54055 RIM Drum Centura Tg Neamt Decembrie 2011.Doc

S.C. ENERGO – MEDIU S.R.L. Înregistată la poziţia 143 din Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului

Raport privind Impactul asupra Mediului pentru: “Varianta de ocolire Târgu Neamţ”, oraş Târgu Neamţ, judeţul Neamţ

1 / 140

CUPRINS

1. Descrierea proiectului 3

1.1. Date generale 3

1.1.1. Informaţii despre evaluatorul de mediu 3

1.1.2. Informaţii despre proiectul general 3

1.1.3. Informaţii despre beneficiarul lucrării 3

1.1.4. Denumirea şi valoarea proiectului 3

1.1.5. Amplasamentul lucrărilor 3

1.1.6. Realizarea şi funcţionarea obiectivului 48

1.1.7. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei. Legătura cu alte planuri şi programe 49

1.1.8. Legislaţia naţională 50

1.1.9. Legislaţia europeană 50

1.1.10. Cerinţe privitoare la evaluările de mediu 51

1.1.11. Procesul de evaluare a impactului asupra mediului înconjurător 51

1.2. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect şi a cerinţelor de amenajare şi utilizare a terenului în timpul fazelor de construcţie şi funcţionare

52

1.2.1. Situaţia existentă 52

1.2.2. Suprafaţa şi situaţia juridică a terenurilor ce urmează a fi ocupate 53

1.2.3. Utilitatea publică şi încadrarea în clasa de importanţă a lucrărilor 54

1.2.4. Lucrări propuse 55

1.2.5. Activităţi de dezafectare 68

1.3. Procese tehnologice 68

1.3.1. Utilaje tehnologice şi mijloace de transport 70

1.3.2. Natura si cantitatea materialelor utilizate la realizarea obiectivelor de investitii 70

1.3.3. Informaţii privind activitatea şi necesarul de resurse energetice 71

1.3.4. Utilizarea apei 72

1.4. Estimarea, pe tipuri si cantitati, a deseurilor preconizate si a emisiilor (poluare în apa, aer si sol, zgomot, vibratii, lumina, caldura, radiatii, e.t.c.) rezultate din functionarea obiectivului

72

1.4.1. Tipuri şi cantităţi de deşeuri 72

1.4.2. Emisii de poluanţi în apă 73

1.4.3. Emisii de poluanţi în aer 74

1.4.4. Emisii de poluanţi în sol 77

1.4.5. Emisii de zgomot şi vibratii 78



2 / 140

1.4.6. Lumina 81

1.4.7. Caldura 81

1.4.8. Radiatii 81

2. Rezumatul principalelor alternative studiate de titular si indicarea principalelor motive pentru alegerea finală, luând in considerare efectele asupra mediului

81

2.1. Introducere 81

2.2. Alternativa “0”: a nu face nimic 82

2.3. Alternative de amplasament 82

2.4. Alternativa acceptată. Criterii de evaluare 82

2.5. Alternative privind metode de execuţie 83

2.6. Alternative de proiectare 83

3. Descrierea aspectelor de mediu posibil a fi afectate în mod semnificativ de proiectul propus, în special a populaţiei, faunei, florei, solului, apei, aerului, factorilor climatici, bunurilor materiale, inclusiv patrimoniul arhitectural şi arheologic, peisajul şi interconexiunile dintre factorii de mai sus

87

3.1. Factorul de mediu apa 87

3.2. Factorul de mediu aer 88

3.3. Factorul de mediu sol 89

3.4. Zgomot si vibratii 89

3.5. Populatia 90

3.6. Biodiversitate, vegetatie, fauna 91

3.7. Factori climatici 94

3.8. Bunurile materiale 94

3.9. Patrimoniu arhitectural si arheologic 94

3.10. Peisaj 95

3.11. Conservarea resurselor naturale 96

4. Descrierea efectelor semnificative posibile ale proiectului propus asupra mediului

100

5. Descrierea măsurilor preconizate pentru prevenirea, reducerea şi, unde este posibil, compensarea oricăror efecte semnificative adverse asupra mediului

102

5.1. Monitorizarea 115

5.2. Legislaţia specifică relevanta privind monitorizarea mediului 120

5.3. Situaţii de risc 120

6. Rezumat fără caracter tehnic 122

7. Indicarea dificultăţilor (deficienţe tehnice sau lipsă de know-how) întâmpinate de titularul proiectului în prezentarea informaţiei solicitate

139

Bibliografie 140

Plan de încadrare în zonă



3 / 140

1. Descrierea proiectului 1.1. Date generale: 1.1.1. Informaţii despre evaluatorul de mediu

SC ENERGO-MEDIU SRL

Buzău, Piaţa Daciei, Bloc 2, Apt. 3

Nr. Reg. Com. J10/452/1995

CUI RO7292620

Înscrisă în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr. 143.

www.energomediu.ro

Tel: 0238 722 583

1.1.2. Informaţii despre proiectantul general

S.C. MODUL PROIECT S.A.

Alexandria, Str. Libertăţii nr. 200 A,

Nr. Reg. Com. J 34/149/1991,

CIF RO 2696473

Telefon: 0247 311 714

1.1.3. Informaţii despre beneficiarul lucrării COMPANIA NAŢIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ŞI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA.

(CNADNR SA)

1.1.4. Denumirea şi valoarea proiectului. Lucrarea prezenta analizează proiectul în faza de studiu de fezabilitate privind “Varianta de ocolire

Târgu Neamţ”.

Valoarea estimativă a lucrarilor este de 29 870,293 mii Euro.

1.1.5. Amplasamentul lucrărilor

Proiectul aflat în faza de Studiu de Fezabilitate se desfăşoară în judeţul Neamţ (vezi Fig. 1.1.), pe teritoriile de extravilan ale următoarelor unităţi administrative: Vânători-Neamţ, Răuceşti şi Târgu Neamţ.

latitudine longitudine Altitudine [m] Oraş Târgu Neamţ 47° 21’ 00” 26° 21’ 00” 365

Oraşul este situat în partea de nord-est a judeţului Neamţ, la intersecţia drumurilor naţionale DN 15C şi DN 15C, care traversează oraşul pe direcţii rectangulare şi fac legătura cu principalele oraşe din Moldova şi Transilvania:

- DN 15C: Piatra Neamţ - Târgu Neamţ - DN 2 - Suceava,

- DN 15B: Iaşi – DN 2 - Târgu Neamţ - DN 15 – Borsec – Târgu Mureş.

Oraşul Tg. Neamt a fost declarat Oraş Turistic deoarece se află în centru unei zone geografice cu o deosebită valoare cultural ecumenică (mânăstirile din această zonă), naturală (Parcul Natural Vânători Neamt) si balneară (Staţiunea Oglinzi).



4 / 140

Fig. 1. 1. Harta fizico – geografică a judetului Neamţ.

Alte drumuri de legătură în zona de interes sunt:

- DJ 157 G: Târgu Neamţ – Oglinzi – Răuceşti,

- DC 7: Târgu Neamţ – Răuceşti – Ungheni,

- DC 171: Târgu Neamţ – Oglinzi – Răuceşti.

1.1.5.1. Relieful Oraşul este amplasat la extremitatea nord-estică a depresiunii Neamţului (vezi Fig. 1.2.), cunoscută şi

sub denumirea Ozana – Topoliţa, din Subcarpaţii Neamţului, subunitate a Subcarpaţilor Orientali. În zona vizată pentru varianta de centură a oraşului relieful este marcat de Culmea Pleşului, parte din Subcarpaţii Neamţului, mărginită la sud de râul Neamţ şi la est de culoarul depresionar al râului Moldova.

Fig. 1.2. Judeţul Neamţ. Unităţi de relief

Dealul Pleşu se prezintă sub forma unor dealuri terasate, care scad de la vest-nord-vest către est-sud-est. În perimetrul oraşului, unde se situează suprafeţele de teren care fac obiectul SF, versanţii deluroşi sunt cunoscuţi sub denumirea Dealul Neamţului ce ating înălţimi de 576 m, (Vârful La Ceardac) la nord de satul Lunca şi de 623,7 m, la nord de oraşul Târgu Neamţ. Au pante domoale, de 3o - 10o, rareori ajung



5 / 140

la 15o, conferindu-le un aspect de coline, la baza cărora sunt numeroase izvoare. Sunt acoperiţi cu păduri de foioase în amestec cu răşinoase şi păduni. La intersecţia versanţilor aspectul interfluviilor este de poduri uşor inclinate cu altitudine de 400 - 500 m traversate de drumuri judeţene, comunale şi de exploatare.

DN 15B urmează lunca râului Neamţ, cunoscut sub denumirea străveche de Ozana, care traversează localitatea de la vest la est. Pe cursul mijlociu şi inferior, care se desfăşoară înte altitudinile 460 m şi 340 m, râul şi-a creat un şes aluvionar cu o lungime de circa 28 km şi lăţime de până la 15 km. In cuprinsul luncii se disting doua niveluri de terasă: de 2 - 6 m si de 10 - 15 m. Cel mai dezvoltat este nivelul de 2 - 6 m al cărui pod, in dreptul localităţii atinge lăţimea de 1 000 m. Terasa de 10 - 15 m are o lăţime medie de 500 m.

Lunca râului Neamţ este caracterizată printr-o deschidere mare a albiei majore, de 300 - 500 m, în care râul isi despleteste apele în mai multe braţe. În zona de interes, râul are un debit continuu şi relativ constant, pentru ca în aval acesta să scadă considerabil datorită infiltrării apei în subteran. Se constată tendinţa de depunere a materialului aluvionar. În locurile de confluenţă cu pârâul Nemţişor şi văile torenţiale se disting conuri aluviale care îi secţionează albia.

Marginea estică a depresiunii Neamţ se racordează la culoarul depresionar al râului Moldova printr-un arc de cerc având la interior culmile deluroase. Acestui fapt i se datorează forma semicirculară a părţii de est a oraşului pe care o urmează DN 15C.

Culoarul depresionar al râului Moldova se prezintă sub forma unui pod marcat de culmi deluroase joase şi pârâuri cu curgere semipermanentă. Ca rezultat a erodărilor dealurile au înălţimi de la 456 m (Dealul Poiana Lungă), la 422 m (Dealul Rotăriei), iar pârâurile şi-au croit văi largi şi adesea adânci.

1.1.5.2. Clima

Este de tip continental – ţinutul climei de dealuri, districtul Subcarpaţilor estici. Circulaţia generală a atmosferei în acest sector este determinată de invaziile de aer rece, iarna, şi al celui cald şi uscat în cursul verii care imprimă nuanţa de continentalism. Sunt frecvente invaziile de aer rece de origine subpolară de la nord şi cele care provin din aria anticiclonului siberian. O influenţă o au pătrunderile de aer maritim din părţile posterioare ale ciclonilor care se deplasează din vestul şi nord-vestul Europei.

Aşezarea oraşului Târgu Neamţ într-o zonă de adăpost climatic atenuează influenţele extreme ale caracteristicilor maselor de aer.

Principalele caracteristici climatice ale zonei sunt prezentate în Tabelul 1.1.

Parametrii meteorologici înregistraţi la staţia meteorologică Tg. Neamţ - temperatura medie anuală, temperaturile maxime absolute, temperaturile minime absolute şi cantitatea media anuală de precipitaţii în anul 2009 sunt prezentaţi în Tabelul 1.2.

Conform Normativului NP 082/2004 presiunea de referinţă a vântului, mediată pe 10 min, la 10,00 m altitudine este qv = 0,5 kPa, pentru o viteză a vântului de v = 35 m/s.

Conform CR 1-1-3-2005 „Cod proiectare. Evaluarea zăpezii asupra construcţiilor”, încărcarea de zăpadă pe sol: S0,k = 2,0 kN/m2.

În conformitate cu STAS 1709/1-1990: „Adâncimea de îngheţ în complexul rutier”, zonei studiate corespunde un tip climatic II, cu indicele de umiditate Thornthwaite: Im = 0...20°C * zile

Fenomenele meteorologice deosebite sunt:

- pe perioada de iarnă:

- chiciura şi poleiul, care produce pagube vegetaţiei arboricole,

- viscolul, care întrerupe circulaţia rutieră şi feroviară,

- fenomenele de îngheţ, care au efecte negative asupra solului, cu date pentru oraşul Târgu Neamţ:



6 / 140

- data medie a primului inghet este 01 octombrie,

- data medie a ultimului înghet este este 01 mai,

Culturile agricole cerealiere pot fi afectate de îngheţ în lipsa unui strat de zăpadă acoperitor.

- pe perioadele de toamnă şi de primăvară:

- bruma, din a treia decadă a lunii septembrie şi până la mijlocul lunii mai, care produce importante pagube culturilor agricole,

- ceaţa, care perturbă circulaţia rutieră şi feroviară,

- pe perioada de vară:

- seceta prelungită, care poate produce uscarea vegetaţiei şi scăderea nivelului apelor, cu repercursiuni asupra consumului,

- grindina care produce pagube vegetaţiei,

- tornadele, care produc pagube vegetaţiei şi perturbă circulaţia rutieră şi feroviară,

- ploile torenţiale care provoacă inundaţii în luncă, determină creşteri importante ale nivelului pânzei freatice şi provoacă băltirea apelor pe suprafeţele joase de teren.

Tabel 1.1.

- Regimul temperaturilor: o temperatura medie anuală 8,2 °C

o media lunii ianuarie - 3,8 °C

o media lunii iulie 19,5 °C

o temperatura minimă absolută (2 ianuarie 1909) - 29,1 °C

o temperatura maximă absolută (17 august 1952) 37,0 °C

o numărul mediu anual al zilelor de îngheţ (temperaturi minime sub 0 °C) 125

o numărul mediu anual al zilelor cu ninsoare 40

o numărul mediu anual al zilelor cu strat de zăpadă 80

o Adâncimea maxima de inghet 0,9 – 1,0 m

- Regimul precipitaţiilor:

o medie anuală 652,7 mm

o media lunii martie 30,6 mm

o media lunii iulie 90,0 mm

o cantitatea maximă de precipitaţii în 24 ore (26 mai 1908) 95,1 mm

o cantitatea medie de precipitaţii în sezonul cald 479,3 mm

o cantitatea medie de precipitaţii în sezonul rece 173,4 mm

- Nebulozitatea

o Număr mediu anual al zilelor senine 80

o Număr mediu anual al zilelor acoperite 160

o Număr mediu anual al zilelor cu cantităţi de precipitaţii p ≥ 0,1mm 130

- Umezeala relativă

o Ianuarie 88 %

o Aprilie 68 %

o Iulie 72 %

o Octombrie 80 %



7 / 140

Tabel 1.1. (continuare)

- Frecvenţa medie a umezelii relative r > 80 %, la orele 14 00

o Iarna 40

o Primăvara 15

o Vara 15

o Toamna 20

- Regimul vânturilor: o Viteza medie multianuală la 10 m înălţime 1,4 – 3,4 m/s

- N 7 % 1,9 m/s

- NE 7 % 2,1 m/s

- E 4 % 1,4 m/s

- SE 6 % 2,1 m/s

- S 6 % 2,2 m/s

- SV 9 % 1,9 m/s

- V 7 % 1,9 m/s

- NV 17 % 2,4 m/s

o Frecvenţa anuală a calmului atmosferic

33 % < 0,5 m/s

Tabel 1.2.

An Temperatură medie anuală

Temperatura maximă

Temperatura minimă

Medie anuală de precipitaţii

2009 9,6 oC 35,3 oC /24.07 -19,2 oC /26.12 595,9 mm

1.1.5.3. Geomorfologia Depresiunea Ozana-Topliţa are un aspect larg vălurat, cu interfluvii colinare şi deluroase, care

alternează cu văi largi ale căror albii majore sunt bine dezvoltate. Aceasta se datorează în mare parte alcătuirii litologice din depozite miocene (roci de natură grezoasă, marnoasă, argiloasă, argilo-nisipoasă şi mai rar conglomeratică) şi cuaternare (prundişuri, nisipuri, lentile de argile). Totodată structura cutată a miocenului, reprezentată printr-o succesiune de anticlinale şi sinclinale, s-a impus şi în relief. Orientarea generală însoţită de o puternică înclinare a reliefului este de la V-N-V spre E-S-E, în direcţia de curgere a principalelor râuri, ceea ce face ca pe distanţe relativ mici să existe diferenţe mari de nivel.

1.1.5.4. Geologia Din punct de vedere geostructural depresiunea Neamţului este amplasată în zona neogenă,

pericarpatică a orogenului Carpatic. Depresiunea subcarpatică este formată din depozite ce aparţin neogenului şi cuaternarului. Depozitele neogene subcarpatice sunt formate din sedimente aquitaniene (argiloase cu sare), burdigaliene (gresii, alternanţe de marne cu gresii, conglomerate de Pleşu), helveţiene (gresii calcaroase şi nisipuri), care sunt cele mai extinse, şi tortoniene (marne şi gresii),

Culmea Pleşului de la extremitatea nordică a depresiunii şi unele anticlinale sunt formate din conglomerate cu elemente verzi. La extremitatea estică şi sud-estică apar formaţiuni deltaice de vârstă sarmaţian, constituite din nisipuri, pietrişuri şi gresii oolitice, iar la vest, formaţiuni ce aparţin flişului carpatic.



8 / 140

Fig. 1.3. Harta geologică a zonei

Potenţialul seismic al zonei, conform Normativului P100-1/2006:

- caracteristici seismice: Ks = 0,20 g, Tc = 0,7 sec,

- gradul de echivalenţă seismică: 6 având intervalul mediu de recurenta IMR 100 de ani.

1.1.5.5. Conditii geotehnice

Aspectul general al zonei este specific reliefului de deal, cu terenuri plane care alternează cu terenuri în pante cu înclinaţii de 3o – 7o în direcţia văilor şi versanţilor, cu denivelări in zonele de eroziune datorită reţelei hidrografice. Versanţii sunt relativ stabili cu excepţia sectorului de drum de la km 3+000 la km 4+365 unde sunt prezente fenomene de alunecare şi de şiroire.

Nivelul apei subterane variază pe tot traseul, cea mai mică adâncime este de -1,50 m, unde pânza freatică iese şi la suprafaţă şi de unde a fost recoltată o probă de apă, iar în marea majoritate se menţine în jurul adâncimii de -10,00 m de la cota terenului. În perioadele cu precipitaţii foarte abundente nivelul apei poate urca.

Din punct de vedere al categoriei geotehnice amplasamentul de drum de centură propus VOTN 1 încadrează la Categoria Geotehnică 3.

În conformitate cu punctajul realizat de studiul geotehnic care însoţeşte SF se apreciazã cã terenul prezintã un nivel de “risc geotehnic major”, conform Tabelului 1.3.

Tabel 1.3.

Factori Situaţie punctaj

Condiţii de teren dificil 6

Apã subteranã fără epuismente 1

Categoria de importanţă a lucrării normală 3

Vecinãtãţi risc major 4

Zona seismicã 0,20 g 1

RISC GEOTEHNIC Major 15



9 / 140

În vederea amplasării şi construirii unor lucrări de artă au fost executate 2 foraje geotehnice la km 2+845 şi km 6+420. Analiza de laborator a eşantioanelor de sol prelevate au evidenţiat următoarele caracterisitici:

- Forajul geotehnic 1F, executat la km 2+845, a interceptat sub solul vegetal de 0,20 m grosime, stratul de pietriş mic şi mare în amestec cu nisip neuniform cafeniu şi rar bolovăniş mare colmatat cu praf argilos, puţin umed îndesat la partea superioară, în bază fără bolovăniş, de 6,30 m grosime şi stratul de conglomerat cenuşiu-verzui, slab cimentat cu o grosime de 2,20 m. Forajul a avansat şi a fost oprit la adâncimea de 15,00 m faţă de nivelul terenului, în stratul de gresie cenuşie, compactă tare.

- Forajul geotehnic 2F, executat la km 6+420, a interceptat sub solul vegetal de 0,20 m grosime, stratul de praf argilos, cafeniu, plastic consistent, de 2,40 m grosime, apoi stratul de argilă prăfoasă, cenuşie, plastic vârtoasă, de 6,20 m grosime. În continuare s-a interceptat un strat de argilă marnoasă, compresibilitate medie la mare, plastic vârtoasă, de 3,70 m grosime şi un strat de nisip fin, cenuşiu, saturat, de îndesare medie, de 1,40 m grosime. Forajul a avansat şi a fost oprit la adâncimea de 25,00 m faţă de nivelul terenului, în stratul de argilă marnoasă, compresibilitate medie - mare, plastic vârtoasă.

- Apa subterană a fost interceptată atât sub formă de infiltraţie slabă, la adâncimea de - 3,00 m faţă de nivelul terenului, în stratul de argilă prăfoasă, plastic consistentă – plastic moale, cât şi ca pânză de adâncime de - 12,50 m faţă de nivelul terenului, în stratul de nisip fin cu îndesare medie şi depinde de variaţia apei din pârâul Sărata.

De asemenea, pe amplasamentul „Varianta de ocolire Târgu Neamţ” au mai fost executate şi un număr de 18 sondaje geotehnice cu adâncimea de - 2,50 m de la suprafaţa terenului. Statificaţia se prezintă astfel: la suprafaţă se află un sol vegetal argilos ce prezintă grosimi variabile de la 0,10 m la 0,20 m, aşternut peste un strat de praf argilos cafeniu (potenţial contractil), plastic consistent secondat de stratul de argilă prăfoasă cu sare şi gips ce prezintă grosimi de 6,00 – 7,00 metri.

Rezultatele analizei de laborator pe probele de sol prelevate indică următorii parametrii geotehnici:

- Granulometria:

- argilă: 40 - 60 %;

- praf: 10 - 30 %;

- nisip: 0 - 10 %;

- Greutatea volumetrică: Z = 15,00 kN/m3;

- Indicele de plasticitate: Ip = 35 %;

- Indicele de consistenţă: Ic = 0,90;

- Coeziunea: c = 25 - 30 kPa;

- Porozitatea: n = 40 %;

- Unghiul de forfecare internă: φ = 10 - 15°;

- Modulul edometric: M2-3 = 8 000 kPa.

Din punct de vedere granulometric şi structural este o argilă (grasă) cu plasticitate mare şi consistenţă plastic vârtoasă.

Din punct de vedere al compresibilităţii se încadrează la un teren cu compresibilitate mare.

Terenurile destinate amprizei drumului sunt din categoria “sensibile la îngheţ” şi au o calitate rea ca material pentru amplasament. Tipul de pământ corespunde clasificării P5 in conformitate cu prevederile din STAS 1243- 1988 privind clasificarea pamanturilor si interpretate conform normei rutiere PD 177/2001.



10 / 140

Nivelul hidrostatic variază pe tot traseul, de la circa -3,0 m la aprox. -12 ÷ 13 m, dar în marea majoritate se menţine în jurul adâncimii de ≥ -10,0 m faţă de cota terenului.

Din studiile de teren efectuate si tinand cont de prescriptiile STAS-ului 1709/2 – 1990 “Prevenirea si

remedierea degradarilor din inghet – dezghet” s-a constatat ca traseul variantei de ocolire corespunde unui regim hidrologic 2 caracterizat prin conditii hidrologice mediocre (b). In tabelul următor sunt prezentate valorile de calcul ale modulului de elasticitate dinamic al pamantului de fundare.

Tabel 1.4.

Tipul pământului Tipul Climateric Regimul hidrologic P1 P2 P3 P4 P5

1 70 80

2a

80

75

I

2b

65

70 70

1 80

2a

90

80 II

2b 80

65

70

70

1 90 55 80

2a

III

2b

100

80

60

50 65

1.1.5.6. Riscuri naturale Incadrarea în zonele de risc natural, la nivel de macrozonare, a sectorului analizat se realizează în

conformitate cu Legea nr. 575/noiembrie 2001: Lege privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului naţional – Secţiunea a V-a: zone de risc natural.

Anexa 2 din Legea nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -

Secţiunea a V-a - Zone de risc natural Secţiunea Cutremure de pământ încadrează zona cu risc natural de cutremure cu intensitatea seismică 7 pe scara MSK şi o perioadă de revenire medie de 50 ani. Oraşul Târgul Neamţ este nominalizat la poziţia 132 a Anexei 3 din Legea nr. 575 / 2001 pentru intensitatea seismică exprimată în grade MSK VII .

Inundatiile sunt riscuri naturale care se manifesta pe zona teritorială de interes.

Anexa 4 din Legea nr. 575 / 2001 - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, Secţiunea Inundaţii, indică, pentru perioada 1901 – 1997, cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore şi unităţile administrative teritoriale afectate de inundaţii. Conform acestei anexe zona face parte din categoria unităţilor care sunt afectate de inundaţii, unde cantitatea de precipitaţii în interval de 24 ore este de 100 - 150 mm.

Oraşul Târgu Neamţ şi comunele Răuceşti şi Vânători-Neamţ sunt incluse în Anexa 5 din Legea nr. 575

/ 2001 Secţiunea Unităţi administrativ - teritoriale afectate de inundaţii la poziţia 951, 998, respectiv 1019 cu localităţi afectate de revărsări de cursuri de apă şi, cum este cazul oraşului, de scurgeri de torenţi.

Alunecări de teren. Conform Anexei 6 din Legea nr. 575 / 2001 - Secţiunea a V-a - Zone de risc

natural Secţiunea Alunecări de teren potenţialul de producere a alunecărilor de teren este ridicat, probabilitatea de alunecare este mare. Din categoria unităţilor teritorial-administrative nominalizate în Anexa 7 din Legea nr. 575 / 2001 fac parte comunele Răuceşti, cu un potenţial ridicat, şi Vânători-Neamt, cu un potenţial mediu.

Studiul Geotehnic care însoşeşte Memoriul Tehnic indică sectorul de drum de la km 3+000 la km 4+365 unde sunt prezente fenomene de alunecare. Acest sector cuprinde integral tronsonul din cadrul Parcului Natural Vanatori Neamt.



11 / 140

Procese geomorfologice actuale şi degradarea terenurilor sunt grupate in zona culmilor dealuroase şi câmpiei interfluviatile.

Şiroirea apare pe versanţi fiind mai accentuată pe terenurile lipsite de vegetaţie sau pe suprafeţele intens păşunate, sub formă de ogaşe, mai rar ravene. In Culmea Pleşului apele de siroire au sapat, in decursul timpului, văi cu versanţi denumite "râpi" sau "gropi": Râpa lui Curcă, Râpa lui Stan, Râpa Nebunului, Râpa Cetăţii. Intre acestea se gasesc "dealuri": Dealul Gol, Dealul Cetăţii, Dealul lui Stan si altele. Studiul Geotehnic care însoţeşte SF indică sectorul de drum de la km 3+000 la 4+365 unde sunt prezente fenomene de şiroire.

Eroziunea în suprafaţă apare pe versanţii cu inclinari mai mari de 10o, pe suprafeţele recent despădurite, pe taluzurile drumurilor. Materialele antrenate formează întinse glacisuri coluviale la baza versanţilor din materiale fine luto-nisipoase sau grohotiş care, in unele locuri, depaşesc 4 m.

Eroziunea chimică se datorează microelementelor chimice care se dizolvă în prezenţa apei şi sunt antrenate de aceasta. Se asociază cu pantele mai mari de 20o, sub pădurile de foioase, cu eroziunea în suprafaţă, iar în poieni, cu şiroirea.

1.1.5.7. Resursele minerale din zona oraşului Târgu Neamţ

În albia râului Neamţ sunt depozite importante depozite aluvionare constituite din pietriş, bolovaniş, nisip şi argilă.

Alte resurse minerale: argilă, ape minerale şi sare gemă.

1.1.5.8. Solul

Terenurile sunt constituit atât din depozite de terasã fine la partea superioarã (argile), fiind specifice:

- solurile brune eumezobazice, brune luvice si luvisoluri albice pe culmile dealuroase împădurite, bine drenate,

- solurile brune luvice pseudogleizate până la pseudogleice, hidromorfe, în zona de glacisuri de acumulare între versanţi cu pante mai mici de 5 % şi terase sau lunci,

- regosolurile, pe porţiunea abruptă a versantului văii râului Neamţ unde aflorimentele apar la zi,

- erodisolurile în zonele afectate de procese geomorfologice – eroziune de suprafaţă, alunecări de teren,

- solurile halomorfe în jurul izvoarelor de sare şi de-a lungul pârâurilor cu conţinut bogat în săruri,

- solurile cernoziomoide cambice în şesurile aluvionare Neamţ şi Moldova,

- antroposolurile – decopertisoluri – ca rezultat al diferitelor acţiuni umane fiind reprezentate de grămezi de pământ care caracterizează suprafeţele din imediata vecinătate a infrastructurii rutiere şi energetice, a construcţiilor, digurilor, platformelor de deşeuri afectate de lucrările de decopertare pentru materiale de construcţii,

- aluviunile şi solurile aluviale, in diferite stadii de evolutie, de la protosoluri la soluri gleice sau humico-gleice, în luncile cursurilor de apă.

1.1.5.9. Hidrografia

Reţeaua hidrografică aparţine bazinului hidrografic al râului Moldova.

Pentru proiectul elaborat în faza SF hidrografia de suprafaţă este reprezentată de râul Neamţ (Ozana) şi pârâurile Nemţişor, Slatina, Sărata şi Valea Zăneasa.

Râul Neamţ (lungime 59 km, suprafaţa bazinală 410 km2) este afluent pe dreapta al râului Moldova. Între localităţile Lunca şi Târgu Neamţ râul Neamt are afluent de stânga pârâul Nemţişor.



12 / 140

Pârâul Sărata este afluent de dreapta al râului Moldova punctul de confluenţă fiind la Răuceşti.

Pârâurile Sărata şi afluentul său Slatina izvorăsc din versanţii de nord ai Dealului Pleşu.

Debitul mediu multianual al râului Molodova este 31,1 m3/s.

Debitul mediu multianual al râului Neamţ este 2,5 m3/s. Scurgerile de primavară reprezintă peste 40% din volumul total al scurgerii anuale. Scurgerea cea mai redusă are loc iarna, reprezentand cel mult 10 % din scurgerea anuală. In acest anotimp se inregistrează fenomenul de ingheţ.

La topirea zăpezilor şi după ploi torentiale scurgerile de pantă sunt foarte puternice pe versanţii Culmii Pleşului, transportând mari cantităţi de aluviuni care blocheaza circulaţia pe unele străzi. În zona de amplasare a drumului propus de proiect apele meteorice de şiroire de pe versanţii sudici sunt preluate de râul Neamţ şi afluenţii acestuia, iar de pe versanţii nordici de pârâul Sărata şi Valea Zăneasa. Memoriul Tehnic în faza SF nu precizează dacă există zone afectate de inundaţii pe tronsonul de drum proiectat.

Conform Raportului privind starea factorilor de mediu în judeţul Neamţ în anul 2009 calitatea apei râurilor Moldova şi Ozana, care a fost analizată din punct de vedere fizico-chimic, biologic şi ecologic, conform Ordinului MMGA nr. 161/2006 care cuprinde Normativul privind clasificarea calităţii apelor

de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă pe grupe de indicatori fizico-chimici, indicatori biologici şi starea ecologică pe tronsoanele de interes pentru desfăşurarea lucrărilor de construcţii de drumuri, corespunde situaţiei prezentate în Tabelul 1.5.

Tabel 1.5.

Clase de calitate conform Ordin nr. 161/2006 Grupa de indicatori fizico-chimici Indicatori biologici

C

urs

de a

pă

Se

cţiu

ne

Pro

gram

m

onit

oriz

are

Reg

imul

O

xige

nulu

i

Nut

rien

ţi

Salin

itat

e

Pol

uanţ

i sp

ecif

ici

de o

rigi

ne

natu

rală

Alţ

i po

luan

ţi

spec

ific

i re

leva

nţi

Gen

eral

ă

Înca

drar

e ge

nera

lă

Star

e ec

olog

ică

Timişeşti - - - - - - - I F. bună Moldova Roman S,O, ZV II I I I I II II bună

Boboieşti S I I I I I I I F. bună Ozana

Dumbrava S I I I I I I II bună

Incadrarea generală şi stabilirea stării ecologice in raport cu indicatorii biologici corespunde valoarii indicelui saprob calculat pentru macrozoobentos.

Caracterizarea generală a calităţii apei pe tronsoanele de râu de interes pentru desfăşurarea lucrărilor de construcţii de drumuri corespunde indicatorilor prezentaţi în Tabelul 1.6.

Tabel 1.6.

Lungime Clasa de calitate şi starea ecologică, conf. Ordin nr. 161/2006 Indicatori fizico – chimici Indicatori biologici Stare ecologică

Curs de apă

Tronson fizico-

chimic biologic

I II III IV V I II III IV V fb b m p fp intrare judeţ - Timişeşti

- 21 - - - - - 21 - - - - 21 - - - - Moldova

Timişeşti - Roman

28 28 - 28 - - - - 28 - - - - 28 - - -

Boboieşti - Dumbrava

38 38 38 - - - - - 38 - - - - 38 - - - Ozana

Dumbrava – confluenţă

9,5 9,5 9,5 - - - - - 9,5 - - - - 9,5 - - -

Notă: au fost utilizate abrevieri pentru fb - foarte bună, b – bună, m – moderată, p – proastă, fp - foarte proastă.



13 / 140

1.1.5.10. Apele subterane

Apele subterane de stratificatie sunt cantonate in depozite nisipo-gresoase de varsta helvetiana, care au permeabilitate mare. In general, ele mentin o cantitate redusa de săruri dizolvate si sunt potabile. Când vin in contact cu argilele salifere pot fi de tipul clorurate sodice, iar când curg prin nisipuri si gresii friabile pot fi bicarbonatate, calcice si magneziene.

Circulaţia apelor subterane în versanţi se realizează preferenţial la contactul deluviilor cu roca de bază, sau prin izvoare. Izvoarele sunt cantonate la baza unor trepte morfologice din versanţi sau a unor fisuri de desprindere din corpul alunecărilor de teren. La nivelul rocii de bază circulaţia apelor subterane se face prin sistemul de fisuri deschise, intercomunicante. Zona de alteraţie şi intensă tectonizare a rocii de bază are grosimi de 2 – 4 m.

Stratul acvifer este pus în evidenţă de numeroasele izvoare ce apar la baza versanţilor. Izvoarele nu sunt prezente pe terenurile analizate.

Pânza freatică de suprafaţă este în legătură cu variaţiile climatice fiind situată la adâncimi de 0,5 – 2,5 m în luncile cursurilor de apă şi 0 – 10 m pe platourile depozitelor coluviale şi aluvio-coluviale. Grosimea medie a stratului de apă este de 2 - 3 m. Debitul apei freatice oscilează între 10 l/s şi 20 l/s.

In zona Băilor Oglinzi, staţiune situată in vecinatatea de nord a orasului Târgu Neamt, apele de stratificatie apar la suprafata pe o linie corespunzatoare contactului dintre "conglomeratele de Pleşu" cu elemente verzi si "orizontul supraconglomeratic" cu sare, sub forma izvoarelor minerale. Gradul de mineralizare al acestor ape este 0,56 -1,39 g/l.

1.1.5.11. Biodiversitate. Vegetaţie şi faună.

Conform aşezării geografice teritoriul de amplasament se află:

- în regiunea bio-geografică de tip continental, - în ecoregiunea Podişul Sucevei, - în subprovincia floristică Subcarpaţii Orientali, din cadrul provinciei floristice Carpatice, - în regiunea ornitogeografică specifică avifaunei pădurilor de foioase.

Flora Stratul de arbori din etajul superior cuprinde gorun (Quercus petraea), stejar pedunculat (Quercus

robur), stejar pufos (Quercus pubescens), fag (Fagus sylvatica), carpen (Carpinus betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), brad (Abies alba), pin (Pinus sylvestris, Pinus mugo), molid (Picea abies), mesteacăn (Betula pendula), sorb de câmp (Sorbus torminalis), ulm (Ulmus glabra, U. minor), frasin (Fraxinus excelsior), tei (Tilia tomentosa, Tilia cordata), jugastru (Acer campestre), plop (Populus

tremula).

Stratul de arbuşti este reprezentat de alun (Corylus avellana), porumbar (Prunus spinosa), gherghinar/păducel (Crataegus monogyna, Crataegus pentagyna), sânger (Cornus sanguina), corn (Cornus sanguinea), soc negru (Sambucus nigra), clocotiş (Staphylea pinnata), lemn câinesc (Ligustrum

vulgare), scumpie (Cotinus coggygria), mălin (Prunus padus), verigariu (Rhamnus cathartica), salbă moale/voniceriu (Euonymus europaea), salbă râioasă (Euonymus verrucosus), cireȚ (Cerasus avium,

Prunus avium), măr (Malus sylvestris), prun (Pyrus pyraster), sălcioară (Elaeagnus angustifolia), hamei (Humulus lupulus).

În stratul ierburilor şi subarbuştilor sunt prezente exemplare de măceş (Rosa canina), zmeur (Rubus

idaeus), sânzâiene (Galium schultesii), brânduşa de primăvară (Crocus vernus), ghiocel (Galanthus



14 / 140

nivalis), călugăr/măseaua ciutei (Erythronium dens-canis), ciuboţica cucului (Primula officinalis), alior/laptele cucului (Euphorbia cyparissias), iarba moale/rocotea (Stellaria holostea), asprişoară (Galium odoratum), colţişor (Dentaria bulbifera), vineriţă (Ajuga reptans), brei (Mercurialis perennis), păştiţa galbenă (Anemone ranunculoides), floarea paştelui/păştişă albă (Anemone nemorosa), feriga (Driopteris filx-mas), măcriş iepuresc (Oxalis acetosella), ciocul berzei (Geranium sanguineum), trei răi/crucea voinicului (Hepatica nobilis), brebenei (Coryadilis solida), horsti (Luzula pilosa), lăcrămiţă (Maianthemum bifolium), rusuliţa/struguraş/vulturică (Hieracium aurantiacum), viorele (Viola

reichenbachiana), perişor (Pirola secunda), măzăriche (Vicia tenuifolia), sânişoară (Sanicula europaea), frag (Fragaria vesca), urzică (Urtica dioica), ghizdei (Lotus tenuis), trifoi mărunt (Medicago lupulina), scaiete (Carduus acanthoides), ciulin (Cirsium vulgare).

Pajiştile sunt alcătuite din iarba câmpului (Agrostis tenuis, Agrostis capillaris), păiuş (Festuca

sulcata, Festuca rubra, Festuca valesiacam Cynosurus cristatus), firuţă bărboasă (Botriochloa ischaemum, Andropogon ischaemum), pir târâtor (Agropyron repens), pir cristat (Agropyron cristatum), grozamă (Genista sagitalis), la marginea pădurilor şi culturilor agricole.

Vegetaţia azonală şi intrazonală este alcătuită din exemplare de salcie (Salix fragilis), plop (Plopulus alba), frasin (Fraxinus angustifolia) şi salcâm (Robinia pseudacacia).

Subarboretul este alcătuit din porumbar, gherghinar/păducel sânger, călin (Viburnum opulus), lemn cainesc, cruşin, soc negru, măceş, salbe, cătină albă (Hippophae rhamnoides), alun (Colylus avellana). Mai rar apar plante agăţoare: curpen (Clematis vitalba), hamei (Humulus lupulus), viţa salbatică (Vitis

silvestris).

În locurile unde periodic se înregistrează exces de umiditate în sol se dezvoltă, în sezoanele cu precipitaţii bogate, specii palustre, adaptate la un exces de umiditate în sol. Principalele specii din această categorie sunt: Carex riparia (mohor), rogoz (Carex pilosa, Carex sylvatica), Schoenoplectus

lacustris (rogoz), pipirig (Juncus inflexus, J. Effusus), Phragmites australis (trestie), Mentha aquatica (mentă), Rumex obtusifoius (măcriş), Symphytum officinale (tătăneasă).

Fauna

Zona de amplasament constituie arealul următoarelor specii de animale:

- mamifere – şoarece de câmp (Mesocricetus newtoni), şoarece gulerat (Apodemus flavicollis), şoarece de pădure (Apodemus sylvaticus), cârtiţă (Talpa europaea), arici (Erinaceus europaeus), iepure (Lepus europaeus), dihor de casă (Mustela putorius), veveriţă (Sciurus vulgaris), viezure (Meles

meles), căprior (Capreolus capreolus), mistreţ (Sus scrofa), zimbru (Bison bonasus), vulpe (Vulpes

vulpes crucigera), jder de fag (Martes foina), pârş (Glis glis), pisică sălbatică (Felis silvestris), urs (Ursus arctos),

- păsări [5] – uliu porumbar (Accipiter gentilis), uliu păsărar (Accipiter nisus), piţigoi codat (Aegithalos caudatus), fâsa de pădure (Anthus trivialis), acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), ciuf de pădure (Asio otus), cucuvea (Athene noctua), şorecar comun (Buteo buteo), şorecar încălţat (Buteo lagopus), caprimulg (Caprimulgus europaeus), sticlete (Carduelis carduelis), scatiu (Carduelis spinus), cojoiacă de pădure (Certhia familiaris), botgros (Coccothraustes

coccothraustes), porumbel (Columba palumbus), corb (Corvus corax), cioara (Corvus corone

cornix), cuc (Cuculus canorus), ciocănitoare (Dendrocopos major, Dendrocopos medius, Dryocopus

martius), presură (Emberiza citrinella), măcăleandru (Erithacus rubecula), muscar (Ficedula

albicollis, Muscicapa striata), cinteză (Fringilla coelebs), gaiţă (Garrulus glandarius), capîntortură (Jynx torquilla), sfrâncioc (Lanius collurio), privighetoare (Luscinia megarhynchos), codobatura (Motacilla alba ), grangur (Oriolus oriolus), piţigoi (Parus caeruleus, Parus major, Parus palustris), vrabie (Passer domesticus), codroş de pădure (Phoenicurus phoenicurus), pitulice (Phylloscopus

collybita), coţofana (Pica pica), ghionoaie (Picus canus, Picus viridis), mugurar (Pyrrhula pyrrhula), ţiclean (Sitta europaea), turturica (Streptopelia turtur), huhurez (Strix aluco), graur (Sturnus



15 / 140

vulgaris), pitulice (Sylvia atricapilla, Sylvia borin), ochiul boului (Troglodytes troglodytes), mierla (Turdus merula), sturz (Turdus philomelos), cocoşar (Turdus pilaris), sturz (Turdus viscivorus), pupăză (Upupa epops), şoimuleţ de seară (Falco vespertinus), dumbrăveanca (Coracias garrulus), prigorie (Merops apiaster), forfecuţă (Loxia curvirostra), rândunică (Hirundo rustica), guguştiuc (Streptopelia decaocto), stăncuţa (Corvus monedula ), fazan (Phasianus colchicus), prepeliţa/pitpalacul (Coturnix coturnix), potârniche (Perdix perdix), spurcaciul (Oris tetrax), sitar (Scolopax rusticola), gaiţa (Garrulus glandarius), barza/cocostârc (Ciconia ciconia),

- peşti - boiştean (Phoxinus phoxinus), scobar (Chondrostoma Nasus);

- reptile – şarpele de casă (Natrix natrix), şopârle (Lacerta agilis, Lacerta vivipara), guşter (Lacerta

viridis),

- amfibieni – broască roşie de pădure (Rana dalmatina), broască brună (Rana temporaria), brotăcel (Hyla arborea), triton comun (Triturus vulgaris).

- insecte, crustacei, moluste – Orthoptere (greieri (Gryllus domesticus, Liogryllus campestris), cosaşi, lăcustă (Calliptamus (Caloptenus) italicus), coropişniţă (Gryllotalpa gryllotalpa),) călugăriţa (Mantis religiosa), Coleopere (rădaşca (Lucanus cervus), croitori (Saperda populnea, Rhagium

inquisitor), nasicorn (Oryctes nasicornis), gărăgăriţe/buburuze (Coccinela septempunctata), gândacul de Colorado (Leptinotarsa decemlineata), gargarita sfeclei (Tanymecus palliatus), gargarita mazărei (Bruchus pisorum), carab (Carabus auratus), cărăbuşi (Melolontha melolontha, Carabus (Limnocarabus) clathratus, Carabus montivagus, Carabus cancellatus tibiscinus, Carabus

monillis, Carabus coriaceus, Carabus violaceus, Carabus granulatus, Carabus auronitens, Carabus

convexus, Carabus hortensis)), Heteroptere (gândaci (Haltica quercetorum, Galerucella luteola,

Dryocetes villossus, Scolytus scolytus, bucătărie Blatta orientalis, Ixodes ricinus, Leptinotarsa

decemlineata) ploşniţe (vaca domnului (Pyrrhochoris apterus), cerealelor (Eurigaster maura

(ploşniţa cerealelor), Aelia acuminata, Palomena praxina (ploşniţă de câmp), Cimex lectularius

(stelniţa), Cercopis sanguinolenta, Cicadella viridis), Miriapode (urechelniţa (Lithobius forficatus), şarpele-orb (Iulus terrestris)), Hymenoptere (viespi (Drymonia ruficornis, Apethymus filiformis), albine (Apis melifica), bondari), Diptere (muşte Musca domestica, ţânţari), Lepidoptere (fluturi (ochi de păun Eudia pavonia, porumbacul stejarului (Marumba quercus, albiniţa Pieris brassicae,

fluturele rosu (Vanesa yo), lamaita / fluturele galben (Prosperpinus proserpina, Parnassius

mnemosvne), molii (Hyphantria cunea, Ephestia kuchniana, Sitotroga cereallela), omizi (Lymantria

dispar, Thaumaetopoea processionea, Laspeyresia splendana, Hyphantria cunea, Tortrix viridana, Lymantria dispar, Operophtera brumata), furnici, paianjeni, acarieni, viermi, râme, melci (Helix

pomatia, limax, Holicopsis striata austriaca).

Insectele şi larvele acestora care vieţuiesc în vecinătatea sau în mediul acvatic: Ephemeroptera

(rusalii Baetis vernus, Baetis buceratus, Caenis pseudorivulorum), Diptere (Cricotopus silvestris,

Cricotopus triannulatus, C. bicinctus, Cryptochironomus defectus, Chironomus dorsalis, tânţar (Culex pipiens)), Plecoptere (Perlodes microcephala), Ordonate (libelulă (Libellula

quadrimaculata)), Dytiscite (cărăbuş-de-apă (Dytiscus marginalis), ditisc), crustacee (lăţăuş (Gammarus), Daphia, Bosmina, Cyclops, Sida, Filina, Brachionus, Keratella), Heteroptere (Gerris

lacustris, Noctoneca glauca, Ranata linearis, Nepa cinerea (scorpionul de apă)), viermi de apa (Lumbricus terrestris).

