temerede Dumnecleti, nici rusine de Omeni, sfintele in locuri77 necinstite, pren casele sale, precum pren 101, ca sa nuthat ostenela sa, merga la Biserica".

audit,

77

nici

tin

www.dacoromanica.ro

DE MITROI 01,11 LI, TFODOSIE 707i

4) Neav6nd nicI o nevoe sati fuga pentru robie sail bolecontangiose sail holera sau cluma sfintele sa se tina in sf. Al-tar in Biserica; Tara de Taste vre-o intimplare de fugcrestinii, pentru nis-care nevoi si intimplari rale, atunc!77 avern slobolenie a purta sfintele pe unde vor fi fugind77 creltinii , numal lava, sit se tie sfintele in loc curat si en-vios_t intro lada curata. 5) Pentru muerele ce ail, bar -

bat' eretici, adica Calvin! sail Lutera,ni, situ Papist*sail pagan' adeca: Turcl sail. Marl sail jidovi, vet' F.cti

ca de traesc cu densil numal pentru casatorie si legea, nuF,ii-o lash ...alte prin6se, alte ale for sa le primescit preo-tul, ad;ca luminary si unt-de-lemn si rugaclune pentru77ele sa lack 'art prescurile sa nu le primesca, nici li-

'77 turgie pentru dinsele sa nu faca, nici sa le comunice, ci'77numai de se vor fi ispoveduit de pecatele sale sil, le dati77 AghlaZTnit §i Anafora....Iara cand vor vrea sa, m6ra a-

/7 tUnel sit le Itch Maslu ii alte rugh,ciuni si sa le comu-1) nice" .

6). i pentru tigani inch si pentru Rumfinil calif nutin poruncile. nici se ispovedesc, ci sunt numal cu nu-77

mele crestini; Tara v6 dam porunca sa cautatI sit-I

77invetatl legea lu! Dumnedeil, si sa-1 certati sit se is-

povedesca mh'car intr'un an odata si sa spunefi ca avetiporunca ca acesta. Ca de nu vor padi Biserica EA de nuse vor ispovedui macar intr'un an ()data, vett sa -' lasatisil, morn necomunica0. Tart insit vol sa socotiti pre eelce vetI vedea ca se intOrce si sit ispoveduese sa'' comunicati77ori de eke ori vet1 vedea eh, sunt vrednicl si gata. Tart

pre car!' vetI vedea ca petrec intru neascultare, or' ti-gan fie, orl Rumiln pe aceia sa nu cutezati a-i comunicain viata lor, fall numal cand se von intOrce cu poet-inch. 7) De muerile crestine ce tin paganil sa le comu-77 nice preotul la mOrtea 11r, de se vor ispovedui. 8) lara,auqirn eh pentru neinv6tatura vostra, nu-s1 ma! aduc 6-77menil copii mici sa-I. comunicati nici la PastI, ci numai

771e daft past! (carele vom da invetatura mai jos ca sil, nu

www.dacoromanica.ro

708 I \ VETATURA PREO MI OR PE SCI'RT?

le mai dap, pentru pricinele ce le yeti vedea) si asa

77mor multi necomunicati, cu mare p'ecat al vostru. 9) Ca

aw-,lim ea, unit din voi nici fiind bolnavi, nisi alt in-71timplare avend, pentru lenea sa, sail fiind beti, el tri-

7,met si pre copilmici de Comunica, si nu mai socotese

7, Ore caste omul vrednic au nu taste. 10) Si iara ye lie:7,-cand va vrea vre-un preot din vol WA merga in tale,,unde-va, sail va avea alto zabava., sa r6ge pe alt preot37vecin al seu sa-1 pazeasca no'ia sa, iarA sa nu-si lase

77turma pustie. precum auqirn ca multi fac din vol. CA

,de va peri tine -va necautat, voi vets da searna precumam qis.

Am extras aceste locuri din cartea despre Misterii a Mi-tropolitului Theodosie inadins pentru di ele zugravesc a-buzurile si deprinderile rele intre preopi de alta data aterel nostre. Apol acestea descria si starea de cultura, side devotiune creF,4tina ce a existat la Romani deasemineasi starea social& a poporulul de jos. Dupa Misterii urrnezao descriere a Mitropolitulul Teodosie despre Pasti si a-busul ce se facea cu pasca. Find-ca acesta, cestiune pri-veste direct pe Romani si in care se vede un lucru asa decurios pe care-1 descrie si-1 combate Mitropolitul Teodo-sie, am creclut ca, este bine a da publicitatei in intregul eiacesta descriere. Iata-o:

Pentru Pastile ce faced la ziva invieref DomnuluiHs. Si dap' omenilor Anaford cu vin.

Poruncim aceia sa nu se mai fact!, pentru "unite si a-deverate pricini, si pentru multa strambatate ce sa, facepentru dansele legit nostre cel pravoslavnice.

Intai ca, omenii s& lasa in nadejdea Pastelor, si nu saispoveduesc in Postul cel mare, si nu se impreuna cu tru-pul §i cu singele Domnului. i pentru cii, multi neprice-puti si neinvetati pot sA socotesca, ca destul le va fi foreatra, spasenie a lua Pasti, precum si aunt multi, si asain Oa viata sa Pasti numal ce lel si necumenecandu-se

www.dacoromanica.ro

DE MITROPOUTUL STEFAN 1651 709

reman asemene dobitocelor pans la morte, si multi pot siin eres ca acesta sh caqh, clicend: ca, acesta anaforh cu yinTaste Taint ca si sfanta cumenecatura, parendu-le ca aceapane prosta, si acel yin prost laste Trupul, si Sangele sfin-tiel sale and trupul si Sangele lui Hristos Taste Tama,mare, si, infricosata, carea sA, sever§eF,de la sfanta Litur-gie, si sh face din paine came si din yin singe, cu o lu-crare ore -carea neveguta, precum am ;1 is mai sus. IarA A-nafora nu Taste taint, nicl Trupul si Sangele sfintiet sale,ci Taste piiine blagoslovit5, din carea sa scate sfantul Ag-net. i ail socotit sfintil parinti st se dea numal celora cesh comunech peste tout vremea ceialalth, cand sil, severtestesfanta liturgie si nu st cumineca : pentru mai mare curh-tie, si sfintenie a Tor, pentru aducerea aminte de sfantacuminecatura, ca st se gittesca, §i sã se curatesca mai 'na-inte Oa, ce nu se cumineca, cu rugaminte, cu post, cu is-povedanie, si atunce sP. se precestuiasch, cu sfintele Taine.intru sfintenie si curhtenie, si ertare de pecate, precum;lice la sfanta Pravila cap, 166.

De unde vedem, ct Anafora taste ca cum ar fi o slugsi un vestitor al unui Domn mare, carele vesteste ch' vineDomnul. i a'a sfanta Anafora, macar eh nu laste stepri-nul, si Domnul Hristos, dar o dam mai nainte de sfantaCumenecatura, numal celora ce cu drag astepta venireaDonmului sat Hristos: ci o cinstese ca pre o solit6re amantuirel sale, si celora ce ghtindu-se sh Ia sfanta anaforh,sa tin intru curhtenie, ferindu-se Inca si de impreunareatrupesch, intro cinstea sfintei Cumenechturi. 1-art nu tutu-rora si celor negata, precum in,vath la Pravila tot intru a-celasl cap.

Dec' de vr6me ce Parintil sfinti n'ati bla(goslo)vit sh' Iatoti AnaforA, nu shcade O. se dea tuturor Diet la Pasti; ciprecum fac tot' crestinii pravoslavnici in t6th lumea, prece' ispoveduiti f,4i grijiti invetandu-i inthiu ce laste sfantaCumenecatura, duph invetatura mai sus ;list, sh'i cumene-

Biserica Ortodoxi RomXna. 4

www.dacoromanica.ro

710 1N\ g 1 ATURA PREOTILOR PE SCURT

cap; lark pre pruncil eel mid sk'l cumenecatl &A de nicio indoialk, precum ati audit. lark intamplendu-se vre-osmintela cut -va din eel ce s'ail obicinuit a se cumenecasi nu va putea sk se cuminice, acela sk, is Anafora, cumTaste obiceiul, lath de se va fi gAtit sk is Aghiazmk, WIdati si aghiazma ; ckci ck mai multk gktire trebuiaste skalbk, cela ce se gateste sa is aghiazma. Asa si celor cenu s'aii cumenecat nici odatk, pentru nepurtarea de grijaa mantuirel sale, de se vor fi ispoveduit sk le dap ana-fork ne amestecata cu yin, pentru ace scandklk ce amdis mai sus, sail cu bunk socotelk Ffi aghlasmk, sk daticelula ce sa va fi ispoveduit, si sk, va fi grait cu gktirebunk, si WI certati cu invetkturk cuviesa, sk se gatesckIn celelalte posturi ce vor veni ca sk se curninece. Taracelor neispovgduiti nici o data, si celor ce nu sk supunjugului legit, nici aghimmk, nici anafora sk nu le dap,ca sk valk ck, si acelea sant daruri sfintite, si nu skcade a le da tuturor. Si sk'l certati precum v'am in-vetat mai sus, spuindu-le el Taste porunca sfintilor pkrintisk fie si osebiti de credinclosi, unit ca aceia nu cum skli sk dea aghiazma si anafora, pink ce se vor supunejugulul legei. °Ace ca nol alte pasti nici nu credem- a fifark de numai Hs. Mrintuitoriul, carele se da neue intrusfiinta CumenecaturA, deci nici sa numim alte pasts, nicisk dam credinciosilor acest fellu de pasts.

A doua, ca sk, nu sk smintesca cineva din vol, sk a-mestece cu Anafora ceva din sfanta curneneckturk, precumintelegem ea Inc a, ii fac unii nesocotit,i.

CA asa facend ON anafora sk va uni cu trupul si cusangele lui Hs, si in loc de anafora va da celor nedestoi-nici Trupul si Sitingele Domnului Hs. si as,ta pre sine skva osandi ca si Iuda, carele aiii dat pre Domnul sett inmainele celor nedestoinicl. .5i land darurl, precum avetiobiceiu vol popil a lua oao sail bans pentru Patti, si fi-ind pastele amestecate cu sfanta Cumeneckturk, vinde Tru-pul F,11, Sangele lul Hs, ce nu sk dä inpret ci in dam, precum

www.dacoromanica.ro

DE MITROPOLITUL STEFAN 1651 711

-scrie la Pravila cap '9 list. 8. Tara tine ar baga Cumene-caturA In pasti si sit va afla, aceluia i siti va lua si popiaca unul vinetorill de sfinte, cand impreunA cu Anaforava vinde pe Hs. Inca .i aceluia ce va Indrasni de va cereplat6, cad cumeneca pre cineva i srt, , lua Popia ; calar4, auclim c5, unit din voi fac niste eresuri ca acestea,ca nu vor sa cumenece nici pre san'etos, nici pre bolnavpana nu'I plateste. i Tani 1: cela ce va mai face acesta deva mai da 6menilor Anafora cu yin, unul ca acela de latrio' mare certare va avea,

C. Erbicean a

-------;-"----

www.dacoromanica.ro

INTRODUCEREA SCRISA

PUSA LA INCEPUTUL LITURGIERULUI PUBLICAT IN 1834

DE

MARELE PRELAT AL ROMANILOR

MITROPOLITUL YENIAMIN.

Prin care arata natnrala cerinpi de a se iniocni envinteleslavone intrate in limba Romfinii, ca ne incalese de popor §i

ca nepotrivite firer Umbel mistre Rontane.

Am transcris si dat publicitAteT acesta prefata aLiturgierului din 1834 spre a vedea si sti cu sign-ranta cum cugetati si lucrau strabunii nostri,ca re-presentanti aI SfinteT ndstre Legi stramosest/ si al'neamului RomAnesc. Dupa cat eunosc, limba n6s-tea, Romaneascg, de cand s'a introdus si in Biseriasi in Sc61a si in afacerile Statuldi Roman, ne'ncetata cautat in on -ce publicatiY, maT ales in chrtile deritual, a se curati si desface 6re-cum pe incetul sitreptat de t6te cuvintele si expresiile -neproprii ge-nuitatei limbei nationale, care-iinjosiati siputerea sifrumseta, si-T opreaii desvoltarea. Asa s'a lucrat lainceput prin Mitropolitii Stefan, Theodosie, Varla-am si Dosotei.u. Seculul trecut si inceputul Secu-luluT nostru prin influintY streine si ocupatiT silniceni-ati introdus din nal cuvinte streineslavoneincartile nastre de ritual si in limba oficialh. ContraacesteY influents periculOse si daunatare cultureT lira-bei nationale sit radica Mitropolitul meritos Venia-

www.dacoromanica.ro

INTROD. DIN IITURG.. 1834 scRiiA DE MITROP. VENIAMIN 713

min Costache si declara neamulul seu Roman: ca,tine dintre popare IsT pYerde limba sa, 10' pIerde°data cu ea f3 i nationalitatea sa. Deacea reforma,reactiunea contra cuvintelor streine era reclamatade timp, caci dach s'ar mai fi prelungit a remanea in

ar fi periclitat existenta nostia de Romani.Reforma o pune acest Roman Mitropolit sub scutulBisericel, spunend preotilor Si poporulul Roman:ca de cate on avem cuvinte potrivite in limba a ex-prima terminil si expresiile slavone, introduse arbi-trar in limba, sa le inlocuim cu cele Romanesti aleneamuluT,pentru ca acum limbs n6stra s'a cul-tivat mult prin sc(ile de Profesori; Zar cand n'amavea cuvinte cu int-ales potrivit sa luam termini' deritual din originalele Grecest" asa cum gut, si nicTodata din cartile slavone, pentru ca ar fi a ne im-prumuta de la o limba ce si ea a imprumutat dincea Greaca.

Pe acesta tema, punendu-se, inbunatatitul Mitro-polit, scrie acesta Prefata, ce o publicam acum pen-tru cunostinta Cleruldi si Poporuldi Roman.

Tuturor celor impodobi0 cu sfintita tr6pta a Peoriet,emit vor ceti aasta a nostra pastorescd inainte cuvontare,Bine-cuventare Cerescet le arem de la incepeloriul Petstori-

lor, nostru liszts Hristos.

Precum limba Greceasca este flea limbel elineFAI, de a-seminea limba nOstrk Rom'anescA, este flea limbel latineF.;ti,carea au fost limba Romanilor stramo§ilor no§tri, eel cela 105, dupe Mantuitorul Hristos ne-au adus din Italia,veachea patrie §i Limit aicea in Moldova, Cara Ro-mk'nescA, Ardealul Banatul, care .ceri se numea pe a-tuncea Dachia, fiind-ca se lacuia de o G-inta numitg, Dachi.

Pe ace§tia bAte'ndu-I Romanic i starpindu-I, pamentulfor impArtit de Imperatul Roman Traian la veni01din Italia str5mo§i, precum Impartit pAmentul Pales-tine) Istrailtenilor dupe starpirea Hananenilor.

limbs,

ne-at

s'at

si Ilantuitortulut

Qi

s'ad

www.dacoromanica.ro

714 INTRODUCEREA DIN LITURGIERUL 1834

Noi darn carii ne numirn Romani pentru ca ne tragem.din Romani' acia, am avut precum limba curate a Roma-nilor, asemenea si scriptura, adeca slovele limbei for; a-poi cu vr'o 400 ani inainte, adeca pe la 1400 de la Hristos,in clilele Domnulul Alesandru eel bun, precum marturi-seste T)omnul terel Cantemir. lepadandu-se atat de prinBiserici, cat si din canteleriile ocarmuirel, literile precumsi graiul Romanese, s'aii introdus slovile limba serbesca.Acosta limba strelna ati fost intrebuintata, prin biserici sicanteleril peste 200 anl, pans in s-Tilele Domnulul VasileVoda, carele zidind Monastirea Sfintilor Trei-Ierarhi dinTesi au infiintat si o Academie in limba Latinesert, munia.limbei nastre, si afi randuit ca sa se Inv* decia si sa sescrie si in limba romaneasea, infiintand in acesta Manas-nire si o tipografie la enul 1644.

