ORADEA-MARE {NAGYVÁRADJ 19 iuniu st. v.

1 iuliu st. n.

Ese in fiecare duminecă. Redacţiunea :

Strada principala 375 a. Ir. li A N U L XXIV.

1888.

Preţul pe un an 10 A. Pe de an 5 II.; pe ' / 4

de an S fi. 70 cr. Pentru România pe an 25 lei.

II

Petre voinicul. — Poveste. —

fost odată, ca ne al tădată, un om ş-o mu-» N ^ j p i e r e pîrliţi de săraci, incât sta să saie 'n apă. * * ^ « B Sufletul din óse, un bordeiu hârbuit , spriginit

de pat ru ţapi bătuţi in păment ş-un copilaş cu n u ­mele Petre , — a tâ t aveau numai in lumea asta.

Şi fiind c'aşâ le-a fost data , ca sărăcia să se ţ i n ă de ei ca scaiul de óie, ba să- ţ i po tă da îna­i n t e o d a t ă cu capul.

Pes te (}i, când părinţii erau la lucru, lui Pe t re ba să- i po t ă da ei ma i mult, decât doue rójbe de p a r a l e ; — vedă el cum a puté custá, că ei mai m u l t nu p o t !

Aşâfel ţ inut, Pe t re şciea mai to te dilele, că ce l u c r u ma i póté să fie şi fometea aceea , despre care bă t rân i i ne s p u n ; — da ! avea Pet re cunoşcinţe in­t i nse despre fómete, căci cu cele doue parale numai , u m b l a rup t de fóme, de-i pocniau urechile şi-i co -r ă i ă pântecele ca la un lup hămisit, ce numai se le­g ă n ă umblând.

Dar nu- i to t cum cugetă omul, ci cum dă Domnul !

Pet re , de şi crescut mai tot cu răbdări prăjite, d i n mila cinstitei neaver i gătite, creşcea, me rog, se impu te r i ă vëdênd cu ochii, de-ţ i e ră mai mare d ra ­g u l să-1 priveşci. Nu se găsiâ copil să-1 taie in satul împăra tu lu i de Roşu, unde se născuse, nu nici unul : tocmai de aceea i-au născocit numele de Petre Voi­nicul şi a şa a r emas până in diua de adi şi va re -máné . câ t a fi mălaiu in ţeră.

Intr 'o di, copiii satului, la joc fiind adunaţ i , c u m şi de unde, nu se şcie, destul, că află un puiuţ d e şerpe . Şi, decă află ei pe puiuţul cel de şerpe, se pun i pe èl cu ciomege, cu petrii, de p 'aci să-1 strucescă, n u m a i ţ ică mică să fi mai dat . j

Lui Petre-Voinicul, se 'nţelege că era de faţă s i el, — i se făcu órecum milă.

— Ve dau cele doue parale, ce le am pe diua d e adi , nu stropşiţ i şerpele, ci mai bucuros daţi-mi-1 mie ! — dice el.

— Paralele vorbesc, — respund băeţ i i ; — al teu s ă fie.

I a Pe t re puiul cel de şerpe şi-1 duce acasă," la b o r d e i u , unde- i face culcuş mole după cuptor şi-1 p u n e s ă şedă acolo.

— Bun suflet de om eşti Petre ! — dice puiul c e l de şerpe, n ' am să uit de tine nici odată, că delà

mare nevoie m'ai scos. (Irigi "numai să nu me omora lóuiea. că reu nu ţ-a paré, nu, nici odată.

Când colea sera, vin şi părinţii lui Petre-Voi­nicul delà lucru, de unde duşi furë.

Să vedi cum l'au spălat ! Numai ce să-i scu­ture cojocul, de să-1 usture pelea.

— Că tu risipeşci cele doue parale pe nimica aceea, — că aduci la casă, ce s'a pomenit a ii mai prost sub sőre şi mai urît , — că ne scoţi din bor­deiu cu jigârăi, cum e şi puiuţul cel de şerpe, că una, că alta, — câte 'n lună şi 'n sóre, tute i-le plesniau in faţă, de să te iai de un gând, nu alt­ceva.

— D'apoi, că dragi părinţii mei, nu me cihăiţi a tâ ta , că mi -a păţ i t mintea şi mie. Să nu ve fie cu supărare , dar când me văd singur cât e diulica de mare, când nu dau cu ochii de nici o jigărănie, nici in bordeiu, nici afară in ogrădea, îmi vine par că să me prepâdesc de urît, că vèntul şi ancă şuieră to t a pustiu şi sărăcie. Am cugetat in mintea mea, că cu puiuţul cel de şerpe are să-mi trecă vremea mai la modru, până când mi-a trece.

— Apoi să fie de as tă -da tă şi voia ta, mai mult inse nu őre cumva să te încumeţi , că dai de-o s t ra i ţă de draci !

N'o t recut doue, până 'n trei dile şi Petre-Voi­nicul ér aduce acasă, de as tă-dată un mâţuş .

— La puiul cel de mâţ , fă-i Petre culcuş îngră­dit, sub vatră, că de unde nu me inhaţă, cât dici ! — il sfătuie şerpele.

Aşa şi face el. Acum trăiau trei guri din cele doue parale , că

cu ai sei a scos-o Petre şi de as tă -da tă la cale ; — dar traiu ca ace la să nu aibă, vorba ceea, nici puiul cel de şerpe.

Mai t rec doue, mult trei dile şi Pe t re al nos t ru mai cumpără delà băeţi un căţeluş tot cu doue pa­rale. Şi pe aces ta il duce acasă şi-1 pune la un loc potrivit ca jigărăniile, nu cumva să se incaiere, in lipsa lui.

Fiind că şi de as tă-dată a şciut să imblândescă mânia părinţi lor, a r emas ca să ducă lume d'albă patru guri la doue parale .

Unde unul şi n 'a re cu ce-şi pune gura la cale, rabdă uşor ori câ ţ i enşi să fie.

In cele din u rmă nu traiul alege, ci felul. Decă e de n é m de aşa , apoi să-1 ţini tot cu plăcinte şi verde umplu te , şi-i vedi prin urechi, de gras ce este ; — altul cu cir şi lapte acru se face cum e mutul mai voin ic .

278 F A M I L I A Anul X X I V

Trece , cât trece şi j igărănii le lui Petre-Vöinicul s e fac tó t é mari . Puiul cel de şerpe e ră acum ca p i ­ciorul de gros şi numai îi sclipiâ pielea pe e l ; — puiul cel de mâţ era ca u n miel, ér din căţel u n dulău sdravăn , de să nu-i pase nici de lup ; ér P e -t rea un flăcău, de să-1 tot priveşci .

— Şeii tu Pe t re şi s t ăpâne , că cine sûnt eu ? — dice şerpele intr 'una din dile.

— De unde ! ? — Eu sûnt puiul şi u rmaşu l in scaun la împă­

ra tu l şerpilor. Ai să me duci la t a tă -meu acasă , că ţ -a resplăti de-i fi bun câ te dile vei a v é . M'a ajuns dorul. Vedi de capetă un car cu boi şi o bu te ca să mergem, de merinde şi nut re ţ să nu porţ i grije.

Avea Petre-Voinicul un unchiu in s t a re bună, la acela-şi avea totă nădejdea. Eră inse tot cu inima indoită, fiind că bine şciea el, că pr ie tenul omului la v reme de nevoie e punguliţa şi sacul cu mălaiul şi sp i ţa némulu i uşor se pierde, când lumea te şcie să rac lipit, — incât nu remâne decât a şeptea zamă din chisăliţă.

Ce-a fi să fie ! — işi dice Petre-Voinicul şi se ia la unchiu-seu acela.

— M'aş rugă de dumnea- ta , unchiule şi om de omenie, să-mi dai pe-o di, pe doue, un ca r cu doi bouleni ş-o bute , c'aş avé o trebă de negustorie pân ' la un loc. De mi-a fi scris, ca să am dile cu pëcate, te miri cu ce-ţi voiu resplăt i !

— Acum imi placi nepóte , deu imi placi ! Cine mişcă tot mai pişcă, cine şade, coda-i cade, v o r b a ceea ; — ci eu nu doresc, decât să te vëd înstări t şi pe tine, — aşa să t răesc. Când ai voie, n 'a i decâ t să vii, numa i pagubă să nu-mi faci.

Cumu-i m â n e dimineţă Petre-Voinicul eră la drum încotro îl îndreptase şerpele, ce se pi tulase in bute .

— Când ţ-a fi fóme, Pe t re , fie ţie, fie la boi, — n'ai decât să-mi spui, mai depar te t réba mea este.

Unde simţiă Pet re , că-1 rôde la baierile inimei, ori vedea că boii din jug incep a mălci, pe loc spu­nea la şerpe, ér aces ta vrăjiâ acolea in d r u m l ivada cu erbă mole cum e colia şi cu trifoiu înflorit n u m a i ciucuri şi mese întinse cu mâncăr i şi beutur i alese de să-ţi omori nevés ta şi copiii, de mânca t inse să nu le dai nici pic.

Şi după ce merge Petre cu carul, merge di de veră până 'n seră, cale lungă să-i ajungă, — soseşce depar te de tot, la un munte , mare Domne, mare , — de nu s'a pomenit , făr numai in poveste un m u n t e ca acela. Aci s'a înfundat calea, nu mai eră in -cotro .

— Acum să şeii Petre , c'am sosit la marginea im-perăţ iei ta tă lui meu, da r de ce a re să u rmeze tu să nu te sparii, că n 'are să ţi-se in têmple chiar nimic. — Una să ţ -o increstezi bine ! Delà t a tă -meu , ori ce resplată ţ-ar da, tu să nu primeşci , făr numa i ine ­lul cu adimantur i , ce t u b limbă-1 are , numai p e ace la să-1 ceri, că-i fi cald câtu-i trăi .

— Aşa voi face ! — respunde Petre . In clipita aceea, numai ce se deschid munţ i i

ace ia urieşi şi se face, me rog, o ţeră ca aceea , de să t e tot ma i miri şi să te ciudeşci ! Broşcele e rau câ t vacile, brocâtoii cât boii, — ér şerpii ca t r u n ­chiurile cele mari , — to te cele erau crescute ca 'n bat jocură. Pe Petre-Voinicul inse nimic nu l'a infri-cat , cugeti că nu-i din lumea nostră .

Delà o v r eme sosesc la mijloc de ţeră , unde eră dura t satul imperătesc.

Să fii vëdu t bucurie pe impëratul , când ş-a v e -du t feciorul! S ta să-şi iesă din piele de voie b u n ă şi n u şciea nici el cu ce să-1 omenescă, cum să-1 cupr indă , că-i e ra singurul odor şi u rmaş in seaun .

Şi puiul de şe rpe s'a da t de t re i ori peste c a p şi s'a făcut pe loc u n t inër flăcău, de să nu te mai

I saturi de a lui pr ivire . Spune apoi, c u m Petre-Voinicul l 'a scăpat de

mor te , cum l'a c rescut din cele doue pa ra le ale sale, cu u n cuvent , l a u d ă el p u r t a r e a celuia cu vo rbe

numai mursă şi miere , ca să 'nmóie in ima ta tă - seu cum s'a pu té ma i b ine . .