Biodiversitate

Peste o parte a terenurilor vizate de proiect se suprapun (vezi Fig. 1.4.): - aria de interes comunitar ROSCI 0270 Vânători - Neamţ, declarată prin Ordinul MMDD nr.

1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă

comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu suprafaţa de 30 841 ha,



16 / 140

- aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0107 Vânători - Neamţ, instituită prin HG nr.

1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte a reţelei ecologice

europene Natura 2000 în România, cu suprafaţa de 30 841 ha,

- rezervaţia naturală de interes naţional Parcul Vânători – Neamţ, cu suprafaţa de 30 801 ha, declarată prin HG 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi

parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora..

În arealul comunităţilor rurale se mai află:

- rezervaţia de interes naţional de Zimbri Neamţ, pe teritoriul comunei Vânători – Neamţ, cu suprafaţa de 11 500 ha, nominalizată în Legea 5 /2000 privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate la poziţia 2.658;

Fig. 1.4. Limita ariilor de protecţie din zona de interes

- următoarele situri şi monumente ale naturii de interes judeţean declarate prin HCJ 15/1994:

- rezervaţia forestieră Neamţişor, cu suprafaţa de 854 ha. Include rezervaţia de stejari Dumbrava. Pădurea Dumbrava, în suprafaţă de 56,6 ha este situată între valea pârâului Neamţ şi a

pârâului Nemţişor, la o altitudine cuprinsă între 445 şi 470 m. Este o rezervaţie de tip forestier şi care conservă o pădure de stejari seculari, foarte viguroşi ce alcătuieşte habitatul cod 91Y0 – Păduri dacice de stejar şi carpen.

Arboretul este constituit din Quercus robur, Quercus daleschampii în amestec cu Carpinus betulus, la care se mai adaugă Prunus avium, Acer campestre, Fagus sylvatica şi Pyrus pyraster, fiind alcătuită dintr-o singură asociaţie, şi anume Quercorobori-carpinetum Soo et Pocs 1957. Arboretul este o rezervaţie naturală, interesantă prin dimensiunile şi aspectul exemplarelor de stejar, prin particularităţile subarboretului, bogăţia florei ierboase, infiltraţiile de conifere etc. Vârsta acestor arbori variaza între 150 - 200 ani.

Conform Ordinului 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi

a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice este constituită zonă de conservare specială a Parcului natural Vânători–Neamţ care include parcelele forestiere 19 şi 20 din UP II Dumbrava a OS Târgu Neamţ.

- stejarul secular Târgu Neamţ, - rezervaţia forestieră de interes judeţean Vânători – Târgu Neamţ, cu suprafaţa de 55 ha.



17 / 140

ROSCI 0270 Vânători - Neamţ. A fost declarat pentru speciile de carnivore si ierbivore pe care le adaposteşte, specii protejate de Directiva Habitate 92/43/EEC referitoare la conservarea habitatelor

naturale şi pentru speciile de plante şi animale de interes comunitar a caror conservare necesita

desemnarea zonelor speciale de habitate în care acestea trăiesc. Aceste specii necesită o protecţie strictă şi a celor a căror prelevare din natură şi exploatare sunt susceptibile de a face obiectul măsurilor de management. Situl se întinde pe raza următoarelor localităţi din judeţ: Agapia (58 %), Bălţăteşti (41 %), Brusturi (33 %), Crăcăoani (80 %), Gârcina (< 1 %), Pipirig (1 %), Răuceşti (9 %), Târgu Neamţ (9 %), Vânători-Neamţ (75 %).

Coordonatele sitului fac obiectul Tabelului 1.7. Tabel 1.7. Coordonatele sitului

Suprafaţă Altitudine [m] Latitudine Longitudine

[ha] minim maxim mediu

Regiune biogeografică

N 47o10’40” E 26o13’02” 30 841,00 371 1 225 737 Alpină, Continentală

Pe aceste terenuri nu sunt tipurile de habitate descrise în formularul standard, pe care le enumerăm în Tabelul 1.8.

Tabel 1.8.

Cod Denumire habitat % Reprez. Supraf. rel. Conserv. Global

3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane

1 B C B B

3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane

1 B C B B

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor de la nivelul câmpiilor până la cel montan şi alpin

5 B C B B

6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis);

17 B C B B

6520 Fâneţe montane 0,5 B C B B

9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 1,5 A B B B

91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus

excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion

albae);

3 B C B B

91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus

laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

0,01 D C B B

91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 0,1 C C B B

Cod 3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane Conform Studiului de Evaluare Adecvată [5] acest habitat nu a fost identificat in perimetrul

obiectivului de investitii.

Caracteristica acestui habitat specific bioregiunii alpine o constituie comunităţile formate din tufe joase de specii pioniere, ce invadează formaţiunile erbacee sau sufrustescente, pe depozite de pietriş bogate în nămol fin ale cursurilor de apă din etajele alpin, subalpin, montan şi submontan, cu regim hidrologic de tip alpin, adică cu debit maxim în timpul verii. Plantele caracteristice acestui habitat sunt Myricaria germanica (Cătină mică) şi Salix spp. (Salix elaeagnos (răchită albă), Salix

purpurea subsp. gracilis (răchită roşie), Salix daphnoides (salcie brumărie), Salix nigricans).

Specific este asociaţia vegetală Salici-Myricarietum.



18 / 140

Reprezentativitate: Bună,

Suprafaţa relativă: C: 2 % ≥ p > 0 %,

Stadiu de conservare: Bună,

Evaluare Globală: valoare Bună

Corespunde Habitatului din România:

- R 4415 Tufărişuri dacice de cătină mică (Myricaria germanica); Valoare conservativă – mare, habitate protejate Emerald; încã bine reprezentate în România.

Cod 3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane Acest habitat nu a fost identificat [5] in perimetrul obiectivului de investitii.

Este un habitat specific bio-regiunilor alpin şi continental. Caracteristica acestuia o constituie tufărişurile înalte de Salix spp., Hippophaë rhamnoides, Alnus spp., Betula spp. pe depozite de pietriş ale cursurilor de apă montane care au un regim hidrologic de tip alpin - cu debit maxim în timpul verii.

Plantele caracteristice sunt Salix elaeagnos, S. purpurea subsp. gracilis, S. daphnoides şi Hippophaë rhamnoides pe depozite înalte de pietriş fluvial din văile alpine şi perialpine.

Specifice sunt asociaţiile vegetale: Hippopho - Salicetum elaeagnus şi Salicetum elaeagni –

purpureae.




Evaluare Globală: Bună.

Corespunde Habitatului din România:

- R 4417 Tufărişuri danubiene de cătină albă (Hippophaë rhamnoides) şi răchită albă (Salix

elaeagnos); Valoare conservativă – mare, habitate protejate Emerald; încã bine reprezentate în România.

Cod 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor de la nivelul câmpiilor până la cel montan şi alpin

Acest habitat nu a fost identificat [5] in perimetrul obiectivului de investitii.

Este un habitat specific bio-regiunilor alpin, continental, panonic, pontic şi stepic. Este reprezentat de subtipurile:

- Comunităţi higrofile şi nitrofile de ierburi înalte, de-a lungul cursurilor de apă şi lizierelor forestiere, aparţinând ordinelor Glechometalia hederaceae şi Convolvuletalia sepium (Senecion

fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion). Plantele caracteristice sunt: Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum (pufuliţă), Senecio fluviatilis, Filipendula

ulmaria, Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum

hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum (năpraznic), Silene

dioica, Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis paludosa.

- Comunităţi de ierburi perene înalte higrofile din etajul montan până în cel alpin, aparţinând clasei de vegetaţie Betulo-Adenostyletea. Plantele caracteristice sunt: Aconitum lycoctonum (A.

vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles alliariae, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis arundinacea, Cirsium helenioides.



19 / 140

Comunităţi similare cu acest subtip, dar cu o dezvoltare redusă, apar la altitudini mai joase de-a lungul râurilor şi lizierei pădurilor. Comunităţile nitrofile care includ numai speciile de bazaă, comune în regiunea respectivă, nu sunt considerate ca fiind prioritare pentru conservare. Aceste comunităţi de ierburi înalte pot apărea în păşuni umede, lăsate fără cosire. Zonele întinse de pajişti umede abandonate şi comunităţile de neofite cu Helianthus tuberosus, Impatiens glandulifera, etc. nu trebuie luate în considerare.

Specifice sunt asociaţiile vegetale: Aconitetum taurici, Adenostylo-Doronicetum austriaci (syn.: Adenostyletum alliariae banaticum); Cirsio waldsteinii-Heracleetum transsilvanici (syn.: Cardueto-

Heracleetum palmati, Heracleetum palmati auct. rom.); Petasitetum kablikiani (syn.: Petasitetum

glabrati); Telekio-Petasitetum hybridi (syn.: Petasitetum hybridi auct. rom., Aegopodio-Petasitetum

hybridi auct. rom., Telekio-Petasitetum albae, Petasitetum albae, Petasiteto-Telekietum speciosae; Telekio-Filipenduletum; Telekio speciosae-Aruncetum dioici; Angelico-Cirsietum oleracei; Scirpetum sylvatici; Filipendulo-Geranietum palustris; Chaerophyllo hirsuti-Filipenduletum; Lysimachio vulgaris-Filipenduletum; Chaerophylletum aromatici; Arunco-Petasitetum albi

Convolvulo-Eupatorietum cannabini; Convolvulo-Epilobietum hirsuti; Aegopodio-Anthriscetum

nitidae; Angelico sylvetris-Cirsietum cani; Cicerbitetum alpinae (syn. Adenostylo- Cicerbitetum).





Corespunde Habitatelor din România:

- R 3701 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Aconitum tauricum ; Valoare conservative – redusă.

- R 3702 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Adenostyles alliaria şi Doronicum

austriacum ; Valoare conservative – redusă.

- R 3703 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte Cirsium waldsteinii şi Heracleum

sphondylium ssp. transilvanicum ; Valoare conservative – redusă.

- R3704 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Senecio subalpinus şi ştevia stânelor (Rumex alpinus) ; Valoare conservative – redusă.

- R 3705 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Rumex obtusifolia şi Urtica dioica ;

Valoare conservative – redusă.

- R 3706 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Petasites kablikianus ; Valoare conservative – redusă.

- R 3707 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Telekia speciosa şi Petasites

hybridus ; Valoare conservative – redusă.

- R 3708 Comunităţi daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa Ți Scirpus sylvaticus; Valoare conservativã: redusã, mare doar în habitatele unde este prezentã specia Ligularia

sibirica (DH2).

- R 3714 Comunităţi daco-getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre şi Chaerophyllum

hirsutum; Valoare conservative – redusă.

Cod 6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis); Acest habitat nu a fost identificat [5] in perimetru obiectivului de investitii.

Este un habitat specific bio-regiunilor alpin, continental, panonic, pontic şi stepic. Este reprezentat din pajişti şi fâneţe bogate în specii, pe soluri slab până la moderat fertilizate, din zona de



20 / 140

câmpie până în etajul submontan, aparţinând alianţelor Arrhenatherion şi Brachypodio-Centaureion

nemoralis. Aceste pajişti exploatate extensiv sunt bogate în plante cu flori şi nu sunt cosite înainte ca gramineele să înflorească şi după aceea, numai o dată sau de două ori pe an.

Habitatul are subtipuri adaptate la condiţii de umezeală sau la condiţii de uscăciune. În cazul în care practicile de exploatare a resurselor vegetale devin intensive, cu utilizarea abundentă a îngrăşămintelor, diversitatea specifică scade rapid.

Speciile de plante caracteristice sunt: Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens subsp. flavescens, Pimpinella major, Centaurea jacea, Crepis biennis, Knautia arvensis, Tragopogon

pratensis, Daucus carota, Leucanthemum vulgare, Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis, Campanula patula, Leontodon hispidus, L. nudicaulis, Linum bienne, Malva moschata.

Asociaţiile vegetale specifice: Arrhenatheretum elatioris Br.-Bl. ex Scherrer 1925.


- R 3802 Pajişti daco-getice de Arrhenatherum elatius; Valoare conservative – moderată.

- R 3803 Pajişti sud-est carpatice de Agrostis capillaris şi Festuca rubra; Valoare conservative – redusă.

- R 3804 Pajişti daco-getice de Agrostis capillaris şi Anthoxanthum odoratum; Valoare conservative – moderată.

Cod 6520 Fâneţe montane Acest habitat nu a fost identificat [5] in perimetrul obiectivului de investitii.

Habitatul este reprezentat de fâneţe mezofile, bogate în specii din zonele montane şi etajul subalpin specific bio-regiunii de tip alpin. În general asociaţiile vegetale sunt dominate de Trisetum

flavescens, alte plante caracteristice sunt: Heracleum sphondylium, Viola cornuta, Astrantia major, Carum carvi, Crepis mollis, C. Pyrenaica (clopoţei), Polygonum bistorta (răculeţ), Silene dioica, S.

Vulgaris (guşa porumbelului), Campanula glomerata, Salvia pratensis, Centaurea nemoralis, Anthoxanthum odoratum, Crocus albiflorus, Geranium phaeum, G. Sylvaticum (fratele priboiului), Narcissus poëticus, Malva moschata, Valeriana repens, Trollius europaeus, Pimpinella major, Muscari botryoides, Lilium bulbiferum, Thlaspi caerulescens, Viola tricolor subsp. Subalpina (trei fraţi pătaţi), Phyteuma halleri, P. orbiculare, Primula elatior, Chaerophyllum hirsutum şi multe altele.

Specifice sunt asociaţiile vegetale: Poo-Trisetetum flavescentis (Knapp 1951) Oberd. 1957; Trisetetum flavescentis (Schrőter) Brockmann 1907; Festuco rubrae-Agrostietum capillaris Horvat 1951 (exclusiv subas. nardetosum strictae Pop 1976); Anthoxantho-Agrostietum capillaris Silinger 1933. La acest habitat nu trebuie incluse pajiştile aparţinând subas. Festuco rubrae- Agrostietum

capillaris nardetosum, întrucât ele nu sunt – în general - exploate ca fâneţe şi, datorită bogăţiei lor floristice relativ ridicate, se circumscriu tipului de habitat 6230.






- R 3801 Pajişti sud-est carpatice de isetum flavescens şi Alchemilla vulgaris ; Valoare conservative – redusă.

- R 3803 Pajişti sud-est carpatice de Agrostis capillaris şi Festuca rubra ; Valoare conservative – redusă.

- R 3804 Pajişti sud-est carpatice de Agrostis capillaris şi Anthoxanthum odoratum ; Valoare conservative – moderată.



21 / 140

Cod 9130 Păduri de fag de tip Asperul -Fagetum


Habitat specific bio-regiunilor alpin şi continental este reprezentat de paduri de fag (Fagus

sylvatica) şi, în munţii mai înalţi, de Fagus sylvatica în amestec cu Abies alba sau de Fagus

sylvatica în amestec cu Abies alba şi Picea abies, dezvoltate pe soluri neutre sau cu pH aproape de valori neutre, cu cantitate moderată de humus de calitate (mull). În stratul ierbos sunt prezente speciile Anemone nemorosa, Lamiastrum (Lamium) galeobdolon, Galium odoratum (vinăriţă) şi Melica uniflora şi, la munte, specii de Dentaria, formând un strat ierbos mai bogat în specii şi mai abundent decât în pădurile de la 9110 şi 9120.

Sunt incluse următoarele subtipuri:

- Făgete neutrofile colinare de fag (Fagus sylvatica) şi de fag (Fagus sylvatica) în amestec cu Quercus petraea (gorun) şi Quercus robur (stejar) de pe dealuri, munţi de joasă altitudine şi podişuri.

- Făgete montane neutrofile de fag (Fagus sylvatica), de Fagus sylvatica şi Abies alba, de Fagus

sylvatica, Abies alba şi Picea abies din etajele montan şi montan superior.

- Păduri de fag neutrofile cu afinităţi medio-europene de pe dealurile Câmpiei Panonice şi de la periferia vestică a acesteia.

- Arboretele relictare ale pădurilor colinare neutrofile de fag din munţii Măcinului, Dobrogea, formează habitatul prioritar 91X0 - păduri dobrogene de fag.

Speciile caracteristice sunt: Fagus sylvatica, Abies alba, Picea abies, Anemone nemorosa, Lamiastrum (Lamium) galeobdolon, Galium odoratum, G. schultesii, Melica uniflora, Dentaria spp.

Asociatiile vegetale dominate: Carpino-Fagetum; Galio schultesii-Fagetum; Lathyro veneti-

Fagetum.

Reprezentativitate: A - excelentă,

Suprafaţa relativă: B: 15 % ≥ p > 02%,




- R 4118 Pãduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria

bulbifera; Valoare conservativã: redusă.

- R 4119 Pãduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa;

Valoare conservativã: redusă.

- R 4120 Pãduri moldave mixte de fag (Fagus sylvatica) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicolis; Valoare conservativã: mare.

Cod 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,

Salicion albae) Acest habitat nu a fost identificat [5] in perimetrul obiectivului de investitii.

Habitatul de interes conservativ prioritar este specific bio-regiunilor alpin, continental şi panonic. Este reprezentat de paduri ripariene (riverane) cu Fraxinus excelsior şi Alnus glutinosa ale cursurilor de apă din zona de câmpie şi etajul colinar ai Europei temperate şi boreale (Alno-Padion); păduri de luncă de Alnus incana ale râurilor montane şi submontane din Alpi şi Apeninii de nord (Alnion

incanae); galerii arborescente formate din exemplare înalte de Salix alba, S. fragilis şi Populus nigra

de-a lungul râurilor medio-europene, în etajul submontan, colinar şi zona de câmpie (Salicion albae).



22 / 140

Toate tipurile apar pe soluri grele (în general bogate în depozite aluviale), inundate periodic de creşterea nivelului râului (sau pârâului) cel puţin o dată pe an, însă altfel bine drenate şi aerate în perioada în care debitul apei este scăzut. Stratul ierbos include întotdeauna numeroase specii de talie mare (Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris, Cardamine spp., Rumex sanguineus, Carex spp., Cirsium oleraceum) şi poate conţine diverse geofite vernale, precum Ranunculus ficaria, Anemone

nemorosa, A. ranunculoides, Corydalis solida. Acest habitat include mai multe subtipuri

- păduri de frasin şi anin din zona izvoarelor şi cursurilor mici de apă, cu vegetaţie de tip Carici

remotae-Fraxinetum.

- păduri de frasin şi anin din zona râurilor cu scurgere rapidă, cu vegetaţie de tip Stellario-Alnetum

glutinosae.

- păduri de frasin şi anin zona râurilor cu curgere lentă, cu vegetaţie de tip Pruno-Fraxinetum,

Ulmo-Fraxinetum);

- galerii montane de anin alb cu vegetaţie de tip Calamagrosti variae-Alnetum incanae Moor 1958);

- galerii submontane de anin alb cu vegetaţie de tip Equiseto hyemalis-Alnetum incanae Moor 1958);

- păduri-galerii de salcie plângătoare (albă) cu vegetaţie de tip Salicion albae.

Speciile de plante caracteristice sunt: stratul arborescent - Alnus glutinosa, Alnus incana,

Fraxinus excelsior; Populus nigra, Salix alba, S. fragilis; Ulmus glabra; stratul ierbos – Angelica

sylvestris, Cardamine amara, C. pratensis, Carex acutiformis, C. pendula, C. remota, C. strigosa, C.

sylvatica, Cirsium oleraceum, Equisetum telmateia, Equisetum spp., Filipendula ulmaria, Geranium

sylvaticum, Geum rivale, Lycopus europaeus, Lysimachia nemorum, Rumex sanguineus, Stellaria

nemorum, Urtica dioica.

Majoritatea acestor păduri se află în contact cu pajişti umede sau cu păduri de ravene (Tilio-

Acerion). Poate fi observată uneori o succesiune către Carpinion a frăsinetelor.

Asociatiile vegetale dominate: Telekio speciosae-Alnetum incanae Coldea (1986) 1991; Stellario

nemorum-Alnetum glutinosae (Kästner 1938) Lohmeyer 1957; Carici brizoidis-Alnetum glutinosae

Horvat 1938 em. Oberd. 1953; Carici remotae-Fraxinetum Koch ex Faber 1936; Pruno padi-

Fraxinetum Oberdorfer 1953; Salicetum fragilis Passarge 1957; Salicetum albae Issler 1924.

Salicetum fragilis corespunde fitocenozelor pure sau dominate de salcie plesnitoare (fără salcie albă), pe lângă care poate apărea destul de frecvent aninul negru (Alnus glutinosa). Salicetum albae

înglobează fitocenoze de salcie albă, pure sau amestecate în proporţii diferite cu Salix fragilis şi/sau Populus nigra. În timp ce prima asociaţie se dezvoltă pe soluri aluviale ceva mai evoluate, a doua are un caracter mai pionier datorită viiturilor mai intense şi frecvente.

Denumirea de Salicetum albae-fragilis este în prezent considerată un sinonim al lui Salicetum

albae. Salicetum albae-fragilis a devenit un nomen ambiguum pentru că a fost prea larg definit şi nu mai este preluat în lucrările recente.






- R 4401 Pãduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia specioasa; Valoare conservativã: foarte mare.

- R 4402 Pãduri daco – getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria

nemorum; Valoare conservativã: foarte mare.



23 / 140

- R 4405 Pãduri sud-est carpatice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus caesius; Valoare conservativã: foarte mare.

Cod 91F0 Păduri ripariene mixte cu Querqus robur. Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)


Habitatul este specific bio-regiunilor continental, panonic şi stepic. Este răspândit în luncile râurilor mari, în zona pădurilor de stejar, pădurilor mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis şi Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion

minoris). Sunt supuse inundării prin creşterea periodică a nivelului apei şi se dezvoltă pe depozite aluviale recente. Acest tip de habitat a devenit foarte rar datorită transformării luncilor în terenuri agricole şi a înlocuirii pădurilor ripariale naturale cu monoculturi de plopi hibrizi.

Păduri din specii cu lemn de esenţă tare situate în albia majoră a râurilor, expuse regulat inundaţiilor în perioda creşterii nivelului apei, sau în zone joase, expuse inundaţiilor provocate de înălţarea apei freatice. Aceste păduri se dezvoltă pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine drenat între inundaţii sau poate rămâne ud. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante aparţin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat.

Plante caracteristice: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F.

angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus, Humulus

lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea,

Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum, Leucojum aestivum.

Aceste păduri formează mozaicuri cu păduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esenţă moale, în zonele joase ale luncilor râurilor; ele se pot dezvolta şi din păduri aluviale de specii cu lemn de esenţă tare. Acest tip de habitat apare adesea în conjuncţie cu păduri de anin şi frasin.

Răspândit la altitudini cuprinse între 15-150 m, pe terase înalte plane, uneori inundabile din luncile marilor râuri. Roci: aluviuni diverse, lutos-argiloase, pietrişuri. Soluri de tip cambosol tânăr de luncă, aluviosol, profunde, gleizate în adâncime, eubazice, umede, eutrofice.

Factori limitativi: inundaţii prelungite

Asociatiile vegetale dominate: Fraxino danubialis-Ulmetum Soó 1936 corr. 1963; Quercetum

roboris-pedunculiflorae Simon 1960 (syn.: Fraxino angustifoliae-Quercetum pedunculiflorae Chifu et al. (1998) 2004); Fraxino pallisae-Quercetum pedunculiflorae (Popescu et al. 1979) Oprea 1997; Fraxinetum pallisae (Simon 1960) Krausch 1965 (syn. Ulmeto minoris-Fraxinetum pallisae Borza ex Sanda 1970).

Reprezentativitate: D – prezenţă nesemnificativă,



Evaluare Globală: valoare Bună.

Cod 91V0 Păduri dacice de fag (Symfonito-Fagion) Acest habitat nu a fost identificat [5] in perimetrul obiectivului de investitii.

Habitat specific bio-regiunilor alpin şi continental este reprezentat de paduri de fag (Fagus

sylvatica), de Fagus sylvatica în amestec cu Abies alba, de Fagus sylvatica în amestec cu Abies alba şi Picea abies, sau de fag Fagus sylvatica în amestec cu Carpinus betula din Carpaţi şi din dealurile subcarpatice, din alianţa Symphyto cordati-Fagion, cu specii tipice de Fagetalia, dezvoltate pe substrate neutre, bazice şi uneori acide.



24 / 140

Speciile de plante caracteristice sunt: Symphytum cordatum, Cardamine glanduligera (syn. Dentaria glandulosa), Hepatica transsilvanica, Pulmonaria rubra, Leucanthemum waldsteinii,

Silene heuffelii, Ranunculus carpaticus, Euphorbia carniolica, Aconitum moldavicum, Saxifraga

rotundifolia subsp. heuffelii, Primula elatior subsp. leucophylla, Hieracium rotundatum, Galium

kitaibelianum, Moehringia pendula, Festuca drymeia.

Asociatiile vegetale dominate: Pulmonario rubrae-Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987 (inclusiv subas. taxetosum baccatae Comes et Täuber 1977); Leucanthemo waldsteinii-Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987; Symphyto cordati-Fagetum Vida 1959 (inclusiv subas. taxetosum baccatae Hodoreanu 1981); Phyllitidi-Fagetum Vida (1959) 1963

Reprezentativitate: C - semnificativă,





- R 4101 Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies

alba) cu Pulmonaria rubra; Valoare conservativã: moderată.

- R 4103 Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies

alba) cu Leucanthemum waldsteinii; Valoare conservativã: foarte mare.

- R 4104 Pãduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria

rubra; Valoare conservativã: moderată.

- R 4108 Pãduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii; Valoare conservativã: foarte mare.

- R 4109 Pãduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Symphytum cordatum; Valoare conservativã: mare.

- R 4116 Pãduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis scolopendrium; Valoare conservativã: foarte mare.

Speciile de mamifere, amfibieni şi reptile, peşti, nevertebrate şi plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE fac obiectul Tabelelor 1.9. ..., 1.13.

Tabel 1.9.

Cod Specie Populaţie: Rezidentă

Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop

Conserv Izolare Global

1352 *Canis lupus P C B C B

1354 *Ursus arcos P C B C B

1361 Lynx lynx P C B C B

- Canis lupus (lup), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 şi 4A.

Această specie poate fi prezentă [5] in perimetrul obiectivului de investitii.

Habitat: de la câmpie până în zona montană. Cuibăreşte în zone împădurite, cu copaci izolaţi, văiugi, râpe. Este deosebit de rezistent - poate parcurge într-o peste 100 km într-o singură noapte. Are nevoie de un teritoriu întins, de circa 2 400 – 2 500 ha, de zece ori mai mult decât un urs.

Hrana: Necrofag. Atacă de la cerb şi cal până la capre, oi, câini şi mistreţi, iepuri, broaşte, şoareci, gândaci şi alte vieţuitoare mai mici.



25 / 140

- Ursus arctos (urs carpatin), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 şi 4A. Această specie poate fi prezentă [5] in perimetrul obiectivului de investitii.

Habitat: zona montană împădurită. În timpul iernii se adaposteşte in locuri ferite, cum ar fi pesteri sau crevase.

Hrana: plante, fructe de padure, radacini si muguri, ciuperci si pesti, insecte si mamifere mici, cadrave neintrate în putrefacţie, oi, porci, vite.

- Lynx lynx (râs), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 şi 4A.

Această specie poate fi prezentă [5] in perimetrul obiectivului de investitii.

Habitat: arealul lor ocupă mai mult de 100 km2 şi altitudine de la 200 m la 1 800 m. Preferă pădurile din regiuni muntoase, dificil accesibile.

Hrana: şoareci, iepuri, căprior, cerbi şi diverse specii de păsări. Uneori consumă şi animalele domesticite, cum ar fi găine, raţe, gâşte, curcani, oi. La nevoie este necrofag, deşi în mod obişnuit îngroapă prada.

Tabel 1.10.




1161 Triturus cristatus

RC B B C B

1193 Bombina variegata

C B B C B

2001 Triturus montadoni

RC B B C B

- Triturus cristatus (Triton cu creastă), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 şi 4A.

Această specie nu a fost identificată [5] in perimetrul obiectivului de investitii.

Habitat: păduri de conifere, amestec şi foioase (compus din pin, mesteacan, stejar, arin, etc) cu poieni, în rarişti, păşuni, fâneţe, parcuri şi grădini din zonele umede cu ape stătătoare.

Hrana: insecte terestre şi acvatice, râme, viermi, creveţi, dafnii.

- Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 şi 4A.

Această specie este preznetă [5] in perimetrul obiectivului de investitii.

Habitat: zonele umede, înmlăştinite, de la 150 m până la aproape 2 000 m altitudine.

Hrana: insecte terestre şi acvatice, viermi, moluşte mici.

- Triturus montandoni (triton carpatic), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 şi 4A.


Habitat: zonele umede montane, de la 500 m până la aproape 1 500 m altitudine, mărginite de păduri, cu ape limpezi, reci, cu pH acid.

Hrana: insecte terestre şi acvatice, viermi, moluşte mici.


Suprafaţa relativă: B: 15 % ≥ p > 2 %,

Stadiu de conservare: C – perspective moderate sau nefavorabile,




26 / 140

Tabel 1.11.




1138 Barbus meridionalis

RC C A C A

1163 Cotus gobio P C B C A

- Barbus meridionalis (moioagă), specie cu vulnerabilitate scazuta, protejata prin Legea 13 / 1993 (prin care Romania este parte a Conventiei de la Berna), Anexa II si V a Directivei Europene Habitate, Anexa III a Conventiei de la Berna, lista IUCN, OUG 57/2007 Anexele 3 şi 5A.

Habitat: Traieste exclusiv in raurile si paraiele din regiunea de munte si partea superioara a regiunii colinare; in majoritatea raurilor care izvorasc din zone de podis sau deal lipseste chiar din cursul lor superior care este rapid. Traieste atat in rauri pietroase, rapide si reci, cat si unele paraie mai namoloase, care vara se incalzesc puternic, insa numai la munte. Arata preferinta mai ales pentru portiunile cu curent puternic si fund pietros. Reproducerea are loc primavara, prelungindu-se uneori pana spre sfarsitul verii. Bentopelagic. Icrele le depune în perioada mai – iunie în zona malurilor.

Hrana: evertebrate acvatice bentonice (tendipede, efemeroptere, trichoptere, gamaride, ologichete) mai rar cu vegetale sau cu detritus.


Suprafaţa relativă: A: 100 % ≥ p > 15 %,


Evaluare Globală: valoare A - excelentă.

- Cotus gobio (Zglăvoc), specie cu vulnerabilitate scazută/medie, protejata prin: Legea 13 / 1993 (prin care Romania este parte a Conventiei de la Berna), Directiva Europeană 92/43/EEC, OUG 57/2007 Anexa 3.

Habitat: Trăieşte exclusiv în apele dulci, reci, limpezi, puternic oxigenate, de munte, în general în râuri şi pârâuri, rar în lacuri de munte. Stă sub pietre, în locurile cu apă mai puţin adâncă şi relativ înceată, adesea spre mal sau în braţele laterale. Este un peşte puţin mobil, strict sedentar, nu întreprinde migraţii. Perioada de reproducere este în martie-aprilie. Masculii păesc ponta până la eclozare. Alevinii sunt la început semipelagici.

Icrele le depune într-o gropiţă săpată de masculi pe care le păzesc până la ecluziune.

Hrana: larve de insecte, amfipode, icre, alevini, mormoloci, melci de apă, viermi.





Tabel 1.12.




1078* - Callimorpha quadripunctaria

R B B C B

- Callimorpha quadripunctaria ((fluturele tigru de Jersey - ordin/familie/gen: Lepidoptera/Arctiidae/Callimorpha), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3.

Habitat: păduri de foioase şi de amestec, liziere, poieni, desişuri de arbuşti, povârnişuri cu vegetaţie abundentă. Vizibil în zbor în perioada iulie-august. Omizile pot fi observate în lunile



27 / 140

aprilie-mai pe patlagină (Plantago sp.), trifoi (Trifolium sp.), stejar (Quercus sp.), fag (Fagus

sylvatica), urzica (Urtica sp.) si alte specii de plante, hrănindu-se cu frunzele acestora.





Tabel 1.13.




1902 Cypripedium calceolus

R C B C A

1903 Liparis loeselii V B A C A

4070* - Campanula serrata

C C A C A

4068 - Adenophora lilifolia

R B B C B

- Cypripedium calceolus (papucul doamnei), specie critic periclitată (CR), Lista Roşie IUCN, Lista Roşie a plantelor superioare din România (Olteanu & al. 1994), nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3.


Habitat: luminişuri de pădure pe substrat calcaros, bine drenat, rarişti forestiere umbroase din subetajul gorunului până în etajul boreal (al molidului).

Inaltime 15-50 cm. Planta insectivoră, perena. Înfloreşte în lunile mai – iunie Flori solitare, uneori cate doua, cu labelul ca un papuc galben.

În parcul Vânători Neamţ este întâlnită la 47°17’00’’ şi 26°09’00’’ E, altitudine 550 – 882 m.





- Liparis loeselii (Moşişoară), specie critic periclitată (CR), protejată de Convenţia de la Berna; Directiva Habitate; Lista Roşie IUCN, Lista Roşie a plantelor superioare din România (Olteanu & al. 1994), OUG 57/2007 Anexa 3.


Habitat: poieni de munte, pe soluri reci, reavene, umede, turboase, mlăştinoase, pe pajiştile ce marginesc lacurile de munte, pe sol umed, nisipos. În parcul Vânători Neamţ preferă pajişti mezofile; Directiva Habitate 6510 Fânaţuri de joasă altitudine; Convenţia de la Berna 37.2 Pajişti eutrofe umede. Este întâlnită la 47°42’00’’ şi 25°39’00’’ E, altitudine 530 m.

Inaltime 6-26 cm. Planta insectivoră, perena. Înfloreşte din lunile mai până în august. Flori solitare, uneori cate doua, cu labelul ca un papuc galben.







28 / 140

- Campanula serrata (Clopoţel), specie prioritară, critic periclitată (CR), nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3.


Habitat: luminişuri însorite, din pădurile de pin, din etajele alpin şi subalpin, pe substrat calcaros, rarişti, tufişuri.

Inaltime 50-70 cm. Înfloreşte din iunie până în august.





- Adenophora lilifolia, specie rară (R), IUCN Red List, Convenţia de la Berna, Listele Roşii Naţionale (Oltean & al. 1994, Boşcaiu & al. 1994, Dihoru & Dihoru 1994), nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3.


Habitat: etajul colinar şi montan, la marginea pădurilor de foioase, prin pajişti mai mult sau mai putin umede şi tufărişuri, cu soluri mijlocii, acide, neutre sau bazice. În parcul Vânători Neamţ este întâlnită între 47°03’10’’ şi 47°18’20’’ N şi 26°4’20’’ si 26°22’32’’ E.





Alte specii importante de floră şi faună sunt prezentate în Tabelul 1.14.

Tabel 1.14.

Categorie Specii Populaţie Motiv OUG 57/2007

Amfibieni Bufo bufo P1) Ca) Anexa 4B

Amfibieni Hyla arborea P C Anexa 4A

Amfibieni Rana temporaria P A Anexa 4B

Amfibieni Salamandra salamandra P C Anexa 4B

Amfibieni Triturus alpestris P C Anexa 4B

Amfibieni Triturus vulgaris P A Anexa 4B

Păsări Alcedo atthis (Pescăraş albastru) C C Anexa 3

Păsări Anthus trivialis C C

Păsări Aquila pomarina C C Anexa 3

Păsări Buteo lagopus C C

Păsări Caprimulgus europaeus C C Anexa 3

Păsări Ciconia ciconia C C Anexa 3

Păsări Ciconia nigra C C Anexa 3

Păsări Coturnix coturnix C C Anexa 5C

Păsări Crex crex D C Anexa 3

Păsări Cuculus canorus C C



29 / 140



Păsări Delichon urbica D C

Păsări Dendrocopos medius C C Anexa 3

Păsări Dryocopus martius C C Anexa 3

Păsări Ficedula albicollis (Muscar gulerat) C C Anexa 3

Păsări Ficedula parva (Muscar mic) C C Anexa 3

Păsări Hirundo rustica D C

Păsări Jynx torquilla (Capîntortură) C C Anexa 4B

Păsări Lanius collurio (Sfrâncioc roşiatic) C C Anexa 3

Păsări Lullula arborea (Ciocârlie de pădure) C C Anexa 3

Păsări Motacilla alba (Codobatură) C C Anexa 4B

Păsări Motacilla cinerea (Codobatură) C C Anexa 4B

Păsări Motacilla flava (Codobatură) D C Anexa 4B

Păsări Oenanthe oenanthe D C

Păsări Pernis apivorus (Viespar) C C Anexa 3

Păsări Picus canus (Ghionoaie sură) C C Anexa 3

Păsări Saxicola rubetra C C

Păsări Sylvia borin C C

Păsări Upupa epops (Pupăză) C C Anexa 4B

Mamifere Capreolus capreolus (Căprioară) P C Anexa 5B

Mamifere Cervus elaphus (Cerb) R D Anexa 5B

Mamifere Felis silvestris (Pisică sălbatică) P C Anexa 4A

Plante Allium schoenoprasum ssp. sibiricum R D

Plante Anacamptis pyramidalis R D

Plante Angelica archangelica R D

Plante Arnica montana R C

Plante Campanula patula ssp. abietina C C

Plante Cardamine glanduligera R B

Plante Carex strigosa R D

Plante Centaurea phrygia ssp. rarauensis V B

Plante Cephalanthera damasonium R D

Plante Cephalanthera longifolia R D

Plante Cephalanthera rubra R D

Plante Cirsium decussatum R B

Plante Cirsium furiens R D

Plante Cirsium grecescui R B

Plante Cirsium ligulare V D

Plante Coeloglossum viride R D

Plante Corallorhiza trifida V D

Plante Crocus reticulatus R D

Plante Dactylorhiza cordigera R D

Plante Dactylorhiza incarnata R D

Plante Dactylorhiza maculata R D



30 / 140



Plante Dactylorhiza sambucina R D

Plante Dianthus collinus ssp. glabriusculus R D

Plante Epipactis atrorubens R D

Plante Epipactis helleborine R D

Plante Epipactis palustris V D

Plante Epipactis purpurata R D

Plante Epipogium aphyllum V D

Plante Galanthus nivalis R C

Plante Gomphus clavatus V C

Plante Gymnadenia conopsea C D

Plante Gymnadenia odoratissima V D

Plante Hepatica transsilvanica R B

Plante Herminium monorchis V D

Plante Hippocrepis comosa V D

Plante Hygrocybe calyptriformis V C

Plante Leucanthemum waldsteinii B

Plante Listera cordata R D

Plante Listera ovata R D

Plante Lycopodium annotinum R C

Plante Lycopodium clavatum R C

Plante Neckera pennata V C

Plante Orchis coriophora R D

Plante Orchis laxiflora ssp. elegans R D

Plante Orchis mascula ssp. signifera R D

Plante Orchis morio R D

Plante Orchis ustulata R D

Plante Orthotrichum scanicum V C

Plante Phyteuma vagneri V D

Plante Polemonium caeruleum R D

Plante Potamogeton compressus R D

Plante Potamogeton obtusifolius R D

Plante Ranunculus carpaticus R D

Plante Scorzonera humilis V D

Plante Serratula wolffii R D

Plante Streptopus amplexifolius R D

Plante Symphytum cordatum R B

Plante Taxus baccata <30 i A

Plante Traunsteinera globosa R D

Plante Trollius europaeus C D

Plante Typha shuttleworthii R C

Plante Virsium decussatum R D



31 / 140



Reptile Anguis fragilis (Năpârcă) p a Anexa 4B

Reptile Lacerta agilis (Şopârlă cenuşie) p C Anexa 4A

Reptile Vipera berus (Viperă comună) r a Anexa 4B

NOTĂ. S-au utilizat următoarele notări: 1) (C) – Specie comună, a) (A) – Lista roşie de date naţionale 2) (R) – Specie rară, b) (C) – Convenţii internaţionale 3) (V) – Specie vulnerabilă c) (D) – Alte motive 4) (P) – Specie prezentă

Calitate şi importanţă: Zona prezintă o bogată diversitate de specii şi ecosisteme tipice lanţului

Carpatic, oferind oportunităţi de integrare a obiectivelor de menţinere a biodiversităţii cu cele referitoare la cultură, tradiţie, turism, etc.

Vulnerabilitate: Actualmente, parcul prezintă un grad ridicat de accesibilitate, ceea ce în timp poate prezenta un potenţial pericol din punct de vedere al biodiversităţii. De asemenea, situaţia economică precară, precum şi permanenta nevoie de resurse (lemn foc, lemn construcţii, produse accesorii, etc.) sunt un factor de presiune asupra mediului. Trebuie subliniat faptul că apariţia unor modificări în regimul de proprietate şi nerespectarea unui regim silvic corespunzător ar putea aduce mari prejudicii valorilor ariei naturale protejate, putând conduce la degradarea în timp a habitatelor şi ecosistemelor cheie, cât si la dispariţia unor specii.

Desemnarea sitului: Include Parcul Natural Vânători – Neamţ.

Tip de proprietate: Regia Naţională a Pădurilor 79,47 %, proprietăţi private 20,53 %, din care Mitropolia Moldovei 20 %.

Managementul sitului. Organismul responsabil pentru managementul sitului: Administraţia Parcului Natural Vânători – Neamţ.

Planuri de management ale sitului: în curs de avizare.

Situl ROSPA 0107 Vânători – Neamţ se spuprapune integral peste situl ROSCI 0270 Vânători – Neamţ, având aceeaşi suprafaţă şi repartiţie pe unităţi administrative.

Speciile de păsări sunt nominalizate în anexa I a Directivei 79/409 EEC privind conservarea

păsărilor sălbatice sunt prezentate în Tabelul 1.15. Tabel 1.15. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 92/43/CEE


Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop


A089 Aquila pomarina

25-30 p C B C B

A072 Pernis apivorus 40-60 p B B C B

A122 Crex crex 25-30 p C B C B

A104 Bonasa bonasia 170-200 p C B C B

A320 Ficedula parva 1500-1800 p

C B C B

A236 Dryocopus martius

85-105 p C B C B



32 / 140



Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop


A215 Bubo bubo 1-3p C B C B

A217 Glaucidium passerinum

8-15 p C B C B

A220 Strix uralensis 35-50 p C B C B

A238 Dendrocopos medius

100-150 p C B C B

A246 Lullula arborea 210-350 p D B C B

A321 Ficedula albicollis

6000-7500 p

C B C B

A234 Picus canus 90-120 p C B C B

A224 Caprimulgus europaeus

70-100 p C B C B

A098 Falco columbarius

5-10 i D

A429 Dendrocopos syriacus

15-20 p D

A031 Ciconia ciconia 2-5 p D

A030 Ciconia nigra 1 p D

A030 Ciconia nigra D

A081 Circus aeruginosus

10-20 i D

A084 Circus pygargus 5-10 i D

A082 Circus cyaneus 5-10 i D

A108 Tetrao urogallus 10-15 i D

- Aquila pomarina (acvilă ţipătoare mică) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3.


Habitat: Îşi face cuibul în copaci înalţi şi bătrâni, la 20 – 25 m de sol, din ţinuturi impadurite, adesea in apropierea lacurilor, râurilor, balţilor.

Hrana: animale acvatice, terestre: mamifere, păsări, reptile, batracieni, insecte mari, hoituri.

- Pernis apivorus (viespar) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3.


Habitat: Cuibăreşte în pădurile izolate şi în luminişuri, la 10 m de sol; uneori foloseşte cuiburile părăsite de cioara de semănătură sau grivă.

Hrana: larve şi cuiburi de viespii, consumând însă şi alte specii de insecte, reptile şi mamifere de dimensiuni mici, rar fructe.

- Crex crex (cristelul de câmp ţipătoare mică) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3.


Habitat: cuibareste la sol, în pasuni umede, bogate, cu iarba înaltă, si lanuri de rogoz, de cereale paioase, culture perene de lucernă, trifoi.

Hrana: seminţe şi uneori plante tinere, nevertebrate cu predilecţie larve de insecte sau chiar adulţi.



33 / 140

- Bonasa bonasia (ieruncă) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 4C.


Habitat: păduri dese de răşinoase în amestec cu diferite foioase (fag, paltin, mesteacăn) în zone cu umiditate ridicată. Cuibăreşte la sol. Se deplasează în special prin alergare, sau zboară pe distanţe scurte din copac în copac.

Hrana: fructe de pădure, dar şi cu lujeri fragezi, muguri, amenţi de alun. Rar se hrăneşte cu insecte (gândaci, furnici, paianjeni, fluturi) şi larve.

- Ficedula parva (muscarul mic) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3.


Habitat: păduri de foioase sau amestec la altitudini joase (800 m), parcuri cu esenţe de foioase. Cuibăreşte în copaci bătrâni, în scorburi.

Hrana: ouă, insecte, larve, toamna – fructe.

- Dryocopus martius (ciocănitoare neagră) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3.

Această specie a fost identificată [5] in perimetrul obiectivului de investitii.

Habitat: păduri bătrâne de foioase şi conifere. Cuibăreşte şi în plop sau pin. Foloseşte pentru spaţii de cuibărit toate tipurile de arborete din zonă, cu arbori bătrâni şi scorburoşi.

Hrana: ouă, larve (de croitori, furnici, fluturi), insecte din copaci uscaţi, uneori consumă fructe şi seminţe de arbori.

- Bubo bubo (bufniţă/buhă) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3.


Habitat: păduri mixte şi de conifere, lunci cu arbori bătrâni, zone stâncoase sau maluri abrupte, diverse terenuri deschise – culturi, păşuni, fâneţe, m,ai ales în lunca Dunării şi la câmpie, mai bogate în rozătoare. Cuibul este amplasat pe sol, pe stâncării, arbori găunoşi, uneori foloseşte cuiburile părăsite ale altor păsări. Vânează numai noaptea, zburând fără zgomot, la distanţe de până la 15 km de cuib, acoperind prin urmare cca. 700 km pătraţi.

