168019447 Carte Lucrari Practice Fiziologie Editia 2 Volum 1 UMFCD

5/21/2018 168019447 Carte Lucrari Practice Fiziologie Editia 2 Volum 1 UMFCD

http:///reader/full/168019447-carte-lucrari-practice-fiziologie-editia-2-volum-1-u

Facultatea de Mcdicina n CnhH4 ~~:

volumul I

editia

a 2-a

Autori -

conferentiar dr.$te1 anIonescll

~efde lucrari dr,Daniela Badi a

asistent dr. MonicaDragomir

chimist Viorica

Nita

-.

BUCURE$'I'1

3

,

,'__0__ .. _. ,_ u_

----.-.-



CUPRINS

CAPITOLUL 1 -FIZIOLOGIA SANGELUI

1. Apa. Repartitia apei In organism.

:-1.1.Continutul de apa al organismului.

-1.2. Aportul ~i pierderile zilnice de apa.

-1.3. Compartimentele lichidiene ale organi~ll1l1ll1i.

Metode de masurare a volumului apei \ol;lk ;Oicompartirnentelor hidrice.

-104.Volumul sanguin. .

Masurarea volumului sanguin.

Miisurarea volumului plasmatic.

Miisurarea hematocritu lui.

II. Proprietatile sangelui.

-11.1.Temperatura.

-11.2. Culoarea.

-II.3. Densitatea (greutatea spccifica).

-11.4. Vascozitatea.

-11.5. Presiunea osmotica.

-II.6. Presiunea coloid-osmotidi (oncotica).

-11.7. pH-ul (echilibrul acido-bazic).

-11.8. Stabilitatea suspensiei de hematii. VSH-ul (vitcza de sedimentare a hematiilor).

III. Eritrocitele. Numararea erilrocitclor.

IV. Hemoglobina.

-IV. 1. Structura hemoglobinei.

-IV.2. Metode de explorarea hemoglobinei.

IV.2. I. Dozarea hemoglobinei.

IV.2.2. Evidentiereaspectroscopidi a dcrivatilorde hemoglobina.

IV.2.3. ObservareacristalelorTeichman. .

IV.2A. Reactii chimicede culoare.

V.

lndicii eritrocitari.

1

1

1

2

...,

.J

5

6

7

8

12

12

12

13

14

15

16

16

21

26

34

34

35

35

37

39

39 :

42

VI. Hemoliza. Rezistenta globulara. Testul fragiliHitii osmotice. 44

-VLl. Cauzeale hemolizei. 44

-V1.2. Clasificarea hemolizci. 46

-VI.3.Testul de fiagilitate osmotica. 47

-

VII. Sisteme antigenice ale membranei eritrocitare.

-VII. I. Grupele sanguineDAB.

VII.I. 1.Aglutinogene.Aglutinine.Aglutinarl~.

VII. 1.2. Metodede determinarea grupelorsanguine OAB.

-VII.2.Transfuzia.

-VII.3. Sistemul antigenicRh.

VII.3.I. AglutinogenulRh. Anticorpiianti-Rho

VII.3.2. Determinareagrupelor sangiuneRh.

50

50

50

52

54

55

55

57

... I

-

---



VIII. Leucocitele. Tipuri de leucocite. 58

-VIlLI. Numararea leucocitelor. 58

-VIIL2. Formula leucocitara. 60

IX. Hen1ostaza. 66

-IX. I. Etape1ehemostazei. Timpul vasculo-pJachetar. 66

-IX.2. Explorarea hemostazei primare. 67

-IX.3. Timpul plasmatic (coagularea). 70

IXA

ExpJorarea coaguliirii. 72

CAPITOLUL 2 FIZIOLOGIA METABOLISMELOR

-Metabolismul bazal ~i energetic. 77

-Metode de determinare a metabolismuJui. 80

CAPITOLUL 3 FIZIOLOGIA RESPIRA TIEl

Explorarea functionala pulmonara. 103

1. Pneumograma. 104

II. Volume ;;i capacitati pulmonare. 105

III. Complianta pulmonara ;;i rezistenla la nux. 107

IV. Oebite vcntiIatorii. 109

VI. Dozarea 02 ~i C02 In aerul expirat ;;ialveolar. 113

FIZIOLOGIA RENALA

APITOLUL 4

Explorarea functiei renale.

I. Examenul de urina.

II. Proba Volhard, de dilu ie ;;iconcentrare a urinei.

Ill. Clearance-ul renal.

.

Oet'erminarea Cluree

Determinarea Clcreatinina

Clarance-ul apei libere

'.

,-- . -- . .._----

119

120

126

127

129

130

133

II



CAPITOLUL 1 - FIZIOLOGIA SINGELUI

I. APA. REPARTITIA APEI IN ORGANI_M- .

1.1.CONTlNUTULDE P L ORG NISMULUI

.

Apa este al doilea element, dupa oxigen, absolut necesar viePi. In lipsa apei, organismul

uman poate supravietui numaicateva zile.

Cantitatea de apa din organism este d~ 570/0din. t:reutate, adica aproximativ 40 litri la 0

prin

oxidarea H+ din alimente. Aeeasta se nume~te

apa metabo/icii

sau

apiJ internii

~j cantitatea ei

depinde de intensitatea metabolismului -in medie, 200 -300 ml/zi, fa aduli.

--..

.------.----.--.----.

_



8. PierdcriJc zilnice de ana.

-1400 m1.apa sunt eliminati zilnie prin rinichi. sub fC)fJnade urina;

-100 01]apa se elimina prin matcriile fceale;

-Alti 100 ml apa se elimina prin canalelc glamlclor slidoripare la sllprafata piclii -sudoarca~

-350 011apa sunt eliminati odata ell aeruI cxpirat.

PentrJ. ca presiunea partiaIa avaporiIor de apa din aeruI atmosferic scade odata eu sdiderea

temperatu'tii gi:and seade temperatura mcdiului pierdcrea de apa prin respimpc cre~te proportional i

apare seriiatfade usdiciune a diiIor respiratorii. Invers. rcspiratacfectuatfi 'in aer cald, care este ;;i

bine umidifieat, asigura pierderi rninimede apa.

.

. .

-Prin perspiratia insensibila se climina Inca 350 - 500 ml apa., care difuzeaza la suprafllta

tegument'ului ~i se evapora., lara participan:a glandelor sudoripare. Perspiratia insensibila exiSla

deci ~i '1n lipsa glandelor sudoripare. Strueturile de coIesterol ~i stratlll comos al pielii se OpllO

difuziunii apei, de aceea la pacientii cu arsuri pe sliprafetcintinse evuporarca apci este mare, de 3 5

litrilzi ~iuna din urgentele medicale este corectarea deshidratilrii.

1.3. COMPARTIMENTELE LICHIDIENE ALE ORGANISiViiJLUl

Sunt 2 cornparlimente hidrice mari: intracc1u ar~i extraceJular.

1

l}'lembranele celu are sunt bariere care separa cele doua compartimente hidrice principale:

,.. ~apa intrace/ularli ~i

)0- lichidul inter-of e din a a extracelulara

Functia de bariera a membranei celulare este imper eca, ea fiind permeabilii pentru apa, anioni,

unii cationi cum sunt Na+ ~iK+, unele substanle organice micromolecuIare.

2. A a uladi restul de ]5 litri r .

.

ti In mai mulle subcornpartimente:

o .--Plasma san Jujn~ J~1J..bcg.rnartimentul intravasc.ular) reprezinta CIrca .2% din greutatca

corporalii Ia fernel ~l 4,3?/o la barbati; valoril~ norma e ale voIumuJui pla~matic sunt du--2, -1 5

litri. in medie de 3litri7fndivid. Volumul plasmatic este separat de lichidul interstitial prin

epiteliile capilare, locul unde se efectueaza schimburile de gaze ~i substante 'intre sange ~i

tesuturi.

o

Lichidul interstitial este lichidulextracelu.larpropriu-zis, din spatiile intercelulare. 99% din apa

de aici cste legata de mucopolizaharide ~i doar ~est(> apii lib~~ volumul norma] tnnd de

aproximativ 12 litrilindivid. Compozitia lichidului interstitial este f 1cntinuta permanent III

,echilibru cu plasma i iul homeostaljci Acest subcompartiment se dcplaseazil ~

pentru ca dreneaza a se con

'

ar .;ne lichidului interstitial.

asma ~i lichidul interstitial formeaza mediul in/ern al organismuJui.

Spatiul interstitial este esential pentru mentinerea co~ anta a volurnului sangui~: cand

volumul plasmatic cre~te, lichiduI plasmatic uI1rafiltrca7..c~n spatiul interstitial, iar candyolumul

pJasmatic scade se reabsorb lichidc din interstitiu in sectorul intravascular. ,{.

. t nscelulare sunt solu ii sccrctatc in cavita

i

dclimita 'ret re, care Ie

modifidi compozitia. Cantitatea estc midi, eam 1% din apa total5 ~i aid sunt incluse:

~_._--

------.-------.-----.--..-.



-Jiehidul cefalorahidian (150 ml),

-lichidele pleural. pericardic. peritoneal,

-lichidele din spatiile articulare, numite Ikhidc sinovialt.:,

-lichidele intraoculare,

-se~,r~tiiIc digestive.

..:sec&tii- sudo raHi.

-'Cti~r trntit, te mica de aWe t zitaHi In substanta fimdamenta;- a fesutului de sustintTe

. , : Q~~ de colagcn, tesut conjllncti~os()s)~ avand 0 circu atie extrcm de I~nta.

.

-

La baza tuturor metodelor se afJa~tf}ll~ dilutiei~ care constii In admini~trarea In circulatie

a' unor sub

. W

ermeabiiiHiii diferite a barierelor dintre subcompartimentele

ichld e au W

d - andire. A substante se numesc

lre/sori sau markeri.

Pentru a putea fi folosite ca markeri, substantelc trebuie sa Indeplmeasdi 0 serie de conditii

general valabile:

-sa nu tie toxice;

-sa poata fi introduse intravascular;

-sa nu fie sintetizate In organism;

-sa nu se metabolizeze rapid, sa ramana suficient de mult timp In circulatie pentm a putea fi dozate;

-sa fie u~or de dozat. ~i~ '.

Dupa' injectarea intravenoasa a unei cantiUiti cunoscute de trasor, sc a~tepta~~:..

. , . ~

tt, ,':'.' .,_ . _

Tehnica cu 24Na da'valori rnai mari decat cc1e Tcale (18 litri), pentm ca opWc'din 24Na

patrunde ~i in interioml celulelor. Tehnica care folose~te inulina este mai pre~isa (se obein

valori in jur de 14 litri), membrana c~lularclfiind imperrncabiJa pentru acest marklfi: ~:;; '. .

3

=-

--.



o sdideri patologice apar 111stari de mall1utriPe. In diverse afecpuni eu pierderi importantc de

lichide hidro-e1ectroliticc (transpiratii, varsaturi, cvacuari repetate de transudate din cavitate;i

peritoneala sau pleurala etc.) ~iIn anemiile severe.

Administrarea unor hormoni modifid volcmia:

-hormoni~ .tir,oidie:1i ~i testosteronul au efect hipervolemic. ca ~i Indepartarea chirurgicala a

~iiI2f~e~~lel~r:

-, -

~~--'''''.:.'''.l.' ~

-hipofizc'cfohlia e~:.: unnaHi de sdiderea l1~oarii a voJumnlui 5KUlguin.

Masurarea volumului sanguin

In 1854 \\'~lcker a masurat volumul sanguin la anima Ie prin recoltarea unci probe de sangc

pe care l-~ diluat ~

I~~ C ~pr fi7inlogic~ apoi a ft~coltat sa~gclc anin.lalului: a spa1at s~stcmu~

vascular ~l a mcUt~I extractJa apoasa a mu~hllor tocalI. Peste sangelc obtlI1l,l pnn exsangvlllare ~I

lichidele de spalarc a adaugat apa pami ]a egalizarea culorii cu cea a probei de sange I%. Impartind

valoarea volumu ui obtinut Ia 100 a atlat volumul sanguill. BischotT a aplict aceea~i metoda pc

condamnatii 1amC'2.rteprin decapitare (1857).

