Gastrita acuta si cronica

Gastrita acuta si cronica

Definiie: gastritele sunt boli care se manifest printr-un sindrom de suferin gastric cu afectarea mucoasei si submucoasei stomacului, i care pot fi provocate de procese inflamatorii, degenerative, metaplazice sau alergiceTermenul de gastrit nu se aplic deci numai in sensul strict de inflamaie a mucoasei gastrice, ci intr-un sens mai larg, astfel fiind denumite majoritatea suferinelor gastrice, in afara celor din ulcerul i cancerul gastric.

Clasificare: - din punctul de vedere al evoluiei clinice: - acute

- cronice

- din punct de vedere etiopatogenic: - primitive - secundare

Etiopatogenie:

cauzele care provoac apariia gastritelor sunt foarte numeroase

dup proveniena lor - factori exogeni i endogeni

factorii exogeni sunt de natur mecanic, termic, chimic, alergic, infecioas:

- factori de iritaie mecanic : masticaia insuficient datorit obinuinei sau unei danturi deficitare, tahifagia, mesele abundente, alimentele voluminoase

- factorii termici intr in aciune prin consumarea aliementelor i a buturilor prea reci sau prea fierbini.

- un rol nociv il au i anumite mancruri preparate cu prjeli, unele conserve i mezeluri, alimentele condimentate, alcoolul, abuzul de cafea, tutunul.

- anumite medicamente luate timp indelungat sunt factori iritani pentru stomac: salicilaii, acidul acetilsalicilic, antinevralgicele, cortizonicele

- factorii endogeni pot fi: - bolile infectocontagioase i strile septice

- leziuni ale mucoasei gastrice sunt constatate in: uremie, hipoproteinemii, pelagr, scorbut, anemii biermeriene (anemii megaloblastice, prin deficit de B12)Gastritele acute:

Cauze: - infectioase: HP, Virale, CMV (la imunodeprimati)

toxice: alcool, AINS

de stress: pacient reanimare

Diagnostic investigatii:

diagnostic pozitiv prin endoscopie digestiva superioara

diagnostic etiologic prin biopsii

diagnostic de gravitate in cazul ingestiei de substante caustice

1. Gastrita acuta simpla (prin indigestie):

- este cea mai obinuit form a gastritelor acute i apare in urma consumului de alcool in cantiti mari, dup mese copioase, condimente sau mese grele (ciuperci, molute, grsimi)- simptomatologie: -> dureri in epigastru, imediat dup mas, insoite de gust ru, greuri, sialoree i vrsturi, la inceput alimentare, apoi bilioase sau mucoase

-> tranzitul intestinal poate fi nemodificat, dar pot surveni diaree sau constipaie -> semne generale: cefaleea, astenia, starea de indispoziie, inapetena i chiar repulsia pentru mancare

- examen obiectiv: bolnavul este slbit, cu pielea uscat i palid; limba este sabural, abdomenul este dureros la palpare in epigastru- investigatii: - examenul baritat gastric arat o mare cantitate de mucus, iar gradul de aciditate este variabil

- la examenul radiologie se constat mult lichid de hipersecreie, peristaltism exagerat sau hipotonie gastric, spasm piloric; in general se observ o intarziere in evacuarea bariului- diagnosticul pozitiv se bazeaz pe datele clinice, inand seama de apariia brusc a simptomelor curand dup cauza provocatoare- evoluia gastritei acute simple dureaz 2-5 zile, mergand spre vindecare; gastritele acute neglijate sau repetate pot evolua spre cronicizare- tratamentul profilactic const in evitarea cauzelor care provoac boala- tratamentul curativ are la baz, in primul rand, regimul dietetic: - in primele zile se va prescrie un regim hidric cu ceaiuri de ment, mueel, tei i supe de zarzavat strecurate