Hrana: mamifere mici şi mijlocii (şoareci, lilieci, iepuri), amfibieni şi reptile (şopârle, broaşte), nevertebrate (crabi, insecte).

- Glaucidium passerinum (ciuvică) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3.


Habitat: păduri bătrâne şi dense de molid, mai ales din zonele montane înalte, preferabil cu unele locuri deschise, tăieturi, plantaţii sau zone cu regenerare naturală a pădurii, pâraie, zone mlăştinoase.

Cuibăreşte în arbori găunoşi sau ocupă cuiburile părăsite ale altor păsări.Vânează atât noaptea cât şi ziua.

Hrana: insecte, mici păsărele (auşei, piţigoi de brădet etc.), mamifere de talie mică (mai ales rozătoare).

- Strix uralensis (huhurez).


Habitat: păduri mixte şi de conifere, mai ales în regiunile muntoase.

Cuibăreşte în scorburile din arborii bătrâni în păduri de foioase şi amestec din Subcarpaţi sau zonele colinare înalte, la înălţime faţă de sol: 10- 15 m.Nocturn.

Hrana: mamifere de talie mică (şoareci, veveriţe, pui de iepuri), rareori păsări de talie mijlocie (mierlă, gaiţă).



34 / 140

- Dendrocopos medius (ciocănitoare de stejar) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3.


Habitat: păduri de foioase, cvercinee în amestec cu ulm, frasin, arin, livezi, zăvoaie, arinişuri de-a lungul râurilor, până la altitudini de 700 m. Cuibăreşte în scorburi mari, la înălţime de 10 – 15 m de sol.

Hrana: ouă, larve, insecte, furnici, arareori seminţe de frasin şi ulm, jir şi ghindă.

- Lullula arborea (ciocârlie de pădure) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3.


Habitat: luminişuri şi rarişti din zona pădurilor bătrâne de foioase şi amestec, de conifere. Cuibăreşte pe sol.

Hrana: seminţe de buruienişuri, insecte mici şi larve.

- Ficedula albicollis (muscar gulerat) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3.


Habitat: păduri de foioase, grădini, parcuri cu arbori bătrâni, scorburi. Cuibăreşte în scorburi naturale şi artificiale din pădurile de foioase şi mixte .

Hrana: insecte zburătoare, omizi din zona stejarului, furnici, toamna - fructe de pădure.

- Picus canus (ghionoaie sură) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3.


Habitat: păduri mixte si masive de foioase, făgete in care gaseste lemn putred, arbori morţi, arinisuri, rarişti cu arbori căzuti. Prezenta unor zone deschise : Poieni, dumbravi, pajisti, zone cultivate, este importanta pentru alimentatia speciei. Cuibul este săpat in esenta putreda de fag. Se hraneste in principal pe pamant, pe lemnul putrezit, buturugi, scorburi si la baza copacilor batrani.

Hrana: insecte, furnici, arareori toamna - boabe, seminte si fructe salbatice.

- Caprimulgus europaeus (ghionoaie sură) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3.


Habitat: păduri cu arbori rari şi luminişuri, păduri tinere, peisaje presărate cu arbori şi boschete, parcuri, grădini. Cuibăreşte la sol în păduri de foioase tinere sau bătrâne. hrana este capturată în zbor fiind compusă de regulă din insecte zburătoare crepusculare şi nocturne de talie mare.

Hrana: insecte cu chitină, fluturi.

- Falco columbarius (şoim de iarnă).


Habitat: peisaje descoperite, dealuri împădurite, mlaştini de-a lungul litoralului.Nu cuibăreşte în ţară. Se hraneste in principal pe pamant, pe lemnul putrezit, buturugi, scorburi si la baza copacilor batrani.

Hrana: păsări mici până la mărimea unei vrăbii, pe care le prinde din zbor după o urmărire în forţă; mamifere mici.

- Dendrocopos syriacus (ciocănitoare (pestriţă) de grădină) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3.


Habitat: păduri tinere, parcuri, grădini cu vegetaţie rară. Cuibăreşte în scorburi.

Hrana: insecte, viermi, larve, pupe şi ponte, în sezonul rece consumă şi seminţe tari, boabe.



35 / 140

- Ciconia ciconia (barza albă) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3.


Habitat: Zone umede (pajişti, smârcuri, mlaştini), lunci de râuri, vecinătăţi ale lacurilor de baraj. În prezent, berzele se întâlnesc mai des hrănindu-se pe câmpurile agricole, mirişti şi pârloage, păşuni, departe de orice apă, in general unde exista umiditate; pasind cumpanit in apele putin adânci sau pe solul pajistilor. Evită zonele împădurite extinse. Cuibareşte pe stâlpi, hornuri de case, clăi, pomi, ruine, stânci.

Hrana: vertrebrate (broaşte, şopârle, şerpi, şoareci) si artropode (râme, gândaci, viermi, melci ).

- Ciconia nigra (barza albă) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3.


Habitat: lacuri, bălţi şi mlaştini înconjurate de păduri bătrâne de fag şi molid din munţi şi de la poalele munţilor, vecinătatea apelor, respectiv în pădurile de luncă, cea mai importantă populaţie de acest fel fiind de-a lungul Dunării. Se poate găsi şi în zona colinară, niciunde nu poate fi considerat comun. În pasaje se observã în numãr mai mare. Fiind o specie retrasă în perioada de cuibărit are nevoie de zone întinse, nederanjate care să prezinte un mozaic de habitate propice. Cuibareşte în copaci înalţi la înălţimea faţă de sol: 25 - 30 m în apropierea zonelor mlăştinoase, mărginite de pădure, sau pajiştilor nedrenate, deopotrivă la şeş, dealuri şi munţi.

Hrana: peşti de talie mică, amfibieni, insecte mari, cochilii, moluşte, crabi, mici reptile, păsări şi mamifere.

- Circus aeruginosus (erete / herete de stuf) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3.


Habitat: terenuri descoperite şi mlăştinoase, în preajma bălţilor cu mult stuf. Mai comun este în Delta Dunării. Mod de cuibărit: în mlaştini, la adăpostul stufărişului.

Hrana: broaşte, mici mamifere acvatice (şobolani de apă), şerpi, peşti, insecte mari, păsări de apă adulte (de preferinţă lişiţe), tinere sau pui de cuib, mai ales în perioada de hrănire a puilor, animale bolnave, rănite sau moarte, ouă.

- Circus pygargus (erete sur) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3.


Habitat: câmpii cultivate şi necultivate, zone mlăştinoase, preferă zonele deschise, fiind o specie de şes, poate urca până la 1500 m. Nu cuibăreşte în ţară.

Hrana: insecte, broaşte, reptile, păsări, micromamifere.

- Circus cyaneus (erete vânăt) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3.


Habitat: Terenuri întinse arabile/agricole, păşuni care includ terenuri mlăștininoase, mai rar la marginea pădurilor de conifere. Nu cuibăreşte în ţară. Vânează dimineaţa şi seara.

Hrana: ouă şi pui de păsări, iepuri, rozătoare mici, mai rar pești, broaște, reptile, insecte mai mari.

- Tetrao urogallus (erete vânăt) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3, 5C şi 5E.


Habitat: păduri bătrâne de conifere, doborâturi şi la liziera pădurilor. Cuibăreşte la sol.

Hrana: iarna hrana este exclusiv de natură vegetală, fiind alcătuită din rămurele şi muguri de răşinoase, în rest se hrănesc cu fructe de pădure, seminţe şi insecte.



36 / 140

Alte specii importante de păsări sunt prezentate în Tabelul 1.16.

Tabel 1.16.


Păsări Accipiter nisus D C

Păsări Acrocephalus arundinaceus (Lăcar) D C Anexa 4B

Păsări Acrocephalus palustris D C

Păsări Acrocephalus schoenobaenus D C

Păsări Acrocephalus scirpaceus D C

Păsări Actitis hypoleucos (Fluierar de munte) D C Anexa 4B

Păsări Alauda arvensis (Ciocârlie de câmp) D C Anexa 5C

Păsări Alcedo atthis (Pescăraş albastru) D C Anexa 3

Păsări Anas platyrhynchos (Raţă mare) D C Anexa 4B Anexa 5C

Păsări Anthus pratensis D C

Păsări Anthus spinoletta D C

Păsări Anthus trivialis D C

Păsări Aquila chrysaetos (Acvilă de munte) D C Anexa 3

Păsări Aquila pomarina (Acvilă ţipătoare mică) D C Anexa 3

Păsări Aquila pomarina C C

Păsări Ardea cinerea D C

Păsări Asio otus D C

Păsări Bombycilla garrulus (Mătăsar) D C Anexa 4B

Păsări Bonasa bonasia (Ierunca) C C Anexa 5C

Păsări Bonasa bonasia D C

Păsări Bubo bubo (Buhă, Bufniţă) C C Anexa 3

Păsări Bubo bubo D C

Păsări Buteo buteo D C

Păsări Caprimulgus europaeus (Caprimulg) D C Anexa 3

Păsări Caprimulgus europaeus C C

Păsări Carduelis cannabina (Sticlete) D C Anexa 4B

Păsări Carduelis carduelis D C Anexa 4B

Păsări Carduelis chloris D C Anexa 4B

Păsări Carduelis flammea D C Anexa 4B

Păsări Carduelis spinus D C Anexa 4B

Păsări Carpodacus erythrinus (Mugurar roşu) D C Anexa 4B

Păsări Charadrius dubius D C

Păsări Ciconia ciconia (Barză albă) D C Anexa 3

Păsări Ciconia nigra (Barză neagră) D C Anexa 3

Păsări Circus aeruginosus (Erete de stuf) D C Anexa 3

Păsări Circus cyaneus (Erete vânăt) D C Anexa 3

Păsări Circus pygargus (Erete sur) D C Anexa 3

Păsări Coccothraustes coccothraustes (Botgros) D C Anexa 4B

Păsări Columba oenas (Porumbel de scorbură) D C Anexa 5C

Păsări Columba palumbus D C Anexa 5C

Păsări Coturnix coturnix (Prepeliţă) D C Anexa 5C



37 / 140



Păsări Crex crex (Cristei de câmp) D C Anexa 3

Păsări Crex crex C C

Păsări Cuculus canorus D C

Păsări Delichon urbica D C

Păsări Dendrocopos leucotos B C

Păsări Dendrocopos leucotos (Ciocănitoare cu spate alb)

C C Anexa 3

Păsări Dendrocopos medius B C Anexa 3

Păsări Dendrocopos medius (Ciocănitoare de stejar) C C Anexa 3

Păsări Dendrocopos syriacus [Ciocănitoare (pestriţă) de grădină]

D C Anexa 3

Păsări Dryocopus martius (Ciocănitoare neagră) D C Anexa 3

Păsări Dryocopus martius C C

Păsări Erithacus rubecula (Măcăleandru) D C Anexa 4B

Păsări Falco columbarius D C

Păsări Falco peregrinus (Şoim călător) D C Anexa 3

Păsări Falco subbuteo (Şoimul rândunelelor) D C Anexa 4B

Păsări Falco tinnunculus (Vânturel roşu, vinderel) D C Anexa 4B

Păsări Ficedula albicollis (Muscar gulerat) C C Anexa 3

Păsări Ficedula albicollis D C

Păsări Ficedula hypoleuca D C

Păsări Ficedula parva (Muscar mic) D C Anexa 3

Păsări Ficedula parva C C

Păsări Fringilla coelebs D C

Păsări Fringilla montifringilla D C

Păsări Glaucidium passerinum (Ciuvică) D C Anexa 3

Păsări Hippolais icterina D C

Păsări Hirundo rustica D C

Păsări Ixobrychus minutus (Stârc pitic) D C Anexa 3

Păsări Jynx torquilla (Capîntortură) D C Anexa 4B

Păsări Lanius collurio (Sfrâncioc roşiatic) C C Anexa 3

Păsări Lanius collurio D C

Păsări Lanius excubitor D C

Păsări Locustella fluviatilis (Greuşel) D C Anexa 4B

Păsări Locustella luscinioides D C Anexa 4B

Păsări Loxia curvirostra D C

Păsări Lullula arborea (Ciocârlie de pădure) D C Anexa 3

Păsări Luscinia luscinia D C

Păsări Luscinia megarhynchos D C

Păsări Miliaria calandra (Presură sură) D C Anexa 4B

Păsări Milvus migrans (Gaie brună, Gaie neagră) D C Anexa 3

Păsări Motacilla alba (Codobatură) D C Anexa 4B

Păsări Motacilla cinerea D C Anexa 4B



38 / 140



Păsări Motacilla flava D C Anexa 4B

Păsări Muscicapa striata (Muscarul sur) D C Anexa 4B

Păsări Oenanthe oenanthe D C

Păsări Oriolus oriolus (Grangurul) D C Anexa 4B

Păsări Otus scops (Ciuş, Ciuf pitic) D C Anexa 4B

Păsări Pernis apivorus (Viespar) D C Anexa 3

Păsări Pernis apivorus B C

Păsări Phoenicurus ochruros (Codroşi) D C Anexa 4B

Păsări Phoenicurus phoenicurus D C Anexa 4B

Păsări Phylloscopus collybita (Pitulice) D C Anexa 4B

Păsări Phylloscopus sibilatrix D C Anexa 4B

Păsări Picoides tridactylus (Ciocănitoare de munte) D C Anexa 3

Păsări Picus canus (Ghionoaie sură) C C Anexa 3

Păsări Picus canus D C

Păsări Porzana parva (Creştet mijlociu) D C Anexa 3

Păsări Porzana porzana (Creştet pestriţ) D C Anexa 3

Păsări Prunella modularis (Brumăriţe) D C Anexa 4B

Păsări Pyrrhula pyrrhula D C

Păsări Regulus ignicapillus (Auşel) D C Anexa 4B

Păsări Regulus regulus D C Anexa 4B

Păsări Riparia riparia D C

Păsări Saxicola rubetra D C

Păsări Saxicola torquata D C

Păsări Scolopax rusticola (Sitarul de pădure) D C Anexa 5C

Păsări Serinus serinus (Cănăraş) D C Anexa 4B

Păsări Streptopelia turtur (Turturică) D C Anexa 5C

Păsări Strix uralensis D C

Păsări Strix uralensis C C

Păsări Sturnus vulgaris (Graurul comun) D C

Păsări Sylvia atricapilla D C

Păsări Sylvia borin D C

Păsări Sylvia communis D C

Păsări Sylvia curruca D C

Păsări Sylvia nisoria (Silvie porumbacă) D C Anexa 3

Păsări Tetrao urogallus (Cocoş de munte) D C Anexa 5C

Păsări Tetrao urogallus D C

Păsări Turdus merula D C

Păsări Turdus philomelos (Sturzul cântător) D C Anexa 5C

Păsări Turdus pilaris (Cocoşar) D C Anexa 5C

Păsări Turdus torquatus D C

Păsări Turdus viscivorus (Sturzul de vâsc) D C Anexa 5C



39 / 140



Păsări Upupa epops (Pupăză) D C Anexa 4B

Păsări Vanellus vanellus D C

NOTĂ. S-au utilizat următoarele notări: 1) (C) – Specie comună, a) (A) – Lista roşie de date naţionale 2) (R) – Specie rară, b) (C) – Convenţii internaţionale 3) (V) – Specie vulnerabilă c) (D) – Alte motive 4) (P) – Specie prezentă

Calitate şi importanţă: C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie - cristelul de câmp (Crex crex)

C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 5 specii acvilă ţipătoare mică (Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), ieruncă (Bonasa bonasia), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), muscar mic (Ficedula parva). Zona constă din pădurile de fag, amestec şi de molid din Parcul Vânători Neamţ (lărgit cu o pădure de foioase pentru a include cât mai multe perechi de păsări răpitoare) respectiv pajiştile şi o mică parte a terenurilor arabile din apropiere. Aceste zone deschise – cu precădere fâneţele – adăpostesc efective însemnate de cristel de câmp şi servesc ca locuri de hrănire pentru cele două specii de răpitoare cu populaţii importante. Pădurile de fag şi cele de amestec pe lângă faptul că oferă loc de cuibărit pentru răpitori, găzduiesc populaţii importante de ieruncă, muscar mic şi ciocănitoare neagră.

Vulnerabilitate:. 1. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari,

2. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii,

3. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci,

4. turismul necontrolat,

5. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate,

6. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci,

7. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate,

8. braconaj,

9. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren,

10. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor,

11. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului,

12. prinderea păsărilor cu capcane,

13. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal,

14. împăduriri cu specii neindigene (salcâm, oţetar, cenuşar etc.),

15. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.),

16. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive,

17. industrializare şi creşterea zonelor urbane,

18. electrocutare si coliziune in linii electrice,

19. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini,



40 / 140

20. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul,

21. cositul în perioada de cuibărire,

22. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp),

23. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor).

Desemnarea sitului: Include Parcul Natural Vânători – Neamţ si imprejuimile (Bodesti, Brusturi, Razboieni, Petricani, Dobreni, Garcina, Tibucani, Grumazesti, Ghindaoani, Cracaoani, Baltatesti).

Tip de proprietate: Regia NaȚională a Pădurilor 79,47 %, proprietăȚi private 20,53 %, din care Mitropolia Moldovei 20 %.

Managementul sitului. Organismul responsabil pentru managementul sitului: AdministraȚia Parcului Natural Vânători – Neamţ.

Planuri de management ale sitului: în curs de avizare.

Rezervaţia naturală de interes naţional Parcul Vânători – Neamţ are următoarele limite:

- Limita nordica. Porneşte din Vf. Chitigaia Rea (1124 m, borna 149 din UP III Manastirea Neamt - O.S. Targu-Neamt) pe interfluviul nordic al bazinului Neamtului [cod cadastral XII-1.40.41], prin Culmea Neamtului si Poiana Strugaria, până în Dealul Comorii, continua prin Vf. Comorii (632 m) si de aici pe Culmea Plesul, Culmea Piscului si Dealul Carbunelui, până în valea Slătioara, la confluenta acesteia cu pârâul Tarzia [cod cadastral XII-1.40.39.1]. De aici urmeaza limita fondului forestier pe la marginea sudica a satului Grosi si cea vestica a comunei Brusturi.

- Limita estica. Pe fondul forestier se continua pe la vest de comuna Brusturi până la confluenta vaii Brusturi [cod cadastral XII-1.40.39] cu un parau ce coboara de sub varful Lebedei (474 m) , de unde continua pe valea Brusturi pana la borna 92 din UP IV Cetatea - O.S. Targu-Neamt, trecand pe limita fondului forestier pana in borna 89 din aceeasi unitate deproductie. De aici trece in borna 86 si continua pe limita fondului forestier pe sub Dealul Neamtului, lasand in afara parcului forestier localitatile Targu-Neamt, Lunca si Nemtisor, pe care le ocoleste pe la nord-est pana la borna 251din UP III Manastirea Neamt din O.S. Targu-Neamt. Coboara apoi pe valea Iftimie pana la drumul spre Nemţisor, continuand pe marginea vestica a acestuia pana la Padurea Dumbravii (borna 44 din UP II Dumbrava, O.S. Targu-Neamt) mergând pe limita fondului forestier până la borna 41. De aici coboara in valea Neamtului (Ozana) si coboara in valea Rea pana la borna 288 din UP I Secu, O.S. Targu-Neamt, continuand pe limita fondului forestier pana la Paraul Muncelu (borna 200 din UP III Agapia - O.S. Varatec) pe care coboara pana la valea Agapia [cod cadastral XII-1.40.44.1] si trece din nou pe limita fondului forestier in borna 55. Ocoleste localitatile Varatec, Filioara, ValeaArini si Baltatesti pe limita fondului forestier peste Dealul Filioara, pana in valea Cracaului [cod cadastral XII-1.53.60] (borna 180 din UP I Cracaul Negru - O.S. Varatec) pe care o urmeaza pana la borna 34, si continua pe bornele 35 si 9 din aceeasi unitate de productie.

- Limita sudica, continua pe de la borna 9 pe interfluviul dintre bazinele Cracaului si Almasului [cod cadastral XII-1.53.60.4], pe culmea Cracaoanilor, Dealul Magurii peste Vf. Magura Garoina (1162 m) apoi pe Culmea Hotarelor peste Vf. Tarnitelor pana la Vf. Bubalnita (1231 m), pe interfluviul dintre bazinul Cracaului si bazinul Cuejdiului [cod cadastral XII-1.53.57].

- Limita vestica, se continua din Vf. Bubalnita pe Culmile Steregoaia si Stanisoara, peste Vf. Crainicu (1192 m) - interfluviul dintre bazinele Cracaului si al Hangului [cod cadastral XII-1.54.43], apoi trece in bazinul raului Neamt, pe interfluviul dintre bazinele raurilor Secu [cod cadastral XII-1.40.41.4] si Domesnic [cod cadastral XII-1.40.41.3], peste Batca Cucului, Batca Hotarelor si Batca Targurilor, de unde urca pe Obcina Chitelor peste Vf. Chitele (1061 m), Obcina Sascutelor, si coboara pana aproape de confluenta vaii Sascuta cu Neamtul (borna 297 din UP I Secu, O.S. Targu- Neamt) . Aici isi schimba directia spre est, pe limita fondului forestier pana la drumul spre comuna



41 / 140

Leghin pe care o ocoleste, si intra din nou pe limita fondului forestier in borna 19 din UP II Dumbrava, O.S. Targu-Neamt, mentinându-se pe limita fondului forestier pana in borna 17, de unde urca pe interfluviul dintre Neamt si Nemtisor, pe Dealul Rasca si Dealul Leghin. De aici continua pe Dl. Dobreanu (883 m), Coasta Fagului, apoi pe Piciorul Bompa, până in Vf. Chitigaia Rea.

În cadrul acestor areale de importanţă comunitară şi naţională suprafeţele de teren care sunt vizate a fi ocupate de drumul proiectat vor reprezenta:

- 0,00598 % faţă de ROSCI 0270 Vânători - Neamţ şi ROSPA 0107 Vânători - Neamţ,

- 0,00599 % faţă de Parcul Vânători – Neamţ.

Habitate naturale

Pe terenurile vizate de proiect şi în împrejurimile acestora sunt specifice pădunile, tufărişurile, pădurile de tranziţie şi apele curgătoare. În zonele ocupate de infrastructura existentă şi terenurile agricole necultivate sunt prezente comunităţi florale de tip ruderal.

Varianta ocolitoare VOTN1 va traversa Parcul Naţional Vânători – Neamţ. Zona forestiera pe tronsonul km 3+190 si 4+01 (vezi Fig. 1.4.1.) este specifica padurilor de gorun in amestec cu alte esente din locaţiile UP IV CETATE – UA 4A, 8B si 7A:

Fig. 1.4.1. UP IV CETATE – UA 4A, 8B si 7A

Habitatele de pădure corespund următoarelor clasificări [5]:

1. Gorunet inalt si mijlociu productiv, cu mull, pe soluri brune tipice si brune luvice, eu şi mezobazice hidric echilibrate, cu Asperula –Asarum - Stelaria.

Tip de padure – gorunet – sleau de productivitate superioare;

Tip de statiune – 1/5 153 Deluros de gorunete Pm, brun edafic mare, cu Asarum – Stellaria; Deluros de gorunete Pm, brun .

Corespundenţe:

NATURA 2000: 91Y0 Dacian oak-hornbeam forests

EMERALD: 41.2 Oak-hornbeam forests

CORINE: –

PAL.HAB: 41.2C22 Moldo-Muntenian sessile oak-hornbeam forest

EUNIS: G1.A1C2 Moldo-Muntenian oaklime-hornbeam forest



42 / 140

Asociatii vegetale: Aro orientalis –Carpinetum (Dobrescu et Kovacs 1973)Täuber 1992

Stratul arborescent este compus din Carpinus betulus şi Quercus petraea, dar se întâlnesc frecvent speciile daco-balcanice Quercus dalechampii, Q. polycarpa, Tilia tomentosa, care conferă acestor cenoze un aspect meridional. Dintre elementele ierboase considerate drept caracteristice pentru asociație amintim: Carex brevicollis şi Scutellaria altissima. Alături de acestea se întâlnesc în număr mare speciile de Carpinion şi Fagetalia.

Asociaţii vegetale prezente: Tilio tomentosae – Carpinetum betuli

Este semnalat in Planul de Management a Parcului Natural Vanatori Neamt. Nu este inscris in FORMULARUL STANDARD prin care a fost declarat ROSCI 0270 Vânători - Neamţ. Nu se regăseşte în lista din Anexa 2 la OUG 57/2007 aprobata prin Legea 49/2011), fiind un habitat care nu este reprezentativ pentru Parc si prin urmare nu este necesara implementarea de măsuri de conservare specifice.

2. Făgete mijlociu si slab productive, cu mull (mull – moder) calcic, pe soluri redzinice si humico-calcaroase, carbonatic eubazice, hidric cvasiechilibrate, cu Epipactis-Cephalanthera

Tip de padure: Faget de deal pe soluri superficial cu substrat calcaros.

Tip de statiune – 10/4220 montan – premontan de fagete Pm, redzinic edafic mijlociu.

Corespundenţe:

NATURA 2000: 9150 Medio-European limestone beech forest of the Cephalanthero-Fagion

EMERALD: !41.1 Beech forests

CORINE: –

PAL.HAB: 41.1D41 Dacian Epipactis beech forest

EUNIS: G1.6D4 East Carpathian calciphile beech forest

Asociatii vegetale: Carpino-Fagetum cephalanteriosum Coldea 1975

Tipuri de ecosisteme: 3374 Fãget cu Epipactis-Cephalanthera.

Stratul arborescent este compus din Fagus sylvatica, Epipactis helleborine, E. microphylla,

Fraxinus ornus, care diferențiază fitocenozele de la noi de vicarianta Central-Europeană, Cephalantero-Fagetum Oberdorfer 1957.

Specii ierboase identificate: Actaea spicata, Athyrium filix‐femina, Euphorbia amygdaloides,

Lamium galeobdolon, Lathyrus vernus, Mercurialis perennis, Pulmonaria officinalis, Sanicula

europaea

Asociaţii vegetale prezente: Epipacteto-Fagetum Resmeriță 1972 (Cephalanthero – Fagetum oberd.57)

Este semnalat in Planul de Management a Parcului Natural Vanatori Neamt. Nu este inscris in FORMULARUL STANDARD prin care a fost declarat ROSCI 0270 Vânători - Neamţ. Nu se regăseşte în lista din Anexa 2 la OUG 57/2007 aprobata prin Legea 49/2011), fiind un habitat care nu este reprezentativ pentru Parc si prin urmare nu este necesara implementarea de măsuri de conservare specifice.

Aceste tipuri de habitate nu sunt prioritare. Habitatele devin prioritare prin declararea acestora in formularele standard a siturilor Natura 2000 sau incluse in obiectivele de conservare stabilite prin plan de management aprobat.

Flora de pe trei suprafeţe de teren, fiecare de 100 m2, de pe tronsonul corespunzător parcului naţional, identificată [5], este enumerată în Tabelul 1.17.



43 / 140

Tabel 1.17.

Denumire Zona 1 Zona 2 Zona 3

Quercus petraea * * *

Fagus sylvatica * * *

Tilia tomentosa * * *

Fraxinus excelsior * * *

Carpinus betulus * * *

Agropyron repens * * *

Agrostis capillaries * * *

Bromus arvensis * *

Bromus erectus *

Carex brevicollis * * *

Dentaria quinquefolia * *

Dactylis glomerata * * *

Daucus carota * * *

Allium ursinum * * *

Arum orientale * *

Ajuga reptans *

Echium vulgare * * *

Elymus repens * * *

Festuca valesiaca * * *

Festuca rubra *

Briza media * * *

Poa nemoralis * *

Nardus stricta * * *

Poa pratensis * * *

Stellaria holostea * * *

Luzulla nemorosa * * *

Lathyrus pratensis * *

Achillea millefolium *

Centaurea erisithales * * *

Scorzonera rosea * * *

Viola declinata * * *

Lithospermum arvense * * *

Medicago minima * * *

Mentha longifolia * *

Nigella arvensis * *

Peucedanum oreoselinum * *

Pimpinella major * *



44 / 140


Denumire Zona 1 Zona 2 Zona 3

Plantago lanceolata * * *

Rumex pulcher * *

Thymus pulegioides * * *

Torillis arvensis *

Trifolium repens * * *

Trifolium pratense * *

Trifolium medium *

Vicia sordida *

Xeranthemum cylindraceum * *

Pe traseul obiectivului propus din zona forestieră şi în vecinătatea acestuia au fost identificate din fauna terestră [5]:

- mamifere :

- şoarece de câmp (Mesocricetus newtoni) – 3 exemplare, Anexa 3 din OUG 57/2007,

- şoarece gulerat (Apodemus flavicollis) – 5 exemplare,

- şoarece de pădure (Apodemus sylvaticus) – 5 exemplare,

- cârtiţă (Talpa europaea) – 1 exemplar,

- arici (Erinaceus europaeus),

- iepure (Lepus europaeus) – 4 exemplare, Anexa 5B din OUG 57/2007,

- dihor de casă (Mustela putorius) – 2 exemplare , Anexa 5A din OUG 57/2007,

- veveriţă (Sciurus vulgaris) – 3 exemplare, Anexa 5B din OUG 57/2007,

- viezure (Meles meles) – 1 exemplar, Anexa 5B din OUG 57/2007,

- căprior (Capreolus capreolus) – 1 exemplar, Anexa 5B din OUG 57/2007, a fost auzit si au fost observate urme,

- mistreţ (Sus scrofa) – 1 exemplar, Anexa 5B din OUG 57/2007, a fost auzit si au fost observate urme,

- vulpe (Vulpes vulpes crucigera) – 1 exemplar, Anexa 5B din OUG 57/2007,

- jder de fag (Martes foina) – 1 exemplar, Anexa 5B din OUG 57/2007,

- pârş (Glis glis) – 1 exemplar,

- pisică sălbatică (Felis silvestris) – 1 exemplar, Anexa 4A din OUG 57/2007, a fost auzit si au fost observate urme,

- urs (Ursus arctos) – 1 exemplar, Anexele 3 şi 4A din OUG 57/2007, a fost auzit si au fost observate urme.

- reptile:

- şarpele de casă (Natrix natrix) – 5 exemplare,

- şopârle (Lacerta agilis, Lacerta vivipara) – 8 exemplare Anexa 4A din OUG 57/2007,

- guşter (Lacerta viridis) – 1 exemplar, Anexa 4A din OUG 57/2007.

- amfibieni :

- broască roşie de pădure (Rana dalmatina) – 7 exemplare. Anexa 4A din OUG 57/2007.,



45 / 140

- broască brună (Rana temporaria) – 9 exemplare, Anexele 4A şi 5A din OUG 57/2007.,

- brotăcel (Hyla arborea) – 5 exemplare, Anexa 4A din OUG 57/2007.,

- triton comun (Triturus vulgaris) 4 exemplare, Anexele 3, 4A şi 4B din OUG 57/2007..

- nevertebrate:

- Carabus cancellatus - 159 exemplare.

- Carabus montivagus - 6 exemplare.

- Carabus cancellatus tibiscinus - 1 exemplar.

- Carabus monillis - 3 exemplare.

- Carabus coriaceus - 73 exemplare.

- Carabus violaceus - 59 exemplare.

- Carabus granulatus - 7 exemplare.,

- Carabus auronitens - 4 exemplare.

- Carabus convexus - 11 exemplare.,

- Carabus hortensis - 5 exemplare.

- Carabus marginalis - 2 exemplare

- Carabus arvensis carpathus Boll. - 11 exemplare

- Carabus linne Panzer - 41 exemplare

- Pterostichus cupreus - 37 exemplare

- Pterostichus niger - 40 exemplare

- Pterostichus metalicus - 4 exemplare

- Pterostichus paralelipipedus - 3 exemplare

- Pterostichus vernalis - 1 exemplare

- Pterostichus sternus - 6 exemplare

- Pterostichus oblongopunctatus - 16 exemplare

- Cychrus caraboides - 4 exemplare

- Cychrus attenuatus - 1 exemplare

- Trechus quadristriatus - 4 exemplare

- Badister peltatus - 1 exemplare

- Harpalus laevicollis - 1 exemplare

- Harpalus latus - 15 exemplare

- Harpalus rufipes - 17 exemplare

- Harpalus aeneus - 2 exemplare

- Dyschirius angustatus - 18 exemplare

- Nebria brevicollis - 18 exemplare

- Amara aenea - 10 exemplare

- Abax ater - 16 exemplare

- Molops piceus - 11 exemplare

- Lorocera pilicornis - 17 exemplare

- Zabrus tenebrionides - 1 exemplare

- Geotrupes vernalis - 7 exemplare

- Geotrupes stercorarius - 41 exemplare



46 / 140

- Onthophagus fraticornis - 1 exemplare

- Aphodius rufipes - 8 exemplare

- Lagria hirta - 1 exemplare

- Lygistoptenus sanguineus - 1 exemplare

- Tenebrio molitor - 1 exemplare

- Heterothops dissimilis - 4 exemplare

- Philonthus politus - 1 exemplare

- Leptacinus intermedius - 2 exemplare

- Staphylinus stercorarius - 4 exemplare

- Staphylinus quedius - 2 exemplare

- Staphylinus olens - 32 exemplare

- Quedius staphylinus - 26 exemplare

- Stenus clavicornis - 3 exemplare

- Gyrophynus fraticornis - 2 exemplare

- Gaurotes virginea - 2 exemplare

Fauna de păsări identificată prin SEA [5]

Statutul fenologic al speciilor identificate cuprinde: 28 de specii sedentare; 24 de specii cuibăritoare în zonă doar în timpul verii; 8 de specii care trec în pasaj şi 3 specii care apar iarna.

În mod normal, o specie poate avea mai multe statute fenologice. Aceasta se datorează faptului că, deşi este observată tot timpul anului, nu avem de a face cu aceeaşi populaţie stabilă şi locală.

Peste acelaşi teritoriu se pot suprapune populaţii diferite ale aceleiaşi specii. Unele dintre acestea sunt constituite din păsări aflate în migraţie din nordul Europei către locurile de iernat situate mai în sud, iar altele se pot opri în zonă şi îşi petrec iarna aici, dacă şi sursele de hrănire rămân accesibile. Adesea, atunci când solul este acoperit cu un strat gros de zăpadă un timp mai îndelungat, multe păsări vor părăsi zona către locuri mai sudice cu hrană. Nu sunt rare cazurile, mai ales la răpitoare, când, datorită lipsei surselor de hrană, acestea nu mai au suficientă energie pentru a se deplasa şi mor de foame. Uneori mortalitatea, la nivelul acestora este foarte ridicată, ajungând până la dispariţia tuturor indivizilor care staţionau în zonă.

Lista cu speciile observate cuprinde şi 7 taxoni menţionaţi în Anexa 3 a OUG nr. 57/2007. Acestea sunt: Aquila pomarina, Caprimulgus europaeus, Dendrocopos medius, Dryocopus martius, Ficedula

albicollis, Lanius collurio, Picus canus.

Din punct de vedere biologic, acestea nu trebuiesc tratate în mod separat, deoarece relaţiile ecologice de la nivelul comunităţilor nu pot fi separate pe diverse grupe de specii, după cum omul le observă mai des sau mai rar, într-un habitat sau altul.

Structura de 54 de specii de păsări observate reprezintă doar o etapă din ansamblul avicvenozei şi ea poate varia de la un an la altul, sau chiar mai des, în funcţie de posibilităţile de adăpost şi sursele de hrană existente la un anumit moment.

Cele 7 specii menţionate (conform Anexei 3 a OUG nr. 57/2007) trăiesc împreună cu celelalte 47 care nu au statut de „interes comunitar”.

Categoriile SPEC conform BirdLife International a speciilor identificate cuprinde: 0 specii din categoria SPEC1 (Specii de interes conservativ la nivel global), 3 specii din categoria SPEC2 (Concentrate în Europa şi cu statut conservativ nefavorabil), 7 specii din categoria SPEC3 (Nu sunt



47 / 140

concentrate în Europa şi au statut conservativ nefavorabil), 16 specii din categoria SPEC4 (Concentrate în Europa şi cu statut conservativ favorabil) şi 28 specii non-SPEC.

Statutul de periclitare conform BirdLife International a speciilor identificate cuprinde: 16 specii din categoria sigure, 1 specie vulnerabilă, 8 specii în declin, 1 specii rare şi 28 neevaluate din punct de vedere al statutului de periclitare.

1.1.5.12. Calitatea aerului atmosferic

Conform Ordinului nr. 346/2007 pentru aprobarea încadrării localităţilor din cadrul Regiunii 1 în

liste, potrivit prevederilor Ordinului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea

aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România oraşul Târgu Neamţ şi comunele Răuceşti şi Vânători-Neamţ sunt nominalizate în următoarele liste provizorii rezultate din evaluarea calităţii aerului prin modelare, pentru anul 2006, pentru Regiunea 1 Nord:

- Lista 2. Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt între valoarea-limită şi valoarea-limită plus marja de toleranţă:

- 2.2. Pentru pulberi în suspensie (PM10) – localităţile Târgu Neamţ, Răuceşti şi Vânători-Neamţ,

- Lista 3. Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea-limită:

- Sublista 3.3. Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea-limită, dar nu depăşesc pragul inferior de evaluare:

3.3.1. Pentru dioxidul de sulf (SO2) – localităţile Târgu Neamţ, Răuceşti şi Vânători-Neamţ,

3.3.2. Pentru dioxidul de azot (NO2) – localităţile Târgu Neamţ, Răuceşti şi Vânători-Neamţ,

3.3.3. Pentru plumb (Pb) – localităţile Târgu Neamţ, Răuceşti şi Vânători-Neamţ,

3.3.4. Pentru monoxidul de carbon (CO) – localităţile Târgu Neamţ, Răuceşti şi Vânători-Neamţ,

3.3.5. Pentru benzen (C6H6) – localităţile Târgu Neamţ, Răuceşti şi Vânători-Neamţ.

1.1.5.13. Nivelul de zgomot

Conform Raportului privind starea mediului în judeţul Neamţ, anul 2009, principala sursă de poluare este traficul rutier, în special traficul greu.

Nivelul de zgomot a fost determinat prin 121 de măsurători în orele cu trafic maxim din principalele intersecţii din cele patru oraşe ale judeţului Neamţ, inclusiv Târgul Neamţ. Au fost înregistrate 54,5 % depăşiri ale valorii nivelului de zgomot echivalent 70 dB(A) admis de STAS 10 009-1988.

În cursul anului 2010 nu s-a determinat nivelul de zgomot in comunele limitrofe, nu au fost solicitări/reclamatii din partea persoanelor fizice sau juridice, acestea nefiind incluse în programul de monitorizare realizat de APM Neamţ.

1.1.5.14. Monumente istorice.

In Tabelul 1.18. sunt prezentate monumentele istorice din Oraşul Târgu Neamţ şi satele Răuceşti, Oglinzi, Lunca, Mănăstirea Neamţ şi Vânători-Neamţ, asa cum sunt acestea prezentate in Lista Ministerului Culturii si Cultelor - Institutul National al Monumentelor Istorice, ediţia 2010. Niciunul dintre aceste monumente nu se afla pe terenul de amplasament al obiectivului analizat de RIM.



48 / 140

Tabel 1.18.

Nr. poz. Cod LMI 2004 Localitate Denumire, adresă obiectiv Datare

67 NT-I-s-B-10515 Lunca Sit arheologic Lunca, "Poiana Slatinii”

116 NT-I-s-B-10531 Răuceşti Aşezare, "Dealul Munteni” Eneolitic

306 NT-II-a-A-10629 Mănăstirea Neamţ sec. XIV - XIX

318 NT-II-a-B-10630 Ansamblul bisericii "Sf. Ioan Bogoslov Evanghelistul”

sec. XIX

321 NT-II-a-B-10631 Ansamblul schitului Vovidenia sec. XVII - XVIII

324 NT-II-a-B-10632 Ansamblul Schitului Pocrov sec. XVIII - XIX

547 NT-IV-m-B-10764

Mănăstirea Neamţ

Muzeu - "Casa Mihai Sadoveanu" sf. sec. XIX

501 NT-II-a-B-10584 Ansamblul schitului Sihla sec. XVIII - XIX

504 NT-II-m-B-10734 Muzeu sătesc 1864

505 NT-II-a-A-10735 Mănăstirea Secu sec. XVI - XIX

513 NT-II-a-A-10736 Mănăstirea Sihăstria Secului sec. XVIII - XX

520 NT-II-m-B-10737 Biserica de lemn "Sf. Voievozi” 1740

531 NT-III-m-B-10748

Vânători-Neamţ

Obelisc al Eroilor din Războiul pentru Independenţă, în curtea bibliotecii comunale

1884

459 NT-II-m-A-10707 Cetatea Neamţului, Dealul Cetăţii sec. XIV - XVII

460 NT-II-m-B-10708 Casă, Str. Mărăşeşti 102 sf. sec. XIX

461 NT-II-m-B-10709 Casă, azi Clubul elevilor, Str. Mărăşeşti 104 sf. sec. XIX

462 NT-II-m-B-10710 Biserica "Sf. Gheorghe”, Str. Progresului 3 sec. XIX

463 NT-II-m-B-10711 Spital, Str. Ştefan cel Mare 35 1852

464 NT-II-m-B-10712 Şcoala Domnească, azi Muzeul de Istorie şi Etnografie, Str. Ştefan cel Mare 37

1852

465 NT-II-m-B-10713 Poşta veche, Str. Ştefan cel Mare 54 sf. sec. XIX

466 NT-II-m-B-10714 Pretura, azi biblioteca orăşenească, Str. Ştefan cel Mare 60

sf. sec. XIX

467 NT-II-m-B-10715 Casă, azi fundaţia "Omenia" Str. Ştefan cel Mare 66

cca. 1900

468 NT-II-m-B-10716 Casa Cristescu, Str. Ştefan cel Mare 71 cca. 1900

469 NT-II-m-B-10717 Casă Str. Ştefan cel Mare 75 sf. sec. XIX

470 NT-II-m-B-10719 Gimnaziul Regina Maria, azi Club sportiv Str. Ştefan cel Mare 78-80

1918

471 NT-II-a-B-10718 Centru istoric urban Str. Ştefan cel Mare 60-75

mijl. sec. XIX - înc. sec. XX

529 NT-III-m-B-10746 Monumentul Eroilor din primul război mondial (Vânătorilor de munte), dealul Plăieşului

1939

546 NT-IV-m-A-10763 Humuleşti, Muzeu - casă memorială "Ion Creangă", Str. I. Creangă Ion 8

1833

552 NT-IV-m-B-10769

Târgu Neamţ

Muzeu - casă memorială Veronica Micle, Str. Ştefan cel Mare 28

sec. XIX

1.1.6. Realizarea şi funcţionarea obiectivului Perioada de execuţie propusă pentru realizarea proiectului este de 24 de luni de la primirea

fondurilor de investiţie.



49 / 140

Durata etapei de funcţionare este nelimitată în condiţiile realizării lucrărilor de întreţinere şi reparaţii capitale va fi conform Ordinului AND 554/2002 pentru aprobarea Normativului privind întreţinerea şi

repararea drumurilor publice şi industriale.

1.1.7. Necesitatea şi oportunitatea investiţiei. Legătura cu alte planuri si programe.

Guvernul României a dezvoltat un Program Naţional pentru protecţia mediului în concordanţă cu prevederile în domeniu din Uniunea Europeană. Armonizarea legislaţiei naţionale cu directivele UE privind protecţia mediului este o prioritate pe termen mediu, aceasta fiind realizată prin adoptarea aquis-ului comunitar. Cele mai importante directive sunt următoarele:

- Directiva Consiliului 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului,

- Directiva Consiliului nr. 99/30/CE privind valorile limita ale dioxidului de sulf, dioxidului si oxizilor de azot, particulelor in suspensie si plumbului din aer, modificata de Decizia 2001/744/CE,

- Decizia Consiliului nr. 99/847/EEC privind stabilirea Programului de acţiune al Comunităţii Europene în domeniul Protecţiei Civile,

- Directiva Cadru privind Deşeurile nr. 75/442/EEC, amendată de Directiva nr. 91/156/EEC,

- Directiva Consiliului 75/440/CEE privind calitatea cerută apelor de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă,

- Directiva Consiliului 98/83/CEE privind calitatea apei destinate consumului uman,

- Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, modificata de Directiva Comisiei 98/15/CE Ți Reglamentul CE nr. 1 882/2003,

- Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice,

- Directiva Consiliului 1999/31/CE privind depozitele de deşeuri,

- Regulamentul Consiliului 1836/93 privind participarea voluntara a companiilor din sectorul industrial la schemele comunitare de audit si eco-management,

- Regulamentul Parlamentului European şi Consiliului nr. 1980/2000 privind schema revizuita de acordare a eco-etichetării comunitare.

Aceste directive au ca scop pe de o parte, prevenirea poluării la sursă, prin reducerea emisiilor rezultate în urma activităţilor specifice, în apă, aer şi sol, iar pe de altă parte dezvoltarea economico-socială a societăţii prin promovarea de tehnologii nepoluante şi respect faţă de mediul înconjurător. Dezvoltările propuse sunt de acord cu conceptele privind reducerea poluării la sursă şi de dezvoltare durabilă.

Planul Naţional privind strategia adoptată în problema protecţiei mediului urmăreşte asigurarea condiţiilor pentru corelarea dezvoltării economice cu necesitatea reducerii efectelor negative asupra acestuia. Planul indică acordarea priorităţii măsurilor ce vor diminua poluările locale grave sau care pot afecta sănătatea populaţiei.

Obiectivul proiectului se înscrie în programul de dezvoltare a infrastructurii rutiere din România propus de CNADNR care cuprinde variante de ocolire a principalelor localităţi din ţară.

Proiectul analizat în faza SF se refera la infrastructura de transport rutier, având ca scop realizarea unei variante ocolitoare a oraşului Târgu Neamţ.

Oportunitatea de finanţare a investiţiei este oferită de Axa prioritară 2 – Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport, Domeniul major de interventie 2.1 – Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, străzi urbane – inclusiv constructia / reabilitarea şoselelor de centură.



