Vestea file„Hora Unirii” – versuri de Vasile Alecsandri (1821 – 1890) ºi muzica de...

vesteaPERIODIC SOCIAL-CULTURAL, EDITAT DE PRIMÃRIA COMUNEI MEHADIA PERIODIC SOCIAL-CULTURAL, EDITAT DE PRIMÃRIA COMUNEI MEHADIA

(CARAª-SEVERIN) ªI SOCIETATEA LITERAR-ARTISTICÃ “SORIN TITEL” DIN BANAT(CARAª-SEVERIN) ªI SOCIETATEA LITERAR-ARTISTICÃ “SORIN TITEL” DIN BANATFONDATORI: IANCU PANDURU ºi NICOLAE DANCIU PETNICEANU

Adresa redacþiei: Mehadia, str. Pãdurii nr. 389, tel. 0255 / 523204, 523121 ºi 523193; 0742 070514 ºi 0749 495972e-mail : [email protected] pagina web: http://vestea.wordpress.com

NUMÃRUL 1 (14). ANUL III. IANUARIE 2008. APARE LUNAR. PAGINI: 16. PREÞ: 2 LEI

UNIREAÎn istoria poporului român se cunosc

cele douã Acte Naþionale ale Unirii:Unirea Principatelor (24 ianuarie 1859)ºi Unirea de la Alba-Iulia (1 Decembrie1918). Realizarea acestor douã eveni-mente istorice, cu implicaþii naþionale ºiinternaþionale, s-a realizat graþie mobi-lizãrii sufletelor românilor de pretutin-deni, liantul sufletesc fiind douã cântece,ce au miºcat românii din loc în ideeaUNIRII. Cele douã cântece au fost: HoraUnirii ºi Deºteaptã-tte, române!

„Hora Unirii” – versuri de VasileAlecsandri (1821 – 1890) ºi muzica deAlexandru Flechtenmacher (1816 –1863) “Deºteaptã-te, române!” - versuride Andrei Mureºianu ºi muzica de AntonPann (1794 – 1854). Puþinã lume ºtie cãla realizarea artisticã a acestor capodo-pere din cultura românã ºi-au dat mânasuflete care au aparþinut mai multor na-þionalitãþi: români, italieni, greci ºi romi(þigani dupã cum voieºte sã ne exprimãmredactorul-ºef al „Vestei” noastre). Ast-fel, Alecsandri este rodul unei cãsãtoriimixte (româno-italianã), Flechtenmacher(germano-românã), Andrei Mureºianu(român curat, cu obârºia în Marmaþia, lo-cul dacilor liberi), iar Anton Pann (rodulcãsãtoriei dintre un þigan cãldãrar din Ro-mânia ºi al unei grecoaice din Bulgaria).

În concluzie, cele douã piese muzi-cale au fost provedenþiate, menite sãuneascã sufletele în ideea unirii, aºa cumam spus mai înainte, pentru înfãptuireaunor acte istorice ce au marcat destinulromânilor.

Nouã, celor de astãzi, urmaºii lor, nerevine sarcina sã venerãm pe ceipomeniþi mai sus precum ºi de-a sãrbã-tori actele lor social-politice ºi culturale,de-aa fi uniþi pentru a promova intereselemajore ale României într-oo Europã Unitã.UNIREA înseamnã coeziune sufleteascã,înseamnã forþã în cuget ºi în simþire, pre-supune dragoste de România ºi români.

Alecsandri a spus Hora Unirii, joc încare dansatorii îºi dau mâna, se unesc închip simbolic. Sã ne dãm ºi noi cei deastãzi mâna!

Oficial ºi în spiritul celor mai frumoase tradiþii

istorice româneºti, prima Unire a Principatelor

Moldovei ºi Munteniei a avut loc la 24 ianuarie 1859,

actul solemn al acestui eveniment crucial fiind marcat

la Bucureºti, odatã cu sosirea domnitorului Alexandru

Ioan Cuza în capitala Dâmboviþeanã.

Dacã, însã, ne amintim cã prima întregire a celor

trei provincii istorice româneºti –Muntenia, Ardealul

ºi Moldova – a fãurit-o cu spada Voievodul Mihai

Viteazul la 1600 ºi a fost sãrbãtoritã cu mult alai la

Alba-Iulia, rezultã cã la 24 ianuarie 1859 se realiza, de

fapt, a doua Unire a românilor, de data aceasta, însã,

fãrã Transilvania ºi Basarabia, care aveau sã sufere în

continuare jugul austro-ungar ºi þarist pânã la 1

decembrie 1918, când prin jertfa de sânge a oºtenilor

români, în timpul primului rãzboi mondial, se împlin-

ea visul milenar “De la Nistru pân’ la Tisa”, dupã cum

ne-a testat pentru eternitate Poetul...

Analizând, retrospectiv, mãreþele clipe astrale,

desfãºurate acum 143 de ani, având ºi experienþa

amarã a “reîntregirii”, care nu se mai face în ultimii 10-

12 ani, din cauza miopiei politicaºtrilor ºi renegaþilor

de la Chiºinãu ºi Bucureºti, putem afirma un lucru

bine ºtiut de toatã lumea: faptele mari le fac oamenii,

într-aadevãr, mari!

Într-un context politic european, devenit favorabil

cauzei Unirii, mai ales dupã înfrângerea Rusiei în

rãzboiul Crimeei (1853-1856) de cãtre forþele aliate

anglo-franco-piemonteze, bucurându-se de susþinerea

ferma a împãratului Napoleon III, supranumit “campi-

onul autodeterminãrii popoarelor mici”, paºoptiºtii din

ambele Principate au putut colabora fructuos pentru

þarã. În faþa dorinþei arzãtoare de întregire, a spiritului

înflãcãrat de Unire, manifestat din partea tuturor cate-

goriilor sociale româneºti, au trebuit sa cedeze, rând

pe rând: boierimea conservatoare ºi retrogradã auto-

htonã, Puterile ostile Unirii: Turcia, Rusia, Austro-

Ungaria, Prusia. Dar si þãrile adverse Unirii au fost

constrânse, treptat, sã cedeze în urma presiunilor

exercitate de Franþa, Anglia, Piemont (în jurul cãruia s-

a format, apoi, regatul Italiei). În aceste circumstanþe

politice de pe scena europeanã, Unirea Principatelor a

putut fi înfãptuitã de cãtre luptãtorii paºoptiºti, de cãtre

întregul popor, care i-a susþinut ºi aclamat.

Actul solemn al Unirii ºi apariþiei unui nou stat pe

harta Europei - România - a coincis în spaþiu ºi timp

cu data memorabilã de 24 ianuarie 1859, când domn-

itorul Alexandru Ioan Cuza, ales unanim de cele doua

Camere de deputaþi, mai întâi de cea de la Iaºi, apoi ºi

de cea de la Bucureºti, a sosit în viitoarea capitalã a

þarii unite.

Unirea cea mult aºteptatã de veacuri, dupã moartea

nãprasnicã a lui Mihai Viteazul, ucis miºeleºte de

unguri in 1601, pe Câmpia Turzii, se înfãptuise.

prof. dr. IULIAN LALESCU

24 IANUARIE 1859-UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE

primar IANCU PANDURU

Românul nu piere!Italia, octombrie 1918

Românii bãnãþeni, luptãtori înLegiunea Romena (Legiunea Românã)

pentru fãurirea României MariDin arhiva N.D.P.

Etnogeneza este procesul de for-mare a poporului român ºi limbii româ-ne. Poporul român s-a format odatã cupopoarele romanice printr-o dublã a-similare: daco-moesii au asimilat pecoloniºtii romani, apoi au asimilatcultura romana, romanizându-se.

A doua asimilare s-a produsprin integrarea migratorilor (slavii)de cãtre daco-romani.

Pentru a demonstra formarea po-porului român ºi a limbii romane (carea fost un proces complex ºi de lungãduratã) este necesar sã demonstrãm:continuitatea autohtonilor, romaniza-rea ºi continuitatea daco-romanilordupã retragerea aurelianã din 271.

Romanii nu au nimicit populaþiadacã ºi în sprijinul acestei afirmaþiistau numeroase mãrturii arheolo-gice, epigrafice, hidronomia ºi to-ponimia Daciei romane. O mãrturiea continuitãþii dacilor dupã rãzboaieledaco-romane o reprezintã chiar Co-lumna lui Traian (actul de naºtere alpoporului român) pe care suntînfãþiºate scene ce reprezintã femei,copii, bãtrâni retrãgându-se în munþi,în timpul rãzboaielor.

Istoricul Eutropius afirmase cã “Da-cia a fost secãtuitã de bãrbaþi în timpulrãzboaielor daco-romane”. Scenelede pe columnã dovedesc contrariul.

Dupã 106 e.n. Dacia a devenit pro-vincie romanã ºi aici au existat diferiþifactori care au contribuit la procesulde romanizare.

Factorii romanizãrii au fost:• coloniºtii romani - aduºi din toatã

lumea romanã sã populeze oraºele ºisã lucreze pãmânturile. Colonizareas-a fãcut masiv ºi organizat. Erauvorbitori de limbã latinã.

• limba latinã devine limba ofi-cialã ºi este însuºitã ºi de daci.

Alþi factori au fost: armatele(legiunea a V-a Macedonica ºi a XIII-a Gemina), veteranii, urbanizarea,cultura si civilizaþia romanã supe-rioare, s-au impus.

Referitor la momentul 271, tre-buie spus ca împãratul Aurelian aretras în 271-275 din Dacia, numaiarmata ºi administraþia romanã.Majoritatea daco-romanilor ºi-aucontinuat viaþa în þinuturile carpa-to-danubiene. Aceastã concluzie seîntemeiazã pe logica istoricã, dar sipe o serie de dovezi.

La Biertan (jud. Sibiu) a fost des-

coperit un donariu care conþine in-scripþia în limba latinã „Eu, Zenovius,am pus darul”, iar la Micia (lângã

Deva), a fost gãsit un inel având gra-vate cuvintele latineºti „Sã trãieºtiQuartine!”. Aceste inscripþii se adre-sau unei populaþii care cunoºtea lim-ba latinã (daco-romanii). Cercetãrilearheologice de la Sarmizegetusa auevidenþiat ziduri construite în secolulal IV-lea, la Apulum ºi Porolissum aufost identificate morminte de inhuma-þie din sec. al IV-lea, la Biertan, Brateiºi Laslea pe valea Târnavei Mari, s-aconstatato vieþuire neîntreruptã daco-românilor (inventarul aparþine cul-turilor: Sântana de Mureº (sec III-IV)ºi Ipoteºti Gândeºti (sec. VI-VII). Da-tând din sec III-IV, au fost descope-rite tezaure monetare, (monede deaur la Hunedoara)

Lingvistica oferã dovezi convin-gãtoare: termenii creºtini din limbaromânã de facturã latinã: creºtin,cruce, înger, bisericã, Dumnezeu.

Hidronimia pãstratã de la daci s-atransmis ajungând în actuala limbãromanã puþin modificatã: Alutus = Olt,Crisius = Criº, Samis = Someº etc.

Toate aceste mãrturii conduc laconcluzia cã poporul român s-a for-mat pe teritoriul locuit de strãmoºiisãi. Deci, poporul român s-a formatla N ºi S de Dunãre în spaþiul car-pato-danubiano-pontic, în regiu-

nile de deal ºi munte. Procesul deformare a început în 106 ºi s-a în-cheiat în sec. VII-VIII-lea în urmasimbiozei ºi sintezei dintre daci ºiromani.

Dupã retragerea aurelianã roma-nizarea a continuat prin rãspândi-rea creºtinismului, dar ºi prin legã-turile comerciale. Împãraþii Con-stantin cel Mare ºi Iustinian au rea-dus sub controlul lor regiuni din nor-dul Dunãrii.

Constantin cel Mare construieºtela Sucidava un pod peste Dunãre, iarîn timpul lui Iustinian este ridicatã înacelaºi oraº o basilicã.

Odatã cu poporul s-a format ºilimba românã. Latina popularã + e-lemente traco-dacice (160-170 cu-vinte) au dat naºtere unei noi limbi,protoromâna, apoi limbii româneîn sec. VII-VIII. (Felicitãri - N.D.P.)

Prin structura gramaticalã ºi prinfondul principal de cuvinte, limba ro-mânã este o limbã romanicã (latinã).

Elementele traco-dacice la care seadaugã influenþele slave n-au schim-bat caracterul roman al limbii româ-ne. Cele câteva cuvinte pe care limbaromâna le are în comun cu albaneza(mal, mazãre, viezure) sunt rãmãºiþedin fondul iliro-tracic.

Tot romanic este ºi numele popo-rului român - derivat de la latinesculRomanus.

În Evul Mediu izvoarele istorice îimenþioneazã pe români (vlahi, blachi,olahi) ca un popor distinct.

Poporul ºi limba româna facparte din romanitatea orientalã. Cuprivire la formarea poporului român însec. XVIII-XIX-lea din interese politi-ce a apãrut teoria imigraþionistã susþi-nutã de: Stilzer, Engel, R. Roesler,Mikloºik.

Aceasta teorie susþinea cã româniis-au format la Sud de Dunãre, înPeninsula. Balcanicã, alãturi de alba-nezi. De acolo ar fi emigrat la Nord deDunãre în sec. IX-XIII. Teoria estetendenþioasã ºi neºtiinþificã.

Pentru a rãspunde acestei teoriia apãrut teoria continuitãþii susþi-nutã de reprezentanþii Scolii Arde-lene, de. Gh. Bratianu. A. D. Xeno-pol, N. Iorga.

Ea combate cu argumente teoriaimigraþionistã ºi susþine continuitatearomânilor (argumente la fiecare teo-rie). prof. dr. IULIAN LALESCU

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã2

ETNOGENEZA POPORULUI ROMÂN

Gruia Cinchezã din MehadiaLuptãtor în „Legione Romena” pentru

reîntregirea pãmântului românesc

V e s t e a d u m n e a v o a s t r Ã 3

Pãrintele Gabriel, al doilea paroh alMehadiei, recent venit printre noi, estefericit cã slujeºte într-o bisericã, undea slujit cu ani în urmã protopopul Ni-colae Stoica de Haþeg. Pãrintele Ga-briel ne-a semnalat faptul cã în iarnace va veni (2008) se vor împlini 175de ani de la moartea cronicarului ºi cãeste absolut necesar sã nu trecem cuvederea acest eveniment de înãlþaresufleteascã, sã facem cevapentru comemorarea înain-taºului nostru. Vã mulþu-mim pãrinte Gabriel cã ne-aþi atenþionat, sincer vor-bind, preocupaþi cu alte e-venimente, am omis aceas-tã datã din planul nostru deîmpliniri spirituale. În afarãde comemorare, pãrinteleGabriel propune o altã grijãfaþã de mormântul pro-topopului Nicolae Stoica deHaþeg, sã pãstrãm o anumereligiozitate ºi o anume soli-tudine, când e vorba deNicolae Stoica de Haþeg.Nu trebuie sã amestecãmspiritele, nu trebuie sã fim superficialiºi toleranþi cu mormântul MareluiPreot ºi Cronicar. Aºa este, pãrinteGabriel. Ce trebuia sesizat, amsesizat primarului care va colabora cubiserica ºi factorii decizionali pentrupãstrarea cu pietate a mormântuluiprotopopului Nicolae Stoica de Haþeg(Redacþia)

Stoica de Haþeg,Nicolae

Cronicar bãnãþean, cel dintâi arhe-olog, epigrafist ºi numismat român (D.Bojincã), primul istoriograf român alBanatului, scriitor, pedagog ºi folclo-rist. Nãscut la 24 februarie 1751, înMehadia. Decedat la 6 ianuarie 1833,în Mehadia. Fiul Varvarei ºi al luiAtanasie Stoica (m. 1792), preot arde-lean, refugiat în Banat în 1749 laCaransebeº ºi Obreja, ºi începând din1750 la Mehadia.