Intro cele intant carp tiparite In acea tipografie Dom-neasea, pre cares aft fost trimis-o Area invetatul MoldovanMitropolit al Kievului Ierimia Movila, fratele DomnululMoisi Movila Voevod, este talcuirea Evangheliel, talmacita,de Mitropolitul de atuncea Varlaam, in a carnia prea cu-ventare se arata urzirea tipografiei.

Al doilea And de arti bisericestt ivite in limba Ro-manesca sint cele tiparite de Invetatul Mitropolit Dosoftel,carele alt statist in qilele Dornnultu Duca, ctitorul Ceta-tuel, la anul 1674, de cand mat cu same ineepit a se cetiprin biserici iu limba Hants randuIala Bisericei. Asa estePsaltirea In versuri si in prortt, Parimierul, Litnrgia, Cea(so-)slovul, Prologanul sau vietele sfintilon_pe scurt, Octoihulpe scurt, pate si altele. Tote tiparite in tipografie Mitro-poliet, harazita de prea fericitul PatriaLh al Mosevel Toa-d-Aim, precum marturiseste insist Mitropolitul in urmata-rele stihuri, tiparite in Parimieriu, fata 130, qicend:

/I Laudata direptul pornanaIn ceriu si pre lume fall de prihana,Ca si de la Moseva lueeste lueare,Intindend fungi raze, bun nume sub sore,Ioachim Area Stantul a sfanta Cetate,Acea imparatesca de Crestinatate,La densul de mila, tine nazueste,Cu obilit suflet bine-1 daruieste,C'atn naznit si not la sfanta lui fataPrimitu -ne al bine ruga cu dulceata,

8i

iambi

www.dacoromanica.ro

SCRISA DE IMTROPOLI1UE, VEN(AMIN 715

Din Patriersie tipare,In sufleteasca treaba si bine ni pare,De-ii Dumnerleil parte si'n terraDe a rondul cu sfintii sa se fericesca".

Aruncata dar limba Romaneasca si invetatura precumvklut prin done sate de ani, caud pe urma, incepit

a se talmaci in ea cartile bisericesti din cele serbestl, tal-macitoril au aflat-o ajunsil la atata saracie si stricaclune,uitandu-se multe cuvinte ale el romilnesti, si in locul forintrand allele streine, mat vartos serbesti sau slavinestI,cu prilejul intrebuintoreI acelor limbs, in cat nunailii ne-avend Grarnatica, neavend. Lecsicon Romanesc, neavendde nude sit Inv* regulat limba, s'ait ver,lut nevoid a a-mesteca o multime de cuvinte slavinesti, cu carele au stri-cat forte mult curatilnia gralulul Romanesc, ce avea malnainte de a se lepada scrisorea si cartea latineasca. Ase-menea fel de stricaciune limbel romanesti fac pana asti141earturaril neinvetati, in cat clack' nu se va pune stavila in-trebuinprel cuvintelor streine ne rornane, precum stintcele Serbec,4 sau Slavinesta, Unguresti, TurcestI si alteleaserninea, si data in locul acestora nu se vor lua inaporcuvintele cele adeverate Romanesti parasite si ultate, carese pastreza parte prin cartile si docomentele vechr, parteprin gut a poporulul, si data nu vom intrebuinta pe acesteIn locul celor streine, precum au filcut tote natiele ce auvoit a se cultiva, apol se va inpresura gralul national dinani in ani pall ce va lipsi en totul, si prin acOsta va periNaria _Nostra Romanesea, precum au perit t6te vatiele, CBf' au pardsit limbo lor. DrPpt acela tuturor tarn se impo-trivesc cuvintelor adeverate Romanestl, ce acum au ince-put invetatil natiel Iarasi ale intrebuinta, friut sa fie ca sefac dvmani natia for Romeinesa. Vechilor talmacitori decartile Bisericesti nefiiind cunoscute cuvintele romanestipotrivite cu chyriolecsia (insemnarea dicerilor) celor elinest1sau slavinestI, de pe carele facea talmacirea, in multe lo-curl aft stricat si norma sfintelor Scripturl.

De amendoue aceste adeverurl incredintatI, dupe a douanostra suire in tronul Arhipastorier, cu prilejul pretiparireiartilor Bisericesti incepute la 1814, in loc de : Atuji-se-vorgralurile mele ca, au putut ca grasimea pamentuluI s'ailrumpt pre pamant. Neintelegend bine tecstul Elinesc :'Ax.o6cov-rat tz pkt.ori p.v) Ott -ilF,ov(rrio- (nu ii3uvil0ia-atv),

sa lucIascil

s'ati

data -ni -au

www.dacoromanica.ro

716 1NTRODUCEREA DIN LITURGIERUL 1834

Tccyo:; (grosime nu grosime) ft); ippiy1 yil;. Si iari%in loc de a talmaci: langa piatra judecato-ril lor, die : langa piatra judecatorilor, saa precum unulau talmacit sfantui Dionisie Ariopogitul (din ghiata lui A-rie), de care fel de gresale, sati mai chiar mil sint in talmaci-rile vechl. Aseminea indreptare ne-am sirguit a face si incuvinte introducend adev6rate Romanesti, in locul celorstreine, precum : In loc de Blagoslovenie se pote dice Bine-cuventare, Tresfet6e Trisfintita, cantare, PravoslavnicDrep slavitor, Blagocistiv--Binecinstitor, Oglasenic Che-mat, Predsferena. Inainte sfintita, Pogrebanie.Inmor-mentare, ingropaclune gi petrecanie, Dvera ugh, PrestolSfanta mash, Cadelnitatarnaetdre,cadeste tamaiaze, Zdvez-daStea, Kopie, lance, Poiasbrilu sau incingkr, Ruca-vite manecare, PolonosnitaMezonoapticil, rugh',ciune,Utrenia--rug aciunea manecaref, Vecernierugaclunearef, jertva se dicea din vechi sfara, arsura, tarnaere, no-rodulpoporul altele. Iar cuvintele ce nu se pot rostiin graiul Romanesc mai de euviintA, este a se Linea asaprecum intaii alcauitori, adica Grecil precum .4icem :

Litie, Panahida, Liturghie, Proscoraidie, Antitone,Potiriu, Katapiteazma Ic6na, Tetrapod, Analogu, Evan-ghelie Felon, Epetrahil, Stihariu ai altele asemine, precare fel de cuvinte numite ofitiale, le intrebuintaza si mumalimbei nostre Latina,. Si pururea pe acele care nu vom pu-tea ale talmaci Romanes,;te, mai bine este a le lua de lacei intal alcatuitori, adeca de la G-recl. de cat de la tal-macitorii acelora precum an fost Serbii, carii fostrecomandat limba Ion.

Deci: mai bine este a dice Docsologhie de cat Slovoslo-vie, Orthodocs de cat pravoslavnic, Evharistie in be dePricistanie, Mister de cat Taina. ce ar avea o mai micaintelegere de cat cuventul Misterie, Sinod de cat Sobor,Evhologit in ice de Molitevnic, care va sh dick Rugaciu-neriu, Chinonic in be de Pricestna, VahodEsire, VazduhAer, VosglasEcfonima,.

Limba nostra incepend acum a se prelucra dupe ana-logul intoemirel i indeplinirei graiului, urmeza, a se in-tocmi i a se indeplini tote tale din lipsa cuvintelor sauale intelegerei feu talmacite. Pilda indemnatore la acestfel de fapta imbunatatita avem pe insusi Imperatia

carea in gilele marelul Petru prin Patriarhul Mose-

c871 iTrt

le-an

Ro-siei,

iaghifitu-s'au

sta-

qi

Paneled,

ni-ad

www.dacoromanica.ro

SCRISA DE MITROPO6TUL VENIAMIN 717

vel, ati indreptat dupe originalul Elinesc pe tote talmaci-tele cal -0 bisericestf.

Deci darn' fie-care cetitor stiind scoposul s,i folosul unoraseminea Indreptarl F,;i cuvinte Romariesti, intrebuintate inloeul celor streine, impresuratore limbo' nostre, nu numalsa nu se desenteze sau sa carteasca asupra lor ; darn shle primesca cu bucurie neindoindu -se cat de putin de fo-losul lor, ca de un mantuitor lucru atat stiflete;tte cat F,;itrupeste, caci a nu voi tine -va indreptarea cea man buna,sau a critisi lucrurile de care nu are stiinta, nice; cundotecuventul indeajuns pentru carele sa fac, se supune presene de asemene criticii adese on si prilutinirel ; ca dupeApostolul si inteleptul, man fericitu4 a tacea F,ii a asculta,de cat a vorbi sail a porunci fare intelegere.

Aceasta sfinta carte pe carea o tinetl in maim lubiti-lor cetitori, fiind Liturghia ce am tiparit in anal 1818 sao primitI cu dragoste F,4i sit vo indeletniciti intru deprin-derea celor ce s'all indreptat pe la unele dupre cum matsus aratam, nemirdndu-v8' de prefacerea sau schimbareaunor cuvinte sag nume, tact avem pilda pe alte limbs Want;vecht de cat aceasta Moldo-roma'neasca, dupre cum limbacea Elli no-greceasca, carea este de atatea min de ani,apzath de marl intelepti si filosoff, pe temeiuri neclatiteale maestriei gramaticeW si a altor sisteme ale invetatu-rilor, avendu-s,if inceputul sat ma de intemeiat, In cat im-prumuteaza si pre alte limbi cu multe cuvinte; si asa find,Inca pana astacli primeste de la fiii sel eel iscusitI si in-bitori de intelepciune, sere pod6ba sa multe indreptart. Darcu cat man vartos a nostra carea nisi pre un temelu dincele man sus aratate nu este as,;ezath, ci se ye mirati denegraita intelepciune a t6tei fapturi Ziditoriulni cum dinnimica pre tote le -ani adus Intru a fi, precum si pentruaceasta, limba atata de impresurata de multe altele o atsuit la atata inaltime si vrednicie, in cat sä bine-voeascaa ne Invrednici sä-1 aducem printe6nsa doesologhil, cereri..si multemiri, inchinandu-ne sfintel Treiml intru o Fiintiti,Parintelui si Fiiului si Sfantului Duh, Amin.

Fiti pazindu-ve cu darul Domnulul nostru Iisus Christosintru indoita fericire.

Veniamin Illitropolital Moldaviel.Ia§i 1834, Tipografia SE. Mitropolh. C. E.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL UNGRO-VALAHIEI

NEOFIT1738-1754

In anul 1876 lunu Fevruarie am inceput publicarea u-net visite canonise a malt Area Seintitulta Alitropolit alUngro-Valahiet Neofit'). Prin darea de seamy despre manuscrisul, din care am traelus visita publieatet, 4lic6m: Indins& (manuscris) se cvprind doe serif A note, tetcute indoe calatorit pastorale prin Cara, una in anul 1746 ,sialta la 1747 ; acesta din mina este Trunzat bzceputa 5). Apotla 1877 tot in Luna lut Fevruarie, sand am ajnns cu publi-carea calatoriet intaia la cape'tul et, am aclaogat : iya,cand circumstarile ne tor pemite, speram, ca vom da pub-lieitatet ,si pre acesta 3)" (adeca calatoria adoa).

Asta-cli sand imprejurarile impedecatore au disparutlsand ,si la not lumea a inteles cat Ant de folositare descri-erele vnet t rt, biserici, eparhit, seu Iczar numai ,si a tenet lo-calita!t isolate ; tend in stirsit au ajuns a fi scumpe Ro-manilor tote descrierile ,si notele isiorice, fie ele jacute dinpunct de privire rckfios, politic, economic eie ; not reluantfirul publicatiunet intrerupte. cautand a Linea pre cetitort incurentul particularitailor din textul manuscrisulni.

1747. lumie 22, diva Luni 4)insemnarea calatoriet a cloa, ce am jacut in eparhia nos-

tra, tot in chicle Prea lnaltatuluf Constantin Voevod Ma-VII/cordat.

Luni 22 Iunie ora 8 din di 5) am plecat din Bucurett gi amajuns sera, Iu satul numit Dragomiregtl, pe care it stepanegte ser-

a Vetli Itev. Biseries. Ortodox.t Romans an. II, Ni. 4 peg, 311;-327 X,pag. 632 -640; X13, pag. 737 - -744 An. 111, Nr- I, peg 6-22, V, pag. 175-183.

2 Biserica Ortoiloaa Roman:1 An. Ill pag. 317.) Idem An. III pag. ]83.

4 Notele acestet a dens caliltotit aunt serise de mane P. S. Neofit in limbagteea, dupre corn all fort scrise gi cele ale rid:amid intha, gi de aces tai /deliii incepe tt ateriile cu carte:[ I, cap 1. Find frisk' cii de la Millie acelagi annotele s au tinut de o alta persona, iu limba remain-1, gi fruit de impattireamateiiilor pe capitule, comunic nt Intel acesta. filrii a mai pune cat tea gi capi-tolul.

6) P. S. Neofit, ea toff timpulni seu nuinerrt cesurile, ono se dice la notturcegte, gi prin urmare ora 8 din di corespui de cu dupli, amiazii-di de astlitA.2

www.dacoromanica.ro

719 MITROPOLIA UNGRO-VALA HIFI

darul Mihail Falcoenu. .Este a§edat acest sat pe malul drept alDimbovitei, care curge de sus in jos, spre Mecla-cli. Are §i Bi-sericA de lemn. cinstita cu numele ma,I marilor arhistratigi. Estedeparte (satul) de Bueurestl distanta de doe ore. Tar diminetl,dupli santa cilia, Marti 23 Junie, plecend de aio, am ajuns serala monastirea, numita Gaisenii ; 0 cade acesta monastire Gaise-nil In judetul 6) Vlasea, i einste§te pe st. Nicolai. Este monastirea teret 7). Si de aici pleeRn 1 la, 24 Tunie, dioa Mercuri, am ajunssera la satul nostru Petreia 9). Si sfersind serbaterea, ca §i anultrecut 9), i remitnend aici in total. 10 fie, la 6 Julie dioa Luntam pleat de aim Fsi am ajuns la monastirea, numita Rancactovul,care este aseclata in jucletul Mussel si este monastire a terei.Are hramul Intrarea, in Riserica a N tseetket de D-cleu. Si o-dihnindu-ne acolo, dimineta am liturgisit la 7 Julie, (liva Marti,0 am plecat de aci, ajungend sera la terguprul Pite§tii, uncleam dormit in casa unui ore-care postelnic, Slndu Bocpnescu.Mercu I ditninetn la 8 Julie, liturghisind acolea, si odihnindu-netag. 4 ua aceia, acolea in Pite§ti, ne-am dus §i la nio0a nestra,numita Fle§tii, earea din mila lut D*u are semanaturi multe,porumb], pail etc. qi farasi ne-am odihuit in aceiao casa la Pi-te§ti. Jot diminetn la 9 Julie am plecat de acolea §i am ajuns serala monastirea Arge§. Si remaind. acolea Vita cjioa, urmateire Vi-lle.], 10 kale, am liturghisit §i am dormit sera in monastire.

Sambata 11 Tulle, plecend dupa pranz de la Arge, am sositsera, la satul Bucsinqti al D-lai Sandu logofet za vist ierie 1 ) sileste de la monastirea Arge pan la acest sat tale de trei cesuri.Acest sat Buco,ne§tit ca le in drepta Argesului, cum curge apaclespre Miada-nepte spre Mia-cIa-4i. Si ieste o cetatue a lui VailVoila Tepe§, care iete facata depaicior de la mal in sus suetpolele muntilor. Si de la cetatue in jos teste o ripa forte mare,uncle pre acolo surge apa Arge§ului. Si ieste eetatea faeuta pemo0ea Vieras, In satul, ce se Iciarnekeia, intre dot munti, §i cur-ge apa printre munti. 1,./ic Omenit, c acesta cetate s'au facut cuTergovi§tenit i 4ic, ca In zidirea eetat,,t au fost un Manole vat av§i surpAndu-se ziclitil, i-ar fi zidit muerea lin in zidiu, ca sh stea

6) La 1747 districtcle se numeau judete. In text st./ : aotycerCo,7) Adecii neinkinata.5) La 1876 am numit acest sat Patr gia; el insa este Pardia (Bis. Ort. an.