— Dragul meu t inër voinic ! cu ce să» te resp lă -tesc, că mi-ai făcut a t â t a b i n e ? — Cere , că-ţi dau comori nesferşite, galbeni groşi in dungă şi cu s p o r la pungă, — pietrii nes t imate şi ad iman tu r i , ce lu ­cesc ca ochii de b a l a u r ; — cere u n car de ele, — cere noue , — cere noue^eci- şi noue , că- ţ i dau P e t r e , i ţ i dau la bunătă ţ i , de să nu le afli ros tu l , — nici tu , nici n é m de némul teu.

Petre-Voinicul , când audia de-al de-as tea , s i m ­ţiă, p a r că se ' nvê r t e lumea cu el, il apucă u n fel de slăbie şi numa i anevoie s'a pu tu t hotăr î s ă se ţ ină de vorbă .

— Să-mi dai innă l ţa te impëra t e inelul cu ad i ­m a n t u r i , ce-1 ai sub l imbă, că mi-a fi destul !

— Aş ! de u n d e ? ! Ori-ce, dar inelul nu. o d a t ă cu capul nu ! — r e s p u n d e impëra tu l .

Cum vede Pe t re , că impëra tu l , ma i pe sus de tó té la inel ţ ine , cu a t â t m a i t a re s t ă ru -eşce, că şi el n u m a i de inel a r avé t rebuin ţă .

— Apoi, că de ! Innăl ţa te împă ra t e , eu sûnt u n băe t s ă r a c , n ' am d e c â t sufletul din őse şi cu reul sûnt depr ins , de c â n d mi-or c r epa t ochi i , — c o m o ­rile, s imţesc, că au să-mi piérdà minţ i le , crescând in nevoi ca vermele in h i rean. Decă t e v e i indura , b ine de bine, — de unde nu, n ' a m încot ro , scris mi-a fost se vede , să n ' a m pa r t e de b ine !

— Dă-i ta tă inelul , decă-1 cere, că noi avem de là Dumnedeu de tote cele, — dă-i-1, deu aşa , că mu l t b ine mi -a făcut.

Cu m a r e a ia se induplecă impëra tu l , da r se ' n -duplecă to tuş şi dă lui Pe t re inelul .

Când l'a scos d e sub l imbă şi i 1-aintins, a of­t a t u n a ch ia r delà baier i le inimei.

— Portă-1 Pe t re cu pace, cum eu l 'am p u r t a t . Când îi avé t r ebu in ţă de ceva, suflă p r in lumea lui şi-i a v é îndată or i -ce ţ -a r dori in ima ta , ca să ai.-

îş i ia apoi bun r e m a s şi plecă la d rum că t ră lumea nos t ră .

Nu şciu cum, dar pa r că, de-abiă apucă să se v e d ă la largul şi să ce rce a inelului pu te re . Tocmai de aceea m â n a .pe boi, incât o ţ ineau tot in fuga cea m a r e şi numa i s p u m ă se făcuseră.

Când s'a vëdut eşit din t é ra impëra tu lu i şerp i ­lor, când a vëdut că munte le se inchide pe u r m a sa fără léc de u rmă , — numa i decâ t s'a opri t , a scos inelul de sub l imbă ş-a suflat u n a in l u m e a lui, i n i m a dor indu- i să aibă tot , ce póté să-i fie spre bine ş i lui şi la boi.

Să vedi minune ! cum ai clipi oda tă de doue ori cu ochii , nu mai mul t , şi se face o l ivadă cu e rbă p â n ă in brâu şi mese in t inse cu mâncă r i şi beutur i alese, de să-ţi lase gura apă, p r iv indu- le ; — nu l e -am visá la n ó p t e !

îşi pune Petre-Voinicul gura la ca le , m â n â n c ă şi bé câ t îi ia pielea, da r bucate le to t a u r e m a s n u m a i infrunţite, că e r a u multe de tot , de puteai s ă inno ţ i in zamă.

Apoi pr inde boii, s 'a runcă pe ceglău şi c e a ! şi hois ! pocnind din biciu, hor ind din frunză şi mai t r agend câ te-o doină drăgălaşă de ale nós t re , de dor şi de ja le , incât clocotiau văiuşur i le şi délurile, pe u n d e t recea .

Unde v rea acolo se opriă, Ia n imic n u mai d u c e a doru l .

Anul XXIV. F A M I L I A 279

Sosind acasă aşa pe când se 'ngână diua cu nóp t ea , — desprinde boii, suflă prin inel, mi-ţi v r ă -j e şce un câmp cu erbă verde cât e mai m a r e şi erăş mese bogate cu mâncăr i şi beutur i in feluri de chipur i , care de care mai frumóse la privit şi mai b u n e la gustat.

Se pune cu părinţii-i la mese şi ţine-te gură, că s'a dus sărăcia, pe veci s'a dus.

In sferşit pent ru omul in voie bună, tote ca tote, dar drăguţii de lăutari nu pot lipsi. Pet recerea fără ei e un fel de pomană, nimic alta.

Suflă una prin inel şi éta, că-s aci şi lăutarii . Apoi ţ ine-te copile ! Tot satul s'a trezit in tărăboiul acela , ensuşi impëratul şi nu putea să dormă.

Unchiul lui Petre-Voinicul, audînd, că ui-te cine-şi petrece, se face numai toc şi pară de necaz.

— Nepotul e salba dracului ! — işi dice el in a sa minte . A bună séma, boii mi-s duşi pe apă ş-acum ticăitul bate 'n tălpi pa raua cea din urmă. Me duc să v ë d !

• (Incheiarea va urmá.)

Gr. Sima al lui Ión.

E p i g r a m e . Migrena.

|bovnica-mi este vecinie j/'Tot cu faţa întristată.

Ce ai dragă ? — Am migrenă ! Să-ţi dau camfor? — Aş ! fugi! cată Mai bine . . . — Ce ? băi de duşuri. — — Nu ! — Dar ce ? — Aş vre v'o dece. . Hapuri ? — Aş ! ci galbeni noi Pentr'un şal. — I d a u , . . . şi-i trece.

Un partizan politie.

Eri spuneai că totu-i ciumă ; A di că-i balsam t o t u l . . . tot ! Ce să cred din astea doue ? Să cred . . . că »te-ai lins pe bot.«

Vox pqpuli . . .

Gura lumei spune multe, Nu te potrivi la tote ; Că din câte spune lumea, Ea nu crede 'n jumëtate.

Unei cocliete.

Pe-un amic nu credi ce-ţi spune : — Trece vremea, — tote trec ! Şi la sfaturi, bune, rele, Tu respundi : „Voi să petrec !« • Decă adi înţelepciunea Nu te face să gândeşti, Mâne oglinda-ţi va spune: Ce ai »fost«, şi ce mai >eşti.«

Protivnicilor . . .

Fă-me Dómne-un mare zmeu, Să zbor şi să pot muşca Pe cei ce-mi fac r e u . . . — Ba nu ! Tot eu m'aş învenina . . .

Ce vor ?

Popii vor mereu pomană ; Militarii, tot resboi;

Moşierii, din cer mană ; Casapii, mascuri de soi; Stosarii, d'ëi groşi in chică ; Bancherii, lădi de lier pline ; — Numai eu nu voi nimica, Când . . . Tincuţa-i lângă mine.

Tote . . .

Tóte-mi sünt pe plac, den tote ! Numai dragoste sunt eu ; Iubesc forte mult pe Miţa, Tinea e sufletul meu ; Smărăndiţa. că-i brunetă, Lina, că-i blondă-o iubesc, Şi pe Olga, şi pe-Aglaia Rend pe rend le îndrăgesc. Rusca, grecă ori româncă, De-ori ce néni, de-ori ce etate . . . — Dar tu lor? . . . — Ei vedi! la asta Nu ni'am gândit nici cum, frate !

Respâiulilelor mele versuri.

Nici un editor in lume Să v'adune n'a gândit ; Sunteţi bune? sunteţi rele? Etă ce nu-s dumerit. De ceea inse ce-s mândru, E că nimeni n'ar pute Volumul vostru de-odată Zestre focului să-1 dea.

N. A. Bogdan.

Ş o i m u l . (Novelă germană, de E.)

(Incheiare.)

n fior lin cutrieră tot corpul contelui. — Ancă odată ! — dise c'un suspin lung, — şi după acea se intórse căt ră Margaretha ou intreba-

1|" rea : — Ce avem de mâncat in casă ? — Bine dis — nimic, — respunse fidela bê-

trână, — numai sfărmăturile ce au renias din dejunul dtale.

— Asta-i reu, Margaretho, căci nu am bani, ér acésta serisóre me incunoşcinţeză, că domnişora Mag­dalena ar vré să pràndésca la mine.

— Nu lăsă să vină, domnul meu drag, n ' avem să-i imbiăm nimic.

Fridrich nu respunse nimic, şi se adânci in tă­cere, — de-odată işi redică capul şi esclamă : — Acum a m ghicit, aici, ia şoimul, omoră- l şi-1 pregă-teşce.

— Şoimul, domnule, pe care-1 iubeşci aşa mult şi carele —

— Tac Margarethe), nici un cuvent mai de­par te , fă ce-ti spun. a ş t e r n e mésa in refector cum vei şei mai bine, .i u n incunoşcinţeză indată ce v a sosi domnişora Magdalt, na.

Margaretha nu mai cuteza a vorbi mai departe , luă şoimul, plângênd cu a m a r cobori treptele. Mag­dalena, care cu fri v ci-escendă aş teptă rentórcerea ei, vëdênd in ce trisleţă mtórce bătrâna — sări spe­riată de pe scaun.

— Ce s'a intcmplát Margaretho, vo rbeşce? — Ce s'a jntêmplat ? l e eu am prevëdut ; scr i-

sórea ambiţ iosei tale stàpftne, de nou aduce in griji şi a m a r pe domnul meu. Aş fi dorit să se fi inecat ea in Elba, a tunci am avé pace de ea. Pen t ru e a

280 F A M I L I A Anul XXIV.

ş-a prepàdit totă averea, încât adi este pêrli t de sărac şi acum ancă vré să-şi omóre şoimul pentru ea.

Un suris triumfător luci in ochii camerierei false. — Pent ru c e ? — înt rebă ea.

— F ă de te cară de aici, — striga măniosă bët râna. Tu chiar aşa fără de suflet eşti , ca s tăpâna t a . Du-te la ea, spune-i că v a fi bineveni tă , — mie mi-e densa nimic, aş dori ca paserea asta să-i steie in gât, să se innece cu ea.

— O, nu spune asta Margaretho, — ar doré-o de sigur când ar şei, că domnul teu e a şa s ă r a c ; cel puţ in inse, a re să-i presenteze o mâncare r a ră dom-nişorei mele, — pentru că ea ancă nu a gustat nici oda tă şoim fript. Dar spune-mi mie, pentru ce iu-beşce contele Fridrich — aşa mult acesta pasere ?

— Pen t ru că a fost a blândei şi nobilei sale mame, care acum e un ânger in cer.