50 / 140

Realizarea unei variante ocolitoare, care face obiectul prezentului RIM, rezolvă problema degrevării tranzitului rutier de pe arterele importante, prin redirecţionare şi scoatere din intravilanul oraşului Târgu Neamţ. Drumul urmează să fie executat pe un amplasament nou, pe terenuri aflate atât în extravilan în oraşul Târgu Neamţ şi comunele Răuceşti şi Vânători-Neamţ, cât şi intravilan, în satele Oglinzi, din comuna Răuceşti, şi Vânători-Neamţ, din comuna Vânători-Neamţ.

Realizarea acestei investiţii va determina o îmbunătăţire a condiţiilor de trafic în oraşul Târgu Neamţ, se vor reduce numărul de accidente şi se va mări gradul de siguranţă a circulaţiei.

Sursele de finanţare a investiţiilor se constituie în conformitate cu legislaţia în vigoare şi constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile şi alte surse legal constituite.

1.1.8. Legislaţia naţională

Ordonanţa de Urgenţă nr. 195/2005, aprobată cu modificarile si completarile ulterioare prin Legea

265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la protecţia mediului are la bază următoarele principii şi elemente strategice:

- principiul integrării politicii de mediu în celelalte politici sectoriale,

- principiul precauţiei în luarea deciziei,

- principiul acţiunii preventive,

- principiul reţinerii poluanţilor la sursă,

- principiul “poluatorul plăteşte”,

- principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural,

- utilizarea durabilă a resurselor naturale,

- informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul la justiţie şi probleme de mediu,

- dezvoltarea colaborării internaţionale pentru protecţia mediului.

Capitolul II stipulează cadrul legislativ necesar pentru elaborarea acordurilor, respectiv a obţinerii acordurilor / autorizaţiilor necesare pentru desfăşurarea activităţilor economice. Un acord de mediu este necesar pentru fiecare sursă nouă de activitate, modificarea proceselor tehnologice existente, pentru toate activităţile prezentate în anexele la Hotărârii de Guvern nr. 445/2009 privind evaluarea impactului

anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.

1.1.9. Legislaţia europeană

Raportul de Impactului asupra Mediului – RIM – este cerut în toate ţările membre ale UE prin Directiva 97/11/EC care modifică Directiva 85/337/EEC pentru evaluarea efectelor unor proiecte

publice şi private asupra mediului. În esenţă, directivele se referă la trei aspecte principale: analiza preliminară, analiza propriu-zisă, feedback-ul pe parcursul derulării proiectului (reanalizarea condiţiilor nou create sau neincluse în analiză).

RIM urmăreşte identificarea, descrierea şi evaluarea efectelor directe sau indirecte ale proiectului asupra:

- fiinţelor umane, florei şi faunei,

- solului, apei, aerului, climei şi peisajului,

- valorilor materiale şi bunurilor culturale,

- interacţiunea între factorii menţionaţi mai sus.



51 / 140

Ca parte a RIM, deţinătorul proiectului va trebui să ofere o serie de date autorităţilor de reglementare, printre care:

- descrierea proiectului cuprinzând informaţii despre zonă, mărimea şi caracteristicile proiectului,

- descrierea măsurilor luate pentru a reduce şi, dacă este posibil, a remedia efectele adverse semnificative ale implementării proiectului,

- datele necesare pentru a identifica şi pentru a evalua principalele efecte pe care proiectul le-ar putea avea asupra mediului,

- un rezumat al informaţiilor menţionate mai sus.

Directivele clasează proiectele în două anexe: Anexa I şi Anexa II. Toate proiectele cuprinse în Anexa I trebuie supuse unei evaluări de tip RIM, în timp ce pentru proiectele cuprinse în Anexa II, statele membre vor decide unde şi când RIM este necesar, pe baza unor analize de la caz la caz sau pe baza unor criterii locale.

Anexa I prezintă proiectele care pot avea impact semnificativ asupra mediului, atât ca mărime, cât şi ca semnificaţie, şi proiectele care pot fi de importanţă regională sau naţională.

Pentru proiectele din Anexa II decizia necesităţii RIM va fi dependentă de criteriile de selecţie prezentate în Anexa III a Directivelor. Sunt, de regulă, proiecte de semnificaţie mai redusă.

Elementele cheie ale Anexei II sunt:

- caracteristicile proiectului,

- localizarea proiectului; sensibilitatea mediului din zona de amplsament, potenţial afectată,

- caracteristicile impactului potenţial; efectele potenţiale semnificative ale proiectului trebuie considerate funcţie de criteriile stabilite la paragraful precedent.

1.1.10. Cerinţe privitoare la evaluările de mediu

În temeiul prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 195/2005, aprobata cu modificarile si completarile ulterioare prin Legea 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare se impune procedura de evaluare a impactului asupra mediului, care stabileşte condiţiile necesare ce trebuie îndeplinite din punct de vedere a protecţiei mediului în vederea desfăşurării unei activităţi, şi de emitere a acordului de mediu de către autorităţi pentru realizarea sau modificarea unor activităţi economice. Lista activităţilor pentru care se cere sau se evaluează necesitatea unui RIM este prezentă în Anexa 1, respectiv Anexa 2 la HG 445/2009. Autorizarea depinde de acceptarea de către organele abilitate a unei evaluări privind impactul asupra mediului a activităţii ce urmează să se desfăşoare. Autorizaţia trebuie să fie emisă înaintea începerii construcţiei.

Legislaţia naţională prevede ca evaluarea impactului asupra mediului să fie realizată cât mai devreme posibil astfel încât, pe de-o parte, să existe toate premisele că nu se vor irosi resursele materiale şi de timp pentru proiectarea unei activităţi, iar pe de altă parte, informaţiile despre proiect pe care titularul acestuia le poate furniza autorităţilor competente să fie suficiente pentru realizarea evaluării impactului asupra mediului.

1.1.11. Procesul de evaluare a impactului asupra mediului înconjurător

Impactul activităţii economico-sociale asupra mediului trebuie ţinut sub control, astfel încât să se realizeze o dezvoltare durabilă, motiv pentru care este obligatorie identificarea şi estimarea acestuia. Analiza oricărei activităţi economico-sociale trebuie să urmărească incidenţele intervenţiei omului asupra mediului (presiune) şi ceea ce rezultă în urma acestora (reacţia mediului) asociate cu o serie de activităţi care exercită un impact asupra mediului cum ar fi:

- extracţia de resurse naturale;



52 / 140

- generarea de deşeuri şi substanţe poluante.

Evaluarea impactului asupra mediului este realizată pentru identificarea şi prevenirea potenţialelor modificări negative ce pot surveni în cazul dezvoltării unei activităţi economice. Rolul evaluării impactului asupra mediului constă în:

- realizarea unei optimizări a proiectului prin identificarea şi evaluarea impactului potenţial, atât negativ, cât şi pozitiv,

- identificarea şi compararea alternativelor existente pentru selectarea variantei optime a proiectului,

- propunerea unor măsuri ce au ca scop ameliorarea oricărei posibile acţiuni negative şi sporirea oricăror efecte benefice,

- constituirea unui instrument pentru dezvoltarea durabilă: relevarea impactului advers şi a nerespectării politicilor de mediu stabilite,

- sprijin pentru implicarea publicului: asigurarea informaţiilor necesare şi a cadrului de participare în procesele de planificare şi de luare a deciziei,

- furnizarea unei surse de informaţii pentru toţi participanţii din cadrul proiectului.

Studiul de evaluare a impactului s-a realizat având la bază:

- documentaţia pusă la dispoziţie de beneficiar,

- observaţiile şi investigaţiile făcute de elaborator în cadrul vizitelor de documentare,

- publicaţiile tehnice relevante pentru mediu şi protecţia mediului.

Evaluarea impactului asupra mediului respectă următoarele reglementări specifice din domeniul protecţiei mediului:

- Hotărârea de Guvern nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;

- Ordinul nr. 135/76/84/1284/2010 pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private.

1.2. Descrierea caracteristicilor fizice ale intregului proiect si a cerintelor de amenajare si utilizare a terenului in timpul fazelor de constructie si functionare 1.2.1. Situaţia existentă

Traficul rutier pe DN 15 B şi DN 15C se realizează în intravilanul oraşului Târgu Neamţ, pe străzi din cadrul unor cartiere dens populate şi centrale. Străzile sunt înguste, nemodernizate integral, cu probleme de congestionare în zona intersecţiilor şi ieşirii din oraş. Aceşti factori conduc la condiţii dificile de trafic, degradarea şi uzura sistemului rutier de pe arterele existente datorită suprasolicitărilor din traficul greu şi intens, creşterea numărului de accidente, poluarea semnificativă a aerului şi nivelul ridicat de zgomot pe toată zona centrală.

Autoritatile locale au finantat diverse studii de-a lungul timpului, fără să se finalizeze o varianta care sa aiba caracteristici geometrice imbunatatite si sa evite traseul existent. Deoarece la Studiul de fezabilitate care a fost finantat de autoritatile locale ale oraşului, varianta ocolitoare se suprapunea cu străzi din localitate a determinat CNADNR să initieze procedura de realizare a unui studiu de fezabilitate necesar realizarii unei variante de ocolire care sa nu se suprapuna cu strazi clasificate din localitatea Târgu Neamt.



53 / 140

Creşterea traficului şi sporirea siguranşei în circulaşia rutieră impune eliminarea punctelor periculoase situate pe acest sector, prin realizarea unei variante ocolitoare care să asigure legăturile între drumurile naţionale, judeţene şi locale şi să conducă la:

- Sporirea capacităţii de circulaţie prin mărirea fluenţei traficului,

- Descongestionarea traficului în oraş,

- Realizarea unui confort pentru participanţii la trafic,

- Mărirea siguranţei circulaţiei rutiere şi pietonale,

- Reducerea numărului de accidente,

- Îmbunătăţirea mediului în oraş prin reducerea noxelor şi a poluării sonore.

Drumul de centură propus a se executa prin promovarea proiectului aflat la faza de Studiu de Fezabilitate (SF) se va realiza pe malul stâng al râului Neamt, va traversa Dealul Pleşu şi va ocoli la nord Dealul Neamţului. Urmează să fie executat pe un amplasament nou, alcătuit din terenuri ocupate în prezent cu culturi agricole, păşuni, vegetaţie forestieră, păduri, ape, situri naturale de interes comunitar, naţional şi local şi infrastructură rutieră (DN 15B, DJ 157G, DN 15C, DC 7, drumuri de exploatare).

Drumul de centură va intersecta reţele de energie electrică (LEA 20 kV, LEA 0,4 kV), telecomunicaţii şi gaze, astfel:

- Km 0+060 – retea electrica de medie tensiune;

- Km 1+420 – conducta de gaze naturale;

- Km 1+720 – conducta de gaze naturale;

- Km 2+080 – retea de telefonie;


- Km 2+960 – retea electrica de joasa tensiune;


- Km 5+966 – retea de telefonie;





Va traversa teritoriile de intravilan ale satelor Oglinzi, zona comună cu DJ 157G, şi Vânători-Neamţ, zona comună cu DN 15B.

Nu sunt amplasate pe aceste terenuri, la acest moment, alte surse de poluare a apei, aerului şi solului, decât cele specifice comunităţilor săteşti. În zonă există foraje şi aducţiuni de apă, reţele de apă potabilă, canalizare şi gaze.

Traficul rutier pe arterele menţionate, activităţile silvice, de exploatare a resurselor minerale, culturile agricole şi păşunatul constituie factorii perturbatori atropici cei mai importanţi din zonă.

1.2.2. Suprafaţa şi situaţia juridică a terenurilor ce urmează a fi ocupate

Suprafeţele de teren care vor fi ocupate definitiv de lucrările care fac obiectul documentaţiei analizate în faza SF se situează pe teritoriile administrative ale oraşului Târgu Neamţ şi ale comunelor Răuceşti şi Vânători-Neamţ, atât în extravilan, cât şi în intravilan.



54 / 140

În intravilan sunt vizate suprafeţe din satele Oglinzi, comuna Răuceşti, şi Vânători-Neamţ, comuna Vânători-Neamţ.

Terenurile care vor fi ocupate definitiv apartin de domeniile publice de interes national, judetean si local, precum si de domeniul privat al persoanelor fizice si juridice. Fac parte din categoriile de folosinţă: intravilan (curţi-construcţii, drumuri), agricole, forestiere, drumuri şi ape aflate în proprietate particulară sau de stat (Regia Naţională a Pădurilor, Administraţia Naţională “Apele Române”, CNADNR, Consiliilor Locale ale oraşului Târgu Neamţ, Răuceşti şi Vânători-Neamţ).

Folosinta actuala a terenului: intravilan, agricol, padure, curs rau Ozana, drumuri.

Infrastructura rutieră propusă va ocupa definitiv următoarele suprafaţele de teren:

- Suprafaţa totală va fi de 239 500 m2, reprezentând 23,95 ha de terenuri din intravilan si extravilan, din care

- O suprafaţă de 18 437 m2, 1,8437 ha, se va suprapune peste Parcul Natural Vanatori – Neamt.

La aceste terenuri se adaugă suprafeţele de teren care vor fi ocupate temporar, acestea urmând a avea ca destinaţie: gropi de împrumut, depozite, organizării de şantier care vor fi redate utilizării prezente – circuitului agricol, după terminarea lucrărilor.

Proiectul se încadrează în Planul de Urbanism General al oraşului Târgu Neamţ pentru încurajarea investiţiilor în zonă.

Un bilanţ teritorial al lucrărilor este următorul:

- Suprafaţa studiată : 366 510 m2,

- Suprafaţa aferentă obiectivului : 268 400 m2,

- Suprafaţa ocupată de fundaţii, poduri şi viaducte: 1 564 m2,

- Suprafaţa ocupată temporar la sol de poduri şi viaducte: 30 787 m2,

- Suprafaţa ocupată de drum (scoasă definitiv din circuitul agricol) : 237 613 m2,

- Suprafaţa de teren scoasă temporar din circuitul agricol: 30 787 m2,

- Suprafaţa de teren scoasă definitiv din circuitul agricol: 237 613 m2,

- Suprafaţă de teren scoasă definitiv din Parcul Natural Vanatori - Neamt 18 437 m2, 1,8437 ha.

La data elaborării Memoriului Tehnic de mediu pentru Studiul de Fezabilitate pentru implementarea obiectivului de investiţii a fost emis Certificatul de Urbanism nr. 18/11.02.2011.

Nu sunt cunoscute date referitoare la locul de amplasare a organizării de şantier şi punctelor de lucru, suprafaţele de teren care vor fi temporar ocupate de acestea, acestea urmand a se fixa odata cu faza de proiect tehnic (PT).

1.2.3. Utilitatea publică şi încadrarea în clasa de importanţă a lucrărilor Se consideră că obiectivul poate fi încadrat în categoria de importanţă normală “C”, conform HGR

766/1997, clasa de importanţă C - normală, conform P 100 - 1/2005.

Clasa tehnica drumului public stabilita prin tema de proiectare este clasa tehnica III cu doua benzi de circulatie.

Categoria de importanta a acestei lucrari s-a stabilit in conformitate cu “Regulamentul privind

stabilirea categoriei de importanta a constructiilor - Metodologie de stabilire a categoriei de

importanta a constructiilor“conform H.G. 261/1994.



55 / 140

1.2.4. Lucrări propuse

Principalele deziderate care au stat la baza proiectării traseului optim - VOTN1 - au avut în vedere următoarele:

- Asigurarea legăturilor variantei de ocolire cu principalele zone genereatoare de trafic şi a continuităţii circulaţiei pe traseele drumurilor naţionale şi judeţene traversate de aceasta,

- Diminuarea impactului negativ asupra mediului,

- Evitarea pe cât posibil a demolării construcţiilor existente,

- Evitarea zonelor cu destinaţie specială,

- Elementele geometrice ale traseului în plan şi profil longitudinal să realizeze un traseu omogen pe lungimi cât mai mari,

- La proiectarea liniei roşii s-a avut în vedere adoptarea unor declivităţi minime, prescrise în normele standardizate STAS 863 – 1985, care să asigure scurgerea apelor în lungul variantei de ocolire.

Scenarii propuse

Pentru alegerea variantei de ocolire a oraşului s-au studiat 3 variante (vezi Fig. 1.5.).

Fig. 1.5.

Toate traseele prevăd:

- traversarea Parcului Natural Vanatori Neamţ,

- apropierea de obiective importante: orasul Targu Neamt şi comunele Vanatori si Raucesti (cu zonele rezidentiale aferente, depozitele ecologice, intersectiile cu drumurile locale judetene sau comunale),

- apropierea de zone de interes turistic – Staţiunea Băile Oglinzi.



56 / 140

Descrierea variantei de traseu VOTN1 Traseul se desprinde din DN15 B la kilometrul 38+035 din intravilanul localitatii Vanatori Neamt,

dintr-o zona neconstruita. Intersectia inceputului de varianta va fi tratata la acelasi nivel printr-o giratie.

Drumul va fi paralel cu râul Ozana (Neamtul), pe partea stânga a acestuia cu ocolirea satului Lunca ce apartine de comuna Vânători.

La km 2+845 se va realiza un pod cu lungimea de 131,40 m peste paraul Nemtisorul.

Între km 3+190 si 4+010, o lungime de 820 m, se suprapune cu Parcul Natural Vanatori Neamt şi se poate urmări în Figura 1.6. La km 3+275 se va realiza un podet cu deschiderea de 5,00 m peste paraul Slatina. In continuare varianta ocolitoare urmeaza a traversa prin puncte de cea mai joasa cota Dealul Neamtului prin partea sudica a acestuia si cotind catre vest pana la km 4+300. Pe acest sector drumul va urca de la cota 400,00 m pana la 469,00 m urmad a coborâ pana la cota 432,00 m in jurul km 5+037, unde urmeaza a se realiza un viaduct cu lungimea de 101,15 m.

Intersectia cu drumul judetean DJ 157G se face la km 5+970 (pe varianta), respectiv km 4+621 (pe drumul judetean) printr-o giratie.

Tronsonul de drum intre DJ 157G si DN 15C are o lungime de 2 570,00 m.

Fig. 1.6. Plan de situaţie - Suprapunere Parc Naţional Vanatori – Neamt

Sectorul doi al variantei ocolitoare se desprinde din DJ 157G in satul Oglinzi, comuna Raucesti printr-o giratie. La km 6+420 traverseaza paraul Sarata printr-un viaduct cu o lungime de 814,00 m. La km 7+725 peste valea Slatinei se va realiza un viaduct cu lungimea de 492,80, iar cota cea mai inalta a acestui sector este de 400,00 m.

Varianta intersecteaza DN 15C la km 47+325. Intersectia drumului national DN 15 C se face realizeaza unei giratii la intersectia celor doua drumuri la km 8+540 pe varianta ocolitoare.

Pe tronsonul de varianta intre DN15C si DN 15B, respectiv km 8+540 si km 2+217, drumul traverseaza Valea Zaneasca la km 9+360, unde se va realiza un podet cu deschiderea de 5,00 m. De asemeni la km 8+660 se va realiza un podet cu deschiderea de 5,00 m.

Se propune realizarea a doua parcări. Acestea sunt amplasate asimetric pe ambele parti ale variantei de ocolire la urmatoarele pozitii kilometrice:

- km 10+170 pe partea dreapta;

- km 10+430 pe partea stanga.



57 / 140

La km 10+690 varianta ocolitoare intersecteaza DC 7, care leaga comuna Raucesti de orasul Targu Neamt, la km 1+488.

Dupa aceasta intersectie traseul coteste direct spre DN 15B pe care il intersecteaza la km 49 +570.

La km 12+217 (pe varianta) intersecteaza DN 15 B.

Lungimea totala a traseului în plan este de 12,217 km.Viteza de proiectare este de 90 km/h pe intreg traseul cu exceptia sensurilor giratorii proiectate.

Descrierea variantei de traseu VOTN2

Traseul se desprinde din DN15 B la kilometrul 39+000 din intravilanul localitatii Vanatori-Neamt, dintr-o zona construita in lungul drumului national. Intersectia inceputului de varianta va fi tratata la acelasi nivel printr-o giratie.

Traseul variantei se inscrie coborand spre râul Ozana (Neamtul) ce va fi traversat prin realizarea unui pod de beton la km 0+200 al variantei ocolitoare, iar la km 1+630 se va realiza un pod peste pârâul Nemtisorul. In continuare de la podul peste paraul Nemtisor drumul se continua cu o succesiune de curbe spre dealul Nemtisor urcand pana la cota 510,00 m, fiind si cel mai inalt punct de pe aceasta varianta.

La km 3+017 este necesar realizarea unui pod peste un afluent al paraului Nemtisor, iar la km 4+940 urmand a se realiza un viaduct.


Tronsonul de drum intre DJ 157G si DN 15C are o lungime de aproximativ 2 237 m.

Sectorul doi al variantei ocolitoare se desprinde din drumul judetean DJ 157G in satul Oglinzi, comuna Raucesti printr-o giratie. Drumul continua spre drumul national DN 15 C si traveseaza la km 6+290 paraul Sarata printr-un viaduct. La km 7+795 peste valea Slatinei se va realiza un viaduct.

Varianta intersecteaza DN 15C la km 48+010. Intersectia va fi tratata la acelasi nivel printr-o giratie cu DN 15 C la km 8+115 pe varianta ocolitoare.

Pe tronsonul de varianta intre DN15C si DN 15B, respectiv km 8+115 si km 11+920 este necesar a se realiza la km 9+650 un viaduct peste Valea Zaneasca, iar la km 11+002 varianta ocolitoare intersecteaza DC 7 la km 0+895, drum ce leaga comuna Raucesti de orasul Targu Neamt.

La km 11+920 (pe varianta) Varianta de Ocolire intersecteaza DN15 B la km 48+660 intr-o zona locuita, dar terenul afectat din imediata vecinatate a drumului national este neconstruit in prezent.

Lungimea totala a variantei de drum este de 11,920 km. Viteza de proiectare este de 90 km/h pe intreg traseul cu exceptia sensurilor giratorii proiectate.

Descrierea variantei de traseu VOTN3 Traseul se desprinde din DN15 B la kilometrul 39+000 din intravilanul localitatii Vanatori Neamt,

dintr-o zona construita in lungul drumului national. Intersectia inceputului de varianta va fi tratata la acelasi nivel printr-o giratie, la fel ca si pentru varianta de traseu VOTN2.

Pana la traversarea paraului Nemtisor varianta a treia de traseu se suprapune cu varianta a doua de traseu. Din dreptul km 1+550 cele doua variante nu mai au un traseu comun, ele unindu-se din nou la km 2+800 pe varianta a treia respectiv km 3+017 pe varianta a doua de traseu.

La km 1+630 se va realiza un pod peste paraul Nemtisorul. In continuare de la podul peste paraul Nemtisor drumul se continua cu un aliniament de aprovimativ 1 200 m spre dealul Nemtisor urcand pana la cota 510,00 m, fiind si cel mai inalt punct de pe aceasta varianta.

La km 2+275 este necesar realizarea unui pod peste pârâul Adânc.



58 / 140

La km 2+800 este necesar realizarea unui pod peste un afluent al paraului Nemtisor.

La km 4+795 este necesar realizarea unui viaduct peste o vale neclasificata.

Intersectia cu drumul judetean DJ 157G se face la km 5+735 (pe varianta), respectiv km 4+621 (pe drumul judetean), printr-o giratie.

In continuare varianta a treia de traseu se suprapune cu varianta unu de traseu pana la intersectia cu DN 15B.

Tronsonul de drum intre DJ 157G si DN15C are o lungime de aproximativ 2 570 m.

Sectorul doi al variantei ocolitoare se desprinde din drumul judetean DJ 157G in satul Oglinzi printr-o giratie. Drumul continua spre DN 15 C si traveseaza la km 6+195 paraul Sarata printr-un viaduct. La km 7+495 peste valea Slatinei se va realiza un viaduct, iar cota cea mai inalta a acestui sector este de 400 m.

Varianta intersecteaza drumul national DN 15C la km 47+325. Intersectia drumului national DN 15C se face realizeaza unei giratii la intersectia celor doua drumuri la km 8+305 pe varianta ocolitoare.

Pe tronsonul de varianta intre DN 15C si DN 15B, respectiv km 8+305 si km 12+003, drumul traverseaza valea Zaneasca printr-un viaduct la km 9+120 si intersecteaza LEA 20 kV in jurul km 9+975.

La km 10+457 varianta ocolitoare intersecteaza DC 7 la km 1+488, drum ce leaga comuna Raucesti de orasul Târgu Neamt.

Dupa aceasta intersectie traseul coteste direct spre DN 15B pe care il intersecteaza la km 49 +570 al drumului national.

La km 12+003 (pe varianta) Varianta de Ocolire intersecteaza DN 15B.

Lungimea totala a variantei de drum este de 12,003 km. Viteza de proiectare este de 90 km/h pe intreg traseul cu exceptia sensurilor giratorii proiectate.

Descrierea variantelor de structuri rutiere

Din punct de vedere al structurii rutiere proiectantul a propus doua solutii, conform caietului de sarcini:

1. Structura rutiera semirigida alcatuită astfel:

- 4 cm strat de uzura din MASF16m

- 6 cm strat de legatura din BAD25m

- 6 cm strat de baza din AB2

- 23 cm strat superior de fundatie din agregate naturale stabilizate cu ciment

- 25 cm strat inferior de fundatie din balast amestec optimal

- 15 cm strat de forma din balast;

2. Structura rutiera semirigida alcatuita astfel:

- 23 cm dala din beton de ciment rutier BcR 5.0 cf.

- Folie de polietilena (constructiv)

- 2 cm nisip compactat (constructiv)

- 20 cm strat superior de fundatie din piatra sparta

- 20 cm strat inferior de fundatie balast

- 15 cm strat de forma din balast.

Descrierea variantelor cu lucrări de artă (poduri, pasaje, viaducte)

Memoriul General a propus lucrări de artă pentru toate variantele analizate.



59 / 140

Pentru VOTN1 se vor realiza un pod şi trei viaducte având caracteristicile tehnice în Tabelul 1.19. Tabel 1.19.

Lungimi, deschideri

Lungime totală

Nr. crt.

Pozitia kilometrica

Obstacol

Suprastructura

[m] [m]

Număr benzi de circulaţie

1 2+845 Pr. Nemtisor 6 grinzi tronsonate BAP

3 * 40 131.40 2

2 5+037 Vale 8 grinzi tronsonate BAP

24 + 40 + 24 101.15 3

3 6+420 Pr. Sarata 2 casete metalice 4 * (60 + 80 + 60) 814.00 2

4 7+725 V. Slatinei 2 casete metalice (60 + 80 + 80 + 60)

+ (60 + 80 + 60) 492.80 2

Gabaritele podurilor şi pasajelor asigură:

- In sectiune transversala, podurile şi viaductele situate pe varianta ocolitoare, în secţiune curentă, în aliniament, au o parte carosabila cu lăţimea de 8,5 m, respectiv 12,00 m pe sectoarele unde s-a impus banda pentru vehicule lente din cauza pantei longitudinale mai mari sau egale cu 4 %. Lăţimea platformei pe structurile de arta este in consecinta de 12,20 m, respectiv 15,70 m.

- Lungimile şi cotele liniei roşii pentru lucrarile de arta au fost impuse din considerente de traseu: traversari de văi adânci, intersectii cu drumuri existente, pante longitudinale de maxim 6 %, raze minime in plan orizontal de 80 m si 4 000 m in plan vertical, ramblee cu inaltimea maxima de 10 m;

- cotele liniei rosii nu au fost influentate de nivelele apelor extraordinare cu asigurarea de debit de 2.0 %, respectându-se totodata spaţiile normate de liberă trecere sub pod;

Conform legislatiei in vigoare in calculul de dimensionare a lucrarilor de arta s-au respectat prevederile din EUROCOD (convoi LM1, LM3, LM4) si conditiile impuse de amplasament: zona seismica 6 caracterizata prin valoarea acceleratiei ag = 0,20 g (m/s2) si perioada de colt Tc = 0,7 (sec).

1. Pod Km 2+845 peste Paraul Nemtisor Pentru traversarea paraului Nemtisor se va construi un pod cu structura din beton armat.

Podul va fi amplasat intr-o curba cu raza R = 500 m si va fi alcatuit in sectiune transversala din sase grinzi tronsonate post-tensionate simplu rezemate. Grinzile vor fi dispuse la interdistanta λ = 2,18 m, cu lungimea de 40,0 m si inaltimea de 2,04 m, continuizate la nivelul placii. Peste grinzi este prevazuta o placa din beton armat cu grosimea minima de 25 cm.

In profil longitudinal podul este amplasat in palier.

Infrastructurile sunt fundate indirect pe piloti forati de diametru mare Ø = 1,50 m incastrati in radiere din beton armat cu grosimea de 2,00 m. Culeele sunt fundate pe grupuri de cate 10 piloti, in timp ce pilele sunt fundate pe grupuri de cate 12 piloti fiecare.

Platforma podului, avand o latime de 12,20 m, asigura o parte carosabila cu latimea de 8,50 m (doua benzi de circulatie) si doua trotuare la nivel cu latimea de 1,50 m, separarea intre fluxul rutier si cel pietonal realizandu-se prin intermediul parapetilor de siguranta din beton armat de tip New-Jersey.

Panta transversala este de 2,50 % in acoperis pe intreaga lungime a structurii. Structura rutiera este alcatuita dupa cum urmeaza :

- 3 + 4 cm asfalt turnat dur;

- 2 cm mortar asfaltic;



60 / 140

- 1 cm hidroizolatie;

- 2 cm mortar egalizare.

Racordarea cu terasamentele se face cu ziduri intoarse, placi de racordare si sferturi de con mobilate cu scari si casiuri.

Apele meteorice sunt preluate prin jgheaburi montate in laterale si sunt conduse catre capetele structurii de unde sunt dirijate catre bazinele de colectare si decantare.

2. Viaduct km 5+037 peste Vale Pentru traversarea vaii de la km 5+037, a fost prevăzut un viaduct cu structura din beton armat,

avand trei deschideri.

Viaductul va fi amplasat intr-o curba cu raza R = 900 m si va fi alcatuit in sectiune transversala din opt grinzi tronsonate post-tensionate cu lungimea de 24,0 m si 40,0 m si cu inaltimea de 2.04 m, dispuse la interdistanta λ = 2.05 m. Peste grinzi este prevazuta o placa din beton armat cu grosimea minima de 25 cm.

In profil longitudinal viaductul va fi amplasat in panta unica de 4,128 %. Din cauza pantei longitudinale crescute s-a impus banda a treia pentru vehicule lente.

Infrastructurile vor fi fundate indirect pe piloti forati de diametru mare Ø = 1.50 m incastrati in radiere din beton armat cu grosimea de 2,00 m. Culeele vor fi fundate pe grupuri de cate 10 piloti, in timp ce pilele sunt fundate pe grupuri de cate 12 piloti fiecare.

Platforma viaductului, având o latime de 15,70 m, asigura o parte carosabila cu latimea de 12,00 m (trei benzi de circulatie) si doua trotuare la nivel cu latimea de 1,50 m, separarea intre fluxul rutier si cel pietonal realizandu-se prin intermediul parapetelor de siguranta din beton armat de tip New-Jersey.

Panta transversala va fi de 2,50 % in acoperis pe intreaga lungime a structurii. Structura rutiera este alcatuita dupa cum urmeaza :







3. Viaduct km 6+420 peste Paraul Sarata Pentru traversarea paraului Sarata a fost prevăzut un viaduct cu structura mixta, 4 grinzi continue cu

cate trei deschideri.

Viaductul va fi situat pe o curba cu raza R = 1 200 m si va fi alcatuit in sectiune din doua casete metalice inchise, cu pereti verticali, cu inaltimea constanta de 2,80 m. Partea carosabila va fi alcatuita din dale prefabricate si zone monolite. Conlucrarea dintre dalele prefabricate si structura metalica va fi asigurata prin conectori rigizi.

Pentru a se asigura stabilitatea la voalare a inimii grinzilor, din loc in loc, in functie de solicitari, sunt prevazute rigidizari orizontale si verticale. Transversal sunt prevazute contravantuiri cu rolul de a asigura rigidizarea si conlucrarea dintre casetele tablierului.

In profil longitudinal viaductul va fi amplasat in panta unica de 1,294 %.



61 / 140

Infrastructurile sunt fundate indirect pe piloti forati de diametru mare Ø = 1,50 m incastrati in radiere din beton armat cu grosimea de 2,00 m. Culeele sunt fundate pe grupuri de cate 12 piloti, in timp ce pilele sunt fundate pe grupuri de cate 15 piloti fiecare.

Platforma viaductului, avand o latime de 12,20 m, asigura o parte carosabila cu latimea de 8,50 m (doua benzi de circulatie) si doua trotuare la nivel cu latimea de 1,50 m, separarea intre fluxul rutier si cel pietonal realizandu-se prin intermediul parapetelor de siguranta din beton armat de tip New-Jersey.

Panta transversala va fi de 2,50 % in acoperis pe intreaga lungime a structurii. Structura rutiera va fi alcatuita dupa cum urmeaza :







4. Viaduct km 7+725 peste Valea Slatinei Pentru traversarea vaii Slatinei a fost prevăzut un viaduct cu structura mixta, 2 grinzi continue cu

patru, respectiv trei deschideri.

In plan, viaductul va fi amplasat in aliniament si este alcatuit in sectiune din doua casete metalice inchise, cu pereti verticali, cu inaltimea constanta de 2,80 m. Partea carosabila va fi alcatuita din dale prefabricate si zone monolite. Conlucrarea dintre dalele prefabricate si structura metalica va fi asigurata prin conectori rigizi.


In profil longitudinal viaductul va fi amplasat pe o rampa de 0,239 %.

Infrastructurile vor fi fundate indirect pe piloti forati de diametru mare Ø = 1,50 m incastrati in radiere din beton armat cu grosimea de 2,00 m. Culeele sunt fundate pe grupuri de cate 10 piloti, in timp ce pilele sunt fundate pe grupuri de cate 15 piloti fiecare.

Platforma viaductului, având o latime de 12,20 m, asigura o parte carosabila cu latimea de 8,50 m (doua benzi de circulatie) si doua trotuare la nivel cu latimea de 1,50 m, separarea intre fluxul rutier si cel pietonal realizandu-se prin intermediul parapetilor de siguranta din beton armat de tip New-Jersey.

Panta transversala va fi de 2,50 % in acoperis pe intreaga lungime a structurii. Structura rutiera va fi alcatuita dupa cum urmeaza :








62 / 140


Pentru variantele VOTN2 şi VOTN3 caracteristicile tehnice ale lucrări de arta (poduri, pasaje, viaducte) ar fi fost cele din Tabelul 1.20.

Tabel 1.20.

Lungimi, deschideri Lungime totală

Nr. crt.

Pozitia kilometrica

Obstacol

Suprastructura

[m] [m]

Număr benzi de circulaţie

1 2+845 Pr. Nemtisor 2 casete metalice 36 + 50 + 36 132.20 2

2 5+037 Vale 2 casete metalice 1 * 80 93.20 3

3 6+420 Pr. Sarata 6 grinzi tronsonate

BAP 2 * (3 * 40) + 2 * (4 * 40) + 2 * (3 * 40)

823.60 2

4 7+725 V. Slatinei 6 grinzi tronsonate

BAP 4 * (3 * 40) 498.80 2

1. Pod Km 2+845 peste Paraul Nemtisor

Ca varianta alternativa pentru structura din beton armat propusa pentru traversarea paraului Nemtisor, la km 2+845 a fost analizata o structura mixta – grinda continua cu trei deschideri (36.0 m + 50.0 m + 36.0 m). Lungimea totala a structurii este de 132.20 m.

Podul este amplasat intr-o curba cu raza R = 500m si este alcatuit in sectiune transversala din doua casete metalice inchise, cu pereti verticali, cu inaltimea constanta de 2.00 m. Partea carosabila este alcatuita din dale prefabricate si zone monolite. Conlucrarea dintre dalele prefabricate si structura metalica este asigurata prin conectori rigizi.


In profil longitudinal podul este amplasat in palier.

Infrastructurile sunt fundate indirect pe piloti forati de diametru mare Ø = 1.50 m incastrati in radiere din beton armat cu grosimea de 2.00 m. Culeele sunt fundate pe grupuri de cate 10 piloti, in timp ce pilele sunt fundate pe grupuri de cate 12 piloti fiecare.

Platforma podului, avand o latime de 12.20 m, asigura o parte carosabila cu latimea de 8.50 m (doua benzi de circulatie) si doua trotuare la nivel cu latimea de 1.50 m, separarea intre fluxul rutier si cel pietonal realizandu-se prin intermediul parapetilor de siguranta din beton armat de tip New-Jersey.

Panta transversala este de 2.50% in acoperis pe intreaga lungime a structurii. Structura rutiera este alcatuita dupa cum urmeaza :









63 / 140

2. Viaduct km 5+037 peste Vale Ca varianta alternativa pentru structura din beton armat propusa pentru traversarea vaii de la km

2+845 a fost analizata o structura mixta – grinda simplu rezemata cu o deschidere de 80.0 m. Lungimea totala a structurii este de 93.20 m.

Viaductul este amplasat intr-o curba cu raza R = 900 m si este alcatuit in sectiune transversala din doua casete metalice inchise, cu pereti verticali, cu inaltimea constanta de 3.00 m. Partea carosabila este alcatuita din dale prefabricate si zone monolite. Conlucrarea dintre dalele prefabricate si structura metalica este asigurata prin conectori rigizi.

In profil longitudinal viaductul este amplasat in panta unica de 4.128 %. Din cauza pantei longitudinale crescute s-a impus banda a treia pentru vehicule lente.

Infrastructurile sunt fundate indirect pe grupuri de cate 12 piloti forati de diametru mare Ø=1.50m incastrati in radiere din beton armat cu grosimea de 2.00 m.

Platforma viaductului, avand o latime de 15.70 m, asigura o parte carosabila cu latimea de 12.00 m (trei benzi de circulatie) si doua trotuare la nivel cu latimea de 1.50 m, separarea intre fluxul rutier si cel pietonal realizandu-se prin intermediul parapetelor de siguranta din beton armat de tip New-Jersey.

Panta transversala este de 2.50 % in acoperis pe intreaga lungime a structurii. Structura rutiera este alcatuita dupa cum urmeaza :







3. Viaduct km 6+420 peste Paraul Sarata Ca varianta alternativa pentru structura din mixta propusa pentru traversarea vaii Sarata de la km

6+420 a fost analizata o structura din beton armat avand douazeci de deschideri cu lungimea de 40.0 m. Lungimea totala a structurii este de 823.60 m.

Viaductul este situat pe o curba cu raza R = 1 200 m si este alcatuit in sectiune transversala din sase grinzi tronsonate post-tensionate simplu rezemate. Grinzile sunt dispuse la interdistanta λ = 2.18 m, au lungimea de 40.0 m si inaltimea de 2.04 m si sunt continuizate la nivelul placii. Peste grinzi este prevazuta o placa din beton armat cu grosimea minima de 25 cm.

In profil longitudinal viaductul este amplasat in panta unica de 1.294 %.


Platforma viaductului, avand o latime de 12.20 m, asigura o parte carosabila cu latimea de 8.50 m (doua benzi de circulatie) si doua trotuare la nivel cu latimea de 1.50 m, separarea intre fluxul rutier si cel pietonal realizandu-se prin intermediul parapetelor de siguranta din beton armat de tip New-Jersey.





64 / 140






4. Viaduct km 7+725 peste Valea Slatinei Ca varianta alternativa pentru structura din mixta propusa pentru traversarea vaii Slatinei de la km

7+725 a fost analizata o structura din beton armat avand douasprezece deschideri de 40.0m. Lungimea totala a structurii este de 498.80 m.

In plan, viaductul este amplasat in aliniament si este alcatuit in sectiune transversala din sase grinzi tronsonate post-tensionate simplu rezemate. Grinzile sunt dispuse la interdistanta λ = 2.18 m, au lungimea de 40.0 m si inaltimea de 2.04 m si sunt continuizate la nivelul placii. Peste grinzi este prevazuta o placa din beton armat cu grosimea minima de 25 cm.

In profil longitudinal viaductul este amplasat pe o rampa de 0.239 %.


Platforma viaductului, avand o latime de 12.20 m, asigura o parte carosabila cu latimea de 8.50 m (doua benzi de circulatie) si doua trotuare la nivel cu latimea de 1.50 m, separarea intre fluxul rutier si cel pietonal realizandu-se prin intermediul parapetilor de siguranta din beton armat de tip New-Jersey.








Scenariu recomandat. Varianta de drum VOTN1

În urma avizării in Consiliul Tehnico-Economic al C.N.A.D.N.R s-a stabilit ca “Varianta de ocolire Târgu Neamţ” agreată să fie varianta de ocolire cu traseul traseu rutier (VOTN1) care este cel mai lung drum.

Ca structura rutiera Memoriul Tehnic recomandă structura semirigida.

Descrierea constructivă, funcţională şi tehnologică. Profilul transversal La proiectarea liniei rosii, elementele geometrice au fost stabilite în conformitate cu prevederile

STAS 863-1985 si Ordinul 45/1998 referitor la Normele tehnice privind proiectarea, construirea şi



65 / 140

modernizarea drumurilor respectarea prescriptiilor privitoare la pasul de proiectare si razele de racordare verticale.

Elementele geometrice în profil transversal încadreaza drumul public în clasa tehnica III. Profilul transversal al variantei ocolitoare proiectate va avea urmatoarele caracteristici:

- partea carosabila: 2 * 3.50 m = 7.00 m;

- acostamente 2 * 1.00 m = 2.00 m;

- benzi de incadrare (acelasi sistem rutier ca parte carosabila): 2 * 0.50 m;

- platforma drumului: 9.00 m si 10.50 m când sunt parapete de siguranta pe ambele parti;

- inclinarea taluzelor in rambleu sau debleu: 2:3;

- la tronsoanele de drum ce cuprind si banda III-a (3,50 m latime) latimea platformei este de 12.50 m.

Deverul in aliniament al profilului transversal pe partea carosabila este de 2,5 %, inclusiv pe acostamente, cu excepţia curbelor unde s-au luat în considerare viteza de proiectare si razele.

Traseul în plan

Topologia terenului existent a ridicat probleme la stabilirea traseului optim, in special in ceea ce priveste traversarea Parcului Natural Vanatori Neamt, acesta fiind sinuos si in marea majoritate in debleu pe considerentul de a nu se depasi valoarea maxima a declivitatilor longitudinale proiectate prescrise de standardele naţioale in functie de viteza de proiectare.

Viteza de proiectare a fost stabilita in functie de clasa tehnica a drumului si formele de relief strabatute si este cuprinsa intre 50 km/h si 100 km/h.

A fost necesar realizarea a 13 curbe cu raze cuprinse intre 225,00m si 4000,00m.

Profilul longitudinal

Pe sectorul cuprins între km 3+275 şi km 5+200 a fost prevazută banda a III-a destinata vehiculelor grele declivitatea longitudinala având media ponderata de 4 % .

Pe traseul studiat cota cea mai inalta este la km 4+371 si este de 467,56 m, iar cea mai scazută cotă este la intersectia variantei ocolitoare cu DN 15B in orasul Targu Neamt si este de 344,79 m.

Media ponderata a declivitatilor traseului este de 1,96 %. Declivitatea maxima rezultata este de 5,95 % si reprezinta 7,93 % din traseul variantei.

Declivitatile cuprinse intre 0 si 3 % reprezinta 81,25 % din traseul variantei.

Declivitatile cuprinse intre 3,01 si 5 % reprezinta 7,66 % din traseul variantei.

Declivitatile cuprinse intre 5,01 si 6 % reprezinta 11,09 % din traseul variantei.

In zonele de traversare a văilor mai importante viaductele, podurile si/sau pasajele denivelate de pe traseul drumului au fost amplasate in aliniamente, iar unde nu a fost posibil s-a evitat suprapunerea pe acestea a sectoarelor de amenajare a profilurilor transversale in curbe (convertire sau suprainaltare si supralargire).

Structura rutiera

Sistemul rutier a fost determinat in urma calculelor de dimensionare, pe o perioada de perspectiva de 20 ani, o sarcina pe osie de 11,5 tone si pentru drum cu doua benzi de circulatie cu precizarea ca stratul de uzura in mod obligatoriu va fi MASF16m conform Ordinului Directorului General C.N.A.D.N.R. din 16/11/2007 referitor la imbunatatirea comportarii drumurilor cu imbracaminti bituminoase la actiunea traficului greu (MTMA > 12 t).



66 / 140

Valorile de trafic mediu zilnic anual pentru perioada 2010 - 2035 se echivalează în trafic mediu zilnic anual de osii standard de 115 kN, utilizând coeficienţii de echivalare conform Normativului AND

584-2002 revizuit.

Estimarea traficului de calcul s-a realizat prin determinarea volumului total de solicitări de osii de 115 kN pe banda de circulaţie cea mai solicitată pe durata de serviciu a îmbrăcăminţii rutiere de 15 ani.

Proiectantul a propus ca soluţie de bază structura rutiera semirigida cu start de uzură MASF şi ca soluţie alternativă structura rutiera semirigida cu dală de beton, ambele soluţii fiind descrise mai sus.

Scurgerea apelor meteorice Debitul mediu anual de ape meteorice care va fi preluat de şanţurile şi rigolele drumului proiectat

pentru a fi evacuate în emisarii naturali este estimat la

Qpl = 0,8 * 239 500 m2 * 0,6527 m/an = 125 060 m3/an

Documenataţia în faza SF prevede următoarele lucrări de scurgere a apelor:

- santuri pereate sau nu, in functie de declivitatea longitudinala in zonele de rambleu;

- rigole de acostament si casiuri de descarcare pâna la santul de la piciorul taluzului in cazul rambleelor inalte (H > 3,00 m), a rampelor podurilor si pasajelor, pentru a impiedica scurgerea directa a apelor pluviale pe taluz;

- dispozitive de preepurare a apelor colectate de santuri si rigole, de tip bazine de sedimentare si separatoare de hidrocarburi, fiecare în număr de 23 bucaţi, amplasate inaintea emisarilor existenti (râuri, pârâuri, canale, etc) cu respectarea zonelor de protectie. Poziţionarea acestora face obiectul Tabelului 1.21.

Tabel 1.21.

Nr. crt.

Pozitia kilometrica

Denisipatoare

Separatoare de

hidrocarburi

Nr. crt.