- dup dou zile se pot introduce pireuri de legume, gris, orez, paste finoase, lichide nu prea dulci, mere rase; - ulterior, in funcie de evoluie, se vor da lactate, ou fierte, carne slab fiart, perioare in aburi, budinci- tratamentul se poate incepe cu incercarea de a provoca o vrstur pentru evacuarea stomacului; in caz de deshidratare se va administra i.v. solutie clorurosodica izotonica sau solutii glocuzate.2. Gastrita acut coroziv:

Definiie: - este consecina accidentelor prin inghiirea unor substane caustice: hidrat de sodiu, acid sulfuric, azotic, clorhidric, acetic - substane care provoac necroze pe diferite intinderi ale mucoasei gastrice- simptomatologie: dup ingerarea causticului, primul simptom in constituie durerea extrem de intens, cu localizare epigastric i retrosternal, urmat imediat de disfagie, dup care survin vrsturi incoercibile, prin vrsturi se elimin substana ingerat, apoi vrsturile devin brune i urmeaz hematemeze repetate

- starea bolnavului este foarte grav, cu oc; se adaug fenomenele pe care toxicul le-a provocat asupra altor organe (rinichi, ficat)

- evoluia gastritei corozive merge spre vindecare cu procese cicatriceale deformante, mutilante, la nivelul stomacului (i al esofagului); uneori, se poate complica cu o perforaie a stomacului sau cu o gastrita flegmonoas- tratamentul trebuie fcut de urgen

- este contraindicat introducerea unor sonde pentru spltur gastric, din cauza pericolului de perforaie

- se prefer administrarea unor soluii neutralizante prin ingestie: neutralizarea acizilor se face cu solutiede bicarbonat de sodiu,solutie de magneziu calcinata, apa de sapun (15 g la 1 l apa), lapte. Apa albuminata (albusuri de ou batute in apa),etc.- alimentaia oral fiind un timp imposibil, se va recurge la alimentaia parenteral;

- in cazurile uoare sau cand stadiul bolii permite acest lucru, se prescriu lapte, supe de zarzavat, ou moi; treptat se va trece la biscuii, picoturi, smantan, frica, pireuri, finoase, branz proaspt de vac, perioare fierte in aburi. - dup cateva sptmani se va ajunge la o alimentaie obinuit.

- pentru calmarea suferinelor se vor administra antispastice i analgeziceGastritele cronice:- cercetrile fcute cu ajutorul sondei de biopsie aspiratoare au artat c numai o 1/3 din populaia adult are o mucoas gastric normal, in timp ce 2/3 prezint leziuni mai mult sau mai puin evidente de gastrita- dintre cei care au leziuni, la o mare parte nu exist nici o manifestare clinic, fapt ce demonstreaz c leziunile gastrice pot evolua foarte mult timp latent

- simptomatologia fiind variabil, au fost incercate diferite clasificri ale gastritelor cronice: in gastrite hiperacide i hipoacide

in gastrite hiperstenice i hipostenice in gastrite hipertrofice i atrofice- studii de histopatologie tind s demonstreze c exist o singur gastrita cronic cu stadii evolutive, iniial fiind hipertrofic i mai tarziu ajungand la gastrita atrofic- simptomatologie: - la inceput, gastrita cronic se manifest prin dureri epigastrice de intensitate variabil, fr orar fix, cu evoluie capricioas; - durerea apare de obicei dup mese mai condimentate, dup acrituri, dup alcool, dup alimente greu digerabile

- durerea este insoita de pirozis i de balonri postprandiale; mai rar apar vrsturi dup mese, bolnavul fiind parial uurat dupa aceea- examenul obiectiv scoate in eviden o limb sabural i sensibilitate a epigastrului la palpare.