Ochii falsei Susane se umplură de lacrimi. — Linişteşte- te Margaretho — dise ea, — ar fi pëcat a frige şoimul, dă-mi-l mie, eu il duc acasă şi in locul seu iţi tr imit un copon gras ; da r nu-ţi es te permis a m e tradă.

Din cale afară îmbucura tă , promise Margare tha p redând şoimul Susanei false — care se depăr ta r e ­pede cu el.

In acea di la 5 ore, apăru domnişora Magda­lena in castelul Albrechtsburg. Eră îmbrăca tă cu cea m a i precaută eleganţă, — Fridrich, carele o b ine-ventà , chiar a şa se mira de aparen ţa ei drăgălaşă, pe cât fuse dênsa de frapată când vëdù că ultimele sëptëmàni , ce devasla ţ iune făcură pe figura plină de vie ţă a contelui. Salutarea lui fuse rece şi cur teni -tóre , a ei neindăt inat an imată şi amabilă. Contele conduse óspele seu in refector şi Magdalena cu d u ­re re făcu asemënare intre splendórea ce vëduse n a -in te cu sëptëmàni in aceste incăperi — şi goli tatea ce domina adi in ele ; intre mâncăr i le lucullice d e -a tunci — şi prândul sărac ce-i se oferi adi pe mesă.

Cu to t ă galanter ia sa înnăscută , conduse Frid­r ich dama la mesă, — işi ocupă locul seu — in faţă cu ea. Prândul t recu — intre puţ ine cuvinte , căci Fridrich eră distras, ér Magdalena aşa pe t runsă de to t e ce vëdù in giurul seu, âncâ t abia işi p u t e a r e ­ţ ine lacrimile. Când se sculară delà mesă , contele Albrechtsburg d ise : — Imi pa re forte r eu onorabi lă domnişora, că numai aşa prând frugal ţ -am oferit, d a r —

— Să n u vorbim de asta conte, — dise ea cu un glas vesel, ce inse i e ra depar te a simţi, — nici odată nu am mâncat o găină mai gustuosă, c a aces ta .

— îmi pa re forte bine, de a-ţi fi ghicit p lăcerea — respunse Fridrich — da r permite-mi a-ţ i desco­peri o greşelă. Paserea din care ai mânca t , n u a fost găină ci — şoimul meu.

— Şoimul dtale i ub i t ? — int rebà Magdalena, c u o mirare prefăcută.

— Acela, domnişora mea. — Fridrich ! striga ea cu un glas, de care con­

tele se cutremură. Mut de mirare, vëdù densul, pe ambiţ iosa Mag­

dalena — erumpênd in lacrimi. Dar ea se r ecu ­lese iute şi cu faţa palidă, cu glas lin dise :

— Fridrich, noi adj ne despăr ţ im pen t ru tot-déuna şi eu a m venit să te rog de ier tare . Dta in-to tdéuna m'a i t r a t a t cu stimă şi devotament , eu — amorul dta le l 'am resplătit cu recela şi bat jocură . Me poţi die i e r t ă ?

— De sigur — respur.se Fridrich, la a p a r e n ţ ă cu recela — şi to tuş cu simţeminte, p roduse de aces t a amabi l i ta te estraon inară, şi pe car i , numa i cu mare greuta te le putea ascunde. —• Te-am iubit ,

se póté că te -am obosi t cu dovedi pe r sévé ran te , — meri t o lecţiune, a m şi pr imit-o, căci —

— Opreşce-te , şi me ascultă, — ii î n t r e rupse Magdalena. — Decă mărtur is i rea ce a m să-ţ i fac, i ţ i va paré ceva netemeesc — fie-mi scusă, că m e s im­ţesc da tore a-ţi da satisfacţie, ce n u m a i pe acesta cale se póté impliní. Eu sun t a v u t ă — pecuin s e spune, cea mai a v u t ă eredă in to tă Germania . Din pruncie a m pur ta t frică, a nu deveni c â n d v a so ţ i a cuiva — din interes pentru a v e r e a mea , — şi o c ă ­sător ie fără amor imi părea grozavă , ma i g rozavă decâ t mór tea . Omenii — pe cari i -am credut de cei ma i buni prieteni ai mei, imi spuneau că şi d t a l e iţi este numai de ave rea mea. Nu a m credut , — a m voit să te pun la p robă mai na in te . In pre jude ţe le mele a m mers pré depar te , şi a m perdu t c e - a m avut mai scump decâ t vieţa — amorul dtale .

— Magdalena! — esclamà contele . — Mâne plec spre Anglia, con t inua ea, fără a

se lăsa în t reruptă — spre a n u mai rentórce . Nu a m pu tu t plecă până nu ţ -am cerut ie r ta rea , fără de a-ţ i spune, că decă ţ -am pricinuit dureri , eu chiar aşa — dór ma i mult — a m suferit, fiind numi tă fără s imţe­minte , de acea fiinţă, pe care s ingură a m iubi t -o p e păment , pe care —

Nu putù con t inua , căci se s imţi cupr insă d e braţe le lui, şi acoper i t ă de s ă ru t ă r i ferbinţi . C â t e v a m o m e n t e odihni in b ra ţe le lui, — apoi roşind, c u faţa pl ină de lac remi se desfăcu din îmbră ţ i ş a r ea lu i şi grăbi din odae. P e s t e câ teva clipe ren tórse cu a corfă, ce o intinse lui Fr idr ich ; el deschise corfa ş i din t r ' ênsa sbură — şoimul seu. Ea işi a scunse fa ţa sa f rumosă pe umëru l lui şi d i s e : — Ia -me i u b i t e Fridrich, tu prin amoru l teu neegoist — m'ai i nv ins , ca re iubire mi-a jertfiit tot, ce ţ -a mai r e m a s — su-veni rea de là ma ică - t a — şoimul.

L u c r e ţ i a S u c i u .

Contesa Palatina. ÍC — După H. Heine. —

Contesa lutta, Palatină, Cu o betrână servitóre, Străbate-a Rhinului vultóre L'a lunei galbenă lumină. Contesa dice: »Yedi tu sorţii »Cum me urmeză 'n lumea totă ? . . . »Sunt şepte morţi ce 'n nópte 'nnotă . . . »Ce trist innóta 'n nópte morţii!

»Ei au fost şepte-odinioră, »Innalti, frumoşi şi tineri ângeri, •Purtând in ochi câte-o comoră »Dintre-ale cerului resfrângeri ! »A me iubi mi-au dat cuvântul, »Şi pentru-a-şi ţine jurămentul, »I-am innecat in flórea forţii. . . »Ce trist innóta 'n nópte morţii!»

Dar luntrea fuge peste v a l u r i . . . Un rîs s'aude pân la m a l u r i . . . Contesa rîde ! . . ; — Rîs de jale ! . * . Cadavrele se duc la vale, Şi ochii lor sticloşi, — la lună Sclipesc grozav, — pe când resună Delà castel, din pragul porţii : »Ce trist innóta 'n nópte morţii !«

Al. A. MacedonschL

Copila si florile.

282 F A M I L I A Anul XXIV.

G r i v i ţ a. (Urmare.)

Pe lângă acest ordin general al căpeteniei ar­matei de Vest că t ră to t e corpuri le din giurul Plevnei, corpul r omân primise delà comandan tu l seu direct, general Cernât , un ordin special şi amănunţ i t cuprin-dênd ins t rucţ iuni pentru t rupe in privinţa formaţiunii colónelor de atac , şi a chipului cum densele t rebuesc să esecute asaltul.

Reproducem aci cupr inderea acestor ins t rucţ iuni :

Ordin de di No. 54. Mâne, 30 august, corpul de a r m a t a r o m â n v a

da asal t r edu te i celei m a r i ca re se află in faţa po-siţiunilor sale. Divisia 4-a va da pen t ru a t a c o co­lonă de 4 ba ta l ióne sub ordinile unui c o m a n d a n t special ; aces ta colonă va fi aduna ta in vă l ceua care se află in dosul aripei drepte a posiţiunii sa le îna in­tate , la ora 5 de dimineţă.

Divisia a 3-a v a da asemenea o colonă de 4 batal ióne care t rebue să fiă aduna tă in aceeaş i vâ l ­cea, la d rép ta divisei a 4-a la ora 12 din di ; bă t ă ­ii ónele acestei colóne vor fi aduse pe posiţ iune pe rend la o oră şi jumăta te unul după altul, astfel ca la ora 12 din di să fie tote aduna te in disa vălcea. Acesta colonă v a avé un comandan t special.

Formaţ iunea colónelor de a t ac va fi cea u rmătore : Cel dintêi batal ion in tiraliori, avênd printre ei

pelotóne car i vor duce scările, fascinele, gabiónele , sacii de pămănt ; aceste pelotóne vor avé puşca in bandolieră şi nu t rebue nici oda tă să t ragă.

Cel d'al doilea batal ion se va u r c a la asalt , format in colóne de compania. Batal iónele al 3-lea şi al 4-lea vo r u rma in colonă de a tac sub c o m a n d a imediată a comandantu lu i colonei.

Colonele formate de cele din u r m ă doue b a t a ­lióne t rebue să urmeze la d is tanţă cât mai ap rop ia tă şi să dea asal t cu ori ce preţ , decă cele din linia intêiu nu reuşesc.

Trebue să se facă cunoscut tu turor ómenilor ce compun colonele de atac , că perderi le vor fi ne în­semnate decă ajung la redută fără a se opri şi fără a trage, dar perderi le vor fi mar i decă omeni i s e opresc in drum, şi mai cu séma decă se re t rag .

Tiraliorii t rebue să innain teze fără a t rage ; ei nu vor începe focul decâ t când vor fi ajunşi pe d r u ­mul acoperi t la marginea şanţului , şi vor t rage nu­mai asupra inamicului care se află pe pa rape t e ; in acest t imp pelotónele de lucră tor i se pogor in ş an ­ţu r i şi pregătesc urcarea cu uneltele car i le a u ; se v a in t rebuinţâ pent ru acesta , afară de fascine, gabi-óne şi celelalte, tote uneltele de cari vor p u t é dis­pune corpurile.

Colonele de compania des t ina te a da asal tul se pogor imedia t in şanţur i şi u rcă parapetul .

î nda t ă ce focul inamicului devine ta re , toţ i ofi­cierii t rebue să strige >InnainteN şi să alerge pe drumul acoperi t până la marginea şanţului-

Tiraliorii t rebue să remâiă tot pe d r u m u l a c o ­peri t , s ă ochiescă bine pe inamic care se a p ă r ă pe pa rape t . '

Direcţiunea colónelor este cunoscută şefilor de colóne. Colóna divisiei a 3-a va avé n°"I. Colóna divisiei a 4-a v a avé n° 2.

In acelaş t imp o colonă ruséscâ de doue ba t a ­lióne se v a u rcâ la asal t despre par teaţşa îului Grivi ţa .

P e n t r u a protège flancul d r e p ţ ^ a ţ asal tului şi a ba te ajutórele inamice cari a r ^ ^ ( . . fedutei , divisia 3-a va da ancă o colonă de 3 batal ióne sub u n şef special, ca re v a primi instrucţi i pentru punc tu l de -plecare şi d i recţ iunea marşului seu. Acesta co lonă

se v a adună la punc tu l de plecare, l a ora care se v a ficsâ mâne .