In laborat0:Ll1clinic, volemia se apreciaza astazi prin metode djrecte ~i indirecte.

I iJ fetode directe

Princi12i1.t~se dete~mina anumiti parametri sanguini -;9~nsitate, concentratie de hemoglobinu:r.

~matocrit- Inain,;;: :?idupa di]uarea lor prin injectarea unui volum de plasma umana., ~{)rmala,

~~~.' '.

Tehnidi: .

-se recolteaza 0 proba de sange venos pe anticoagulant ~ise detennina densitatea =01, concentratia

de hemoglobina =Hbl, hematocritul =Htl (tehnicile stint prezentate Ia capitolele respective);

-se injecte~ un o um v de plasma de densilate d

-se a~te~ptato minute timp de mjxica, pentru ca dilutia sa fie omogena;

-sc recolteaz.a 0 n01J.:1robi:1de sange venos de fa cealalHi plica a cotului ~i se detcrmina densitatea

=D2, concentra ia de hemoglobina =Hb2, hematocritul =Ht2;

-se calculeaza volemia V dupa tormulele:

V = v D2 - d

D 1- D2

v = v Hb2

Hbl- Hb2

V = v Ht2

Htl - Ht2

Il Metodele indirecte presupun ma.



o Masurarca volumului plasmatic:

Principiul care sUi la baza tehnicii este cel al dilupei, deja prezentat: vo/umul unui lichid poate fi

determinat dad\ se dilueaza omogen In el 0 cantitate cunoscuta de substanta care indepljne~te

...:col}d.itii1.~nui trasor.

i , .

Zfentru m1isurarea volumului plasmatic, trasorul trebuic sa ramami in spaliul intravascular,

~'deci~~iba 0 moleculi'i destul 'de mare pentru a nu strabate peretele capilar ~i s.:~se fixeze numai pc

constituenti plasmatici (albuminc), nu ~i pc celulele sanguine. Trasori pot fi coloranti (Albastru

Evans = colorantul Tl824, ro~u de Congo), alti produ~i macromo leculari (dextrani,

polivinilpirolidona) sau substante radioactive (t 31I, 135}-metoda RISA).

.Miisurarea vo/umu/ui plasft1;aticJ;JI4J lf i . . ~yg z.~J{de.P1JLf . chim. V. Ni{a)

Principiu: Se injecteaza 0 cantitate cunoscuta de Albastru Evans, care se fuceaza omogen pc

albuminele plasmatice, atingand 0 anumita concentratie ce depinde de volwnul plasmatic in care se

disper~

Volumul plasmatic = cantitatea d~ AIJg~Jnd~Y~n$jnjeg. ~ ~

entratia plasmatidi a colorantuiui

Tehnic~

~ Se recolteaza 0 proba de 5 ml sange, sc centrifugheazii ~ise separJ plasma martor. '

;. Se injecteaza 1,5 mg Albastru Evans (0,3 ml solutie 0,5%).;~'

Se a~eapta 5 minute -timp de mixica.~. ;.

~ Se recolteaza 0 noua proM de 5 m1sange, se centrifugheaza ~i se separa plasma proba.

Se detennina fotometric concentratia Albastrului Evans rn plasma:

-se citete extinctia plasmei proha. fata de plasma martor la fotometrul Pulfrich1 cu filtml ro~u -

,;p~zjtia'~ => extinctia probei.

'~se~pre1fate~e 0 solutie etalon de Albastru Evans. de concentratie 0,01 mg/ml (0,2 ml Albastru

'Evans 0;5% diluat 1/50 ~i 1,8 ml plasma martor).

-se cite~'te extinctia etalonului [ala de plasma martor => extinclia etalonului.

-se tie ca

extinqia probei =

concentr~ti~.J2mbe~

extinctia etalonului concef trafia etalonului

-deci concentratia probei

=concentratiaetalonuluix extincfiaprobei

.

.

extinctia etalonului

~ Se calculeaza volumul plasmatic:

Volum plasmatic

=

cantitatea de Albastru EvaIJ.~iniG.tatii2~.eXJm.gi~L~tgJ9J}

concentratiaetalonului x extinctiaprobei

Exemplu: -extinctia etalon

=0,100;-extinctia probei= 0,05

-

~ , . - ,

volumul plasmatic = 1.5mg x 0,1 = 300ml

0,01mg/mlx 0,05

c-f; ;~} '... .

~~ :.r/i- . HC03- + H+. H+ este fixat pe

Hb, iar HC03- iese din hematii in plasma (==>NaHC03) ~i in locullui intra ionul CI-, care mare;;te

volumul hematiilor pentm ca atrage cu el ~i 0 cantitate de apa (este activ osmotic). La nivel

pulmonar procesul se petrece invers ;;i sangele arterial are hematii cu oxi-Hb, mdi CI- ~i de volum

mai mic. Aceste schimburi sunt cunoscute ca [enomen de membrana Hamburger sau migratia

ionului CI- .

-San ele splenic are hematocritul 70% datorita unor pai1icularitati ale

.

. .' . c. din

capilarele splenice sangele trece 111sinusurile venoase ~iapoi trebuie sa traverseze un sfmcter

pentru a ajunge in vene. Contractia sfincterului determina stagnarea sangelui )'n sinusurilc venoase,

iar aici 0 parte din plasma trece in interstitiu, hematiile concentrandu-se. Relaxarea s11ncterului

elibereaza sange cu hematocrit ~iconcentratic a hemoglobinei mai mari.~,

-capilarele renale 15- 0 e miisura ce san ele intra 1n vase cudiametr :4 300 ]1,

Nrntocrit111scade. Acest lucru face ca sangele capilar ~i venular s l aiba hematocrit mie; la fel ;;i

sangele_.din fesuturi, in majoritate aflat 1nvase capilare ~ivenule.

.: ~ Star.ea de hidratare

a organismului influenteaza hematocritul prin intermediul volumului

~'~;;) pla~fuatic:

~ ~

-hiperhidratarea (potomanie, perfuzare excesiva) cre~te volumul plasmatic, hematocritul seade =

~- -

. -

-qeshidratarea (aport hidic insuficient, varsaturi, diarei severe, arsuri Intinse) seade volumul

~plasmatic. hem~torritl1l rrf'~te = hemoconcentratic. c-

.

Volumul globular depinde de raportul dintre tor~rea

I

pierderea de eritrocite

eritropoiezii /

hemoliza

fiziologica sau patologidi):

.

-in insuficiente ale maduvei osoase, carente proteice, pierderi de fier, eritropoieza ~i hematocritul

scad; .

-m 111ers lenism ~i in conditii atolo ice ale mediului ex1raeritrocitar sau ale structurii eritrocitare,

se produce hemoliza ~idistugerea masiva a ema11 or, tar hematocntul scade.

Corectia hematocritului:

Se folosesc 3 factori pentru corectia valorii hematocritului citita pe tub, qUp3 centrifugare:

. 1.)Cu

hematocritulomatic.

.

Pehtru ca hematoeritul deterininat din sange venoseste eu 9% maimare decat;ihematocritul

determinat din sangele total (hematocrit somatic), se lnmulte~[e valoarea citit~; pc tubul de

.~~

hematocrit cu O,91.:~~:

Exemplu:~'< .

-se citesc 45 mm => hematocritul venos= 45%= 0,45 =>hematocritul corectat ==0,45 x 0,91

9

i

----

~-

-_..-



G)2.) Cu

l21asma tflcii/ll.}:f l(j..

Plasma Incatu~ata estc acca parte a volumului plasmatic care mai ramiine inlre critroeilc

dupa centrifllgare. Valoarea ei mnd J~ 4 , fiiClorulde corectie este de 0,96.

Deei: hematocritul eorectat = 0,45 x 0,91 x 0,96

.

3JCu un factor ce [epindede

anth. QQ. ?lI/antul

e care s-a recoltal siingele.

;~;De obicei se folosesc substafite uscatc cum t~ste oxalatul de sodiu) care crese presiunea

osmotica a plasmei, hematiile pierzand apa ~i volumullor devenind mai l11ic.Astfel ~i hematocritul

este mai mic decat real.

Factorul de corectie pentru oxaltul de sodiu esle ],09.

Folosirea heparinei ca anticoagulant nu ncccsita corcctic.

~

TO

~ ~ ~



~~~ ~~ = ~ ~~~~ ~~~~~~ ;~ O

10

2

30 - 0 50 60 70 SO

~O

100

b

Figura nr. 1.1-Dispozitiv pcntru dctermlnarca hcmatocritului

a. brn In cruce al ccntrifugii pen(ru dclenninnrea hcmutocrituIui

b. tub cupilarde sliclii in care sc recoltcazii sangclc

9

8

7

6

5

4

3

20

10

A.

n.

Figura 1.3-Varia~iilciziologiccaleht'matocritului:H:\

1\: 1 _ b:ll o:1(; 2 _ fcmcic; 3 _ copil: 4 - valoarca hcm,~fiJcrillilui 101pct :,oanclc care tr:\iesc la nltitudinc (3000111)

B: Vm-ia iilc h('matocrituIui in dif('ritclc terilorii ale circulalici 1\1aHHudinc; 1 -sangc vcnos (recollat din ycna

plidi cotuJui; 2 -sange nrtcriaJ; 3 -sangc arlcriubr: 4 -sf ngc splt-.uie

II

-

-~---,~-



II PROPRIETATILE

SANGELUI

Sangelc cste un sistcm format din apii, subs/anre chimice dizolvatc ~i trei tipuri de cclulc:

-hema/ii (eritrocite, globule ro~ii) -principalul Jor rol fiind eel de transport al oxigenului ~i

dioxidului de carbon prin &'lnge,

-/eucocite n~lobule albe) -care intervin In procele de aparare antiinfecpoas:l,

-/romb ocite, -cu rol in coagularea sangelui. Apa din spatiul intravascular apartim:

compat;tin1entuluiextracclular. .

Sfu1gele Indepline~te multiple roluri: transport de substante nutritive ~i metaboliP, de

oxigen ~i dioxid de carbon, h01moni etc.; asigura integrarea umorala a funqiilor organismului.

Es/e mediu/ 111care se rejlec/afimclionarea norma/a sau palologicli a orgmlClor interne.

ProprieUttile sangelui sunt:

o' temperatura,

o cllloarea.

o

densitatea,

.. vascozitatea,

o presiunea osmotica,

e presillnea coloid-osmotica (oncotica),

.. pH-ul,

e stabilitatea suspensiei de hematii.

TEMPERATURA

Organismul uman este homeoterm, avand temperatura constanta.

.~Temperatura medic sanguina este de 37-38C. Hipotalamusul - ochiul termic al

organisffitllui -, este centrol care mentine aceste valori, cl funqiomlnd ca un lemlostat sensibiJ la

tempcratl.lla sangelui care i1 irigi:i. La nivelul hipotalamusului sangele are

3 JOC,

ca ;;i Ja nivclul

timpanului.

.

Ficatul este eel mai cald organ (40C), dar sunt ~i organe reci, prec.um pHimanii ;;i

testiculele (36C) . Cea mai rece zona a organismlllui' este regiunea plante lor, unde temperatura

poate ~iunge la 20cC.

11.2. CULOAREA

Plasma (s.-1nge mra eritocite) ~i serul (plasma deproteinizata) au culoarc galbcn ucschis.

datoraUi prezentei pigmentilor biliari -bilirubina. (

J

~

U)

. Culoarea ro~ie a .sangelui este data de grupa&a hem (protoporfirina IX ~i Fe2+) a

hemoglobinei (Hb) continuUi in eritrocite~ Moleeula Fe2+ absoarbe razele l~inoasec~ lungimi

de unda corespunziitoare culorilor violet ~i verde ~i l~ reflecta pc cele ro~ii. In functie:de gradul

de saturare a' hemoglabinei eu oxigen 02, nuanta difera:, ~:

-in sangele arterial hemoglobina este 98 saturata eu 02, iar euloarca sangelui ar1eria,test~. rO~ll

deschis. .. ,. . .,. .'