Pozitia kilometrica

Denisipatoare

Separatoare de

hidrocarburi

1. Km 0+350 1 1 2. Km 0+600 1 1

3. Km 1+100 1 1 4. Km 1+800 1 1

5. Km 2+750 2 2 6. Km 3+275 2 2

7. Km 4+080 2 2 8. Km 4+775 2 2

9. Km 5+950 1 1 10. Km 7+450 2 2

11. Km 8+050 2 2 12. Km 8+800 2 2

13. Km 10+680 2 2 14. Km 11+300 2 2

Podeţe

Pentru asigurarea scurgerii apelor de suprafaţă dintr-o parte in alta a drumului au fost proiectete un numar de 13 podete cu lumina de 2,00 m formate din cadre prefabricate tip C2, aripi prefabricate tip A1 si timpane prefabricate tip T2, si lungimea de 9,60 m precum si 5 podete dalate prefabricate cu lumina de 5,00 m.

In Tabelul 1.22. sunt prezentate locaţiile podeţelor proiectate şi caracteristicile acestora.

Tipurile de podete folosite sunt:

- tipul C2 pentru podetele cu lumina de 2,00 m, din prefabricate in cadru tip C2;

- tipul D5 pentru podetele cu lumina de 5,00 m, din prefabricate cu dala de beton D5.

Numarul total al acestora este de 16 buc, din care 13 buc. tip C2 si 3 buc. tip D5.



67 / 140

Tabel 1.22.

Nr. crt. Pozitia kilometrica Lumina (m) Lungimea (m)

1. Km 0+350 2,00 9,60

2. Km 0+600 2,00 9,60

3. Km 1+100 2,00 9,60

4. Km 1+800 2,00 9,60

5. Km 3+275 5,00 16,00

6. Km 4+080 2,00 13,20

7. Km 4+775 2,00 9,60

8. Km 5+950 2,00 9,60

9. Km 8+660 5,00 9,60

10. Km 9+360 5,00 9,60

11. Km 10+700 (DC7) 2,00 9,60

12. Km 10+700 (DC7) 2,00 9,60

13. Km 11+050 2,00 9,60

14. Km 11+300 2,00 9,60

15. Km 11+950 2,00 9,60

16. Km 12+200 2,00 9,60

Unele dintre podete preiau torenti, iar altele sunt podete pentru descarcarea si drenarea apelor care se scurg in sens longitudinal drumului prin santuri.

Cadrele prefabricate tip C2 se aseaza pe un bloc de fundatie monolit din beton de clasa C12/15, pe partea superioara a prefabricatelor se asterne hidroizolatia de 1 cm grosime, sapa de protectie a hidroizolatiei din beton armat C20/25 de 5 cm grosime si peste aceasta se astern straturile rutiere.

Capetele podetelor vor avea dupa caz camere de cadere din beton simplu de clasa C12/15 sau aripi monolite din beton armat.Torentii vor suferi amenajari unde va fi cazul:recalibrari sau pereeri cu beton hidrotehnic pe diferite lungimi. In interiorul prefabricatelor se toarna un pereu din beton simplu C16/20, iar iesirile si/sau intrarile in podete la nivelul pereului vor fi amenajate cu pinteni din beton simplu C12/15 si saltele din piatra bruta de 4 m lungime.

Elementele geometrice proiectate ale platformei drumului si cerintele pentru asigurarea scurgerii debitelor cu asigurarea 2 % au impus lucrari specifice la fiecare podet. Structurile proiectate au fost dimensionate si verificate pentru Clasa “E” de incarcare.

Parcari La amplasarea parcarilor s-a avut in vedere topografia terenului existent.

Parcarea, care este o zona separata fizic de varianta de ocolire, da posibilitatea utilizatorilor sa se opreasca in cazul in care simt nevoia de odihna si relaxare.

Parcarile au un spatiu de protectie de 1,50 m latime fata de marginea partii carosabile a variantei de ocolire. In cadrul parcarii sunt prevăzute să se amenajeze:

- W.C. public

- Pompa apa

- Seturi de mese cu scaune

- Cosuri gunoi

- Parcaje autoturisme



68 / 140

Accesul in si din spatiul de parcare se face numai prin benzi specializate de decelerare respectiv accelerare, astfel incat insertia vehiculelor in trafic sa se faca in conditii de siguranta.

Restabilirea legăturilor rutiere. Noduri rutiere Se va asigura legături rutiere prin intermediul unor noduri rutiere cu drumuri publice de interes

national sau local, după cum urmează:

a. la km 0+000: cu DN 15B (km 38+035) – intersectie la nivel amenajata cu solutia sens giratoriu cu trei ramuri,

b. la km 5+970: cu DJ 157G (km 4+621) – intersectie la nivel amenajata cu solutia sens giratoriu cu patru ramuri,

c. la km 8+540: cu DN 15C (km 47+325) – intersectie la nivel amenajata cu solutia sens giratoriu cu patru ramuri,

d. la km 10+690: cu DC 7 (km 1+488) – intersectie la nivel amenajata,

e. la km 12+217: cu DN 15B (km 49+570) – intersectie la nivel amenajata cu solutia sens giratoriu cu trei ramuri

Lucrări de consolidare versanţi şi terasamente

Traseul variantei de ocolire VOTN1 se desfasoara în mare parte pe terenuri în pantă, de-a lungul traseului existând şi zone instabile, cu potenţial de alunecare.

În zonele de versant, mai ales unde drumul se va desfăşura în profil mixt, există pericolul producerii alunecării materialului deluvial slab portant pe depozite de baza.

Se vor proiecta sprijiniri de versant pentru menţinerea echilibrului versantului, iar în zonele instabile se vor proiecta lucrări de stabilizare versant. Se vor proiecta de asemenea lucrări de menţinere al stabilităţii terasamentelor în zona traversărilor principalelor cursuri de ape curgătoare sau bălţi. Fundarea lucrărilor de sprijin se va putea face direct în aceleaşi condiţii cu lucrările de infrastructură, conform recomandărilor făcute la fiecare lucrare în parte, cu condiţia verificării stabilităţii generale.

In cazul taluzelor cu inaltimi mai mici de 1,20 m, pentru protejarea sistemului rutier, se prevede un geotextil cu rol anticontaminator pe toata latimea bazei substatului de fundatie.

1.2.5. Activităţi de dezafectare.

Nu sunt menţionate ca necesare lucrări de demolare.

Ca urmare a suprapunerii peste reţelele de utilităţi existente pe traseu, constructorul poate interveni, cu acceptul propietarilor/administratorilor şi în prezenţa reprezentanţilor acestora, pentru protejare/deviere, obţinându-se în acest sens avizele/acordurile solicitate prin certificatele de urbanism emise pentru proiectul de variantă ocolitoare.

Vor fi necesare lucrări de defrişare a vegetaţiei existente ca urmare a schimbării categoriei de folosinţă a terenurilor, urmate de lucrări de racordare la infrastructura rutieră existentă.

1.3. Procese tehnologice

Pentru realizarea proiectului vor fi necesare următoarele categorii de lucrări de construcţii:

- lucrări de bază:

- pentru realizarea căii de rurale:



69 / 140

- defrişări,

- terasamente,

- îmbrăcăminte rutieră;

- noduri rutiere,

- parcaje,

- poduri şi podeţe,

- viaducte,

- amenajare de albie de râu,

- rigole, casiuri, drenuri, decantoare, separatoare de hidrocarburi,

- lucrări de consolidare,

- lucrări hidrotehnice,

- parapeţi,

- indicatoare, semnalizare şi marcaje,

- panouri fonoabsorbante,

- lucrări auxiliare:

- devieri şi racorduri la reţeaua de drumuri existentă,

- amenajare peisagistică, panouri.

Categoriile de lucrări necesare pentru realizarea drumului propus sunt:

- lucrări de defrişare a vegetaţiei arboricole existente,

- lucrări pentru îndepărtarea straturilor superioare de pământ, transportul pământului excavat către zonele de umplere, nivelarea solului şi umplerea golurilor (umpluturi),

- lucrări de realizare a suprastructurii drumului, care constau în descărcarea din camioane a balastului, pietrei sparte, mixtură asfaltică, binderului de criblură, stratului de beton asfaltic. Fiecare strat se va nivela şi compacta înainte de a fi pus următorul,

- restabilirea legăturilor rutiere existente,

- şanţuri, casiuri şi canale de scurgere din prefabricate de beton, precedate de săpături, excavări,

- poduri, podeţe şi viaducte, pentru care sunt necesare lucrări specifice precum: excavări, cofraje, armături, betonări, montare grinzi, finisaje.

Se vor executa următoarele operaţii tehnologice:

- degajare de plante, frunze si crengi, doborâri de arbori, scoatere de cioate, debitare, sortare si stivuire, încărcare şi transport de material lemnos, nivelare de teren,

- decopertare de straturi de sol, cu protejarea stratului vegetal în vederea reutilizării acestuia,

- mişcarea terasamentelor,

- săpături, excavări, încărcarea pământului în camioane, inclusiv pentru rigole, şanţuri,

- umpluturi care includ descărcare de materiale – pământ, balast – din camioane, împrăştierea materialului, compactarea, scarificarea straturilor pentru realizarea legăturii între ele, taluzări, înierbări,

- descărcări de agregate şi materiale bituminoase şi compactare,

- săpături pentru suporţi de parapeţi, indicatoare,

- suduri de laminate din oţel, montare de cofraje, umpluturi cu betoane,

- pozări de grinzi, prefabricate din beton armat, oţel. Lucrările de artă însumează o suprafaţă de suprastructură de 18 119 m2.



70 / 140

Gropile de împrumut şi excesul rezultat din săpături şi excavaţii, conform bilanţului cantităţilor de terasament însumează următoarele volume:

- săpătură în debleu: 453 498 m3,

- umplutură în rambleu: 195 268 m3.

Pentru gropile de imprumut necesare asigurarii materialului de umplutura executantul lucrării va obtine toate acordurile si avizele necesare.

1.3.1. Utilaje tehnologice şi mijloace de transport. La data elaborării Memoriului Tehnic de mediu pentru Studiul de Fezabilitate pentru implementarea

obiectivului de investiţii nu sunt cunoscute date referitoare la organizarea de şantier şi tehnologia pe care o va adopta constructorul obiectivului de investiţie. În mod obişnuit, pentru astfel de lucrări se utilizează următoarele tipuri de utilaje, echipamente şi mijloacele de transport : Excavatoare, Încărcător-excavator, Buldozere, Autogredere, Dumpere, Automacarale Wolla, Autocompactoare, Cilindru-compactor, Compresoare, Electro-generatoare, Ciocane pneumatice, Echipamente de sudură electrică, Echipamente de tăiere şi sudură oxiacetilenică, Fierăstrău electric cu lanţ, Autobasculante, Autobetoniere, Macarale mobile, Autocamioane, Combine pentru tratamente bituminoase, Finisoare de pavaj, Repartizor de mixturi asfaltice, Freze rutiere pentru asfalt, Maşina de marcare rutieră.

Pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii capitale se va folosi aceeaşi gamă de utilaje, echipamente şi mijloacele de transport, la care se adaugă Repartizoare de materiale antiderapante, Utilaje/Autospeciale de dezăpezire, Pluguri, Echipamete de periere a carosabilului, de încălzire a suprafaţei, Cositoare motorizată, Maşina de marcare rutieră, etc.

1.3.2. Natura si cantitatea materialelor utilizate la realizarea obiectivului de investiţii Proiectul aflat în faza de SF nu tratează volumul de lucrări necesare realizării investiţiei, cantitatile

necesare pentru toate tipurile de materiale şi resursele folosite în lucrările de construcţie care vor fi utilizate vor fi cunoscute la faza PTE - proiect tehnic de execuţie.

Prin urmare se va face numai o prezentare a tipurilor de materiale de construcţie specifice ce vor fi folosite, asa cum s-au regasit mentionate de proiectant sau care se găsesc în mod obişnuit pe şantierele de construcţii care realizează lucrări de infrastructură rutieră:

- imbracaminte asfaltica tip MASF16 m – 102 760 m2, - imbracaminte asfaltica tip BAD 25 – 14 645 t, - imbracaminte asfaltica (anrobat bituminos) tip AB2 – 15 731 t, - alte materiale pentru construcţii: laminate şi produse din oţel, confecţii metalice, materiale

lemnoase, materiale de sudură electrică/cu gaze, indicatoare rutiere, - agregate naturale stabilizate cu ciment – 25 063 m3, - ballast amestec optimal – 26 320 m3, - strat de formă din ballast – 26 320 m3, - consolidări cu pământuri armate cu geogrile – 28 996 m2, - parapete de siguranţă – 3 784 m, - elemente de instalaţii de canalizare pluvială, inclusiv separatoare de hidrocarburi, - elemente de instalaţii apă şi de canalizare menajeră: pompă de apă manuală, W.C. public, - elemente de colectare a deşeurilor în parcare tip coşuri, - elemente de ambient peisagistic: seturi de mese cu scaune, - console / panouri din materiale fono-absorbante, - vopseluri, pentru marcaje rutiere.



71 / 140

Din categoria de substanţe toxice şi periculoase care pot fi utilizate in mijloacele de transport rutier, utilajele tehnologice şi echipamentele necesare desfăşurării proceselor tehnologice fac parte:

- carburanţi, lubrefianţi, lichid de frână, baterii şi acumulatori care intră în componenţa autovehiculelor,

- bitumuri şi mixturi asfaltice în stare fierbinte.

La data elaborării Memoriului Tehnic de mediu pentru Studiul de Fezabilitate nu se poate preciza unde se va realiza recepţia echipamentelor şi materialelor, dar se poate afirma că pregătirea lucrărilor de construcţie şi respectarea graficului de realizare a acestora se va realiza în cadrul organizării de şantier.

În perimetrul organizării de şantier este de presupus că se vor amenaja de către constructor spaţii de depozitare a unor anumite materiale, a cofrajelor şi laminatelor, deşeurilor, precum şi parc pentru utilaje şi autovehicule. Alte materiale, cum ar fi agregate, mixuri asfaltice, vor fi aduse de la furnizori direct la punctele de lucru de pe traseu.

Accesul se va face de pe drumurile existente şi, pe măsura înaintării lucrării propuse, se vor continua pe calea de rulare executată, fără a o deteriora.

Căile de acces vor fi întreţinute pe toată durata execuţiei şi se va asigura o semnalizare corespunzătoare.

Pe perioada realizării investiţiei organizarea de şantier va fi împrejmuită cu plăci metalice, urmând să fie permis numai accesul personalului şi mijloacelor de transport pentru materiale de construcţie şi utilajelor tehnologice. Va fi dotată cu construcţii temporare şi se va racorda la utilităţile existente în zona limitrofă: apă potabilă, canalizare, energie electrică. Se va asigura paza.

Pentru realizarea lucrărilor vor fi necesare circa 25 persoane.

La terminarea lucrărilor, constructorul va dezafecta zona organizării de şantier, readucându-se terenul la starea iniţială.

Memoriul tehnic analizat nu menţionează alte dotari, cum ar fi capacităţile de depozitare a materialelor auxiliare, capacităţile de depozitare a deşeurilor şi apelor uzate.

La această fază a proiectului nu se poate spune cu exactitate unde vor fi amplasate punctele de lucru, locul şi numărul acestora urmând a fi stabilit de constructor. La punctele de lucru de pe traseu se va asigura apă îmbuteliată, pentru consum, cisternă de 3 m3 cu apă pentru igienizare şi closete ecologice.

Pentru perioada de exploatare a investiţiei, se poate estima, în lipsa unor date concrete din proiectul aflat în faza de SF, că vor fi necesare acele materiale de construcţii necesare lucrărilor de întreţinere şi reparaţii capitale de tip nisip, ballast, imbracaminte asfaltica, vopseluri, parapeţi şi confecţii metalice, indicatoare, panouri fonoabsorbante, prefabricate din betoane, betoane, etc.

1.3.3. Informaţii privind activitatea şi necesarul de resurse energetice Pentru alimentarea motoarelor mijloacelor de transport materiale şi deşeuri, echipamentelor şi

utilajelor tehnologice necesare realizării obiectivului de investiţii aflat în faza de SF şi pe perioada desfăşurării lucrărilor de întreţinere şi reparaţii capitale va fi folosita motorina.

Alimentarea cu combustibil se va realiza la staţiile de distribuţie autorizate. Pe amplasament nu vor fi amplasate rezervoare de combustibili sau staţii de distribuţie a carburanţilor, cu excepţia organizării de şantier în măsura în care constructorul consideră ca poate îndeplini măsurile necesare în vederea evitării situaţiilor de poluare accidentală.

În funcţie de soluţiile adoptate de constructor, se pot utiliza gaze comprimate - oxigen, GPL, acetilenă - în realizarea unor lucrări de construcţii-montaj.



72 / 140

1.3.4. Utilizarea apei Proiectul aflat în faza de SF nu tratează volumul de apă necesar realizării investiţiei. În mod obişnuit

se utilizează apă la în următoarele locaţii:

- la organizarea de şantier - pentru necesităţi de tip menajer,

- la parcul de autovehicule şi utilaje tehnologice – pentru spălare,

- la punctele de lucru:

- pentru umectarea materialelor pulverulente înainte de transportul în autocamioane,

- pentru spălarea anvelopelor autocamioanelor de transport, înainte de intrarea pe drumurile asfaltate,

- pentru umectarea balastului depus şi nivelat, în condiţii în care vântul împrăştie materialul de pe pe terasament.

Proiectul aflat în faza de SF menţionează montarea unei pompe de mică adâncime pentru fiecare din cele două parcari.

1.4. Estimarea, pe tipuri si cantitati, a deşeurilor preconizate şi a emisiilor (poluare în apă, aer şi sol, zgomot, vibratii, lumina, caldura, radiaţii, e.t.c.) rezultate din funcţionarea obiectivului

1.4.1. Tipuri şi cantităţi de deşeuri Pe perioada de exploatare a drumului rutier vor rezulta deşeuri de la degajarea căilor rutiere de

autovehicule avariate, întreţinerea îmbrăcăminţii rutiere, ecologizarea elementelor instalaţiilor de canalizare pluviale, ecologizarea parcărilor şi drumului, tăierea vegetaţiei ierboase care creşte pe terasamentul drumului, ecologizarea parcărilor şi drumului, elementelor instalaţiilor de canalizare pluviale. Tipurile de deşeuri ce vor rezulta, a căror codificare conform HG 856/2002 este 16 01, 17 03, 19 08, respectiv 20 ** fac obiectul Tabelului 1.4.1.

Tabel 1.4.1.

Nr. Crt. Denumirea deşeuri rezultate Cod deşeu Provenienţa

1 Asfalturi, altele decât cele specificate la 17 03 01 17 03 02 Întreţinerea căii de rulare

2 Amestecuri de deşeuri de la construcţii şi demolări, altele decât cele specificate la 17 09 01, 17 09 02 şi 17 09 03

17 09 04 Lucrări de artă şi/sau care au legătură cu cursurile de apă

3 Deşeuri de la desnisipatoare 19 08 02

4 Amestecuri de grăsimi şi uleiuri de la separarea amestecurilor apa/ulei din alte sectoare decât cel specificat la 19 08 09

19 08 10*

De la curăţarea separatoarelor de

hidrocarburi

5 Materiale biodegradabile 20 02 01 tăierea vegetaţiei ierboase

6 Deşeuri menajere amestecate 20 03 01 Personal *) Deşeuri care pot să conţină substante toxice si periculoase

La acestea se adaugă deşeuri care vor rezulta ca urmare a lucrărilor de construcţii necesare reparaţiilor la lucrările de artă şi remedierii lucrărilor hidrotehnice din zona albiilor de râu, cod 17 **.

Proiectul în faza de SF nu tratează cantităţile de deşeuri. În perioada de exploatare a lucrărilor proiectate nu vor rezulta deşeuri în mod curent. Este dificil de făcut o evaluare cantitativă a acestor deşeuri, la aceasta faza SF, in lipsa unui proiect de executie in care vor fi specificate tehnologiile de



73 / 140

execuţie aplicate de antreprenor cât şi tehnologiile de funcţionare a instalaţiilor şi echipamentelor componente stabilite de proiectant. De aceea in RIM ne rezumăm doar la specificarea tipurilor de deseuri si a modurilor de gestionare a acestora, fără a preciza cantitatile.

Deşeurile specifice operării obiectivului de investiţii cât şi cele rezultate din întreţinere trebuie să reprezinte o preocupare majoră a beneficiarului. Deşeurile rezultate (evidenţiate mai sus) vor fi evacuate prin asigurarea serviciilor specializate de salubritate.

Depozitarea provizorie a materialelor pe calea de rulare se va realiza astfel incat sa se reduca riscul de accidente sau poluării solurilor si apei freatice.

Deşeurile de tip menajer vor rezulta de la activitatea personalului de întreţinere a drumului şi persoanelor aflate în tranzit, iar deşeurile de materiale biodegradabile vor rezulta din activitaţi de defrişare, administrative, de întreţinere a parcărilor şi degajare a terasamentului de drum de vegetaţia ierboasă.

Din categoria de deşeuri impurificate cu substanţe toxice şi periculoase, notate cu *, fac parte ambalajele pentru vopseluri necesare trasarii marcajului de drum, piesele schimbate la instalaţiile hidraulice ale maşinilor şi utilajelor tehnologice (furtune/conducte de presiune, filtre). Menţionăm că se pot găsi pe pe perioada de întreţinere a drumului ambalaje cu conţinut de substanţe periculoase care fac obiectul HG 804/2007, privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate

substanţe periculoase: oxigenul, GPL, acetilena. Toate substantele chimice utilizate vor fi insotite de Fişe de securitate si vor fi gestionate corespunzator, in conformitate cu legislatia nationala in vigoare.

Pe perioada de întrerupere a turnarii, revizii şi reparaţii a îmbrăcăminţii rutiere, vor rezulta deşeuri nepericuloase (mixturi asfaltice) care vor fi retopite în vederea reutilizării. Instalatiile ce fac obiectul proiectului vor fi exploatate de operatori autorizati conform reglementarilor legale.

De la întreţinerea separatoarelor de hidrocarburi va rezulta apă, care poate fi impurificată cu pierderi de produse petroliere, şi nisip.

Din parcări şi de-a lungul drumului se vor colecta zilnic deşeuri de tip menajer şi se va tăia bianual vegetaţia ierboasă. Cantitatea anuală de biomasă care poate fi recoltată din zona de protecţie şi siguranţă a şoselei poate fi de circa 25 tone.

Toate tipurile de deşeuri vor fi gestionate de prestatorul de servicii de salubritate conform OUG

78/2000 privind regimul deşeurilor cu modificarile si completarile ulterioare, reactualizata la 08.05.2007.

1.4.2. Emisii de poluanţi în apă De la parcările care se vor amenaja vor rezulta ape tip menajer. De la WC-urile ecologice apele

uzate vor fi evacuate de pe amplasament cu vidanja pentru a fi descărcate în căminul de intrare al staţiei de epurare orăşeneşti. Pentru apele uzate care sunt evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor indicatorii de calitate fac obiectul HG 352/2005 privind modificarea şi completarea HG nr. 188/2002

pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. Pentru indicatorii reprezentativi valorile limită sunt prezentate în Tabelul 1.4.2.1.

Tabel 1.4.2.1.

Denumire indicator UM Limite maxime conform HG 352/2005

pH UnităţI pH 6,5 – 8,5

Materii in suspensii mg/dmc 350

CCO-Cr mg/dmc 500

CBO5 mg O2 /dmc 300

Detergenţi sintetici biodegradabili mg/dmc 25



74 / 140

Ape tip menajer vor rezulta ca urmare a consumului la cele două pompe de apă care vor fi puse în funcţiune in parcari. Caracteristicile acestui tip de ape uzate sunt debitele ocazionale şi reduse şi încărcările cu impurificatori. Deoarece Memoriul Tehnic pentru SF nu precizează modul de evacuare a apelor uzate care vor fi evacuate de la aceste pompe este de presupus că, în lipsa unor măsuri speciale, acestea vor fi evacuate prin rigole şi şanţuri, se vor infiltra în sol sau se vor descărca în emisarii naturali.

Ocazional, datorită accidentelor rutiere în care vor fi implicate autocisterne şi autocamioane, pot fi preluate de apele meteorice substanţe din categoria toxice şi periculoase. Emisiile de poluanţi rezultaţi ca urmare a pierderilor de hidrocarburi şi evacuate în apele de suprafaţă prin separatoarele de hidrocarburi nu se pot aprecia deoarece nu sunt date tehnice la faza de SF referitoare la efecienţa de epurare a separatoarelor care este în corelare cu intensitatea ploii.

Pe timp de îngheţ se vor aplica materiale antiderapante (nisip) şi produse de deszăpezire a carosabilului. În apele meteorice se pot regăsi impurificatori de tip materii în suspensie, cloruri, calciu, natriu. Valorile-limită de încărcare a apelor evacuate în receptori naturali sunt stabilite de HG 352/2005

privind modificarea şi completarea HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de

descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. Pentru indicatorii reprezentativi apelor meteorice sunt prezentate limitele maxime în Tabelul 1.4.2.2.

Tabel 1.4.2.2.

Denumire indicator UM Limite maxime conform HG 352/2005

pH UnităţI pH 6,5 – 8,5

Materii in suspensii mg/dmc 35

CCO-Cr mg/dmc 125

CBO5 mg O2 /dmc 25

Produse petroliere mg/dmc 5

Cloruri mg/dmc 500

Calciu mg/dmc 300

1.4.3. Emisii de poluanţi în aer Ca urmare a combustiei motoarele autovehiculelor vor emite în atmosferă gaze de ardere: SOx,

NOx, NMVOC, CO, CO2, metale grele (Pb, Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), PM(10). Pentru un trafic zilnic estimat de elaboratorul documentaţiei de mediu la 2 500 de autovehicule de diferite capacităţi de transport şi consum de motorină sau benzină, debitele masice pentru emisiile de gaze de la motoare calculate utilizând factorii specifici de emisie conform metodologiei CORINAIR 1996 din Ghidul Inventar al Emisiilor Atmosferice EMEP care vor rezulta în sistem sinergic prin parcurgerea drumului proiectat sunt prezentate în Tabelul 1.4.3.1.

Datorită traficului rutier şi uzurii covorului asfaltic se vor emite în atmosferă pulberi în suspensie PM(10). Debitele masice de pulberi în suspensie emise de circulaţia zilnică a 2 500 autovehicule, estimate conform AP 42 - Anexă a Ordinului 462/1993, sunt prezentate în Tabelul 1.4.3.2.



75 / 140

Tabel 1.4.3.1.

Debit masic Poluant

[g/s/km] [g/h] [kg/zi] [kg/an]

NOx 0.8604 38 716.875 619.470 226 106.550

CH4 0.0141 634.500 10.152 3 705.480

COVnm 0.6226 28 017.750 448.284 163 623.660

CO 3.4384 154 728,000 2475.648 903 611.520

N2O 0.0023 105.481 1.688 616.011

CO2 70.8332 3 187 493.750 50 999.900 18 614 963.500

Cd 6.82*10-07 0.031 0.001 0.179

Cu 0.0001 5.217 0.0835 30.467

Cr 3.41*10-06 0.153 0.003 0.896

Ni 4.77*10-06 0.215 0.003 1.255

Se 6.82*10-07 0.031 0.001 0.179

Zn 6.82*10-05 3.069 0.049 17.922

SO2 0.0747 3 363.125 53.810 19 640.650

PM10 0.2221 9 996.250 159.940 58 378.100

Pb 0.0032 143.719 2.300 839.318

Tabel 1.4.3.2.

Debit masic Poluant

[g/s/km] [g/h] [kg/zi] [kg/an]

PM(10) 0.651 29 296.875 468.750 171 093.750

Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, stabileşte următoarele:

- Pentru indicatorul dioxid de sulf:

- obligativitatea respectării valorilor de prag superior de evaluare şi de prag inferior de evaluare aşa cum aceste valori se pot urmări în Tabelul 1.4.3.3.

Tabel 1.4.3.3.

Protecţia sănătăţii umane Protecţia ecosistemelor

Pragul superior de evaluare 75 µg/m3; a nu se depăşi de peste 3 ori îîntr-un an calendaristic

12 µg/m3

Pragul inferior de evaluare 50 µg/m3; a nu se depăşi de peste 3 ori îîntr-un an calendaristic

8 µg/m3

- valoarea limită orară (350 µg/m3), a nu se depăşi mai mult de 24 ori într-un an calendaristic, marja de toleranţă (150 µg/m3) reprezintă 43 %,

- valoarea pragului de alertă - 500 µg/mc, reprezentând valoarea maximă orară măsurată timp de 3 ore consecutiv pentru întreaga zonă,

- valoarea limită pe 24 de ore (125 µg/m3), a nu se depăşi mai mult de 3 ori într-un an calendaristic, marja de toleranţă (0 µg/m3),

- nivel critic pentru protecţia vegetaţiei pe an calendaristic şi iarnă (20 µg/m3), marja de toleranţă (0 µg/m3);



76 / 140

- Pentru indicatorii dioxid de azot şi oxizi de azot:

- valoarea pragului de alertă - 400 µg/mc, reprezentând valoarea maximă orară măsurată timp de 3 ore consecutiv pentru întreaga zonă,

- valoarea limită orară (200 µg/m3), marja de toleranţă (0 µg/m3),

- valoarea limită anuală (40 µg/m3), marja de toleranţă (0 µg/m3),

- nivel critic pentru protecţia vegetaţiei pe an calendaristic şi iarnă (30 µg/m3), marja de toleranţă (0 µg/m3);

- obligativitatea respectării valorilor de prag superior de evaluare şi de prag inferior de evaluare. Aceste valori se pot urmări în Tabelul 1.4.3.4.

Tabel 1.4.3.4.

Valoare limită orară pentru protecţia sănătăţii umane (NO2)

Valoare limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane

(NO2)

Valoare limită orară pentru protecţia vegetaţiei (NOX)

Pragul superior de evaluare

140 µg/m3; a nu se depăşi de peste 18 ori într-un an calendaristic

32 µg/m3;

24 µg/m3;

Pragul inferior de evaluare

100 µg/m3; a nu se depăşi de peste 18 ori într-un an calendaristic

26 µg/m3;

19,5 µg/m3;

- Pentru indicatorul monoxid de carbon:

- valoarea maximă zilnică a mediilor de 8 ore (10 mg/m3), marja de toleranţă (6 mg/m3) reprezintă 60 %

- obligativitatea respectării valorilor de prag superior de evaluare şi de prag inferior de evaluare pentru timp de mediere de 8 ore. Aceste valori se pot urmări în Tabelul 1.4.3.5.

Tabel 1.4.3.5.

Media pe 8 ore

Pragul superior de evaluare 7 mg/m3;

Pragul inferior de evaluare 5 µg/m3;

- Pentru indicatorul ozon:

- Valorile ţintă se pot urmări în Tabelul 1.4.3.6.1. Tabel 1.4.3.6.1.

Perioada de mediere Valoarea ţintă

Protecţia sănătăţii umane Valoarea maximă zilnică a mediilor de 8 ore

120 µg/m3 ; a nu se depăşi în mai mult de 25 ori într-un an calendaristic, mediat pe 3 ani

Protecţia vegetaţiei Mai-iulie AOT 40 (calculat pe baza valorilor orare) 18 000 µg/m3 * ore, medie pe 5 ani

- Valorile ţintă pe obiective pe termen lung se pot urmări în Tabelul 1.4.3.6.2. Tabel 1.4.3.6.2.

Perioada de mediere Valoarea ţintă

Protecţia sănătăţii umane Valoarea maximă zilnică a mediilor de 8 ore dintr-un an calendaristic

120 µg/m3

Protecţia vegetaţiei Mai-iulie AOT 40 (calculat pe baza valorilor orare) 6 000 µg/m3 * ore, medie pe 5 ani



77 / 140

- pentru pragul de alertă - 240 µg/mc, pentru o perioadă de mediere de 1 oră, măsurată sau prognozată timp de 3 ore consecutive,

- pentru pragul de informare - 180 µg/mc, reprezentând valoarea maximă orară măsurată.

- Pentru indicatorul pulberi în suspensie fracţiunea PM10:

- valoarea limită zilnică - 50 µg/m3, a nu se depăşi mai mult de 35 ori într-un an calendaristic, marja de toleranţă (25 µg/m3) reprezintă 50 %,

- valoarea limită anuală - 40 µg/m3, marja de toleranţă (8 µg/m3) reprezintă 20 %,

- obligativitatea respectării valorilor de prag superior de evaluare şi de prag inferior de evaluare începând cu data de 1.01.2010. Aceste valori se pot urmări în Tabelul 1.4.3.7.

Tabel 1.4.3.7.

Media pe 24 h Media anuală

Pragul superior de evaluare 35 µg/m3 28 µg/m3

Pragul inferior de evaluare 25 µg/m3

A nu se depăşi de peste 35 ori într-un an calendaristic 20 µg/m3

STAS 12574/1987 - „Aer din zonele protejate” reglementează:

- Pentru indicatorul pulberi sedimentabile : - concentraţia maximă admisibilă - 17 g/m2*lună.

1.4.4. Emisii de poluanţi în sol

Activitatea propusă în faza de Studiu de Fezabilitate nu va genera direct emisii de poluanţi în sol.

Emisii care ajung indirect la sol sunt poluantii rezultaţi ca urmare a traficului rutier care, prin intermediul precipitatiilor si prin pulberile in suspensie care sunt dispersate in mod similar, se depun pe sol şi sunt antrenate de precipitaţii în subsol, dar şi în pânza freatică şi apele de suprafaţă.

Indirect vor ajunge în sol apele meteorice care vor dizolva materialele care au fost utilizate pe timp de îngheţ care conţin cloruri, sodiu şi materii în suspensie.

Ordinul 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului stabileşte valorile de referinţă pentru urme de elemente chimice în sol. Acest act legislativ introduce şi valorile pentru pragul de alertă şi pragul de intervenţie diferenţat, după folosinţa terenurilor :

- terenuri cu folosinţă sensibilă: reprezentată de utilizarea acestora pentru zone rezidenţiale şi de agreement, în scopuri agricole, ca arii protejate sau zone sanitare cu regim de restricţii, precum şi suprafeţele de terenuri prevăzute pentru astfel de utilizări în viitor,

- terenuri cu folosinţă mai puţin sensibilă : include toate utilizările industriale şi comerciale existente, precum şi suprafeţele de terenuri prevăzute pentru astfel de utilizări în viitor.

Reprezentativi pentru arterele rutiere sunt poluanţii din Tabelul 1.4.4: Ni, Pb, Cu, Zn, Cd, care se depun la sol prin dispersia gazelor de eşapament, şi hidrocarburile din petrol care se datorează accidentelor rutiere care au ca rezultat împrăştierea sau deversarea de produse petroliere, cum ar fi combustibili lichizi, lubrefianţi



78 / 140

Tabel 1.4.4..

Ordinul 756/1997

Concentraţia de alertă (PA) Concentraţia de intervenţie (PI)

Valori normale Soluri de

folosinţă sensibile

Soluri de folosinţă mai

putin sensibila

Soluri de folosinţă sensibile

Soluri de folosinţă mai

putin sensibila

Element

[mg/kg s.u.]*) [mg/kg s.u.] [mg/kg s.u.] [mg/kg s.u.] [mg/kg s.u.]

Ni 20 75 200 150 500

Pb 20 50 250 100 1000

Cu 20 100 250 200 500

Zn 100 300 700 600 1500

Cd 1 3 5 5 10

THP**) < 100 200 1 000 500 2 000

NOTĂ: A se citi: *) mg/kg de substanţă uscată , **) Total Hidrocarburi din petrol

1.4.5. Zgomot şi vibratii Proiectul în faza SF nu menţionează date referitoare la nivelul de zgomot echivalent care va fi

generat de autovehiculele care vor rula pe covorul asfaltic al variantei ocolitoare. Localităţile care vor fi traversate de acest drum nu sunt aglomerări urbane, iar traficul estimat de elaboratorul documentaţiei de mediu este de 2 500 de autovehicule/zi, echivalent a 912 500 autovehicule/an. Conform acestui trafic estimat de elaboratorul RIM obiectivul de investiţie nu se încadrează în reglementările Ordinului

152/2008 pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea valorilor limită şi modul de aplicare a acestora

atunci când se elaborează planurile de acţiune, pentru indicatorii Lzsn şi Lnoapte, în cazul zgomotului

produs de traficul rutier pe drumurile principale şi în aglomerări, traficul feroviar pe căile ferate

principale şi în aglomerări, traficul aerian pe aeroporturile mari şi/sau urbane şi pentru zgomotul

produs în zonele din aglomerări unde se desfăşoară activităţi industriale prevăzute în anexa nr. 1 la

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.

84/2006.

Sursele de zgomot şi vibraţii pentru locuitorii satelor tranzitate de drumul proiectat, care concură la constituirea ambianţei acustice din vecinătate sunt constituite din autovehicule de diferite tonaje, având caracteristicile, conform literaturii de specialitate, din Tabelul 1.4.4.1.

Locurile unde nivelul de zgomot va constitui un factor de deranj se va situa în apropierea nodurilor rutiere unde traficul va fi pulsatoriu accelerat sau decelerat. Pentru calculul nivelului de zgomot în cel mai apropiat loc receptat se aplică formula recomandată de Ordinul 1 830/2007 pentru aprobarea

Ghidului privind realizarea, analizarea şi evaluarea hărţilor strategice de zgomot

Lp = Lw – 10*log(d2) - 8

unde s-a notat cu:

- Lp - este nivelul de zgomot, în dB(A),

- Lw - este nivelul acustic, în dB(A), corespunzător punctului mediu de clasă,

- d - este distanţa faţă de sursa de zgomot durata (pentru propagarea zgomotului de la o sursă punctiformă pe un teren plat).



79 / 140

Tabel 1.4.4.1.

Presiune acustică la receptor dB (A) Presiune acustică la sursă Distanţa de la sursă la receptor [m]

Nr. Crt.

Sursele de zgomot şi vibraţii

Autovehicule dB (A) 11 51 100 200

1 Camion 85 56,2 42,8 37 31

2 Manevre – pornire de pe loc 84 55,2 41,6 35,5 29

3 Motocicletă 80 51,2 37,8 32 26

4 Trafic cu 12 km/h (treapta a II-a) 79 41,2 27,6 21,5 15

5 Autoturism în trafic cu 90 km/h 75 46,2 32,6 26,5 20

6 Autoturism în trafic cu 50 km/h 55 26,2 12,6 6,5 1

STAS 10 009 – 1988 stabileşte limitele admisibile ale nivelului de zgomot în mediul urban, diferenţiate pe zone şi dotări funcţionale, pe categorii tehnice de străzi, stabilite conform reglementărilor tehnice specifice privind sistematizarea şi protecţia mediului înconjurător.

Prevederile standardului se aplică la:

- sistematizarea zonelor funcţionale protejate din mediul urban – locuinţe, dotări socio-culturale, zone de recreere, odihnă şi sport, zone de producţie, zone de transporturi, etc,

- amplasarea de surse de zgomot în cadrul sau în vecinătatea zonelor urbane protejate,

- restructurări în zone urbane existente.

În capitolul 2 din STAS 10 009-1998 sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe străzi din categoria I, măsurate la bordura trotuarului care mărgineşte partea carosabilă, stabilite în funcţie de categoria tehnică a străzilor (respectiv de intensitatea traficului) valori care sunt prezentate în Tabelul 1.4.4.2.

Tabel 1.4.4.2.

Nivelul de zgomot echivalent Lech*)

Valoarea curbei de zgomot, Cz

**) Nivelul de zgomot

de vârf L10 Nr. crt.

Tipul de stradă (conf. STAS 10 144/1 – 1980)

[dB(A)] [dB(A)] [dB(A)]

3. Strada de categoria tehnică II, de legătură

70 65 80

4. Strada de categoria tehnică I, magistrală

75…85***) 70…80***) 85…95***)

Notaţiile din tabelul de mai sus au următoarele specificaţii: *) Nivelul de zgomot se calculează diferenţiat pentru perioadele de zi şi noapte, conform STAS 6161/1-1979. **) Evaluarea prin curbe de zgomot Cz se foloseşte numai în cazul unor zgomote cu pronunţat caracter staţionar. ***) La proiectarea magistralelor trebuie să se adopte măsurile necesare pentru obţinerea unor niveluri echivalente (real măsurate) cât mai apropiate de valorile minime din tabel, fără a se admite depăşirea valorilor maxime.

În STAS 10 009-1998 sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor funcţionale din mediul urban care sunt prezentate în Tabelul 1.4.4.3.



80 / 140

Tabel 1.4.4.3.

Nivelul de zgomot echivalent Lech*)

Valoarea curbei de zgomot, Cz

**) Nr. crt.

Spaţiul considerat

[dB(A)] [dB(A)]

6. Parcaje auto 90 85

STAS 10 009-1998 precizează că amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot si vibratii si dimensionarea zonelor de protectie sanitara se vor face în asa fel încât în teritoriile protejate nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat la 2 m de faţada clădirii de locuit la 1,5 m înaltime de sol, sa nu depaseasca 50 dB(A) si curba de zgomot Cz 45. În timpul noptii (orele 22,00-6,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB(A) fata de valorile din timpul zilei.

În lipsa unor date referitoare la poziţionarea traseului faţă de locuinţe se apreciază o distanţă de circa 11 m între sursă şi un posibil receptor care este definită ca fiind distanţa de siguranţă pentru un drum naţional, conform Ordonanţei Guvernului României nr. 43/1997 privind regimul drumurilor şi Ordinului MT nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea

strazilor in localitatile urbane. În aceste condiţii nivelul de zgomot este estimat la valori cuprinse în intervalul 26,2 – 56,2 dB(A), astfel încât nu vor constitui un factor de deranj pentru locuitori pe timp de zi. Valorile estimate depăşesc însă valoarea limită pentru nivelul de zgomot recomandat pentru timp de noapte (orele 22oo – 6oo) pentru majoritatea situaţiilor luate în calcul.

HG 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant defineşte nivelul de zgomot zi –

seară - noapte prin relaţia:

unde:

a) L(zi) este nivelul acustic mediu ponderat (A) în interval lung de timp, conform definiţiei din SR ISO 1996-2:1995, determinat pentru totalul perioadelor de zi dintr-un an;

b) L(seară) este nivelul acustic mediu ponderat (A) în interval lung de timp, conform definiţiei din SR ISO 1996-2:1995, determinat pentru totalul perioadelor de seară dintr-un an;

c) L(noapte) este nivelul acustic mediu ponderat (A) în interval lung de timp, conform definiţiei din SR ISO 1996-2:1995, determinat pentru totalul perioadelor de noapte dintr-un an.

d) perioada de zi are 12 ore, perioada de seară are 4 ore şi perioada de noapte are 8 ore, pentru toate sursele de zgomot analizate;

e) intervalele orare ale perioadelor de zi, seară şi noapte sunt: 7,00-19,00; 19,00-23,00 şi 23,00-7,00, ora locală;

f) se iau în calcul un an reprezentativ în ceea ce priveşte emisia de zgomot şi un an mediu în privinţa condiţiilor meteorologice;

g) se ia în considerare zgomotul incident, ceea ce înseamnă că nu se ţine seama de zgomotul reflectat de faţada clădirii studiate. În general, acest aspect implică o corecţie de 3 dB în cazul măsurării.

Valoarea nivelului de zgomot pentru perioada de zi – seară – noapte, estimat prin calcul cu formula de mai sus, Lszn = 62,6 dB(A), încadrează obiectivul în categoria “foarte zgomotos” şi va constitui un factor deranj.



81 / 140

1.4.6. Lumina

Este evident că varianta de drum ocolitor va introduce in intravilan noi surse de iluminat pe timp de noapte care constau pe de o parte din farurile autovehiculelor care tranzitează localitatea, iar pe de altă parte din surse fixe pentru iluminat nodurile rutiere, indicatoare de avertizare şi semnalizare. Acestea pot constitui un factor de deranj pe timp de noapte pentru participanţii la trafic (pericol de orbire) şi vecinătăţi.

Pe timpul sezonului călduros apariţia surselor de lumină pe timp de seară şi noapte va determina atragerea insectelor zburătoare în faţa autovehiculelor şi, ca urmare, o diminuare a numărului de exemplare a acestora.

1.4.7. Căldura Nu este cazul, deoarece Memoriul Tehnic pentru realizarea variantei de drum ocolitor nu are ca

obiectiv instalaţii de producere a căldurii.

Este de menţionat că drumul rutier propus va introduce un microclimat care se va datora temperaturii gazelor de eşapament şi care se va manifesta local şi se va fi diminuat de curentul de aer produs timpul tranzitării de fiecare autovehicul.

1.4.8. Radiaţii

Nu este cazul.

2. Rezumatul principalelor alternative studiate de titular si indicarea principalelor motive

pentru alegerea finală, luând in considerare efectele asupra mediului 2.1. Introducere

Amplasamentul lucrărilor proiectate se află în zona oraşului Târgu Neamţ şi comunele limitrofe Răuceşti şi Vânători-Neamţ, judeţul Neamţ.

O analiză comparativă a alternativelor indică variantele ce au condus la alegerea acestei soluţii.

2.2. Alternativa “0”: a nu face nimic

Menţinerea actualei stări de lucruri ar conduce următoarele niveluri de impact:

- Impact negativ major asupra sănătăţii populaţiei ca urmare a degrădării calităţii aerului şi nivelului mai ridicat de zgomot pe tot traseul actual din oraşul Tg. Neamţ, îndeosebi în zona centrală, înrăutăţirii condiţiilor de trafic, creşterii numărului de accidente rutiere;

- Impact negativ major asupra condiţiilor socio-economice, datorate micşorării numărului de turişti interesaţi să viziteze patrimoniile ecumenice, culturale, arhitecturale, istorice şi naturale din zonă şi staţiunea balneo-climaterică Oglinzi. Încetinirea schimbului de mărfuri datorate tranzitului va determina aprovizionarea pe timp de noapte a unităţilor comerciale şi, prin urmare, creşterea preţurilor la produse;

- Fără impact asupra factorilor de mediu apă, sol, biodiversitate.



82 / 140

2.3. Alternative de amplasament Pentru realizarea obiectivului Memoriul Tehnic ia în considerare trei soluţii de variante rutiere,

numai prin ocolire prin partea de nord, deoarece la sud oraşul Târgu Neamţ este limitat de râul Ozana şi valea îngustă a acestuia, mărginită de masive dealuroase. Mai mult, pe malul drept, pe terasa îngustă al râului, se află înşiruite cartiere ale oraşului şi localităţi ale comunelor învecinate.