Toţi omenii t r ebue să fie b ine h răn i ţ i şi să aibă cu denşii pâne şi b rânză pe 2 dile, ş i apă in bidóne. Vor avé to te car tuşe le cu denşii, vor fi in tunic i fără răniţ i şi fără mantale , chipiur i le a lbe, dorobanţ i i vo r fi in man ta l e .

Divisia 4-a v a trimite supa colonei sale la locul unde s'a ordonat a se aduna .

Me voiu afla înaintea r e se rve i de infanteria, in­tre divisia 3-a şi a 4-a, delà orele 12 ' / , inainte . R e ­du ta fiind luată , şefii de colóne n u v o r lăsa î năun t ru decâ t numărul necesar de omen i pen t ru a ocupă linia de foc a redute i ; se vo r a d u n a reservele pe flancurile sale in tăr indu-se imediat .

Divisia 4-a v a d a ar t i ler ia t rebuinc iosă sp re a a rmă îndată r e d u t a după lua rea ei, res tul ar t i ler iei aces te i divisiuni v a căuta posiţ ini p e flancurile r e ­dute , de unde se po t e mai b ine b a t e te renul ina in te .

T rupa şi t răsur i le bater i i lor vor fi r eaprov i s io -na t e ; colonele de munţi i se vor conforma ordinului n° 50. Momentul a tacu lu i se v a da m â n e .

Dat la Verbi ţa la 29 august (10 sep tembre) 1877. General Cernai,.

După ce insera , tunuri le r o m â n e şi ruse işi u r ­m a r ă t ragerea la lungi intervale . 0 nóp te in tunecosă se în t insese peste câmpii , cerul se acoper ise de nor i groşi car i se r e v ă r s a r ă in ploiâ a b u n d e n t ă p â n ă la diuă. Umedă şi rece fu pen t ru osti le de pe déluri le şi din văile P levnei acest ajun al luptei , a s t ă v e c e r ­nia a bătăl ie i ; şi negreşi t că p e n t r u od ihna t rupu lu i şi sufletului ostaşului care a re să înfrunte a doua di a t â t a t rudă şi primejdia, o nóp te caldă şi dulce e s t e o a d e v ă r a t ă fericire. N 'avură aces t noroc t rupele al iate ; mulţ i , deci, n u dormira bine , ori n u do rmi ră de loc in nóp tea de 29 spre 30 august st. v . in giurul Plevnei . Mişcarea şi pregătir i le unu i fapt î n ­semnat se s imţiau ancă târdiu pr in t a b e r e ; că lăre ţ i ducênd ordine, şefi facênd u n rond séu o u l t imă i n ­specţia , furgoné mergênd să re innoiescă muni ţ iuni le t r eceau pr in umbra nopţ i i . Pes te cor tur i le oficierilor, ca şi in giurul focurilor de t ăc iun i j u m ă t a t e s t inşi din campamente le şi b ivuacur i l e soldaţi lor, greu se an ină somnul pe v r e m e aşa de nep lăcu tă şi in mo­men te l e seriöse a le u n u i a s emenea ajun. Ostile a tunc i cugetă, şi gândurile a t â t o r mii de capete , simţiri le a t â to r mii de inimi car i pr ivesc liniştit m ó r t e a in faţă, pe cari câ teva ore, numai , le despar t , po te , de vecînicîă şi de glorios şferşit, t o t e aces te gânduri , t o t e aces te simţiri se topesc in t r ' o s ingură şi m a r e gândi re , in t r 'un sen t iment un ic şi pu t e rn i c care d e ­vine cugetul t u tu ro r , spiri tul a r m a t e i intregi ca re a tunc i cerceteză, j udecă , hotăreşce .

S ă vedem care e ră acel cuget, acel spiri t ge­nera l ca re insufleţiâ a rmate le r o m â n ă şi rusescă in ajunul al treiei bătăl i i ce avea să se dea îna in tea P levnei .

Am spus mot iv i le s t rategice, neces i tă ţ i le poli t ice de ordine in ternă şi es ternă car i de te rminase ră pe comandamen tu l super ior r u s a p u n e m a r e s t ă ru in ţă in a se da acesta bătălia. Nu n u m a i s ta tu l -major , mare le-duee Nicolae şi ensuş împăra tu l doriau cât m a i cu rênd să se incepă acesta l u p t ă ; a r m a t a r u ­sescă in t regă o eh ie mă cu m a r e n e r ă b d a r e ca r ă sbu-na rea infrângerilor suferite, ca res tabi l i rea prest igiului a t ins . Delà général p â n ă la soldat , n imeni n u p u n e a in indoielă resul ta tu l , to ţ i é r au siguri că P levna v a cade a doua .di, si-ítéíoBá;--Seea -mai m a r e a "Ruşilor fusese p a n ' aci ca n u c u m v a Osman paşa , cu oş t i -

- rea- i , şă se retragă, c u m se presupuse u n moment in cvar t ie ru l rusesc d e pe demons t r a ţ i un i l e de eşire

Anul XXIV. F A M I L I A 283

ale Turci lor spre Vest, in par tea cavaleriei nóst re de pes te Vid. > Nópte bună <, d i c e a u i n s é r a de 29 august bravi i oficieri ruşi , cari nu se indoiau de vitejia şi devo tamentu l soldaţilor ce comandau, i m â n e séra să do rmim in Plevna U Multe nopţi , şi nópte vecinică pen t ru mulţi , avea ancă să-i despartă d 'acea fericita nóp te . Dar Ruşii erau convinşi a tunci , că număru l t rupe lo r ş^ superiori tatea in tö te privirile erau in pa r t ea lor. '«Ordonaţi, Măria Vostra«, dicea Domni­torului colonelul Novitzki, sub-şeful de s tat-major al generalului Zotof, «ordonaţi, şi P levna va càdé.« Acesta încredere a Ruşilor mai era crescută pr intr 'un al t argument , nu de domenul strategiei, este adevărat , da r care dovediâ cât de adânc şi atingëtor este cul­tu l soldatului rus pentru Ţar. Diua bătăliei e ră şi diua Stului Alesandru, patronul imperatului. Nu se pu tea ca in asemenea di şi sub ochii suveranului seu, fiecare ostaş rus să nu lupte ca un leu, să nu facă imposibilul şi să nu fie invingëtor.

>Soldaţi«, dicea Napoleon, »adi este aniversara când aţi invins la Marengo :« séu > vedeţi ! ăs ta e sórele delà Austerlitz : « dar pe lângă sóre séu ani­ve r sa ră vesti tă, marele căpitan căuta şi alţi aucsi -liari, se ingrigiá mai vêr tos de acei factori tactici şi strategici cu cari işi asigura victoria.

Nu acelaşi ca in a rmata ruséscà eră sentimentul a rma te i române in sera de 29 august. Densa şciea — căci ori cât de discrete ar fi părer i le , ori cât de tainice decisiunile consiliilor de rësboiu, din aplica-ţ iunea ce li se dă, din măsurile ce se iau, oficierii inteligenţi şi o intrégà a rma tă nu pot să nu alle, să nu ghicescă ceva — densa şciea că Domnul ei n u impăr tăş iă vederile statului-major rusesc asupra p la­nului de a tac in con t ra Plevnei. Disposiţiunile în ţe­lepte de a se asigura şi inlări liniile de re t ragere , dovediau armate i române , că comandantu l ei nu se amăgia cu nălucirea unei sigure isbândi, şi işi luă zăloge in contra intêmplàrei . Ea mai vedea înaintea ei posiţ iunile şi tăriile vrăşmaşului , şi eră destul de deş tep tă ca să apreţuiescă şi să judece.

Cu to te acestea, mare eră dorinţa şi mare n e ­r ă b d a r e a oştirei româneşci de a merge la luptă, chiar şi decă nu era cert resul ta tul in părerea şefului, ca şi in propr ia ei pă re re . 0 adâncă mulţămire eră in sufletul acestei oştiri vëdênd pe Domnul seu neindo-indu-se de al ei devotament , rezimându-se in a ei vitejia şi pornind-o, şi cu sorţi protivnici , in bătaia. Nobilă şi virilă încredere reciproca in t re căpitan şi óste, rësad pururea viu şi puternic de fapte mar i ! »Iţi sun tem recunoscători,* grăia in cugetul şi lucia in ochii fiecărui ostaş român, »iţi suntem recunoscă­t o r i , Căpetenie şi Voivod al nostru, că nu te s-fi-»eşci la greu să mergi cu noi , căci acolo s 'arată »omul, acolo ne-a t r imis Ţera , acolo n e şciu ma­m e l e , socíile, surorile car i plâng, dar se mândresc. »La greu, nu la uşure mers-au părinţ i i noş t r i la Ro->vine şi la Valea-Albă, la Codrul Cosminului , la Că-»lugareni şi in a tâ tea locuri de credinţă a bărbăţiei » lo r ; la greu, nu la uşure v rem să dovedim că au »berfit ace ia cari au dis, că a perit v i r tu tea s t rămo-«şescă din némul românesc.»

(Va urmá.) T. C. V ă c ă r e s c u .

Poesii poporale. Din comitatul Solnoc-Dobôca.

| | j |runză verde stejărel,

?" "iCând eram eu tinerel, Luam drumul dealungul, Dealungul şi de-a latul,

Care mândra me vedea, Cu mânuţa că-mi făcea, forţile că-mi deschidea, Focu 'n vatră-1 desveliá ! Făclii pe mesă punea, In casii că me poftiá, Şi din gură că-mi (Jicea : — Vino bade pe-acolea, Că tu eşti de séma mea !« Şi cu vin că me cinstiá, Nume mie că-mi punea, Spate late de voinic, Buze moi de copil mic. Frunză verde lemn dubit, După ce-am imbctrânit, Luam satul dealungul, Dealungul şi de-a latul, Care mândra me vedea, Ca pe câni me hêrëia, Şi din gură că-mi dicea : — Ce caţi bade pe-acolea, Că nu eşti de séma mea!« Porţile că-mi închidea, Făcliile le stingea, Focu 'n vatră 'nveluiâ. Nume mie că-mi punea, Spate late 'ncârjobate, Buze moi debalazate.

Delà unul pân' la doi, Aştept puica pe la noi ; Delà doi până la trei, Aştept dór puica-a veni; Delà trei şi pân' la patru, Aştept puica pe la portă ; Delà patru pân' la cinci, Aştept puica tot pe-aici ; Delà cinci până la şesă, Puica mea nu vie să iesă ; Delà şesă pân' la şepte, Puica mea nu se mai vede ; Delà şepte pân' la opt, Sufletul in mine-i mort ; Delà opt şi pân' la noue Sufletul mi-i rupt in dóue; Delà nóue pân' la dece, ínima mi-i totă rece.

Ieşi puicuţă până 'n prag, Şi-mi pune mâna la cap, Şi me 'ntrebă de ce zac, Eu nu zac nici de-o bolă, Dorul puicii nie omora, Şi eu nu zac nici de-un reu, Dară zac de dorul teu

Legănă-te frunzuliţă, Că nu vine-al meu bădiţă, Plânge şi tu cum plâng eu, Ce-am iubit nu e al meu.