-In sangele venos saturarea este mai mica, de circa 60-75 , iar culoarea s.lngelui venos eslc rO;;ll

lnchis.

12



Cornpu~ii patologici ai hernoglobinei rnodifica culoarea sangelui:

. carboxihernoglobina (HbCO) -in ro~u-vi~iniu;

.

rnet-hemoglobina (hernoglobina care confine Fe3+) -in brun-maroniu;

.

sulf-hemoglo bin a -in galben-maron.

;,.,, ;~~5'~f 11.3. DENSIT ATEA (greutatea specifica)

~~~ ik~;

, ,

i~6i;~i)gnsitatea se apreeiaza eornparativ eu densitatea apei eonsideraHi a fi egaHi cu 1000.

Densltatea este raportul dintre greutatea unei cantiHi~ide sange, plasma sau masa eritrocitara ~i

un volum egal de apa la 4C. Depinde de numarul elementelor celulare sanguine (in special al

eritrocitelor), eoncentratia de saruri ~i eoneentratia de proteine din sangc.

Valorile normale sunt:

-sange total = 10SI-I(}{)1Ia femei ~i 1057-1067 la barbati, proportiona~ cu numarul de hematii

mai mie la femei, mai mare la barbati;

-plasma

=

1027 -

1030~

-masa eritrocitara

=

1090.

Valori crescute ale densitatii sangelui se inHilnesc:

-in deshidratari (pierderi liehidiene), prin hemoconcentratie;

-la nou-nascut, pentru ca ~inumarul de hematii este mare (vezi Numararea eritrocitelor );

-poliglobulii (de altitudine, din boli pulmonare cu hipoxemie), policitemia vera.

Valori scazute ale densitatii sav~Jpi apar in:

-aport hidric mare;

-anemii eu reduceri hnportante ale numarului de hematii.

Densitatea plasmei cre~te in hiperproteinemii ~i scade In hipoproteinerrui (inanitie, boJi hepatice,

boli renal e).

i Valoarea normala a densitatii sangelui ii asigura aeestuia un anurrut prag de fllrblllen ii.

D8:Ci}~,4~~~itateaeade, turbulenta ere~te. iar la trecerea sangelui prin orificii mguste cwn sunt

vaWd,Kcdiaee, se produe zgomote numite

suj/uri.

Pentru ea cea mai ITecventa cau:lli a scaderii

.~,...

densita.fii Sanguine este anemia, acestea se numesc sufluri anerruce sau sufluri functionale (pentru

a Ie deosebi de cele organiee, structurale, datorate fie inchiderii incomplete fie deschjderii

incomplete a valvelor).

.

,

Nomograma van Slyke permite aprecierea concentratiilor de proteine, hemogJobina ~i a

numarului de hemati4 in funetie de densitatea plasmei ~ia sangelui (fig. II.].)

Masurarea densitatii sane:elui si a p]asmei (metoda van SIy]{e- Phillips)

.

Principiu: se compara densitatea unei pidituri.din sangele sau plasma decercetat cu cea

cunoscuHi a unor solutii de CuS04. Densitatea solutiilor de CuS04 se verifica in laborator cu

densimetm1.

.

Tehnica:

-Se prega.tesc dow seturi de flacoane cu solutii CuS04:

unul pentru plasma -densita.ti de 1020, 1022, 1025, 1027, 1029, 1031, 1033, 1035 .

- unul.1?entru.~ge ~densiHitide ,,1055. 1957,1,059. 1061, 1063, 1065, 1067,,1070,.i ; ~1 ~';

Volumul solutlllor este de 100 ml ill fiecare flacon. ,; ;'

-Se recolteaza sange venos pe anticoagulant. 0 parte sc ccntrifugheaza pentru obtincrc,(~L~i))~i.

-Se lasa sa cada cate 0 picatura de plasma respectiv sangc In fiecare flacon, de ]a 0 d~~'de

aproxirnativ lcm deasupra nivelului solutiei. Piditura coboara in solutic 2-3 em, apoi inertia ci sc

neutralizeaza ~i fie se ridica la suprafala, fie de uepune pe funduI flaconuJui, in funclie de

densitatea pe care 0 are:

13

- ~ ~

------

~~



--~-

--

IntcID-Icta[Q:

-picatura se ridica Ia suprafata soIutiei => densitatea picaturii de plas01aJsangc cstc mai midi

decat a solutiei in care s-a pipetat;

-pici3.tura se depune la tlmdul flaconului ::;;>densitatca piciiturii de plasma/s.:1ngc cstc mai marc

dedit a solutiei in care s-a pipetal;

-piditura ramane 15-20 sec. la mijIocuI flaconului => densitatea piditurii de plasmalsange cstc

cgalacu a solutiei in care s-a pipetaL

.

11.4.VASCOZIT ATEA

A fost definita de Newton ca Jipsa de alunecare i'ntrcstraturiveci.nc de fluid. Este

rezistenta la curgere, forta de coeziune ce se opune curgerii sangelui, rezuItaHi din fi-ccarea Intre

moIeculeIe diteritelor substante sanguine ~i i'ntre sangc ~i peretii vaselor. Forta de fi-ecare dintrc

sange ~i perctii vascuJari este mull mai marc dedit cea din interioruI coJoanei de sange. De aceea.,

circulatia sangelui se produce in straturi'\ eu Yite7limica la perilerie ~i mare in axul vasuIui;

este 0 circulatie

laminard.

Rezistenta vasculara periferica depinde direct propOI1ional de vascozitatca sangelui ~i

este direct proportionaHi cu presiunea sanguina. Dad vascozitatea sangelui ar fi zero, re?istcnta

vasculara ar fi zero ~ipresiunea sanguina ar fi zero.

Vascozitatea sangelui nu ramane constanta in tot arborele circulator; ea depinde de viteza

t1uxului. La viteze ale fluxului sanguin apropiate de zero, vascozitatea este de 100 de ori mare

dedit a apei; la viteze mari ale fluxului. doar de 3 ori mai mare.

Valori normale:

_

Ca ~i densitatea, vascozitatea se apreciaza fata de a apei, considerata egaIii eu I.

Vascozitatea sangelui total este de 4,5 - 4,6, iar a plasmei de 1,7

- 1,8.

Factori eare influenteaza vascozitatea saDRc..h~.i.;

8:.-Factori plasmatici:

1

~COltcentra ia proteinelor plasmatice:

eu dti proteinele au 0 masa moleculara mai mare ell

atat intlucnteaza mai mult vascozitatea.

-Fibrinogenul

este proteina plasmatiea eu eea mai mare masa moleeulara ~i se adsoarbe pe

suprafa a hematiilor, impreuna eu unele fj-globuline, formand punti care

~

aduna in gramezi

hematiile (agregare). Fibr.inogenemia normala este de 200-400mg%. In afibrinogenemii

vaseozitatea sangelui este redusa, iar in hiperfibrinogenemii este mare.

2. Hiper/ipemia, Itipercolesterolemia,

cresc vacozitatca sangelui indirect, [onlliind lipoprotcmc

~u modificfmd forma ~i favoriz.and agregarea hematiilor.

Factori celulari: _

Eritrocitele influenteaza eel mai mult vascozitateu, modificarile eelorIaIte elemente eelulare

ncav31ld importanta.

-Vascozitatea ere~te in poliglobulii ~ipolicitcmia vera; scadc In anemii.

-Cu cat volumul hematiilor este mai mare, deci cu cat hematocritul este mai mare, vascozitatea

sangel

.

ui ere~te ~imvers. _ _

,

__ , _ .,

-.Vascozitatea 'sangelui depinde ~ide tempcratur';i: cre~ecu sdiderea temperaturii ~i 'mvers.

.

Varia~ii:

__

;... Cre~terile vascozitatii sanguine caracterizeaza

sindroamele de hiperwiscozitale:

-in poliglobulii ~i policitemia vera;

-in hiperproteinemii;

-in hipotennie.

- '-

'.-



~ Vaseozitatea sangeluiseade in sindroamele de hipovascozilale:

-anemll;

-scaderea concentratiei proteinelor plasmatice, in special a fibrinogenului;

-hipertemie.

Determinarca vascozitatii sane:eJui si plasmei

,'~>

Se face eomparativ cu apa distilata.. folosind vascozimelrul Hess (fig. IL2.). Aparatul este

f~.~t din doua tuburi capilare, paralele ~i orizontale, unite printr-un tub in forma Jiterei U ,

pt~ZUt cu un tub lateralla cap1itul earuia se adapteazii 0 para de eauciuc care ajuta Ia umplerea

dpllarelor.

Tehniea:

-in tubul capilar A prevazut eu robinet, se aspira apadistilata pana la diviziunea 0, apOl se

Inchide robinetul;

-tubul capilar B este det~bil; el este mai mt:1i umplut eu lichidul a carci vascozitatc se

.determina (sange sau plasma), apoi se fixeaza Ia aparat ~i se aspira eu para de caueiuc pana cand

sangele sau plasma ajunge la diviziunea 0;

.

-se desehide robinetul, se aspira ambele Jichide in acela~i timp, pana eand sangele sau plasma

ajunge la diviziunea 1,

-se cite~te diviziunea la care a ~iuns apa distilata: de exemplu 4,6 pentru sange ~i 1,8 pentm

plasma.

II.5. PRESIUNEA OSMOTICA

.', '~



~_._-

Estc presiunea osmotica dezvoltata de proteinelc plasmaJi~, prcsiune ce acponeaza ea 0

tlJI1acare retine apa intravascular.

Valoarea normaJi:i a presiunii coloid-osmoticc este de 25-32 mmHg, midi fata de

presiunea osmotica deoarece molcculele proteinelor plasmal ice sunt mad, iar numarul lor in

unitalea de volum mult mai mic, in comparatie eu eIectrolitii.

~tt.

A.lbuminele

au masa moleculara cea mai mica (68000 D) ~i concentratia cea mai mare

.

pt@-5 g%) ~idezvoWi 80% din presiunea coloid-osmotidi.

:;;.; ,Hipoalbuminemiile import ante sunt insotite de edeme; aparute ea urmare a ie~irii apei din

sectorul vascular in interstitii~i infillrarii {esulurilor; de revarsale lichidiene in spatiul pleural,

pericardic, peritoneal. .

11.7. PH ul EHILIBRUL ACJQQ::-BAZ,IC)'

pH-u1 ( potentia hidrogeni = puterea hidrogenului ) se definc;;te ca logaritm din inversul

concentratiei ionilor H+ sau logaritmul cu semn schimbat al concentratiei ionilor 1-1+: .

pH = log

1 [H ]

= -log [H+].

pH-ul apei pure la 37C este 7 (neutru): ):

[H+] x [HO-] = 10-14 => IH+] = [HO-] = 10-7.

Pentru 0 substanta acida AH care disociaza in A- (care accepHi protoni ~i se comportaca

o baza) ~i H+, ecuatia Henderson estc: [H+] =k [AH] I [A-], unde k este constanta de disociere7

specific a fiec5.rui acid.

AH~A-+H+

Prin logaritmare se obtine ecuatia Hasselbalch: pH = pk + logrA-l / [AHI.

Ecua{ia Henderson Hasse/balch

devine:

pH

=

pk

+

log bazii I acid.

Valoarea normala a pH-ului sanguin este 7,35-7,40 ~i caracterizeaza starea fIziologica de

izohidrie.

pH-ul intracelular este mai acid: 6.8.

La pH 7,40 corespunde 0 concentra ie a ionjIor 1-1+deAO

nmoWI.

Pentru ficcare 1 nmoI/l

[H+1in plus sau in minus. pH-ul sanguin scade respectiv cre~tc eu 0,01 unitati:

-la 45 nmolill[H+]=>pH= 7,35; . .

-Ia 35 nmolill rH+l => pH = 7,45 etc.

Varia~ii ale pH-ului sanguln:

o