Studii: primare în comuna natalã,secundare la Timiºoara (1764-1768)în limbile germanã ºi sârbã. între1770-1775 cãlãtoreºte la Timiºoara,Vârºeþ ºi Carlovãþ. Cu ocazia viziteiîmpãratului Iosif al II-lea în Banat,NSH serveºte ca tãlmaci.

În 1776 se cãsãtoreºte cu NataliaIliescu, fiica protopopului din Caran-sebeº, cu care a avut 14 copii. Estenumit diacon, apoi preot la Corni. Între

1777-1792 participã, în calitate depreot militar ºi tãlmaci, la rãzboiul aus-tro-turc. Între 1792-1832 funcþioneazãca Protopop de Mehadia, fiind de ase-menea ºi directorul ºcolilor româneºtidin regiunea de graniþã a Banatului. Acontribuit, prin ctitorirea de noi bis-erici ºi ºcoli româneºti, prin re-dactarea unor manuale sau tradu-cerea unor metodici, la înãlþarea

spiritualã a românilor din BanatulMontan.

A fost unul dintre primii folcloriºti ro-mâni, culegând ºi uneori prelucrândfolclor literar bãnãþean. Pasiunea luide-o viaþã a fost istoria, fiind un pionieral arheologiei, epigraficii ºi numis-maticii româneºti. Din colecþiile sale,adunate în urma sãpãturilor din zonaMehadiei ºi Bãilor Herculane, ºi-aalcãtuit acasã un muzeu. Impresionatde colecþiile muzeului, istoricul Da-maschin Bojincã scrie (în „Anticeleromanilor”) cã pentru aceastã „faptãadevãratã ºi mult folositoare îi va fineamul de-a pururi mulþumitoriu ºinumele lui va rãmâne la neam ºi înveci nemuritoriu”.

Opera sa fundamentalã este “Cro-nica Banatului”. Deplângând nepubli-carea acestei scrieri valoroase la tim-pul în care a fost redactatã (1826-1829), Ioan Dimitrie Suciu scria în1940: „Cronica lui, mai ales dupã ceva fi cunoscutã, va însemna piatrade hotar în istoriografia bãnãþeanã,iar autorul ei poate fi numit pe bunãdreptate întemeietorul acesteiistoriografii... NSH a fost un marenedreptãþit al Banatului ºi poate dacãcronica lui ar fi fost tipãritã în timpulcând a fost scrisã, azi am cunoaºtesub altã luminã trecutul bãnãþean.”

Analiza contemporanã a operei

sale capitale demonstreazã calitãþi lit-erare deosebite.

Opera: 1. Cântece: Culegere decolinde, poezii cu caracter religiosculese din popor, poezii originale;lucrare alcãtuitã între 1778-1792,parþial tipãritã de Nicolae Bocºan în„Manuscrise bãnãþene din secolul alXVIII” (articole publicate în „Studii delimbã, literaturã ºi folclor”, Reºiþa, IV

(1978) ºi de DamaschinMioc ºi Costin Feneºan înScrieri (Timiºoara, Facla,1984); 2. Scurtã istorie aBanatului: lucrare pier-dutã, scrisã în sept. 1815 îngerm.; 3. Sârbii în Banat:lucrare pierdutã, scrisã îndec. 1816 în sârbã; 4. Fap-tele lui Hercule: lucrarepierdutã, scrisã pentru uzulelevilor în 1817, în limbilegermanã ºi românã; 5.Scurtã cronicã a rãzboiu-lui din 1788-1791, cuprin-zând ºi date despre eveni-mentele petrecute pânã în1811 (cunoscutã ºi sub

numele de Cronica de la Corni), pu-blicatã de N. Iorga în 1940; 6. CronicaBanatului: capodopera autorului,scrisã între 1826-1829, publicatã pen-tru întâia oarã de D. Mioc în 1969 (ed.a II-a, Timiºoara, Facla, 1981); 7. Cro-nica Mehadiei ºi a Bãilor Herculane:lucrare scrisã în 1829 în germanã cucaractere gotice, publicatã în lb. ger-manã (Buc.: Kriterion, 1981) ºi în lb.rom. (Timiºoara: Facla, 1984); 8. Po-veºti moºãºti, ºcolarilor rumâneºti:lucrare eterogenã, scrisã în 1830 pen-tru uzul elevilor, publicatã parþial de D.Mioc ºi C. Feneºan în Scrieri (Timi-ºoara: Facla, 1984).

Traduceri: Hotãrârea TatãluiNostru ºi Tâlcuiala Fericirilor: Ultimaparte) Tradusã din sârbã în românãde N.S.H. din „Catihisn micu”: Manualde religie scris de Ivan Raici. - Viena:Tipogr. I. Kurzbock, 1774; Carte tre-buincioasã pentru dascãlii ºcoalelorde jos româneºti neunite... metodicãfelbigerianã, tradusã de Feldvari ºiNSH (Viena, Tip. lui Iosif Kurzbock,1777; Viaþa lui Alexandru cel Mare:traducere ºi rezumare a operei luiCurtius, scrisã în 1825, pierdutã.

(Dicþionarul Scriitorilor dinCaraº-Severin, Editura Timpul,

Reºiþa, 1998, p. 242 – 243)Pentru conformitate,

preot EMIL GABRIEL BÃBUÞÃ

NICOLAE STOICA DE HAÞEG

Mehadia, de odinioarã

Personalitate emblematicã a istorieinoastre naþionale, cu un rol politic, mili-tar ºi social determinant în forþarea Im-periului Otoman de a renunþa la impu-nerea unor domnitori numiþi decãtre Înalta Poartã, aleºi dinrândul bancherilor fanarioþi, aavut parte de atenþia mai multorgeneraþii succesive de istoricirealizatori ai unei impresionantebibliografii care însumeazãcâteva zeci de mii de pagini.

Cu toate cã, datã fiind situ-aþia mai sus enunþatã, devinede-a dreptul neverosimil faptulcã ar mai fi posibilã aflarea unordetalii neºtiute pânã în prezentreferitoare la Tudor Vladimires-cu, iatã cã a apãrut un titlu „sur-prizã”, anume acesta al comu-nicãrii prezentatã aici ºi cum.

Fapt de asemenea curios,pleiadei de istorici moderniºti le-a scã-pat din vedere, sau poate au ignorat cubunã ºtiinþã detaliul cã, aidoma oricãruipurtãtor al unui rang de boierie, ºiTudor din Vladimiri, despre care o ju-mãtate de secol nu s-a scos o ºoaptãcã a aparþinut clasei boiereºti de mijloc,îºi cãuta de sãnãtate, frecventând dincând în când staþiuni balneo-clima-terice. Cum staþiunea de la Mehadia –aºa cum era cunoscutã în secolele dinfinalul perioadei medievale – avea unbun renume nu doar în Banat, ci chiarºi în sud-estul continentului european,ºi Tudor Vladimirescu era în rând culumea sa frecventând Bãile de laMehadia.

Dar sã vedem adevãratul „portret” allui Tudor, fãcut fãrã opreliºti politice, înfaþa unui grup de numai 25 persoane, launul din seminariile profesorului acade-mician David Prodan, poate cel maititrat medievist din România secolului alXX-lea.

„Lui Tudor nu i se cunoaºte datanaºterii. Era din Vladimirii Jiului deMunte ºi în momentul ridicãrii salearmate avea în jurul a 40 de ani. Tatãlsãu era moºnean care cumpãra pã-mânturi spre a-ºi rotunji moºtenirea.Acelaºi interes de a acumula alte ºi altesuprafeþe de teren agricol îl avea încãdin prima tinereþe ºi fiul sãu, Tudor. Ba,chiar mai mult, în curând îºi întrecepãrintele în adunarea de avuþii. Avea omoarã în a cãrei vecinãtate ºi-a deschiso cârciumã. Pe lângã propriul teren ara-bil a luat în arendã ºi alte suprafeþe deteren, ocupându-se personal de vân-zarea cerealelor, fiind unul din princi-palii „en-grosiºti” ai Olteniei.

Era ºtiutor de carte ºi cunoscãtor al

mai multor limbi strãine, dar nu se ºtieunde a dobândit învãþãtura.

A încercat sã câºtige ºi ca slujbaºcivil, dar ºi ca militar, ajungând ca ofiþer

lefegiu (plãtit în armata ruseascã, a-vând gradul de porucic – locotenent) ºia fost recompensat cu ordinul „SfântulVladimir”, pentru faptul cã în calitate decomandant al unui corp de 6000 oºtenia oprit o invazie de turci în zona Golenþiºi Ciuperceni, în anul 1811.

Adevãrat „om de lume” luase act decele mai variate abuzuri, înºelãtorii,judecãþi trucate, furturi ºi jafuri. Elînsuºi a fost implicat în o serie de pro-cese, iar slujbele îl puneau în contactchiar cu marii dregãtori ai þãrii ºi chiarcu domnitorul.

Reuºeºte sã devinã în vremea luiConstantin Ipsilanti, în prima domnie aacestuia, mare comis, iar în a II-a dom-nie, a fost vãtaf de plai. Ca principalresponsabil cu paza graniþelor obþineavenituri foarte importante din judecãþi,vãmuire de mãrfuri ºi din negustoria pecare o practica el însuºi. Pentru numi-rea sa ca vãtaf de plai dãdu 3.500 detaleri, iar în 1812 dispunea de 12.000.Nu se cunoaºte cât a plãtit pentru a firidicat la rangul de sluger (boier careaproviziona curtea domneascã ºi oast-ea þãrii cu carne proaspãtã ºi culumânãri pentru banchetele de searãde la curtea domneascã).

Purta veºminte specifice clasei demijloc a boierimii din Þara Româneas-cã, clasã care în ridicarea ei ierarhicãse lovea de marea boierime.”

Evident cã la o asemenea situaþiematerialã ºi poziþie socialã îºi permiteasã efectueze o curã întremãtoare asãnãtãþii la Bãile de la Mehadia.

Iatã relatarea succintã, e adevãrat,dar plinã de miez, a cronicarului pro-topop al Mehadiei, Nicolae Stoica deHaþeg: „De la Beci (Viena, n.n.) în

Bucureºti, de acolo în Ruºava. În Me-hadia, cvartir (locuinþã închiriatã, n.n.) 6septemâni ºezu, la mine în toate zilelevenea, bine se pãzea (era anul 1814

n.n.).1816, în sâmbãta mare,

de dimineaþã, iatã-l în biser-icã. Îl întreb: Ce-i?

- Iar nu mã lasã în Ru-ºava!

Mã duc (protopopul Nico-lae Stoica, n.n.) la gheneralcomanda pentru slobozenieîn Ruºava.

- ªi cãpãtã!ªi iar la Bucureºti s-a dus

(fãrã sã se precizeze durataacestui „sejur”, n.n.).

…………………………….[Tot în 1816] Toamna, în

septemvrie, cãlare din Ardealla mine veni, cu o slugã

cãlare.Caii în grajdi bãgarã.

Am prânzit.Ceru Istoria Românilor, calendare,

c-o sã ºadã la bãi, sã ceteascã, sã-ºipetreacã.

ªi pân în noiemvre, 9 sãptãmâni la bãiºezu. Venea, ne întâlneam aici ºi la bãi”.

Din cele relatate rezultã cu deplinãclaritate faptul cã Tudor din Vladimiriera o persoanã cultivatã care îl preþuiapentru cunoºtinþele-i multiple istoricepe cronicarul din Mehadia. Cu toate cãNicolae Stoica nu face referiri la con-versaþiile avute e de presupus cã în ceamai mare parte a acestora se referea laistorie, ºi mai cu seamã la trecutul ro-mânilor. Putem deduce acest interesaparte a lui Tudor din faptul cã în toam-na lui 1816 îi ceruse o anume carte, Is-toria Rumâneascã, care la acea vremenu putea fi alta decât Hronica românilorºi a mai multor neamuri, opera de cã-pãtenie a fruntaºului ªcolii Ardelene,Gheorghe ªincai.

Nu este nicidecum exclus nicipresupunerea cã fundamentul ideo-logic al programului revoluþiei româ-ne de la 1821 va fi fost pus aici înMehadia, cules treptat din discuþiilepe teme de istorie naþionalã româ-neascã avute în nenumãrate rânduricu Nicolae Stoica de Haþeg. De laacest raþionament bazat pe fapte realeconsemnate de cronicarul bãnãþeanam mai putea avansa ºi ipoteza, sur-prinzãtoare la prima vedere, cã indirect,ºi evident fãrã voia sa, învãþatul pro-topop al Mehadiei a fost unul dintreartizanii vestitei Proclamaþii de laPadeº, din 23 ianuarie 1821.

academician LIVIU MÃRGHITAN


Noapte de iarnã, de Petricã Birãu

MEHADIA ºI TUDOR DIN VLADIMIRI


Ion Bãcilã s-a nãscut la data de 17

iunie 1912 în Mehadia (Caraº-Se-

verin), fiul lui Iancu Bãcilã (învãþãtor)

ºi Elena (mamã, nãscutã Þepeneag,

în Mehadia), casnicã.

Urmeazã ºcoala primarã în Meha-

dia, la tatãl sãu, apoi ªcoala Normalã

din Caransebeº, pe care o absolvã în

anul 1929.

Funcþioneazã ca învãþãtor în co-

muna Teregova (Caraº-Severin),

apoi în aceeaºi calitate la ºcoala din

Mehadia.

Pleacã în armatã pentru satisface-

re stagiului militar la o unitate din Târ-

goviºte. Revine în învãþãmânt, iar la

declanºarea rãzboiului antisovietic

pleacã pe front, luptã pânã la Cotul

Donului.

În retragere, de pe front, decorat ºi

cu gradul de cãpitan, a fost numit co-

mandantul pieþei de la Câmpina, un-

de o cunoaºte pe Margareta Stãnes-

cu, cu care se cãsãtoreºte. Cu doam-

na Margareta (Reta) are trei copii:

Elena (profesoarã), Ion (inginer) ºi

Mircea (tehnician).