II. pag. 6349) Alusie la sell) tdrea st. Apostoli de la '29 Iunie, ellud se fileea gi Blew. la

PLtrOia, tinend 8 4i1e (ibidem .79 De aici 'extol este romiine,.P, scris Cu litere rondo si sevarlitm I, care nu

este scris do Alitropolitul /seofit, ci de un cleric, ce-1 inso %ea; pole kiar Aibidiaconal sea. Ae6sta se intrevede §i in teest.

www.dacoromanica.ro

720 MITROPO: IA UNGRO-VALAII

In zidiu. Si in Vele acestul Domn, VIad Voda, au fost venit Ta-tarii cu Turch si au batut cetatea cu tunuri dintr'alt munte des-pre Resarit, unde pazesc phitasii, ce se chiama posada. i dupace au batut cetatea, pe nimeni n'au gasit intr'insa, ca Domnulgl-au potcovit tail indarat it) 0 au fugit pre alt plat in Iera Un-guresca. Si Sambata seta am mas acolo la Buesaegth

Dumineca 12 clile ele lun(ei) lut Julie am slujit liturghie In Bi-seria si am geolut -Loth, Oioa acolea. Si Luni farasi am slujit

larasi am zlhovit acolea gi Luni, gi Marti, gi MercuriMile am purees ditnineta de acolea gi viind spre Apus, am tre-

cut pe la un sat, ee se kiama Aref, gi acest sat ieste megiegescugi acolea in del de-supra satului am ve4ut not langa un per, 0s'au strfus norod mult, barbatf gi mueri si le-am citit molitva deertaciune in doe randun, gi apot de acolea am plecat Carats' totspre Apus, gi am ajuns sera la un sat al Mitropoliei, ce seloama Salatruc, care se Incepe hotarul de la calea oi, cum viidespre Resarit spre Apus. Si pre langl, acest sat curge apaTopologului, insa satul remane in stanga spre Resarit gi To-polog in drepta spre Apus, cum curge apa despre Meth -nOpteiu jos spre Si la acest sat al nostru 'este gi Bese-rica facuta de piatra, hramul lerarh Nicolae , Mereurisera am mas acolea gi Jot am seclut tota (lioa acolea, si am mas.i Vineri dimineta am slujit liturghie si am citit molitva de er-

taciune la norod, gi am mas Vinert sera, Tar acolea. Si la acestarnosie a nOstra feste padure de fan earii fac mult jir, si feste li-ved forte frumos de fanete. Si avem dot mill* mart, caril mergpan5, la Ora Unguresca. Si pe acesta movie avem more, cu pio, gipometurile rumanilor. La mogia acesta Sakitrucul fiind jir malt,sa se trimita rim6torii Mitropoliet la soma Maria mica sa s'aflerimatorii in plain, gi de acolea sfersind, vor merge la CionAgesti,mosia Valenilor cu a Moranglavuluf.

Sambata Iulie 18 plecand de la Salatruc, am mers pe Topologin jos, si am trecut riul spre Apus gi am mersu pe campul Cars-tienegtilor, care'T (tic gi Ione", mosia Mitropolief, unde leste totcampul acela rice semenata. Si In eapul campului, trec8nd riulspre Resarit, am exit la carciuma MitropolieT, tot in Carstienegti,unde a pimnita de piatra, qi casa indilitk a Mitropoliet, §i de a-colea am (Tat (in) campul skitulaT Valenilor pan drept .5uTcT, qiam trecut riul spre Apus o am mers la casele luf Stefan capit(an)Balot. Are case mart de piatra gi calk de zid nalta pentru hoST, gi le-

n) Espresie popularrt, cu care icomanul arktii, o fug ad_cri urmelatailor cu potP6vele IntOrse in be sit mitts o dna, aimu1Eia o intercere.

ET

turgitie, gi15

Meclarcii.

s -talon

8.9C111;1145.;

gi

www.dacoromanica.ro

ATITRoPOLTA UNGRo-vALA H.E.1 721

stesi siligte cu sat, si dupa ce ail sec ut acolea parintele putintel, nu-mai de cat am trecut riul tar spre Resarit, gi am mers in jos pe)Topolog gi am ajuns la Cepari, la casa lut Balot gi am mas seraacolea.

Dominica Julie 19 au facut parintele liturghie la beserica dinsat, si acesta beserica teste de piatra veke de In let 7041 (1533Ili 'este facuta in delul Topologulut. Si Dumineca dupa prang lile-cOud de acolea si mergend tale de un cats, trecend Topologulspre Apus, am ajuns ]a Barsestt la casele Utascai si am mascoTea, si ieste case mart de piatra.

Luu 20, in Ilion de st. Ilie, plecancl de la Barsegt, am trecutriul spre Resarit, gi tar am dat pe drum Topologului in jos, giam venit pan drept Tigveni, si am trecut riul spre Apus, gi shitcase mart de piatra ale Comisului Ionita Tigvenul si sat gi bese-rica de lemn teste, dar nimic nu an abatut parintele acolea, farnumal la drum an statut de an invetat pe preop sl p6 cregtintcele, ce sa cade sa faca, si de acolea am dat pe la carciuma ma-nastiret Cotment gi am setlut putintel. Apo], plecaud am urcat pemalul Galmanului, teste mal forte inalt de se urea cu anevotecarele si apt am ajuns sera la manastirea Cotmena, care ieste facuta de Mircea-Voda eel batrin la let 6-300 (1292 12) gi pe devale de manastire, despre Resarit curge o apa mica ca un parau,ce't die si apet tot Cotmena. La acesta manastire am mas Luntsera si,dimineta am slujit sfanta liturgie. Si am qeclut acolea inmanastire si Marti, gi Mercuri, si Jot dupa liturghie am plecat dela manastire si am dat pe la Rekitele, gi merge 1 tot in jos pe apaCotmenii, am poposit putintel in campu, drept satul Paduroitil.

cade satul despre Resarit in drepta ape]. Cotmenet. Satul Testemegieqescu. Sau strinsu norod =It de barbatt si de muert si le aucitit parintele molitva si 1-au invetat ce sa cade sa faca, ca sa pa-z6sca biserica gi altele. Si de acolo am sosit sera la satul Sa_patagi am mas acolea. Si teste sat megiegescu in malul ape]. Cotmenitdespre Resarit.

Vinert dimineta 24 am plecat de acolea, si mergend tot in jospe apa", am dat pe la un sat de-i die Ceegti, gi ieste sat gi beserica.Side acolea pe la Stolnici, si ieste sat gi beserica gi case boeresti. Side acolea am ajuns sera la Urluent, gi acesta 'este sat megiesscu,are tret beserici intr'ansul. leste pus satul in malul apes Cotmenii,despre Resarit. cum curge apa despre Meda-nOpte spre a 310a-di, gi am mas noptea acolea.

12) Aicieste enure de aprOpe nna suta ant. Monastirea Cozia esto zidita in1383, tar Cotmena en putin inaintea acestia.

a.-

Si

www.dacoromanica.ro

722 M1TROPOLIA UNGRO-VALAHtET

Sambata 25 plecand de la Urlueni am trecut apa Cotmenii, oiam luat drurnul cam spre Apus, oi am trecut apa Vedei, aprope desatul Talent, uncle curge Vedea acesta p6 marginea satula vi a-cesta apa ieste hotarul judetului Teleorman, oi apol am ajuns laValenT, la casele D-nuluT Mihai Fa 'emu biv. vel Sardar vi ani-mas acolea.

Daminica. in 24 ale lei Ellie an faeut parintele liturghie aco-lea la beserica boieresca vi ati oeclut tots cliva acolea vi au maslax sera acolea.

Luni dup'a liturghie, plecand de la Valens, am dat pe la skitulGalmeile, skitul Mitrop. oi ne-am abatut acolea vi am oedut pu-tintel de am vedut skitul. 'este skitul pe o costa, in vale vi are im-prejuru skitului vie frumesa, lucrata, pogone 8112. De a^olea ple-cand am ajuns sera la Comani, la casele reposatulni Radu Co-man biv. vel. paharnic. Acosta movie leste tree part], GheorghieComnenuIcu partea lui despre Apus vi Radu Goinnenul pah. in mij-lo,; cu beserica, mare noao de piatra oi Mitropolia cu partea et des-pre Resarit. Se hotaraote on Draganesti oi ieste acesta movie cu ara-turi de gran, de porumb oi de malai, lunca Oltului, find Ca mo-sia Testa in malul Oltului despre Resarit, vi are spre Re-sarit de sine padurea ca un cos vi jumatate, uncle ieste ghindamulta vi padure ieste lax trei parts, tot unul ca altul stepanesc.La acesta movie, la casele Radul Corn. pah. am mas Luni sera.vi Marti sera vi Marcum am facet sfamta liturghie, oi apoi am plecatpe apa Oltului in sus oi am ajuns sera la Slatina vi am mas acolea.Jot am slujit sfanta liturghie la Bes. Dom. oi am mas acolea, viVineri iaraoi am zabovit acolea, vi am mas sera tot acolea. LaSlatina ieste ispravnic Scarlat cah. ieste orao in malulSambata dupa liturghie, intaia, iii a lei August, plecand parintelede la Slatina, am luat slue Resarit, oi reste o apoora, ce se ktama... 18)oi acolea au oedut parintele de prandu oi s'au odihnit putintel oiomenii sfinkiei sale. Apoi plecand, am ajunsu sera la skit G-recii,care ieste al Mitropoliei vi an mas parintele acolea. Acest skit iesteinkinat Mitropoliel de Tudor pah. Grecenul vi da la Mitropoliepe an cera oca dace. Are skitul viioore dinaintea monastirii des-pre Apus ca vre-o 4 pogone ; are vie oi la Slatina pog. 81/2, areoi stupi, oi oioere vi vita de vac', ben oi rimatoraoi vi movie, careieste skitul pe dinsa pi mai are o parte de movie mai in sus deskit.

Dumineca 2 ale lei Avgust au fault parintele liturgie, vi an se-

to Lipselte numele apet

acesta

Oltului.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLIA UNGRO VALAHIEI 72:3-

slut OW, 4ioa acolea of au mas of sera, oi Luni in 3 dupN, litur-ghie am plecat, of mergend ca la un ces of jumetate am ajuns laSerbaneoti la satul Dm. vor. Cretulescul oi am mas sera acolea,testa at mare of beserica mare de lemn gi adoa 4i Marti au fa-cut parintele liturghie, of au poutenit pe Dm. Vornec, of pe Domniei i couacirea parintelut au fost la casa lut Vlad capi-tan, of dupa ce au mancat de pran4u, apoi am plecat, mergendca la un ces, am ajuns la Unguret la casa Dm. Clue. Matet of amInas sera acolea of Mercury au facut liturghie, of indata dupa Ii-

'tu numat de cat am plecat, oi am trecut Vedea, despre A-pus spre Resarit, of din apa Vedii am inceput a merge pe mooia

eel clic Inghimpatit. IVIooia are aratura de grau. carePau secerat acum, ieste gi porumb of malai It). Si lacustele pe acolon'au trecut, era oi doao turme de ot. S'au vindut suhat la unnegutator turc in tal. sese. Si mergend tot in sus spre Resarit, amdat pe" la Balaciu, pe la mooia Hrizai Ba.lacenu. Si ieste besericade piatra mare pustie of o pimuita mare de piatra ispravita ofboltita pustie, ieste of heleoteu mare cu peote. Apoi am trecut apaTeleorinanului, of am dat pe din sus de Negreni, uncle e sat oiserica de lemnu, of am ajuns sera, la monastirea Glavaciog, care'este monastire veke, facuta de Vlad Voila calugerul la let 7004(1496) 15) cum scrie pisania in porta.. Arata la o predislovie abibliei, care o face Dositheu patriarh Tarigradului catre SerbanVoda Canta intro care dupa ce'i pomeneote nemul eel mare alCantacuzinilor, dentru care se trage, pomeneote de impera-ia lut, adauge acest cuvent de 4ice, ca despre mums

ieste basarabescu den basarabeytii veld, precum au fost Vlad voilato let 1525 de la Hristos, care precum se ctaloote acest Vlad vodaieste acela calugarul, care au facut manastirea. Si au oeclut lamanastirea Glavaciog tree 4ile of au slujit liturghie doa 4ile of amplecat Dumineca Si am trecut pe la Obislav, of am mersu serala Corbeni, la satul Din. Corbenul. Si au slujit adoao cli litur-ghie Vinery, §i am purees de acolo of am mers sera la Nucetof am oeclut Sambata of Duminica au slujit liturghie of Luni._tar manastirea Nucetul ieste prefacuta de egumenul, kir Di-onisie Arh. of Marti dupa pranz am mersu sera la Mitropolia

'4) Pe timpul P. S. Neofit vorba malaiu insemna nu Mina de porumb, ciseinenta mein, cum se dine in Moldova. Pote ca notarul P. S. Neofit era mol-doyen de origing.

ii) Anul acesta ar corespunde en sfersitul domnier Itu Vlad cxli garul, dupre-cum ne spune capitanul Constantin (Mag. ist. A. Pr. Lauria '1, I, pag. 1 )9-110).Dar Fotino (loe citat pag. b9) dice, ell GlaN a logn1 este infiintata de Vlad Te-Telus Qi prin urrnare nainte de 1476.

Safta,gi

Iitropolii,

be-

gi-1

rnogilor gi

www.dacoromanica.ro

724 M17ROPULTA UINGRV- VALAHIElt

Targoviotei, Avgust 11, oi am fost sera la vicernie. Si an slujitsfanta liturgie in dioa de santa Marie of s'au adunat norodcat Mitropolia s'au umplut, oi am oeclut la Mitropolie 21 dni (dile)pang la Avgust 31. Si intru aceste dile cat am oedut la Mitro-polie, am mars of la sfanta manastire Delta, oi au slujit dum_nedeesca liturghie of am pomenit pe reposa-Vi ctitoet of la Aug.31 dni, Luni am purees de la Targoviote, la manastirea Margineniof am 'oedut acolo Marti, Mereur: of Jot. Tar Vinerl ern pureesdupa porunea, ce au venit cu carte de la Maria Sa vodg, ca safacem anaeomidi 16) replaat Scarlat, unkiul Marii sale, ce ieste in-gropat fn pavecernita 17) sfintei manastiri Targovistil. Si intea.-cesta cli, Vineri sera au sosit la Mitropolia Targovioti. Si adoaoAli Sambata b Septembre 725(3 (1748)18) am kemat pe to-0 preo--01 oraoulm, carii au fost si not am slujit sfanta liturghie, of amscos Osele reposatulut Scarlat si s'au pus la locul eel oranduit, sifacendu-i pomenire cu tote cele ce se cuvine, dupa oranduialaeuviesa a sfintei legs. hraol dupa molitvele of rugaerunele, ce s'aufacut catra D-deu, iar s'au aoedat in mormentul seu, of prune ofvin of luminarl s'au dat la tot noro lul. Si dupa sfanta liturghiene-am intors Sambata sera la Margineni, of Dumineca am slujitsfanta liturghie. Si acestg sfanta manastire ieste facuta den ceputde 1 ) tar acum de iznova din temelie o au prefacut cu_viosul egumen kir Anthim, forte desfatata manastire ieste, intruslava lot D-cleu. Tar dupa liturghie Dumineett am purees, of sera amfost In vecernie la Tailor, of 'este facuta de Antonie voda. Si in clioade Santa Marie mica am slujit sfanta liturghie, oi de acolo ampurees, de am venit la Ploeot), la casele capitaneotT of ne-am o-dihnit acolo Mercuri, Jot am purees oi am venit in Ruptura,la skit Mitp. §i acolo amn mas. Iar Vineri am venit la manastireaSnegovul, of am oeclut acolo Sambata, Dulninica am slujit sfantaliturghie of Lunt taraol am slujit sfanta liturghie in (Tiaa InaltareTsfintei Crum Avg. 14.