Cre teri

ale pH-ului ~i tendinte la alcaloza se intalnesc:

-la copii, la care pH-ul este in medic de 7,42;

-In timpul digestiei gastrice, prin consumul de H+ plasmatic pentru sinte7-



-in timpul digestiei intestinale, prin eliminarca de bicarbonat din plasma in secretiilc intestinale

aIcaline~

-in efortul fizic, prin acumulare de acid lactic, C02 rezulali din metabolismul muscular;

-in hipertennie, la temperaturi sanguine de 40C,pH-uI este 7,20.

Cre~teriIe pH-ul sanguin peste 7,45 se numesc a/ca/oze iar scaderile sub 7,35-7,30 se

nurnesc acidoze. Limitele valorilor de pH la care organismul supravietuie~te InCa putin timp sunt

fl 7.~1: ;i.:7,6-7,8.

, .~ t .

''' t~PR:hsub 7 se instaleazii decesul prin coma acido\.ici1,jar la pH aIcalin cre~te afinitatea

:~aI~~lui ionic Ca++ plasmatic pentru proteina transportoare, seade proeentul Ca++ :?i apar

:sehiile clinice de hipoca1cemie.

-Cfu1d pH-ul cre~te peste 7,6 decesul seproduce prin convuIsii, prin asfixie consecutiva

spasmului laringian.

.

Raportul normal plasmatic bicarbonat

/

acid carbonic sau HC03-

/

C02 este 20/1.

Bicarbonatul este mentinut In concentratii normale prin mecanisme in special renale, iar C02

este reglat respirator. Cre~terile raportului sunt caracteristice alcalozelor. Daca raportul cre~te

prin cre~terea cuncentratiei de bicarbonat alcaloza este metabolidi iar daca scade C02 este

respiratorie. Invers, sdiderea raportului apare In acidoze care sunt respiratorii cand cre~te C02

~i metabolice cand scade bicarbonatul.

Organismul este supus permanent unei amenintari acide realizata in cea mai mare parte

de constituentii rezultati din metabolism. In foarte mica masura contribuie ~i acizii din aportul

alimentar sau de medicamente. Pentru a face fata acestei agresiuni acide, organismul dispune de

o serie de mecanisme specializate in lupta antiacida. Agresiunea alca]jna este mai putin

importanta, ca ~imodaliHitile de lupta antialcaline.

.~~.

'.~~.~ --

Mecanisme de mentinere a pH-ului :Jr> ~f

Sistemele tampon sunt cup Iud de doua substante (un acid slab ~i sarea lutcu 0 'bazii

puternica) care se opun variatiilor mari ale pH-ului. Sunt plasmatice ~i eritrocitare. Sarca

sistemului esteo sare de Na in plasma, Na+ fiind principalul ion eX1:racelular, In timp ce in

er~tro,~itse fonneazii saruri de K, K+ fiind principalul ion intracelular.

'.:l:i~;~~\'~Onistem tampon este cu atat mai eficient cu dit pk-ul reactiei sale de disociere este mai

apt-Iri plasma sunt:

t -sistemul tampon al carbonati1or NaHC03/H2C03, eel mai important sistem plasmatic, pentru

ca este in concentratie mare (25 mEq/I).

Reactia de disociere are pk = 6,1. Conformecuatiei Henderson-Haselbalch:

:.

pH= 6,] + log20= 7,35

-sistemul tampon al fosfatilor Na2HP04INaH2P04 este mai eficient dedit sistemul tampon al

carbonatilor (pk = 6,8), dar are concentratie plasrnatica mica (2 mEqll); mai mare irnportanta are

In celule ~iin urina;

-sistemul tampon al proteinelor, proteinat de Na / protcina H+, in concentratii de 16 mEq/l, cste

de midi importanta.

~ [n eritrocite sunt:

-sistemul tampon al carbonatilor KHC03/H2C03;

-sistemul tampon al fosfatilor K2HP04/KH2P04;

4,-sistemul tarD.pOnaIhemoglobinei: oxi-hemoglobinat deK/ oxi-hemoglobinaH+ (8 mEq/l}:: .

,4 In mentinerea echilibrului acido-bazic intervin ~i:~j/:f-~

.

Rinichii, poo eliminarea und urinimai mult saumai pupn acide ~.::;>~~*..

. Plamanii,ooeliminareae.C02}:f'-,,~;;~:

in mica masura ~i ficatuI,stomacul, pancreasul,mu~chiischeletici, glandele sudoripare,

oasele.

17

~l-

--~--~ ,.,._- -

. - . ~ ~

___+,~__,, h _

----



Evidcnticrea putcrii tampon a pJasmci

l~Iincipi1J~Se urmare~te capacitalea plasmci de a tampona aeizi (HCI) ~i baze (NaOH), In

eomparatie eu apa distilala, care, dcsigur, IlUconfine sisteme tampon.

Lehni~ l;.

-se pun dite 2 ml apa distilaHi In 2 cprubcle ~idite 2 ml plasma in alte 2 eprubctc;

,

In 0 eprubeHi cu apa ~i una eu plasma se adauga 1-2 pidHuri indicator pcntru aeizi (ro~u de

f,i~ongo ,

iar in celelalte eprubcte eu apa ~i plasma sc adauga 1-2 picaturi indicator pentru baze

iiXfenoltialeina);

~;-~ineprubeta cu apa ~i ro~u de Congo ~iIn cea eu plasma~i ro~u de Congo se pune HCI picatura

cu piditura, observandu-se cum virajul culorii la albastru apare dupa prima picatura in cazul apei

~idupa adi1ugarea unci cantiUiti mult mai mari de HCI Il1cazul plasmei;

,

-in eprubela cu apa ~i fenolftaleina ~i in cca eu plasma ~j fenol1taleina se pune NaOH picatura cu

picatura, observandu-se ca virajul culorii la roz-violet apare dupa prima picatura in cazul apei ~j

dupa mari muIte picaturi de NaOH in cazul plasmei.

Interpretare:

o In plasma exisHi sisteme tampon antiaeide ~i antialcaline care neutralizeaza rapid primcle

picaturi de acid ~i baza, virajul culorij aparand in momentul dud sistemele tampon S-3U

consumat.

o Sistemele tampon antiacide sunt mai putcmice deeM cele antialcaline.

Pentru a acidifica plasma, eantitatea de acid neeesara este de 325 de ori mai mare decat

pentru a acidifiea apa iar cantitatea de baza oecesadi pcntru a alcaliniza plasma este de 70 de ori

mai mare decat pentm a alcaliniza apa.

Mctode de aprcciere a echiIibrului_acidQ.,..bazic,

RecoItarea sangelui in scopul detenninarii parametrilor de echilibm acido-bazic

se f e

eu anumite precautii:

,,:fi:seeeolteaza de preferinta sange arterial sau sange eapilar din pulpa degetuJui, dupa arterializare

prin introdueerea degetului in apa ealdi i dteva minute sau dupa apliearea unui unguent cu

nitrogIicerilla;

-pentm prevenirea eoagularii se folosesc ll1burisilieonate sau heparina;

-se evita eontactul sangell1i ell aerul, separarea plas,mei din sangele recoltat rncandu-se sub

parafma;

-probele recoltate trebuiesc supuse determinarilor in limp de 30 min. de Ia j:eeoJtare (maxim 4

ore);

o

-~e face corectia in functie de temperatura a valorii de pH detenninaUi: pentru fiecare 1C sub

I 37C:Se scad 0,01 uniti:ifide pH din valoarca masuiaUi.

..

Sunt mai multe metode de aprecierc a echilihrului acido-bazic:

A. Masurarea pH-uIui sanguin. Valori sub 7,30 sall peste 7,45 indica o stare manifesta

(deeompensata) de acidozii respectiv alcaloza, epuizarea meeanismelor de mentinere a

,echilibruluiacido-bazic.

.

Se realizeaia eu ajutorul unor aparate numite pH-metre, sau prin metode colorimetrice>;-

.~ ,~~

t : .t : _, ~

a

PH-melrele

sunt aparate previizute ell un sistem deelectrozi fabricati din platina, sticla sau

alte materia Ie, care se introduc in liehidul de cercetat. Se masoara diferenta de potential

dintre electrozi ~i sohqia de eercetat, iar rezullalul apare automat In unitati de pH. Exista ~i

I ~

. ,_..~.;>:: ~ ... ~... ~ . ~ ,:



microelcctrozi care pol Ii introdu~i 'in cclule ~i detcrmina direct plI-ul intracelular (villori

medii de 6.8).

o

Metodele colorimetrice

(solutiile

~i

bcnzilc indicatoare) sllnt imprecise, neputand aprceia

valoarea exacta a pH-ului. -

1. Solufiile indicatoare

sunt substan e care J ;)imodifica culoarea In fimctie de pH. Exemple:

2. Hartia indica toare pentru masurarea pH-ului se prezinta sub forma de benzi impregnate eu

solutii indicatoare. Pentru fiecare tip de bandii'exista un standard, care stabilqte valoarea pH-

ului in functie de culoarea obtinuta dupa viraj. Simpla introducere a benzii in lichidul de

cercetat este urmata de virajul culorii. Dupa un timp (indicat de firma produdHoare) sc

compara euloarea obtinuUi eu standardul, cauHindu-se nuanta cea mai apropiata ~i se cite te

valoarea corespunzatoare a pH-ului.

De obicei, benzile de pH permit masuratori din 0,5 in 0,5 wutati de pH.

B. Determinarea rezervci aIcaJine.

Rezerva a/calina

reprezinta cantitatea de C02 sub forma de NaHC03 atlata in1 00 ml

plasma. la 38C, presiunea atmosferidi de 760 mmHg ~i PC02 de 40 mmHg.~i.>i _

Determinarea rezervei alcaline se face prin metoda van Slyke, care masoara'~ohifuul de

C02 eliberat din bicarbonat prin reactia cu un acid putemic (lactic sau sulfuric). Sangele se

recolteaza dupa un post total de 12 ore (dieta vegetariana produce valente alcaline, iar carnea

adB~~~u_ 1~surpluse acizi), sub parafina.

'~-~;~~['~~:':aloareaormaIa este de 52~67 cm3C02/IOO plasma.

,- .

--

In conditii fiziologice, de echilibru acido-bazic, pH-ul ~i rezerva aJcalina sunt in limite

norma Ie. Dezechilibrele acido-bazice apar 'In stari patologice, ambii parametrii avand valori

modificate. Pot fi ~i dezechilibre compensate, de exempJu 0 acidoza compensata, ciind pH-ul estc

mentinut la valori nom1ale pe seama scaderii rezervei alcalinc.

Scaderea rezervei alcaline sub 50 cm3C02/] 00 ml plasma apare In acidozele metabolice

sau dupa efort fIzic, In timpul digestiei intestinale, iar cre~terea ei peste 67 cm3C0211 00 ml

plasma, in alcalozele metabolice, In timpul digestici gastrice, dupa administrare de substantc

aIcaline, la vegetarieni.

Valoarea rezervei alcaline furnizeaza informa ii partiale, orientative, asupra tulburarilor

mctabolicc ale echilibrului aeido-bazic, t r a ariHa dac;l acestea sunt compensate sall

decompensate.

Notiunea de rezerva alcalina este acum inloeuita de cea de bicarbonat stand.ard .

~7 C., Nomof ramaSif f anL'~ Andersen,.(fig;, .II.3.) se folose~te pentruevaluarea ;cHnidLa

~ ' echilibrului aeido-bazie. . Param~trii nomogrameise determjna cu aparate t p P.str.qp ~_~~~t;

