17 Obiceiuri Pentru o Alimentatie Sanatoasa

5
17 obiceiuri pentru o alimentatie sanatoasa Ca o fază naturală a evoluției noastre personale, cred că trebuie să fim preocupați și de o alimentatie sanatoasa. Degeaba facem mișcare, brain fitness, meditație etc dacă nu acordăm puțină atenție la ce și cum mâncăm. Riscăm să ne otrăvim singuri. La propriu. Fiind un subiect destul de important pt mine și căruia nu i-am acordat atenție ani buni de zile (chiar am exagerat cu obiceiuri alimentare proaste), l-am abordat în ultima perioadă cu maximă importanță. Așa că după o perioadă de documentare intensă din ultima vreme, am ajuns la câteva idei de obiceiuri pozitive pe care ar trebui sa se bazeze o alimentație sănătoasă. Acestea sunt de altfel obiceiuri pe care le consider de bază pentru oricine e interesat de un stil de viață sănătos. Înainte de a începe, îți recomand să le iei așa cum sunt, sfaturi, iar dacă ai o problemă medicală să apelezi întâi la sfatul unui medic. Suplimentar, vezi care le poți implementa și care nu. Unele ar fi super să le implementezi cât mai rapid (de ex. micul dejun), altele poate nu îți este așa ușor, în funcție de stilul de viață (de ex. proporția dintre alimentele proaspete și cele procesate îți va cere timp să o pui la punct). După ce ani de zile poate ai neglijat aspectul alimentației sănătoase, nu e o idee bună să schimbi de mâine totul. Ia-o încet, cu un singur obicei pe rând. După ce a devenit parte naturală a ta, treci la următorul ș.a.m.d. Să-i dăm drumul: 1. Combinarea corectă a alimentelor Asta a fost de fapt principala mea preocupare pe parte de alimentație sănătoasă: să învăț să combin corect alimentele pentru a-mi ajuta organismul să le digere mai ușor și ca să mențin o stare bună de energie. Putem combina carnea, cerealele, legumele pastele etc în orice fel? Dacă nu, de ce? Care sunt regulile de bază? Ei bine, există câteva reguli destul de simple în acest sens. Și le voi detalia, însă într-un articol dedicat, ca să nu lungesc prea mult textul de aici. 2. Micul dejun este esențial pentru o alimentatie sanatoasa Regulă de bază pe care probabil ți-o va confirma orice doctor, nutriționist sau un simplu om bătrân: “Nu sări peste micul dejun”. Mă repet – “Nu sări peste micul dejun“. Niciodată. Micul dejun îți oferă energia de dimineața – când ești cel mai productiv – și dă tonul zilei. De altfel mesele în general ar trebui luate atunci când avem nevoie de energie suplimentară. Dacă vrei să sari peste o masă, mai bine renunți la cină. Mama mea obișnuia să-mi spună când eram mic un proverb știut din bătrâni – masa de dimineață o mănânci toată, cea de la amiază o împarți cu un prieten, iar cea de seară o lași altora“.

description

alimentatie

Transcript of 17 Obiceiuri Pentru o Alimentatie Sanatoasa

17 obiceiuri pentru o alimentatie sanatoasaCa o faz natural a evoluiei noastre personale, cred c trebuie s fim preocupai i de oalimentatie sanatoasa. Degeaba facem micare, brain fitness, meditaie etc dac nu acordm puin atenie la ce i cum mncm. Riscm s ne otrvim singuri. La propriu.Fiind un subiect destul de important pt mine i cruia nu i-am acordat atenie ani buni de zile (chiar am exagerat cu obiceiuri alimentare proaste), l-am abordat n ultima perioad cu maxim importan.Aa c dup o perioad de documentare intens din ultima vreme, am ajuns la cteva idei de obiceiuri pozitive pe care ar trebui sa se bazeze o alimentaie sntoas.Acestea sunt de altfel obiceiuri pe care le consider de baz pentru oricine e interesat de un stil de via sntos.nainte de a ncepe, i recomand s le iei aa cum sunt, sfaturi, iar dac ai o problem medical s apelezi nti la sfatul unui medic.Suplimentar, vezi care le poi implementa i care nu. Unele ar fi super s le implementezi ct mai rapid (de ex. micul dejun), altele poate nu i este aa uor, n funcie de stilul de via (de ex. proporia dintre alimentele proaspete i cele procesate i va cere timp s o pui la punct).Dup ce ani de zile poate ai neglijat aspectul alimentaiei sntoase, nu e o idee bun s schimbi de mine totul. Ia-o ncet, cu un singur obicei pe rnd. Dup ce a devenit parte natural a ta, treci la urmtorul .a.m.d.S-i dm drumul:

1. Combinarea corect a alimentelorAsta a fost de fapt principala mea preocupare pe parte de alimentaie sntoas: s nv s combin corect alimentele pentru a-mi ajuta organismul s le digere mai uor i ca s menin o stare bun de energie.Putem combina carnea, cerealele, legumele pastele etc n orice fel? Dac nu, de ce? Care sunt regulile de baz? Ei bine, exist cteva reguli destul de simple n acest sens. i le voi detalia, ns ntr-un articol dedicat, ca s nu lungesc prea mult textul de aici.2. Micul dejun este esenial pentru o alimentatie sanatoasaRegul de baz pe care probabil i-o va confirma orice doctor, nutriionist sau un simplu om btrn: Nu sri peste micul dejun. M repet Nu sri peste micul dejun. Niciodat.Micul dejun i ofer energia de dimineaa cnd eti cel mai productiv i d tonul zilei. De altfel mesele n general ar trebui luate atunci cnd avem nevoie de energie suplimentar. Dac vrei s sari peste o mas, mai bine renuni la cin.Mama mea obinuia s-mi spun cnd eram mic un proverb tiut din btrni masa de diminea o mnnci toat, cea de la amiaz o mpari cu un prieten, iar cea de sear o lai altora.Mai multe informaii despre beneficiile micului dejunaici(sub foto este o galerie de imagini dai click pe ele, iar n dreapta apar explicaiile).3. Mestecatul mncriiUna dintre cele mai frecvente greeli legate de nutriie, generat i de stilul de via fast-food este nfulecatul n grab i tratarea meselor ca pe o obligaie. Problema vine din faptul c n clipa n care mncarea este mestecat, n gur sunt secretate o serie de enzime care ncep practic digestia alimentelor. Dac nfuleci, acest proces nu mai are loc.Suplimentar, mestecarea corect transform mncarea din buci, ntr-un bol alimentar, care alunec n jos nspre aparatul digestiv i care este mai uor de digerat de ctre acesta. Astfel simplificm munca ntregului aparat digestiv i cantitatea de energie folosit pentru a descompune mncarea n elementele componente.4. Etichetele de la produseAm nceput acum cteva luni s m uit pe etichetele alimentelor ce le cumpram. Vizam n special mezelurile, despre care am auzit sute de lucruri negative i prea puine pozitive. Am rmas surprins s constat c ntr-unele mezeluri, de exemplu, cantitatea de carne efectiv era sub 50%.Adic sunt mai multe elemente chimice adugate suplimentar dect elementul de baz propriu-zis.Citeam undeva c sunt folosite app. 15.000 de substane chimice adugate n alimente: colorani, zaharuri, grsimi, suplimente nutritive, emulsificatori, ageni de ngroare, stabilizatori, etc. O s revin pe subiect, pe moment i recomand s acorzi atenie unor substane precumaspartamul, coloranii artificiali, Acesulfame K (E950) sauglutamatul monosodic. Suplimentar ncearc s incluzi alimente cu un mai sczut coninut de sare, zahr sau grsimi.Ce i recomand aici este ca deocamdat cel puin s citeti etichetele produselor pe care le cumperi. nelegi ce au bgat acolo sau ai nevoie de un dicionar/ghid? Dac nu prea pricepi ce substane sunt acolo, i se pare normal s nu ai habar ce a fost bgat n acele alimente?Pune mna, caut pe internet despre substanele care se afl n salamul ce-l ai n frigider. Poate e totul Ok. Sau poate constai c unele dintre ele genereaz boli precum (te las s descoperi singur).5. Nu exagera cu apa, n timp ce mnnciPrea multe lichide n timpul mesei duce la diluarea enzimelor digestive, care automat duce la ngreunarea digestiei dureaz mai mult, consum mai mult energie.Recomandarea este ca n timpul mesei s nu exagerm cu butul apei, sucurilor i lichidelor n general. De preferat la 20-30 de minute nainte/dup mas (asta nu nseamn s ii setea, ci s nu exagerezi).6. Consumarea fructelorRegula de baz pe care am nvat-o legat de fructe i care mi se pare nc dificil de implementat este c fructele e bine s nu fie amestecate cu alte alimente i consumate singure. Sunt printre cele mai rapid digerate alimente, suplimentar ele fermenteaz intens n stomac.n cazul n care ai mncat ceva greu nainte i care dureaz pn cnd va fi digerat (s zicem carne gras), va dura o vreme pn carnea e digerat, timp n care fructele vor atepta n stomac i vor fermenta n continuare. Asta duce la balonare i alte chestii neplcute.Pe scurt fructele ar trebui s fie la ceva distan de celelalte mese. Sau s constituie o mas n sine.7. Alimente proaspete vs. alimente