Cu aceste muntdmim lug D-deu, ca ne-a invrednicit, ane indeplini o fag aduinta, data cetitorilor Revistei Bisericaortodoxa romana la anul 1877.

GHENADIE AL RIMNICULUI

'Avwx,01),-/I8-4 strernutare de remrtsitele mortuare. As ii-dt acest termen gre-cesc este inlacuit cu desgrop rea mottilor.

17) Numirea este luatrt de la rugaciunea cu acest nume, ce se citeste prinmonast:ri duprt ru,aciunea de sera, (vecernie) si ait1 se intelege locul din Bi-seriet,i nde se citeste acestil rugiiciune; adecit narteca

18) Inert o dovada, cat la 1748 anul incepea, eel putin pentru bisericasi, totde la Semptemvrie, dupre calculul auilor de la Adam.

0) Lipseste ctitorul fundator

mutt,

Qi

of

pi

www.dacoromanica.ro

1STORIA EPISCOPIEI DE RADAUTI.

(Unnare. Vegi anul al X1V-lea, No. 8, pag. 617).

22) Teofan din Mdnitsfrea Putna a fost mal intliu E-piscop la Hust. Ca Episcop de Radauti se aminteste im-preund cu Mitropolitul Gedeon si Episcopit : Sava at Re-manulul si Dositet de Husi, intr'un document din 10 Mai1658, pentru regularea unor afaceri privitare la tigani ;apoi intr'un document din 16 Deeembrie 1659 pentru odanie facuta Mandstiret Agapia. Se mai nutueste impreundcu Mitropolitul Sava $i Episcopil : Dosotei al Romanului siSerafim al Husilor, pe tnnpul luf Stefanita Voda fiul luiVasile Lupul, 1) child acesta in anul 1660 Ianuar 4 in-china Manastirea sa thineea Minastiret Arghiro Costri-diana in Rutnelia, si in anul 1664 Februarie 29, sand Prin-cipele Dabija eu inchierea sfatului Wei inchind Miinasti-rea Teodoreni (Burdujent) Mdnastiret St. Paul din Mun-tele Atos. In anul 1667, Teofan parilsi scaunul Episco-peso si se retrase in 1VIandstirea Putna, unde se facu Schim-nic. Mormentul sell se afld in Manastirea Putna in parteadespre resarit, cu urnadt6rea inscriptiune: Acest morment$i l'a ft-tent D. Teofan, Episcop de Rddduti, cu metaniadin Putna, care s'a inmormentat in anul 7178 (1670)".

23) Dupe retragerea hit Teofan sa sui pe tronul Episco-pal din Radauti Serafim cu metania din Aldndstirea Agapia.

Pe timpul unef fomete ce s'a intamplat atunci sub Prin-') 1st. Episcopiei de IIu§), p. 125.Biserica Ortodoxi Romans. 5

www.dacoromanica.ro

726 ISSTOR!A EPISCOPIET DE RADAUTI

cipele Alexandru Elia, cumpora el (7175 (1667 April 24)o vie la Varcen1 de la Tdder Herescul in Hasnasent cu dotgalbenT. Ca dovada cat de rare si costisitdre erail cartilepe atund in Moldova, ne p6te servi o insemnare scrisa totca in felul celeI redactate de Efrem pe o carte de ruga-mune, care spune :

Cu vointa Tatalui, cu conIncrarea FiluluT si cu sever-siren Sfantului Dub, a tot stiutorul si prea bunulul Dunane-deii. Inceputul si sfersitul, inceputu-s'a si s'a s6versit acestacarte, numita Molitvenic, en porunca, aratarea si buna-vo-inta a Prea Sitntitului Parinte D. Serafim, Epi4copul deRadauti, cu metania din Manastirea Agapia, ca sa fie sprepomenire lul si parintilor Int, Amin. lar cine din indem-nul diavolesc ar indrazni sa o lure, salt sa o venza fara bine-cuventarea numitulul mat sus parinte, acela en, nu fie Ter-tat de Dumnedett, de Domnul si de prea curata sa maicii.In dilele lul Io Ilia, Alexandru Voda in anal 7176 (1668)si sfarsita in luna lul Mai 8 Zile. Mult pecatosul MonahDaniil a scris acest Molitvenic. 1) Episcopul Serafim in-cunjura, un acaret in 1672, pe care-I daduse PrincipelePetriceico la hirotonie luandu-I de la Siret daruindu 1Manastiorei Sf. Onufrie. 2) Acest principe si sotia sa Mariadadu Episcopiel si un ceaslov, ce se afla inca acolo. Epis-copul Serafim cumpera (7184 (1676 Mai 29) de la locui-torn din Targul Nerntului, numit ast-feliii de la o coloniede nernti, care in parte se afla si pe atunci, si anume : Va-sile Felten oltuz, Dimitrie Hanos, vatav de tunarl in Ter-gu-Neuatu si a., o mora cu dreptul de a face acolo si o be-rarie. Serafim a fort contimpuran cu Arhiepiscopul si Mi-tropolitul Dosotei, cu Episcopii: Ion al Romanului si Ka-listru de la Hust, en acestia si cu boerii este amintit el in-tr'un document din Iasi 1677, prin care Dosotei inching.Manastirea Pobrata (in livkla), Sf. Morment in Ierusalim, 2)

1) Ist Episcopiei de Roman, II, 280.2) Ist. Manastirei St. Onufrie, p. 57.3) Co Iresnu, Uricar IX, p. 133.

@i

www.dacoromanica.ro

ISTORIA EPISCOPIEI DE RADA1.31 727

precum si in contractul din 9 Ianuar 1680 unde servesteca martor pentru mosia Glavanestii, din Judetul Iasi, pecare o cumpera Duca Voda de la Vistiernicul TeodorIordachi.

Moldova nici odata n'a dua lips6 de ManAstiri si bise-rici, mail multe inert, de cat stele institute de culturiLDeja Stefan eel Mare ben in Iasi o biserica inchinat Sf.Nicolae. In decursul timpurilor ruinandu-se cu totul, a fostrestaurata din temelie de principele Antonie Ruset, inz6s-trandu-o cu chilli, cu ziduri si un turn pentru clopote, clan-du-i din venitul vamilor 120 oca de unt-de lemn pe an sialte inbunatatirt. Dupe chibzninta ce o avura, impreunacu Mitropolitul si Arhiepiscopul Dosotei si Episcopii : Ional Romanului, Serafim al IVadautilor si Calistru al Husilor sicu sfatul intreg at boerilor o facu In Iasi Biseria, Mitro-politana ca si cea din Suc6va. A fost prin urmare cea an-telu biserica, a Mitropoliei in Iasi, remaind si cea din Su-ceva 29 Martie 7185 (1677). 1) Serafim in unire cu Mihail,egumenul din Agapia, facu o invoiala. Inca in anul 1682,cu Vistierul Toader 1ordachi pentru piste moil' ale Manas-tirei Agapia ce se aflati in Icusent la Jijia. Se mai aniin-teste tot in anul acela Mart 9, pentru un schimb al sa-tului Havrilestii la Cotman. Retragendu-se din Episcopat,se duse larasi la Manastirea sa, unde cumpera in 22 Au-gust 1689 un sat pentru Manastirea Mira. Ca fost Episcopse mai aminteste in anii 1685 si 1691. Urrnasul WI la E-piscopia de Radamj fu :

24) Episcopul Misail din Manastirea Secu. Impreuna cucontimpuranul sett Mitropolitul Dosotei si Sava EpiscopulRomanului, lua parte to sfatul terei la acordarea privilegie-lor, ce Constantin Cantimir Voda dada in 4 Mai 1686 ne-gustorilor din Iasi. 2) Arhiepiscopul Dosotei ca partisan allui Petriceico Voda partisi tronul sell Mitropolitan si se re-

it Mitropoliei Moldovei gi Sucevei gi a Mitropoliei deIagi. Constantin Erbiceanu. Bucuregti, 1888 (romanegte).

2) Codrescu Uricar, c. II, p. 35 gi 37.

Istoria

Si

www.dacoromanica.ro

728 ]ST('RIA EPNCOPIET DE RADAUTT

trase impreurill cu Sobietki in Polonia 1686. La scaunulparAsit al Mitropoliel veni Sava, Episcopul de Roman, tarin locul seu Episcopul Misail si h Rtidttuti veni Lavrentie.

25) Lavrentie a foss mat inainte Igumen inMAnastirea Bogdana. Ca Episcop de Mid Anti lila parte im-preuna cu Mitropolitul Sava si Episeopii : Misail de Roman

Varlaam de Hull in sfatul terei, cAnd Constantin DucaVodA 1 Julie 1693 in intelegere en Dosotei Patriarhul

dadu o reguli pentru protectiunea averilorManastiresti ale Sfantului Moment. 1) Mai tarcliil zidi elin Zubravita Maniistirea Adormirei Maicei Douinului, pecare principele Antioh Cantemir (1696 Julie 23) o inzestracu trei streini ca avere proprie si alte privilegii.

Pe timpul acestui Episcop Polonit purtarti, (sub regeleIon Sobietki) un resboin ingrozitor cu Turcii, pe pitmen-tul Moldovei. Po loth' aveau bisericele for in Suceva, Maltsi Soroca, cart orate impreuna cu Campu-lung le ocuparael pAna la pacea de la Carlovit 7208 (1699) Ianuar 26. 3)

Tot pe atunci 1697 Mitropolitul ortodox Atanasie din Tran-silvania trecu la unirea cu biserica Latina. Negresit ca peun Episcop ca Lavrentie putin l'a incantat faptul acesta.Dupe terminarea acestuT resboi lint parte acesta in 1698Martie 1 la un consiliti de stat, in care Principe le AntiohCantemir orindui vacAritul. 3) De aseminea hut parte elsi cu Mitropolitul Sava si Episcopii : Misail dc, Roman siVarlaam al Husilor 1698 ca consilier in sfatul t6rei, andAntioh Cantemir inchinA Manastirea Kupriana din Basa-rabia Manastirei Zograful din Muntele Atos. 4) EpiscopulLaurentie se aminteste ca martor intr'un document din1700 Martie 30, prin care Stefan Elul lul Palle' darui

Bradicesti o rezasie in Nicoresti. Cu bine-cuven-tarea celor patru Arhipastori amintiti seuti (1700 Febr. 15)

1) Codrescu. Uricar. t. IT, p. 92.2) CI onica lui Nicolae Costin v. II.3) Istoria Episcopiei de Roman 1, p. 313.4) Uricar, v. ITI, p. '230.

Ie-rusalimulut,

Mit-

nastire]

calagtir si

ti

www.dacoromanica.ro

TiTORIA EP:SCOPIEI DE RADAL11 729

Principe le Antioh Cantemir Manastirea Barnovsehi din Iaside tate darile si in parte chiar de oerit albinarit. 1) Dupesuirea 1ul Misail la seaunul Mitropolitan, Laurentiu trecula Episcopia de Roman (1702).

Mai cunoscut de cat acesta, si ca rirmas,ail lui Lavrentieis Episcopia de Radauti in 1701, si mai pufn cunoscuteste Nicolae 2).

26) Gedeon din Manastirea Agapia. Pe acestal antin-teste ca Episcop de Radautt hrisovul din 2 Dec. 1703 atprincipeliti Mihail Racovita pentru regularea starei mate-riale a preotilor din Iasi, 3) preerma i documentul din 12Septembrie 7213 (1704) cu care Mitropolitul Misail, Epis-copii : Gedeon si Lavrentie at Rornanulut si tott boerii cuocasia presentei Patriathulm de Ierusalim Dosotei propuseacestui piincipe o Dona regula pentru itnbunatatirea staritmateriale a Man istirilor Sfantulut Moment. 4) EpiscopplGedeon en Anastasie Arhimandritul din Agapia face unschimb in anal 1706 Ianuar 7, land Logof6ttilin Constan-tin Costache satul Vicolenii din Judetul Falciu, daruit Ma-nastirei acestia de Aron Vodd, luand in schimb saint()soul, care mai inainte facea parte din Branistea domnesca.langa, 'mt. In anul 7214 (170G) M.irtie 23, Gedeon Inaparte in Sfatul terel, intarind cumperarea tezasiet Chircaniiprincipelut Antioh Cantemir.

Episcopii de la Calistru 'Ana la Dosoftel (1709-1752).

Gedeon fu ales si instalat Mitropolit. Carja Episcopiet deRadituti trecu in manele lui Calistru, care a fost calugarsi egumen in Putna, nn contimpuran al Prineipelut MihailRacovita, Nicolae Alexandru Mavrocordat. Din ordinalllti Racovita (1709 August 29) se duse impreunil cu Con-stantin Sbiera in satele : Hrincestii, Radeuti i Dra,ganesti,

1) Bohotin, Istoria Cernautulul, p. 8?).2) Istoria. Epis .opiet de Huo.3) Documente Mitrop. de Iav, 1st. Episeopiet de Roman 1 p. 315.4) Istoria Manastiret Solea, p. 87.

si

si

si

www.dacoromanica.ro

730 ISTORIA EPISCOPIF! DE RADAUTT

sere ale delimita, ceia ce si fricura el si la satele reclesesti :Iacobesti gi Romanesth. 1) Tot pe atunci (1709 Aug. 291Calistru se gaseste ca martor si consilier impreuna cu Mi-tropolitul Gedeon si Episcoph : Pahomie at Romanului siSa\ a al Husilor, cand nuruitul principe dadu Episcopieide Hug], care pe timpul lui Varlaam era deoclutii, 20 deposlusnici. Urmasul principelui acestuta fu Mavrocordat,care imputernici pre Episcopul Calistru 7218 (1710) Iulie17, a stepani satul Bahrinestii. Pe timpul acesta acoperiEpiscopul Manastirea Petrautii, carea mai mutt timp re-milsese pustie si restaurandu-o, o dadu tarasi calugaritllorimpreuna cu satele : Petra'utit gi Mihovenii. 3) Ca martor segltseste Calistru intr'un hrisov din anul 1711 Martie 217prin care calugarita Anisia darui Mitropolitului Gedeon sa-nn] Penisora. Se mai aminteste impreuna cu MitropolitulGedeon si Episcopul Pahomie inteun document priu careprincipele Nicolae desfiintaza dijma si oeritul pentru preo-time si boerime in anul 1712, 3) si inteun hrisov din anul7212 (1713) Noembrie 2, iara0 cu Episcopul Pahomie,&and Domnitorul da fn stepanirea Episcopiei de Husi schi-tul Bradicestit. 4)

Calistru a fost un Episcop forte activ, de si numal inafaceri, care erait streine de chemarea sa, mai ales in lu-cruri lumesti si in afaceri de haul*. Asa in anul 7221(1713) April 28 T6der Malai, Clipitanul si Vasile Rapcandadu in manele lui Calistru o tidula pentru niste imposite-domnesti in val6re de 2731/2 galbeni unguresti pe careVoda le impunea s4-1 phi.t6sca, fiind ca nu se ajungea Bai-ramlticul din tinutul Suc6va, pe care el it primiserA. Eitrebuiati sa adune banii din sat si sa-1 dea in mana lufCalistru. Acest Vasile cu fratele ae Sandu (Muni, luiCalistru un inscris pentru 3761/2 lei. In anul 7221 (1713)

1) Istoria Mallastirei Solca, p. 37.2) Istoria MAnastirei Petegqi, p. 225.3) CoJrescu, Uricar V, 248.4) Documentele Manastirea Nemtul.

www.dacoromanica.ro

1STORIA EP1SCOPIE1 DE RADXUT 731

Noembre 2, sa face cunoscut lui Calistru i celor laliii tree!Arhierei, ca Gabriel Miclescu, renunta la mostenirea Bra-dicestilor, ce i-o lasase fostul Episcop Varlaarn, ca averebisericesea.