~. Presiunea parfialii a C02 = PC02 in s.lngelearteriaFare valoarea I10rmalade 40;-rrui1Hg.iar

. . in sangele venos de 46 mmHg; Se modifidi in dezeehilibre respiratorii. Cre~terile'1f~..~io'ride

.

50-60 mmHg, lnsotite de sdideri ale pH-ului indica 0 acid07.a rcspjratorie.

.. Acidul carbonic (H2C03 => HC03- + 1-1+)are concentrafia normaJa In s.1nge de 1,35 mEq/1.

Raportul bicarbon~t/acid carbonic normal este 20/1.



---

---

Bicarbonallli aelual

(BA) se retera Incom:cntratia sanguina a HC03-, din sangde analizat ~i

are 0 valoare apropiaHi de hicarbonalul standard. Se moditica In dezechilibrc metabolice ~i

respiratorii.

Bicarbonalul slandard (BS) reprezinHi concentratia sanguina a HC03-, masuraHi In condifii

standard, dupa echilibrarea Pe02 la 40 mmHg, pentru a inliitura influenta respiratici aSllprd

continutului de baze din sange. Valoarca normala: 23-27 mEq/1. Bicarbonatul standard estc

un factor metabolic ~i reprezintii de Jap aceJa~i lucnJ eu rezerva alcalina. Notiunea de

rezerva alcalina este asHizi putin folositii, In schimb se determin3. BS.

Bazele tOlale tampon

(BTt) reprezintii un parametru acido-bazic metabolic, care se refcra ia

concentratia tuturor componentelor anionice plasmalice, deci Ja toti faetorii cu capacitate

tampon din plasma: HC03-, H2P04-. hemoglobina, protcine. Valoarea normaHi: 45-50

mEq/I. BTf includ ~i notiunea de rczerva alcalina.

Excesul de baze

(EB) este deviatia cantiUitiide bicarbonat plasmatic, lata de concentratia

normalii medic (fixaUi la zero ~ideterminata In conditii standard de pH = 7,40, de Pe02 = 40

mmHg ~i temperatura de 38C). Vaiorilc sunt iutre +/- 2,5 mEq/1.

Nomograma cste un gratle care Inscrie pe abscisii pH-uI ~i pe ordonata PC02, In functie

de care sunt trasate curbele corespunzatoarc BS, 131 1 ~iEB.

Tehica determiniirii parametrilor acdo-bazici prin metoda Astrup este urmatoarea:

-Se recolteaza sange capilar din pulpa degetului, in tuburi capilare speciale, siliconate;

-Sc determina pH-ul probei recol~ate (pH actual = pHa> ~i alte doua valori de pH dupa

echilibrarea pro~lor Ia dOlla Pe02 cunoscu c;

-Cele dOlla vaJori de pH obfinutc dupa echiJibrarea probelor se lnseriu penomograma in dOlla

punctc, A ~iB; . . c ,

-Valoarea pH-uIui actual este reprezentata pc dreapta ce unc~te punctele A ~i B,in punctul C.

Proiectand punctul e pc ordonata se obtine Pe02 a s8rigeluianali7..at.

-runetele unde dreapta AB intretaie curbele BS, BIT ~iED, indica valorile acestor paramctrii In

angele analizat.

Diagnosticul clinic al dezechilibrelor aci~o-baz ce. (cxemplc):

1. Acidoza metabolidl

pHa = 7,28

BIT = 40

mEq

EB = -5 mEql

Pe02 = 40 rnmHg

4. Alcalozametabolica

pHa

=7,50

BIT = 60 mEq/1

EB=+10 mEqll

Pe02 = 40 mmHg

2. Acidoza respiratorie

pHa = 7,28

BTT = 47 mEq/1

ED = -2 mEq/l

Pe02 = 55 mmHg

5. Alcalozarespiratorie

pHa

=:7,50

BTT =:48 mEq/i

ED = +1 mEq/l

Pe02 = 30 mmHg

3. Acidoza mixta

pHa

= 7,25

BTr = 38 mEq/1

ED = -7 mEqll

Pe02 = 57 mmHg

6.

.Aka loza m~~

pHa = 7,50

BIT = 63 rnEq/1

EB = +8 mEq/1

Pcoi= 30mEqll

,20



In dezechilibreJe compensate (metabolicc sau respiratorii) valoarca pH-ului cstc

mentinuHi In limite norma Ie pe seama varia~iilor celeilaltc componente. De exernplu, In acido7..a

metabolici'i compensaHi pH-ul este mentinut normal prin eliminarca crcscuta respiratorie a C02,

:;;isdiderea Pe02.

In dezechilibrele decompensate, pH-ul nu mai poate fi mentinut In limitele norma/e,

mecanismle de control al izohidriei fiind dep~ite.

II.8. STABiLITATEA SUSP NSI I HEMATH

V.S.H.

(viteza de sedimentare a hematiilor)

VSH reprezinta lniHtimea (m rom) coloanei de plasma eliberata de hematii m unitatea de

timp, sub actiunea acceleratiei gravitationale.

,.. ISH earacterizeaza gradul de stabilitate a sangelui, ea sistem format din plasma :;;i

hematii aflate m suspensie. Hematiile cu densitatea 1090 au 0 tendinta naturala de a sedimenta in

plasma cu densitate 1027, dar acest lueru nu se intampla m arborele circulator, ele se mentin In

suspensie pentru ca la suprafata membranei sunt incclrcate electric negativ (datorita aeidului

neuraminic din structura membranei ~i datoriHi proteinelor adsorbite pc suprafata membranei) ~i

se respmg.

Metoda Westergloeen de detenninarc a VSH..c

Materiale neeesare: '~ii

' - Se ~terge varful pipetei de eventua1ele urmc de sange.

>- Se introduce varful pipetei pana la fundul cprubetci ~i se sufla Cll grija sangele il1 HCI, mra a

se fonna bule; se cIate jitede 2-3 ori pipeta Cllsolutia din eprubeta, apoi se agita w~or P~fI1ro .

omogenizare. .., .';'

>- Se a~teapta 10 minute formarea clorheminei de culoare maron-brun.

>- Cu 0 pipeta Pasteur se adauga putin ca.te putin apa distilata ~i se omogenizeaz.a ell 0 bagheta

subtire de sticla, pana cand euloarea solutiei de cIorhemina din eprubeta eentrala devine

identicii cu cea a clorheminei standard a aparatului.

'.

Citirea $i transformarea US itl,gr~l..ll~~,;

>- Citirea se face la nivelul inferior al mcniscului solutiei de cIorhemina. direct in unitati Sahli

(US).

.

Aparatul este astfel realizat incat la 100 UScorespund 16gramehemoglobina/IOO mI sange,

De exemplu, se citesc 80 US =>

100US 16g%

80,US x g%

x = 80 x 16/100 = 12,8 g% hemoglobina

Valori l1ormale,..:,

-nou-nascut: 110 - 13S tIS

:I>arbati: 90 - 110 US

-femei:'80:- 100 US--;;;

.c..

'}~11 17 - 20 ~%

sau 15 -17 e:%

J3,5 - J~%)

Varilltii: -sunt identice cu ale numarului de eritrocitc: concentratia hemoglobinei sanguine '?rs~~e

dind cre~te numarul de hematii~i scadc cand seade numarul de hematii. ;. '.

Dozarea Hb este lffitest uzual, util in diagnosticarea poJieitcrniilor ~i ancmiilor.

36

.,.

. .-- -- ~...-

-.-'..- - ---.-



IV.2.2. EVIDENTIEREA SPECTROSCOIJICA A DERIVATILOR DE HEMOGL01HNA

,.~ -. - -'. . , . .'-..,-.- ,... '\

Nonnal, hematiilc contin oxi-Hb, carb-Hb ~i eventualmici cantitap de met-Hb ~i carboxi-

Hh.

Vor f: expuse metodele de obtinere in laborator a derivatilor (oxi-hemoglobina,

hemoglobina redusa, carboxi-hemoglobina, met-hemoglobina) ~i spectrcle de absorbtic

c~?cte~istice fiecaruia din ci.-Este importanHi cunoa~~rea spectrelor de absorbPc pentm ca pc

:b.f4i~lo~ .sedentifica prezenta derivatilor in sange. .

~;ii{:j~t~1':;~pesemenea, yom prezenta cateva date referitoarc la met-Hb ~i carboxi-Hb, la condiPile

'i't(~aref: apar ill sange, concentratiile lor normale ~i efectclc concentratiilor mari asupra

organismu1ui.

Principiul spectroscopiei: Razele de lumina care tree prin lentilele spectroscopului sunt

descompuse ill cele 7 culori care COIlJpUnlumina alba: ro~u, or~nge, galben, yarde, albastru,

indigo, violet. '.. .

Hemoglobina $i derivatii ei au spectre de absorbtic diferite, adica absorb razelc lumi.f1oase

eu 0 anumiUi lungime de unda (A.).Astfel, una sau n1ai multe culori vor fi acoperite de bcnzi

intunecate, negre, care corespund lungimii de unda ill care aeea substanta absoarbe razele

luminoase (fig. rV.2.)

Tehnica: Se prepara solutii cu derivati de hemoglobina, se pun in eprubete ~i eprubetele se

analizeaza 1aspectroscop.

o Oxi-hemoglobina

7 . Ji.;~ .

-j Solutia de oxi-Hb (Hb02) se obtine din 20 1111pa ~i 3 picaturi de sange. La ~9i(t~9:tul cu

aerul solutia caplita 0 culoare ro~u deschis, pentru di Hb se. satureaza cu 02. < '

Spectroscopic, se observa doua benzi de absorb(ie: lilla mai lata care acopera partial

_9: : :: lalbe

i una mai ingusta pest~ culoarea verde.

'. - - - .

.

?> ' .t:- 6._~:.,.;';:. _.

tlt'fWenio gIo b ina red usa

.'>

Pentm prepararea solutiei de Hb redusa (HbH+) sc folosesc IO rnl din solutia de oxi-Hb

la'care se adauga cateva cristale de hidrosulfit de sodiu. Culoarea solutiei este ro~m- violaceu.

. Analiza spectroscopica arata-0 singura banda de absorbtie care acope,ra culorile galben ~i

verde, numitii

banda Siokes. . ---

Scadered oxi-Hb $i cre$terea proportici de)ibH+ peste 1/3 din Hb totala, adidi peste

5g%, duce la coloratia albastruie a tegumentelor ~imucoaselor,

numit~ ianoza

Concentratiile normale ale hemoglobinci reduse sunt: 0,75g% in sange e arterial; 2,4g%

in sangele capilar; 4,5g% in sangele venos. . - .

,--------

De exemplu, ill insuficienta cardiadi (slabirea for1ei de contractie a miocardului

ventricular) circulatia sistemica este incetinita, des~turarea hemogJobinei de oxigen crqte la

nivcl tisular, cre~tc concentapa Hb reduse :;;iapare cianoza.

o Carboxi-hemoglobina

Obtinerea solutiei de carboxi-Hb (HbCO) se realizeaza prin barbotarea timp de 0 ora in

solufiade oxi-Hb, a CO provenit din arderea incompleta a carbuni10L Solupa arc culoa-re..:ii~inie

$i se gase~te gata preparata in Iaborator ,.j.',

. La sp~ctroscoP. se obser:va doua benzi de absorbtie asemaniHoare ell ale oxi-H~J~

~I verde deplasate PUtill spre vIolet. -,. ,

-

Pentru a deosebi oXI-Hb de carboxi-Hb. se adauga solulici diteva crista Ie de hidrosuIfit

,:-de SOcful$i se analizea~a din nou spectroscopic: -----

-daca este oxi-Hb, se reduce ~iapare banda Stokes;

--

.

,

i

t

I,.,.

~

17

--~ -----------



-dadi cstc carboxi-Hb. I1Usc redllc~i spectrulnll SCmodiJica.

--- HbCO este un compus patologic al h~l11oglobinci, t rm t r pid

la cxpuncrea

s ngelui

la

monoxid de carbon (CO), afinitatea hemoglohinei pentru CO tiind de peste 200 dc ori rnai mare

dedt pcntru 02. 0 concentratie a CO in aeru atmosferic de Ilumai .9-1% estc suficientil pcntru