Revine în învãþãmânt. Colaborea-

zã la publicaþiile din Banat: „Timpul”,

„Drapelul”, „Renaºterea”, „Biserica ºi

ºcoala”, „Lumina”, “Vestul”.

Un timp a fost scos din învãþãmânt

pe motive politice, a fost de orientare

þãrãnistã ºi naþionalistã, un naþiona-

list de bun augur, gen Octavian

Goga, a pledat pentru poetul Goga,

ca sã se predea în ºcoalã. A fost

internat în Colonia de Muncã (C.M.),

(1952 – 1953), la Canalul Dunãrea –

Marea Neagrã.

Dupã liberare de la Canal, a fost

angajat ca muncitor la Mina de cãr-

buni din Mehadia. Foarte greu revine

în învãþãmânt, la ºcoala din Tere-

gova, apoi la ºcoala din Mehadia,

unde funcþioneazã pânã la pension-

are (1969).

În perioada funcþionãrii la ªcoa-la din Mehadia depune o intensãactivitate culturalã în aceastãlocalitate. A fost o perioadã de timp

directorul ºcolii ºi al Cãminului cultur-

al „Nicolae Cena”.

Decedeazã în martie 2000.

Învãþãtorul Ion Bãcilã este autorul

monografiei „Mehadia”, apãrutã la

Editura Marineasa, Timiºoara, 1997.COSTEL VLAICU

Slt. Bãcilã IonAbsolvent al ºcolii de ofiþeri de

rezerva Ploieºti 1937Avansat la gradul de sublocotenent

prin înaltul decret publicat înMonitorul Oficial din aprilie 1937

Învãþãtorul Ion Bãcilã ºi doamnaînvãþãtoare Margareta (Reta) Bãcilã.

Mehadia, iunie 1966

ÎNVÃÞÃTORUL ION BÃCILÃ

La propunerea redacþiei noastre,primarul Iancu Panduru ºi domniisãi consilieri au aprobat ca în 19ianuarie 2008 sã aibã loc primaediþie a Simpozionului Cetãþii, laLiceul din comuna Mehadia(Caraº-Severin). Programul aces-tei manifestãri cuprinde:

- ora 10.00: întâlnire la primãriaMehadia

- ora 11.00: depunerea decoroane de flori la mormântul croni-carului Nicolae Stoica de Haþeg,protopopul Mehadiei în veacul alXIX-lea

- ora 12.00 – 14.00: SimpozionulCetãþii. Au fost invitaþi sã prezintecomunicãri domniile lor:

* Liviu Marghitan: „Mehadia ºiTudor din Vladimiri”

* C.J. Petroi: „Cãlãtori strãiniprin Mehadia”

* Iulian Lalescu: „CetãþileMehadiei”

* I.M. Almãjan: „CronicarulNicolae Stoica de Haþeg – 175 anide la moarte”

* Alexandru Nemoianu: subiectliber

* Pavel Panduru: „Amintiri” deIosif Coliolan Buracu

* Mihai Belchite: „O orã cuînvãþãtorul Ion Bãcilã”

* Costel Vlaicu: Ion Bãcilã –medalion literar

- ora 15.00: dezvelirea ºisfinþirea plãcii comemorative IonBãcilã, de un sobor de preoþi, cuparticiparea familiei

Moderator: Nicolae DanciuPetniceanu, iniþiatorul simpozio-nului

- ora 17.00 – 19.00: program lit-erar-muzical susþinut de elevii ºcol-ilor de pe raza comunei Mehadia(Caraº-Severin)

- ora 20.00 – 04.00: bal în port

SIMPOZIONUL CETÃÞII(ediþia I-a)

19 ianuarie 2008


Mehadia, splendida vatrã umanã de la poalele Muntelui Strãjoþ, udatãde lacrimile pãmântului Sfârdin ºi Belareca, a trezit de-a lungul anilorinteres spiritual din partea multor cãrturari de elitã, aceºtia au fost animaþide istoria ancestralã ºi de peisajul mirific, legendar, al acestor locuri ro-mâneºti dintotdeauna. Aºadar, Mehadia a fost vizitatã, între alþii, de acade-micienii Vasile Pârvan, Dimitrie Onciul ºi Miron Cristea, de istoriografii: IonSârbu, I.D. Suciu ºi Gheorghe Luchescu, de publiciºtii ºi scriitorii: ValeriuBraniºte, Andrei Bârseanu, Nicolae Mãrgeanu, Ion Marin Almãjan, AlexandruJebeleanu, Ion Florian Panduru, Titus Suciu, Ignea Loga, Mariana Sperlea,Aurel Turcuº, George Voºtinaru, Vlad Cernea, de artiºtii: Luþã Ioviþã, IosifMilu, George Lungoci, ªtefan Isac, Maria Tudor ºi Luca Novac.

Iatã cã în aceastã iarnã, prin grija primarului Iancu Panduru, vom fi viz-itaþi de dl. Liviu Marghitan, membru al Academiei Române, care la 19 ian-uarie 2008, în cadrul Simpozionului Cetãþii (Ediþia I-a) va conferenþiadespre: „Mehadia ºi Tudor din Vladimiri”.

Domnul Liviu Marghitan a colaborat ºi la realizarea cãrþii „Mehadia –vatrã istoricã milenarã”, domnia sa împlineºte o vârstã rotundã, îi dorimsãnãtate ºi mulþi ani. (Redacþia)

LIVIU MÃRGHITAN, LA 70 DE ANIAbsolvent al Facultãþii de Istorie a Universitãþii din Cluj-Napoca, Liviu

Mãrghitan a trecut prin toate treptele ierarhiei ºtiinþifice. Ca cercetãtor, s-asupus disciplinei ºi regulilor „ªcolii istorice” din Ardeal pe care a reprezen-tat-o. Cei aproape 50 de ani de activitate pe tãrâmul muzei Clio l-au situat peo poziþie inconfundabilã, pe care ºi-a clãdit-o cu seriozitate, spirit de rãspun-dere ºi inteligenþã.

ªi-a consacrat activitatea, îndeosebi, cercetãrii din domeniul arheologieidaco- romane. A desfãºurat ample investigaþii ºtiinþifice ca muzeograf laComplexul Muzeal Arad, la Muzeul Civilizaþiei Dacice din Deva, cât ºi la Mu-zeul Naþional de Istorie a României, fiind membru fondator al acestei instituþii.

AA ssccrriiss ppeessttee 880000 ddee ssttuuddiiii ººii aarrttiiccoollee aappããrruuttee îînn ppeessttee oo ssuuttãã ddee ppuubblliiccaaþþiiiiddiinn þþaarrãã ººii ssttrrããiinnããttaattee.. II-aauu aappããrruutt cciirrccaa 4400 ddee ccããrrþþii,, aapprreecciiaattee îînn þþaarrãã ººii îînnssttrrããiinnããttaattee. Ca cercetãtor ºi publicist, a trebuit sã ofere rãspunsuri în acord cuadevãrul istoric ºi deontologia profesionalã. Spirit reflexiv, echilibrat, ocolindcu prudenþã ºi inteligenþa capcanele ideologice, prin cercetãri de duratã, cumigalã întreprinse , a oferit rãspunsuri care-l onoreazã ºi-i cinstesc profe-siunea. Aceastã viziune, unitarã, neviciatã asupra istoriei înlãturã interpretãriletendenþioase, triumfaliste, punând accentul pe latura practicã, pragmaticã înacord cu realitatea.

Analist lucid, lipsit de prejudecãþi, cãutând, mereu, sã descopere, cuinteligenþã ºi simþ al istoriei, cauzele ºi implicaþiile evenimentelor istorice,valoarea lor, pprrooffeessoorruull LLiivviiuu MMããrrgghhiittaann aa pprreezzeennttaatt ccoommuunniiccããrrii llaa ccoonnggrreesseeººttiiiinnþþiiffiiccee îînn þþaarrãã ººii ssttrrããiinnããttaattee.. EEssttee mmeemmbbrruu aall IInnssttiittuuttuulluuii NNaaþþiioonnaall ddeeTTrraaccoollooggiiee,, aall AAssoocciiaaþþiieeii IInntteerrnnaaþþiioonnaallee ddee EEppiiggrraaffiiee ººii LLaattiinnãã,, ccããtt ººii ããll aallttoorrssoocciieettããþþii ººttiiiinnþþiiffiiccee.. În activitatea ºtiinþificã a fost preocupat de realizarea unormonografii ºtiinþifice de pe meleagurile arãdene ca Moise Nicoarã , vasluiene(despre membrii Academiei Române originari din acest judeþ) ºi nu numai.

Aflat la vârsta maturitãþii, cercetãtorul Liviu Mãrghitan dã expresia unorsubstanþiale trãsãturi ce a caracterizat ºcoala arheologicã condusa de profe-sorul C. Daicoviciu: profunzime în reliefarea relaþiilor cauzale, sobrietatea înexpresie, responsabilitatea aprecierilor. Sprijinit pe analiza lucidã a fapteloristorice, cãrþile lui Liviu Mãrghitan oferã rãspunsuri echilibrate multor prob-leme care frãmântã spiritele timpului nostru.

IIssttoorriiccuull ssee aaffllãã,, aaccuumm,, îînn pplleenniittuuddiinneeaa ffoorrþþeelloorr ddee eexxpprreessiiee. Avem convin-gerea cã ºi în viitorul apropiat va onora scrisul istoric cu noi ºi valoroaseopere, pe care le aºteptãm, urând, la acest moment aniversar, viaþã îndelun-gatã ºi rodnicã. prof. dr. NICOLAE IONESCU,

Liceul “Mihail Kogãlniceanu” Vaslui

CINE EºTI DUMNEATA,LIVIU MARGHITAN?

EMINESCU ªI ION FLORIAN PANDURU

În 12 ianuarie 1990, fusesem la cura de bãi, la Herculane,

cazat în pavilionul din faþa statuii lui Hercules, în grija reputat-

ului medic balneolog

Iancu Gogâltan. Pri-

misem o garsonierã la

parterul stabilimentu-

lui, din care puteam

sã-mi supraveghez

„Dacia” parcatã pe

trotuar, sub fereastrã.

În vremea aceea, „rev-

oluþia” continua în Bu-

cureºti, cu Ion Iliescu

pe tanchetã ºi cu cior-

chini de revoluþionari

(sic) care strigau în

gura mare: „unde aþi

lucrat în ultimii cinci

ani”!. Alãturi de Ion

Iliescu, pe tanc, se

vedea la televizor, se afla Dumitru Mazilu, fost colonel de secu-

ritate, profesor la ªcoala de ofiþeri de la Bãneasa, kilometrul 4,

devenit între timp agent al spionajului american. El striga în

gura mare: „Jos Securitatea!” Sã te cruceºti, nu alta! Aºadar, în

multe oraºe din þarã se înmulþiserã revoluþionarii ºi cu ei se

înmulþiserã ºi rãufãcãtorii, pungaºii, într-uun cuvânt amatorii de

rele.

Într-una din zile, mai precis într-o noapte din preajma lui 15

ianuarie, ziua Eminescului, împãratul desculþ din poezia

românã, necunoscuþi l-au detronat pe Poet de pe soclul sãu,

probabil îl trataserã cum erau tratate monumentele ce reprezen-

tau eroii muncii socialiste ºi eroii sovietici, din ultimul rãzboi

mondial. Era la modã demolarea monumentelor istorice în

marile oraºe: Bucureºti, Timiºoara, Braºov, Sibiu etc.

Despre profanarea monumentului eminescian de la malul

Cernei, din umbra Muntelui Domogled, se aflase la primãrie.

Primar autointitulat era scriitorul Ion Florian Panduru. Primarul

s-a supãrat foc, a convocat miliþia ºi a dat ordin sã fie gãsiþi

rãufãcãtorii pentru a se lua mãsuri drastice faþã de aceºtia.

Subofiþerul Mac, el ºi câinele sãu, au luat urma rãufãcãtorilor ºi

i-au gãsit: erau doi beþivani, oameni fãrã cãpãtâi, ei se erijaserã

în revoluþionari! Se rãzbunaserã pe Eminescu, aºa, ca sã fie în

ton cu ceea ce se petrecea la Bucureºti, cu ceea ce vãzuserã pe

micul ecran. Ce sã facã bietul primar cu aceºti rãufãcãtori?! I-a

pus sã vegheze o lunã de zile, noapte de noapte, cu rândul, sta-

tuia Poetului Naþional ºi zi de zi sã-i aducã, de unde, de neunde,

câte o floare pe postament. ªi cei doi prieteni ai lui Bachus au

executat dispoziþia primarului fãrã crâcnire, iar subofiþerul Mac

raporta dimineaþã de dimineaþã dacã ordinul se executã întoc-

mai ºi la timp!

ªi tot în acel timp, searã de searã, în local la „Carpaþii” de

odinioarã, sub terasã, se auzea un cântec pe versurile lui Mihai

Eminescu: „Pe lângã plopii fãrã soþ”, romanþã interpretatã de un

grup de chefli anonimi. TOMA OSTRIª

Ion Florian Panduru (1938 – 1993)

Eminescu la Herculane

Pe lângã plopii fãrã soþ...

Pe lângã plopii fãrã soþAdesea am trecut;Mã cunoºteau vecinii toþi –Tu nu m-ai cunoscut.

La geamul tãu ce strãluceaPrivii atât de des;O lume toatã-nþelegea –Tu nu m-ai înþeles.

De câte ori am aºteptatO ºoaptã de rãspuns!O zi din viaþã sã-mi fi dat,O zi mi-era de-ajuns;

O orã sã fi fost amici,Sã ne iubim cu dor,S-ascult de glasul gurii miciO orã, ºi sã mor.

Dându-mi din ochiul tãu seninO razã dinadins,În calea timpilor ce vinO stea s-ar fi aprins;

Ai fi trãit în veci de veciªi rânduri de vieþi,Cu ale tale braþe reciÎnmãrmureai mãreþ,

Un chip de-a pururi adoratCum nu mai au perechiAcele zâne ce strãbatDin timpurile vechi.

Cãci te iubeam cu ochi pãgâniªi plini de suferinþi,Ce mi-i lãsarã din bãtrâniPãrinþii din pãrinþi.

Azi nici mãcar îmi pare rãuCã trec cu mult mai rar,Cã cu tristeþe capul tãuSe-ntoarce în zadar,

Cãci azi le semeni tuturorLa umblet ºi la port,ªi te privesc nepãsãtorC-un rece ochi de mort.

Tu trebuia sã te cuprinziDe acel farmec sfântªi noaptea candelã s-aprinziIubirii pe pãmânt.