In anul 1713 perdu Episcopia de Radauti o parte dineparhia sa. Acesta se intampla asa : Pena in a. 1713 ti-nutul Hotinului se Linea de Episcopia de Radauti in a-faceri bisericesti. Atunci tinutul Hotinului' fu ocupat deturd impreuna cu cetatuia E,;i prefgcut in pasalic turcesc.In urmare trebui sa 83 formeze o noun. eparhie, eare'§I upropriul el Episcop, sate ()data insni apartinea Mitropolielde Braila (Proilawe, Proilavum) unde (1716) a Post Epis-cop mai inteig Ionichie. De Mitropolia acesta se tineau totelocurite ocupate de Turd la Dunarea si Besarabia. Nu-mai orasul Galati se Linea de Episcopia de Roman ; cutote ea, Mitropolitul Brailei avea pretericiuni §i asupra a-cestuia in 1746 de $i fara succes. Din contra Dubasarulce se afla pe partea stamp a Nistrului in Ucrania trecu inanul 1716 dela Eparhia Husilor la acea din Braila. Ca fie-care Mitropolit asa si acel de Braila era supus numai pa-triarhulul de Constantinopole. In anul 1771 MitropolitulDaniil din Braila administra si Episcopia din Hotin, muriinsa in acel an. Find ea in anul acela Rusin oeupara Prin-cipatele Dungrene, remasa si Eparhia Proilavei (Braila)fart arhipastor. Cu consimtimentul lui Romantov, feldma-resalul rusesc, Hotinul i cu imprejurimele veni Iarit§l laEpiscopia de Radauti. Chiar dupg, inehierea piteel Intreturd §i rust 1774 Episcopia ocupa ca si mar 'nainte partedin tinutul Hotinulut. Afacerile spirituale ale aeestui tinutse deslegail de Episcopia Radautului, far Bugiacul si Du-basarul se tineag. de Braila. Ast-fel remase luerurile pangla ineorporarea Bucovinei (1777).

In anul 1782 Decembrie 2 Gabriel Amfilochie fu alesca Mitropolit al Hotinului. El era si egumen al ManastireiZagaria de Tanga, HArlati unde'si avea si resedinta. Am-filochie intrebuinta timpul liber cu traducerea unel Geogra-

a:

ai

www.dacoromanica.ro

732 ISTORIA EHSCOPIE1 DE RADAril

fiy a iezuitulu! Claud Bissier pe care o publica cu uneleschimban (acute de el si o Aritmetica. Duna luarea Ba-sarabiel de rusi se institui pentru acest5, tara o noufl Epis-copie in Chisineit en care s'a unit si Episcopia de Hotin.In anul 1771 se desfiintase i Mitropolia de Braila, careLisa dupa pacea din Cuciuc-Cainargi 1774 se reinfiinta

In anul 1778 veni partea stingy a Dunriro la Mol-dova §i locurile de a solo fury impartite, parte la Episcopiade Hull, rar party la cea de Roman. Aeestii istorisire in-tercalati aid! despre Braila. Dubasar 5i Hotin privesce nu-mat in parte Episcopia de Radauti, dar apartine la istoriaacestia, ca presenta Suedilor sub Carol XII in tara, childo parte din armata for in anul 1709, en t6th departareade patria lor din diferite imprejurari ajunsera in Moldova.

pupa nenorocita lupta de la, Pultava, acest indrasneti vit4z, dar tot odata nefeiicit rege a fugit la Bender tre-

cend Nistrul can o parte din armata sa, cam la o snot desuedezt. Indata dupa acera Stanislait Leeinsai regele po-lonilor Cu tdta armata "i de la unguri G-roful Iosif Potocichicu trupele sale yenira in Moldova. Potot dhi, p6te ca in a-mintirea rude! sale Mogila, Ina reedmta, in ManastireaSucevita facutA de el. Aci se furarti ma! multe °dare, co-pone de our $i alte obiecte de vq.l6re. Trimitendu-se turci-lor un dar de 15 pungi de barn, nrimira, un Ferman si unaga spre apara. Din causa ac6sta Mitropolitul Gedeoncu deosebire Episcopul Calistru avura destnle superarr ;de si se prinsera o parte din hots si se 1nel-risen, obiecteleinsa remasera perdt te. Pototchi se indrepta gi care prin-eipele Nicolae Mavrocordat cerend despagubire i num'cu consimcimentul veziruluf dupa ce se retrase t6ta ar-mata polona i se acorda tint] pungi 1).

Dupe, trecerea acestor suparan in 1714 Mart. 1 Calis-tru impreuna. en Mitropolitul Gedeon, en Episcopul Teo-dor de Husi furl, martori pentru dania Elenel,

Cronice, Nicolae Costin.

farad.t6ta

si

borer!]

si

'11

a-1 si

si

www.dacoromanica.ro

ISTORIA 1 P -1COPIEY DE RADAtil i 733

sotia cancelarului Nicolae Costin, cand acesta darni ManAs-tirei Nemtul satul Piskani sub Egumenul Pahomie. Camartor se mai. gdseste si in anal 1715 Oct. 28 cand Mi-tropolitul Gedeon CUMpera tin tigan cu 30 de lei.

toti Episeopii luau parte ca consilieri in divanuldomnesc, act fu ,i Calistru in 20 Decenibre 1714, en Mi-tropolitul Gedcon qi episcopal Sai a din Rowan la statulcand Nicolae Mavrocordat Odieg pogonari al de pe vii ; wien Episcopal George de is Roman iii statul terel din 24Aprilie 1718 cand Pacovita Vod L deslimtl rmpo-situl pe, sare din tinutul Sucevel. Pro ..ese MAnastimtr nulipsean nici odatt: in Moldova; asa si Manastirea M(1-dovita ziditA de Alexandra eel Bun la 1401 mu o c6rtl.en vecinii s6: din sand V ima. A .6st i in Irrtsnela o pla-teau adesea scamp Manastirilor. Et zidir.t case si

pe local Manastirei in Campa-Lunz fr sal plAt6sca.Phingendu se calf:garb pentra a-esta, Mihail Ra.covita 1718Martie 22 riinclui pe Episcopal Calistru, Cnistantin Zb -rea Vasile Gtndin soltuzul din Varna ca sa. dqiime taleeasele F, :i ogr: zile din Climpu-Lung. In anul 1719 ralistrupriori ordin iarasi inipreuna ea doi bo ri s.ti cercetezecerta intre calugarh din Moldovita veeina lor. H )t rireafor fa confirmata de Principel- Rqcovitt 7227 (1719 Au--gust 15 1). Cu a,esta nu se canna e4rta. Calistru twn dea face in anul 7228 (1720 Martie 1) ine'L cu un proces Cudmenh din Mandrilestl 2) Precum s'a ais, Episcopal Ca-listru era mar malt om de afaceri de cat preot. Asa cumpariiel 7226 (1718) Aprilie 28 dela Sandu Tanasi 51, pogeinede vie in Odobesti cu 150 lei, si capitanul Hanel" ama-neta (7231 (1722) (Hombre 20) partea sa din mosie inManiornita pentru 60 lei. In 1724 Mai 15 cumpara de laboierul Ida Ball cu 300 galbeni satul Telebecinea pe ma-lul Siretulm si'l dhrui Manastirel sale Patna 8).

1) Istoria., Moldovitei 35, 113 §i 116.21 Codresnu, Uricar vol. V p. 254.3) Documente anexe la 1st. Man. Putna.

Mind-ea

Dlih,iil

si

F,tio

peas-a-lit

'1

www.dacoromanica.ro

734 ISTORIA EPISCOPIET DI RADAU1T

Pe timpurile acelea vita calugiirilor din Moldova era camtrAndava., in tot casul nu asa de asprit ca in Schitul mare dinPocutia. Negligenta cea mai mare era prin Manitstiri cudeosebire fn Bradicestl. Ac4stii, Manitstire o adusese in de-cadenta Episcopul Varlaam, si ce mai remasese se perduprin negligenta calugarilor, asa ea. chiar viile se pustiira.Mitropolitul Gedeon en Episcopil George de Roman si Ca-listru de Radauti &anti in anul 1740 Februare 15 unele dinaceste vii pAraginite Manastiresti Episcopului Iorest dinHusi. Calistru avu de a face malt cu satul Ropce. VasileRope6nu din satul acesta, dfidu la mana Iii Calistru unz ipis pentru 100 de le! cu care'l ajutase spre a scapa dinrobie i pentru eare'i amanetase a patra parte din Ropceaen vecini!. Si Vasile fr.1tele lui Sandu &du Episcopuluiun inscris 7229 (1721), ca sa se .stie ca duo mdrtea fra-telul sett ail remas ore-care datorit. Episcopul le luau asn-pra sa si dupa ce se fiteu socot41a, s'a constatat ea i se da-tora 147 de le!. Pentru banii acestia s'a amanetat jume-tate din satul Scheia, cu conditie ca banii sa se plateseala 26 Martie in (lima de Pasti ; data nu se va tinea deeuvent sit r6mAe Prea santia sa bun step n. Ac6sta invo-iala este serisa de Macri, fost mare staroste de CernAuti,care spre mat mare incredintare a subscris si el 1). Calistruca un bun econom, ceia ce este ma! de preferat, de catun risipitor, un om care face datori!, petreeend pe soco-telile altora, cumparrt 7229 (1721) si de la Ion Iosipescuun pogon jumatate ski o prajimi de vie in (Mini Odobes-tilor Tanga via Episcopului (pe care o cumpitrase de laSandu Zisu, vamesul), cu 40 de lei; apoi in 7230 (1721)Octombrie 9, de la Lepadatu Manilescu din Vrancea 11/2pogon, care vii erati pe lAngli via Epi;copiel de la Odo-bestr, cu 30 lei ban! vechi Inca 10 pogone de vie totla Odobesti. Tate acestea remaserit dupii mortea lui citlu-garilor din Putna unde primiie tunderea. Si ma! diirui in7235 (1727) Martie 30 si o prisaca cu tote stiubeile din

1) 1st. man. Patna §i 4 doe- anexate.

ski

ski

ski

www.dacoromanica.ro

ISTORIA EPISrOPIET DE RADAtif 735

Kamenca, precum satul Podogra 1). Pe lftnga acestea'ffacu stepanf si pe jumatate din satul Barbin la Nistru pecare'I stepanira mu:nal cat-va timp 2) Chiar si staretul dinschitul notinulto, inchinar Mangstiora for renumitei Ma-nastiri Putnk 3) Calistru innpreun't eu Iorest, Episcopul deIlusi (1725 Iunie 28) intari o danie a calugaritei Si lion,ce o Meuse Mitropolief, 4) El dada marturie (7235 (1727)Martie 9). ca jumatate din satul Crasna era a luf MironGafenco, si fiind-cii satul acesta eta l'anga moF,;ia Manasti-re Putna, nu avea voe sal vinda nirnanui, ci se remaerezmie MAntistirei Putna 5) In anul 1729 Calistru se pa-retisi din Episcopie si se retrase la Manastirea sa Plana.La asemenea demisiuni, episcopul incredinta Paterita (atriaepiscopala) ca emblema a demnitatef si puteret sale, inmina Domnitorultu, de uncle o si luase, dand si o cartede paretisire. Dupit aceta depunea omoforul pe altarulbisericef sale, ca simbol al alegeref si santirei daruluiEpiscopese care'l pArasea. i ca fost Episcop, cumpnrael jumatate din satul MArtinti §i Meliseutul de jos envecinif pentru soma de 200 galbenf, lua si Meliseutul desus in anul 7141 (1733) August 30, pe care'I darui suro-ref sale 6). Calistru a facut o invoiala en rusii din Putila,pate cam nedreptl pentrn Kinastirea Patna, ca mat tar-diti 7270 (1761) Ianuarie 8 Ion Voevod porunci oltanzu-luf din CampuLung a le lua cu deasila invoiala ce o a-veati pentru muntii Manastiref si a o da Mamistirel : tarcu 6menit sit se faca o noun invoiala 7).

27) Intre Episcopit, Mitropolitif Arhiepiscopii ce e§iradin Maniistirea Putna, ce era renumita prin marimea *i a-verea sa, era §i Antonie care se gaseste ca Episcop de Ra-

ist. Man. Putna.2) Vesli docum. au. 7.3) Ist. Man. Putna.4) Ist. Mitropoliei.6) 1st. Man. Yutna,6) 1st. Man. olca, p. 98.7) 1st. Man. Yutna.

si

si

1)

www.dacoromanica.ro

736 ts-roatA ENscoeiFT DE RkllMIT

dauti intr'un document din 10 August 1729, eAnd platiun rest pentru un lot ce'I cumperase Episcopul Calistruin orasul Cernauti. 1) Mal tax4iu fu si Mitropolit si se a-minteste ca atare in anil 1731 si 1742.

28) i Misail, urmasul tut Antonie pe scaunul Episco-pal era in 1733 calug(r si Igumen al Milnastirei Putna.Dupe paretisirea sa veni larast in Maniistirea Putna, undeprimi ca schimnie numele de Mina, )

29) Varlaam fu mai inainte Episcop de Hush Ca Epis-cop de Rad tuts Ina parte in divan pentru o danie a Prin-cipeluT Constantin Mavrocordat (1735 Ianuar 30) si sub-serise impreuna cu Gedeon de Roman documentul din 6Martie 1735 cu care Grigorie fiul principelm inehin t Ma-nastirea Mavromolu din Galati MitropolieT de Iasi. 3) Deas.m'nea subs rise el si documentul (1738 April 18) cucare Monahul Daniel Miht ea darui Mitropoliei mosia sa e-

loboe. Pe timpu acesta se fiat iaiasi reibot intre turcl sirust (1738). R ts't infrara in Mol ova in primavara anului1739. Ctuerira llotinul si venira la. I 1st. Aci, dupe cefug' Ghica Vo primi Mitropolitul Antonie, partizinul1or. Ei temas ra, acolo in anul 1739 si 1740 in care anse hut pacea la Belgtad. Cu urrnasul tut Antonie, Mina-1)014111 Nechifor, cu Episeopit Gede n de Roman si Teofilde Husi a hst fat t Varlaam sand Grigorie Ghica Vodadartti Mantstiret Barnovschi din Iasi (2 April 7249 (1741)din ruostenirea Medelnicerului Geoi ge Ursachi, satul Sujcacut Tenesenha, Lencestil Cwisna si Berhometele, pentruca sa se fact, acolo in fie-care an o pomenire pentru re-posatul Boer Ursaki. 4) Pe Tanga acestea Varlaam a luatparte si la regularea hotarelor Iusinetilor si Stanceni dinpartea Malatinetului, in 8 April 1738 si a fost martor in4 April 7250 (1742) la regularea hotarelor intre satul E-

1 Locum. apex. 6.2) lstoria Manastirel Putna. Insemn trey fostului Episcop

-7249 (1741) de cele ce a dat Manastirei Putna.8) Istoria Episcopiel de Roman I.4) Bohotin, p. 109.