ca

~

din hemoglobina sa se combine eu CO. Intoxica ia cste letala dnd 701.din hemoglobina

lotnla estc sub forma de HhCO.

CO este un gaz incolor, inodor, ob inllt prin arderea ineompleUi a carbonului din diferite

,s:y~)traturiorganiee. rntoxicatia eu CO este aecidentala in ineendii, accidente de muncii din

.~~~~'e~topitorii sau inten ionata -;:-inscop de suieid- eu gaze de e~apament. lnhalarea gazului de

gra~f' nuproduce intoxicatie.

. .,,'. HbCO transforrna culoarea sangelui in ro~u-vi~iniu: .

..

Legarea rapida a CO (aflaUn aerul alvelolar chiar IIIcantiHitimici) de hemoglobina. in

timplil procesului de hematoza pulmonara (schimbul de gaze mtre sangele capilat ~i aerul.

alveolar), blocheaza locusurile pc care In conditii normale se tixa 02. Sangelc arterial pleadi de

la pJaman cu putin 02 =>

hipoxemie.

In plus, CO deviaza 11stanga curba d~~disociere a oxi-Hb,

adica hemoglobina cedeaza mai greu oxigcnul. Efectul aspra tesuturilor este hipoxia tisularii.

Daca intoxicatia este acuHl, clinic se manifesta prin: cefalee, greata, varsaturi, astenie,

stare pseudo-ebrioas~ ierderea starii de con~tienta. coma. In intoxicatiile cronice apar leziuI1i

cerebrale, care pot detemlina boli pSI Ice sau parkinsonism.

Pentru ca legatura Hb-CO cste reversibila, In tratamentul intoxicatiilor eu CO, cand

procentul HbCO dep~e~te 20%,din hemoglobina toatala sau exista semne de tulburare a

con~tientei sau de hipoxie rniocardica -ischiemie, infarct-, se administI:a7.-re'l pff'm~tllra

Diagnosticul intoxicatiei cu CO se pune spectroscopic.

o ,Met-hemoglobina

.:: S.

I

u

a

5 pidituri de fericianura de potasiu la 10 ml solutie de oxi-Hb ~i se obtine solutia

':'~: '1> :.. ,

,

de:hiet-Hb, de culoare ~.---

-:.. AnaTiZata s~sco ic, met-Hb are 4 benzj de absorbtie .In1'0u ,alben verde ~i albastru.

Met-Hb este hemoglobina care contine Fe3+, care IlUfixeaza 02, ci radicali -DH. Astfel,

hemoglobina transporta numai jumatate din cantitatca de oxigen (hipoxemie). Legalura Fe3+ -OH

este mai stabila decat legatura Fe2+-02. Ca ~i HbCO, met-Hb deviaza la stanga curba de

disociere a oxi-Hb, cedare? 02 11esuturi rncandu-se mult mai greu. Ca urmare, apare: hipoxemia

~i hipoxia tisulara, semnele clinice ap~iJ'and Ia concentratii de peste 50% ale met-Hb din

h~moglobina totala. La concentratii peste 60%se instaleazacoma. -:,

Sangele in care peste 15% din hemoglobina totaUleste met-Hb (2g~

ae.are cianoza albastra-cenu~ie a mucoaselor si tegumentelor:.

Mici cantit~ifi de met-Hb se forl1lcaza tot ti~lPlll, dar Fc3+ estc transformat in Fc2+ de 0

enzima sintetizata In ticat: methemoglobin-reductaza, precum ~i pe calc neenzimaticii. de

glu&tionul redus ~i acidul ascorbic (vitalnina C . ~oncentratia sanguina normala maxima. a ~t-

Hbeste 1% la adul i i 1,5% Ia copii, care nu au mecanismele dereducere su ficient dezvoltate..

. . . . Cauzele cre~teriimethemo obinemiei pcste.valorile normalesunt: . . . .

~;:/j

-ercditare -incapacitate de reducere a met-Hb sau transformarea ireversibila a Fe2+ in F~3~

(Iipsa congenitala a met-hemoglobin-rcductazci); . .~:~::~.. :

-dobandite -administrarea de substante oxidantc: nitriti, nitrati (din ingr~amintcle chimice)'.

anilina (crete colorate cu derivati anilinici), dcrivati benzenici, fenacetina, sulfarnide.

-. Diagnosticul de met-hemoglobincmic sc pune spectroscopic.

3&

. ...

-. - . - -~._~-~

..-------_._---.-_.



L...o..

.

..

IIIi...

IV.2.3. OBSERVAREA C {ISTALELpR TEICHMAN.

Sunt cristale de hematinii (clorhcmina), obtinute prin tratarea hcmoglobinei cu Hel In

stare nascanda (rezultat din rcaqia NaCl + acid acetic glacial).

Tehnica:

. Se face un tTotiu. prill punerea unci piciHuri de sange pe lama ~i Lr..tindereaei il1 strat subtirc

eu ajutorul altci lame inclinata la 45.. .

';:i~,'y;hSe~ifsudiTotiulla temperatura eamerei sau la flacara, dar nu la 0 temperatura mai I1i~LTce 40

~~:11-~~'~bC, pentru a nu precip.ita proteinele. .

' ,'

~.:~,.Se~dauga pe frotiu 1 picatura de amcstcc acid acetic glacial $i NaCI 1% $i se ac()pcr:~ eu 0

. lameJa.' .. '

. Se lncalze$te la ilacara pana la fierbcre -pana apar bule. Culoarea peparatului dev1i1c ;': :lron

pentru ca s-a [ol1nat cJorhcmina: hematiile lizeaza, eliberand hemoglobina, iar HCL '1)' ',:tare

nasdnda descompune hemoglobina in hem;- globina $i apoi HCI + hem => clorhemin;'

.. Se race~te lent, la temperatura camerci ~i sc observa la microscopul optic (obiectivul 1(;-' sau

40x) prezenta Ul10rcristalc rombice, brune, numite cristale Teichman (fig. IV.3).

Interpretare:

Prezcnta cristaleJor Teichman arata di in reactie s-a foJosit sange. Este 0 metoda de

identiticare a petelor de sange, f()losita in'medicina legala. Nu permik insa preci~rea spccici Jc

Ificare provine sangele. pentru ea hemul este acela~i la toatevertebratele, numai globina difera,

- .. - .

[V 2A REACTII

(hematiilor)

CHIMICE DE CULOARE folosite pentru

sangelui

A. REACTIA CU BE~ZIDINA

Principiu: Peroxidaza eritroeitara aetionea:I'Ji asupra peroxidllJui (H202) ~i eJibereaza oxig.enul

,at9-I]1ic,(O'),care oxideaza benzidina la un derivat albastru.

~~ f?;Int~-t

prubeta sc pun: 5 ml apa + 3 pieftturi benzidina + 3 picaturi apa oxigenata (H202).

Da~~ se adallga 5 piC2turi sange, culoarea dcvine aJbastra.

B. EVIDE1iJIERE'\_._llliMATU.L.QI:L.~L..A, HEMQOLOHINEI J,IBr~RJ~ CU HARTIF

HEMi\STIX

\'.fetoda estc to osita pentru evidentierea hematiiJor din mina (hematurie) ~i a

hemoglobinei libcre din urina(hemoglobinuric).

In mod 110nnal nu exista hematii ~i nici hemoglobina in urina.

Hematuria apare in:

-prezenta de calculi migrali pe eaile cxtrarenale (uretcre, vezica urinara, uretra):

-atec iuni inflamatori i (cistile) sall lurnorale (ncopJasme) vezica Ie;

-boli renaJc ell akctc.I'c



--~-

Pri 1iP-iu:Banda de hartie hemaslix este impregnata la unul din capete eu un umcstec d~ 0110-

toluidina ~i peroxid organic.

In prezen a he;10globinei, dar \,i a mioglobinci sau prodlJ~jlor lor de degradare, p~roxidul

organic se dcscompune ~i cliberc..m'i oxigen,. care oxideaza orto-toluidina Ia un produs aJbastru.

-

Tehnica:

.

--- .

Sc omogenizeaza u~or 0 probii de urin3 nccentrifugata ClI0 baghcla de sticl rcactia cstc negativa;

-:daca apare 0 culoare albastra => reactia esle poziliva, cxisHi hemoglobina libera sau s3nge 7n

urina. .

Reaqia este muJt mai scnsibiJa. Ja hemoglobina libera. ~i Oll este influentata de prezenta

de leucocite, glucoza, protcine.

Pot apare reactjj fals pozitive daca pc peretii vaselor in care se colecteaza mina rfunan

urme de hipocloriti.

***

Pentru investigatii de uz curent exista teste combinate pc stixuri (benzi de h1.1rtie).care

se folosesc pentru diagnosticuJ rapid atat IIIclinidi dit ~i la domiciliu. Ele permit evidentierea ~i

chiar aprecierea cantitativa a hematuriei, hemoglobinuriei>. proteinuriei, glucozuriei,

bilirubinuriei. corpilor cetonici etc. (vezi Fiziologia renala

-.

40

-' -. -.-'.__...._--------

u._.__.



.

)

(

,'~

FIGURA NR. IV.I

HI~MOGLOn.INOMETRU SAUL[

)

.,.(

1

Cltr~'a).i hCnloglobind

3

J{etI ~'globillll

iJ

.\/(1 :;(lllog nbinl1

FIGUHA ?'d{. 1\ .2

SpcdI'ul de absorh ie :1111:101'dc; hati de

hCJJ1oglolJin:-, (din Best ~i Taylor, dup: Peterson ii

col:\ bora (:ri i).

FIGUHA I\tL 1\'.3

ClUSTALELE TElCIl]\lA:~

\



-~

v. INOICH ERITROCITARf

.Sunt paral1'~trii'sa1iguini care apreciaza marimca ~i form.a hcmatiilor (voJumul

eritrpcitarmediu ~i indicele de sfcricitate), preCLIm ~i gradul de Incarcare cu

hm~globini'i a hematiilor (hemo,g]obina eritrocitara mt:die, conccntr



Anemia aplastidi, anemia posthemoragica sunt normocromc, normocitart .

Anemia feripriva este iniPal nonnocrolmt nonnoeitara, apoi devine hipocroma ~i

rnicrocitara.

,.,..

Anemia sideroblastica este normoeitara, hipocroma.

. ~fii

Anemia rnegaloblastica este hipercromii ~i macro-, megalocitara. HE?\- ~i VEM

s~~r~scute, dar CHEM este nomlalii pcntru di hcmatocritul (fH) cre~te propor~ional c:

lriqWfatura de hemoglobina a hematiilor (lIb).

. ***

In anemiile hemolitice se determina ~i indicele de sJericitate, 10rma sferica

hernatiilor fiind anormali'i .' ~i 'insotindu-se de scaderea t1exibilitiitii 1llcmbran3n:

Rigidizarea membranei este 0 cauza de hcmoliza la trecerea hematiilor prin capiJarc Ci

diametru mai mic deeat allor.

5. Indicelc de sfericitate

=

diamelru) eritrocitar / grosimea eritrocitar,1 \.- 7 l

2,5 ~l)

avaloarea nonnala = 3 -3,4

In sterocitoza, boala ereditara caractcrizaHi prin modificarea tormci normale dL'

disc biconcav a eritociteIor, ca urmare a lipsei unei proteine membranare, indicelc de

sfericitate scade,

HematiiIe dcvin sfericc, diamctrullor seade ~igrosimca crqte (6 ~l/ 3 p -;:,~ 2).

--

.

,

J(:)1::

. ~~~~:-:'

-

,,'

..



~ --.-.-

VI. HEMOLIZA.

REZISTENTA GLOBULAH.A..

(TESTUL FRACiLITATII OSMOTICE).

Bemo 'lobi

.

radarii prin membrana hema iei ~j medilll In

~are

tnlie~te hematia.

;;:I~.;,;r;'>Hcmoliza se define . rocesul )rin care heme lobina iese din eritro i

':ifle~.juldjn jur3i i~i pierde funCtia respiratorie. Termenul de hemoliza este sinonim eu eel de

,i ankirina. Smteza acestor proteine poate fi

deficitaradatorita tillor defecte genet ice care produc boli congenitale, ereditare: . '->'.

.~ .'

-Reducerca continutului in .' ;- duce la aparitia unoI' hematii sferice, rigide~. In;,boaia