Şeii tu mândră ce-aş vré eu, Să fiu flore 'n sinul teu, Şi când rogi pe Dumnedeu, Să pëtrund in peptul teu, Să vëd cum arde de greu, Şi «le sûnt 'n gândul teu.

Poţi fi lele ca o cruce, Decă mata veste-ţi duce ; Poţi fi lele ca o flore, Decă măta-i beutóre.

Chdese de: L a u r a V e t u r i a M u r e ş a n .

284 F A M I L I A Anul X X I V .

Cronica vienesă. (Esposiţiunea internaţională iubiliară de artă.)

Delà Începutul lui mar t i e posede Viena o espo-siţiune festivă artistică, care se pote asemënâ cu to t dreptul cu cea de acum doi ani grandiosă din Ber­lin. Motivul acestei esposiţiuni internaţ ionale este iu-bileul de 40 ani al Majestăţii Sale c. reg. Ce avênt a luat a r t a austr iacă delà suirea pe t ron a Majestăţii Sale şi cum s'a redicat şi infrumseţat Viena cu edi-ficie monumen ta l e şi opuri de ar tă , este şciut ; Ma-jes ta tea sa este un m a r e cunoscëtor de a r t ă şi tot-déuna a fost şi este un protector al ei, astlel socie­ta tea art ist ică a fost datore de a serba acest eveni­ment cu to t ă splendórea.

Făcend o preumblare pr in esposiţiune in edi­ficiul art ist ic, al cărui interior in pa r t e r re s'a t r an s ­format după un plan nou in sale spaţiose, privitorul r emâne uimit, aşa de mul te şi varii sunt opurile de a r t ă espuse. Catalogul a r a t ă mai io te numele pic to­rilor şi sculptorilor de renume din Austro-Ungaria, Germania, Anglia, Belgia, Italia, Svedia, artişti i fie­cărei na ţ iuni işi au sala lor unde le sun t espuse opurile : a ş a se observă despăr ţământul austr iac , m a ­ghiar, internaţ ional , german etc. Arangiarea tab lou­rilor şi s ta tuelor este făcută cu mult gust şi efect şi esposi ţ iunea fu forte cerce ta tă a t â t in decursul lu-nelor t recu te , cât şi acuma, de străini. Sera la lu­mină electrică oferiau şalele un aspect pe cât se po te de interesant şi Junia e ră diua ficsată, in care apărea ar is tocraţ ia îa p ropunerea genialei pr incese Metternich in şalele esposiţiunii.

Dintre portretele espuse fure cu deosebire trei forte admira te , cel al frumósei mis Grant depins de Herkomer, Ninetta de Blaas şi portretul dómnei Ilka Pálmai , al subretei maghiare, depins de Vágo. Opul lui Herkomer este lucrat cu mul tă fineţă şi artă, co­loritul forte bine reuşit, portretul represintă pe Ca-tar ina Grant şedend, ochii ei privesc in mod în t re­bător, figura ei s terneşce admirare . Dintr 'un fond cevaş depins cam albiu, apare figura interesantă , este îmbrăca tă in alb, numai ici cole apare cachemirul ce 0 inveleşce mai gàlbêiu, mănuşi le cele lungi in co­lore ehamoir se potrivesc de minume in acest co­lorit deschis , din care priveşce fisionomia in te resantă cu për întunecat . Mis Grant e puţ in decoltată şi a s t a 1 şede iórte bine. Creaţ iunea eminenta a lui Herkomer este unul dintre primele o rnamen te a esposiţiunii . Ninetta de Blaas represintă por t re tu l unei vene ţ iane ce priveşce cu dor de pe treptele casei ei spre ca­nal , cu m â n a dréptà se razimă de părete , cea s tângă o sprijineşce in şold. F igu ráé i captivézà m o m e n t a n , svelfă, propor ţ ionată , vioi tatea priveşce din ochii ei a l b a d r i i , perul blondin armonieză cu faţa in te resan tă ce a re o nuan ţ a fină brună. Manile ei sun t de o f rumse ţâ clasică, veslmêntul simplu : rochie galbêie, t a l ia de că tun . Lângă dênsa se observă o cadă cu rufe. Por t re tu l dnei Pálmai infăţoşeză pe ar t is ta cum s t ă i r cde l sculptorului Strobl. Pe o es t radă şedef ru-m ó s a dnă, to tu l e rosa în giurul ei, toileta cea forte deco l t a t ă cu codă lungă, eventaiul de pene, papucii tă ia ţ i — cu aces te a imoniézà un suris graţios şi bu ­zele se p a r că voesc a dice ceva.

In d e s p ă i ţ i m e n t u l in te r ra t iona l se pó té apoi admi ra bustul de m a i m o r â al dómnei Pálmai . Sala pr incipală din etagiul prim este reserva tă despăr ţ e -

mêntului istoric şi aici se vede to t ce a crea t p i c ­tura austr iacă in t impul din u rma . Makar t e forte slab represintat , nici unul d in t re tab lour i le sale m a r t nu este espus, se observă numai doue opuri d e a le sa le : portretul baronese i Teschenburg, apoi schi ţa la »Siesta la cur tea Medici.* Danon es te forte bine r e ­presintat , pe lângă tabloul seu genial »Loja l u i I o a n « , se observa ârică cunoscutul a l ta r de casă , por t re tu l l i teratului Ranzoni, vendătorul or iental ic de a r m e şi Venus cu amor ce plânge. Por t re tu l ce repres in tă p a Majestatea Sa ca copil, depins de Amerling şi in p o ­sesiunea archiducelui Ludovic, a t rage a tenţ iunea , e o crea ţ iune de rangul prim. Şi por t re te le lui T h o r v a l d -sen şi Grillparzer depinse de ar t i s tu l de m a i sus sunt in teresante . Waldmül ler a espus t ab lour i forte drăgălaşe d in t re cari capt iveză cu deosebi re unul , ce represintă pe o jună, ce ascul tă la cân tu l unei paser i in pădure . Daffinger, Gauermann, S c h n o r r şi alţii sunt bine repres inta ţ i . Dintre art iş t i i m o d e r n i se distinge pictorul Eugen de Blaas de carele a m amint i t mai sus. Tabloul seu » Tea t ru de păpuş i in claustra» este forte in teresant şi t rac teză u n sujet l uc ra t cu mul tă măes t r i e ce repres in tă interiorul u n u i c laust ru veneţ ian şi cum june lor ce se află aici s p r e educare li se dă o producţ iune t ea t ra lă de păpuş i . June le şed lângă olaltă, călugări ţele in ap rop ie rea lor . Unele dintre j u n e rid, a l te le pr ivesc fără in t e re s spre scenă şi egumănesa se p a r e că s tudieză e s p r e -s iunea fisionomielor lor. Unele d in t re j u n e c o n v e r -seză la fereştrile cu gratii cu părinţ i i şi consângeni i lor . Emánue l Spi tzer a espus u n tab lou umoris t ic , pl in d e real i ta te »Invetatoresa vine*, o mul ţ ime d e copile cântă , jocă, sar , a şa dicênd rës to rnà şcola , ancă câ t eva minute şi i nve ţă to resa o să apa ră , m o ­mentu l e forte carac ter i s t ic şi luc ra t cu mul tă î n ţ e ­legere. Fr idländer a espus mai mul te tablour i , a c ă r o r sujete sun t scene din vieţa invalidilor. Fo r t e in t e ­resan t e tabloul lui Buben >San Marco in t impul iernei« ce repres in tă pe un călugăr ce t r ece cu c a ­pul p leca t pes te p i a ţ a San Marco acope r i t ă de n e a , scena face impres iune . Mic inse tor te bine reuşi t e tabloul lui Hugo Char lemont » Aşteptarea .» In t re p i c ­tori i de por t re te aust r iaci este Angeli in t impul d e acuma cel mai renumit , ceea ce este de admi ra t l a opuri le sale este e leganţa şi aces ta carac ter i seză p o r ­t re te le sale espuse : por t re tu l p ic toru lu i Achenbach , a fiului seu, a contesei Zichy. Po r t r e tu l unu i nobil d e Sigismund L 'Al lemand este forte bine lucrat , a semene por t re tu l unei d a m e de Stauffer. In paste le esceleză pictori i Fröschl şi Trent in .

Dintre pictorii de ţ inuturi , peysage, esceleză c a cel mai fin Emil Schinler , apoi Bobér t Rus . Ca p ic to r de an imale se dest inge Pausinger şi a lă tu rea cu el Rudolf Huber , a că ru i creaţ iuni sun t eminen te . P a s -sini şi Schwaiger au espus aqua re l ç frumóse. Ma-tejko a espus doue s tudi i nu p r é reuş i te .

In despăr ţementu l maghiar a t r a g a ten ţ iunea p o r ­t re tul ministrului preşedinte Tisza de Iulius Benzur , por t re tu l frumos al une i dame de Vastagh, cela a lu i Liszt de Munkácsi şi cela a lui Bauernfeld depins d e a r t i s t a Vilma de Parlaghy. F o r t e i n t e r e san t e s u n t aici tablouri le ce repres in tă scene d in v i e ţ a p o p o ­ra lă , cele mai mul te sun t poses iunea Majestăţii Sa le c. reg. Tabloul «Cel ce nu se imbună tă ţ e şcec de Aggházi şi »Inaintea judelui» de Bihar i sun t opur i eminente . Pe »Cel ce n u se inbunâ tă ţeşce» il r e p r e ­s intă tabloul şedend in c râ şmă cu o muie re şi ma i mul ţ i fărtaţi, soţia sa cu pruncul in b r a ţ e il c h i a m ă să mergă acasă. Carac te re le sunt forte b ine reuşi te . Afară de acestea sun t de admira i tab lour i de R o s -koviz, peysage escelente de Telepy, Spányi , Ligeti ş i alţii. C a pictor de an imale se destinge aici Be la

Anul XXIV. F A M I L I A 285

Pállik cu tabloul seu »oiă şi mieluşei, c Pictura re l i -giósa e s t e repres inta tă prin o punere in mormênt a lui Chr i s tos de Schmidt, dest inată pentru Schot ten-kirche de aici şi e răş prin un tablou cu asemene sujet d e Krämer .