Li, it

:

Mieoil

www.dacoromanica.ro

TSTORTA EPISCOPIEI DE RADAinT 737

piscopal HlivestiT si mosia Malatinet a Ecaterinei lei George-Cantgenzino. El, Gedeon de Roman, hi Teofil de Hui luaraparte in divanul domnesc sub Principe le Constantin Ma-vrocordat, unde a fost fata, Partenie, Patriarhiti Ierusa-limuluT, unde se lua o noun hot wire pentru buna stareamlnastirelor inchinate Sfautulut Morment. De aseminea aufost fats en treT Arhierei, child Maniistirele: Pobrata, Taz-laul, Casinul Soveja au fost din noti inchinate St. Mor-ment, de si fostul Patriarh Dositei renuntase la ele, fiindprea saraee, F,d se introdusera igumeni roman". Afara, deacestea Episcopal Varlaam din Radauti facu si o tipografie,unde se tipari un Catavasier pe timpul let Nicolae Mavro-cordat si a Mitropolitului Nichifor, care dura doi aniincetil din viatt in anvil 7254 (1745) Varlaam In gi Mitropo-lit. Devenind vacantft Episcopia de Radar4T in 11 Au-gust 1745 se sui.

30) Jacob, Igumenul din Putna pe tronul Episcopallacob nu era un Episcop de rand ; totusi, cunostintele sale,zelul activitatea sa remasera nefolositdre, absolutismulsi nelamurirea vederilor sale adusera mai multa incurca-tura, de cat se serl &ca. adeverulut. Patin a lucrat el kipentru luminarea. elerului. C 4,1 menirea acestora si en de-osebire a calugarilor nu era pentru a strange avutii ci ase ocupa cu cartea sfiinta. Manastirele ar fi putut serviforte bine pentru acesta chemare, fiind destul de bogate,

calugstrii ar fi avut si timp 4i abondenta pentru culti-varea spiritului. Totust cu putine esceptiunf aveail putinadragoste pentru cunostinti i stiinta, si tot asa de puOnii,nazuinta la lucre si la munca. Mind ea mai inainte se cla-dea in Moldova asa de putina atentiune cultural clericale,de aceia traiau preotit de rnir mai mult din luerul manilor,Tar calugrtrii avea en indestulare veniturile Manastirele. Malmult% grija pentru cultivarea spiritulul avura uniT domni-ton, si cu deosebire Grigorie Ghica. Fiind-ca pe atuncinu tots locuitorit, si mai ales cef puteau trimite co-piii for la sedla in Iasi, de aceia infiintti acesta (7256

si

saraci,

¢i

1i

si

gi

Qi

www.dacoromanica.ro

738 ISTORIA EPISCOPII I DE RADAUTY

(1747) Dec. 25) in int6legere cu Mitropolitul Niehifor sicu Episcopii: I6nichie al Romanului, Jacob al Radautilorsi Irotei al Husilor la fie-care din cele trei Episcopii aleterei scoli romanesti si slavonesti, asupra carora aveat E-piscopii privegherea. Dasealii erati platitl cu 80 galbenanual, pliitii jurnatate la Sf. Gheorghe si jumatate la Sf.Dimitrie, fiind scutiti de on -ce dare si angarale. Pentrucheltuiala, sc6lelor si intretiner-a lor avea fie-care preot sidiacon se platesca acuni numai un galben in loc de 4,cum plateau mai inainte. BaniT se adunati la Mitropolitul,care imparta si Episcopilor partea cuvenita pentru platadascalilor. Mai ales acest imposit pus asupra preolilor-eea se6la urita. Un fat de scola, unde calugarii primeatiinstructiunea pentru serviciul Bisericei, era si in Manasti-rea Putna. Totusi Jacob se ocupa mai mph cu inbogatirea,inzastrarea, si infrumsetarea Putnet unde fusese tuns. Elfacu o invoiala en Macarie Arhirnandritul si cu tot sobo-rul 7257 (1749) Ianuar 22 ca sa lucreze el pe timp de6 ani cele 10 pog6ne de vie de la Odobesti pe care le cum-?erase Episcopal Calistru, si se intrebuinteze el trei parts,Tar Manastirei sa dea o parte din produs. 1) El lua partecu Mitropolitul Nichifor si en I6nichie al Romanulni intr'unconsiliti mare ce se tinu in Biserica Sfintilor TreT Ierarhi subConstantin Mavrocordat Yob, unde so hotari ca veciniTsit nu mai fie robi, si prin acesta se desfiin0 robia. a) Dinordinul Principelui Mica in 27 Julie 7255 (1747) a in-dreptat si hotarile mosielor Manastirei PetrautT din par-tea Costinei. Jacob fu apoi instalat ca Mitropolit in 13Noembrie 1749

31) Urmasul lui Jacob in Episcopia de Radauti a fostDosoteT tot din Manastirea Putna, unde a fost ca Igumen.Alegerea si ipopsifiarea Episcopului Dositel s'a facut in13 Noembre 1750 de catre Mitropolitul Jacob si cu Epis-

Istoria Manastirei Putna.2) Ilajdeu, Arhiva istorica 11, p. 288. CoOlniceanu, Cronice 111,

262, lap 1846, §i Uricarul lui Codrescu.

li fit -

www.dacoromanica.ro

ISTORIA EPISCOPIET DE RADAL11 I 739

copil Ionic:lie al Romanulul si Irotei de Husi, supunend'ola aprobarea Voevodului Constantin Racovita. Ca Episcoplua parte Dositei in sfatul Terei si al Bisericei. El lua partela Sinodul tinut in Iasi in cliva de 1 Ianuarie 1752 im-preunti, cu Episcopul Ion al RomanuluT si fostul Episcop-de IInsi Irotel tinut sub presedentia Mitropolitului lacob,uncle s'a interc,lis streinilor a ocupa vre una din Episco-piele Wei; MA parte si la decretul sinodal (25 Septem-brie 7272 (1753) en care se intari autocefalia Bisericei Mol-dovinesti, recunoscutA de Imperatul grecesc Manuil Paleo-logu si regula impreuna cu Mitropolitul Iacob si Episco-pul Inocentie de Husi veniturile boerilor teref, introdusede Midas Ghica Volt, sub densul sa Mitzi in 1753 Mai 1un tigan Mitropoliei de Iasi.

Episcopii de Radauti petreceati in mica for localitate,dueend o via uniform& remaind pe Tanga obiceiurilevechi. Asa era si sub Episcopul Dositei. 0 schimbare se-facu sub Imperatul Iosif II, prin care se thidu o alts, di-rectiune Episcopiet. De-o cam data remase Dositei cu ocu-patiele dinainte. Asa in 25 Sept. 7263 (1754) lua partein divan impreuna cu Mitropolitul Iacob si I6nichie, Epis-copul de Roman, sand Domnul Matias Ghica hotari sa sedesfiinteze darea pe pane ce se impusese proprietarilor dela venirea Tatarilor; _si (in 23 Noembrie 1756) la o se-dint t sub presedentia Mitropolitului Jacob, eand s'ablestemat vaearitul ; si tot arnendoi Episcopii la desfiinta-rea, nApastei pe vadrarit, ce s'a facut prin blestem si hri-soy de our de cAtre Principele Constantin Racovita in 20August 1756. In anul 1759 Ialie 7. hotarniei impreuna cupaharnicul Vasile Basota, mo?,ia Mitropoliei Vladeni, facendsi o carte de hotarnicie. Afar de aceste consfatuiri, ho-tarnich si consilii domnesti, numitul Episeop sfinti in anul7266 (1758) Sihastria PutneT. Mai inainte era construitade lemn, in urrua s'a infrumusetat zidindu-se de piatra.(ileum se afla in mina). In anul 1760 Mitropolitul Iacobrenunta in favOrea lin Gabriel Calimah; fratele Domnito-

tinuta

www.dacoromanica.ro

740 1,70RIA EPISC 0 JET DE RADAUTI

rulut. Alegerea acestul Mitropolit fu sernnata de Dositei siIoanichi, Episcopul de Roman. Dupe aceia hotarnici Do-sitei cu George Cantacuzino, marele spittar, rediu Mitro-politulul Sava in capu Branestilor si Men o carte de ho-tarnicie pentra acesta in 20 Lillie 7268 (1760). I) Cat-valimp dupe aceia din ordinul Domnitorulut 7269 (1761)Mart 25 irnpreuna cu spatarn1 Vasile Buhaeseu, hotarnicitote mosiele Manastirei Putna. 2) Mitropolitul Gabriel, E-piscopii Ioaniehie de Roman, Dosoftet de Radauti si 1no-ehentie de lIusi subscrisera. in 1764 o carte de blestem, cucare se intari hrisovul de our a ha Grigorie Calimah Vodapentru desfiintarea vadrdritului cu care se comiteau multeabuzuri. Atunci se alese pentru seaunul vacant de IIrtstEpiscopal Iacob. Episcopif Dositei si Leon al Romanuluihirotonira impreuna cu tin Arhiepiseop grec pre noul alesin biserica Mitropolitana din

Dosotei era renumit pentru onorabilitatea sa si de aceiaera ehemat adesea penult hotarnicirea mosielor in litigiu.Asa hotarnici impreunti cu boerii in 26 Julie 1766 din or-dinul lin Grigorie Ghica satul Cremicestit in care se M-euse Inc:dean din partea satuluT sturzesc Calafindesti. Deaseminea in 22 Iulie 1767 satele lqamastirei Solca: Suce-venit, Botitsana Hrencesth in care se facusera incaleartdin partea hotarnicilor de mosii. 3) Dositei subsemna inanul 7260 hrisovul prin care posesorul Repusinetului -daruilocul de prin prejurul schitului Cresceatec. 4) Mai putinde eat cu hotarnicii se ocupfi, Dositei F,Ii en zidini. Chiar laEpiscopie erau numat casele trebuinci6se, lar pre mareledomeniu Cotmanul pe Tanga bordeile teranilor Inca i obeserica de lemn, mat mult nimic. Cu tote acestea micaclopotnita a biserieei episcopale din li.adatti este de la Do-sitel. Intr'o ferestra, a turnului se citea en cats -va am mai

Codrescu. Uriear. t. 1, p. 130.) Istoria Manastirei Putna.

al Istoria Manastirei So Ica, p. 752 §i 153.4) Colonisarea nemtasca a Bucoviuel. C9nauti 1888, t. 1 , p. 107.

Iasi.

si

il

www.dacoromanica.ro

ISTORIA EPISCOPlET DE RADAul I 741

inainte : Prim sirguirrca ostenela Pgrinteltif IoanichieDichia ziditu-s'a acest turn cu cheltuiala P. S. S. Episcopulacestei Episcopii, in dilele lubitoruluT de D-deti Imp6ratIosif II in anul 7283 (1773). 1) Si turnarea sau resturna-rea marelui clopot s'a facut ceva mai tan-lift, cu aceia§iocasiune, cad inseriptia sumi : Acest clopot este a Epis-copiel de Radaup, unde este hramul Sf. Ierarh Nicolae.S'a fitcut prin Ingrijirea i cu cheltniala Iubitorului deD-dett D. Dositel. Ispravnic lucrulul fu Dichiul Ionite, si(clopotul) a fost turnat la Sf. Episcopie de Petre Nemes,clopotar in anul 1780".

Molda p. 283.Biserica Ortodoxi RomAra.

G. TIMU.,S.

¢i

www.dacoromanica.ro

CULMEA MIZER1EL(Nuvelit-Morala).

Un vent rece §i puternic, de toning, mugea cu furie. Pie turfmart §i dese de plaie, amestecate ea spictualft de zapadg, inghe-tau pe oAiurile inlet ferastrai, lipite ict colea cu hartie, a caretvijiitua proveuith." din suflarea ventulul, fdcea ad %i se sbil,rlescaperul §i sa'tt dea Mori de marte prin tot corpul. i de qi orelenu. erau Inca patru dupa atnia4a, totup aglotneratia unor norlgrop §i intuneco§i, ce mergeau cu iutela ventului. facase ca, ineasa sau mat bine cociaba despre care voiesc a vorbi, abea sa semai zaresca nenorocitele fiinte ce o locuiau.

Temna sosise prea de timpuriu, dupre earn se intempla une-ori.Luna lut Octombrie nu trecuse nici pe jumatate §i totu§i, sobelecelor avuti gemeau sub puterea caldurA, pe cand coliba seracu-lul parea un tad. Bogatul, ca tot -de -una, aprovisionat de ea yard,era nepasator §1 infrunta cu mandrie iritatiunea elementelor cart,in acel an, parea ce.. aveau un ordin deosebit de a'qi desfa§urateta asprimea ; seracul insa lipsit de mijloce, ridicand. numai o-chit spre cer, nu qtia, ce sa mai faca.

Mil de fiinte nenorocite suspinau ca intr'un morment.De o septamana aprope, cerul era Invrajbit en omenirea, cN,ei

niment nu mat pates e§i 41n casb," ; numat bogatul, caruia nu'ilipsea nimic, avend de tote In dispositiune, facea un pas de laseam sarind in cupeul care '1 ducea in farnilit asernenea lui, laconverslie, sau alte petreceri, ca sa omere timpul!

Dar pe cand in salanele splendid iltuninate §i incablite ale a-valilor, se petreceau a§a de ineantttere acele seri furtuubse qitriste, in casuta despre care voiu vorbi, ca §i in 'nuke, alte sepetnecea o scena din cele mat durerose.

Casuta era situata in eea mar mhgina§a suburbie din Bucure§ti,in ea traia o famine forte seraca, compusa din 'mama o femeieintre 50-55 ant, un fin §i tret free. Fiul, care era si cPl. mat micabea, avea 6 anion; filca cea mare nu fmplinise Inca 14 ant,pe &and cele-l-alte aveau : una 10 an' §i alta 8 an'.

Acesta fatnilie care facea parte din class muncitore, dar de oonestitate exemplara, avusese uenorocirea, cu patru ant in urma,a perde pe capul et, un om muncitor, onorabil §i forte respee-tat de intrega suburbie. El murise din causa unet receli, numalin §apte dile, §i nu lasase dupe sine, alt nimic, dar absolut nimic,fara num,' mica casetera in care gasim pe aceste tine' fiinte ne-norocite, ,i care cAsclora din causa ruiner Ivi a vechimet sale, eraeel pit in scutia de on -ce dajdie.

De la martea capultu famine', mama muncise ca o desperatepe wide grtsea §i pe cat. It platea, ca sa pots amilgi fomea micilor

www.dacoromanica.ro

CULMRA M 7FRI T 743

sei copilasi. Sera de si era obosita, totusi se mai ocupa cu fetitelesale spre a le inveta sa lucreze, ea sa pota in curand produce siele ceva pentru intimpinarea necesitatdor vietei, cm se siintea-cat este de praprulita.

Asa treenra pa tru am, pang, cand intr'una din slile, lipsita deputeri, caqu greu bolnava. La inceput, credend ca bola it va fitrecetore, tot se inai ingrija ca. fica sa cea mai mare sa merga inpiatk cu niste broderii sau impletituri de Rua', lucrate eum pu-tea, spre a le vinde; de multe on insa, se intorcea acasa firaea sa fi putut vinde ceva, si atunci desperarea for era ingrozi-tore, cam de si cele alte doua fetite, impleteau pentru a doua4i, sub ingrijirea, bolnavei, dar ne mai putend vinde lucrul lor,nu aveau cu ce'si procura nutrimentul, asa ca in doua seri de-arindul se culcasera nomancati. 0 vecina, aprope ca si ei de se-raca, le mai aducea din cand in cand eate ceva de ale manciireidar ce putea folosi putinul acelei milostive femei, la cinci gumflamitinde !

Mama, cuprinsa de groza, §i inmuiath.," de suferiute, mergea dince in ce mai r6u. Timpul Tarasi se inasprea. Copiii goi §i neman-cap, tremurau de frig. Tomna sosise, si prin aproprierea ei gro-zaviile erne', inmarmurise pe eel lipsiti de mijloce, cu cat maiInuit pe aceste nenorocite fiinte care nu aveau nice de unele.

Copila cea mai mare nu mai putu esi dim cask' spre a desfacelucrul; u§ile se inchisese pretutindeni; ferestrele se lipisera cubartie ; famurile eseau grose, valuri valuri, d'asupra co§urilor dincasele celor mai avuti, rostogolindu-se majestos peste umilele lo-tuinte ale celor persecutati de sorta; tar in casuta despre carene este vorba, nu. se aft% nisi o g'atejg, ea O. atite focal.