Memoriul Tehnic a luat în discuţie 3 variante de traseu (vezi Fig. 1.5.): - Varianta 1 - VOTN1 – cu o lungime de 12 217,0 m.

- Varianta 2 - VOTN2 – cu o lungime de 11 920,0 m.


Cele trei variante au fost descrise anterior, la subcapitolul 1.2.4, paragraful Scenarii propuse.

2.4. Alternativa acceptată. Criterii de evaluare

- Criterii economice (respectiv eficienţa investiţiei): să prezintă cele mai bune rezultate din punct de vedere al costurilor de construcţie.

- Criterii sociale (respectiv acceptabilitatea socială): să evite pe cât posibil traversarea intravilanului localităţilor, să asigura posibilitatea accesului direct.

- Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu): să prezinte efecte negative acceptabile asupra peisajului, apei, poluării aerului, solului, vegetaţiei, faunei, asupra patrimonului cultural, natural şi aşezărilor umane, conservării resurselor naturale.

În urma avizării in Consiliul Tehnico-Economic al C.N.A.D.N.R s-a stabilit ca varianta agreată să fie varianta de ocolire cu traseul de drum cel mai lung VOTN1. Scenariul recomandat de Memoriul General - VOTN1 - este optim deoarece:

- este mai economic, deoarece se renunţă la supratraversarea râului Neamţ (Ozana), un pod cu o lungime de 285,00 m.

- evita pe cât posibil traversarea intravilanului localităţlor,

- asigura posibilitatea accesului direct la retelele stradale ale localitatilor,

- asigură inscrierea cât mai armonioasa in relieful străbătut,

- afecteaza intr-o mai mică măsură terenurile agricole si padurile existente.

Din punct de vedere al impactului generat asupra biodiversităţii analiza comparativă care se referă la afectarea integrităţii ariei naturale protejate de interes comunitar este prezentată în Tabelul 2.1.

Varianta 1 – VOTN 1 – este propusă de Memoriul Tehnic pentru aprobare. Din punct de vedere al biodiversităţii afectează cel mai puţin habitatele, speciile şi integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar.



83 / 140

Tabel 2.1.

Modul de afectare pentru fiecare variantă de traseu Acţiunea VOTN1 VOTN2 VOTN3

Reducerea suprafaţelor ocupate cu habitate de interes naţional sau internaţional şi/sau reducerea numărului de exemplare de specii de interes comunitar

Nu se reduce suprafata habitatelor pentru care a fost declarat situl comunitar ROSCI0270 – Vânători Neamt sau numarul de exemplare.

Din suprafata de 30 818 ha aflata in administarea Parcului Natural Vanatori Neamt, va fi ocupată mai puţin de 0,006 %.

Trupul de arie naturală fragmentat de trunchiul ariei protejate reprezintă cel mai mic procent dintre variantele analizate.

Se reduc suprafate de teren ocupate de habitate pentru care a fost declarat situl comunitar ROSCI0270 – Vânători Neamt

Trupul de arie naturală fragmentat de trunchiul ariei protejate reprezintă un procent superior faţă de varianta adoptată.

Protejarea habitatelor de interes comunitar

Nu se fragmenteaza habitatele pentru care a fost declarat situl comunitar ROSCI0270 – Vânători Neamt.

Se va executa defrişarea a 1,8 ha padure, fara a fi afectate habitatele specificate in Formularul Standard.

Se fragmenteaza habitate pentru care a fost declarat situl comunitar ROSCI0270 – Vânători Neamt.

Reducerea impactui negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar

Nu are impact negativ asupra starii favorabile de conservare a ariei naturale protejate, aflate in administrarea Parcului Natural Vanatori Neamt.

Suprafaţa fragmentată reprezintă cel mai mic procent dintre variantele analizate.

Are impact negativ asupra starii favorabile de conservare a ariei naturale protejate, aflate in administrarea Parcului Natural Vanatori Neamt.

Suprafaţa fragmentată reprezintă un procent mai mare decât VOTN1.

Modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar.

Amplasarea soselei de centura nu va afecta si functia ariei naturale protejate admninistata de PNVNT.

Ar putea duce la fragmentarea rutelor de deplasare a mamiferelor, amfibienilor si reptilelor.

Amplasarea soselei de centura va afecta si functia ariei naturale protejate admninistata de PNVNT.

Ar putea duce la fragmentarea rutelor de deplasare a mamiferelor, amfibienilor si reptilelor.



84 / 140

2.5. Alternative privind metode de execuţie

Proiectul analizat în faza SF nu cuprinde date tehnice de realizare a obiectivul de investiţie. Se menţionează că se vor folosi şi materiale de construcţie naturale, locale alături de cele care se utilizează în mod obişnuit pentru astfel de lucrări. Soluţiile tehnice propuse ţin cont de:

- condiţiile de meteorologice,

- tipul şi natura lucrărilor,

- posibilitatea reutilizării materialelor excavate,

- utilitatea tehnică, funcţională şi securitatea dezvoltării propuse,

- dotările, caracteristicile funcţionale, geologice, hidrogeologice, instituţionale ale zonei,

- vecinătăţile existente,

- caracteristicile covorului rutier.

2.6. Alternative de proiectare

Diferenţele în potenţialele impacturi asupra mediului asociate cu diferite opţiuni de proiectare, aferente variantei ocolitoare optime ar putea fi legate de cel mai mic impact care poate fi produs asupra

faunei din ariile naturale protejate.

Pentru împlinirea acestui deziderat sunt luate în considerare [5] soluţii tehnice alternative legate de:

- facilitatea traversării faunei terestre de o parte şi celaltă a şoselei, prin realizarea de:

- supratraversari – pod inierbat si prevazut pe margini cu o liziera de vegetatie arbustiva, pentru a facilita deplasarea mamiferelor dintr-o parte in alta a centurii ocolitoare, fara ca acestea sa fie afectate de traficul de pe centura.

- Subtraversari – tuburi – podete - pe sub soseaua de centura pentru a facilita deplasarea amfibienilor, reptilelor si micromamiferelor de o parte si de alta a soselei de centura.Aceste constructii – se realizeaza pe traseul tuturor soselelor ca o masura in primul rand de scurgerii apelor de suprafață dintr-o parte in alta a drumului pentru a se evita distrugerea soselei in urma eroziunii produsa de ape. Acestea pot fi folosite si de catre mamiferele mici, amfibieni si reptile

- refacerea habitatului de pădure care va fi defrişată prin replantarea unei suprafeţe echivalente de teren.

Soluţiile constructive pentru reducerea impactului asupra speciilor de mamifere, amfibieni şi reptile prin fragmentarea habitatului, care se pot urmări în Figura 2.1, au fost:

- Alternativa “0” a nu se realiza nicio intervenţie după execuţia lucrărilor de construcţie, ceea ce ar însemna un impact major datorat:

- micşorării suprafeţelor de pădure cu 1,8 ha,

- fragmentării habitatelor si traseelor specifice amfibienilor, reptilelor si mamiferelor mari prezente in zona

- Alternativa “1”:

- subtraverare prin tub 1 la km 3+810 deoarece in aceasta zona se formeaza scurgeri de ape meteorice şi este de presupus că vor fi create condiţii de habitat pentru amfibieni si reptile.

- supratraversare la km 3+930. Este necesară mamiferelor mari deoarece în aceasta zona au fost observate urme de mistret, vulpe si urs.



85 / 140

Fig. 2. 1. Alternative de realizare a unor amenajări ce vor reduce semnificativ fragmentarea habitatelor şi rutelor de deplasare a mamiferelor, amfibienilor şi reptilelor


- subtraverare prin tub la km 3+725 deoarece in aceasta zona se formeaza scurgeri de ape meteorice şi este de presupus că vor fi create condiţii de habitat pentru amfibieni si reptile.

- supratraversare la km 3+910 corespunde unei văi cu versanţi care nu constituie o ruta de deplasare a mamiferelor mari. Aceasta varianta nu este pe deplin satisfacatoare.


- subtraverare prin tub la km 3+650 deoarece in aceasta zona se formeaza scurgeri de ape meteorice şi este de presupus că vor fi create condiţii de habitat pentru amfibieni si reptile.

- supratraversare la km 5+040.

La km 5+037 se va amenaja un viaduct peste vale descris la Tabelul 1.19. Lucrări de artă.

Acest viaduct va crea posibilitatea ca fauna terestră să se deplaseaze pe sub acesta fara a fi afectate sau deranjate de traficul de pe soseaua de centura.

Inaltarea soselei de centura intre km 5+037 – 5+040 cu acest viaduct constituie o solutie viabila de reducere semnificativa a impactului.



86 / 140


- supratraversare din elemente prefabricate cu dimensiunile L * H = 5 * 3,2 [m] în trei locaţii – la km 3+275, km 3+490 şi la km 3+960;

- subtraversare – tub 1 - în trei locaţii – la km 3+650, km 3+750 şi la km 3+810,

- podeţ C2 la km 4+080.

Alternativa “4” asigura cel mai eficient reducerea impactului asupra rutelor de deplasare a mamiferelor, amfibienilor si reptilelor.

Soluţiile constructive pentru stabilirea suprafeţelor de replantare, care se pot urmări în Figura 2.1, au fost:

- Alternativa “0” a nu se realiza nicio intervenţie după execuţia lucrărilor de construcţie, ceea ce ar însemna un impact major datorat:

- micşorării suprafeţelor de pădure cu 1,8 ha,

- fragmentării habitatelor si traseelor specifice amfibienilor, reptilelor si mamiferelor mari prezente in zona

- Alternativa “1” :

- o suprafaţă în afara PNVNT, care, pentru a fi introdusă în cadrul sit-ului ar fi necesare o serie de aprobări legislative;


- o suprafaţă în interiorul PNVNT.

Alternativa “2” este cel mai uşor şi rapid de realizat, fără a avea întârzieri de ordin legislativ.

Fig. 2. 2. Suprafeţe propuse pentru replantare. Alternative



87 / 140

3. Descrierea aspectelor de mediu posibil a fi afectate în mod semnificativ de proiectul

propus, în special a populaţiei, faunei, florei, solului, apei, aerului, factorilor climatici, bunurilor materiale, inclusiv patrimoniul arhitectural şi arheologic, peisajul şi interconexiunile dintre factorii de mai sus

Prin aplicarea soluţiei de proiect referitoare la “Varianta de ocolire Târgu Neamţ” se va micşora numărul autovehicule în oraş, care vor fi redirecţionate pe noua arteră rutieră.

Gradul de risc de apariţie a unor fenomene nedorite – ambuteiaje, accidente, creşterea concentraţiilor de noxe, formarea smogului - se vor diminua în centrul urban.

Ca urmare a investiţiei problemele de mediu existente datorate tranzitului rutier aferent se vor reloca din mediul urban în extravilan şi mediul rural.

3.1. Factorul de mediu apă

Se menţin sursele probabile de poluare a apei care sunt:

- carosabilul, pe care s-au aplicat produse pentru dezgheţ şi antiderapante,

- pierderile de hidrocarburi la sol care vor fi antrenate de apele meteorice.

Ca urmare a investiţiei vor apare noi surse:

- grupurile igienico-sanitare din parcări.

Deoarece Memoriul Tehnic pentru SF nu precizează modul de evacuare a apelor uzate care vor fi evacuate de la pompele de apă din parcări este de presupus că, în lipsa unor măsuri speciale, acestea vor fi evacuate prin rigole şi şanţuri, se vor infiltra în sol sau se vor descărca în emisarii naturali.

Pentru materialul antiderapant (nisip) şi pierderile de hidrocarburi sunt prevăzute separatoare de hidrocarburi care se vor amplasa pe şanţuri şi rigole înainte de evacuarea apelor meteorice în emisari. În aceste separatoare vor avea loc procese de decantare de suspensii grosiere a apelor şi de reţinere a peliculei de produse de tip petrolier.

Aceste surse pot determina încărcarea apelor de suprafaţă cu impurificatori specifici: substanţe consumatoare de oxigen, substanţe dizolvate organice şi anorganice în soluţie – reziduu fix şi reziduu salin, substanţele plutitoare. Influenţa acestora asupra factorului de mediu apă se manifestă astfel:

- Substanţele organice pot determina creşteri mari ale consumului de oxigen şi modificarea în biocenozei receptorului, influenţa negativă sau chiar compromiterea utilităţilor în aval,

- Substanţele în suspensie MTS, organice, anorganice se depun pe patul emisarului sub formă de nămol care determină apariţia fenomenelor fermentative, deficit de oxigen prin creşterea consumului de oxigen, fenomene care conduc la formarea gazelor de fermentaţie urât mirositoare, toxice pentru organismele acvatice, şi la poluări de durată, care pot influenţa componeneţa normală a bentosului; sunt favorizate dezvoltarea ciupercilor, modificarea pH-ului apei. Aceeaşi influenţă o au şi asupra folosinţelor de apă,

- Substanţele plutitoare – reziduuri petroliere, spumele - pot înrăutăţi starea de saprobitate a emisarului prin faptul că împiedică schimburile de oxigen aer-apă, cu consecinţe negative asupra microorganismelor fotosintetizante, influenţând negativ activitatea organismelor fotosintetizante. În plus pot da apei un gust şi miros neplăcut. De asemenea, împiedică autoepurarea;

- Reziduu salin dizolvat va determina creşterea pH-ului şi salinităţii şi modificarea biocenozei receptorului. Salinitatea crescută în principiu nu afectează direct sănătatea, dar degradează terenurile agricole şi sursele de apă potabilă.



88 / 140

- Apa cu exces de cloruri înfiltrată în freatic schimbă gustul apei, devine nepotabilă pentru consumul

uman, putând avea efecte nocive asupra sănătăţii. Cantităţi mari ingerate pot produce hipertensiune arterială.

- Calciul nu afectează sănătatea umană, dar influenţează duritatea apei din utilităţile situate în aval: poate afecta conductele, spălatul, poate afecta gustul alimentelor de exemplu ceaiul, cafeaua etc.

- Substanţele toxice - plumbul, cadmiul – antrenate de precipitatii în sursele de apă de mică adâncime pot avea efecte grave asupra sănătăţii umane.

Principalul efect pe care drumul proiectat îl va avea asupra factorului de mediu apă este acela de diminuare a cantităţii de ape meteorice care se va infiltra în sol, importantă resursă naturală.

3.2. Factorul de mediu aer

Se menţin sursele de poluare a aerului care sunt:

- traficul rutier cu emisii de pulberi PM(10);

- carburaţia motoarelor autovehiculelor.

Mijloacele motorizate de transport vor evacua în atmosferă gaze de ardere conţinând întregul complex de poluanţi specifici: oxizi de azot (NOx şi N2O), compuşi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), pulberi, particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).

Caracteristicile principale a acestor surse sunt liniaritatea, similară căii rutiere, şi înălţimea de emisie – 0 ... 3 m. Se vor înregistra valori mai mari de concentraţii de poluanţi în nodurile rutiere datorită vitezei de deplasare mai reduse a autovehiculelor sau chiar staţionarea cu motorul pornit, cât şi emisiilor mai mari care se înregistrează la pornirea de pe loc, la accelerare şi decelerare, comparativ cu rulare cu viteză constantă.

Accidental sau periodic pot apărea alte surse cum ar fi întreţinerea/turnarea covorului asfaltic, cu emisii de PM(10), SOx, NOx, NMVOC, CO, CO2, întreţinerea terasamentului şi lucrărilor care au legătură cu apele cu emisii de PM(10). Traficul se va desfăşura alternativ pe o singură bandă de mers, până la restabilirea condiţiilor normale de rulare, caz în care debitele masice de poluanţi pot fi considerabil mai mari.

Prin realizarea variantei ocolitoare va avea loc un transfer de emisii de poluanţi din oraşul Târgu Neamţ spre vecinătăţi având drept consecinţă scăderea valorilor concentraţiilor de impurificatori şi creşterea acestora în zonele tranzitate. În oraş se vor diminua efectele datorate sinergismului diferitelor surse asupra calităţii aerului. Nivelurile de concentraţii de PM(10), SOx, NOx, CO, O3 vor fi în scădere în oraş, ceea ce va contribui la diminuarea condiţiilor de formare a ozonului şi smogului.

Nivelurile de concentraţii de PM(10), SOx, NOx, CO, O3 vor fi în creştere în celelalte localităţi.

Se va menţine influenţa impurificatorilor din gazele de eşapament asupra factorului de mediu aer care se manifestă astfel:

- dioxidul de sulf (SO2) – prezintă un sinergism ridicat cu praful, este foarte solubil în apǎ şi contribuie în mare măsură la producerea ploilor acide.

- dioxidul de azot (NOX) - Contribuie la reducerea vizibilităţii pe şosele ca urmare a formǎrii smogului, la eutrofizare, formarea ploilor acide,.

- pulberile totale în suspensie contribuie la reducerea vizibilităţi,

- emisiile de hidrocarburi aromatice, acetilenice şi ciclice rezultate din surse mobile sau staţionare, formează, în anumite condiţii atmosferice, smogul fotochimic oxidant,



89 / 140

- monoxidul de azot şi dioxidul de azot (NOX), compuşii organici volatili metanici şi nonmetanici sunt gaze precursoare ai ozonului care este o componentă majoră a poluării foto-oxidante,

- oxizii de azot, dioxidul de carbon, metanul, ozonul sunt cunoscute drept gaze cu efect de seră.

3.3. Factorul de mediu sol

Poluarea solului se va realiza direct, prin cantitatea de materiale şi deşeuri, şi indirect, prin alţi factori de mediu: aer şi apă.

Se menţin sursele de poluare a solului care sunt:

- traficul rutier,

- parcările,

- materialelor degivrante şi antiderapante dizolvate şi antrenate de apele meteorice,

- autovehiculele avariate în accidente,

- pierderile de hidrocarburi care vor fi antrenate de apele meteorice.

- activităţile de întreţinerea a covorului rulant, terasamentului şi lucrărilor care au legătura cu apa.

Gestionarea necorespunzătoare/accidentala a deşeurilor de către participanţii la trafic şi în parcări ar putea determina antrenarea eoliană a acestora în vecinătăţi.

Alte emisii care ajung la sol sunt poluantii cu efect acidifiant de tipul oxizi de azot şi oxizi de sulf rezultaţi ca urmare a traficului rutier care, prin intermediul precipitatiilor si prin pulberile in suspensie care sunt dispersate in mod similar, se depun pe sol şi sunt antrenate de precipitaţii în subsol, dar şi în pânza freatică şi apele de suprafaţă. Efect asemănător îl are şi ozonul.

Materialele dizolvate în apele meteorice de tip sodiu sau cloruri produc salinizare. Prin evaporarea apei concentraţia de săruri creşte. Chiar dacă în mod obişnuit nu se observă o influenţă majoră a salinităţii asupra vegetaţiei din zona limitrofă drumurilor rutiere, trebuie subliniat că, ajunse în sol în concentraţie ridicată, pot avea o influenţă negativă asupra unor specii de de măr, brad, molid, tisă.

Alte produse pot conduce la degradarea solului şi contaminarea cu diferiţi compuşi chimici: metale grele, hidrocarburi. Produsele petroliere împiedică aeraţia la nivelul solului, pierderea fertilităţii prin influenţarea negativă a creşterii plantelor.

Apele meteorice evacuate de pe carosabil în şanţuri va determina antrenarea particulelor de sol limitrofe şi posibile surpări sau alunecări de teren pe terenuri aflate în pantă.

3.4. Factorul de mediu zgomot şi vibratii

Se menţin sursele de zgomot şi vibratii care sunt:

- traficul rutier şi motoarele autovehiculelor,

- autovehiculele care vor ridica deşeurile.

Nivelul de zgomot din centrul urban se va diminua datorită reducerii numărului de autovehicule care vor tranzita oraşul.

Nivelul de zgomot va creşte corespunzător în satele tranzitate sau în satul pe lângă care va trece drumul proiectat (faza SF). Zonele rurale propuse a fi tranzitate sunt slab populate. Nivelul de zgomot estimat în condiţiile descrise la paragraful 1.4.5. pe care îl va genera traficul rutier la traversarea pe timp de zi a zonelor rezidenţiale poate fi considerat că se va încadra în limitele reglementate de STAS 10009-1998, dar, pentru perioada de noapte (22oo – 6oo), poate constitui sursă de deranj.



90 / 140

3.5. Populaţia La recensământul din anul 2002 populaţiile acestor comunităţi era următoarea:

- oraşul Târgu Neamţ număra 20 496 locuitori,

- comuna Vânători-Neamţ număra 8 825 locuitori,

- comuna Răuceşti număra 8 263 locuitori.

Şoseaua de centură va degreva oraşul de tranzitul auto de pe DN 15C şi DN 15 B. De asemenea şi o mare parte din locuitorii satelor comunei Vânători-Neamţ nu vor mai fi afectaţi de circulaţia pe DN 15B.

Soluţia propusă va avea o influenţă directă, pozitivă, asupra populaţiei oraşului prin crearea de condiţii de viaţă superioară celei existente. Va determina pe de o parte condiţii ameliorate de circulaţie rutieră în oraş, un nivel de zgomot mai redus şi o calitate îmbunătăţită a aerului, iar pe de altă parte va diminua numărul de accidente, de ambuteiaje datorate traficul greu şi de tranzit, si va micşora ritmul de degradare şi uzură a sistemului rutier de pe arterele din intravilan.

De asemenea, se va înregistra o influenţă directă, pozitivă, asupra celei mai mari părţi a populaţiei satului Vânători-Neamţ, sat care este în prezent traversat de la est la vest de DN 15 B, prin redirecţionarea traficului, cu avantajele mai sus menţionate pentru localitatea Tg. Neamţ.

Prin implementarea soluţiei propuse se va menţine disconfortul datorat tranzitului rutier numai pentru locuitorii din partea de vest a satului Vânători-Neamţ.

Pentru populaţia satelor Oglinzi, comuna Răuceşti, şi Lunca, din comuna Vânători-Neamţ, traficul rutier pe varianta ocolitoare propusă pentru oraşul Târgu Neamţ va crea un disconfort datorat emisiilor de gaze şi nivelului de zgomot.

Influenţa impurificatorilor din gazele de eşapament asupra factorului uman este următoarea:

- Monoxidul de carbon poate produce dureri de cap, dureri abdominale, ameţeli, oboseală, vomă. La depăşiri ale concentraţiilor admise se pot produce intoxicaţii cu CO care au ca efect blocarea hemoglobinei sub forma de carboxihemoglobina,

- Dioxidul de azot (NO2) este un iritant al căilor respiratorii profunde si al mucoaselor oculare ; si el este methemoglobinizant, favorizează puterea de invazie a microorganismelor, producând o mortalitate mai ridicată organismelor expuse la infecţii cu streptococci. NO este methemoglobinizat la concentratii mai mari si actiune vasodilatatorie.

- Ozonul are efect iritant asupra sistemului respirator,

- Pulberile totale în suspensie, pot să aibă efecte negative asupra sănătăţii umane: iritarea ochilor, gâtului, reducerea rezistenţei la infecţii, cauza unor boli cronice ale organelor respective sau chiar totale (cancer). Se asociază cu funinginea, care poate conţine hidrocarburi aromatice, poate provoca tulburări respiratorii şi efecte cancerigene la nivelul laringelui, bronhiilor, plamânilor. Poate apare în cazul în care arderea combustibilului este incompletă sau incendii.

- Emisiile de hidrocarburi aromatice, acetilenice şi ciclice rezultate din surse mobile sau staţionare, pot produce iritarea mucoaselor, care determină iritarea ochilor şi alte manifestări asupra aparatului respirator, afectează şi sistemul nervos, digestia, la concentratii mai mici se produce oboseala, cefalee, tulburari hepatice, greata, inapetenta. Pe piele apar iritaţii, dermatite, foliculite precum şi sensibilizări,

- metalele grele exercită acţiunea asupra diferitelor organe şi sisteme ale organismului uman, efectul fiind specific substanţei în cauză. Caracteristic acestora este acumularea lor, în timp, în organismul uman.

Poluarea atmosferică poate avea efecte iritabile, alergice, imunologice, cancerigene.



91 / 140

Influenţa gazelor de eşapament asupra locuitorilor satelor va fi mai redusă în comparaţie cu situaţia înregistrată actuală din oraş, deoarece numărul şi puterea surselor de poluare de tip industrial sunt mult mai mici.

Zgomotul generat de traficul pe timp de noapte va constitui sursă de deranj pentru locuitorii din imediata vecinătate a drumului şi nodurilor rutiere.

Pentru satul Oglinzi va introduce şi un risc de accidente rutiere. Acest risc, raportat la numărul de locuitori, va fi mai scăzut decât cel înregistrat în prezent în oraş.

Soluţia propusă va avea o influenţă directă, pozitivă, asupra populaţiei satelor atât prin numărul mai mare de turişti care vor fi atraşi prin oferirea unui acces facil în zone pitoreşti, cât şi prin accesul pe care aceştia îl vor avea la artera rutieră.

3.6. Biodiversitate, vegetaţie, faună Soluţia propusă va avea un impact pozitiv asupra faunei şi vegetaţiei din oraş, pe de o parte prin

diminuarea concentraţiilor de impurificatori atmosferici, iar pe de altă parte prin numărul mult mai mic de accidente în care sunt implicate elemente de faună.

Pentru evaluarea potentialului impact asupra biodiversităţii s-au luat in vedere indicatori cheie cuantificabili, cum ar fi:

- procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut de pe terenurile ce se suprapun cu sit-ul prin realizarea infrastructurii propuse faţă de situatia existenta va fi nesemnificativ, prin urmare si procentul din suprafata habitatelor caracteristice va fi de asemenea nesemnificativ.

- procentul care va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna

sau reproducere este nesemnificativ pentru speciile de vertebrate şi nevertebrate, acestea având posibilitatea retragerii in zonele din vecinatate.

- fragmentarea habitatelor de interes comunitar.

Varianta de drum ocolitor va traversa Rezevaţia Parcul Vânători – Neamţ, care a fost descrisă la paragraful 1.1.5. Varianta de traseu adoptată VOTN1 va avea un impact nul asupra fiecărui habitat de interes conservativ nominalizat în Fişa Standard a ROSCI0270 – Vânători Neamt.

- durata sau persistenta perturbarii – permanent.

Se consideră că pot fi afectate următoarele specii de faună protejată:

- mamifere: Canis lupus, Ursus arctos, Lynx lynx,

- amfibieni: Bombina variegata,

- păsări: Dryocopus martius, Dendrocopos medius, Ficedula albicollis, Picus canus, Caprimulgus

europaeus.

- schimbari in densitatea populatiilor; nesemnificativa in comparatie cu zona care se suprapune cu sit-ul, astfel că nu vor exista schimbari semnificative in densitatea populatiilor de specii caracteristice.

- scara de timp pentru inlocuirea speciilor; timpul necesar refacerii speciilor caracteristice din terenurile suprapuse cu situl, afectate pe perioada constructiilor este relativ scurt.

Influenţa asupra biodiversităţii la funcţionarea obiectivelor se va produce pe două căi: direct şi indirect.



92 / 140

Influenţa directă se va datora atât circulaţiei mijloacelor de transport, care poate să producă accidente, cât şi limitării accesului în unele zone/resurse a faunei terestre, prin crearea de bariere/fragmentare în migrarea acesteia, prin deteriorarea involuntară a elementelor de vegetaţie/faună şi prin emisiile de noxe. Se va manifesta prin modificarea direcţiilor de scurgere a apelor meteorice de pe versanţi. Vor fi afectate, îndeosebi, populaţiile de amfibieni pentru care bălţile sunt locurile de reproducere. Fauna terestră se va deplasa pentru adăpare numai spre anumite noi zone de traversare, unde au fost prevăzute podeţe.

Gestionarea necorespunzătoare/accidentala a deşeurilor de către participanţii la trafic va determina atragerea faunei în parcări, întocmai şi hrănirea voluntară a acesteia.

Influenţa asupra faunei şi avifaunei va fi determinată de nivelul de zgomot, fascicolele de lumină pe timp de noapte.

Impactul produs de zgomot şi lumina vor fi diminuate o dată cu retragerea exemplarelor de faună şi, în special, de avifaună din zona de drum. Se va face o redistribuire a acestora în zone mai sigure, se vor îndepărta la câteva zeci de metri fără a se produce pierderi în numărul de indivizi.

Vor avea o influenţă directă şi amenajările de poduri şi maluri, realizarea de praguri în albiile pârâurilor care se vor face conform unor studii hidrologice ulterioare pentru a determina locaţia acestora pentru a nu influenţa alte resurse aflate în aval şi pentru care se va obtine acordul Administraţiei Bazinale de Apă. Se apreciază că nu vor fi influenţe asupra ihtiofaunei decât în situaţii accidentale determinate de scurgeri accidentale de hidrocarburi pe sol şi vegetaţie şi, prin antrenare în emisari de apele meteorice.

De asemenea, o influenţă negativă o vor avea:

- intervenţiile pentru reparaţii ale covorului asfaltic şi lucrărilor care au legătură cu apele,

- restrângerea spaţiului ocupat de vegetaţie,

- deşeurile care vor rezulta şi care vor trebui să fie depozitate în spaţii special amenajate astfel încât riscul impurificării apelor meteorice să fie redus la minim,

- accidentele rutiere în care sunt implicate elemente de faună care tranzitează drumul,

- accidentele rutiere cu deversarea de materiale/deşeuri în mediu care vor avea drept consecinţă concentraţii ridicate de emisii de poluanţi din categoria substanţelor toxice şi periculoase care vor influenţa într-un timp scurt calitatea factorilor de mediu aer, apă şi sol.

Evacuările de ape meteorice de pe carosabil în şanţuri pot determina surpări sau alunecări de teren pe terenuri aflate în pantă care vor antrena elemente de vegetaţie şi faună.

Asupra vegetaţiei influenţa directă se va manifesta prin modificarea direcţiilor de scurgere a apelor meteorice de pe versanţi şi bilanţul apei în sol în zonele cu casiuri.

În general, prin amenajările propuse si masurile de diminuare a impactului asupra mediului influenţa asupra vegetaţiei şi faunei va fi minimă, în limite acceptabile.

Influenţă indirectă se va produce prin calitatea aerului care va fi influenţat negativ de emisiile de poluanţi în atmosferă la funcţionarea motoarelor mijloacelor de transport. Se apreciază că acest tip de influenţă va fi relativ redusă, nefiind cuantificabilă, dar care se poate manifesta prin influenţa asupra factorilor de mediu esenţiali vieţii vegetaţiei şi faunei terestre.



93 / 140

Influenţa indirectă asupra faunei se va manifesta prin calitatea aerului şi este similară condiţiilor umane, descrisă mai sus. Poluarea atmosferică poate avea asupra faunei efecte iritabile, alergice, imunologice, cancerigene.

Agenţii poluatori atacă scoarta copacilor, afectează imunitatea plantelor, influenţează procesele de fotosinteză şi determină căderea prematură a frunzelor.

Mecanismele de acţiune ale poluanţilor asupra vegetaţiei sunt complexe şi depind pe de o parte de caracterele anatomice şi fiziologice ale plantelor, iar pe de alta de natura chimică a poluanţilor. Efectele asupra vegetaţiei pot fi directe (prin contactul plantelor cu aerul poluat) şi indirecte (prin intermediul apelor meteorice). Căile şi consecinţele pot fi:

- depunerea directă pe ţesuturile vegetale, mai ales pe cele fragile, suculente; agenţii poluatori se dizolvă pe ţesuturi sau în picăturile de apă care se află pe plante producând zone de necroză;

- pătrunderea în organele de respiraţie ale plantelor;

- concentrarea în anumite părţi ale organelor plantelor, urmate de distrugerea zonelor respective şi tulburări în dezvoltarea plantelor;

- datorită poluării se produc modificări metabolice care afectează funcţia enzimelor, vitaminelor sau oligo-elementelor, cu consecinţe în dezvoltarea aspectului morfologic şi funcţional al plantelor.

Influenţa impurificatorilor asupra vegetaţiei se manifestă astfel:

- monoxidul de carbon - poate avea efecte genetice asupra embrionilor vegetali; poate inhiba procesul de evolutie a embrionilor la plante in faza de diviziune si inhiba respiratia pe intuneric.

- dioxidul de sulf (SO2) – Determină degradarea clorofilei, schimbări în metabolismul proteinelor, în bilanţul lipidelor şi apei şi diminuează activitatea enzimatică, ritmul de creştere al plantelor, sensibilitatea la agenţii patogeni, apariţia de necroze, de culoare albicioasă, în benzi, de-a lungul nervurii centrale. Fenomenul este amplificat de insolatie; petele persista pana la caderea frunzelor. Prezenta SO2 impiedica degajarea bioxidului de carbon la lumina si astfel este dereglat procesul de fotosinteza.

- dioxidul de azot (NOX) - în special NO2 - căderea frunzelor la copaci.

- Pulberile totale în suspensie - Datorita depunerii pe frunze, stomatele sunt in mare parte obturate, impiedicand patrunderea CO2 ca si evacuarea O2 si a vaporilor de apa. Afectarea fiziologiei vegetale (fotosinteza, evapo-transpiratia) de catre depunerile de pulberi pe frunze, conduce treptat la degradarea acestora, la scaderea taliei, uscare, fructe degradate, scaderea productiei. Plantele tinere sunt mai rezistente decat cele adulte. Viile si livezile sunt cele mai afectate.

Influenţa indirectă asupra vegetaţiei se va manifesta şi prin calitatea apelor (pH, eutrofizare) care se vor schimba prin acţiunea componentelor de gaze care au astfel de efecte (SO2, NOx şi O3).

Influenţa asupra biodiversităţii datorate funcţionării obiectivului propus se poate cuantifica prin similitudine cu influenţa determinată pentru alţi factori de mediu a căror calitate poate influenţa direct biocenozele (apă, aer). Influenţa indirectă a soluţiei propuse asupra biodiversităţii, vegetaţiei şi faunei este, de asemenea, accidental negativă, fiind determinată de factorul de mediu aer analizat în condiţiile de la paragraful 3.2.

Efectul pe care îl va introduce obiectivul asupra elementelor lipsite de mobilitate, cum este cazul vegetaţiei, este determinat de nivelurile ridicate al concentraţiilor de poluanţi în atmosfera, pentru care sunt prevăzute valori-limită prin Legea 104/2011, şi fenomenul de sinergism al acestora. În aceste



94 / 140

condiţii influenţa variantei ocolitoare nu poate fi negativă, efectele pozitive ale realizarii proiectului fiind superioare aspectelor negative.

3.7. Factori climatici Lucrările din proiectul analizat nu vor avea altă influenţă directă asupra factorilor climatici decât cea

existentă în prezent prin emisiile rezultate din combustia carburanţilor în motoarele autovehiculelor care vor rula pe varianta ocolitoare a oraşului Târgu Neamţ şi nu vor mai tranzita centrul. Influenţa va fi determinată de nivelul de emisii de CO2, CH4 şi oxidul azotos N2O.

3.8. Bunuri materiale.

Lucrările din proiectul analizat nu vor avea influenţă asupra bunurilor materiale deoarece nu este cazul de demolări de construcţii sau situaţii juridice referitoare la dreptul de proprietate asupra terenurilor.

În cadrul rezervaţiei se va defrişa o zonă acoperită de arbori şi arbuşti din specii de foioase şi păşune.

Biomasa care va rezulta prin defrişarea vegetaţiei va avea terţe întrebuinţări pe care le va stabili proprietarii terenurilor: comercializare, combustibil, hrănirea animalelor, regenerare naturală fără extragerea lemnului mort.

Prin lucrările prevăzute de poiectul aflat în faza SF bunurile materiale vor spori şi vor aduce avantaje financiare atât pe perioada de exploatare, cât şi în perioada de construcţie.

În perioada de exploatare vor apare sau se vor extinde firme cu activităţi în domeniul comerţului, serviciilor necesare tranzitului, salubrizării şi întreţinerii drumului, se va uşura accesul în unele zone care sunt izolate în prezent, vor creşte preţurile la ternurile din zona limitrofă şi bugetele locale îşi vor mări sursele de venituri. De asemenea, va creşte durata de serviciu a drumurilor din intravilanul oraşului şi vor scădea cheltuielile cu întreţinerea acestora datorate traficului greu. Îmbunătăţirea condiţiilor de trafic în oraş va reduce numărul de accidente, respectiv cheltuielile cu spitalizarea răniţilor. Se vor crea condiţii de creştere a numărului de turişti în zonă şi în “Oraşul Turistic”.

În perioada de construcţie vor apare noi locuri de muncă necesare realizării obiectivului de infrastructură rutieră şi se vor dinamiza activităţile de extracţie de resurse, de construcţie, de comerţ şi servicii.

De-a lungul drumului se va tăia bianual vegetaţia ierboasă din zona de siguranţă care poate să constituie fie furaje pentru animale, fie biomasă pentru anumite centrale termice.

3.9. Patrimoniul arhitectural şi arheologic. Lucrările din proiectul analizat nu vor avea influenţă directă asupra patrimoniul arhitectural şi

arheologic, traseul adoptat fiind în afara perimetrelor care se află în atenţia cercetătorilor şi nu se intersectează cu acestea.

In intravilanul şi extravilanul localităţilor care vor fi tranzitate de varianta de drum ocolitor nu se află monumente istorice nominalizate in Lista Ministerului Culturii si Cultelor - Institutul National al Monumentelor Istorice, ediţia 2010.

Impactul obiectivului asupra patrimoniului va fi indirect, prin intensificarea traficului de turişti în zonă şi în “Oraşul Turistic”.



95 / 140

3.10. Peisajul Traseul de drum proiectat străbate sub forma unui arc de cerc zone depresionare şi colinare şi cursuri

de ape. Contactul depresiunii cu dealurile se caracterizeaza prin fâşii de acumulare, fie sub forma conurilor de dejectie, în lunca râului Ozana şi afluenţi, fie sub forma glaciesurilor.

În cea mai mare parte terenul este sinuos, fiind brăzdat de numeroase văi. Va străbate zona depresionară între altitudinile 344,79 m, la est de oraşul Târgu Neamţ, şi 467,56 m în zona de traversare a rezervaţiei naturale.

În cea mai mare parte terenurile sunt ocupate de culturile agricole şi păşuni, cu excepţia versanţilor deluroşi care sunt acoperiţi de tufărişuri şi păduri de foioase, iar pe culmi păduri de amestec de foioase cu răşinoase. Pe porţiuni de teren joase de pe câmpul interfluvial cu umiditate ridicată la nivelul solului şi în lipsa drenării apa stagnează timp îndelungat şi vegetaţia hidrofilă este predominantă.

Zona colinară va fi traversată la cotele de teren cele mai reduse. Se suprapune parţial peste rezervaţia naturală de interes naţional Parcul Vânători – Neamţ. Conform clasificării UICN, parcul se gaseste în categoria a V-a „Peisaj protejat: arie protejată administrată în principal pentru conservarea peisajelor şi recreere”, ceea ce este echivalent cu categoria „parc natural” reglementat de OU 57/2007 aprobata prin Legea 49/2011.

Suprafaţele de teren prevăzute a fi ocupate de varianta ocolitoare de drum sunt de categoria de folosinţă păşune şi pădure. Pe acest sector sunt prezente şi fenomene de alunecare de teren şi eroziune datorată şiroirilor de ape.

Drumul proiectat prevede lucrări de terasament pentru diminuarea apariţiei fenomenelor de exces de apă şi de apariţie a alunecărilor de teren.

Pentru traversarea văilor şi cursurilor de apă proiectul prevede construirea de viaducte, poduri şi podeţe. Intersecţiile cu alte drumuri se va face prin giraţie.

Pentru amenajarea peisagistică a lucrărilor din proiectul din faza SF se vor folosi materiale locale – piatră şi nisip alături de finisaje realizate din materiale de construcţie oţel, lemn, material plastic, sticlă, beton.

Se prognozează următoarele forme de impact asupra peisajului determinate de:

- schimbarea categoriilor de folosinţă a terenurilor prin scoaterea definitivă din circuitul agricol şi silvic şi ocuparea cu variantei de drum.

- schimbarea unor elemente din cadrul natural care constau în topografie, vegetaţie, microclimat de pădure,

- schimbarea valorii estetice prin perturbarea ordinei naturale existente prin prezenţa umană permanentă,

- fragmentarea rezervaţiei naturale de interes naţional Parcul Vânători – Neamţ, declarată sit de interes comunitar şi arie de protecţie specială avifaunistică,

- mărirea suprafeţelor de teren antropizate în dauna vegetaţiei naturale,

- posibilitatea de extindere a intravilanului prin apariţia construcţiilor în zona de drum,

- posibilitatea de apariţie de obiective din sfera turistică care să fie utilizate în scop recreativ.

Influenţa directă a lucrărilor analizate asupra peisajului natural este necuantificabilă deoarece nu poate fi tratată decât subiectiv. Prin urmare, sunt necesare implicaţiile faţă de alţi factori de mediu cu care aceste lucrări intercondiţionează, a căror calitate poate influenţa direct zona: apa, aerul, zgomotul, sănătate umană (accidente), vegetaţie (arbori rupţi) şi faună (accidente). Influenţa negativă a soluţiei



96 / 140

propuse asupra peisajului este determinată de factorul de mediu biodiversitate analizat în condiţiile de la paragraful 3.6.

Pentru locuitorii satelor care vor fi tranzitate de varianta de drum influenţa poate fi negativă prin implicaţiile pe care le va produce datorită zgomotului, stării drumului, locurilor de parcare, aglomerării în zona nodurilor rutiere şi accidentelor.

Influenţa soluţiei propuse asupra peisajului este determinată în mod pozitiv de calitatea aerului în centrul urban şi de starea de satisfacţie a locuitorilor unui oraş descongestionat de traficul rutier pe zi ce trece mai aglomerat.

Impactul asupra turistilor va fi unul pozitiv determinat de posibilitatea de a admira în tranzit peisajul natural al ariei protejate şi de accesul mai facil spre obiectivele naturale, ecumenice şi culturale existente.

3.11. Conservarea resurselor naturale Proiectul de investiţie nu face obiectul extracţiilor de resurse naturale din zona de amplasament.

Varianta ocolitoare de drum va traversa cursuri de apă şi rezervaţie naturală.

Faţă de situaţia existentă bilanţul de ape în zona analizată se va modifica datorită terasamentului de drum modernizat care va determina local creşterea cantităţii de ape de şiroire în dauna cantităţii de ape care, în mod natural, s-ar infiltra în sol.

Impactul care va fi produs pentru realizarea investiţiei constă în ocuparea permanentă de suprafeţe de teren din categoriile de folosinţă agricol, păşune, pădure. Se vor scoate definitiv din circuitul agricol o suprafaţă de teren care se suprapune cu sit-ul NATURA 2000 şi aria protejată Parcului Vanatori Neamt. Pe acest sector sunt prezente şi fenomene de alunecare de teren şi eroziune datorată şiroirilor de ape.

La acestea se vor adăuga suprafeţele de teren care vor fi ocupate temporar, pe perioada lucrărilor.

Suprafaţele de teren din cadrul ariei protejate prevăzute a fi ocupate permanent de varianta ocolitoare de drum sunt din categoria de folosinţă păşune şi pădure. Acestea nu constituie habitate de importanţă conservativă şi vor fi scoasă definitiv din circuitul silvic.

Expropierea pentru cauză de utilitate publică, ocuparea terenurilor şi scoaterea din circuitul agricol şi din circuitul silvic se fac potrivit Normei metodologice din 19 ianuarie 2011 de aplicare a Legii nr.

255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, necesara realizarii unor obiective de

interes national, judetean si local.

Din punct de vedere al zonării interne, conform OU 57/2007, suprafaţa Parcului Natural Vânători Neamţ se împarte în trei zone:

- zona de protecţie integrală - 604 ha;

- zona tampon - zona de management durabil – 27 995 ha

- zona de dezvoltare durabilă - 2.219 ha.

Conform zonarii interne a Parcului Vanatori Neamt zona in care se va realiza soseaua de centura a oraşului Tg. Neamt este situata in zona tampon - de management durabil.

Scoaterea definitivă din fondul forestier în cazul ariilor naturale protejate de interes naţional este reglementată de art. 27 (1) din OU 57/2007 (modificat de art. I, punct 41 din Legea 49/2011) care precizează că:

- ”Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes naţional/internaţional, cu excepţia celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă, se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securităţii



97 / 140

naţionale, asigurarea securităţii, sănătaţii oamenilor şi animalelor sau pentru obiective destinate cercetării ştiinţifice şi bunei administrări a ariei naturale protejate”.

- Pentru orice plan sau proiect care necesită scoaterea definitivă ori temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes comunitar, care nu se suprapune cu alte categorii de arii naturale protejate, aceasta se face cu respectarea prevederilor art. 28 care precizează următoarele:

- (1) Sunt interzise activităţile din perimetrele ariilor naturale protejate de interes comunitar care pot să genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum şi perturbări ale

speciilor pentru care au fost desemnate ariile respective, atunci când aceste activităţi au un

efect semnificativ, având în vedere obiectivele de protecţie şi conservare a speciilor şi habitatelor. Pentru protejarea şi conservarea păsărilor sălbatice, inclusiv a celor migratoare, sunt interzise activităţile din afara ariilor naturale protejate care ar produce poluarea sau deteriorarea habitatelor.

Modul în care poate fi afectată aria protejată prin implementarea obiectivului analizat a fost realizată de Studiul de Evaluare Adecvată [5] după criteriile din Tabelul 3.1..

Tabel 3.1..

Modul în care este afectată Integritatea ariei naturale

protejată de interes comunitar

Efecte

1. să reducă suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar

- nu se reduce suprafata habitatelor pentru care a fost declarat situl comunitar ROSCI0270 – Vânători Neamt sau numarul de exemplare; - suprafata de 30 818 aflata in administrarea PNVNT, va fi fragmentata cu 0,005 %; - aceasta suprafata va fi replantata in alta zona din parc de comun acord cu titularul, Parcul Vanatori Neamt si Directia Silvica Neamt.