Despărţământul german este mai bogat in t a ­blouri is torice, tablouri şi sculpturi. Tablourile de Schuh »General Seydlitz in Rosbach« şi »General Zie then in Hennersdorf« represintă pe cei doi mai poporal i paladini ai lui Friedrich cel mare . Por t re tu l lui Bismark depins de Leubadh nu p r é face efect, t răsuri le feţei apar p ré dur caracter isate . Bustul lui Bismark de Begas, precum şi cela a l impëratului Friedrich şi a l principelui de coronă Vilhelm tot de ' acest ar t is t sunt cele mai reuşite bustur i din to tă esposiţ iunea. Celelalte portrete istorice nu sùnt p ré de tot reuşi te , aşa portretul lui Helmhobn şi Momm-sen de Knaus. Interesant şi cu multă corecti tate in colorit şi precauţiune in prelucrare este tabloul lui Anton de Werner »Regele Vilhelm in mausoleul din Charlotenburg.* Acest tablou represintă interiorul 1

mausoleului cu sarcofagele reginei Luisa şi al lui Fr iedr ich Vilhelm al III-lea, de deasupra cade lu­mina a lbăs t r ia pe columnele verdii şi regele carele e forte bine nimerit stă la piciórele sarcofagelor. Vaut ier a re espuse 2 opuri pline de măestrie. ' I n o r a grea« şi »Jucatorii de schah,« Menzel a re un tablou plin de intelegere »Rentorcerea procesiunei« p recum şi mai multe aquarele . Kaulbach a espus por t re tu l unei d a m e a cărei figură şi arangiare aminteşce la renumitul portret »Die Lautenschlägerin.« Maestrul Deffreger este repres in ta t cu doue opur i deja cunos­cute »Der Salontirolerc şi »Auf der Alm.« Vauelbach mai a re espus şi portretul principelui reginte de B a ­ga r i a in măr ime na tu ra lă . P ic tura in peysage es te forte b ine represintată , aşa tabloul lui Hertel »pey-sagiu cu nimfe ce vâneză«, apoi tabloul lui Stal »Pi­nea sesonului« sunt forte bine reuşite. For te frumóse sun t : peysagiul la lună şi golful de Neapolea de Achenbach, apoi »Boi arand« de Zügel. Tablouri ce repres in tă peysage de mare , ţ inute mun tóse , sun t multe espuse ; apoi s ta tue , aşa Psyhe de Eberlein, grupa de bronz Satyr şi amor de Sommer, apoi schin-teia electrică de Begas şi altele. Grupa lui Begas e forte in te resan tă şi menită pentru un candelabru cu lumină electrică, intregă simbolisarea grupei r ep re ­sintă a t ingerea polilor electrici pr in o imbrăţoşare de amor. P e o s tâncă s tă o fată ce se ţine cu m â n a s tângă de trunchiul unui palm, din a cărui frunză a tâ rnă doi struguri mari meniţi pen t ru lumina elec­trică, dânsa se plecă să săru te pe amantul ei carele razemându-şi genunhiele drept de stâncă, o imbră-ţoşeză.

I n t r e tablourile belgice sun t por t re te frumóse de Emile Wauters in mărime naturală , apoi Coox-mans a espus u n peysagiu frumos de iernă, Robert por t re tul contelui Merode şi Verhaus se presintă cu ma i mul te peysagiuri interesante. In t re opurile en­gleze a t r a g atenţ iunea deosebite aquarele , a căror po-sesoră este regina Angliei. Artiştii svediani esceleză in peysagiuri de lună şi mare. In sala internaţ ională pe lângă multele tablouri amintesc tabloul lui Ro-szaks »General Chlopiki«, apoi un tablou de Mo­reno. In t re italieni se destinge Rot ta cu tabloul seu »Târg.« Mulţimea tablourilor, statuelor, medailelor e a ş a de mare, incât nu e posibil a le descrie şi anunţi pe tóte. Esposiţiunea acesta in teresantă se încheia cu începutul lui iuniu, de-órece cele mai multe ta ­blouri din dânsa o să infrumseţeze esposiţiunea in­ternaţ ională art ist ică din München.

Y a l e r i u R u s u .

Copila şi florile. — La ilustraţi unea de pe pagina 281. —

Véra a sosit. Natura totă se resfaţă 'n splen-dóre. Câmpiile şi délurile sunt verdi. Un covor ad­mirabil acopere văile şi munţii .

Corul paserilor cântă in crânguri şi 'n holdele mănose lucrători sirguincioşi furnică, cercându-ş i pânea de tóte dilele. Pretutindeni veselie, bucurie şi fericire ; pretot indeni vieţă.

Copila s'a sculat des de dimineţă şi s'a dus la câmp să culegă Hori. Dar tot culegând, timpul a îna­intat . Etă sórele e sus. Arde. Dar nici că-i pasă ; ea ş-a umplut bra ţul şi pălăria cu Hori şi vine fericită cătră casă.

Ce buchete frumóse o să lege ea din ele ! Cel mai frumos mamei. Al doile . . . sieşi. Ba nu ! Dar să nu o t rădăm !

I. H.

B o n b o n é . O bună păcală. Directorele unui mic diar dintr 'un însemnat oraş

francez din provincie, publica acum câteva dile ur -mătorea inşciinţare, in capul foii sale :

«Comerciantele care mi-a vândut, sëp tëmâna trecuta, o butelie de limonada amestecată cu vitriol, in locul unei butelii de şampanie , este invitat a-mi trimite in douedeci şi patru de ore o butelie de şam­panie adevëra tà ; in caşul contrar , voi publica nu­mele şi adresa acestui industrial , pentru ca publicul să şcie a se feri de densul !«

A doua di, directorele foii de care este vorba primi fără să plătescă nimic, câte o butelie de cea mai b u n ă şampanie delà fiecare comerciante de vi­nur i din oraş !

Un financiar cunoscut adreseză câteva consilii fiului seu :

— Onesti tatea inainte de tóte, copile. Uite, alaltăeri , un clienit s'a inşelat cu ocasiunea unei plăţi : in loc de pat ru mii de franci, mi-a numerá t cinci mii . . .

— Ei bine ? — Am dat cinci sute de franci, asociatului meu.

* Un om vine să ceră celebrului Marlborough pro-

tec ţ iunea sa pentru a dobândi o funcţiune. — Milord, i dice el, a m 23,000 de lei la d ispo-

siţiunea dtale decă o dobândesc şi ve dau paro la mea de onóre, că nu voi spune nimenui nimic.

— Dă-mi 50,000, i respunde Marlborough şi poţ i să spui la to t ă lumea.

* — Die. dicea un câ rc iumar unui domn ca re

eră aprópe să plece fără să plătescă, decă se va in-tâmplâ să perdeţ i portfoiul, să nu ui taţ i că la mine nu Vaţi scos din buzunar.

* Un coafor că t ră unul din clienţii se i : — Cu sis tema mea n 'au să mai fie capete p le ­

şuve ! — Şi c a r e este mijlocul în t rebuinţa t de dta ? — P e r u c a !

L I T E R A T U R Ă . Ş I A R T E . Soiri literare. Carmen Sylva va publica in cu ­

rând un volum nou, care v a conţine o tragedie şi o comedie. — Dl Ionescu-Grion va da 'n curând sub t ipa r

25

286 F A M I L I A Anul XXIV.

opera sa »Manual de poetica română« , despre care mai vorbirăm in colonele foii nós t re .

Rogare cătrâ toţi domnii autori de cărţ i pen­t ru şcolele nóstre e lementare . Avênd in vedere, că uniformitatea învăţământulu i p romoveză mult desvol-tarea culturală a popórelor, şi dorind şi noi ca po ­porul nostru să păşescă asemenea cu celelalte po-póre conlocuitóre, am cugetat sä nisuim cătrâ ajun­gerea acestui scop, recomandând învăţător i lor delà şcolele nós t re e lementare să folosescă la p ropunere pe cele ma i bune căr ţ i didactice, şi in cât este po­sibil, să avem in tote şcolele e lementare tot aceleşi manuale . Cutezăm dară a ne adresa că t ră toţi dd. autori de cărţ i didactice e lementare , şi ai rogă ca in t imp de 14 dile delà publ icarea acestei rogări să binevoiescă a ne tr imite câ te un esemplar din opu­rile dlor, ca apoi comisiunea esmisà in causa aces ta să censureze opurile şi fàcênd raport comitetului , acesta să v ină la procs ima adunare generală cu p ro ­punere meritorială. Opurile să se tr imită la adresa dlui Teodor Ceontea profesor preparandia l in Arad. Din şedinţa comitetului reuniunii generale a învă ţă ­torilor români gr. or. din diecesa Aradului, ţ inuta la 9/21 iuniu 1888. Arad. 11/23 iuniu 1888. Teodor Ceontea. I vice-preşedinte ; Nicolae Stef. I secre tar .

Gâtră filologii români. Dl dr. Vasile Glod ar, profesor gimnasial in Braşov, adresézà filologilor r o ­mâni u rmătore le întrebăr i : 1. Pent ru ce au prefăcut Românii in cuvêntul : şerb, Şerban. şerbesc, la t ineşce servus. Servianus, servio pe s latinesc in ş ue r ă to -rea ş ? 2. Pentru ce n 'au făcut pe e de după s in « seu ă, ca in senin şi sărin. lat . serenus ? 3. Pen t ru ce au păs t ra t pe s şi pen t ru ce au prefăcut pe e in ë séu in ă in serbez, serbare , sărbătore ? 4. Ce in-semneză a tâ t »şerb«, cât şi » serbez « din punct de vedere etimologic, séu care este semisiologia lor e t i ­mologică? 5. Stă cuvêntul nos t ru »serbezc in legă­tură etimologica cu cuvêntul lat inesc : servo,-are , -a tum, şi decă nu stă. atunci care es te etimologia cuvân tu ­lui nost ru »serbez ?«

Legea din 1886, articolul XXIX, despre redac­ta rea cotelor de car te fundualà séu noua car te lun-duală, a eşit şi 'n l imba română, t radusă şi espl icată după tecstul oficial original, de dl Pavel Rotar iu , ad ­vocat in Timisóra . La broşură se a lă tura şi un for­mular . Preţul 30 cr. Se află de vêndare la t r aducă ­torul in Timisóra.

Revistă. Se anun ţă că la 15/27 julie va apa re la Bucureşci o nouă revis tă lunară , int i tula ta »Miron Costin<, avênd de scop ins t ruirea masselor poporului român.

Diaristic. Dl Secăşan. care a fost espulsat din România pent ru agitaţiuni i r rédent is te şi in u r m ă a fost graţiat, anun ţă că va scote in curênd u n diar mare la Bucureşci.

T E A T R U Ş I MUSICA. Societatea pentru fond de teatru român. Co­

mitetul Societăţii, al cărui sediu e Budapesta , a ţ inu t in săp tămâna t recută vineri şedinţă, in care s'a ocu­p a t special cu raportul că t ră víitórea aduna re gene­ra lă . Acesta, după cum se şcie, se va ţine la Lugoş, unde societa tea a fost invi ta tă eu ocasiunea adunăr i i generale din Oraviţa. in anul t recut . Acesta a d u n a r e , ca re in to te privinţele promite a fi in teresantă , a re să formeze o epocă in istoria societăţii, căci acolo societatea v a face primul pas pentru rea l i sarea ideii d'a înfiinţa un teatru naţ ional românesc : a n u m e v a defige un premiu de 300 fl. pen t ru cea mai bună piesă originală. Terminul adunăr i i se v a ficsâ in cu­r ê n d de că t r ă inteliginţa r o m â n a din Lugoş.