Cand mama era sanetosa, se ducea cliva de spala, scutura, saufacea alta munca pe uncle o cunostea, si sera se intorcea acasa cupaine, legume, lumanare, sapun si altele de ca- e avea prima r-e-vesitate ; acum insa, ,tine sa aduca tote astea ? Nu era vorba nu-mai de o cli, doua, cliei ar fi putut sermanii sa rabde fiind de-prinsi cu mizeria; ci era o septamana de and nu capatase unban eel putin, si vre-o dot lei ce'i avusese, cu o iconomie ne maiponienita cumparase cite o painisora uscata §i mucigaita pe careo gustau cu apa de ploe ; mourn se ispravisera si aceia de vre-odoua 4ile a5a in cat pentru 4iva urmatore trebuiau sa mora defOine. Vai! Cala `mizerie !! Si and to gande§ti ea mail se zapacescinotand in imense avutii, fara a §ti sa dea o bacatica de paineunui nenorocit !!!

Era 4 ore spre sera; in casa se intunecise bine, din causa cacerul era forte inorat si ploia cadea in torente ea o vijiitura in-span-a:nth-tore ; eel dePopii mai midi piangeau de frig si de force,plansul for insa din causa nernanearei, semana mai mult a mior-laitura, 'caci stomacul li se strinsese cu desever§ire ; 'Inca crate -vaciasuri si mOrtea s'ar fi facia stepana pe situatiune ; deja boldulsea incepuse a impinge pe aceste nenorocite fiinte, slabite defOine si frig.

puma era aprOpe perduta, iniorsa spre perete, plangea in as-

www.dacoromanica.ro

744 CULMEA MIZERtEI

cuns, gi tintind ochii din cand in vand spre icOna Prea SanteiFeel Ore, care era aninata d'asupra capului el, o ruga cn laeramisa'i trimOta, sau un ajutor providential, sau un sfirgit grabnic, ne-mat putend suferi durerea fiilor set.

Cele douia fetite mai man, Tamp cu ochii inundati in lacfami,stringeau cat puteau in brate pe cei dot micuti gi le abureau su-fland en gura, manugitele ingbetate de frig, mangaindul cu spe-ratite degarte ca sa nu mai plingla.

Aga se strecurara doua, trei ore, afara plOia nu fneetase ; un,vint gi mai puternic sgrinta prin hartiele ferestrelor, buind in pe-retii easel cu o putere supra naturara; o sguduitura puternia,care era aprOpe sa sfarme casa Inrnarmuri pe tots, gi eu tote as-tea nu aveati o speranta, drept mangaere. Era culmea mise-riei! Momentul trebuia sa hotarasca de sOrta for ! Un ochiu MO.veghea asupra,-le- dintr'un be Prea Inalt ca path, et vedea.

Era ochiul Providintei.Mama leginase din momenta] cutremurarei case, fara ca co

can abia se mai luptau cu fortele junetel, sa fi bagat de sem.S'apoi flamani3i earn erau, inghetat,i de frig gi inspaimantati defuria tempestei, aprope amortisera, cand urautura unei trasuri carese uprise inaintea casutei lor, if facu s6, tresar6.

0 voce fememsc/ se aucli, in acel moment, chemand pe alt eineva din trasura Cu umbrela eaci Inc a ploua. In urma o ciocanitura-agora la umila for uga, ii tretli bine, gi tot de odata se Infricogara.'nefiind depringr cu ast-fel de visite ; cu tote astea, fetita cea maimare, intreband, tine este ? dupa ce i se respunse forte blajin,deschise uca cu ore-care temere, retragendu-se In interiorul easelcare era forte intunecos.

Ca prin minune casa se ilumina printr'un chibrit aprins de vi-sitatorl, can dete foe unei lurninAri, de ore-ce erau preparata cuacestea, facend ca sa,' se distinga interiorul easel gi personele ceo locuiau.

Era un tablou infiorator ! Aspectul unei ast-fel de mizerit nieinu se pote descri.

PersOnele visitatOre, un domn gi o domna, ingroziti intr'un mo-ment de ceia, ce vedeau cu ochii, schimbara nigte privirt semnifi-cative, apot darna, care purta un costum nobil dar simplu, potrivitcu timpul, se apropie de patul bolnavei care Inca nu se tredisedin legin ; indata ce o privi se adresa insotitorului seu :Joe-tore, usez5, de megtegugul d-tale. Acesta, un barbat Impunetorcu un aspect martial, care proba profunda'i atitudine, dar in a-celagr thnp, cu o figura forte atractiosa gi nobila care 'ti dovedeape marl uman, apropiindu-se de bolnava, gi observand-o de a-prope, de gi era perduta j3u desevirgire gi leginata, totugi nu sedescuraya, ci scotend imediat carnetul, rupse o foie pe care senseca creionul o ordonanta §i u dada vizitiului en care venise, po-runcinclu-i ca indata sa se intOrca on medicamentele preserise.

Pana la sosirea inedieamentelor, se ocupar6 Cu cercetarea celoratte nenorocite fiinte, sari inghesuiti unul in altul, priveau uimitila tot ce se petrecuse, fara ads putea da sema de situaAiune. In a

pit,

nici

sa'l

www.dacoromanica.ro

CUE MEA M ZERIET 745

cest moment, cate-va lacrami se vedura picurand din °chit visita-tore'. care mangaind cu o caldura parintesca pe micii copila§t,dupa ce le dete cate-va prajituri dintr'un equlet ce purta pemans, le promise ca a doua cli vor avea de tae, tact primul res-puns al acelor copila§t, la intrebarea ce le faeu, a fost : Nt-e frig§i ni-e Rime

Dupd un sfert de ora sosind §i vizitiul cu medicamentele, plusun cog en diferite articole de mancare qi cloud sticle cu beuturtIntaritore, aduse tot dupa ingrijirea Doctorului, primul act aL a-cestaia fu de a administra bolnavet medicamentul necesar la aearl' atingere se qi cle§teptd tintind. °chit sperioqi asupra celordin casa. Mat inteiu nu credu ochilor, i se pares un vis, inch i-dendu-i tarap ; insa imediat it redeschise §1 la intrebarea Doeto-rului ce are, sufeEnda, dupa o privire cercetatore, intelegend 6co-pul nobililor visitatort, se intorse spre icona Santet Feetore, oprivi indelung, apoi cu o voce melancolica dar destul de deslusitadise : Multumescu-Ti Matca Domnulut : §i intorcendu-se spre vi-sitatori, addoga : Avett mild de ace§ti patru nenoro iii, tar peTine me lasatt sa mor in pace, tnultamita ca ruga mea catre St.Femora a fost audita. De acum pot milli impacata, fiind sigura cavein ingriji de den§it §i uu'i yeti lasa pe drumurt. Aci se opri,lacrimile o podidira plase cu suspin, la a cart] jale, copiii en-prinst de mila, o imitara, in cat abea putura fi potolitt de bine-ne-facetorit lor, can de asemenea, migrate pana la suflet, unirapentru un moment g lacrimile lor cu ale nenorocitelor fiinte.

In intervalul cat tinu acesta scena dutosa, vintul §i plata ince-tasP ; norii se deslantuiserd putin sate putin, §i in a curt, cerul seinseninase, stelele sclipeau in tota splendorea pe un albabtru ra-pitor, tar lung en gratiosa-t majestate ca o regind a noptet, artin-eand razele sale pretutindent, nu perdu din vedere nice umila lo-cuinta a acelor nenorocita, ci o seruta cu voluptate, strecurandu seprin saracactosele ochtulete ale ferestrei care cu putin mai *naintepresenta un aspect plingetor.

Acesta nobila §i nepretmita bine-facetore, care nu era aTita, decat Domna de ontire a aces color], pana in acea sera, nu avu,esenict o cuno§tintd, ea in raionul seu se afl't o asemenea tamilie ne-norocita, cam ar fi putut de mult sa'i vie in ajutor, avend o inimaadeverat crestinesea; causa a fost ca niment nu'i facuse cunoscutdespre suferinta lor, tact vecinit vetlend ca acea femeie are ca-suta ea qi tree' fiice care lucrad cro§eturt. o credeau fericita; si onde sate on venea cate o comisie, niment nu o recoinanda.

Arum insa, acea vecina care o miluia din cand in cand, vetlendpericolul care ameninta pe aresta nenorocita familie, alergase in-tr'un suflet la Domna ae (more, despre al caret domiciliu se in-formase de la o altd, femeie seraca, ii faeu cunoscut grava situati-une §i pericolul in care se aflau acei nenorocita; tar acleverata,Domnd, de onore, intelegendu-§t nobila qi delieata misiune, nuperdu nicY un minut, ci ducendu-se la Doctorul colorer i1 lua, §iimpreuna, ii vecluram visitand pe un tiinp a§a de greu §i la o oradeja inaintata, casa nenorocitilor.

gi

www.dacoromanica.ro

746 (111,MEA MIZERIET

Nu e de prisos, cred, a mai spune ce chiar de a doua bol-nava fu internala intr'un spital, de uncle- peste doua septatnani

pe deplin restabilita. Cele tree fete fora instalate in asilul Elena.'Minna, tar bamtul se lash.' spre inangaierea mutnei sale, carnia ise facia si o pensiune bnnicica, multumind Maicei Dom-

Milostivitorea cea prea buna a tuturor ca '1-aascultat scurta dar disperat-i rugaciune, in m °mental ctind se afittin culmea mizeriet.

MIZERIAGeine saracul de nemaneare

E gol, haanata, s'a trentuit,Plota, zapada §i frigid tare.

_Pam" la ose, vat ! l'a rasbit.

Stie c'arasa, copii nevasta,L'a§tepta intr'una din ochi clipind

Priveso sa vie, tot la fereAta,Cu painiqUra sau alt merind.

Si nu'i nice asta, nice chiar deuna,

Cam tota sliva a colindatCatfind de lucru ca 'n tot d'una

Se 'ntorce acasd, lihnit, uscat.

E trist seracul clasta ursita.N'o pOte duce, e disperat,

Copiii plinge. mania manita,Cu lacramiare '1-a alinat.

;41-adorm sermauif, e'adese ora,Sperauta diet 'i-a atipit,

De si le gora a inimiora,Cam tout ;Elia a chiorait.

Ast-fel-le sorta, Ono., in fineTortura negro, 'i-a cousamat,

Si ate unul, trecend la bineDurereamUrteale-a alinat.

Preotul ANTON I. SAOHELARILSrantul Gheorghe Veehiu.

sinului, crestinilor,

t i,

aste-]h

ao

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

Literatura Istoriei bisericeF,C se inavuteste pe 4i cemerge cu lucrari de ale invetatilor rusi ; de si ele nuaunt numer6se, dar mai tote se disting prin o intrebuin-tare sirguinci6sA a isvor'elor o cunos,itinta deplinA a li-teratures. Lucrarile aceste yin in mare parte de la fostilstudents al Academies spirituals din Moscva si aunt o do-vadA despre seriositatea si zelul cu care se cultiva.' acoloIstoria bisericesca. Dar intaiul rang intre tote lucrarile deacest fel de vr'o ciece am aeum, it ocupa scrierea lul Ni-colae Ricanorovict Glubocovski, Licentiat al Academies spi-rituale din Moscva, intitulata :

Fericitul Teodorit Episcopvl Cyruluf.Viala si operile sale

Studiu islorico-bisericesc, 2 volume (ruseste). 31osva, 1890.Acesta lucrare este una din vele mai insemnate Mono-

grafii patristice si pote servi de model on -ciirui teolog,care ar voi sa scrie in ranml acesta. Lucrarea se distinge1) prin o cun6stere deplinA a operilor lui Teodorit siscrierilor contimpurane. Se vede ca autorul facutestrase copi6se si sistematice, pe care a cladit studiul seg.El a citat si discutat pretutindenea materialul complect,un ce ne mai pomenit in o lucrare din yecul 5. 2) Prinsimeiria minunata in care autorul s'a silit a Linea semade tote inaprejuralrile diverse ale lui Teodorit si de activi-tatea sa literal% asa de feltirita. El e apreciat ca polemicIn contra Monofisitilor, ca eresiolog, ca exiget, ca Epis-cop, ca cap al orasului, ea istoric, ca scriitor ascetic, a-semenea in multiplele lui relacii cu Antiohia, AlexandriaConstantinopole, Roma etc. Cu zel neobosit autorul cautrt

§;

st-a

www.dacoromanica.ro

748 BIBLIOGRAFIE

pretutindenea sa patrunda fondul luerarilor. El urmaresteisv6rele ce a intrebuintat Teodorit la corn punerea istoriefbisericestf si a scrierii eresnrilor cu aceiasi luare a-niinte ca si itele ineurcate ale politicei biserices,sti ce uneaatuncI intre sine marble scaune episcopale. Autorul insist&nu numai asupra cereetarilor dogmatice ci si asupra ce-lor chronologice. Dar in adever de admirat este 3). Cunos-tinta ce autorul are de literatura: rani carp' de istorie bi-cericesca, Bunt inzestrate en o literature asa de imbelF,m-gatagerman,a, englesa si francesk din timpul mai vechitisi mai mil. Mari visterii de dull trebue se fi posedandAcademia spirituals din Moscva! Sail unde aiurea sa ficunoscut autorul atatea opere ? In notele cu care ilustr6zatextul, aduce o intrega societate de Ir.vetati germanl, fran.-cezi, englesI si rust. Mal Intel insa, el a studiat forte solidpe maril patristici si scriitori de istorie biseripesca frau-ces'a' din v6cul 17 si inceputul vecului 18, pe care dupesconvingerea sa nu'I pot inlocui modern!. Cu tote a-ceste autorul nicairi nu face vre-o parade de cunostintelesale. Intl-6ga espunere este obiectiva, lar controversele a-duse in note aunt unde si undo prea scurt tratate.

Planul operel este urmatorui : Volumul I se imparte insapte capete : eel intaf contine viata lul Teodorit [anti laEpiscopatul soli, al doilea it descrie ca Episcop sia) Activitatea sa in folosul de obste al orasului b) Acti-vitatea sa bisericesca ca pastor, inv6tator si combatator alereticilor. Cele trei capete urmatore cupnind marea con-troversy do2maticii intre scOla Antiohdna si Alexandrinarelativ la unirea ipostatica a celor doue fir! in Christospana la Sinodul talharesc din Efes (459) si depunerealui Teodorit. Al §eselea Cap espune restabilirea Teo-dorit in Episeonat la Sinodul din. Chalcedon (451) F;i

merge Vara la mortea lul (458). Cel din urma cap tra-teza despre s6rta decedatulu! 'Teodorit in judeeata Bise-sericel ales in disputa despre tole trel capete (547-553).Autorul este un adorator al lul Teodorit si catolic orto-doxadversar declarat al lu! Nestoriu, aparator al luI Ciril§i combatator al lui Dioscur. In asa atitudine, el negresitn'a putut fi de tot just fate cu meritele nici fat cu de-feetele lul Teodorit. Acosta se vede din modal in carejudeca pe Teodorit ca membru al Sinodulu! din Chalce-don.. Aid autorul nu vrea sa stie nimic despre indoelile

eel

adica

hi

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFTE 749

la care a dat loc atitudinea eroului sett ; ceia ce insa tre-bue a i se trece cu vederea.