numita . erocltozii er . ;- Anemia hemolitica poalc i asimptomatica sau scvera..,:~-,

-peficitul de sin roteinei 4. I. transmite autozomal dominant :;;1determjn~'formarea

de hematli ovale, in forma de elipsa (25-90

0

m 0 a u hcmatiilor cireulante), jar boa a se

44

:..:. , ..._.~.; .



numqte

e/iplocilozii.)-Icmoliza

este compensata la heterozigoti ~i acqtia Ilil au ancmie, dar

~a hon1'ozlgoti anemia este severa. .

b.) Defccte ale HEMDQ.LQflINEJ = hemoglobinopatii

. -Defectc

c lit tive

structurale, in care un aminoacid dintr-o ahumitii p07itie a lantului de

glob~ este inlocuit ell altu . Sunt datorate unor mti'tatii genet ice punctiforme.

Hemoglobinele patologice S. C. E etc. caresc,sintctizcaza sunt identificate prin

,

electroforeza, pentru di au alta greutatemoleculara~ialtamobilitate in campul electroforctic.

rb'iI1oglobina S, in care acidul glutmnic din pozitia 6 a lantului peste inlocuit de valina,. in

)~~~ditii~'de hipoxie (~i chiar ,'Ia PC02 din sangele vcnos) se deoxigcneaza, polimerizeaza ;;i

- . ~{

[ormeatli fibre rig ide care dau hematiilor forma de secera. Boala se numqte

sic/emie

~icste

severa la homozigoti, care prezinta semnele clinice de anemie, infarcte pulmonare, osoasc,

splenice, ulcere de gamba.

. -1 i~J110globinopqtiile

c ntit tive

se datoreai'li lInor dcfccte ale gcnelor implicate In sinteza

lanturilor globinei, c( sau

p.

Bolile se numesc

a

~i respectiv p

la/asemii.

-a-la/asemia

apare ca urmare a deletiei a 1,2, 3 sail a tuturor celor 4 gene care codifica sinte/ll

lan ului a al globinei, gene situate pc cromozomul 16.

Deletia aI, 2 gene nu duce la manifestari clinicc.

Deletia a 3 gene duce la formarea HbH (4 lan(uri 13), care precipita intraeelular ~l

tormeaza eorpi Heinz. hematiile fiind rapid lizate.

Deletia celor 4 gene va bloca sinteza lan(urilor

Go,

dar va permite 0 sintcz.a masivii de

lanturi

y,

torrrulndu-se Hb Bart (4 lanturi

y),

care nu permitc sllpravic uirca

-8-la/asemia

are trei forme:

1. heterozigota -asimptomatica, cu hematii miei, hipoerome, in tintii ;

:

2. homozigotii -severa, lanturile a precipitand in eritrobl~ti ce vor fi distru~i ill rniidU:va, Jar

hematiik eirculante imperfeete sunt recunoscute ca atare ~iau viata scurta;W':0t': ~

3. majora (anemia Cooley) -forma cea mai grava, se manifestii in primele Iuni de'~'iatii (dind

HbF trebuie mlocuita de HbA) prin anemie ~i ieter. Daca.nn se f1;lcransfuzii apar tulburari de

.'? l~no:laliimari de implantare ale dintilor ~imalocJuzie. Pacientii f..'lCTecvente fracturi osoase.

'au hipersplenism, sideremia este mare, iar hemoliza ~itransfuziile repetate determina aparitia

hemosiderozei, eu atectare endocrina, eardiaca, hepatica, evolutia fiind letala.

c.) Deteete ENZIMAJ].(:~.

HematiiIe contin glutation redus care impiedica oxidarea gruparilor sulfhidrice ale

hemogl0 binei sub ac iunea unor toxine (toxine ale agen(ilor infectio~i, ingestia boabelor sau

inhalarea polenului unci speeii de fasole) sau medicamente (fenaeetina, dozele mari de aspirina.

antimalaricele etc.). Cc1nd hematiiie sunt expuse Ia astfel de agenti, concentrapa normala a

glutationului redus este menpnuta prin metabolizarea unei cantitati mai mari de glucoza pe calea

:;;untului pcntOl~o-monofosfatilor.

Detectele congenitale care dctcrmina deficiente In sinte;w cnzinwlw implicate in ;mntul

pentozo-monoiosfatilor au ea urmare oxidarea gruparilor sulfbidrice ale hemoglobinei ~i

precipitarea hcmoglobirici in hematii, formand corpi Heinz.

,. -~citi~ I de ~ir~va~-~kin~Vi.. . . ,\. ;. . '''.

:;.~,~i:-~;,

.

-~ea mal des mtalnili cste deficlenta de Q-6-PD (glucozo-6-fosfat-dehldrogenazal.:1f~smlsa

ereditar, gena implicata fiind situata pc cromozomul X. Manifestarik clinice :al{:{~aDemici

hemolitice apar la barbali $i la femeilc homozigote. J ?l?[~

_I~,W .'

45

', ,

----



r

CAUZE EXTI~AERlTROCITARE

ilil factori fizici

*care actioneaza asupra sangclui rc~oltat:

-agitarea tuburilor eu sange, :

&I -contaetul prelungit 1.1angelui cu sticIa7

-iradierea cu raze X sau UV,

,~:: -congelarea / deeongelarea repetata,

-,~~J -modificarea osmolaritatii s~ngelui sau mediului In care sunt hcmatiile.

, , i:

'~~; *care aetioneaza intravascular:

'

,;,(it -iradierea eu raze X sau UV,

-modificari ale peretilor vase lor mici, cu Ingustari ale lurnenului ~i blocaje ak circulatici,

care favorizeaza fiagmentarea hematiilor ~i formareade schizo cite (exemplu: )1emoliz3

microangiopaticii din coagularea intravasculara diseminata acuHi),

II -trecerea sangelui prin aparatul de dializi'i la pacienti cu afectare renala scver~, care neccsiti'i

riniehi artificial,

..

-protezarea valvulara aortica, boala valvulara aortica (-apar schizocite = fragmcnte

eritrocitare ),

0: -hipersplenism (hipen-eactivitatea macrofagelor splenicc cu citopenie sanguina :;;i

splenomegalie),

II -modificarea osmolariHitii sangelui.

Ql

tactori chimi~

II -solventi ai lipidelor: alcool, benzen. cIoroform, eter etc.

-substante care precipita proteinele: acizi, baze, siiruri biliare,

.. -substante medicamentoase in doze mari: penicilinele, aspirina, fenacetina, primaquina.

analogii vitaminei K, met iI-dopa etc.

CI -metale: plumb, arsenic.

c.) factori biolgici

..

-veninurile unor specii de albina, ~arpe, paianjen, scorpion,

-toxinelc microbiene-determina hemoli7ii ~i anemie in boli infectioase (exernplu: infectia eu

streptococ l3-hemolitic)

II -infectia cu Plasmodium (agentul malariei),

-prezenta anticorpilor (IgO) sau/~i complementului (frac iunea C3) pe suprafa~a hemaliilor

produce anemii hemolitice prin mecanism imun:

-hemoliza serologica, post-transfuzionala, in cazul incompatibilitatii de gmp sanguin;

-anemia hemolitidi autoimuna, idiopatica (din lupusuI critematos diseminat, limfoame etc.),

-hipersplenismul.

..

'

VI CLASIFICAREA HEMOLIZEI

In fUI1c~icde c~nditiile in gre arc q.r-;slc:

I. ,.tJziologicii -se desta~oara in organele sislemului reticulo-endotcli~J, ll}.s.peci~n splinii, sub

. aqiunea macrofagelor locale, care fagociteaza zilnie circa 1,5 miliarde hcmatii imbatrfuiite;

2.~a . pJt.iCii

_-este datorata actiunii agentilor hemolizanti, lizeaza ~j hematiile, tiner~ ~.i se

: ~sta~oara ~i iT'Jtravascul< ,r; '.\:

3. experimentala, de laborator, reali/'.ata de ccle mai multe ori prin agitare mecanica .sau

introducerea hematiilor In mediu hipolon.

46

-- ~--------_._.

-~ ~.-.

.

. h__ __. _ ._. ~ ____._

~.__~...;-_-~~ -.'C.' ..., ~., , ,.....



Dupa mecanisme Ie rin care sc .r9dllGghemoliza:

1. .hemoliz coloid-osmoliL:ii -hemoglobina pariise~te hematiile datorita cre~terii pcrmeabilitatii

mcmbrananei eritrocltare, rara ruperea ei (excmpJe: hemoliza In mediu hipoton, prin

congelare, prin iradiere UV);

2. .ItInJlN61te iZtl

membrana ~i stroma sunt rupte (hcmoliza data de agcntii chimici ~i biologici).

Dupa loctlj uncle se produce.. hemoliza este de doua tipuri:

r:..~J: .>lrnvmclllar?L~elulele sistemului monocit-macrofag din splina, ficat, maduva osoasa

.~~~~(sistemul reticulo-histiocit~r) fagociteazahematiile Imbatn'initc,Iczate sau anormalc; .

.;~}: intravasc.ylarii -este patologidi, hemoglobina cstc clibcrata in sangc, unde circula legata de 0

..~~~;~proteina specifica (haptoglobina). Hemoglobina este captata ~i distrusa de ditre macrofage.

La concentratii ale hemglobinei libere peste 100 mg / 100 m1 sange, acesta traverseaza

membrana filtranta glomerulara ~i 0 parte se elimina prin urina. Deci, spre deosebire de

hemoliza extravascula;'~, In cazul hemolizei intravasculare existi'i hemoglobinemie ~i

hemoglo binurie.

Din distrugerea hemoglobinei rezulHi hem (fier ~i protoporfirina IX) ~i globina. Fierul va

ti reutilizat, ca ~i aminoacizii globinei,' iar protoporfirina IX va fi metaboliz.ata la bilirubina.

Bilirubina va fi conjugata 1n ficat ~i elilT jnat~iprin bila In intestin, unde este convertita la uro-.

mezo-, sterco-bilinogen. Depa~irea capacita~ii hepatice de conjugare duce la cre~terea

bilirubinemiei, pana la aparitia icterului ( daca se hemolizeaza peste 300 -- 500 ml s::lnge .Izi).

Hemoliza patologica este:

1. ~ (afectarea congenitaJa a structurii eritrocitelor);

2. ~obanciita (imuna sau non-imuna).

VI.3. Testul de fragilitate osmotidi.

(Determinarea rezistentei gIobulare In mediu hipoton prin metoda

Mosso-Hamburger)

Solutia care are 0 presiune osmotica egaHi Clla plasmei (300 mOsm/l) se nume~te mediu

izoton. Hematiile pot fi pastrate Intr-un mediu izoton mai multe ore. fara a se modifica. Mcdiul

izoton [olosit este serul fizioloQic, 0 solutie de NaCI de concentrape 0,9 g .

Solutia care are 0 presiune osmotica mai mare dacat a plasmei se nume~te mediu

hiperton. Eritrocitele puse 111mediu hiperton pierd apa, pentru ca apa treee prin membrana

eritrocitara din mediul cu presiune osmoticii mai mica -interiorul hematiei, in mediul extern

hiperton. Hematiile se ratatineaza (se zbarcesc).

Solutia care are 0 presiune osmotidi mai midi dacat a plasmei se nume~te mediu Itipotoll.

In mediu hipoton apa intra In hematic, volumul eritrocitar cre~tc ~i cfmd atinge dimensiunea

critica de 135 J3 hcmoglobina ioccpc sa iasa din hemalii.-

A detem1ina rezisten a gIobulara inseamna a ana care cste concentratia solutiei hipotonc

de NaCI la care hemogIobina l11cepe sa paraseasca hematiile -rczistcnta globularii minima.