Teatrul Daoia, in Bucureşei . Pe 16/28 iuniu, s'a a n u n ţ a t o repres in ta ţ iune es t r ao rd ina ră : «Libera­lele Naţionale,» r ev i s t ă politică şi umor is t ică a ani­lor 1887 şi 1888. — Tabloul I. Const i tuţ ia şi o r d o ­n a n ţ a poli ţ ienescă. Fănică Biban. P e s t a bovină . Deli­cateţă. Gunóie par t icu la re . Dragoste la c a t a r a m ă . Caşcaval Naţional . Aşa e ! Moşe- ta ! Cumulul . Di­vor ţu l . Cărţi de vis i tă . F lagrant delict . Un inel pe r -dut . — Tabloul II. Industrie na ţ iona lă . Past i le Giro-del. Revoluţ ie ! Apa de aur. Doue mahalagió ice . Glas de clopot. Tare in apostrofă. O pa lmă 5000 fr. J u d e ­ca ta lui Solomon. La mănăs t i r e ! Budgetul ! Despera­rea . Moftul de C a r n a v a l . — Tablou l III. îmbogăţ i re pr in desperare . E r ő r e şi minciuni . Materie pen t ru diare . Voi veghiâ ! Dimisiunea i revocabi lă . Monocluri . Polit ică cu s tomacul gol. Ghi ţă Berbecu. Anghina, guşter , tignafes, oftică şi choiera . F o c ! — Tabloul IV. Banchet . L'Etoile Roumaine . Regretabi l ! Beţie sadea . Carant ină . Mórtea. Vox populi , v o x dei. Marş .

Concert in Cernăuţi. La 4/16 ju l ie , după mié -dădi la 4 ore, in d iua in care la Cernău ţ i se va con­sac ră monumentu l Iui A. Pumnul , ospeţi i şi s t imă-torii nemuri toru lu i profesor se vor in t runi in locali­tăţ i le societăţii filarmonice »Armonia« de acolo. P r o ­gramul acestei în t run i r i este : 1. Imnul popora l e se -cuta t in cor de Socie ta tea filarmonică »Armonia« ; 2. Imn festiv, poesia de Vasile Bumbacu , mus ica de Eusebiu Mandicevschi ; cor e şecu ta t de Socie ta tea filarmonica »Armonia* ; 3. C u v â n t a r e comemora t iva de dr. Ioan al lui G. Sbiera, in tê ia p a r t e ; 4 . Dulce Bucovină, poesia de Vasile Alesandri , musica ş i ese -c u t a r e a de Socie ta tea filarmonică »Armonia« ; 5 . Cu­vân t a r e comemora t iva de d r . Ioan al lui G. Sbiera , pa r t ea a doua ; 6 . Limba românéscà , poesia de George Sion, mus ica şi c ân t a r ea de Socie ta tea filar­monică »Armonia« ; 7. Discurs comemora t i v de Ioan Bumbacu profesorul de l imba şi l i t e ra tu ra r o m â n ă la gimnasiul super ior c. r. din Cernăuţ i ; 8. Discurs de u n rep res in tan t al Societăţ i i a cademice »Juminea».

Musicalii none. La N. Cosma in Iaşi au apă ru t de cu r ênd : »Foc«, galop pen t ru pian, de C. Decker, dedicat dlui căp i t an M. Cost iescu, p re ţu l 1 leu ; »Doina po lca-mazurca« pen t ru pian, de Anton Mun­tean, edi ţ iunea a doua , pre ţul 1 leu.

C E E N O U ? Şcili personale. Maj. Sa regele a dărui t câ t e

100 fl. pen t ru biserici le şi şcolele gr. c. din Săplac şi Şeitini, 200 fl. pen t ru biserica gr. c. din Mercurea . — Moştenitorul de tron Budolf v a luă p a r t e in t o m n a ví i tóre la manevre le corpului de a r m a t ă din Ardeal şi le v a comanda ensuş . — Dl Stefan Velovan, d i ­rec torul inst i tutului pedagogic d iecesan din C a r a n ­sebeş , a fost poftit de ministrul de agricul tură , i n ­dustr ie şi comerciu al României , să s tudieze organi -sa ţ iunea ş cólelor de comerciu din Austria şi să p r e -sinte u n rapor t amănun ţ i t pen t ru organisarea şco le -lor comerciale din România . — Dl V. Alecsandri in luna víi tóre are să sosescă din Par is la Bucureşci , de unde v a merge la Sinaia. — Dl Nicolae Ionescu. asis tând la serbările din Bolonia, ca repres in tan t al universi tăţ i i din Iaşi , a primit d iploma de l au rea t ad honorem al acelei univers i tă ţ i . — Dşara Zoe Grant a fost numi tá d i rec tóre a Asilului E lena Dómna din Bucureşci . — Dl dr. Emil Fekete Negruţiu, medic mi­l i ta r in réserva, s'a m u t a t d in Cluş la Gherla, u n d e s'a stabili t definitiv. — Dl dr. George llea a făcut dilele t recu te censura de advoca t la Budapes ta .

Hymen. Dl dr. George Dohr in, c a n d i d a t de ad­voca t in Lugoş, şi d ş o r a Elena Radulescu , fiica dlui Cons tan t in Radulescu , advocat to t acolo, la 17 iun ie

Anul XXIV. F A M I L I A 287

ş-au serbat cununia. — Dl Radu B. Fascie şi dra Zoe A. Zăneseu. s'au cununat in Braşov, la 19 iunie. — Dl George M. Zăneseu, comerciant in Braşov, s'a fidanţat cu dra Eugenia Aritonovici in Bacău. Ro­mânia .

Associaţiunea transilvană. Cu ocasiunea adu­nări i generale a Associaţiunii t ransi lvane pentru lite­ra tu ra şi cultura poporului român din Transilvania, ce se va ţine in Abrud in 5 august a anului curent st. n. şi dilele următore , se vor arangiâ : 1. In 7 au­gust escursiune şi maial la » Detunata. < 2. In 8 au­gust escursiune la miuele erariale şi la » Cetatea R o ­manilor* in Roşia-montană. 3. In 9 august escursiune la ca ta rac ta şi délurile de melci din Vidra-inferiorâ. 4. In 10 august escursiune la »Ghetarul« din Scăr i -şora. Domnii, dómnele şi dşorele, care voesc a par ­ticipă la menţ ionata adunare şi la amintitele escur-siuni, sun t rogaţi a se insinua la dl Mihaiu Cirlea in Abrud cel mult până in 26 iulie a. c , pentru ca co­mitetul arangiator să potă face disposiţiuni pent ru cvartir , t răsuri şi cai, la din contra comitetul a r an ­giator n u va respunde pentru neajunsuri obveniende. — La Mureş-Ludo* in 10 iulie se va ţine adunarea despăr ţământului din părţile acelea, care de sigur va fi bine cercetată.

Monumentul lui Aron Pumnal. Societatea pen­tru cultura şi l i teratura româna in Bucovina a redicat un monument la mormêntul lui Aron Pumnul in Cer­năuţi . Consacrarea aces tuia se va face la 4/16 iulie, după programul u r m ă t o r : 1. Dimineţa, la 8 ore. ser­viciu dumnedeesc in biserica catedrală, celebrat de Eminenţa Sa Innal tpresânţ i tu l archiepiscop dr. Sil­ves t ru Mora r iu ; 2. L a 10 ore escursiune in corpore delà ca ledra lă la ţ interim la monument ; 3 . La lÖj/s ore sfinţirea monumentulu i de cătră Eminenţa Sa Innal tpresânţ i tul archiepiscop şi mitropoli t dr. Sil­ves t ru Morariu : 4. Cuvântare comemorat iva de p r o -topresviterul-staurofor, profesorul dr. Vasile Mitrofa-noviciu ; 5. Imn comemorat iv, poesia de Const. Mo­rariu, musica şi esecutarea de Societa tea filarmonică » Armonia. « In aceeaşi di după miedădi se va ţ ine o întrunire in localităţile societăţii filarmonice ' A r m o ­nia*, a l cărei program il publicăm mai sus in rubr ica «Teatru şi musica«. Serbarea se v a incheiă sera la 9 ore pr intr 'un ospeţ al învăţăceilor şi stimătorilor lui A. Pumnul .

Petrecere de Veră. Junimea română academică din Chior şi din comitatele vecine va arangiâ la 12 iulie in Şomcuta -mare o petrecere de veră cu tom­bolă, in favorul fondului filantropic al internatului de şcolari gimnasişti care se va infiinţâ in Baia-mare . Comitetul arangiator : Vasiliu Indre preşedinte, Gavriel Szabó vice-preşedinte, Victor Marc secretar, Vasiliu Dragos cassar . Vasiliu Butean. Emil Bran, Laurenţ iu Bran, Gavriel Berinde. Antoniu Csige, Ioan Geţie, Alesandru Geţie, Alecsa Hosszú, Nicolau Hosszú, Octaviu Ath. Cotoţiu, Ioan Chiş, Vasiliu Leeşiu. Em. Leményi, Simeon Meciu, Alesandru Mic, Victor 0 1 -savszky, Georgiu Pop, Augustin Paul . Mihai Pop de Băseşci.' Mihai Pop de Orţa, Ludovic Pap, Ioan Sa­vanyu, Simeon Szabó. Stefan Szabó, Nicolau Tine, Pe t ru Vaida, Vasiliu Vaida membrii comitetului.

Reuniunea femeilor române din Mediaş şi giur va ţine adunarea sa generală in anul acesta Ia 11 iulie st . n. după miedădi la 2 ore in şcola gr. c. din Mediaş, la care se invită toţi bărbaţ i i de consiliu ai reuniunii , membrii comitetului, membri i fondatori şi ordinar i , precum şi ori care binevoitor. Presidenta | reuniuni i e dómna Maria Roman.

Reuniunea română de agricultură din Siblin. Duminecă in 1 iulie st . n. se va ţine in comuna Se -lişte o şedinţă publică a comitetului acestei reuniuni ;

şedinţa se va ţine in sala cea mare a şcolei, se va incepe la 10 ore a. m. şi in decursul ei se va dis­cută cestiunea economiei de vite in ţinutul >Mărgi-nimei«, se vor face încercări pract ice din pomologie. şi in fine se va ţine un discurs despre însemnăta tea reuniunilor agricole la noi.

Un nou institut de credit. La Lugoş s'a pornit ancă mai de mult o mişcare pentru înfiinţarea unui insti tut de credit şi de economii ; capitalul de 55.000 fi. s'a şi assigurat. ba din el s'a şi plătit 10°/ 0 adecă 5500 fi. Acuma dară, in numele fundatorilor, dl C Radulescu invită pe acţionari la pr ima adunare ge­nerală, care se va ţ ine la Lugoş in sala otelului • Concordia* adi sâmbătă la 17/29 iunie după mie­dădi la 3 ore.

Delegaţiunile ş-au încheiat şedinţele votând töte sumele cerute. In şedinţa delà 6/18 iunie a delega-ţiunii austriaca, dl Nicolae Dumba, român mace­donean din ta tă in fiu. a vorbit despre sforţările na­ţionalităţilor din Macedonia : dsa nu voeşce ca Ro­mânii macedoneni să continue lupta pentru naţ iona­litate in cont ra grecilor cutropitori şi a cerut, ca prin influinţa ce guvernul austro-ungar are şi ţine să aibă in peninsula balcanică, să caute a face să 'nce-teze aces ta luptă . Dl Nicolae Dumba nu doreşceal ta , decât ca poporul român-macedonean să dispară cu de-severşire de pe car ta naţionali tăţi lor balcanice şi să se contopéscà cu poporul grec. Ministrul de esterne Kâlnoky a respuns, că este greu d'a obţine ceea ce doreşce dl delegat.