Dar insemnatatea operei se vede mai ales din VolumulII desfficut In vase !Atli. Partea 1 este o espunere mina-nat de terneinia, despre lucrArile exegetice ale lui Teodo-rit. In partea 2 se discutrt opererile polemice vi dogma-tice ce n'ati fost espuse in Vol. 1, de aseminea gi operileapologetice. Partea 3 tra,t6dti, despre operile istorice alelui Teodorit. Aici e punctul col mat. luminos esq,minareaistoriel bisericevti a lui Teodorit in isvOrele ei. DesfAvu-rarea devine aprope o apologie, insa just'a. Aci autorul im-pinge cu succes cercetArile sale mai departe s,;i ajungedovedi en probabilitate ca Teodorit in compunerea istori-ei sale bisericevti nu s'a tolosit de Socrat i Sozomen ci nu-mai de Eusebiti, Rufin vi Filostorgiti, In acelavi mod precautsunt espuse isvorele vi planul Compendiului fabulelor-ereticilor". Autorul aid intro, cu indrasne15, in critica is-vorelor gnosticismului xi nimie din ceea ce trebue a, cer-ceta nu las5, la, o parte. 0 adeveratrt ina,vutire a litera-tures de felul acesta da, in investigatia sa despre Epitome"care este de mare insemnAtate pentru dogmatics. Sectiadin urtna a acestei pArti tratea, despre (10.6a.v.-4 icloom"vrednicia de credinta gi pretul ei pentru istoria monahis-mului. Partea 4 e consacratA lui Teodorit ea orator vivi predicator, a 5 Epistolilor, a 6 operilor perdute i pseu-do-epigrafe. Conclusiunea este o privire recapitulativA a-supra mul Teodorit ca scriitor.

Ast-fel in aceste doue volume de peste 850 pag. 80 nise presinth, una din cele mai insemnate qi savante Mono-grafiii patristice, si Biserica Rusiei cu dreptul se notefelicita di, din sinul ei a exit asemenea lucrare ce dove-devte o erudiciune intinsti, o sirguintA mult staruitore.Neat numai ca lucrarea find scris rusevte nu se va pu-tea respandi vi in streiratate in mesura in care merits.(Theologische Literaturzeitung, Nr. 20 4 Octomber 1990.Leipzig. S. 502 sq).

Icon. ALEX. MIRONESCU.

si

www.dacoromanica.ro

Prirnim urruatorul Jurnal de la Eparhia Sf. Episcopiide Arge§, prin care regulezi budgetul atelei biserici.

JURNAL.Asta-41 arm]. 1890 Julia Noembriu ¢iva done-spre-clece, not E-

pitropi: vi Preotii Bisericei cu patronagiul Sf. Gheorghe dinPitevti, intrunindu-ne vi cleliberand asupra budgetulut de venitul

cheltuelele acestei Biserict pe esereitiul 1S90-1891, i :

Avend in vedere ordinul halt Prea, Santiet Sale Parinteluipiseop al Eparliiei cu No. 307 din 14 Aprilie a. c. prin care sedecide ea Biserica eu patronagiul Sf. Nicolae din acest orav estefiliala Bisericei nostre SE. Gheorghe.

Avend in vedere ca- Biserica Sf. Nicolae are un numor forte micde enoriavt, un venit insuficient pentru intretinerea personaluluide servici u.

A\ end in vedere ca donatorii averilor lasate Biserieilor au avutde stop ca averea for donata sa serve pentru intretinerea Gleruluisi radicarea prestigiului sfintei nostre Biserici Crevtine Ortocloxesi pomenirea for in Iocasul Dumnecleiret.

Pentru aceste cousiderente am decis : ca in budgetul Bisericeinostre St. Gheorghe pe esereitiul '1890-1891, se prevedem sumade let vase sute (600) ca subventiune pentru intretinerea Biseri-eel filiale Sf. Nicolae.

Acesta subventiune va fi reversibile si asupra budgetelor vii-tore, pre cat veniturile Bisericei nostre -nu s'ar micsora de la sumala care se gasevte asta-cb radieata, cand Iuain acesta decisiune.

Acest Jurnal se va inainta pe de-o-parte la aprobarea Prea San-tie' Sale Parintelui Episcop al Eparhiei prin Parintele Prot:Heron_local, iar pe de alta de odata cu budgetul la aprobarea onor. Con-siliu comunal prin Dl. Primar local.

Epitropit : (ss) Rdicoviceanu. (ss) 1. H. Nicolau.Preotii : (ss) Pr. N. P. Boerescu. (ss) Pr. G. Popescu.

E-vi

@i

www.dacoromanica.ro

Copie dupre adresa Comitetului Permanent al JudetuluiArgeg comunicata Prea Sf. Sale Episcopului, in cestiunearegularei lefelor preotilor §i celui alt personal bisericesc.

Prea Sfinte,

Comitetul Permanent in urrna intervenirilor facute de Prea Sfin-tia Vostra a dispus a da legala satisfactiune reclamatiunilor sluj-bagilor bisericesti cu privite la subventiunile ce au acordat prinbugetele comunelor for respective, a invitat pe de o paste forteserios pe D-nn Sub - Prefect' a pane obligatie Primarilor sa achitePara intardiere subventiunile ne platite dupe anal financiar 18h9-90, cum §i pentru trimestru espirat diu esercitiul curent, "ar pede alta pentru viitor a regulat ca plata preotilor si a eelor-1 alt'slujba§i biserice§ti sa se faca trimestrial in modal eel MLl regulat.

Subsemnatul dar are (more a ye supune de acesta la cuno§tintaPreasfintiei Vostre, rugandu ye tot de odata a diposa en Parin-tele Protoiereu al Judetului sa privigheze data se indeplinesc latimp aceste disposition' §i in caz coutrariu sa ne incunostiinteze.

Bine-voitt ve rog Prea Sfinte a primi fncredintarea prea osebi-tet nostre consideratiuni si stln1 L ce ye pastrez.

Pre§edinte (ss) PASCAL.Seeretar (ss) G. N. Tdmpeanti.

DONATIUNI.D-na Lelia, sotia D-lui Iancu Oteteli§anu, arendapl mo§iei Cu§-

mirul din judetul Mehedinti, bine-voind a oferi bisericel din acealocalitate, un potir, o cruce, o lingurita, un disc i o copie, tote deargint; mar Dl. Alexandra Otetelisanu o colimvitra de pleb, pen-ut botezatul pruncilor, li se aduce %if §i caldurase multemirrpio§ilor donator'.

www.dacoromanica.ro

754 DoNATH-NY

riag 1 leu. Maria, Mares Comsa, veduva, enoriasa 1 leu. Nita Ione-scu, notaru comunet 1 leu. Pantile Dem. Hemel, enorias biseri-cei 4 leu. Stan Gh. Stanciu enoria,s 1 leu. Vasile Gh. Negue eno-rims 1 leu. Gheorghe Mayen Dula, din cotnuna Teisaui 50 bane.len Mgrcu Dita enorias bisericet, 50 ban).

Tuturor acestor donators piosi li se aduce calduroseprin publicitate.

Domna Alex. Luchia cu fiul seu Harisiade-proprietarit mosieiSucevern, judetul Tutov,", au daruit biserieet st. Trei lerarhi dinComuna Bogdana, policandru de bronz poleit si incarcat cucristaluri in valore de 150 leT precum si o iedna, 1VIttica Doinnu-lui format mare imbracata cu argint corduele suflate cu our

-in valore de 535 lei. Domnul Ilie Clara, a daruit aceliasi biserici-un clopot in grentate de 103 chilograme care valoraza 700 lei,tar d-nul Mihail Parfene a daruit o crure mare de iemn, zugra-vita pe o parte restignirea Domnulut, Tar pe alta Botezul carecosta 45 let, de care apartine si o candela de alarna, cu trei sfe--nice in valore de lei 15. D-nit Mihail Sitariu si G-h. Gutanu andaruit bisericet numite cel I-id 24 lei Si 70 bans, tar al II-lea 10

si 30 barn. Tuturor acestor plop donator" li se aduce caldu-rOse multamirt prin publicitate.

Prin initiativa si neobosita striruinta a d -]uy Vasile Nadejdelost controlor lost Sub-prefect, actualmente Avocat, si cu eheltu-tala poporanilor si a Primaries de Adjud, carea a prevOut inbudget rate o sums de lei pe fie-care an, s'a facut in Adjud jud.Putna o biseriea care a costat in total sarna de peste 30 miiIar ca erestint mai evlaviosi si piosi, care an contrihuit la ridi-carea acestut slant loca,b atat cu bans, precum i cu neobosita, forartivitate stint urmaterele persone : D-1 Custantin Ghica fostulproprietar al mosiei Adjud a oferit 200) let Toiler Masca 900 leisi una icand mare a st. martir Teorlor Tiron zugravita cu chel-tuiala sa. Gheorghe Serban 700 lei. Gheorghe Pacura,riu si fiul500 lei. d-nul Sotir Vriones posesorul monies Ajud a oferit 300lei. d-nul Dobrea Dima osebit de barn in diferite randuri a fa-cut o icOna mare en tronul el numita Maim in valore de700 lei. d. Nica Blanariu deosebit de haul a cumperat un chivotin valore de 100 let d. Lazar (Brailen) Stefanescu, a dtruit unaicona marimea de mijloc. tot Mama D-lut, imbracata in our invalOre de 70 ruble. d. Mihai Tutuenu, un policandru de alamain valore de 25) let. d. Gheorghe Gh.eorghel primarul de Adjudulvechi, osebit de ban], un policandru de bronz 200 lei. d-nil NicaPopa, Nanea Mareuta, Constantin Ona, Ion T. Radii, ConstantinBuliman. Stefan Anastase si Nichifor Ion, fie-care a farut rate ocandela de argint, in valore de 60 lei una, trite 420 lei. d-nilAlexe Boje, Ghita Bloga si Ghita, Radovici, ad oferit dond sfes-nice de alama iu valttre de 50 lei. d-na Ro.alia N. Crivelariu,a eumparat 4 carts, Evanghelie, Evhologiu, Liturghia si Psal-tiria" tote editia st. Sinod, in valore de 56 lei 50 ban' legate en

multimie

an

gi

let

Let

D-10,

www.dacoromanica.ro

DONA1 755

pele marochin. d. Die Nicolescu. Dorobantul proprietarul mosietAjud, actualmente deputat a oferit jumatate din diurna sa de de-putat. 750 let bisericei si 750 lei spitalului din localitate, si d.Nicu Lojescu actual Sub - prefect al plasei Racaeturn. prin mijlo-cirile de care dispune, ne-a adunat in folosul bisericet 450 let.d. Costaehe Antoneseu, comersant din Focsant a oferit una ea-deluita de argint in valore de 120 lei. Tuturor acestor prea plopdonatori li se aduce vii si caldurose mult,emirt pentru acesta ca-ritabila faptA." gi demna de itnitat.

D-sOra Maria T. Apostol, d-nul Fi lip T. Apostol si d-sOra Li-lica _neva cu let 700 au procurat santitele vase complecte, totede argint masiv si sufl'tte cu aur, santitele acoperemiute de atlasde matase roe" ornate cu fir si fluturt tret fete de mese de doe.d-nu Velicu G-anea cu lei 35 a procurat o cadelniri. d-nit Cons-tantin T. Apostol cu let 30, Ivan Constantin en let 16, Ghita siNicul. Lazitrescut cu. let 8, Niculae Nichifor cu lei 6. Pr. Teodo-rescu cu lei 6, Serban H. Cosac cu. let 5, Panait Candelato cu.let 5, Stanciu Tarachiu, cu let 5, Nichita Moruz cu lei 5 Const.G. Tam' cu let 7,50, Nicolae Nistor cu let 9, Nae Georgescu let4,50, Spiru Ionescu let 4, Em. Danulescu lei 9,50, I. Christo-lovenu, I. Barbulescu si Gheorghe Ganea cate let 3, B. Rucarenulei 1,50, Calin Gheorghe let 8 si Dragan JOn let 8, pentru legatulcartilor yacht si procurarea eelor noi. D-na Ana Dongorouzi adaruit imbraeamintele sante' mese si a sant presto], de damasede lana. D-nul Petcu Niculae en let 60 a procurat o cristelnitade arama si s'a oferit a o -pastra in curatenie tot-deuna. D-nulEane Vergica a daruit pentru biblioteca bisericet 12 volume cart"bisericesti, continua, elen ca Minee, Ceaslov etc. D-nit Const. T.Apostol cu let 24,70. Vasile 1. Manea let 20, Em. Danulescu. I-van Constantin, Dunntru Tecu. Radu I. Filote si I6n Bratu ekelet 10 ; d. Boldeno, R. Harjoghe, Stanciu Tar chiu, Jordan RuseaG. Lazarescu, I. Sotronie, P. Candelato, Stefan Cotet si Nae Geor-gescu Cale let 5; Necul. G. Pops. si G. Mortu cate let 4; IonRosca, Stoian Dinica. State Milutiu si Grig. Dafinoiu cate let 3;M. Marinescu, D. Antohi, Ion Scorbura, lordache Panait, B. Rit-carenu. G. C. Filote, Vasile Muntenu, Loan Haralambie, G. Chi-rit,a, Oprisan Chririt,a, Jon Arbunea, culea Ilie, Cost. G. Turcu,Stan Oancea, lancu. Dimitriu, Radu Root. Ne su I. Tutor, IonTudor, Gheorghe Moraru, Anghel Niculau, Preot. N. Popescu, G-.Danulescu, Apostu sin Al ost, Coman D. Spita, I. Cristolovenu, siConst. Ion cate lei 2; Radu Cochirlenu, Hr. Peneiulescu, Alex.Tanaseecu, Stefan Barza, Stoica I. Tudor, Badiu Len, si Dumi-tru M. Bactu cite let 1,50; Manole Tone, Mitu Stan Ion ShnionG. Vasilache, Neculae C. Filote, Filip Scherer, Mateas Koenig,G. Covrig, Stefan Mustata, V. Tarachiu, Nicolae Manea, Tinca.G. Popescu, Dumitru I. Filote, Lazar Gheorghe, Niculae Belu,Niculae Murgu, N. Vasilescu, N. Uglea, Nita Surdenu, Ion NegruG. Harjoghe, C. Serghevict N. Lefler, St. Mocanu Vasile P. lonIon Vlad, Zinca Filote, Marin Filote, Tanase Dutnitrache, Gh.Georgescu, Bogdan Popescu, Dumitru Gain-a, Ion Vasilescu, Nicu

ICNI

:

si

;

www.dacoromanica.ro

756 DONATIUNI

Ionescu, Gh,. Draghiciu, Preot. Petre Bordenu, GriPopescu, Va-Bile Ignat i Mihal Baciu cote lei 1 ; Sandu C, Madgearu §i alte31 pers6ne cite 50 barn, pentru procurarea unuT rand sacre veq-minte de adamasc de matase. d. Dimitrie Lazarescu a:daruitvolum predicT de Antim Ivirenu.

Personele notate mat sus, animate de eel mar nobil srmtiment,bine-voind a contribui cu sumele aratate in dreptu-1e, pentru pro-curarea santitelor vase, cumparatul §i legatul cartilor, inflintareasantitelor invesmantarl, reparatul pardoselet bisericer din corn.Gurgueti judetul Braila in numele epitropiel bisericer din. corn.Gurgueti, pl. Vadeni judetul Braila, li sa exprima cele mar viimultamiri, dorind ca esemplul dat de d-lor sa afle cat de multiimita tori.

Lista de locuitorii din comuna Luica, Plasa Negoe01 judetulIlfov, ce au ajutat la pardosela cu scanduri a st. Altar al Biseri-cei din sus disa comuna.

Preotul Marin Sachelarie Parohul 40 let. Petre' Dumaresculet. Ilie Radu Dragomir 2 let. Ilie Paun 2 ley. Paun Florea 2 1.Gutu Drape 2 let. Marin G-anea 1 leu. Mitu Ganea 1 leu. Gheor-ghe Ignat 2 let. Ivan Chiru 1,30. Dimitrie Florescu 50 ban]. Te-bodor Popa 2 lei. Voicu Marin 2 let. Stan Gheorghe 2 lei. Gheor-ghe Dinca 2 lei. Nae Ivan 2 let. Savu Necula 2 let. Gheorghe Bu-cw 2 lei.

Peste tot lei §i noua barn 80. Tuttiror acestor plop donators li se aduce vii muitumin.

1

z

fat -cleci

www.dacoromanica.ro