respectiv concentratia la care hemoliza este completa -rczistcnta maxima.

mediu

izoton

mediu

hipoton

mediu

hiperton

47



~

r

Materiale necesare:

-

18 eprubete de.hemoIiza, numerotate, a~e7.8lepc stativ;

-ser flZiologic (solutie NaCI 0,9%);

-apa distilata;

-sange proaspat recoltat pe anticoagulant;

-2 pipete de 2ml, gradate;

-pipeta Pasteur.

. eImica:;f

.

'~: -in eprubetele de hemoliza sc pipcteazii ser tiziologic: 1,8 ml Lnprima; J,7 mJ in a dou~: 1,6

,. ml in a treia ~i ~a mai departe, pana la ultima in care se pun 0, I m .

. -se completeaza cu apa distilata pana la un volum total de 1,8 ml: in prima eprubctii nu se

adauga apa; in a doua se pun 0,1

m/;

in a treia se plln 0,2 ml etc. Concentratii1e solutiilor de

NaCl scad de la 0,9% in prima eprubeta la 0.85% In a doua; 0,8% In a trcia ~i tot :~a_ eu dtc

0,05% in fiecare eprubeta.

. -cu pipeta Pasteur se lasa dUe 0 pidHura de sange sa cada in solutia din fiecare eprubeta.. Nu

se agita. Se lasii in repaus timp de I ora.

Eprubcta

~

41

~olNaCI0,9%~_ I.

Api djstj ~ta(ml) _ _~~

Concentratic(%L- 0,5

Rezultat. Interpretare:

In mod normal, daca hematiile nu prezinta modificari patologice, se observa (fig. VR.t):

-In primele 9 eprubete hematiile se depun fa fund fonnand un sediment ro ;)u opac.

inT

slJpernatantui este ineolor. Aici nu exista hcmoli7.ii,hematij e rczistii la conditiile de medin.

'> -Eprubetele 10, I J, 12, 13 contin un sediment redus ~isupernatant colorat ro?~ ceea ce indica

prezenta hemolizei partiale. Coneen/mlia soil/fief de NaCl de 0,45 , din a O a

eprubelt.l

(prima eprube/a la care apare hemoliza par/iata) corespunde rezistenlei globlilare minime.

;;:. -ineepand cu a 14-a eprubeta pana la ultima, nu mai existii separare sediment / supernat.ant.

solu ia are culoare ro~ie, hemoljza este totala.

Coneen/ratia solu iei de NaCI de 0.3 , din (J

13-a eprube/ii (ul/ima eprubeta la care hemoliza es/e par{iala) corespunde re::istenlei

globulare maxime.

Valori normale:

-rezistcnta globular-a minima

=

0,45% -concentratia de NaCI a primei cpnibc c in care sc

constata hemoliza;

-rezistenta globuladi maxima

=

0,30/0 -concentratia de NaCI a ultimei eprubete in care se mai

observa. hematii nehemolizatc;-.

-~tre 0,45% ~i 0,3% este

intinderea

sau

scam rezisten{ei globlilare.

Varia ii:



2. Deplasarea la dreapta a scarii de reZislen a (exernplu: 0,1,- 0,3%) indica prezenta unor

hematii ,rezistente. Apare in hipersplcnism, dar ~i dupa hemorag'ii importante, odatfl cu

refacerea volumului globular prin stimulare mcdulara ~i elibcrarca unar hematii tinere in

circulalie.

3. apropierea celor doua valori ale rezistcntei globularc (maxima ~i minima) indica 0 populatic

eritrocitara omogena.

4. ,Diferenta mare intre cele doua valori ale rczistentei globularc (maxima ~i,minima).indica 0

,populatie eritrocitara heterogena.

.',

'. ,,\.

i

..

',-

18

Fig. VI1.1. -Detenninarea rezistentei globulare

eprubeta 10 -rezistenta globulara minima;

eprubeta 13-rezistenta globulara maxima.

~I~~;.

-' , : ; ; .;~

Sferocitoza

.....

--

Eliptocito:d

49

....

0

,',' -',- .1

' .',

. ..

J

-

- . .

, 'I I, ,:':,; , ,. :\, : :':-:-q

'.. .

; , .'.:,:::,

t:,

::,- ,;,-,-,:}

'.

I I

_' .

j .. '. I

\

2

3

4

5

6 7 8

9

10

11 12

13 14

15 16 17



. -

VII. SISTEME ANTIGENICE ALE MEMBRANE I

,

'ERITROCIT ARE .

Pe membrana eritrocitelor exista cel putin 100 de tipuri de antigene care pot detennina

reactie specifica antigen

~

anticorp~ialte circa 200 tipuri, care suntmai putin active din punct de

vedere antigenic.

;-.~i~ ~: -;AIT

ost identificate 16 sisteme antigenice mai importante. Antigenele H, A, B sunt

preiftit'e I.amajoritatea oameniIor: La 85% din populatie exista antigen Rh. Sistemele antigen ice

Kefl{:S:ecretor, Lewis, Ii, Duffy, Kidd, Lutheran, MNSs, Xg etc. se Intalnesc mult mai rar, ell 0

incidenta de 1 : 100000, mai ales la cei cu grup sanguin 0.

Toate siste~ele antigenice apar Ja inceputul vietii embrionare (ell exceppa sistCIJ ': lJj

Lewis care are origine tisulara ~i se fD(eaza pe hcmatii dupa na~tere) ~i nu sc modificf, ;}c

parcursul vietii.

Antigenele putemice, ale sistemelor OAB ~i Rh, care In prezenta anticorpilor spceifici

dau rapid reactii antigen - anticorp au importanta in clinica -in transfuzii ~i sarcina. Celc L',-.(e

antigene, cele slabe, sunt evidentiate in medicina legala, pentru identifidiri ale probelor de ~:' ,

,~e

sau pentru stabilirea patemitatii. Sunt utile ~i pentru diverse studii populationale.

VII. . GRUPELE SANGUINE OAB

VII. . . AGLUTINOGENE. AGLUTININE. AGLUTINARE.

Existenta antigenelor eritrocitare ~i a anticorpilor specifici a fost demonstraHi de

Landsteiner la inceputul secolului (1900), cand, dupa numeroase e~ecuri posttransfuzjonale. a

obs~rvat di uneori eritrociteIe unui pacient aglutinea7Ji ~i lizeaza dupa ce sunt puse lncontact ell

pla's'nia de Ia alt pacient. EI a descris grupele 0, A ~i B-~i a denumit sistemul OAB, cel mai

antigenicsistem eritrocitar. In 1902, Decastello ~i Sturli au identificat a 4-a grupa sangu ma.

gmpa AS.

Antigenele eritrocitare 0, A, B se numesc agIutinogene. Anticorpii plasmatici cu care

aglutinogenele reactioneaza specific se numesc aglutinine. Aglutinogenul A are aglutinina

specific a a. ~iaglutinogenul B are aglutinina specifica

~.

in .wingele 11I1Uilidivid 1111:oexistii niciodatii aglutinogenul # aglulinina specificii (adica

nu exista A ~i a. sau B ~i 13).Ac~sta este legea excluder;; reciproce , .enuntaHi de Landsteiner

(1900).

In functie de prezenta antigenelor 0, A, B pe membrana hematiilor ~i a anticorpilor

specifici In plasma, sunt patm grope sanguine: 0, A, B, AB:

GRUP A SANGUINA.

a (I)

A (II)

B (Ill)

AB (IV)

AGLUTININA.

a.~

AGLUTINOGEN

uuexista

A

B

A,B

~----

a.

nu cxista-

,. ~ ,p. -- , ~ .,-

. - -- - -- -- -_ .

~

.

I H

I

I

I

i

i



Ae:lutinogellcle O. A.

Sinteza incepe la nivelul membranei eritrocitare din stadiul de erilroblasl, din luna a ] ;[J

a vietH intraulel1i1e, sunt complet active imunologic la copilul de 6-12 luni ~l raman--

nemodificate toaHiVlata. Formarea lor cstc dictata de caractere transmise ereditar, prin gcnelc

alele situate pe doi cromozomi adiacenti (unul patern ~i unul matern), cate 0 gena pc fiecare

:c~



I-

___

Este posibil ca reac iade aglutinare, care cstc 0 reaetic antigen-anticorp, sa fic urmaU'ide

liza direcUL imediaU'i a eritrocitelor. Acest lucru se intampla In acddentc de transfuzie, -fiind

nevoie de cantitati mari de anticorpi, In special de IgM -hemolizine. Prezenta sistcmelor antigen-

anticorp (aglutinogen-aglutinina) activeaza sistemul complementului ~i se cIibereaza cnzimc

putemice, proteolitice, care rup membrana hematiilor.

Vll.1.2. METODE DE DETERMINARE A GRUPELOn SANGUINE OAB

,-

1. Metoda Beth - Vincent

Estecea mai folosita metoda, permitand 0 determinare sigura ~i rapida a grupelor

sanguine OAB. -

Principiu: Se pW1in contact eritrocitele de cercetat eu seruri care contin anticorpicunoscuti ~i se

observa daca apare agIutinarea.

Tehnica: ,

Se folosesc 3 flacoane eu seruri hemotest care contin aglutine CU110scutC:

SER HEr.,,10TEST0

SER HEMOTESTA

SER HEMOTESTB

_JAGLUTININE a

~

AGLUTININ~

AGLUTININEa

a

Se pregate~te 0 cutie Petri in care se aeaz.a0 hartie de fiItru umezita.

Pe 0 laI11..ade sticlil degresata ~i uscata se pune cate 0 picatura din fiecare ser hemotest,

eventual notandu-se pe lama tipul de hemotest. ,~;,

Se tilteapa pulpa degetu u i ell un ac steriI ~i apoi eu eoltul unai lIte lame curate se ia 0 ~

cantitate de sfu1ge ~i se amesteca cu picatura de ser hemotest zero. Cu lItcolt allamei slia

din nou putin sange ~i de amestedi ell picatura de ser hemotest A. Se repeta opera iunea

amestecandu-se eu hemotestul B.

R,, , Se

pune lama in cutia Petri care se acopera. .

~'Aten ie: raportul intre cantitatea de sange ~i serul hemotest trebuie sa fie eam 1/10 - 1/20,'

pentru ea aglutinarea hemtiilor sa fie bine vizibiHi

Interpretare:

Obi~nuit, pot apare '

v ri nte

aglutinarea producandu-se acolo unde aglutinogenul

eritroeitelor din sangele de cercetat gase~(e aglutinina speeifidi In serul hernotest. Reac ia se

urmare~te la 2-3 minute dupa punerea In contact a eritroeitelor de eercetat eu hemotestul

~V3riairtaT~p-s;mguin 9 ;

Hemotest

0 A

(a, (3) (~)

Yariant~3=g~ sanguin B

Hemotest

0 A

(a, P) (3)

B

(a)

B

(a)

NU

Varianta 2

=

gru

Hemotest 0

(a,f3)

NU

uinA

A

(13)

NU

DA

Varianta 4 = gru

Hemotest 0:

(a, 13)

DA

inAB.

A

(f3)

NU

B

(a)

B

(a)

--

I '

DA

DA = aglutineaza;

1\TU DA

------

NU = nu aglutinea71i

DA:

DA DA'

52.

._------.-_....

-

. , -~-.. -~.,. , - .-



Hcmotest

o A B

---

J

----

000 lliJ

Hemotcst

o A B

~

G 0 ~

-_._--

Hemotest

o A 13

,~-@ ~-O--~

ll

~~~F .. - ,

'.

.~~ :~::.

._' Dadi priviti eu atentie cele 4 variantc de mai sus, observap di pentru identificarea celor 4

grupe sanguine mtera necesara folosirea hemotestului O. Totw, i acesta se folose~tc obligatoriu

pentru a se evita coniuzia grava intre grupuJ salJguin 0 ~ioricare din subgrupe1e grupului A, altul

dedt AI:

-Hemotestul B are un titru mic de agluU,ine D.,cu care dau reaqie d

168019447 Carte Lucrari Practice Fiziologie Editia 2 Volum 1 UMFCD

Documents

Transcript of 168019447 Carte Lucrari Practice Fiziologie Editia 2 Volum 1 UMFCD