MMoottiivvaaþþiiaa rreeddaaccþþiieeii „„VVeesstteeaa”” eessttee uurrmmãã-ttooaarreeaa::

- Profesorul Nistor Dop, cu sorgintea înMehadia, a fost profesor de româno-francezã,pedagog ºi dascãl din constelaþia marilor edu-catori, vreme de aproape patru decenii. Graþieacestor însuºiri didactice a fost promovatinspector ºcolar în Caraº-Severin.

- L-a sprijinit pe junele Sabin Opreanu sã-ºi isprãveascã studiile liceale, a întrezãrit în eltalent poetic viguros, i-a facilitat relaþia curevista “România literarã” (“Gazeta literarã”),cu poetul Geo Dumitrescu (“Index “ de la rubri-ca “OOcchhiiuull mmaaggiicc”), în care debutase. Astãzipoetul Sabin Opreanu este membru al UniuniiScriitorilor din România.

- A fondat cenaclul literar “EEffttiimmiiee MMuurrgguu”de pe lângã Casa de culturã Orºova (1964)împreunã cu Pavel Ciobanu (folclorist ),Nicolae Popa (pictor ºi poet), Ticu Miliþescu(filozof ºi pictor), George Mãgeru (epigramist),N.D.Petniceanu (prozator) ºi mai mulþi tineriseraliºti între care Rusu, Boºneag ºi alþii.

- În 1977, fondeazã ºi conduce cenaclulliterar “AAdd-MMeeddiiaamm“, de la Mehadia, cu scri-itorul Nicolae Mãrgeanu, Ion Ionescu-Bloju(publicist) , profesor Mihai Belchite, NicolaeDanciu Petniceanu, Rozica Bãºulescu, primarLãzãrescu, Sabin Opreanu etc.

- SSaallvveeaazzãã ddee llaa ddeemmoollaarree CCaassaa ggeenneerraallNNiiccoollaaee CCeennaa, face intervenþia la organele pute-rii executive regionale ºi judeþene, încropeazãîn casa generalului un minimuzeu, ce aminteade existenþa generalului Cena. Precizez: CCaassaaeerraa pprriinnssãã îînn ppllaannuull ddee ddeemmoollaarree ººii îînn aacceesstt

cchhiipp aa ffoosstt ssaallvvaattãã..- AA ppuubblliiccaatt îînn pprreessaa vvrreemmiiii rreeppoorrttaajjee,, eesseeuurrii

ººii ddiivveerrssee aarrttiiccoollee ssuubb ppsseeuuddoonniimmuull BBAARRDDAACC..

ST. MÃGRIN

„MONTÃM PLÃCI COMEMORATIVE ÎNAINTAªILOR NOªTRI, CA SÃ AVEM UNDE NE ÎNTOARCE”Dorel Viºan, actor

MERITÃ, SAU NU MERITÃ, PROFESORULNISTOR DOP O PLACÃ COMEMORATIVÃ?

Profesorul Nistor Dop (*) prezideazãsimpozionul „Fiii satului”,

Mehadia, 20 iulie 1981

Desigur, vã amintiþi de domniºoara Cucu?Cum nu?!?! Domniºoara Cucu, bãtrânã, profe-soarã, personaj provincial, obscur, introvertit,abisal spiritual, din piesa „Steaua fãrã nume”de Mihail Sebastian. Dacã nu vã amintiþi, în-cerc sã vã reamintesc acest personaj din teatrullui Sebastian, cu rubedenii în învãþãmântulcãrãºean. Mantaua (sau pelerina) domniºoareiCucu se aratã generoasã cu progeniturile ei dinalte veacuri ºi alte tãrâmuri... Aºadar...

Primarul Iancu Panduru, de la Mehadia, dinCaraº-Severin, luminat ºi preocupat de acteculturale insolite, tulburãtoare de frumos, mi-adat misia sã-l contactez pe domnul profesorMihai (Mihãiþã) Feneºan, directorul Liceului„Nicolae Stoica de Haþeg”, de a-i transmiterugãmintea sa în ceea ce priveºte sprijin înorganizarea ºi desfãºurare SimpozionuluiCetãþii, propus ºi aprobat de consilierii sãipentru 19 ianuarie 2008, o premierã culturalãla Mehadia, în satul generalului Nicolae Cena,membru corespondent al Academiilor dinViena ºi Budapesta.

Zis ºi fãcut, cu mapa plinã de „Vestea”(revista ce apare la Mehadia, prin grijaaceluiaºi primar) m-am înfãþiºat la ºcoalã, înpauza mare. Domnul profesor Feneºan era ple-cat cu treburi la Inspectoratul ºcolar din Caraº-Severin, aºa cã l-am contactat în cancelarie pedomnul profesor Domilescu Tolian, directoradjunct, acesta bine intenþionat a notat ce ºicum privind sarcinile liceului cu privire lamanifestarea din ianuarie 2008. Între altele,prezentarea unui medalion literar din partea

domnului profesor Gruia Cinghezã, ºeful cate-drei de limba românã, despre regretatul IonBãcilã, cãruia primãria, cu asentimentul fami-liei, urmeazã sã monteze ºi sã sfinþeascã oplacã comemorativã pe faþada casei, unde s-anãscut ºi trãit regretatul învãþãtor Bãcilã (1912– 2000). Intrând în cancelarie, în pauza mare,profesorul Gruia Cinchezã a trântit catalogul pemasã ºi a sãrit din balamale: „VViinnii aaiiccii ccuuaasseemmeenneeaa iinniiþþiiaattiivvee??!! EEuu ii-aamm ffoosstt eelleevv,, eeuu ttrree-bbuuiiaa ssãã ffaacc ººii ssãã ddrreegg,, ccee vvrreeii dduummnneeaattaa ssãã-þþiivveezzii nnuummeellee ppee ppllaaccãã??!! DDuu-ttee,, ddoommllee ddee aaiiccii,, ccuuaassttffeell ddee pprrooppuunneerrii etc. etc. Semnatarul i-arãspuns elegant, civilizat, liniºtit: „Domnuleprofesor, dascãlul a decedat acum ºapte ani, afost veteran de rãzboi, publicist ºi dascãl derenume, catalizator spiritual în Mehadia inter-belicã ºi postbelicã, autorul monografiei Me-hadiei, ddee ccee nnuu aaþþii lluuaatt dduummnneeaavvooaassttrrãã aacceeaass-ttãã iinniiþþiiaattiivvãã??!! „Blocat”, a tãcut. Am continuat:„De ce nu montaþi o placã scriitorului NicolaeMãrgeanu, fiul satului?” Rãspuns: „Nu meritã!A fost un nenorocit de beþivan.” Am continuat:„De ce nu puneþi o placã profesorului NistorDop?!” Iarãºi tãcere, în locul sãu a intervenitdoamna profesoarã Rodica Râta, fiica profe-sorului Dop, care a vociferat: „TTaattaa nnuu aa aavvuuttmmeerriittee ddeeoosseebbiittee!!!!!!” De data aceasta m-am blo-cat eu, pprroobbaabbiill pprrooffeessoorruull NNiissttoorr DDoopp,, îînn aacceeaacclliippãã,, ss-aa rrããssuucciitt îînn mmoorrmmâânntt.

Am distribuit revista „Vestea” ºi am plecatcu amãrãciune în suflet, ddâânndd oocchhii ccuu ddoomm-nniiººooaarraa CCuuccuu,, îînn vvaarriiaa iippoossttaazzee,, îînn ffuussttãã ººii ppaann-ttaalloonnii...... (NNDDPP)

AM ÎNTÂLNIT-O PE DOMNIªOARA CUCU LA MEHADIA!


„Grãnicerul” ºi „Ad-Mediam” de la Mehadia

(Caraº-Severin)În anii 1991 – 1992, la Mehadia s-a reeditat

ziarul „Grãnicerul”, publicaþie din perioada inter-belicã, graþie regretatului Marghitich, tatãl scriito-rului Nicolae Mãrgeanu. Din redacþia acestui ziara fãcut parte ºi N.D. Petniceanu, publicând unelearticole, la cererea editorului: Ion Ionescu-Bloju,pe atunci angajat al Cãminului cultural „NicolaeCena”. Ziarul a falimentat, dupã câteva numere.

A apãrut un întreprinzãtor de la Arad, cu bani,care i-a propus domnului Ion Ionescu-Bloju sãediteze „Ad-Mediam”. N.D.P. a fãcut parte ºi dinaceastã redacþie, a publicat unele materiale liter-are, la cererea aceluiaºi Ion Ionescu-Bloju. Dupãcâteva numere, ziarul „Ad-Mediam” nu a maiapãrut, domnul din Arad ºi-a retras creditul –vãzând cã Ion Ionescu n-a decontat un sfanþ! Aºaspunea patronul din Arad, astãzi un nume,Meriador, sub care editeazã ziare ºi cãrþi.

Vãzând aceastã situaþie, N.D.P. i-a oferit dom-nului Ion Ionescu-Bloju o pompã mecanicã (man-ualã) de valoare, pentru vânzare, ca sã poatã con-tinua tipãrirea ziarului. Nu a vândut pompa, astãzio pãstreazã! A încetat editarea ziarului. Faptecunoscute de domnul Simuþ, fostul sãu cumnat.

E foarte trist cã domnul profesor GruiaCinchezã nu cunoaºte cele de mai sus, ºtiindu-lîntr-o relaþie apropiatã cu Ion Ionescu-Bloju, acestamator de tãrie ºi gheºefturi.

LAE CARABINÃ

Îl ascult non-stop, am ajuns sã nu pot scrieun rând, dacã nu-i aud glasul superb prin voceade cristal a vocilor ce se perindã de la o emisi-une la alta, voci profesioniste, muzicale, sonorecu dicþie de mari actori. Vocea Oanei, parol,seamãnã cu vocea vedetei de odinioarã SimoneSignorette, franþuzoaica lui Yves Montand,celebrul actor din „Salariul groazei”. Tot aºainconfundabilã e vocea lui Matei Mircioane, aAdinei Niþu ºi a Cristinei Pãuna Corocan.Felicitãri lor ºi felicitãri mamelor lor, mulþumimursitoarelor care le-au ursit sã fie voci în RadioReºiþa – Radio „Semenic”, dragostea românilor.

Dupã acest preambul izvodit din suflet pen-tru suflet e musai sã fiu oleacã acidulat cu trim-iteri de sãgeþi cu vârf de argint (fãrã otravã de

nãpârcã) pe adresa redactorului-ºef, Doru DinuGlãvan, pãstorul spiritual al postului nostru deradio.

Pretenþii ºi exigenþe (mergând pânã ladepunctare pecuniarã) pentru inadvertenþeletransmise pe calea undelor. Nu am decupatprea multe erori, totuºi în 2007 au fost ºi dintreacestea, astfel:

- DDoorraann GGhheeoorrgghhee (poet ºi folclorist, editor)din Cenad de Timiº), nu este autorul volumuluide versuri „An din patru primãveri”. Autoruleste regretatul profesor Mihai Novac (1906 –1977), întâiul prefect de Caraº, dupã 23 August1944. Profesorul Gheorghe Doran s-a îngrijit deeditarea (ultima) volumului în discuþie ºi nimicmai mult. (S-a transmis la 8.12.2007, ora 7.20).Colegul Doran are un merit special: editarea foiisãteºti „Cenãdzeana” ºi este al doilea, în Caraº(dupã prof. Alexandru Tietz) culegãtor de folclormuncitoresc din zona Oraviþei, Moldova Nouã.

- Aflãm cu bucurie cã AAuurraa UUrrzziicceeaannuu esteprima cetãþeanã de naþionalitate românã careface parte, în America, dintr-o antologie demuzicã de jazz. Incorect! Aura Urziceanu, origi-narã din Bucureºti, are dublã cetãþenie:

româno-americanã ºi este de naþie þigancã, unade mãtasã, care a emigrat în Amecica, cu famil-ia, ºi-a urmat soþul, un evreu, fiul unui marecomunist ilegalist, fost ministru industrieuºoarã (textile). Când n-a mai fost ministru ºi-a luat tãlpãºiþa din România, cum ºi-au luat-o ºialþi evrei, foºti miniºtri, directori ºi mai ºtiu euce!... Au iubit România doar pentru funcþie.

- EExxiissttãã oo eemmiissiiuunnee ddee „„mmeessaajjee ººii ddoorriinnþþee””,care debuteazã (prefaþatã) de genericul „LLaaOObbrreejjaa îînnttrr-oo ggrrããddiinnãã!!”, se aude glasul doini-torului Achim Nica. Înn RRaaddiioo RReeººiiþþaa ssuunntt ffooll-cclloorriiººttii ddee ttaalliiee nnaaþþiioonnaallãã,, oare domniile lor nuºtiu cã acest generic este o pastiºã?! Nimicbãnãþean în acest generic. Melodia în cauzã(„La Tismana într-o grãdinã”) a fost lansatã cucirca 50 de ani în urmã de Maria Lãtãreþu, pre-luatã de Ion Luican, apoi imitatã de o altã vocecare zicea: „LLaa BBoozzoovviiccii îînnttrr-oo ggrrããddiinnãã”, caAchim Nica sã fie debutat de celebrul NicolaePerescu (Orchestra „Lazar Cernescu” dinCaransebeº) cu aceastã melodie, lipsitã deoriginalitate, intitulatã „La Obreja, într-o grãd-inã”. O imitaþie care mergea în obsedantuldeceniu, în cultura muzicalã proletcutistã, darazi nu mai þine, când avem lumea înºcolatã ºiun public educat muzical. Aºa cã faceþi bine ºipuneþi alt generic, sugestiv „„AAmm pplleeccaatt ccuu ooccooaassãã nnoouuãã” de Achim Nica ar prinde mult maibine.

În materie de sport, unde Doru Dinu Glãvaneste pus la punct de aproape un veac (sic) amdori, noi ascultãtorii, ceva mai mult, felicitãri cãl-a adus la microfon pe boxerul Pavel Nedelcea,campion, dar am vrea sã ºtim ºi alte date despreboxul ºi boxerii, antrenorii de odinioarã aiReºiþei. Întreb: ce se mai ºtie de Lazãr Borduz,fost campion balcanic în câteva rânduri? Dardespre ªtefan Maroviceanu? Fraþii Venþel? TothGeza? Maºcovescu de la Bocºa ºi tot de laBocºa despre Vasile C-tin Gruescu, mitralieradin Banat, care boxa de la egal la egal cu faimo-

sul Mircea Dobrescu? Nu s-ar putea un serialcu Petre Pop, unicul boxer, din Banat, care aboxat ºi a fãcut meci nul cu un boxer negruamerican?! Apoi, de ce l-am dat uitãrii pe PuiuNicolae?! Oare am uitat „MMeemmoorriiaalluull PPuuiiuuNNiiccoollaaee” care a funcþionat pe vremeacomuniºtilor, fãrã ca Puiu sã fie comunist, cidoar cel mai mare boxer, din toate vremurile, depe malul Bârzavei?!?! E bine sã fim generoºi cuvalorile sportive de ieri ºi cele de azi, iinnddiiffeerreennttddee ssttaattuuttuull lloorr aaccttuuaall.. (NN..DD..PP..)