- examenul sucului gastric arat mucus crescut cantitativ, iar gradul de aciditate este normal sau crescut- examenul radiologic pot fi gsite pliuri gastrice mai ingroate i neregulate- gastroscopia relev o mucoas hiperemiat i edemaiat, presrat cu mici pete hemoragice i, uneori, cu mici eroziuni- mai tarziu, pe msur ce boala evolueaz, pacienii devin astenici, palizi, durerile i pirozisul apar mai rar i sunt atenuate; pofta de mancare scade, apar greuri i senzaia de plenitudine gastric i de saietate rapid- uneori simptomatologia este insotita de diareea cu scaune de tip putrefacie- examenul obiectiv in stadiu avansat: - limba este lucioas, papilele sunt atrofiate, abdomenul meteorizat sau excavat, cu epigastrul sensibil la palpare

- secreia gastric tinde spre hipoaciditate, pan la anaciditate

- examenul radiologic deceleaz o mucoas cu pliuri terse i stomacul are o evacuare incetinit

- gastroscopia arat o mucoas neted, sidefie, pe toat suprafaa sau numai "in placarde"- evoluia este lent (uneori mai rapid) spre forma atrofic, adesea insoit de anemie- complicaiile mai frecvente sunt: enterocolita cronic cu diaree gastrogen, anemia feripriv, leziunile de perigastrit- diagnosticul pozitiv se bazeaz pe tabloul clinic i pe examenele sucului gastric, examenul radiologie, gastroscopie i special pe biopsia de mucoas gastric.

- tratamentul profilactic const, in primul rand, intr-o susinut munc de educaie sanitar in vederea realizrii unei igiene alimentare corecte: mesele s fie luate la ore regulate, s se evite servirea meselor in condiii de conflicte neuropsihice, s fie inlturat obiceiul de a nu lua masa de diminea; se vor evita abuzurile de alcool, cafea i tutun; se va indeprta obiceiul de a condimenta excesiv mancrurile i de a se folosi prjelile la prepararea culinar; ingrijirea danturii are un important rol profilactic

- gastritele acute vor fi tratate precoce i cu mult atenie, pentru c prin neglijarea i repetarea lor s nu se cronicizeze- tratamentul curativ este de lung durat i la baza lui va sta regimul dietetic: are in vedere cruarea mecanic, termic i chimic a mucoasei gastrice; vor fi indeprtate din alimentaie condimentele, mancarurile sarate, acriturile, branzeturile fermentate, prjelile i rantaurile, alimentele excitante (ceapa, usturoiul, cafeaua, cacaoa, ciocolata, ceaiul rusesc i orice fel de butur alcoolic); fumatul va fi suprimat; dieta va fi mai sever la inceput, apoi din ce in ce mai permisiv, asigurandu-se nevoile calorice, echilibrul principiilor alimentare, vitaminele i srurile minerale.

- tratamentul medicamentos se bazeaz in primul rand pe alcaline i pansamente gastrice (hidroxid de aluminiu coloidal, carbonat de calciu, caolin, bismut subnitric)

- se pot aduga antispasticele in formele hiperstenice

- in hipoaciditate sau cu anaciditate se vor recomanda preparate cu acid clorhidric, pepsin i fermeni pancreatici - se administreaz antiacide chiar cand secreia de acid clorhidric este sczut: Muthesa, echivalentul Galogelului, Metoclopramid (Reglan, Primperan) i Sulpirida (Dogmatil) deoarece favorizeaz evacuarea gastric, fr spasm sau atonie i combat i refluxul biliar

- vrsturile se combat cu Metoclopramid i supozitoare de Emetiral sau cu Torecan

- la bolnavii anxioi se administreaz sedative i tranchilizante ca: Diazepam, Rudotel

- in general tratamentul medicamentos, urmrete protejarea mucoasei gastrice sau corectarea unor deficiene - pentru combaterea unor carene se folosesc glutamat feros (Glubifer 3 drajeuri pe zi), Vitamina C, B6, Acid folic (B9) i Vitamina B12, in atrofia gastric din anemia pernicioas- tratamentul balnear se recomand in afara perioadelor de acutizare, i va fi difereniat dup gradul de aciditate a sucului gastric:

-> in formele cu hiperaciditate - staiunile Sangeorz, Slnic-Moldova, Bodoc, -> in formele cu hipoaciditate - Covasna, Slnic-Moldova, Zizin, Borsec.