2. să ducă la fragmentarea habitatelor de interes comunitar

- nu se fragmenteaza habitatele pentru care a fost declarat situl comunitar NATURA 2000. In zona de interes nu au fost identificate habitatele specificate in Formularul Standard de declarare a ROSCI0270 – Vanatori Neamt . - se va executa defrisarea a 1,8 ha padure, fara a fi afectate habitatele specificate in Formularul Standard.

3. să aibă impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar

- nu are impact negativ asupra starii favorabile de conservare a ariei naturale protejate. Un impact va aparea in perioada de construirea a soselei de centura. Acest impact se considera a fi in limite admisibile cu conditia respectarii masurilor de reducere a impactului, masurile de gestionarea riguroasa a deseurilor mai ales in perioada de construire, asigurarea scugerilor apelor meteorice de pe carosabil, si altor masuri de protectie a apei, aerului, solului si subsolului.

4. să producă modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar.

- Construirea soselei de centura a orasului Tg. Neamt nu va afecta si functia ariei naturale protejate admninistrata de PNVNT. Suprafata afectata este de 0.005 % din intreaga suprafata a parcului pe o lungime de 820 m. - Amplasarea soselei de centura ar putea duce la fragmentarea rutelor de deplasare a mamiferelor, amfibienilor si reptilelor.

Identificarea şi evaluarea impactului asupra biodiversităţii sit-ului a fost realizată de Studiul de Evaluare Adecvată [5] conform Tabelului 3.2.



98 / 140

Tabel 3.2..

Tip de impact

Indicatori cheie cuantificabili folosiţi la evaluarea impactului produs prin realizarea obiectivului

Evaluarea

1. procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut

2. procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar;

- suprafata de 30 818 ha aflata in administarea PNVNT, va fi fragmentata în proporţie de 0.005 % - aceasta suprafata va fi replantata in alta zona din parc de comun acord cu titularul, PNVNT si Directia Silvica Neamt.

3. fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente);

- nu se fragmenteaza habitatele pentru care a fost declarat situl comunitar NATURA 2000. In zona de interes nu au fost identificate habitatele specificate in Formularul Standard de declarare a ROSCI0270. - se va executa defrisarea a 1,8 ha padure, fara a fi afectate habitatele specificate in Formularul Standard

4. durata sau persistenţa fragmentării - suprafata fragmentata va fi replantata in zona imediat apropiata

5. durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar

- se preconizează ca va exista o perturbarea a activitatii speciilor de mamifere in perioada de construire: - activităţile de construcţie a obiectivului şi traficul de pe varianta de drum ocolitor de centura, se preconizează că vor avea impact 0, prin aplicarea de masuri de reducere a impactului asupra speciilor de faună,

6. schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă);

- prin aplicarea masurilor de reducere a impactului asupra speciilor de mamifere, amfibieni, reptile, pasari, etc, in perioada de construire/functionare a traficului de pe soseaua de centura, se preconizează un impact 0.

7. scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea planului

- suprafetele replantate vor avea nevoie de cativa zeci de ani pentru a ajunge la maturitate.

Direct

8. indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar.

Indicatorii de calitate conform capitolului 1.4.: - Pentru factorul de mediu apa: HG 352/2005. - Pentru zgmot: Ordinul 152/2008 şi STAS 10 009-1998; - Pentru factorul de mediu aer: Legea nr. 104/2011



99 / 140


Tip de impact

Indicatori cheie cuantificabili folosiţi la evaluarea impactului produs prin realizarea obiectivului

Evaluarea

Indirect 9. evaluarea impactului fără a lua în considerare măsuri de reducere a impactului;

- Fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului va exista un impact semnificativ asupra biodiversitatii zonei respective afectate de proiect

Pe termen scurt

10.evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului;


Pe termen lung

11.evaluarea impactului cauzat de planul propus fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului


În faza de construcţie

12.evaluarea impactului cauzat de planul propus fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului;


În faza de operare

13.evaluarea impactului cauzat de planul propus fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului;


rezidual 14.evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de reducere a impactului pentru planul propus şi pentru alte PP

- Aplicand si respectand masurile de reducere a impactului, impactul rezidual va fi 0.

15.evaluarea impactului cumulativ al PP propus cu alte PP:

- Nu va exista impact cumulativ cu alte proiecte, deoarece in zona de interes pentru proiectul centurii ocolitoare nu exista alte proiecte

cumulativ

16.evaluarea impactului cumulativ al PP cu alte PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului

- Nu va exista impact cumulativ cu alte proiecte, deoarece in zona de interes pentru proiectul centurii ocolitoare nu exista alte proiecte



100 / 140

4. Descrierea efectelor semnificative posibile ale proiectului propus asupra mediului

Calitatea aerului din mediul urban este determinată de nivelul ridicat de pulberi în suspensie (PM10) care înregistrează valori cuprinse în intervalul dintre valoarea-limită şi valoarea-limită plus marja de toleranţă - 40 ... 60 µg/mc - stabilite de Ordinul 592/2002 până la data de 1 ianuarie 2010.

Pentru atingerea unei ţinte pentru indicatorul pulberi în suspensie (PM10) în care să se respecte valorile de prag superior de evaluare - 35 µg/mc - şi de prag inferior de evaluare - 25 µg/mc - stabilite de

Legea nr. 104/2011 de la data de 1 ianuarie 2010 proiectul în faza SF propune realizarea unei variante de ocolire a oraşului Târgu Neamţ.

Prin realizarea acestui obiectiv de investitii, care va determina redirecţionarea unei părţi din traficul rutier, va avea loc un transfer de emisii de poluanţi din oraşul Târgu Neamţ spre vecinătăţi.

Situaţia existentă a vecinătăţilor, constând din mediul rural şi natural, este aproape de starea naturală în care intervenţia antropică a fost minimă, constând în mare parte din reţele de infrastructură electrică, de ape, canalizare şi rutieră, aceasta din urmă fiind, în mare parte, nemodernizată.

Pentru a estima efectele semnificative ale implementarii proiectului aflat la faza SF asupra mediului ex-urban s-a considerat ca referintă starea actuală a arealului care a fost prezentata la capitolul 1. Din acest punct de vedere orice intervenţie antropică trebuie să aibe efecte reduse, neînsemnate, nesemnificative, asupra mediului.

Problemele de mediu ce pot apărea la implementarea obiectivelor proiectului sunt prezentate în matricea de la Tabelul 4.1. la care nivelul de impact este evaluat prin abrevieri calitative deoarece starea actuală a mediului este aproape naturală. Orice intervenţie antropică de la această stare are efecte negative. Importante vor deveni intensitatea, durata de manifestare a acestora, costurile şi durata de remediere a efectelor.

Tabel 4.1. Evaluarea implementarii obiectivului proiectului SF asupra obiectivelor/factorilor de mediu

Nivel de impact produs de obiectivul de investiţie “Varianta de ocolire Târgu Neamţ”

Mediul urban Mediul ex-urban

Factor de mediu

NA P R M S NA P R M S

Apa P R

Aer P R

Sol P R

Zgomot şi vibratii P M

Populaţia P M

Biodiversitate, vegetaţie, faună

P S

Factori climatici NA NA

Bunuri materiale P P

Patrimoniul arhitectural şi arheologic

NA NA

Peisaj P R

Conservarea resurselor naturale

NA M



101 / 140

Nivelul de impact asupra mediului este evaluat prin abrevieri:

- S – Semnificativ,

- M - Moderat (“mai puţin important / mai puţin însemnat”),

- R - Redus (“nu este important / neînsemnat”),

- P - Pozitiv – proiectul va îmbunătăţi calitatea mediului / va avea efecte pozitive asupra societăţii,

- NA - Nu se aplică.

După cum se poate observa impactul asupra mediului produs de obiectivul din proiectul în faza SF se va manifesta “pozitiv” pentru oraş şi “moderat” pentru mediul ex-urban datorat traficului rutier. Pentru biodiversitatea din cadrul ariei protejare impactul va fi „semnificativ“.

Pe baza evaluarii efectelor care pot apare ca urmare a implementarii obiectivului de investiţie s-a analizat dacă obiectivele de mediu pot fi atinse sau există riscul încălcării standardelor de mediu din zona ex-urbană, zona care va fi afectată prin implementarea soluţiei din proiectul din faza SF, rezultatul analizei fiind prezentat in Tabelul 4.2.

Tabel 4.2.

Obiectiv de mediu Evaluare cumulativa Exista premisele atingerii obiectivului?

Protectia calităţii aerului

Obiectivul prevăzut în SF are influenta neînsemnată asupra calităţii aerului în mediul ex-urban

DA

Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

Obiectivul prevăzut în SF are influenta neînsemnată asupra calitatii apelor de suprafata si subterane

DA

Protectia solului Obiectivul prevăzut în SF are influenta neînsemnată asupra solului

DA

Zgomot Obiectivul prevăzut în SF are influenta moderată asupra zgomotului în mediul ex-urban

DA

Populaţie Obiectivul prevăzut în SF are influenta moderată asupra populaţiei prin similitudine cu factorul de mediu zgomot pentru mediul ex-urban

DA, dacă se iau măsuri de înlăturare a cauzelor din faza de proiect

Protectie Biodiversitate Arii/floră/faună

Obiectivul prevăzut în SF are influenta moderată DA, dacă se iau măsuri de înlăturare a cauzelor

Factori climatici Nu se aplică Nu se aplică

Bunuri materiale Obiectivul prevăzut în SF are influenta pozitiva asupra creşterii patrimoniului

DA


Nu se aplică Nu se aplică

Peisaj Obiectivul prevăzut în SF are influenta neînsemnată

DA

Conservarea Resurselor naturale

Obiectivul prevăzut în SF are influenta moderată DA, dacă se iau măsuri de înlăturare a cauzelor

din faza de proiect



102 / 140

Efectele negative pentru mediul ex-urban sunt generate de:

A. Modificarea direcţiilor de scurgere a apelor meteorice de pe versanţi,

B. Tranzitarea unei arii naturale protejate de interes naţional, sit de importanţă comunitară şi arie de protecţie specială avifaunistică Parcul Vânători – Neamţ. Situaţia propusă va avea ca efect perturbarea biodiversităţii prin:

- Schimbarea categoriilor de folosinţă a terenurilor,

- Crearea unei bariere în tranzitul faunei terestre dintr-o parte în alta a sitului,

- Accidente în care vor fi implicate exemplare de faună şi avifaună,

- Apariţia unei asociaţii vegetale de tip ruderal pe terasamentul drumului şi în parcări care va înlocui flora spontană.

C. Tranzitarea în intravilan a unor comunităţi rurale care va determina:

- Un nivel mai ridicat de noxe sub formă de emisii în aer şi zgomot,

- Fascicule lineare de lumină pe timp de noapte,

- Creşterea factorului de risc de accidente rutiere.

D. Utilizarea accidentala de materiale necorespunzătoare/nerecomandate pentru dezgheţarea căii de rulare pe timp de iarnă.

Punerea în valoare a variantei de drum ocolitor va avea un impact pozitiv asupra calităţii vieţii din mediul urban.

Pentru mediul rural, într-o primă fază, fără măsuri de compensare, va avea un impact negativ permanent pe termen lung asupra factorilor de mediu analizaţi: apă, aer, sol, biodiversitate, sănătate umană, conservarea resurselor naturale.

5. Descrierea măsurilor preconizate pentru prevenirea, reducerea şi, unde este posibil, compensarea oricăror efecte semnificative adverse asupra mediului

Proiectul prevede o serie de măsuri pentru reducerea si compensarea efectelor adverse asupra mediului:

Pentru factorul de mediu sol: - Adoptarea unei soluţii de proiectare care să atingă următoarele obiective:

- traversarea intravilanului să se realizeze în zone slab populate, care să nu necesite lucrări de demolare;

- să necesite un volum de excavaţii şi săpături minime;

- să execute un volum minim de lucrări în văi şi albiile de ape necesare turnării piloţilor de poduri,

- să ocupe definitiv o suprafaţă de teren optimă în condiţiile asigurării unui trafic fluent de autovehicule pe diverse sectoare de drum;

- să dreneze apele de pe versanţi;

- să execute casiuri numai pe porţiunile în care viteza de scurgere a apelor de şiroire ar determina eroziuni de sol;



103 / 140

- prin lucrări de consolidare şi terasamente să fie eliminat riscul de apariţie a fenomenului de alunecare de teren. Deoarece prezentul obiectiv de investiţie este o lucrare noua, se vor adopta urmatoarele masuri pentru realizarea unor conditii favorabile ale complexului rutier:

- executarea pe cât posibil a terasamentelor in rambleu, pentru a obtine conditia ca nivelul cel mai ridicat al stratului de apa freatica sa fie sub adâncimea critica a acestuia sau sub adancimea de inghet in complexul rutier,

- coborirea nivelului stratului de apa freatica de sub corpul drumului, prin executarea unor drenuri de adâncime,

- prevederea lucrarilor de colectare si evacuare a apelor superficiale (santuri, rigole, podete),

- impermeabilizarea acostamentelor, santurilor si rigolelor,

- interceptarea infiltraţiilor de apa din amonte prin drenuri longitudinale,

- ingrosarea stratului de fundatie din balast,

- prevederea unui substrat de fundatie anticapilar cu rol drenant.

- Dupa interventiile antropice care pot perturba mediul natural, vor fi întreprinse actiuni de restaurare ecologica prin tehnici de inginerie de mediu (restaurari, reabilitari), inclusiv restaurarea stratului de sol vegetal;

- Parcările vor fi dotate cu pubele pentru colectarea (selectivă) a deşeurilor;

Pentru factorul de mediu aer: - Calea de rulare a autovehiculelor va fi acoperită cu structură rutieră compactă în construcţie

semirigidă din mixturi asfaltice care să diminueze emisiile de pulberi datorate traficului;

Pentru factorul de mediu apa: - Executarea unui număr minim de piloţi în albiile cursurilor de apă;

- Racordarea lucrărilor de artă cu terasamentele se va face cu ziduri intoarse, placi de racordare si sferturi de con mobilate cu scari si casiuri;

- Apele meteorice vor fi preluate din zona lucrărilor de artă prin jgheaburi montate in laterale si conduse catre capetele structurii de unde vor fi dirijate catre bazinele de colectare si decantare;

- Instalarea de decantoare şi separatoare de hidrocarburi cu rol de colectare a suspensiilor grosiere şi a impurificatorilor de tip petrolier din apele meteorice de şiroire înainte de descărcarea acestora în emisarii naturali;

- Prevederea de casiuri numai pe porţiunile în care acestea sunt strict necesare pentru evitarea fenomenului de eroziune de sol pentru a determina refacerea rezervei de apă în sol;

Pentru factorul de mediu zgomot: - Calea de rulare va fi acoperită cu o structură rutieră compactă în construcţie semirigidă din mixturi

asfaltice care să diminueze zgomotul de rulare;

- În intravilan se vor aplica indicatoare de reducere a vitezei de deplasare;

- În intravilan se vor aplica panouri şi se vor realiza amenajări peisagistice cu rol fonoabsorbant;

In perioada de constructie se va avea in vedere:

- Utilizarea de echipamente si tehnologii conforme cu standardele de zgomot in vigoare,

- Montarea de panouri fonoabsorbante in organizarile de santier,

- Timpul de realizare a excavaţiilor şi lucrările de construcţii-montaj sa fie minim.



104 / 140

Pentru factorul de mediu biodiversitate/Conservarea resurselor naturale:

- Adoptarea unei soluţii de proiectare care să atingă următoarele obiective:

- să ocupe definitiv o suprafaţă de teren cât mai redusă care să necesite schimbarea categoriilor de folosinţă;

- să adopte traseul optim la traversarea rezervaţie naturale care să necesite defrişarea unor suprafeţe minime de pădure;

- să dreneze apele de pe versanţi,

- să nu astupe sursele de apă, ci numai redirecţionarea pe distanţe de câţiva (zeci de) metri ale acestora;

- Pentru a diminua influenţa negativă prin crearea unei bariere în migrarea faunei terestre dintr-o parte în alta a drumului proiectul prevede realizarea a 16 podeţe cu lumina de 2 sau 5 m, a căror poziţionare kilometrică a fost prezentată în Tabelul 1.20. Raportat la lungimea variantei de drum este un podeţ la 0,76 km.

- În cadrul rezervaţiei naturale proiectul prevede realizarea unui podeţ peste pârâul Slatina la km 3+275.

- La finalizarea lucrărilor de constructii se va proceda la reambientarea peisagistica; se vor aplica înnierbări şi plantări cu elemente de vegetaţie din speciile existente pentru integrare cât mai deplină în peisajul natural şi cu specii de arbori stabilite de către Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA.

Pentru factorul uman/peisaj/patrimoniu cultural şi monumente arhitecturale: - Pentru siguranţa circulaţiei au fost prevăzute:

- Parapete de siguranţă la marginile părtii carosabile, de tip semigreu, greu si foarte greu.

Alegerea tipului de parapete s-a facut conform “Catalogului de sisteme de protectie pentru siguranta circulatiei la drumuri si autostrazi” indicativ AND 591 astfel:

- parapete de siguranta deformabil de tip semigreu, greu si foarte greu amplasat pe sectoare de drum în aliniament, în functie de înaltimea rambleului inclusiv interiorul si exteriorul curbelor sau supraînaltate.

- parapete de tip foarte greu pe rampele tuturor podurilor si viaductelor.

- Indicatoare rutiere de avertizare, de reglementare, de interzicere sau restrictie, de obligare, de orientare, de informare si panouri aditionale;

- Lucrări de marcaj pentru a asigura dirijarea traficului atat pe timp de zi, cat si pe timp de noapte, precum si pentru presemnalizarea directiilor de mers sau a unor zone cu caracter special (poduri, pasaje, zone cu limitare de gabarit, etc.).

- Marcajele longitudinale care se vor executa astfel:

- pentru separarea celor doua sensuri ale variantei de ocolire cu linie discontinua simpla;

- pentru separarea sensurilor pe profilul cu doua benzi pe sens cu linie continua dubla;

- pentru separarea sensurilor pe drumurile cu o banda pe sens cu linie discontinua simpla;

- pentru delimitarea partii carosabile pe drumurile cu o banda pe sens cu linie discontinua simpla cu segmente de 0,5 m egale cu interspatiile.

Marcajele transversale se executa la noduri si intersectii pentru a presemnaliza conturul insulelor sau al zonelor cu caracter special.

Marcajele diverse reprezinta săgeţile pentru presemnalizarea directiilor de mers, a elementelor verticale ale infrastructurilor alaturate drumului si ale altor zone cu caracter special.



105 / 140

- Traversarea intravilanului se va realizeza în zone slab populate, astfel încât numărul de persoane care să fie afectate de traficul rutier să fie cât mai redus;

- Podurile şi viaductele vor fi prevăzute cu trotuare pentru separarea traficului pietonal de cel rutier;

- În intravilan se vor aplica panouri din materiale fono-absorbante şi se vor realiza amenajări peisagistice pentru reducerea nivelului de zgomot;

- Se vor realiza câte o parcare pentru fiecare sens de circulaţie;

- Varianta de ocolire va fi prevăzută cu benzi specializate de decelerare respectiv accelerare, în zona parcărilor, astfel incat insertia vehiculelor in trafic sa se faca in conditii de siguranta, şi banda a III-a destinata vehiculelor grele în zona de rampă care se suprapune peste Parcului Natural Vanatori-Neamt;

Studiul de Evaluare Adecvată a propus alternative, care au fost prezentate în cadrul RIM la capitolul

2.6, şi măsuri de completare a Memoriului Tehnic pentru diminuarea impactului asupra biodiversităţii din ariile protejate, după cum urmează:

- Adoptarea alternativei care asigura cel mai eficient reducerea impactului asupra rutelor de deplasare a mamiferelor, amfibienilor si reptilelor. Alternativa “4” constă în facilitatea traversării faunei terestre de o parte şi celaltă a şoselei, prin realizarea de supratraversari şi subtraversari, după cum urmează:




- Adoptarea alternativei referitoare la poziţionarea unui teren cu o suprafaţă echivalentă care ar urma să fie replantată cu arbori în vederea refacerii rapide a habitatului de pădure care va trebui să fie defrişat pentru realizarea variantei de drum ocolitor. Alternativa “2” (vezi Fig. 2.2.) constă în replantarea cu arbori a unui teren în interiorul PNVNT, fără a avea întârzieri de ordin legislativ.

- Măsurile necesare a fi luate pentru reducerea impactului pe perioada de construcţie constau în:

- amplasarea de panouri fonoizolante pe tot traseul ce corespunde Parcului Natural Vanatori Neamt. Este necesară pentru a impiedica traversarea soselei de catre mamiferele mari – urs, lup, mistret, etc.

- supratraversarile (podete) să fie înierbate si impadurite cu vegetatiei specifica de liziera pentru a permite traversarea soselei de catre mamiferele mari.

- amenajarea de subtraversari în zona podetelor pentru mamiferele mici, amfibienilor si reptilelor;

Prin luarea de măsuri pentru reducerea impactului la zgomot şi vibraţii, la fascicule de lumină pe timp de noapte şi la fragmentarea habitatului Studiul de Evaluare Adecvată consideră că impactul asupra biodiversităţii ariilor protejate va fi nesemnificativ.

Impactul care va fi produs prin scoaterea definitivă din circuitul agricol al suprafeţei de teren care se suprapune cu sit-ul NATURA 2000 şi aria protejată Parcului Vanatori Neamt este nesemnificativ.



106 / 140

În urma analizei aspectelor relatate mai sus RIM propune ca măsuri de diminuare a impactului pentru factorii de mediu menţionaţi:

Pentru factorul de mediu sol: - Lucrări de captare a izvoarelor, de regularizare a scurgerii apelor de pe versanţi, amenajări

peisagistice şi metode agrotehnice, taluzări pentru înlăturarea posibilităţii de apariţie a unor fenomene adverse, cum ar fi ogaşe, eroziuni de sol, infiltraţii, surpări şi alunecări de teren;

- Executarea de praguri de fund şi lucrări de apărare de mal în zonele în care lucrările de drum proiectat va afecta albiile şi malurile;

- În cazul în care se vor evacua ape de pe carosabil cu conţinut de sare – NaCl - pe terenurile înconjurătoare, prin intermediul unor lucrări de construcţii speciale, de tip bazine de dispersie, se recomandă respectarea limitelor stabilite de STAS 9450-1988 – Apă pentru irigarea culturilor

agricole referitoare la valori ale pH-ului, reziduului salin, clorurilor, sodiului;

- Evacuarea ritmică a deşeurilor din zona drumului şi parcărilor şi de la instalaţiile de ape uzate din parcări;

- Evacuarea periodică a deşeurilor de la separatoarele de hidrocarburi;

- CNADNR va încheia contracte cu furnizorul de servicii de salubritate pentru ecologizare.

- Verificarea periodică a stării lucrărilor drumului, terasamentului şi consolidărilor pentru minimizarea si delimitarea zonei de lucru şi prevenirea surpărilor şi alunecărilor de teren;


- Refolosirea pe şantier, pe cât posibil, a materialului inert excavat, in aceeasi zona, pentru refacerea habitatelor, eliminarea manevrelor inutile cu materiale şi deşeuri, evacuarea excavaţiilor în exces, dupa examinarea corespunzătoare, la depozite de deseuri inerte;

- Relocarea în cadrul ariei protejate a copacilor căzuţi, pugregaiurilor care se vor găsi pe tronsonul care va fi afectat de lucrările de construcţii;

- Utilizarea la maximum a traseelor drumurilor actuale, concomitent cu respectarea condiţionărilor pentru drumurile noi de acces,

- Utilizarea unor tehnologii avansate de construire,

- Lucrari de derocare cu societati specializate,

- Realizarea si pozarea retelelor de canalizare conform proiectului de executie pentru evitarea neetanseitatilor care pot permite pierderi accidentale de ape uzate incarcate organic.

- Constructorul are obligaţia să menţină evidenţa lunară a producerii, stocării provizorii, tratării şi transportului, reciclării şi depozitării definitive a deşeurilor. O parte a acestor deşeuri, respectiv cele provenite din excavaţii, vor fi reciclate în umpluturi şi nivelări ca material inert, tinand cont de calitatea solului, astfel incat sa se poata realiza refacerea habitatelor.

Pentru factorul de mediu aer: - Refacerea rapidă şi în timp scurt a porţiunii de drum care s-a deteriorat în timp pentru a limita

nivelul de emisii;

- Evacuarea ritmică din zona parcărilor a apelor menajere şi deşeurilor pentru evitarea emisiilor odorizante;

- Prevederea de benzi suplimentare în zona nodurilor rutiere din intravilan pentru limitarea emisiilor de gaze datorate opririlor şi pornirilor;



107 / 140

- Realizarea de inspecţii periodice a autovehiculelor;


- Excavaţii supravegheate, pulverizare de apă, acoperirea camioanelor care transportă material de umplutură pentru a se respecta SR 12574/1998 şi Legea 104/2011; se vor instala structuri tip portal ce vor pulveriza apa pe pământul din autobasculantele care vor trece pe sub ele, pentru a forma o crustă care să împiedice antrenarea pământului de curenţii de aer;

- Identificarea surselor punctiforme şi selectarea / solicitarea unor dispozitive de oprire a mirosurilor (rezervoare de carburanti din amenajarea de santier) în procedurile de exploatare, reducerea expunerii prin utilizarea unor containere acoperite pentru stocare şi transport;

- Zonele in care se va realiza spartura in roca de bază (stânca / piatra) se vor proteja impotriva prafului; piatra sparta nu va fi depozitata pe teren - se va transporta pentru concasare si utilizata la amenajarea drumuri de acces.

- Evitarea folosirii de utilaje depasite moral sau fizic pentru limitarea emisiilor in atmosfera;

- Evitarea manevrarii unor cantitati mari de pamant escavat in perioada cu vânt pentru a evita antrenarea eoliana de pulberi,

- Compensarea suprafetelor scoase din fondul forestier prin respectarea legislatiei silvice specifice.

Pentru factorul de mediu apa: - Colectarea apelor uzate din zona pompelor care se vor instala în parcări pentru eliminarea emisiilor

necontrolate de poluanţi în apă şi sol;

- Verificarea periodică a funcţionării separatoarelor de hidrocarburi;

- Instituirea zonelor de protecţie pentru lucrările din cursurile de apă;

- Gospodărirea corespunzătoare a deşeurilor din zona parcărilor;


- Interzicerea descărcarii oricărui fel de materiale în apa de suprafata; prevederea de instrumente şi cuve cu material absorbant în caz de poluare accidentala cu hidrocarburi; prevederea de instalaţii igienico-sanitare la organizarea de şantier. Colectarea corespunzătoare a apelor uzate, transport prin pompare şi stocare, asigurarea de servicii specializate, pentru respectarea HG 352/2005,

- Interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate.

- Depozitele de excedent de excavatie se vor amplasa pentru evitarea antrenarii de catre viituri in afara zonelor in care se produc acestea,

- Săpăturile din vecinatatea pârâurilor, văilor şi văiugilor se vor executa astfel încat materialul excavat sa fie evacuat in afara sectiunii de scurgere a apei, evitandu-se depozitarea temporara in sectiunea de scurgere;

- Pentru a nu deranja patul albiei in zonele mlăştinoase se vor lua măsuri de consolidare cu traverse din lemn la traversarea cursurilor de apă de către utilaje.

Pentru factorul de mediu biodiversitate/Conservarea resurselor naturale: - Pe tronsonul de drum care traversează rezervaţia naturală:

- Lucrările de captare a izvoarelor de pe versanţi să asigure o repartizare cât mai uniformă a scurgerilor apei de o parte şi cealaltă a drumului prin subtraversări;

- Gard de protecţie pentru limitarea numărului de accidente în care să fie implicate elemente de faună terestră care să cuprindă şi podeţul de la km 4+080;



108 / 140

- Pe perioada iulie-august ale anului să se limiteze viteza autovehiculelor la 30 km/h pentru micşorarea numărului de accidente în care pot să fie implicaţi fluturi din specia Callimorpha

quadripunctaria în cazul apariţiei acestora.

- Pentru mentinerea si imbunatatirea populatiilor de amfibieni se recomandă evaluarea posibilitatii realizarii din loc in loc pe sistemul de rigole pentru colectarea apelor meteorice a unor mici bazinete (adâncime 5 - 10 cm şi lungime 5-10 m pentru realizarea unor habitate prielnice reproducerii acestor specii;

- La finalizarea lucrărilor de constructii se va proceda la reambientarea peisagistica, inclusiv refacerea corespunzatoare a spaţiilor verzi.

- Lucrările din zona cursurilor de apă să nu favorizeze băltiri;

- Separatoarele de hidrocarburi să fie în construcţie închisă pentru a limita numărul de accidente şi a nu favoriza dezvoltarea anumitor specii de insecte - ţânţari – care să deranje comunităţile săteşti;

Pe perioada constructiei se va avea in vedere:

- Exemplarele de vegetaţie protejată din locaţiile în care se vor executa lucrări de construcţii vor fi identificate anterior realizarii lucrarilor si se va proceda la solutii de protejare date de personal autorizat; se recomandă ca monitorizarea sa se faca prin colaborarea cu un biolog/botanist;

- Se va proceda reconstrucţia ecologica prin acoperirea cu strat de pământ vegetal recuperat prin decopertare, cu caracteristici care sa permita refacerea cu vegetatie specifica; interzicerea cu desavârsire de plantare pe zonele verzi a unor specii alohtone cu caracter invaziv;

- Supravegherea zonei şi asigurarea identificarii si protejării exemplarelor importante; cuiburile descoperite in zona de actiune vor fi protejate prin interzicerea lucrarilor in perioada de clocit;

- Conservarea zonelor umede pentru reducerea impactului asupra populatiilor de amfibieni sau compensarea cu alte suprafeţe,

- Se va evita afectarea habitatelor aflate in vecinatatea infrastructurii temporare create;

- Evitarea lucrului in timpul nopţii;

- Pentru diminuarea mortalitatii accidentale datorita „capcanelor” – (santuri, gropi, canale...) se recomandă pe langa constientizarea lucratorilor privind protectia animalelor acoperirea pe timpul noptii - crearea de rampe pentru cele de mici dimensiuni sau acoperirea;

- Pentru depistarea in timp util a potentialelor fenomene care pot duce la efecte negative dificil sau imposibil de estimat pe perioada evaluarii initiale, este recomandabil ca beneficiarul sa apeleze la serviciile unui biolog specializat cu raspunderi distincte în acest sens mentinand permanenta legatura cu custodele ariei naturale protejate;

Pentru factorul uman/peisaj/patrimoniu cultural şi monumente arhitecturale: - Pentru elemente de infrastructură existente, ascunse, cum ar fi reţele de gaze, apă, canalizare,

electrice, proiectul să prevadă lucrări deviere sau protejare suplimentară a acestora;

- Materializarea zonelor de protecţie severă (împrejmuire de protecţie, panouri avertizoare de interdicţie etc);

- Prevederea de benzi suplimentare în zona nodurilor rutiere din intravilan pentru asigurarea fluenţei traficului auto şi pentru limitarea nivelului de zgomot datorate opririlor şi pornirilor;

- În intravilan să se prevadă drumuri colectoare pentru locuitorii din sate, paralele cu drumul proiectat pentru a nu se disturba traficul;

- Pe tronsoanele de drum din intravilan şi rezervaţie calea de rulare să fie netedă, fără denivelări, nervuri, gropi, fisuri care să influenţeze nivelul de zgomot şi vibraţii;



109 / 140

- Pentru iluminarea nodurilor rutiere din intravilan să fie folosiţi stâlpi de dimensiuni micii şi medii astfel încât fascicolul luminos nu constituie factor de stres pentru locuitorii din cele mai apropiate gospodării;

- Lucrările din intravilan să nu favorizeze şiroiri de ape spre clădirile din vecinătate care să le afecteze structura;

- Pentru lucrările de artă care se vor realiza se vor institui zone de siguranţă şi de protecţie aşa cum acestea sunt stabilite de:

- Ordonanţa Guvernului României nr. 43/1997 privind regimul drumurilor şi Ordinul MT nr.

49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in

localitatile urbane, - Legea Apelor şi Ordinul MAPDR nr. 277/2006 privind regimul lucrărilor care au legătură cu

apele, respctiv de îmbunătăţiri funciare. - În cazul în care lucrările de excavaţie care se vor realiza vor scoate la lumină situri arheologice

ascunse se impune respectarea zonelor de protectie care se vor institui conform Legii nr. 422/2001

privind protejarea monumentelor istorice. Zonele de protecţie au următoarele dimensiuni măsurate de la limita exterioară a terenurilor pe care se află monumente istorice:

- 100 de metri în localităţile urbane,

- 200 de metri în localităţile rurale,

- 500 de metri în exteriorul localităţilor.

- Contractul pentru implementarea proiectului propus beneficiarul trebuie sa furnizeze următoarele documente:

- Plan de siguranţă si sanatate;

- Planuri de interventii referitoare la accidente si situatii de risc.

- Plan de management al mediului, inclusiv plan de interventii in caz de poluari accidentale, obligatie a executantului, prin care se vor stabilii masuri de protectie impotriva poluarii ecosistemelor acvatice, o atentie speciala trebuie acordata poluarii cu substante solide sedimentabile,

- Evidenta buletinelor de analiza privind calitatea apelor;

- Evidenta buletinelor de analiza privind calitatea solului;

- Evidenta buletinelor de analiza privind determinările de zgomot;

Problemele de mediu care vor fi luate în considerare în măsurile de atenuare propuse pentru perioadele de execuţie a lucrărilor şi de exploatare a obiectivului sunt prezentate în Tablelele 5.1. şi 5.2.

Luarea de măsuri din faza de proiect va determina:

- intervenţii minime în cadrul rezervaţiei naturale, atât în faza de realizare a construcţiilor, cât şi în faza de exploatare a acestora, acţiunea asupra biodiversităţii şi elementelor valoroase ale acesteia reducându-se semnificativ,

- ca efectele directe şi indirecte să fie de scurtă durată, cauzele devenind de natură temporară, până la remedierea defecţiunilor.



110 / 140

Tabel 5.1.

Responsabilitate instituţională Problema Măsuri de atenuare în faza de execuţie Implementare Supraveghere

Zgomot de la echipamente şi vehicule

Restricţii la orele de lucru, amortizoare pentru echipamente, furnizarea de informaţii pentru public, pentru a se respecta SR

10009/1998

Praf Excavaţii supravegheate, acoperirea camioanelor care transportă material de umplutură pentru a se respecta SR 12574/1998

şi Legea 104/2011; se vor instala structuri tip portal ce vor pulveriza apa pe pământul din autobasculantele care vor trece pe sub ele, pentru a forma o crustă care să împiedice antrenarea pământului de curenţii de aer;

Mirosuri Identificarea surselor punctiforme şi selectarea / solicitarea unor dispozitive de oprire a mirosurilor (rezervoare de carburanti din amenajarea de santier) în procedurile de exploatare, reducerea expunerii prin utilizarea unor containere acoperite pentru stocare şi transport

Poluarea corpurilor de apă

- Interzicerea descărcării de materiale în apa de suprafata; prevederea de instrumente şi cuve cu material absorbant în caz de poluare accidentala cu hidrocarburi; prevederea de instalaţii igienico-sanitare la organizarea de şantier. - Colectarea corespunzătoare a apelor uzate, transport prin pompare şi depozitare, asigurarea de servicii specializate, pentru respectarea HG 352/2005. - Interzicerea descărcării oricăror materiale în apă. - Utilizarea unor tehnologii moderne de depoluare în cazul poluării cu hidrocarburi

Manevrarea materi-alelor excavate şi sedimentelor, inclusiv în zona adiacentă corpurilor de apă şi construcţiilor hidrotehnice

Refolosirea pe şantier, pe cât posibil, a materialului inert escavat, in aceeasi zonă, pentru refacerea habitatelor, eliminarea manevrelor inutile cu materiale şi deşeuri, evacuarea excavaţiilor în exces, dupa examinarea corespunzătoare, la depozite de deseuri inerte;

Acces blocat la proprietăţi adiacente

Furnizarea de informaţii către public; solicitarea accesului temporar

Constructor

Investitor (dirigentie de

santier) / /Autoritatea

competenta de mediu /

Administratia PNVNT



111 / 140


Responsabilitate instituţională Problema Măsuri de atenuare în faza de execuţie Implementare Supraveghere

Deranjarea faunei Supravegherea zonei şi asigurarea identificării si protejării exemplarelor speciilor importante.

Montarea de panouri fonoizolante pe tot traseul ce corespunde PNVNT.

Amplasarea de supratraversari (podete) inierbate si impadurite cu vegetatiei specifica de liziera şi subtraversări pentru fauna terestră;

Distrugerea vegetaţiei

- Se va proceda la refacerea vegetaţiei prin reconstructia ecologica prin acoperirea cu strat de pământ vegetal recuperat prin decopertare, cu caracteristici care sa permita refacerea cu vegetatie specifica. - Se va proceda la replantrea intregii suprafete defrisate. Zona de replantare se va alege de comun acord cu Administratia PNVNT, Directia Silvica si spre informarea APM Neamt. - Refacerea vegetaţiei prin reconstrucţia ecologica a zonei ramasa libera dupa finalizarea constructiei sosele de centura, pe baza unui PLAN DE REFACERE elaborat de catre titular in momentul definitivarii proiectului tehnic de executie

Impact vizual - Specificarea amenajărilor arhitecturale şi o bună proiectare; - Finalizarea construcţiei în timpul alocat prin proiect; - Păstrarea şantierului cât mai organizat cu putinţă

Securitate, sănătate şi siguranţa lucrătorilor şi populatiei

- Asigurarea de planuri pentru managementul traficului şi semaforizare acolo unde este nevoie (pe traseele drumurilor de exploatare, mai ales la intersectia cu drumuri judetene si nationale); - Asigurarea de împrejmuiri şi paznici la organizarile de santier; semne de avertizare asupra pericolelor; instalaţii de iluminat; - Folosirea procedurilor şi echipamentelor de protecţie corespunzătoare. - Elaborarea planului de intervenţie în caz de poluări accidentale

Constructor

Investitor (dirigentie de

santier) / /Autoritatea


Administratia PNVNT

Mediul înconjurător

Monitorizarea lucrărilor şi a calităţii mediului



112 / 140

Tabel 5.2.

Responsabilitate Problema Măsuri de atenuare în faza de exploatare Implementare Supraveghere/

verificare

Controlul pierderilor de apă

Supravegherea separatoarelor de hidrocarburi; Intervenţii în cazul constatării de neetanşeităţi;

Poluarea corpurilor de apă

Vitual, pentru depistarea de irizaţii de hidrocarburi pe luciul apei

Determinări de laborator pe probele de ape prelevate din efluent, care să ateste încadrarea în prevederile HG 352/2005, care să indice influenţa evacuărilor de ape asupra stării ecologice a emisarului conform pevederilor Ordinului 161/2006.

Impactul vizual al constructiilor

- Supravegherea stării suprafeţelor ocupate definitiv; - Intervenţii în cazul constatării de surpări, deteriorări; - Păstrarea construcţiilor în stare bună de functionare şi organizare.

Biodiversitate / Vegetaţie, peisaje.

- Refacerea vegetaţiei prin reconstrucţia ecologica a zonei ramasa libera dupa finalizarea constructiei sosele de centura, pe baza unui PLAN DE REFACERE elaborat de catre titular in momentul definitivarii proiectului tehnic de executie; - Evaluarea masurilor care au fost prevăzute pentru protecţia specii de faună şi intervenţii în caz de accidente, - Urmarirea evolutiei biodiversitatii in vederea mentinerii integritatii ecologice, - Raportarea cazurilor de accident în care sunt implicate exemplare de fauna protejată

Fauna/avifauna Personalul care are ca atributii intretinerea va proteja fauna si avifauna intalnita local.

Raportarea cazurilor de accidente în care sunt implicate elemente de faună

Deşeuri - Colectarea corespunzătoare, selectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor; - Asigurarea de servicii specializate;

Mirosuri Identificarea surselor punctiforme, reducerea expunerii prin utilizarea de containere acoperite pentru stocare şi transport deşeuri;

Titular / / Proiectant / / Operator de

servicii

Titular / /Autoritatea


Administratia PNVNT



113 / 140


Responsabilitate Problema Măsuri de atenuare în faza de exploatare Implementare Supraveghere/

verificare

Zgomot - Acţionarea utilajelor tehnologice de întreţinere şi evacuarea de deşeuri rezultate se vor realiza pe timp de zi. - Modernizarea drumului, indicatoare rutiere, locul şi densitatea obiectivelor de investitii si realizarea de perdele de protectie cu rol de ecranare pentru incadrarea in valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonei functionale de locuinte.

Securitate, sănătate şi siguranţa populatiei si angajatilor

- Folosirea procedurilor şi echipamentelor de protecţie corespunzătoare; asigurarea de împrejmuiri şi paznici; instalaţii de iluminat; semne de avertizare. Întreţinerea instalaţiilor. - Elaborarea planurilor de intervenţie în caz de accidente şi de poluări accidentale. - Pentru siguranta, populaţia trebuie avertizată şi anunţată de actiunile desfasurate in timpul exploatarii care o pot afecta accidental;

Mediul înconjurător

Monitorizarea lucrărilor de protectie şi a calităţii mediului

Titular / / Proiectant / / Operator de

servicii

Titular / /Autoritatea


Administratia PNVNT

Problemele de mediu ce pot apărea la implementarea obiectivului proiectului cu măsurile compensatorii pentru pentru protejarea factorilor de mediu şi măsurile de diminuare propuse de RIM, inclusiv cele sugerate de Studiul de Evaluare Adecvată, cu rezultatul analizelor din Tabelul 5.3, au condus la un impact datorat traficului care se va manifesta “redus” efectele reduse sunt predominante.



114 / 140

Tabel 5.3. Evaluarea implementarii obiectivului proiectului SF asupra obiectivelor/factorilor de mediu cu măsuri de

diminuare propuse

Nivel de impact produs de obiectivul de investiţie “Varianta de ocolire Târgu Neamţ”

Mediul urban Mediul ex-urban

Factor de mediu

NA P R M S NA P R M S

Apa P R

Aer P P

Sol P R

Zgomot şi vibratii P R

Populaţia P R

Biodiversitate, vegetaţie, faună

P R

Factori climatici NA NA

Bunuri materiale P P


NA NA

Peisaj P R

Conservarea resurselor naturale

NA R

Pe baza evaluării efectelor care pot decurge ca urmare a implementarii obiectivului de investiţie cu recomandările de mai sus s-a analizat dacă obiectivele de mediu din zona ex-urbană, care va fi afectată negativ prin implementarea soluţiei din proiectul din faza SF, pot fi atinse sau există riscul încălcării standardelor de mediu, rezultatul analizei fiind prezentat in Tabelul 5.4.

Tabel 5.4.


Protectia calităţii aerului

Obiectivul prevăzut în SF are influenta pozitivă asupra calităţii aerului în mediul urban

DA

Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

Obiectivul prevăzut în SF are influenta neînsemnată asupra calitatii apelor de suprafata si subterane

DA

Protectia solului Obiectivul prevăzut în SF are influenta neînsemnată asupra solului

DA

Zgomot Obiectivul prevăzut în SF are neînsemnată asupra zgomotului în mediul ex-urban

DA

Populaţie Obiectivul prevăzut în SF are influenta neînsemnată asupra populaţiei prin similitudine cu factorul de mediu zgomot pentru mediul rural

DA



115 / 140



Protectie Biodiversitate Arii/floră/faună

Obiectivul prevăzut în SF are influenta neînsemnată asupra biodiversităţii

DA

Factori climatici Nu se aplică Nu se aplică

Bunuri materiale Obiectivul prevăzut în SF are influenta pozitiva asupra creşterii patrimoniului

DA


Nu se aplică Nu se aplică

Peisaj Obiectivul prevăzut în SF are influenta neînsemnată asupra peisajului

DA

Conservarea Resurselor naturale

Obiectivul prevăzut în SF are influenta neînsemnată asupra resurselor de apă şi sol

DA

5.1. Monitorizarea

Proiectul analizat în faza SF nu prevede echipamente de măsură şi control.

RIM recomandă monitorizarea factorilor de mediu afectaţi de tranzitul rutier pe varianta de drum ocolitor pentru urmărirea eficienţei măsurilor de protecţie a mediului şi stabilirea de obiective noi în sensul remedierii problemelor care pot apărea, după cum urmează:

- Pentru factorul de mediu aer:

- în zona nodurilor rutiere din intravilan. Se vor monitoriza: CO, SO2, NOx, O3, pulberi în suspensie (PM10 şi PM2,5);

- pentru factorul de mediu apa:

- calitatea apei extrasă de la pompele din parcări pentru a stabili dacă îndeplineşte condiţiile de potabilitate,

- calitatea apelor evacuate în emisari de la separatoarele de hidrocarburi. Se va urmări prezenţa irizaţiilor de produse petroliere pe suprafaţa emisarului şi la instalaţiile de pre-epurare;

- pentru factorul de mediu sol:

- cantitatea de sare care este utilizată pe timp de iarnă şi calitatea apelor evacuate pe terenurile înconjurătoare pe timp de iarnă. Se vor monitoriza: pH, cloruri, sodiu, reziduu salin;

- în zona nodurilor rutiere din intravilan, pe cele două sensuri de circulaţie. Se vor monitoriza nivelul concentraţiilor de metale grele: Cu, Ni, Pb, Zn şi Cd;

- modul de colectare şi evacuare a deşeurilor, inclusiv a vehiculelor în caz de accidente rutiere;

- pentru factorul de mediu zgomot:

- în zona nodurilor rutiere din intravilan. Se va determina nivelul de zgomot pe timp de zi şi noapte;

- în zona celor mai apropiate locuinţe din intravilan. Se va determina nivelul de zgomot pe timp de noapte;



116 / 140

- pentru factorul de mediu floră şi faună:

- se va verifica starea împrejmuirilor, surselor de apă şi podeţelor;

- starea containerelor de deşeuri din parcări şi eficienţa acestora la prezenţa animalelor din împrejurimi;

- se vor notifica de către custodele rezervaţiei naturale situaţiile de accidente în care sunt implicate elemente de faună terestră sau avifaună;

- în perioada iulie-august se va analiza de către custodele rezervaţiei naturale dacă este oportună menţinerea măsurii de limitare a vitezei de deplasare a autovehiculelor;

- pentru factorul de mediu sănătate umană:

- se va verifica starea marcajelor şi indicatoarelor rutiere,

Întrucât impactul produs asupra mediului de traficul rutier pe varianta ocolitoare de drum este acceptabil, monitorizarea va consta în:

- determinarea calităţii apei asupra probelor prelevate din apele meteorice,

- măsurători directe periodice pentru determinarea calităţii aerului ambiental.