„Vestea”, la unan de existenþã!

S-a scurs un an, în decembrie 2007, de laapariþia numãrului 1 a publicaþiei „Vestea”, fon-datã prin grija ºi efortul primarului IancuPanduru, având colaborarea beneficã, dezintere-satã, a Societãþii literar-artistice „Sorin Titel” dinBanat.

S-au editat 13 numere, tematica prioritarã afost: religioasã, social-culturalã, economicã,apoi scurte ºtiri ºi informaþii ample în variadomenii. Editorialul fiecãrui numãr a fost peprima paginã semnat de primarul comunei.

Modeste au fost colaborãrile pe linie deînvãþãmânt, chit cã în redacþie sunt ºi cadredidactice!

În acest timp, s-a stabilit nucleul redacþion-al. Cel mai mare câºtig a fost cooptarea în redac-þie a domnului economist Costel Vlaicu, talentpublicistic viguros, inteligent ºi pasionat pentrupresã. În urma multor articole publicate (arepagina sa – pagina verde – propusã de domniasa), articole de valoare intrinsecã, colegul CostelVlaicu a fost promovat redactor-ºef adjunct,apoi, în urma unor instructaje, a fost recomandatpentru Uniunea Ziariºtilor Profesioniºti dinRomânia. A trecut cu brio testul, la Bucureºti,dobândind mult dorita legitimaþie de ziaristinternaþional. Pot sã mã felicit pentru depistareaºi promovarea unui ziarist de forþã, care, deacum, a intrat în legãturã, prin Internet, cu spiriteelevate, precum: Alexandru Nemoianu dinAmerica, dr. Dimitrie Grama din Danemarca ºicu dr. Artur Silvestri din Bucureºti, preºedinteleAsociaþiei de Patrimoniu din România. Am avutcurajul ºi încrederea de a-l credita.

Tot cu privire la redacþie, mulþumesc pentruseriozitatea, hãrnicia, calitatea lucrãrilor prestatede secretara gazetei, de doamna SimonaSorescu-IIonescu!

Mulþi ani, „Vestea”! (L.C.)

RADIO REºIÞA – RADIO „SEMENIC” =DRAGOSTEA BÃNÃÞENILOR DE PRETUTINDENI!

Costel Vlaicu ºi NDP în docu-mentare, la Topleþ; în mijloc

profesoara Vlasie

Brek! Pas înapoi!


Este o bucurie pentru cititorii „Vestei” dinBanat ºi pânã în America, de a-i citi mãrturisirile ºiproiectele sale acum, la început de an 2008, anplin de speranþe pentru prosperarea românilor.

- Domnule primar Iancu Panduru, cum aþiîncheiat anul 2007?

- Cu bucurii, cu realizãri, cu împliniri, cu visedevenite realitate.

- Vã rog sã înºiruiþicâteva dintre cele maiimportante realizãri.

- Îmi face deosebitãplãcere sã informãm cititoriipublicaþiei noastre cele maiimportante împliniri... La 15martie 2007 am tãiat pan-glica, am inaugurat ºi sfinþitdupã cinul creºtinesc noulsediu administrativ alprimãriei Mehadia, unsediu modern, european, sãnu uitãm cã Mehadia se aflãpe ºoseaua internaþionalã,vizitatã, în trecere ºi nunumai în trecere, de cãlãtoridin Europa Unitã. E o dato-rie sã fim la înãlþime, la oanume cotã valoricã a fru-mosului, aºa cum sunt maitoate localitãþile rustice din vestul european. Deprecizat cã majoritatea cetãþenilor m-au înþeles ºisprijinit, sediul administrativ s-a realizat exclusivdin venituri proprii, nu am apelat la bugetul destat, la împrumuturi ºi alte resurse financiare.Pânã la data respectivã, administraþia Mehadiei nua avut o clãdire a sa, intabulatã în Cartea funciarã.De acum are...

- Alte realizãri, domnule primar?

- Sunt. Am pornit de la ideea imperioasã aeuropenizãrii, în afara aspectului impozant alclãdirilor, aºa cum este sediul primãriei, e vorbade aspectul ºi calitatea drumurilor, a ºoselei, astrãzilor. Strãzile denivelate, pline de gropane ºipietroaie, de noroi, sunt impracticabile, anevoioa-se pentru pietoni ºi mai ales pentru autovehicule,care hurducãindu-se se distrug. Ne-aam gândit laomul, cãlãtor sau pieton, care umblând ºi cir-culând pe un drum impracticabil poate avea acci-dente, deteriorãri, supãrãri, pagube materiale. ªi,pornind la drum cu asemenea gânduri, am cãutatsã modernizãm drumurile ºi strãzile de pe razacomunei în interesul cetãþeanului. În acest sens,am modernizat douã strãzi în Mehadia, zonaBãnuþ, apoi strada Vãluºescu, am modernizat unkilometru ºi jumãtate de strãzi din ValeaBolvaºniþa, prin bitumare ºi asfaltare, tot aºa înPlugova ºi Globu-Rãu, localitãþi aparþinãtoare decomuna Mehadia.

- Alte realizãri, domnule primar?

- M-a preocupat la modul cel mai concret apa

potabilã, inerentã existenþei vieþii pe pãmânt, încare scop am înlocuit 1,5 km þeavã conductã vechede peste 30 ani, în zona Bãnuþ din Mehadia, careavea un debit mic de apã, apoi crea o serie deprobleme iarna pe vreme de îngheþ. În acelaºi scopam amenajat captarea apei în râul Sfârdin prinlucrãri de ridicare ºi amenajare a bazinului,

înlocuirea conductei pe o distanþã de peste 200metri la „Piatra Tãiatã”, prin þevi noi, cele vechi numai dãdeau randament, am acoperit þevile ca sã numai îngheþe. Referitor la apa potabilã adaug cã amtraversat râul Belareca cu o conductã superioarãca parametri, existând riscul ca vechea conductãsã fie luatã de apele râului, când acesta, în urmaploilor, se umfla ºi devenea un real pericol.

- Felicitãri, domnule primar. Apa a fost ºi rã-mâne o problemã vitalã pe mapamond. Alte suc-cese?

- Alte realizãri se referã la infrastructura unorlãcaºe de culturã, lucrãrile de reabilitare la cãmi-nele culturale din Globu-Rãu, Valea Bolvaºniþa ºiPlugova, ce au constat în: o copertinã ºi faþadã(Plugova), faþadã ºi pardosealã (Globu-Rãu), deasemenea înlocuirea pardoselei, vechi de 40 deani, de la cãminul cultural din Valea Bolvaºniþa, a-poi zugrãvirea acestor instituþii. E trist cã la Me-hadia am ajuns sã nu mai avem cãmin cultural...

- Cum s-aa ajuns la aceastã situaþie incredibilã?

- În 1997, când fusesem numit primar interi-mar mã aflasem în faþa unui fapt împlinit: pierdereaclãdirii în care funcþionase de zeci de ani Cãminulcultural „General Nicolae Cena”. Clãdirea fuseserevendicatã de vechiul proprietar, avocat CoriolanCinchezã din Bucureºti, originar din Mehadia.Avuseserã loc mai multe procese, se ajunsesepânã în faþa Înaltei Curþi de Apel din Bucureºti, ampierdut procesul din motive de procedurã, prede-cesorii mei câºtigaserã procesul, dar nu luaserã

mãsura intabulãrii în timp juridic. Era o situaþierealã, în favoarea comunei Mehadia, revendica-torul avea drept de proprietate doar asupra 180metri pãtraþi (vechea sa clãdire), pe câtã vremeclãdirea extinsã se aflã pe o suprafaþã de peste 400mp.

- Acum ce-ii de fãcut, domnule primar?

- Trebuie sã ne constru-im un nou cãmin, în confor-mitate cu legislaþia învigoare, e vorba de lege înceea ce priveºte reabilitareacãminelor culturale, amfãcut demersurile necesare,am prezentat documentaþiarespectivã la MinistrulCulturii ºi Cultelor dinBucureºti, am stat de vorbãcu proprietarii de teren dinzona primãriei, vrem sã con-struim un cãmin nou cupeste 500 de locuri, modern,european, cu anexele nece-sare pentru o funcþionareoptimã. Sperãm ca în tri-mestrul IV (2008) sã dema-rãm construcþia. Aºteptãmaprobãrile de rigoare pentrua putea negocia preþul cu

privire la achiziþionarea terenului de la persoaneleparticulare.

- Apropo de bani, cine v-aa ajutat în realizareaobiectivelor de construcþie enumerate mai înainte?

- Am fost ajutat de agenþii economici de peraza comunei Mehadia, în primul rând firma deconstrucþie S.C. Tirena Scavi (italianã) ºi în aldoilea rând firma S.R.L. Staycons Company(firma domnului Staicu),au sprijinit cu utilaje greleºi mijlocii, cu materiale de construcþii ca balast,nisip ºi alte materiale inerente lucrãrilor de con-strucþii, de asemenea un sprijin substanþial amprimit ºi din partea Consiliului Judeþean Caraº-Severin în ceea ce priveºte reabilitarea ºi modern-izarea drumurilor amintite.

- Aþi realizat în vara trecutã un Simpozion ºi oîntâlnire cu fiii satelor, cum nu au realizat alþi pri-mari din zonã, aþi tipãrit o carte de care se intere-seazã Academia Românã din Bucureºti ºi alteinstituþii centrale de culturã, aþi editat în premierão foaie sãteascã, „Vestea”, cu ce sprijin, domnuleprimar, Iancu Panduru?

- Toþi agenþii economici, mici ºi mari, de peraza comunei Mehadia au sãrit în ajutorulprimãriei. Am simþit sprijin din partea unitãþilorcomerciale: ABC (Dan), „Steaua Sudului” (Dan II),SRL Gherghina, SRl Mircea Budãnescu, firmaEmanco (Mama Tiþa), Agrobanat. Amintesc spri-jinul constant ºi dezinteresat al firmei Mateiancadin Plugova, condusã cu probitate profesionalã de

DORESC LOCUITORILOR DIN MEHADIA, PLUGOVA, VALEA BOLVAªNIÞA ªI DIN GLOBU-RÃU UN AN FERICIT, SÃNÃTATE ªI ÎMPLINIREA TUTUROR DORINÞELOR ÎN 2008.

primar IANCU PANDURU

ÎN DIALOG, DOMNUL PRIMAR IANCU PANDURU,CAPUL COMUNEI MEHADIA (CARAº-SEVERIN)

Primarul Iancu Panduru între doi profesori doctori: Gh. Luchescu ºi Iulian Lalescu

Foto, dupã ce a tãiat panglica de inaugurare la liceul din Mehadia, 20.07.2007

continuare în pagina 10

SUPÃRAREA DOMNULUI VICTOR !Supãrarea domnului Victor Cârstoi ,preºedin-

tele cooperaþiei de la Mehadia, omul profesionistîn materie de comerþ, frumos ºi binele public(consilier în primãrie), aºadar supãrarea domnieisale este ºi supãrarea mea ºi nu numai a mea, cia sute de cetãþeni, cu precãdere copii de ºcoalã,în ceea ce priveºte calea de acces în pãdure, peValea Sfârdinului, la Cascada de la Bobot.

Cascada aceasta este o minune a naturii, un locbinecuvântat de Pronia cereascã, un loc de agre-ment, unde îþi poþi clãtãri ochii ºi mângâia sufletulcu un peisaj încântãtor de frumos , purificat delacrimile pãmântului adunate într-un ºuvoi de apã.

O datã pe an, în luna mai sau iunie elevii ºi e-levele de la Liceul din Mehadia, ºi nu numai de laMehadia, prin urmare grupuri-grupuri de turiºtiurcã în munte pentru a vizita Cascada Bobot, darurcã anevoios pe un drum presãrat cu gropane ºicu bolovani, iar calea de acces la firul apei Sfârdi-nului, în preajma cascadei, e periculoasã din cale-afarã, se pot provoca accidente din cele mai

neplãcuteEste absolut nevoie de crearea unei cãi de

acces fãrã primejdii, este absolut necesar decurãþirea locului ºi crearea unui punct de agre-ment, de recreiere naturalã în aerul purificat alpãdurii. Ne întrebãm: în sarcina cui cade aceastãmisie? Primãria sau Ocolul Silvic Mehadia?! Cineexploateazã zi ºi noapte tonele de masã lemnoasã,cine sunt beneficiarii? Sunt întrebãrile noastrecare trebuie soluþionate spre binele obºtesc. Vãrugãm, stimaþi domni, rezolvaþi aceastã problemãcu prioritate. LAE CARABINÃ

UNDE NE SUNTCÃLUªERII?

În Mehadia domnului învãþãtor Ion Bãcilãa existat o puternicã formaþie artisticã decãluºari sau cãluºeri, între ei fiind ºi fraþii Ionºi Gore Achimescu, Ion Lalescu ºi VasileNichescu, aceºtia ºi alþii ca ei au prezentatspectacole pe scenele de concursuri raionaleºi judeþene, au dobândit premii.

Cãluþii ºi cãluºarii de odinioarã o parte aîmbãtrânit, o altã parte a coborât la izvoare casã le tocmeascã rostul alþi câþiva au urcatfãclieri la stele.

Întrebând în stânga, întrebând ºi în dreap-ta am aflat cu bucurie cã Nicu Partenie zisGlãvan, feciorul regretatului meu prietenDorel Partenie, (bãrbatul cu cele mai fru-moase animale), a fost un jucãtor de cãluþi deun talent ieºit din comun. Arunc mãnuºa ºiprovoc pe factorii educaþionali, pe consilierulcultural din Mehadia, de-a o ridica ºi de a-ºipropune în cap reorganizarea formaþiei decãluºari, investirea lui Nicu Partenie, pasion-at dansator ºi jucãtor de hore þãrãneºti, de-apune pe picioare aceastã formaþie cândva atâtde strãlucitoare. Ce spuneþi, domnule con-silier cultural? Dixit...

LAE CARABINÃ


inginerul Matei Pepºilã.- Domnule primar, intereseazã ce anume nu

aþi realizat din agenda dvs. de lucru, în 2007?

- Din cauza timpului ploios, apoi rece, nu amreuºit moderniza douã strãzi din Mehadia, ostradã lateralã în Plugova, apoi primãria ºi pri-marul au rãmas datori faþã de Biserica OrtodoxãRomânã din Globu-Rãu, e vorba de instalaþia deîncãlzire ºi de calorifere. Promitem ca în primultrimestru din 2008 sã înfãptuim ºi aceste obiec-tive de interes cetãþenesc.

- Vorbiþi, vã rog, ºi despre obiectivele pro-puse de „Vestea”: amenajarea izvorului de apã dela „Bazin”, de punctele turistice de la „Cetate” ºiîn special de un teren de joacã pentru copiii celocuiesc dincolo de linia feratã, a cãror numãr asporit ºi bat mingea din ºanþ în ºanþ, din fereas-trã în fereastrã, la ore matinale?