Gastrita cronic cu Helicobacter pylori:- infectia cu Helicovacter pylori: - este considerata prima cauz a gastritei cronice = infecia bacteriana cea mai frecvent in lume, dobandit in general in copilrie- riscuri evolutive: ulcer gastric sau duodenal, cancer gastric, limfom gastric MALTMetode de diagnostic a infeciei cu H. pylori:

metode directe i invazive = pornind de la biopsii:

examen histologic (coloraie cu violet de cresyl),

test rapid cu ureaz (sau CLO test),

cultur din biopsii,

tehnici de amplificare genomic a ADN-ului H. Pylori, prin PCR;

metode indirecte, non invazive:

serologie,

test respirator cu uree marcat cu carbon C13 (test respirator) => controlul eradicrii +++;

detecia antigenelor in scaun

Indicaiile ferme pentru eradicarea H. pylori sunt:

o patologie ulceroas gastric i/sau duodenal; un limfom gastric MALT; o gastrit atrofic i a fortiori cu metaplazie intestinal;

antecedente de gastrectomie parial pentru cancer;

rude de gradul intai ale unor pacieni care au avut un cancer gastric.

Celelalte indicaii poteniale vizeaz:

pacienii candidai la un tratament cu antiinflamatoare non steroidian;

pacienii cu dispepsie non-ulceroas;

in mod discutabil, pacienii sub 45 de ani, cu dispepsie neexplorat prin endoscopie, dac un test respirator revel prezena H. pylori; pacienii cu anemie prin caren marial neexplicat sau cu purpur trombocitopenic idiopatic;

pacienii candidai la un tratament cu antisecretoare pe termen lung

Tratament de eradicare de prim linie: a se vedea paragraful ulcer.

In caz de eec al tratamentului de prim linie:

se va propune o nou tripl terapie empiric de linia a doua, asociind timp de 14 zile:

amoxicilin,

metronidazol,

IPP doz dubl,

in caz de eec repetat, se va cere o nou endoscopie digestiv superioar, pentru realizarea de biopsii gastrice i duodenale, in vederea obinerii unei antibiograme a tulpinei de H. pylori infectant;

Gastrita cronic autoimun

Mult mai rar. - are loc distrugerea glandelor fundice in raport cu existena anticorpilor anticelule parietale => atrofie fundic, cu hipoclorhidrie i hipergastrinemie reactiv => deficit de factor intrinsec i hipoclorhidrie => malabsorbia vitaminei B12 => anemie in 20% dintre cazuri = de tip boala Biermer.

Diagnostic:

clinic = asimptomatic, cu eventuale semne de anemie i alte boli autoimune asociate;

biologic: anemie normocrom (hematii de culare normala), macrocitar (hematii dedimensiuni crescute), trombopenie i leucopenie, caren de vitamina B12, anticorpi anticelule parietale i anticorpi antifactor intrinsec;

endoscopic: aspect atrofie al mucoasei gastrice, dar biopsii indispensabile;

- exista risc de adenocarcinom gastric i de tumori endocrine ale stomacului, astfel se justifica monitorizarea endoscopic regulat. Tratament = suplimentarea vitaminei B12, pe cale parenteral.

Alte cauze ale gastritelor cronice (care sunt gastrite fr atrofie)

Gastrite chimice: biliare, alcool, AINS.

Gastrita limfocitar: definiie pur histologic = numr de limfocite intraepiteliale > 25 pe o plaj de 100 de celule epiteliale. Asociere statistic semnificativ cu un aspect endoscopic macroscopic de gastrit varioliform i cu boala celiac.

Gastrita eozinofilic: rar. Se va cuta o parazitoz sau o origine medicamentoas.

Gastrita granulomatoas: rar. Se vor cuta mai ales o sarcoidoz sau boala Crohn.