Esposiţiunea universală din Paris şl România. Guvernul român a retuşat de-a luă par te in mod oli-cial la esposiţiunea universală ce se va ţine in Paris in anul 1889. Şi guvernele altor teri au declinat in-vi ta ţ iunea ce le-a adresat guvernul republicei tran-cese şi cu tote astea multe din aceste teri vor par ­ticipa la esposiţiune. Iniţ iativa privată s'a însărcinat mai pre totundeni a luă rolul pe care guvernele, din consideraţ iuni cura t politice, nu-1 puteau îndeplini. S'au format comitete naţionale, care au cerut şi ob­ţinut pentru ţerile lor locuri cuviincióse in sinul es-posiţiunii şi astfel mai töte naţiunile lumei vor fi re-presintate la aces ta mare şi imposantămanifestaţ iune a progresului. România e una din puţinele teri, in care până acuma nu s'a făcut, ancă nimic in scopul acesta. Vëdênd acesta, dl Alesandru Ciurcu s'a ad re ­sat direcţiunii generale a esposiţiunii şi a obţinut un loc cuviincios pentru România. Acuma dl Ciurcu face un apel cătră români , să-i dea concursul lor, pent ru a umple acest loc intr 'un mod demn de naţ iunea r o ­mână şi propune să se consti tue la Bucureşi un comitet care să conducă acesta mişcare .

Oglinda lumei. Impëratul Frideric a lăsat un tes tament politic pentru impëra tu l Vilhelm. Acela conţine misiunile domnitorului , istoria politicei de familie şi a Hohenzollerniior in general , p recum şi memoarele, pe care probabi l l e v a publica impëràtésa veduvă in Londra , — încoronarea părechei imperă -teşci ea rege şi regină a Prussiei se va face la tomna la Königsburg. — Impëratid Vïlhélm a rost i t la 25 iu­nie n că t ră par lamentul german primul seu mesagiu ; noul impèrat s'a pronunţa t categoric in favórea păcii , accectuând a l i an ţa cu Austro-Ungaria şi cu Italia. — Dieta prussiană s'a deschis prin un mesagiu, cetit de impëratul Vilhelm : el a cetit mesagiul cu capul aco­perit, innăl ţ indu-ş vocea la depunerea juràmèntului . Mesagiul a fost mai des, da r mai ales la u r m ă cu aprobări sgomotóse int impinat . După cetirea lui, m o -narchul a intins mâna principelui de Bismark, care apoi a săruta t -o . — Căsătoria principesei Victoria, sora impëratului Germaniei, cu principele Alesandru de Battenberg, es te deja hotărî tă . Principele de Bismark .

288

cu tote piedecile şi consideraţ iuni le de ordine poli­t ică car i s 'ar fi pu tu t opune la aces ta căsă tor ie şi cu tote nemulţămiri le la car i ea ar da naşce re la cur tea din Petersburg, n 'a mai esi tat acum n u numa i de a se declara pe faţă in favórea ei, ci şi chiar d'a o sprijini cu autor i ta tea sa pe lângă impëratul . — Impëratul Filhelm se v a intêlni in iulie cu impëratul Francise Iosif pe ter i tor aust r iac , ér cu impëra tu l Alesandru pe teri tor rusesc.

Adunare inveţâtorescă. Reuniunea inveţător i lor români gr. or. din despăr ţementu l Cluş-Turda va ţine adunarea sa generală in şcola din Bedecin. Cu as ta ocasiune presidentul G. Pr igóna şi secre tarul A. Igna vo r ceti disertaţ iuni .

Carte telegrafice- Ministrul de comunica ţ iune v a introduce şi v a pune in circulaţ iune cu 1 iulie n o u anumi te ca r te telegrafice (»Távirat lap*) , care vor fi adjustate asemenea car te lor de corespondenţă în­chise. P r i n aces ta se vor pu té d a depeşi şi in acele localităţi , unde esistă numai oficii poştale . Pr in aceste ca r te se pot d a depeşi in tote s tatele Europei. 0 as t ­fel de car tă telegrafică v a costa 35 cr. şi se póté de ­peşa cu ea 5 cuvinte telegrafice pe ter i torul monar -chiei aus t ro-ungare . Fiecare cuven t mai depar te costă 2 cr. şi planul e a se plăti in t imbre poşta le , care se vor lipi pe par tea din afară a cartei . Car te le t e ­legrafice se află de vêndare la tote oficiile telegra­fice şi de poştă , precum şi la vêndëtorii de maree poştale ; e de ajuns deçà acele se a runcă şi intr 'o ladă de epistole.

Tunuri pentru honvedi. Ministrul de resbel al Austro-Ungariei lucreză la û n proiect pen t ru in t ro ­ducerea tunuri lor la Landwehr i şi la honvedi . In bud ­getul minis terului de resbel comun s'a prevëdul o sumă de un milion şi j umë ta t e pent ru organisarea armatei , Acesta sumă se va folosi pen t ru invest i rea a 5 corpuri de Landwehri şi honvedi cu tunur i şi trei corpuri cu companii de t ren .

Comassare conturbată. In comuna Feld ióra aprópe de Braşov avea să se ţ ină pr ima p e r t r a c t a r e comassa ţ ională . Poporul agitat a a taca t inse pe co-misiune, in t impinând-o cu o plóie de petri . De ase­menea a fost a t aca tă şi pa t ru la , ce a consis ta t din 2 gendarmi şi 6 husari . Gendarmería a puşca t . .Un sas a fost omorît . unul greu şi mai mulţi uşor răni ţ i . Comisiunea s'a refugiat.

Ceea ce mişcă inima femeiescă. Noi sfătuim De domnii căsători ţ i , de aş cóse busunare le ina in te de a da să cetéscâ jumetăţ i i lor mai frumóse aces te rènduri ; altfel nu garantam pent ru nimic. In Mont­morency se deschise in 15 1. c. o grandiosă e spo-siţiune de pălării de dame . La acesta au par t ic ipat mai multe firme din Par is şi a u fost espuse lucrăr i vrednice de admirat . In diua deschiderei se distr i -buiră şi premii le . Ca pre ţui tore erau alese 12 d a m e din societatea par is iană şi 12 art iste, intre car i d ó m n a Judic, Graniez, ş. a. Medalia de aur o căpetă o pălăria de tul alb cu o margine formată din trandafiri tot albi . E s p o -siţia a fost visi tatâ deja in pr ima di a deschiderei de 21.000 femei.

Şciri SCDrte. Biserica din Bîrzeye in Galiţia a fost t resni tă in timpul serviciului d iv in ; t re i pe r sóne au fost ucise, şese răni te greu şi 230 răni ţ i uşor . — Fabrica de postav din Azuga lângă Predeal in R o m â ­nia s'a a p r i n s ; graţie corcursului pompieri lor iabr i -cei, focul a pu tu t fi st îns ; cu to te acestea paguba se u rcă la 40.000 lei. — Clădirea localului ministerului instrucţiunei publice in România v a incepe câ t de cu -rênd la Bucureşci ; cont rac tu l s'a subscris deja de cătră minister şi an t reprenor ; pala tul se va redicâ

Anul XXIV.

in s t r a d a Diaconeselor. — Lacul gradinei Cişmeyiu din Bucureşci v a fi in cu r ênd a l imenta t eu apă filtrată c a r e v a face ca aerul acestei grădini s ă fie cu dese -verş i r e igienic. — O inundaţiune ce s 'a p rodus pr in ve r să r i de ploi a dis t rus o raşe le Leon şi Sialo in Amer ica ; in distr ictul intreg au mur i t in u r m a aces ­te ia 1500 persóne.

Necrolog. Maria Triff n . Cacovan, soţia dlui Simeon Triff, notar ce rcua l in Borgo-Tiha, a ince ta t din v ie ţă la 22 iunie, in e ta te de 30 ani , lăsând in doliu familie n u m e r o s ă .

Ş a r a d ă . De Iuliana iancovici.

întregul e u n cuven t din pa t ru li tere, ca r i dau n u ­mele unu i artist român . Ştergend l i tera d in u rmă , r e m â n e n u m i r e a unei vechi mësur i de suprafa ţă . Decă ş t e r ­gem şi penul t ima, r e m â n e numele unei bancno te mar i . Şi in sferşit de ş tergem vocala, n e r e m â n e a unsp re ­zecea l i teră din alfabet .

Terminul de deslegare e 15 iulie. Ca to ldéuna şi de as t ă -da tă se v a sorti o ca r te in t re deslegător i .

* Deslegarea ghicitórei de şac din n r . 8 :

Să moră bëtrànul ce fruntea-şi inclina, Ce-şi plânge trecutul de ani obosit! Să moră şi robul ce 'n lanţuri suspină, Să moră tot omul cu suflet sdrobit !

D. Bolintineanu. Deslegare bună ni-a sosit de là dómne le şi dom-

nişore le Emilia Pop n. Marcus, Maria Popovici n . Cornea , Agapia Pop, Livia Budai, Eufrosina Popescu , Nina Crişan, Zoe Argeşan, Iulia Mun tean şi delà dn i i V. Butean , Silviu Bichicean, Teodor Feke te Negruţ .

Premiul a fost dobândi t de dşo ra Agapia P o p .

Poşta Redacţiunii. Liege. In nr. viitor. Dar

vr'o cronică de acolo, despre noutăţile literare, artistice şi teatrale ?

Dlui dr. G. Cr. A sosit in minutul din urmă. Căt mai cu­rênd.

Dlui I. B. in B. T-am res-puns indată. Aşteptăm ceea ce

am cerut. Strada polonă nr. 58. De mult timp n'am primit nimica.

Călindarul sëptèmànei. P i u a sept. II Că l inda ru l vech iu j| Căl ind n o u

Dumineca tuturor Sfint. Mateiu c. 10, st. 37, gl. 8, a inv. X Duminecă 19,Ap. Iuda frat. Dlui 1 Iidiu Teob . Luni 20 P a r . Metodiu 2 Cerc. Măriei Marţi 21 Mart. Iulian 3 Corneliu Mercuri 22 Mar t . Eusebiu •1 Udalric Jo i 23 Mart. Agripina 5 Sa r lo t a Vineri 24 f Nasc. St. loan Bot. 6 Isaia prof. S â m b ă t ă 25 Mart. Fevronia 7 Wilibald

J8^"" S e m e s t r u l p r i m se v a î n c h e i a c u n r . v i tor .

Totodată rugăm cu stăruinţă pe aceia cari ancă nu ş-au plătit abonamentele, să binevoiéscâ a le achita, căci ne apropiam de sfârşitul semestrului şi după cum anunţarăm in mai multe rênduri, noi numai cu abonamente plătite regulat inainte putem susţine foia. Cei ce nu vreu séu nu pot plăti regulat, să nu mai cerădela noi jertfe impossibile, ci facă-şi datoria, ori să ne inna-poieze fóia, căci astfel de » abonaţi*, numai ne încurcă.

F A M I L I A

Propr i e t a r , r edac to r r e s p u n d ă t o r şi ed i to r : IOSIF VULCAN. Cu tipariul lui Otto Hügel in Oradea-mare.