- Toate cele propuse de publicaþia noastrãsunt notate în agenda primarului, vor fi discutatepe rând cu domnii consilieri în chip democratic,aºa cum am discutat ºi s-a aprobat SimpozionulCetãþii propus de colegiul publicaþiei noastre.Dintre aceste obiective, în chip prioritar promit sãrealizãm în primãvarã un teren de joacã, la capã-tul Strãzii Pãdurii, lângã proprietatea gospodaru-lui Pavel Grãzãvescu, unde este un teren alprimãriei, care necesitã amenajãri, o diguire înfaþa apei Sfârdinului.

- Vã rog sã nu uitaþi acest teren de joacã!

- Nu voi uita, primarul Iancu Panduru cepromite se þine de cuvânt.

- Sã vã audã Dumnezeu ºi locuitorii de din-colo de linia feratã.

- Sã mã audã...- Domnule primar, o ultimã întrebare: de

unde atâta vitalitate la dumneavoastrã, de undeatâta ºtiinþã de-aa conduce destinele cetãþenilordin cele patru localitãþi: Mehadia, Plugova, ValeaBolvaºniþa ºi Globu-RRãu, aþi urmat vreo ºcoalãspecialã?

- Am urmat studii tehnice ºi studii econom-ice, în plus am dobândit experienþã în arta con-ducerii de la predecesorii mei, care au muncit înprimãrie. Lucrez de aproape douã decenii înprimãria Mehadia, am trudit sub mâna a ºase –ºapte primari, oameni ai locului, cu dragoste faþãde consãteni, oameni capabili, destoinici, curealizãrile lor. De la fiecare am cãutat sã preiauceva, ceva din ºtiinþa de a conduce, de-a lucra cuoamenii, de a le înþelege oamenilor pãsul,necazul, supãrarea. Am învãþat cã existã pentruorice problemã un rãspuns, o soluþie pozitivã, orezolvare în ton cu legea, pentru cã legea e maipresus de toate ºi toþi. În ceea ce priveºte vitali-tatea, sãnãtatea ºi rezistenþa la efortul fizic, ospun ca sã ºtie ºi alþii: am jucat în tinereþe fotbalºi am dus o viaþã sportivã.

- Înseamnã cã terenul de joacã se va face...

- Sutã la sutã, cum dã cãldura cum ieºim peteren cu mingea la picior.

- Vã mulþumesc în numele copiilor ºi alpãrinþilor.

A consemnat pentru cititori

N.D.PETNICEANU

urmare din pagina 9

Am fost martor ocular la trei sceneinedite petrecute în biroul primarului IancuPanduru. Prezenþa mea a fost aleatorie,absolut întâmplãtoare.

Redau ultimul caz. Vineri, în 13 decem-brie 2007, ora zece jumãtate, o femeietânãrã, scundã, brunã de-a binelea, însoþitãde un bãrbat (român) înalt ca o suliþã, seplângea cã nu are bani de pâine pentrupruncii ei!!

Primarul Iancu Panduru a vârât mâna în

buzunar ºi a scos o bancnotã de cincizeciron (lei noi) ºi i-a dat femeii.

Ulterior femeia (Mihai Florica dinMehadia) mi-a mãrturisit cã mai primise totaºa de la dl. primar Iancu Panduru trei mili-oane (vechi) pentru a potoli foamea copiilorsãi. ªi ca ea au primit bani ºi alþi sãraci.

Iancu Panduru – plugovean cu inimã deaur! Sã nu-l uitaþi ºi sã fiþi alãturi de el, lagreu, cum a fost ºi el alãturi de voi, la greu,oameni ai Mehadiei. (NDP)

Victor Cârstoi, iubitor de frumosul peren! Cãluºarii de pe vremea generalului

Nicolae Cena

UN VOT PENTRU PRIMARUL IANCU PANDURU!


În numerele anterioare încer-cam sã facem cunoscut citito-rilor noºtri, ºi sper cã am

reuºit, rolul deosebit pe care îl joa-cã pãdurea în menþinerea echilibru-lui ecologic, ca factor ecologizant;dar ca sã înþelegem mai bine acestfenomen consider cã ar fi fost nece-sar mai întâi sã aflam care estesemnificaþia acestui termen -“ecologie”, ºi mai apoi sã aflãmcare ar fi argumentele care sã nedetermine sã fim ecologiºti, ceeace vom face în cele ce urmeazã.

Dicþionarul limbii române defi-neºte cuvântul ,,ecologie” ca fiind,,ºtiinþa care se ocupã cu studiul in-teracþiunii dintre organisme ºi me-diul lor de viaþã” iar ,,ecologistul”,sau ,,ecologul” este cel care apãrãmediul ambiant prin lupta sa îm-potriva poluãrii, a pericolelor createde industrializarea excesivã, etc.

Suntem sau nu suntem ecologi?E o întrebare care ar trebui sã ne-opunem în fiecare zi cu fiecare acþi-une ce o întreprindem.

Pãmântul este un organism viu;aºa cum sistemul biologic al unuicorp uman sãnãtos îi regleazã bunafuncþionare, aºa existã sisteme decontrol care menþin Pãmântul în sta-rea în care el poate sã întreþinã via-þa. Acþiunea negativã a omului a-supra mediului poate provocaschimbãri atât de grave încât sãfacã posibilã transformarea Pãmân-tului într-o planetã lipsitã de viaþã.

Viaþa existã pe Pãmânt de mil-ioane de ani. Azi omul este cea maiinteligentã formã de viaþã de pePãmânt, iar rolul lui ar fi, în modlogic, de a fi pãzitorul vieþii pe a-ceastã planetã. Din pãcate inteli-genþa a creat, prin dezvoltarea teh-nologiei potenþial periculoase, posi-bilitatea distrugerii planetei, înseºia vieþii pe aceastã planetã. Supra-vieþuirea Pãmântului depinde încea mai mare mãsurã de acþiunilenoastre, sistemele de control fiindîn mâinile omului.

În cele ce urmeazã voi încercasã evidenþiez câteva elemente careprin acþiunea lor contribuie, caparte componenta a unui complexmecanism, la menþinerea vieþiinoastre pe Pãmânt:

Pentru ca sã putem respira, tre-

buie menþinutã o proporþie optimãde oxigen în atmosferã. Dar ea nupoate fi lãsatã nici sã creascã sem-nificativ, deoarece numai o creºterecu 1% a nivelului de oxigen ar de-termina creºterea cu circa 70% anumãrului incendiilor de pãdure ºiar provoca o mare pierdere de plan-te ºi animale. Pãdurile contribuie lareglarea cantitãþii de dioxid de car-bon ºi de vapori de apã, de aceeapierderea unor întinderi mari depãdure duc la ºi mai mari probleme.

Pe lângã faptul cã atmosferaîntreþine viaþa, ea capteazã ºi cãl-dura. O perturbare a atmosfereicare ar duce la creºterea cu numaicâteva grade a temperaturii arprovoca topirea unei cantitãþi degheaþã polarã suficientã pentru ainunda o mare parte din suprafaþade uscat, inclusiv mari oraºe cumar fi New York-ul de exemplu.

Stratul de ozon din atmosferacare înconjoarã pãmântul ca omantie are rolul de a filtra cea maimare parte din radiaþiile emise desoare, în lipsa cãruia radiaþiile arputea distruge formele de viaþãexistente în aceastã formã pePãmânt. Ca urmare a acþiunii uma-ne prin poluare cu substanþe chim-ice emise în atmosferã, astãzi seproduce un fenomen de distrugereºi reducere a acestui strat, punân-du-se în pericol sãnãtatea ºi viaþaoamenilor.

Acestea sunt doar câteva com-ponente ale acestui complex meca-nism de menþinere a vieþii pe Pã-mânt format ºi perfecþionat în de-cursul a milioane de ani. Toateaceste elemente care menþin viaþase aflã într-un delicat echilibru iar opierdere a acestui echilibru ar ducela dereglãri ireversibile provocândschimbãri de climã, dispariþii deplante ºi animale, reducerea rez-ervelor de hranã care implicit potduce la migraþii de populaþie, tensi-uni sociale ºi chiar rãzboaie.

E uºor sã provocãm daune medi-ului nostru înconjurãtor, ºi existãmulþi oameni nechibzuiþi care o facîn fiecare zi. Toþi ar trebui sã fimconºtienþi de rãul pe care îl putemface ºi sã luptãm pentru a avea oplanetã frumoasã, curatã ºi sãnã-toasã, nu doar pentru noi înºine ci

ºi pentru urmaºii noºtri. Sã încer-cãm sã fim în fiecare zi ecologiºti;viaþa aºa cum o trãim noi astãzi efrumoasã, sã facem în aºa fel încâtºi nepoþii noºtri sã o cunoascã la felºi sã se bucure de ea. În acest con-text a fi ecologist e o îndatorire ceo avem faþã de ei.____________________________

DOUÃ CIOATEÎn pãdure, douã cioateSe certau: - Pãi cum se poateSã te þii mândra cu mineCe, nu sunt la fel ca tine?Eu, tu, alta... tot un drac,Tot o cioatã de copac!- Ba greºeºti ! I-a spus cealaltã,Eu sunt mândra cã-s înaltã,Am mai binede cinci ºchioape;Tu nici nu te vezi, aproape.Eu mai mult ca tine-nsemn,Tot mai am în mine lemn,Rest din trunchiul meu semeþ,Deci... sunt cioatã mai de preþ!

Îi rãspunde cioata micã: Sunt într-adevãr piticã Însã, judecând puþin, Am mai fericit destin. Mai întâi ºi-ntâi de toate Lemnu-nalt al unei cioate La nimic nu foloseºte: Oriºicum tot putrezeºte. Mândrã aº putea fi eu Cã din fostul trunchi al meu –Lemn pe care l-am crescut –Nici un dram nu s-a pierdut. Si mai vrei ceva sã ºtii? Eu - o sã mai am copii; Cioata micã lãstãreºte, Alþi copaci din ea pot creºte. Cioata mare nu e-n stare Sã mai dea din ea vlãstare... Deci, de-i vorba de mândrie, Mi-ar sta mult mai bine mie!

Din aceasta povestire Cel risipitor din fire, Mai cu seamã tãietorul De pãdure cu toporul, Sã înveþe, sã reþinã Cã se taie o tulpinã Cât se poate mai de jos, Altfel pierzi lemn preþios, Iar pãdurea rãu tãiatã Nu mai creºte niciodatã.

FLORIN IORDACHESCU

PAGINA VERDE

Paginã realizatã ºi îngrijitã de COSTEL VLAICU

A FI SAU A NU FI... ECOLOGIST


De la primul contact am intuit în acest bãrbattânãr aptitudini ºi înclinaþii în peisajul publicist, dela primele sale articole privind “aurul verde”, dome-niul sãu de activitate, am desluºit în condeiul sãu

reale posibilitãþi pentru ziaristicã, pentru reportajulsocial-cultural. Colaborarea sa la cartea „Mehadia –vatrã istoricã milenarã” a confirmat aºteptãrile mele.În decurs de un an de zile a fost promovat redactor-ºef adjunct al periodicului „Vestea”, apoi a fostrecomandat pentru Uniunea Ziariºtilor Profesioniºtidin România. A susþinut testul de acte ºi probascrisului ºi examenul a fost luat cu brio.

Costel Vlaicu este membru al UniuniiZiariºtilor Profesioniºti din România, cu legiti-maþia nr. 4013 – carte internaþionalã de ziarist.

În final, dupã o întrevedere cu domnul Doru

Dinu Glãvan, redactorul-ºef al Radioului Reºiþa(Preºedintele Filialei Ziariºtilor Profesioniºti dinBanat), dupã un test de inteligenþã ºi voce, dl.Costel Vlaicu a fost investit cu calitatea de cores-pondent al Radioului Reºiþa pentru zona Banatuluide Sud. Felicitãri, colega!

Prin urmare, aici la Mehadia, în anii de peurmã am reuºit sã îmbogãþesc Uniunea cu un

nume valoros ºi de prestanþã profesionalã în spaþi-ul ziaristicii bãnãþene. Mã pot mândri cu CostelVlaicu, aºa cum m-am mândrit cu promovareaaltor nume literare, din care enumer câteva exem-

ple: Liana Sabãu, poetã, ziaristã la „Focus”Timiºoara, Camelia Tamaº, romancierã de forþã,lidera prozei tinere din Banat, Iulia Cojocaru,ziaristã, din Caransebeº, Alexandru Potcoavã,prozator ºi poet, angajat la Televiziunea NaþionalãTimiºoara, Constanþa Marcu, scriitoare, membrã aUniunii Scriitorilor din România etc.

N.D.PETNICEANU

Costel Vlaicu = talent viguros ºi valenþe spirituale multiple!

Mehadia ºi localitãþile aparþinãtoare auun numãr impresionant de pensionari,muncitori ºi intelectuali care au muncit înminerit, în construcþii, lucrãtori forestieri,funcþionari mãrunþi ºi cadre didactice, unînsemnat numãr de ceferiºti – pensionari.

Întrebare: ºtie careva dintre dumneav-oastrã cum îºi drãmuieºte vremea un pen-sionar? Unul care locuieºte la bloc? Cu cese ocupã? Cu ce îºi umple timpul? Rãspuns:cu nimic palpitant ºi interesant. Unii aºteap-tã sã-ºi ridice ziarul de la poºtã, aºteaptã oreîn ºir, în ziar: sport ºi... sãrãcie de cuvinte.Totuºi, ziarul, cel puþin pentru mine, mãajutã sã adorm repejor!

Pensionarii din Mehadia nu au un loc allor, unde sã se vadã, sã se întâlneascã, sãdepene amintiri, sã citeascã presa centralãºi localã, sã batã o tablã, sã joace ºah, sãvizioneze o anume casetã video, sã asculte o

anume piesã muzicalã. Câþiva dintre ei seîntâlnesc la barul de pe terasã, în fumãraie,deºi sunt cardiaci, parte din ei. Ce zic dom-nii consilieri din primãrie?! Voi nu veþiajunge pensionari? Dacã nu, asta-i altãproblemã...

În Mehadia existã o bibliotecã sãteascã,un spaþiu adecvat (una-douã încãperi), undepozit de carte de peste 50 – 60 de ani încare paianjenii îºi fac de cap! Oare acestspaþiu nu poate fi transformat în club al pen-sionarilor, în care sã fie ºi bibliotecã, ºiziare, ºi muzicã ºi un ceai cald, fãrã fum deþigarã?! Arunc provocator mãnuºa domnuluiprimar Iancu Panduru, cunoscut ca om cudragoste ºi respect pentru pensionari,oameni care au trudit o viaþã în minã, în con-strucþii, în pãdure, în uzina din Topleþ, înCefere. Ce spuneþi, domnule primar IancuPanduru? TOMA OSTRIª

VisulAm avut un vis, în noaptea de Crãciun.Mã plimbam pe plajã alãturi de Domnul.Paºii noºtri fãceau un desen pe nisip,Lãsând o urmã dublã,A mea, ºi cea a Domnului.