procesateCt din alimentaia ta este alimente procesate i ct e format din alimente proaspete sau mcar neprocesate? Suplimentar nu tii cum au fost procesate, ci speri c totul e OK.De obicei cele procesate au cantiti mari de zahr, grsimi, sare, conservai, aditivi i altechestii (vezi partea cu cititul etichetelor). Mnnci 75% alimente procesate i 25% proaspete? Aa crezi c ar trebui s fie proporia?8. Masa de searn ultima vreme, ocazional am srit peste cin. Oricum, masa de sear trebuie s fie lejer i pe ct posibil la ceva distan de ora de culcare, astfel nct aparatul digestiv s aib suficient timp s-i fac treaba.Cum spuneam i la micul dejun, mesele ar trebui luate n acele momente ale zilei cnd avem nevoie de energie suplimentar, iar noaptea nu e cazul. De fapt, poate fi cazul, dar acea energie sunt sigur c o vom avea i fr o cin copioas.Suplimentar, atenie la ct alcool bei seara, atenie i la cafein,igrii alimente grase. Uite cteva informaii suplimentare pe subiectaicisauaici.9. Ora de culcareVezica biliar funcioneaz optim ntre orele 23 i app. 2, cnd elimin toxinele. Nu exagera cu culcatul trziu, sistemul digestiv va protesta.10. ine cont de ce-i spune corpul tuE vorba de a ine cont de ceea ce i spune corpul tu: simi c ai mncat mult? Oprete-te. C ai mncat cam dulce? Las-o mai moale pe moment cu dulciurile.Corpul ne transmite astfel de semnale, trebuie doar s le ascultm.11. Cnd mnnci pstreaz o stare emoional pozitivIdeea este de a menine pe ct posibil o stare emoional pozitiv atunci cnd mnnci. Nu e indicat s mnnci cnd eti furios sau pe paleta de emoii negative. Dac eti stresat ncearc s te liniteti puin f cteva respiraii ample, iei s te plimbi puin sau f ceva ce te binedispune.Suplimentar apare problema mncatului emoional eti nervos i te pui pe mncat. O anumit emoie o asociezi cu mncatul i treptat te trezeti c ai ajuns la obezitate.Personal nu am avut problema asocierii emoiilor cu mncarea, cnd am emoii negative nu-mi prea arde s mnnc. Mai degrab mi se face sete. Cteva informaii n plus gsetiaicisauaici.12. Temperatura alimentelorNici ghea, nici fierbinte. Fierbinte e puin probabil c vei mnca deoarece te arzi, aa c mai rmne partea cu mncarea prea rece.13. O can de ap dimineaaEste un obicei pe care mi l-am format n ultimii ani i a devenit reflex, parte arutinei de diminea. Imediat ce m trezesc, beau o can cu ap (2-300 ml). i recomand ca iarna s o lai s fie puin cldu. Eventual poi stoarce puin lmie.Apa cldu parcurge traseul digestiv i cur intestinele de ceea ce a rmas acumulat din ziua precedent.14. Redu consumul anumitor alimenteAici intr carnea roie, alimentele rafinate, cele prjite, lactatele i mezelurile. Nu vorbim de a renuna complet la ele, ci de a reduce cantitatea lor i de a consuma mai multe alimente proaspete, legume i fructe.15. Cafeaua, alcoolul, fumatul i o alimentatie sanatoasaCafeaua i alcoolul ar trebui inute sub control. Eu beau 1-2 cafelue pe zi, una dimineaa i una la amiaz. Cea de amiaz am de gnd s o elimin, va rmne cea dis-de-diminea.Seara obinuiesc s beau un pahar de vin, vara poate o bere. Depinde de tine ct consumi. Legat de fumat, i recomands renuni la igri.16. Bea suficient ap pe parcursul zileiSfatul clasic de a consuma zilnic lichide. Aici intr nu doar apa, ci i alte lichide pe care le poi consuma de-a lungul zilei ceaiuri, sucuri, fresh-uri. Cantitatea recomandat variaz, eu mi-am propus s beau 6-8 pahare pe zi.Am rmas surprins s vd ct ap bea biatul meu. Toat ziua mami/tati mi-e sete. Bea puin i continu joaca. Copiii i ascult corpul, cnd le este sete pur i simplu beau ap. Ascult-i i tu semnalele transmise de corp, iar cnd i este sete, bea ap.17. Scade consumul de mezeluriSau renun complet la ele i nlocuiete-le cu alte alimente. Uit-te singur pe etichete i o s vezi cte chestii sunt bgate n alimente n Romnia (nu tiu dac n afar e la fel). ncearc s consumi carne n neprocesat, n forma ei original s vezi fizic pulpa de pui sau pieptul etc. Nu te mai baza pe textul din etichet care spune c este carne.Caut, de curiozitate, ct e coninutul de carne dintr-un salam i ct e chimicale? Vei constata c de obicei carnea NU este majoritar. Deci nu e salam de curcan (cum zice pe etichet), ci salam de chimicale cu 40% carne de curcan. Asta vrei s mnnci?