Ideea îmi veni – era în vis –Cã fiecare din paºii noºtri reprezentau o zi din viaþa mea.

M-am oprit pentru a privi în urmãAm vãzut toate acele urme care se pierdeau în depãrtare.Însã am remarcat cã în anumite locuri,În loc de douã urme, era numai una.

Am revãzut filmul vieþii mele,Oh, surprizã!Locurile cu o singurã urmãCorespundeau celor mai sumbre zile ale existenþei meleZile de angoasã sau de rea-credinþã;Zile de egoism sau de proastã dispoziþie;Zile de încercãri ºi de îndoialã;Zile insuportabile...Zile în care, eu însumi, am fost insuportabil.

Atunci, întorcându-mã spre Domnul,Am îndrãznit sã-i fac reproºuri:

„Tu ne-ai promis totuºi cã vei fi cu noi în fiecare zi.De ce nu þi-ai þinut promisiunea?De ce m-ai lãsat singur?În cele mai grele momente din viaþa mea?În zilele în care aveam cea mai mare nevoie de prezenþa ta?”

Însã Domnul mi-a rãspuns:„Prietenul meu,Zilele în care vezi numai o urmã de paºi pe nisip,Sunt zilele în care eu te-aam dus în braþe.”

ADEMAR BARROS (poet brazilian)

Scrisoare din AmericaDomnului Constantin Vlaicu, redactor-ºef adjunct al periodicului

„Vestea”, din Mehadia (Caraº-Severin)

Dragã Domnule VlaicuEmoþionat pânã în strãfundul inimii am primit „Vestea”, numãrul 13. Ce

pot spune? Este un numãr superb, cu ilustraþii absolut maiestre, ca articole(citez la întâmplare pe cele despre Borloveni ºi cele despre „lãieþi” etc.) cutotul originale (…)

Dumnezeu sã vã dea putere ºi gând bun, sã continuaþi aceastã publicaþiesplendidã. În zilele ce vin voi trimite rãspunsurile la întrebãrile domnuluiPetniceanu. Le voi trimite ca ataºament la un mesaj.

Din tot sufletul vã doresc Dumneavoastrã personal, domnului primar IancuPanduru ºi domnului Petniceanu, ºi tuturor celor ce vã sunt dragi, doririle melede tot binele la Naºterea Domnului Iisus Hristos ºi pentru Anul ºi pentru Aniice vor veni. Hristos se naºte! Mãriþi-l! Cu toatã dragostea,

prof. dr. Alexandru Nemoianu

UN CLUB PENTRU PENSIONARI


Domnul N.D.P., redactorul-ºef alpublicaþiei „Vestea”, m-a solicitat sãtransmit prin internet câteva între-bãri de interes major domnuluiAlexandru Nemoianu, profesor ºireputat istoric, publicist. Cu amabili-tatea-i cunoscutã, domnul Al.Nemoianu îndatã a rãspuns. Publi-cãm mai jos întrebãrile redactoru-lui-ºef ºi rãspunsurile primite de la

domnul Nemoianu, prin intermediulInternetului.

- Domnule Alexandru Nemoia-nu, sunteþi adesea prezent în Ca-raº-Severin, mai precis la Bor-lovenii-Vechi, ce fire vizibile ºi,mai ales, invizibile, vã leagã deÞara Almãjului?

- Almãjul ºi Borlovenii-Vechi suntpentru mine ºi au fost întotdeauna,„casa”, locul unde am învãþat noþiu-nile ºi conceptele simple ºi pe celemai complicate. Pentru mine „pãdu-rea” este cultura de pe „craculBoldei”, „râul” este „Nerganul” ºiaºa mai departe. Dar la fel sunt ºinoþiunile de „credinþã”, „nãdejde” ºi„dragoste”. Pe toate le-am învãþatîn Borloveni ºi acolo trebuie sã mãîntorc mereu ca sã fiu sigur cã elesunt vii ºi ziditoare. În Almãj mãîntorc sã beau apa vie!

- Neamul Nemoienilor este în-tins ºi numeros, cu cãrturari în-semnaþi, precum: Petre Nemoia-nu, Iosif Nemoianu, Constantin-Dinu-Nemoianu, Ion Nemoianu,cândva primar în Caransebeº,autorul unei cãrþi bilingve de gra-maticã, apoi profesorul Virgil Ne-moianu (pãrintele structuralismu-lui românesc) ºi, nu în cele dinurmã, profesorul Alexandru Ne-moianu, istoric, publicist însem-nat, poate, sigur poate, sunt ºialþii pe care nu-i ºtim. Întrebare:intereseazã participarea Ne-moienilor la sporirea tezauruluicultural din Pantheonul Român?

- Dumnezeu a voit ca un numãrdintre cei care þin de neamul Ne-moienilor sã fie dãruiþi cuîndemânare la scris. Eu cred cãacest dar, ca toate darurile, se faceºi s-a fãcut prin economia Dumne-zeiascã. O economie pe care noinu o putem înþelege, ci doar con-templa. O economie ce întotdeau-na cuprinde „pe toþi ºi pe toate”, înclipa asta ºi în veºnicie. Cu acestgând îndrãznesc sã cred cã umiluldar al scrisului dat Nemoienilor afost pentru sporirea Banatului mun-tos ºi al tuturor ce þin de el. Nu sprelauda deºartã a cutãruia dintre„scriitori”, ci spre lauda Banatului ºia oamenilor lui.

- Plecarea ºi stabilireadumneavoastrã în America aufost cauzate doar de problemepolitice sau ºi alte cauze audeterminat hotãrârea dvs. de-avã stabili departe de România,departe de pãmântul drag dinValea Almãjului?

- Plecarea ºi aºezarea mea înLumea Nouã au fost determinatede cauze politice ºi mai exact depersecuþiile la care am fost supusîn anii 1970. Hotãrârea de-a plecaam luat-o cu greu ºi în mai multefeluri, cu sentimentul unei înfrân-geri. Dar Dumnezeu a voit ca sãgãsesc „apã, pâine ºi pace” înLumea Nouã ºi ca dragostea measã poatã cuprinde ºi Lumea Nouãºi lumea din care am plecat ºi pecare nu am uitat-o ºi nu am s-o uitvreodatã, cãci în relaþia cu „þaraveche” cei plecaþi au un singurdrept ºi o singurã obligaþie, s-oiubeascã necondiþionat.

- În America, acolo unde v-aþistabilit, existã viaþã naþionalã ro-mâneascã? O miºcare spiritualãromâneascã? În ce constã ea?

- În Lumea Nouã existã o comuni-tate Româno-Americanã. Oamenicare social ºi economic aparþin Lu-mii Noi, dar care în intimitatea fiinþeilor pãstreazã înþelegerea româneas-cã a vieþii, a diferenþei dintre bine ºirãu, deci „modelul existenþial româ-nesc”. Acest lucru înseamnã orto-doxie ºi dragoste de frumos. Viaþaromâno-americanã se poartã maiales în interiorul parohiilor ºi prin ele.

- Ce puteþi sã ne spuneþi demiºcarea revizionistã maghiarãdin America, de acþiunile de re-vendicare a Ardealului de Nordsprijinite de magnaþii unguri

Lantoº ºi Söröº?- În momentul de faþã „revizionis-

mul” este promovat în forme insid-ioase. Pe faþã nu se cer modificãride graniþã. Dar în permanenþã,direct ºi indirect, se sugereazã cãtradiþia româneascã este un lucru„rãu” ºi care ar trebui abandonat.Este ºi aceasta parte din tactica„globalismului” care cautã instau-rarea unei mediocritãþi generale ºia unei plictiseli universale. Cel maibun rãspuns ºi cea mai bunã calede apãrare este exact pãstrarea cuîncãpãþânare ºi promovarea valo-rilor tradiþionale româneºti. Câtãvreme aceste valori tradiþionale,ortodoxia, dragostea de neam ºi dece reprezintã ele, vor fi vii nu avemde ce sã ne fie teamã.

- O întrebare clasicã, domnuleprofesor Al. Nemoianu: la ce lu-creazã în prezent istoricul ºi pub-licistul Alexandru Nemoianu?

- În prezent lucrez la promovareaculturii Româno-Americane ºi la unnou volum de eseuri tentativ intitu-lat: „Iluminãri”.

- Succes!...- Mulþam.

Pentru conformitate: COSTEL VLAICU

Nota redacþiei (comentariu):Din rãspunsurile domnului profesorAl. Nemoianu, mulþumindu-i pentruele, am reþinut câteva puncte esen-þiale: modestia sa, o modestie tipicãalmãjenilor, cititorii sã reþinã cãNemoienii, dragi nouã bãnãþenilorneaoºi, au contribuþii importante lasporirea zestrei culturale româneºtide-a lungul istoriei, apoi promova-rea unui naþionalism de bun augur,fãrã a fi xenofobi, promovare debu-tatã de Moº Petrache Nemoianu,ministru pe vremea lui Antonescu,participant la fãurirea Actului de laAlba-Iulia 1918. La rãspunsuri amde formulat un singur amenda-ment: revizionismul maghiar nutrebuie pus între ghilimele! Elexistã ºi se manifestã cu acuitateîn America, miliardari americanide origine maghiarã (evrei)(Lantoº ºi Söröº) pompeazãsume importante de bani pentrua declanºa acþiuni ostile nea-mului românesc. Aºa cã români,oriunde sunteþi, reflectaþi profund ºiacþionaþi pentru pãstrarea fiinþei ºiintegritãþii neamului românesc. Aºasã ne ajute Dumnezeu (NDP)

Dialog între Nicolae Danciu Petniceanu ºi profesorul AlexandruNemoianu, istoric român, stabilit în America

ö


Aºa se exprimau bunii ºi strãbunii noºtri,aºa s-au exprimat pãrintele protopop IosifCoriolan Buracu ºi Cornelia – NeliChiticeanu de numele cãrora se leagã înfãp-tuirea primei grãdiniþe de copii din sateleRomâniei Mari, dupã mãreþul act de la Alba-Iulia, din 1 Decembrie 1918. Prin urmare, înMehadia a fost prima grãdiniþã de copii, eranormal sã fie aºa deoarece aici, la Mehadia,în umbra strãjerului Munte, a existat dintot-deauna tradiþie ºi prioritate în învãþãmântulromânesc. Amintesc cã aici, la 1688, seînvãþa carte în limba românã (document exis-tent la Academia Românã, descoperit demarele cercetãtor, în ale istoriei, domnul doc-tor Costin Feneºan), apoi tot aici, la Belareca,s-a înjghebat prima ºcoalã trivialã, ºcoalã înlimba germanã, la anul 1774, pe vremea fru-moasei (ºi drãgãstoasei) Maria Terezia. Înacest chip au pãtruns irizãrile iluminismului

german, benefic pentru sporirea gradului decivilizaþia al locuitorilor faþã de alþi locuitoridin Banat ºi, mai ales, faþã de cei de dincolode Muntele Domogled.

Dupã aceastã prefaþare pro domo, vorbescde invitaþia pe care am primit-o eu ºi colegulCostel Vlaicu de-a participa la sãrbãtoarea deCrãciun organizatã de Grãdina de copii de la

Mehadia, acþiune iniþiatã de doamna educa-toare Elisabeta Vlaicu, sprijinitã de min-unatele sale colege, aprobatã de domnuldirector prof. Mihai Feneºan ºi sprijinitãfinanciar de inimosul român, primar Iancu

Panduru.

La Grãdina de copii era atmosferã sãrbã-toreascã, fastuoasã, o mulþime de copii, afir-mativ peste 80, cu mãmici ºi un impozantMoº Crãciun, cu emblematica sa straiþãburduºitã de cadouri. Am retrãit ºi eu aniigrãdiniþei de pe vremea domniºoarei FiruElena, o educatoare de excepþie, când miculmeu Mircea, îmbrãcat în port românesc adansat cu domniºoara Paula Florescu, astãziPaula este o distinsã doamnã profesoarã înoraºul de pe Someº. Eh, anii au trecut pestecopii ºi peste noi, cum trec în zbor pãsãrilecerului spre alte limanuri. Atmosfera din 20decembrie 2007 mã obligã sã revin la timpulprezent. Fac cunoºtinþã cu minunatele educa-toare, cochete ºi profesionale, doamne careºi-au asumat greaua dar frumoasa sarcinãde-a creºte puii de om. Se cere talent,pregãtire specialã, dar mai presus de toate secere dragoste, multã dragoste pentru copii. ªieducatoarele de la Grãdina din Mehadia dis-pun de multã afecþiune faþã de copiii dum-neavoastrã.

Fac cunoºtinþã, prin intermediul doamneieducatoare Elisabeta Vlaicu, cu distinselesale colege: Lenuþa Oprescu, Dorina Viºescu,Ana Caracoancea, Stela Vãluºescu. Punîntrebãri ºi primesc rãspunsuri:

Lenuþa Oprescu, o tânãrã doamnã, fru-moasã, cu cercei mari, numai zâmbet ºiluminã în ochi, lumina care izvorãºte dinsufletul ei de munteancã. Aflu cã estebãºtinaºã din Cornereva, cã are familie, soþ ºicopii, cã locuieºte în staþiunea internaþionalãBãile Herculane. Iubeºte muzica ºi dansul,rãspunde: „Am ales aceastã profesiune pen-tru cã realmente iubesc copiii, apoi sunt ºi eumãmicã. Voi încerca sã fac o formaþie dedansuri aici, la grãdiniþã”. Doamna educa-toare Elisabeta Vlaicu intervine: „Doamna

Lenuþa are o vechime de peste 15 ani în grã-diniþã, contribuie prin talentul sãu ºi prin ca-litãþile sale de educatoare la cimentarea co-lectivului didactic, la omogenizarea lui, îm-pãrtãºeºte din experienþa sa ºi celorlaltecolege mai tinere.” Educatoarea LenuþaOprescu continuã sã facã mãrturisiri: „Tatãlsocru este din Bogâltin, satul Bogâltin esteînfrãþit cu satul Blonai din Elveþia. Am fost cuo echipã de dansuri din Bogâltin în Elveþia,unde vreme de douã sãptãmâni am dansat înfaþa elveþienilor. A fost tare frumos ºi min-unat. Totuºi, dorul de þarã m-aa rãpus, abiaaºteptam sã mã reîntorc între ai mei, laBogâltin, Cornereva ºi Bãile Herculane.”

Educatoarea Lenuþa Oprescu rãspunde deeducaþia copiilor din „Grupa pregãtitoare”,asta presupune copiii care la toamnã vormerge la ºcoalã în clasa I, ei trebuie sã

numere pânã la 20 ºi sã cunoascã alfabetul.Mai aflu cã în grupa sa sunt copii din

familii mai bogate, alþii din familii mai sãrace,unii mai blonzi, alþii mai bruneþi. Copiii sunttrataþi egal, fãrã prejudecãþi, fãrã gram dedeosebire.

Reiau dialogul cu doamna educatoareElisabeta Vlaicu: „Eu mã ocup de grupa mare,diferenþa între grupa mare ºi grupa pregãti-

toare este infimã, sunt multe puncte ºi liniipedagogice care se interfereazã, se suplinesccomplementar. Acum, dupã integrarea înEuropa aºteptãm o lege nouã a învãþãmântu-

„Grãdina de copii”

N.D.P. ºi educatoarele de laGrãdina de copii din Mehadia. De ladreapta la stânga: Stela Vãluºescu,

Lenuþa Oprescu, Dorina Viºescu,Ana Caracoancea ºi ºefa,

Elisabeta VlaicuFoto: Costel Vlaicu

Grupa micã, educatoare Vãluºescu Stela

Grupa mare (I), educatoare Elisabeta Vlaicu

Grupa mare (II), educatoare Dorina Viºescu

Grupa mijlocie, educatoare AnaCaracoancea

continuare în pagina 15

lui, copiii vor merge la ºcoalã de la vârsta deºase ani. Va fi un efort pentru copii, dar va fiun efort ºi pentru educatoare, vom cãuta sãfim toate la înãlþime” precizeazã cu compe-tenþã ºi responsabilitate doamna Vlaicu.

Dorina Florentina Viºescu (originarã dinBogâltin): „Lucrez de opt ani ca educatoare,am fost educatoare la „Acehaº”, în colonia deconstructori, s-a desfiinþat grãdiniþa de acoloºi aºa am ajuns la grãdiniþa din comunã. Îmiplace foarte mult profesia de educatoare, îmiplace în general învãþãmântul, dovadã cãurmez Facultatea de Psihologie din cadrulUniversitãþii „Spiru Haret”. Voi continua sãmuncesc pe mai departe în învãþãmânt, poatedupã terminarea facultãþii ca profesoarã laºcoalã, poate chiar la Herculane, unde ambunicii, de care am fost crescutã. Nu aº puteatrãi în altã parte decât în România, chit cã amun frate, ºofer în Franþa.” Bravo, Dorina!

Ana Caracoancea (plugovanã, distinsã,chiar frumoasã, foarte activã): „Neajunsuri?!Avem ºi dintre acestea, am dori un spaþiu maimare, avem promisiuni cã se va construi unalt sediu, apoi am dori o dotare mai sub-

stanþialã, cu material didactic ºi cu aparaturãtehnicã în fiecare încãpere. Îl rugãm pe dom-nul director ºi pe domnul primar sã rezolve ºiaceste probleme, cum au rezolvat atâtea pen-

tru ºcoala din Mehadia”. Sper sã se audã laPrimãrie! (nota lui NDP)

Mai aflu, de la doamna Elisabeta Vlaicu,cã la „Maier”, în cartier, existã o grãdiniþã(grupã combinatã) condusã de educatoareaElena Piþigoi.

În continuare asistãm la un spectacol lit-erar-muzical susþinut de copiii tuturor gru-pelor, prichindeii, în prezenþa mãmicilor, seîntreceau care de care sã cânte mai frumos,care de care sã recite mai frumos, apoi sãjoace în mici scenete, regizate inteligent deeducatoare.

Am avut ºansa de-a asista la un programartistic formativ în ceea ce priveºte educareacopiilor pentru spiritul de frumos, de solidar-itate ºi prietenie, pentru muncã ºi întraju-torare, pentru spiritul civic ºi, nu în cele dinurmã, pentru ºcoalã, mã refer la grupa mareºi grupa pregãtitoare. Felicitãri, fetelor!

NICOLAE DANCIU PETNICEANU


Eveniment cultural

Constantin AndronacheVECINII

Vecinul meu din miazã-ziEste un dud cu frunze gri,Fratele meu mai mareDin aceeaºi mamãDar din alt soare.La rãsãritE un schitPãrãsitUnde, când rãsare soarele,Vin, sã se roage pentru noi,Cãprioarele.La apusE o tristeþe în plusªi niºte speranþe mai vechi„Cu cireºe la urechi”.La miazã-noapteSe întinde pustiaªi melancolia.

SCRISOARE MAMEISã ºtii c-am îmbãtrânit, mamã!ªi nu ºtiu de ce!Cã n-am înjurat pe nimeniªi am dat „Bunã ziua!”La toatã lumea.ªi, era sã uitSã-þi spun:Am îmbãtrânit...Din cauza serviciului - se pare -A impozitelor, a copiilor,A corijentelor...Dar, de fapt,Sã nu uit, mamã, sã-þi spun:Am îmbãtrânit,Ca salcâmulDin spatele casei.

Mihail RãdulescuZI DE IARNA

Ostenit ºi-mpovãratsimt sufletu-mi pribeag. Mi-am cãutat liniºtea ºi am gãsit-o în tãcere, În ziua în care primii fulgi de zãpadã, Mi-au albit singurãtatea

DECEMBRIE SIMPLU

Sfârºit de an,decembrie-douãzeci ºi nouã. Afarã e trist, nu ninge, nu plouã ...

Sfârºit de an, decemhrie-treizeci. Singur pãºesc, pe-aceleaºi poteci ...

Sfârºit de an, decembrie-lreizeci ºi unu, Ce bine era sã fim iarãºi unu...

Sfârºit de an,ºi-n sufletul meu E-atâta tãcere ce doare mereu...

Sfârºit de an, decembrie-oarecare...Aºtept, fãr’ speranþã, un semn, o chemare...

În „Vestea” nr. 13/2007 am precizatcã la Liceul din Mehadia au avut loclansãri de carte, ale domnilor magis-traþi Mihail Rãdulescu ºi C-tin

Andronache. Publicãm în acest numãrcâteva mostre de talent autentic sem-nate de cei doi poeþi.

(Redacþia)

Grupa pregãtitoare, educatoare Lenuþa Oprescu

urmare din pagina 15

ANA ZEICU:

ÎNTR-UN DECEMBRIE,COLINDÃ CU VERS

PRIN CETATE

Într-un decembrie,

Colindã cu vers prin cetate

ªi prizonierul e-nveºmântat în Cuvânt

Cu lanþuri grele e legat Prizonierul

De Ea, de Femeia-Creaþie

Iubirea pentru Cãlãtoria Interstelarã

Îi picurã în suflet...

Prizonierul nu-ºi gãseºte liniºtea

Decât scriind pe Piatra Vremii

Cu daltã grea

Trecut,

Decât pictând

Pe Cer

Anotimp

C-un sãrut preaplinde

Fior,

Atinge

Ochi negri ºi

Pãr despletit,

În braþele Teiuºului

Pe uliþi de Toamne

Alunecã-n Timp,

ªi gheaþa-Secundã

A Fumoasei

Nu s-a topit...

Într-un decembrie,

Colindã cu vers prin Cetate...


Ianuarie pãstreazã în nume amintirea lui Ianus,

zeu cu doua feþe: una orientatã spre anul care se

încheie ºi una orientatã spre anul care începe.

Denumirile populare ale lunii se referã fie la prac-

tica magicã de întocmire a calendarelor meteoro-

logice din foi de ceapã sau coji de nucã în noaptea

Anului Nou (Calindar sau Carindar) fie la gerurile

nãprasnice de la miezul iernii ( Gerar).

În luna ianuarie se reluau activitãþile legate de

industria casnicã ºi ºezãtorile întrerupte în perioa-

da sãrbãtorilor de Crãciun ºi se deschidea, mai cu

seamã în mediile pastorale, un important sezon de

nunþi. Sãrbãtorile din aceastã lunã cuprind în spe-

cial obiceiuri ºi practici specifice începutului de an

prin care oamenii încercau sã obþinã, prin diferite

practici magice, prosperitate, sãnãtate, liniºte si

pace.

PREVESTIRI SAUSCHIMBAREA TIMPULUI

În ziua anului nou de se va înroºi cerul, sau

zorile spre rãsãrit înseamnã ca în acel an se vor

întâmpla bãtãlii sau rãzvrãtiri, ca ºi ploi multe. Iar

de va strãluci soarele frumos, înseamnã cã va fi an

bun ºi peºtele va prisosi. De asemenea noaptea

cea dintâi a anului de se va întâmpla sã fie lumi-

noasã ºi fãrã vânt înseamnã un an bun, iar dacã

bate vânt din miazãzi atunci moarte se va întâmpla.

În ziua de Boboteazã de va strãluci soarele va fi un

an bun iar de va fi negurã, mulþi oameni vor muri.

De va ninge sau de va ploua nerodire sau scum-

pete de pâine se prezice. De va bate vânt rãzmeriþe

se aratã. În zilele acestea soarele intra în semnul

Vãrsãtorului de apã; el este cãlduros ºi uneori

umed. De va tuna când Soarele este în acest semn

þãranii vor avea mari pagube.

ANUL NOU

Calendarul popular este deschis de ziua

renaºterii divinitãþii preistorice An, personificare a

Soarelui, care poarta epitetul de Nou, aºa cum

Luna se numeºte în noaptea reapariþiei ei pe cer,

(Luna) Nouã. În raport de cei doi aºtri, Soarele ºi

Luna, calendarele solare sau solar-lunare au fost

dedicate zeilor solari (Zeus, Saturn, Silva,

Crãciun, Mitra, Iisus) sau zeiþelor lunare (Hecate,

Artemis, Dochia)

Timpul calendaristic se naºte, creste,

îmbãtrâneºte ºi moare pentru a renaºte dupã 365

de zile în noaptea care separã Anul Vechi de Anul

Nou. “Sfinþii” care apar în calendarul popular sunt

mai tineri sau mai bãtrâni, dupã ºansa avutã de

aceºtia la împãrþirea sãrbãtorilor: Sânvãsâi, cele-

brat în prima zi a anului, este un tânãr chefliu care

stã cãlare pe butoi, iubeºte ºi petrece; Dragobete

(24 februarie), fiul Dochei, reprezintã zeul

dragostei pe plaiurile carpatice; Sângiorzul (23

aprilie) este un tânãr rãzboinic înfãþiºat cãlare pe

cal; Sântilie (20 iulie) ºi Sâmedru (26 octombrie)

sunt maturi dupã care urmeazã generaþia sfinþilor-

moºi, precum Moº Andrei (30 noiembrie), Moº

Nicolae (6 decembrie), Moº Ajun (24 decembrie)

ºi Moº Crãciun (25 decembrie).

prof. dr. IULIAN LALESCU

COLECTIVUL REDACÞIONAL: NICOLAE DANCIU PETNICEANU (redactor-ºef), COSTEL VLAICU (redactor ºef adjunct), ANA ZEICU

(consilier), dr. IULIAN LALESCU, SIMONA SORESCU , MIHAI CORNEAN, FLORICA GIAGIM MUSCALU ºi ROZICA BÃªULESCU

Tipãrit la Editura GORDIAN, Timiºoara, tel. 0256 / 215615

GERAR

ANUNÞVând casã în Mehadia! Relaþii la

tel. 0255 / 523012 sau 0740776394

Pregãtirea psihologicã înaintede începerea cursei

� Din cauza condiþiilor meteo specifice,capacitatea de conducere este mult diminuatã!

� Oboseala se instaleazã mai repede!� Ceaþa, precipitaþiile, albul zãpezii obosesc

ochiul!� Câmpul percepþiei este restrâns, iar dis-

tanþele nu sunt apreciate corect!� Distingerea formelor, observarea marca-

jelor, indicatoarelor ºi semnelor de circulaþie seface cu dificultate!

� Informaþiile despre starea vremii trebuieluate în calcul încã de la începutul cursei, pentru aavea o imagine exactã despre ce va fi “atunci” ºi“acolo”.

Asigurarea stãrii tehnice cores-punzãtoare a autovehiculului

� Autovehiculele cu masa totalã mai mare de

3,5 tone trebuie sã fie dotate cu lopatã, materialeºi lanþuri antiderapante.

� Asiguraþi-vã cã instalaþiile de climatizare ºide dezaburire sunt în stare de funcþionare!

� Dotaþi-vã autovehiculul cu anvelope speci-fice sezonului rece sau cu lanþuri antiderapante.

Conducerea autovehiculelor petimp de iarnã

� Reduceþi viteza în apropierea derdeluºurilorºi a patinoarelor improvizate! Oricând vã poateapãrea în faþã un copil cu o sãniuþã scãpatã de subcontrol!

� Nu subestimaþi dificultãþile impuse decondiþiile meteo!

� Distanþa faþã de autovehiculele care circulãîn faþã trebuie sã fie mai mare pe drum alunecos,iar viteza de deplasare mai redusã, atât pentru a seevita coliziunea cu cei din faþã, cât ºi pentru a nu fiobligaþi sã frânaþi brusc, fapt care duce la derapare!

� Pe vreme de ploaie, lapoviþã sau ninsoare,

când vã întâlniþi cu alte autovehicule, acþionaþi dintimp ºtergãtoarele de parbriz. Câteva momente decirculaþie fãrã vizibilitate pot fi fatale!

� În zilele cu ploi, viscol, ninsori, temperaturiscãzute, fiþi mai atenþi la pietoni. Aceºtia sunt maipuþin prudenþi, circulã zgribuliþi, se ascund subumbrele, privesc mai puþin în jur, astfel cã nu seprea asigurã la traversare!

� Nu acþionaþi brusc mecanismele de direcþieºi de frânare ale autovehiculului!

� În condiþii de zãpadã ºi polei, renunþaþi pecât posibil la pedala de frânã. Folosiþi cu precãderefrâna de motor!

� Pe porþiunile acoperite cu polei sau gheaþãeste contraindicatã executarea operaþiei de virareconcomitent cu frânarea!

� În viraje, mersul cu diferenþialele blocate areinfluenþã negativã asupra menþinerii direcþiei!

ºef post poliþie Mehadia,agent principalION BADERCA

CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR PE TIMP DE IARNÃ

REVELION CA-NPOVEªTI, SUBCERUL LIBER!Revelion organizat în

premierã de primarulIANCU PANDURU. Muzi-cã. Dans ºi joc, jocuri deartificii. Atmosferã sãrbã-toreascã stimulatã de rã-chia fiartã la cazan, prinbunãvoinþa jupânulu IO-NEL BLIDARU, pe un gernãprasnic. “mulþumim, donprimar!” au spus cei pestedouã sute de tineri din Me-hadia. Mulþumim, zicem ºinoi, cei din redacþie.

La ANUL ºi La Mulþi Ani!

Vestea file„Hora Unirii” – versuri de Vasile Alecsandri (1821 – 1890) ºi muzica de...

Documents

Transcript of Vestea file„Hora Unirii” – versuri de Vasile Alecsandri (1821 – 1890) ºi muzica de...