- măsurători de laborator pe probe de sol.

- măsurători directe asupra nivelului de zgomot la cei mai apropiaţi receptori,

- observaţii directe asupra speciilor de plante, stării vegetaţiei lemnoase şi frunzelor,

- modalitatea în care administratorul drumului respectă obligaţia de a face raportări directe ale cazurilor de accidente în care sunt implicate persoane, mamifere sau păsări şi dacă raportarea se face imediat în cazuri de înregistrări de victime,

- obligativitatea respectării condiţiilor prevăzute în autorizaţia de funcţionare,

- verificarea modului de colectare şi evacuare a deşeurilor,

- evoluţia deplasărilor fundaţiei fiecărui pilon de pod.

RIM a identificat, evaluat impactul negativ potenţial şi a recomandat măsurile de atenuare ce vor trebui adoptate. Problemele de mediu au fost evaluate cu impact redus la capitolul 4. O atenţie specială se va acorda măsurilor de avertizare şi intervenţie de urgenţă în caz de accidente şi poluări accidentale. Un plan de acţiune cuprinde măsurile care trebuie luate pentru a preveni sau combate orice acţiune adversă adusă sănătăţii umane, biodiversităţii şi mediului, în caz de poluarea accidentală. Planul de monitorizare este realizat pentru evaluarea eventualelor perturbări aduse mediului. Monitorizarea va implica utilizarea la maxim a informaţiilor deja existente, din motive de eficienţă a resurselor şi pentru a nu supraîncărca echipele care se ocupă cu gestionarea datelor. Informaţiile vor fi utilizate în monitorizarea: activităţii de construcţie, efectelor proiectului asupra mediului înconjurător, efectelor mediului asupra proiectului, progreselor interne ale grupului de gestionare a mediului.

În Tabelele 5.5. şi 5.6. sunt prezentate Planuri de management al mediului, pentru fiecare faza a proiectului: faza de construcţie si faza de exploatare.



117 / 140

Tabel 5.5.

Factor / aspect de mediu

Măsuri de ameliorare Termen (iniţierea măsurii)

Durata măsurii

Responsabilitate Monitorizarea implementării

Sol Utilizarea de material granular, uşor drenabil şi prevederea unui sistem de drenaj la baza taluzurilor

Etapa elaborării şi construcţiei proiectului

Construcţie, Exploatare

Titular / Constructor

Da

Programarea activităţilor de construcţie în vecinătatea apelor în perioade mai uscate ale anului, dacă este posibil

Etapa elaborării proiectului

constructie Da Apă

Asigurarea unor spălătoare adecvate pentru muncitorii constructori

constructie constructie


Da

Aer Reducerea vitezei circulaţiei pin construirea de denivelări: stropirea periodică cu apă a suprafeţei drumului pentru a reduce emisiile de praf

Etapa elaborării proiectului şi construcţie

Construcţie, Exploatare

Titular / Constructor / Autorităţi locale / Administratia PNVNT

Da

Zgomot Protejarea zonelor înconjurătoare critice cu bariere antifonice

Construcţie Construcţie, Exploatare


Da

Restricţionarea activităţilor excesiv de zgomotoase în timpul zilei; echipamentele care produc în mod normal niveluri mari de zgomot să fie izolate fonic sau înconjurate cu paravane dacă se lucrează la mai puţin de 200 m de o aşezare

construcţie construcţie Titular / Constructor

Da

Peisaj Utilizarea tehnicilor de bioinginerie construcţie construcţie Titular / Constructor / Autorităţi locale / Administratia PNVNT

Da



118 / 140



Măsuri de ameliorare Termen (iniţierea măsurii)

Durata măsurii

Responsabilitate Monitorizarea implementării

Biodiversitate. Floră. Faună

Minimizarea distrugerii arborilor şi vegetaţiei Interzicerea uciderii, vătămării sau braconajului de specii sălbatice de către personalul angajat în proiect

construcţie Construcţie Titular / Constructor / Administratia PNVNT

Da

Ocuparea terenurilor

Înţelegeri de compensare şi refacere stabilite împreună cu reprezentanţii comunităţii locale

Etapa elaborării proiectului

Etapa elaborării proiectului şi construcţiei

Titular / Constructor / Autorităţi locale / Administratia PNVNT

Da

Patrimoniu cultural

Informarea constructorului din timp cu privire la locul exact al siturilor importante

Planificare Faza pregătitoare

Autorităţi locale Da

Pierdere de teren agricol

Despăgubirea oricărei pierderi pe termen lung de teren agricol în baza dreptului român.

Planificare Construcţie (nu mai târziu de faza de exploatare)

Titular / Administratia PNVNT

Da

Accidente în faza de construcţie

Stabilirea măsurilor de siguranţă pe şantier prin intermediul obligaţiilor contractuale

Planificare construcţie Constructor / Da

Asigurarea angajării localnicilor pin reguli clare de angajare, inclusiv de instruire a personalului necalificat

Da

Stabilirea relaţiilor de muncă la nivel local -

Crearea de locuri de muncă

Interdicţie de angajare a copiilor

Planificare

construcţie

Constructor

Da; Monitorizarea

respectării regulilor



119 / 140

Tabel 5.6.


Indicatori potenţiali Faza Responsabilitate Mod / Frecvenţă Raportare

construcţie Constructor / implementarea măsurilor de reducere / prevenire / compensare recomandate

vizual / Continuu Către titular

Eroziunea terenurilor

[ha / an ] de pierdere de teren

exploatare Biroul (structura institutionala) desemnat cu supravegherea întreţinerii drumului / supravegherea eroziunii

Urmează a se stabili

-

Calitatea apei Potrivit reglementărilor legislative

exploatare, construcţie

SGA, pe bază de contract Urmează a se stabili

-

Cantitatea de apă

[m3/zi] Construcţie Constructor Urmează a se stabili

Către titular

Biodiversitate. Floră. Faună

- Hectare şi tip de spaţii verzi, - hectare şi tip de zone speciale, - nr. şi tipul şi densitatea speciilor sălbatice, - tone şi tip de produse recoltate, - nr. de accidente de trafic cu victime animale

exploatare Titular / Constructor / / Administratiile locale / / Administratia PNVNT


Către titular

construcţie Titular / implementarea măsurilor de reducere / prevenire / compensare recomandate

Zgomot dB(A)

exploatare Titular / stabileşte eficacitatea măsurilor de prevenire/ reducere / / compensare aplicate şi necesitatea de noi măsuri



Imisii de NOx, CO, SOx, O3, PM10 exploatare A se stabili pe bază de protocol: Calitatea aerului Numărători de trafic, proiecţii de

trafic. Înregistrări din testarea vehiculelor, înregistrări meteorologice

exploatare A se stabili pe bază de protocol:



*



120 / 140

5.2. Legislaţia specifică relevantă privind monitorizarea mediului

o Ordonanţa de Urgenţa a Guvernului nr. 195/2005 cu modificarile si completarile ulterioare – privind protectia mediului

o Ordonanţa de Urgenţa a Guvernului nr. 243/2005 – privind protecţia atmosferei

o Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător

o Ordinul nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităȚii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă

o Ordinul nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluarii mediului

o Hotărârea de Guvern nr. 352/2005 privind modificarea şi completarea HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate

o STAS 10 009/1988 – Limitele admisibile ale nivelului de zgomot

o STAS 12574/1987 - Aer din zonele protejate. Condiţii de calitate

o Hotararea de Guvern nr. 674/2007 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental

o Ordinul nr. 756/1997 - prentru aprobarea Reglementării pivind evaluarea poluării mediului

5.3. Situaţii de risc

În cadrul traficului rutier pot apare situaţii de risc. Declanşarea unor accidente sau avarii cu impact major asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător poate avea la origine una din cauze din următoarele situaţii posibile:

A. Naturale:

- revărsări ale cursurilor de apă datorate unor precipitaţii deosebite şi/sau topirea zăpezilor,

- obturarea curgerii apelor pe sub poduri datorate trunchiurilor de arbori,

- ridicarea nivelului apelor subterane,

- alunecări de teren datorită ploilor diluviale,

- cutremur de mare intensitate,

- trăsnete,

- asteroizi,

- fenomene meteorologice deosebite: ceaţă, negură, precipitaţii sub formă de ploaie şi/sau zăpadă, grindină, polei, vijelie;

- căderi de arbori, surpare de mal, căderi de pietre de pe versanţi, alunecări de teren,

B. Antropice:

- Ruperea/avarierea unor baraje şi altor lucrări situate în amonte,

- Proiectarea obiectelor care au legătură cu apele fără a ţine seama de lucrări care urmează să fie executate conform unor scheme de amenjare ale bazinelor hidrografice,



121 / 140

- Proiectarea obiectelor care au legătură cu apele fără a ţine seama de debitele maxime necorespunzătoare sau neactualizate,

- Despăduriri de suprafeţe care să modifice dinamica apelor în zone limitrofe drumului;

- Accidente rutiere datorate:

- Nerespectării reglementărilor în vigoare referitoare la viteza excesivă, nerespectarea indicatoarelor de avertizare, de reglementare, de interzicere, de obligare, de informare,

- Factorilor de stres la volan: oboseală, nerăbdare, consum de alcool, conversaţii, etc,

- Stării de sănătate a conducătorilor auto: infarct, accidente cerebrale, atac de panică, etc,

- Semnalizării necorespunzătoare la depăşire,

- Defecţiunilor la sistemul rutier, lucrărilor de drum nesemnalizate corespunzător, cum ar fi gropi, lipsă împrejmuiri,

- Autovehiculelor cu defecţiuni la direcţie sau instalaţia alectrică, explozii la pneuri, cedarea frânelor, ruperi de componente mecanice,

- Utilizării necorespunzătoare a luminilor pe timp de noapte (orbire),

- Condiţiilor meteorologice deosebite care să conducă la derapare, acvaplanare, răsturnare;

- Vehiculelor rutiere care transportă produse/substanţe din categoria toxice şi periculoase.

- Evacuarea unor ape uzate periculoase (toxice, radioactive, etc); este evident că aceste ape uzate nu se încadrează în categoria de ape uzate pentru care au fost prevăzute instalaţii în lucrarea analizată,

- Acţiunilor răuvoitoare,

- Nerespectarea instrucţiunilor de exploatare a autovehiculelor.

Probabilitatea de apariţie a evenimentelor rutiere depinde de intensitatea şi structura traficului, starea tehnică a autovehiculelor rutiere şi căii de rulare.

Se pot întâmpla accidente rutiere care vor necesita întreruperea circulaţiei pe drumul până la stabilirea condiţiilor de trafic prevăzute în proiect. Vehiculele avariate vor fi îndepărtate în afara căii de rulare cu automacarale. În unele accidente rutiere pot fi implicate autovehiculele care să transporte substanţe toxice şi periculoase de tip produse chimice/petroliere, inflamabile, gaze comprimate, muniţie şi artificii, ş.a., care, în urma impactului, să fie împrăştiate pe drum şi sol. Efectul poluării în acest caz constă în dispersia rapidă a materialelor şi produselor transportate. Impactul se poate manifesta violent asupra factorilor de mediu aer, sol, apă, vegetaţie, factor uman.

Pentru cazuri de scurgeri de amoniac, clor, azot, dioxid de sulf, fosgen, acid clorhidric, acid fluorhidric, hidrogen sulfurat, etc, vor avea loc emisii sub forma unui nor toxic care va necesita evacuarea la distanţă a participanţilor la trafic. Vor fi afectate şi elemente de vegetaţie şi faună.

Scurgerile de substanţe lichide şi solide acţionează direct asupra solului, vegetaţiei şi apei şi indirect asupra factorului uman. Utilizarea de substanţe de neutralizare specifice fiecărei substanţe din categoria toxice şi periculoase va limita aria şi structura de sol afectate. În general, hidrocarburile se acumulează la suprafaţa stratului acvifer datorită tensiunii superficiale la contactul dintre lichide.

Efectele asupra apei pot fi majore deoarece depind mai ales de nivelul de precipitaţii din timpul evenimentului, dar şi de caracteristica locale ale structurii geologice şi nivelul pânzei freatice.

Pentru caz de poluare a solului şi apei freatice cu impurificatori în concentraţii mai mari decât valorile limită admise sunt reglementate de Ordinul 756/1997 pentru aprobarea reglementării privind

evaluarea poluării mediului, respectiv Ordinul 137/2009 privind aprobarea valorilor de prag pentru

corpurile de ape subterane din România.



122 / 140

Riscul declanşării unor accidente/avarii de tipul celor semnalate mai sus poate fi diminuat prin controlul calităţii lucrărilor, traficului, monitorizarea factorilor de mediu şi adoptarea unor măsuri suplimentare.

6. Rezumat fără caracter tehnic.

RIM analizează proiectul în faza de studiu de fezabilitate privind “Varianta de ocolire Târgu Neamţ”, judeţul Neamţ.

Oraşul este situat în lunca râului Neamţ şi intersecţia drumurilor naţionale DN 15C şi DN 15C, care traversează oraşul pe direcţii rectangulare şi fac legătura cu principalele oraşe din Moldova şi Transilvania.

În zona vizată pentru varianta de centură a oraşului relieful este marcat de Culmea Pleşului, parte din Subcarpaţii Neamţului, mărginită la sud de râului Neamţ şi la est de culoarul depresionar al râului Moldova. Aspectul câmpului interfluvial este sub forma unui pod uşor inclinat, aspect larg vălurat, brăzdat radial de numeroase văi torenţiale şi părâuri şi care este traversat de drumuri judeţene, comunale şi de exploatare.

Hidrografia de suprafaţă este reprezentată de râul Neamţ (Ozana) şi pârâurile Nemţişor, Slatina, Sărata şi Valea Zăneasa.

Calitatea aerului din mediul urban este determinată de nivelul ridicat de pulberi în suspensie (PM10) care înregistrează valori cuprinse în intervalul dintre valoarea-limită şi valoarea-limită plus marja de toleranţă - 40 ... 60 µg/mc - stabilite de Ordinul 592/2002 până la data de 1 ianuarie 2010.

Pentru atingerea unei ţinte pentru indicatorul pulberi în suspensie (PM10) în care să se respecte valorile de prag superior de evaluare - 35 µg/mc - şi de prag inferior de evaluare - 25 µg/mc - stabilite de

Legea nr. 104/2011 de la data de 1 ianuarie 2010 proiectul în faza SF propune realizarea unei variante de ocolire a oraşului Târgu Neamţ.

Menţinerea actualei stări de lucruri ar conduce următoarele niveluri de impact:

- Impact negativ major asupra sănătăţii populaţiei ca urmare a degrădării calităţii aerului şi nivelului mai ridicat de zgomot pe tot traseul actual din oraşul Tg. Neamţ, îndeosebi în zona centrală, înrăutăţirii condiţiilor de trafic, creşterii numărului de accidente rutiere;

- Impact negativ major asupra condiţiilor socio-economice, datorate micşorării numărului de turişti interesaţi să viziteze patrimoniile ecumenice, culturale, arhitecturale, istorice şi naturale din zonă şi staţiunea balneo-climaterică Oglinzi. Încetinirea schimbului de mărfuri datorate tranzitului va determina aprovizionarea pe timp de noapte a unităţilor comerciale şi, prin urmare, creşterea preţurilor la produse;

- Fără impact asupra factorilor de mediu apă, sol, biodiversitate.

Pentru realizarea obiectivului Memoriul Tehnic ia în considerare trei soluţii de variante rutiere, numai prin ocolire prin partea de nord, deoarece la sud oraşul Târgu Neamţ este limitat de râul Ozana şi valea îngustă a acestuia, mărginită de masive dealuroase. Mai mult, pe malul drept, pe terasa îngustă al râului, se află înşiruite cartiere ale oraşului şi localităţi ale comunelor învecinate.



123 / 140

Cele trei 3 variante de traseu pe care Memoriul Tehnic le-a luat în discuţie, sunt:




În urma avizării in Consiliul Tehnico-Economic al C.N.A.D.N.R s-a stabilit ca varianta agreată să fie varianta de ocolire cu traseul de drum cel mai lung VOTN1. Scenariul recomandat de Memoriul General - VOTN1 - este optim deoarece:

- este mai economic, deoarece se renunţă la supratraversarea râului Neamţ (Ozana), un pod cu o lungime de 285,00 m.

- evita pe cât posibil traversarea intravilanului localităţlor,

- asigura posibilitatea accesului direct la retelele stradale ale localitatilor,

- asigură inscrierea cât mai armonioasa in relieful străbătut,

- afecteaza intr-o mai mică măsură terenurile agricole si padurile existente.

Lungimea totala a traseului VOTN1 în plan este de 12,217 km.

Descrierea variantei de traseu VOTN1 este următoarea:

Traseul se desprinde din DN15 B la kilometrul 38+035 din intravilanul localitatii Vanatori Neamt, dintr-o zona neconstruita. Intersectia inceputului de varianta va fi tratata la acelasi nivel printr-o giratie.

Drumul va fi paralel cu râul Ozana (Neamtul), pe partea stânga a acestuia cu ocolirea satului Lunca ce apartine de comuna Vânători.

La km 2+845 se va realiza un pod cu lungimea de 131,40 m peste paraul Nemtisorul.

Între km 3+190 si 4+010, o lungime de 820 m, se suprapune cu Parcul Natural Vanatori Neamt. La km 3+275 se va realiza un podet cu deschiderea de 5,00 m peste paraul Slatina. In continuare varianta ocolitoare urmeaza a traversa prin puncte de cea mai joasa cota Dealul Neamtului prin partea sudica a acestuia si cotind catre vest pana la km 4+300. Pe acest sector drumul va urca de la cota 400,00 m pana la 469,00 m urmad a coborâ pana la cota 432,00 m in jurul km 5+037, unde urmeaza a se realiza un viaduct cu lungimea de 101,15 m.


Tronsonul de drum intre DJ 157G si DN15C are o lungime de 2 570,00 m.

Sectorul doi al variantei ocolitoare se desprinde din DJ 157G in satul Oglinzi, comuna Raucesti printr-o giratie. La km 6+420 traveseaza paraul Sarata printr-un viaduct cu o lungime de 814,00 m. La km 7+725 peste valea Slatinei se va realiza un viaduct cu lungimea de 492,80, iar cota cea mai inalta a acestui sector este de 400,00 m.

Varianta intersecteaza DN 15C la km 47+325. Intersectia drumului national DN 15 C se face realizeaza unei giratii la intersectia celor doua drumuri la km 8+540 pe varianta ocolitoare.

Pe tronsonul de varianta intre DN 15C si DN 15B, respectiv km 8+540 si km 2+217, drumul traverseaza Valea Zaneasca la km 9+360, unde se va realiza un podet cu deschiderea de 5,00 m. De asemeni la km 8+660 se va realiza un podet cu deschiderea de 5,00 m.

La km 10+690 varianta ocolitoare intersecteaza DC 7 la km 1+488.

Dupa aceasta intersectie traseul coteste direct spre drumul national DN 15B pe care il intersecteaza la km 49 +570.



124 / 140

La km 12+217 (pe varianta) intersecteaza DN 15 B.

Se propune realizarea a doua parcări care să fie prevăzute fiecare cu grupuri igienico-sanitare, pompă de apă, module de odihnă şi servit masa şi coşuri pentru colectarea deşeurilor de tip menajer.

Pentru scurgerea apelor meteorice se prevăd:

- santuri pereate sau nu, in functie de declivitatea longitudinala in zonele de rambleu;

- rigole de acostament si casiuri de descarcare pâna la santul de la piciorul taluzului in cazul rambleelor inalte (H > 3,00 m), a rampelor podurilor si pasajelor, pentru a impiedica scurgerea directa a apelor pluviale pe taluz;

- dispozitive de preepurare a apelor colectate de santuri si rigole, de tip bazine de sedimentare si separatoare de hidrocarburi, amplasate in emisarilor existenti (râuri, pârâuri, canale, etc).

Pentru trecerea apelor pe sub varianta de ocolire s-au prevazut un numar de 16 podete.

Se vor realiza lucrări de consolidare a versanţilor şi terasamente.

Traseul de drum este amplasat pe malul stâng al râului Neamţ şi înconjoară la nord Culmea Pleşului sub forma unui arc de cerc care împarte în două unităţi rezervaţia naturală Parcul Vânători-Neamţ, sit de importanţă comunitară şi arie de protecţie specială avifaunistică.

Procese geomorfologice active sunt grupate in zona dealuroase şi câmpiei interfluviatile.

Studiul Geotehnic care însoţeşte Memoriul General indică sectorul de drum de la km 3+000 la km 4+365 unde sunt prezente fenomene de alunecare şi de şiroire Acest sector cuprinde integral tronsonul din cadrul Parcului Natural Vânători-Neamţ.

Nivelul hidrostatic variază de la circa -3,0 m la aprox. -12 ÷ 13 m, dar în marea majoritate se menţine în valorii de -10,0 m adâncime faţă de cota terenului.

Peste o parte a terenurilor vizate de proiect se suprapun:

- aria de interes comunitar ROSCI 0270 Vânători - Neamţ, cu suprafaţa de 30 841 ha,

- aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0107 Vânători - Neamţ, cu suprafaţa de 30 841 ha,

- rezervaţia naturală de interes naţional Parcul Vânători – Neamţ, cu suprafaţa de 30 801 ha

În arealul comunităţilor urban şi rurale se mai află:

- rezervaţia de interes naţional de Zimbri Neamţ, pe teritoriul comunei Vânători – Neamţ, cu suprafaţa de 11 500 ha;

- rezervaţia forestieră Neamţişor, cu suprafaţa de 854 ha. Include rezervaţia de stejari Dumbrava. - stejarul secular Târgu Neamţ, - rezervaţia forestieră de interes judeţean Vânători – Târgu Neamţ, cu suprafaţa de 55 ha.

Studiul de Evaluare Adecvată a identificat următoarele:

- pe suprafaţa de teren din cadrul sit-ului NATURA 2000 nu se află habitate naturale de interes comunitar,

- au fost identificate ca posibile prezenţe următoarele specii de faună protejată: Canis lupus, Ursus

arctos, Lynx lynx, Bombina variegata, Triturus montandoni,Dryocopus martius, Ficedula albicollis,

Picus canus, Caprimulgus europaeus.

Suprafaţele de teren care vor fi ocupate definitiv se situează pe teritoriile administrative ale oraşului Târgu Neamţ şi ale comunelor Răuceşti şi Vânători-Neamţ, atât în extravilan, cât şi în intravilan.



125 / 140

În intravilan sunt vizate suprafeţe din satele Oglinzi, comuna Răuceşti, şi Vânători-Neamţ, comuna Vânători-Neamţ.

Terenurile care vor fi ocupate definitiv fac parte din categoriile de folosinţă: intravilan (curţi-construcţii, drumuri), agricole, forestiere, drumuri şi ape aflate în proprietate particulară sau de stat (Regia Naţională a Pădurilor, Administraţia Naţională “Apele Române”, CNADNR, Consiliilor Locale ale oraşului Târgu Neamţ, Răuceşti şi Vânători-Neamţ).

Infrastructura rutieră propusă va ocupa definitiv următoarele suprafaţele de teren:

- Suprafaţa totală va fi de 239 500 m2, reprezentând 23,95 ha de terenuri din intravilan si extravilan, din care

- O suprafaţă de 18 437 m2, 1,8437 ha, se va suprapune peste Parcul Natural Vanatori – Neamt.

La aceste terenuri se adaugă suprafeţele de teren care vor fi ocupate temporar, acestea urmând a avea ca destinaţie: gropi de împrumut, depozite, organizării de şantier care vor fi redate utilizării prezente – circuitului agricol, după terminarea lucrărilor.

Un bilanţ teritorial al lucrărilor este următorul:

- Suprafaţa studiată : 366 510 m2,

- Suprafaţa aferentă obiectivului : 268 400 m2,

- Suprafaţa ocupată de fundaţii, poduri şi viaducte: 1 564 m2,

- Suprafaţa ocupată temporar la sol de poduri şi viaducte: 30 787 m2,

- Suprafaţa ocupată de drum (scoasă definitiv din circuitul agricol) : 237 613 m2,

- Suprafaţa de teren scoasă temporar din circuitul agricol: 30 787 m2,

- Suprafaţa de teren scoasă definitiv din circuitul agricol: 237 613 m2,

- Suprafaţă de teren scoasă definitiv din Parcul Natural Vanatori - Neamt 18 437 m2, 1,8437 ha.

Nu sunt menţionate ca necesare lucrări de demolare de construcţii.

Vor fi necesare lucrări de defrişare a vegetaţiei existente ca urmare a schimbării categoriei de folosinţă a terenurilor, urmate de lucrări de racordare la infrastructura rutieră existentă.

Drumul de centură va intersecta reţele de energie electrică (LEA 20 kV, LEA 0,4 kV), telecomunicaţii şi gaze.

Ca urmare a suprapunerii peste reţelele de utilităţi existente pe traseu, constructorul poate interveni, cu acceptul propietarilor / administratorilor şi în prezenţa reprezentanţilor acestora, pentru protejare/deviere, obţinându-se în acest sens avizele/acordurile solicitate prin certificatele de urbanism emise pentru proiectul de variantă ocolitoare.

Pe pe perioada de realizare a lucrărilor de construcţii de variantă ocolitoare de drum vor rezulta deşeuri, emisii în apă, aer, sol, va creşte nivelul de zgomot şi vibraţii, emisii de lumină şi căldură. Vor fi afectaţi factorii de mediu sunt aerul, apa, solul, populaţia, biodiversitatea / flora / fauna, resursele de sol, peisajul. Nivelul de impact este redus sau moderat pentru aceşti factori de mediu a fost încadrat Alte aspecte de mediu luate în considerare – bunurile materiale, patrimoniul cultural, vor fi influenţate pozitiv sau redus.

Pe perioada de exploatare a variantei de drum ocolitor factorii de mediu care vor fi afectaţi, sunt:

- apa. Se menţin sursele probabile de poluare a apei sau vor apare altele noi:

- carosabilul, pe care s-au aplicat produse pentru dezgheţ şi antiderapante,



126 / 140

- pierderile de hidrocarburi la sol care vor fi antrenate de apele meteorice,

- grupurile igienico-sanitare din parcări.

- aerul. Se menţin sursele de poluare a aerului care sunt:

- traficul rutier cu emisii de pulberi PM(10),

- carburaţia motoarelor autovehiculelor autovehiculelor cu emisii de SOx, NOx, NMVOC, CO, CO2, metale grele.

- solul. Se menţin sursele de poluare a solului, prin depunerea poluanţilor din atmosferă, emisii de deşeuri şi pierderi de hidrocarburi, care sunt:

- traficul rutier,

- parcările,

- materialelor degivrante şi antiderapante dizolvate şi antrenate de apele meteorice,

- autovehiculele avariate în accidente,

- pierderile de hidrocarburi care vor fi antrenate de apele meteorice.

- activităţile de întreţinerea a covorului rulant, terasamentului şi lucrărilor care au legătura cu apa.

- zgomotul şi vibraţiile. Se menţin sursele de zgomot şi vibratii care sunt:

- traficul rutier şi motoarele autovehiculelor,

- autovehiculele care vor ridica deşeurile.

Nivelul de zgomot estimat ca va fi generat de traficul rutier la traversarea pe timp de zi a zonelor rezidenţiale poate fi considerat că se va încadra în limitele reglementate de STAS 10009-1998, dar, pentru perioada de noapte (22oo – 6oo), poate constitui sursă de deranj.

- populaţia. La recensământul din anul 2002 populaţiile acestor comunităţi era următoarea:

- oraşul Târgu Neamţ număra 20 496 locuitori,

- comuna Vânători-Neamţ număra 8 825 locuitori,

- comuna Răuceşti număra 8 263 locuitori.

Şoseaua de centură va degreva oraşul de tranzitul auto de pe DN 15C şi DN 15 B. De asemenea şi o mare parte din locuitorii satelor comunei Vânători-Neamţ nu vor mai fi afectaţi de circulaţia pe DN 15B.

Soluţia propusă va avea o influenţă directă, pozitivă, asupra populaţiei oraşului prin crearea de condiţii de viaţă superioară celei existente. Va determina pe de o parte condiţii ameliorate de circulaţie rutieră în oraş, un nivel de zgomot mai redus şi o calitate îmbunătăţită a aerului, iar pe de altă parte va diminua numărul de accidente, de ambuteiaje datorate traficul greu şi de tranzit, si va micşora ritmul de degradare şi uzură a sistemului rutier de pe arterele din intravilan.

De asemenea, se va înregistra o influenţă directă, pozitivă, asupra celei mai mari părţi a populaţiei satului Vânători-Neamţ, sat care este în prezent traversat de la est la vest de DN 15 B, prin redirecţionarea traficului, cu avantajele mai sus menţionate pentru localitatea Tg. Neamţ.

Prin implementarea soluţiei propuse se va menţine disconfortul datorat tranzitului rutier numai pentru locuitorii din partea de vest a satului Vânători-Neamţ.

Pentru populaţia satelor Oglinzi, comuna Răuceşti, şi Lunca, din comuna Vânători-Neamţ, traficul rutier pe varianta ocolitoare propusă pentru oraşul Târgu Neamţ va crea un disconfort datorat emisiilor de gaze şi nivelului de zgomot.



127 / 140

Influenţa gazelor de eşapament asupra locuitorilor satelor va fi mai redusă în comparaţie cu situaţia înregistrată actuală din oraş, deoarece numărul şi puterea surselor de poluare de tip industrial sunt mult mai mici.

Zgomotul generat de traficul pe timp de noapte va constitui sursă de deranj pentru locuitorii din imediata vecinătate a drumului şi nodurilor rutiere.

Pentru satul Oglinzi va introduce şi un risc de accidente rutiere. Acest risc, raportat la numărul de locuitori, va fi mai scăzut decât cel înregistrat în prezent în oraş.

Soluţia propusă va avea o influenţă directă, pozitivă, asupra populaţiei satelor atât prin numărul mai mare de turişti care vor fi atraşi prin oferirea unui acces facil în zone pitoreşti, cât şi prin accesul pe care aceştia îl vor avea la artera rutieră.

- Biodiversitate, vegetaţie, faună.

Influenţa asupra biodiversităţii la funcţionarea obiectivelor se va produce pe două căi: direct şi indirect.

Influenţa directă se va datora atât circulaţiei mijloacelor de transport, care poate să producă accidente, cât şi limitării accesului în unele zone/resurse a faunei terestre, prin crearea de bariere/fragmentare în migrarea acesteia, prin deteriorarea involuntară a elementelor de vegetaţie/faună şi prin emisiile de noxe. Se va manifesta prin modificarea direcţiilor de scurgere a apelor meteorice de pe versanţi. Vor fi afectate, îndeosebi, populaţiile de amfibieni pentru care bălţile sunt locurile de reproducere. Fauna terestră se va deplasa pentru adăpare numai spre anumite noi zone de traversare, unde au fost prevăzute podeţe.

Gestionarea necorespunzătoare/accidentala a deşeurilor de către participanţii la trafic va determina atragerea faunei în parcări, întocmai şi hrănirea voluntară a acesteia.

Influenţa asupra faunei şi avifaunei va fi determinată de nivelul de zgomot, fascicolele de lumină pe timp de noapte. Impactul produs de zgomot şi lumina vor fi diminuate o dată cu retragerea exemplarelor de faună şi, în special, de avifaună din zona de drum. Se va face o redistribuire a acestora în zone mai sigure, se vor îndepărta la câteva zeci de metri fără a se produce pierderi în numărul de indivizi.

Prin realizarea obiectivului nu se va interveni asupra relaţiilor între specii. Între populaţiile ce coexistă într-o microbicenoză se stabilesc conexiuni (relaţii interspecifice) ce determină atât structura, cât şi funcţiile biocenozei ca supra-sistem integrator.

Relatiile intraspecifice, dintre indivizii aceleiasi populatii de pe amplasament, sunt aproape inexistente întrucât şi numărul speciilor existenite sau a indivizilor dintr-o populaţie este mic şi nu intră în competiţie. Prin raportare la întreg habitatul aceste relaţii reglează cantitativ speciile care fac parte din el.

Studiul de Evaluare adecvată apreciază un impact semnificativ asupra biodiversitatii din cadrul ariei protejate dacă nu se vor lua măsuri de diminuare.

Vor avea o influenţă directă şi amenajările de poduri şi maluri, realizarea de praguri în albiile pârâurilor care se vor face conform unor studii hidrologice ulterioare pentru a determina locaţia acestora pentru a nu influenţa alte resurse aflate în aval şi pentru care se va obtine acordul Administraţiei Bazinale de Apă. Se apreciază că nu vor fi influenţe asupra ihtiofaunei decât în situaţii accidentale determinate de scurgeri accidentale de hidrocarburi pe sol şi vegetaţie şi, prin antrenare în emisari de apele meteorice.



128 / 140

De asemenea, o influenţă negativă o vor avea:

- intervenţiile pentru reparaţii ale covorului asfaltic şi lucrărilor care au legătură cu apele,

- restrângerea spaţiului ocupat de vegetaţie,

- deşeurile care vor rezulta şi care vor trebui să fie depozitate în spaţii special amenajate astfel încât riscul impurificării apelor meteorice să fie redus la minim,

- accidentele rutiere în care sunt implicate elemente de faună care tranzitează drumul,

- accidentele rutiere cu deversarea de materiale/deşeuri în mediu care vor avea drept consecinţă concentraţii ridicate de emisii de poluanţi din categoria substanţelor toxice şi periculoase care vor influenţa într-un timp scurt calitatea factorilor de mediu aer, apă şi sol.

Evacuările de ape meteorice de pe carosabil în şanţuri pot determina surpări sau alunecări de teren pe terenuri aflate în pantă care vor antrena elemente de vegetaţie şi faună.

Asupra vegetaţiei influenţa directă se va manifesta prin modificarea direcţiilor de scurgere a apelor meteorice de pe versanţi şi bilanţul apei în sol în zonele cu casiuri.

În general, prin amenajările propuse si masurile de diminuare a impactului asupra mediului influenţa asupra vegetaţiei şi faunei va fi minimă, în limite acceptabile.

Influenţă indirectă se va produce prin calitatea aerului care va fi influenţat negativ de emisiile de poluanţi în atmosferă la funcţionarea motoarelor mijloacelor de transport. Se apreciază că acest tip de influenţă va fi relativ redusă, nefiind cuantificabilă, dar care se poate manifesta prin influenţa asupra factorilor de mediu esenţiali vieţii vegetaţiei şi faunei terestre.

- Bunuri materiale.

Lucrările nu vor avea influenţă asupra bunurilor materiale deoarece nu este cazul de demolări de construcţii sau situaţii juridice referitoare la dreptul de proprietate asupra terenurilor.

În cadrul rezervaţiei se va defrişa o zonă acoperită de arbori şi arbuşti din specii de foioase şi păşune.

Biomasa care va rezulta prin defrişarea vegetaţiei va avea terţe întrebuinţări pe care le va stabili proprietarii terenurilor: comercializare, combustibil, hrănirea animalelor, regenerare naturală fără extragerea lemnului mort.

Prin lucrările prevăzute de poiectul aflat în faza SF bunurile materiale vor spori şi vor aduce avantaje financiare atât pe perioada de exploatare, cât şi în perioada de construcţie.

În perioada de exploatare vor apare sau se vor extinde firme cu activităţi în domeniul comerţului, serviciilor necesare tranzitului, salubrizării şi întreţinerii drumului, se va uşura accesul în unele zone care sunt izolate în prezent, vor creşte preţurile la ternurile din zona limitrofă şi bugetele locale îşi vor mări sursele de venituri. De asemenea, va creşte durata de serviciu a drumurilor din intravilanul oraşului şi vor scădea cheltuielile cu întreţinerea acestora datorate traficului greu. Îmbunătăţirea condiţiilor de trafic în oraş va reduce numărul de accidente, respectiv cheltuielile cu spitalizarea răniţilor. Se vor crea condiţii de creştere a numărului de turişti în zonă şi în “Oraşul Turistic”.

În perioada de construcţie vor apare noi locuri de muncă necesare realizării obiectivului de infrastructură rutieră şi se vor dinamiza activităţile de extracţie de resurse, de construcţie, de comerţ şi servicii.

De-a lungul drumului se va tăia bianual vegetaţia ierboasă din zona de siguranţă care poate să constituie fie furaje pentru animale, fie biomasă pentru anumite centrale termice.



129 / 140

- Patrimoniul arhitectural şi arheologic.

Lucrările vor avea influenţă directă asupra patrimoniul arhitectural şi arheologic, traseul adoptat fiind în afara perimetrelor care se află în atenţia cercetătorilor şi nu se intersectează cu acestea.

Impactul asupra patrimoniului va fi indirect, prin intensificarea traficului de turişti în zonă şi în “Oraşul Turistic”.

- peisaj.

Influenţa directă a lucrărilor analizate asupra peisajului natural este necuantificabilă deoarece nu poate fi tratată decât subiectiv.

Se prognozează următoarele forme de impact asupra peisajului determinate de:

- schimbarea categoriilor de folosinţă a terenurilor prin scoaterea definitivă din circuitul agricol şi silvic şi ocuparea cu variantei de drum.

- schimbarea unor elemente din cadrul natural care constau în topografie, vegetaţie, microclimat de pădure,

- schimbarea valorii estetice prin perturbarea ordinei naturale existente prin prezenţa umană permanentă,

- fragmentarea rezervaţiei naturale de interes naţional Parcul Vânători – Neamţ, declarată sit de interes comunitar şi arie de protecţie specială avifaunistică,

- mărirea suprafeţelor de teren antropizate în dauna vegetaţiei naturale,

- posibilitatea de extindere a intravilanului prin apariţia construcţiilor în zona de drum,

- posibilitatea de apariţie de obiective din sfera turistică care să fie utilizate în scop recreativ.

Pentru locuitorii satelor care vor fi tranzitate de varianta de drum influenţa poate fi negativă prin implicaţiile pe care le va produce datorită zgomotului, stării drumului, locurilor de parcare, aglomerării în zona nodurilor rutiere şi accidentelor.

Influenţa soluţiei propuse asupra peisajului este determinată în mod pozitiv de calitatea aerului în centrul urban şi de starea de satisfacţie a locuitorilor unui oraş descongestionat de traficul rutier pe zi ce trece mai aglomerat.

Impactul asupra turistilor va fi unul pozitiv determinat de posibilitatea de a admira în tranzit peisajul natural al ariei protejate şi de accesul mai facil spre obiectivele naturale, ecumenice şi culturale existente.

- Conservarea resurselor naturale.

Faţă de situaţia existentă bilanţul de ape în zona analizată se va modifica datorită terasamentului de drum modernizat care va determina local creşterea cantităţii de ape de şiroire în dauna cantităţii de ape care, în mod natural, s-ar infiltra în sol.

Impactul care va fi produs pentru realizarea investiţiei constă în ocuparea permanentă de suprafeţe de teren din categoriile de folosinţă agricol, păşune, pădure. Se vor scoate definitiv din circuitul agricol o suprafaţă de teren care se suprapune cu sit-ul NATURA 2000 şi aria protejată Parcului Vanatori Neamt. Pe acest sector sunt prezente şi fenomene de alunecare de teren şi eroziune datorată şiroirilor de ape.

Suprafaţele de teren din cadrul ariei protejate prevăzute a fi ocupate permanent de varianta ocolitoare de drum sunt din categoria de folosinţă păşune şi pădure. Acestea nu constituie habitate de importanţă conservativă şi vor fi scoasă definitiv din circuitul silvic şi din cadrul rezervaţiei naturale în condiţiile în care impactul activităţilor este nesemnificativ, deoarece activităţile nu vor genera



130 / 140

poluarea sau deteriorarea habitatelor de interes comunitar, precum şi perturbări ale speciilor pentru care au fost desemnate ariile respective. Pentru protejarea şi conservarea avifaunei sunt interzise activităţile care ar produce poluarea sau deteriorarea habitatelor.

Conform zonarii interne a Parcului Vanatori Neamt terenul pe care se va realiza soseaua de centura a oraşului Tg. Neamt este situat in zona tampon - de management durabil.

Studiul de Evaluare Adecvată a scos în evidenţă gradul redus de fragmentare a arie naturale – 0,005 % care ar fi necesar pentru realizarea obiectivului şi lipsa de pe teren a habitalor de interes conservativ, precum şi faptul că nu va exista un impact cumulativ asupra acestei resurse.

Punerea în valoare a variantei de drum ocolitor va avea un impact pozitiv asupra calităţii vieţii din mediul urban. Pentru mediul ex-urban, într-o primă fază, fără măsuri de compensare, va avea un impact negativ moderat, permanent pe termen lung, asupra factorilor de mediu analizaţi: apă, aer, sol, sănătate umană, conservarea resurselor naturale. Pentru biodiversitatea din cadrul ariei protejare impactul va fi „semnificativ“.

Efectele negative sunt generate de:

A. Modificarea direcţiilor de scurgere a apelor meteorice de pe versanţi,

B. Tranzitarea unei arii naturale protejate de interes naţional, sit de importanţă comunitară şi aria de protecţie specială avifaunistică Parcul Vânători – Neamţ. Situaţia propusă va avea ca efect perturbarea biodiversităţii prin:

- Schimbarea categoriilor de folosinţă a terenurilor,

- Crearea unei bariere în tranzitul faunei terestre dintr-o parte în alta a sitului,

- Accidente în care vor fi implicate exemplare de faună şi avifaună,

- Apariţia unei asociaţii vegetale de tip ruderal pe terasamentul drumului şi în parcări,

- Atragerea faunei sălbatice în locurile de depozitare a deşeurilor de tip menajer din parcări;

C. Tranzitarea în intravilan a unor comunităţi rurale care va determina:

- Un nivel mai ridicat de noxe sub formă de emisii în aer şi zgomot,

- Fascicule lineare de lumină pe timp de noapte,

- Creşterea factorului de risc de accidente rutiere.

D. Utilizarea de materiale necorespunzătoare pentru dezgheţarea căii de rulare pe timp de iarnă.

Proiectul prevede o serie de măsuri pentru reducerea si compensarea efectelor adverse asupra mediului:

Pentru factorul de mediu sol: - Adoptarea unei soluţii de proiectare care să atingă următoarele obiective:

- traversarea intravilanului să se realizeze în zone slab populate, care să nu necesite lucrări de demolare;

- să necesite un volum de excavaţii şi săpături minime;

- să execute un volum minim de lucrări în văi şi albiile de ape necesare turnării piloţilor de poduri,

- să ocupe definitiv o suprafaţă de teren optimă în condiţiile asigurării unui trafic fluent de autovehicule pe diverse sectoare de drum;

- să dreneze apele de pe versanţi;

- să execute casiuri numai pe porţiunile în care viteza de scurgere a apelor de şiroire ar determina eroziuni de sol;



131 / 140

- prin lucrări de consolidare şi terasamente să fie eliminat riscul de apariţie a fenomenului de alunecare de teren. Deoarece prezentul obiectiv de investiţie este o lucrare noua, se vor adopta urmatoarele masuri pentru realizarea unor conditii favorabile ale complexului rutier:

- executarea pe cât posibil a terasamentelor in rambleu, pentru a obtine conditia ca nivelul cel mai ridicat al stratului de apa freatica sa fie sub adâncimea critica a acestuia sau sub adancimea de inghet in complexul rutier,

- coborirea nivelului stratului de apa freatica de sub corpul drumului, prin executarea unor drenuri de adâncime,

- prevederea lucrarilor de colectare si evacuare a apelor superficiale (santuri, rigole, podete),

- impermeabilizarea acostamentelor, santurilor si rigolelor,

- interceptarea infiltraţiilor de apa din amonte prin drenuri longitudinale,

- ingrosarea stratului de fundatie din balast,

- prevederea unui substrat de fundatie anticapilar cu rol drenant.

- Dupa interventiile antropice care pot perturba mediul natural, vor fi întreprinse actiuni de restaurare ecologica prin tehnici de inginerie de mediu (restaurari, reabilitari), inclusiv restaurarea stratului de sol vegetal;

- Parcările vor fi dotate cu pubele pentru colectarea (selectivă) a deşeurilor;

Pentru factorul de mediu aer: - Calea de rulare a autovehiculelor va fi acoperită cu structură rutieră compactă în construcţie

semirigidă din mixturi asfaltice care să diminueze emisiile de pulberi datorate traficului;

Pentru factorul de mediu apa: - Executarea unui număr minim de piloţi în albiile cursurilor de apă;

- Racordarea lucrărilor de artă cu terasamentele se va face cu ziduri intoarse, placi de racordare si sferturi de con mobilate cu scari si casiuri;

- Apele meteorice vor fi preluate din zona lucrărilor de artă prin jgheaburi montate in laterale si conduse catre capetele structurii de unde vor fi dirijate catre bazinele de colectare si decantare;

- Instalarea de decantoare şi separatoare de hidrocarburi cu rol de colectare a suspensiilor grosiere şi a impurificatorilor de tip petrolier din apele meteorice de şiroire înainte de descărcarea acestora în emisarii naturali;

- Prevederea de casiuri numai pe porţiunile în care acestea sunt strict necesare pentru evitarea fenomenului de eroziune de sol pentru a determina refacerea rezervei de apă în sol;

Pentru factorul de mediu zgomot: - Calea de rulare va fi acoperită cu o structură rutieră compactă în construcţie semirigidă din mixturi

asfaltice care să diminueze zgomotul de rulare;

- În intravilan se vor aplica indicatoare de reducere a vitezei de deplasare;

- În intravilan se vor aplica panouri şi se vor realiza amenajări peisagistice cu rol fonoabsorbant;


- Utilizarea de echipamente si tehnologii conforme cu standardele de zgomot in vigoare,

- Montarea de panouri fonoabsorbante in organizarile de santier,

- Timpul de realizare a excavaţiilor şi lucrările de construcţii-montaj sa fie minim.



132 / 140

Pentru factorul de mediu biodiversitate/Conservarea resurselor naturale:

- Adoptarea unei soluţii de proiectare care să atingă următoarele obiective:

- să ocupe definitiv o suprafaţă de teren cât mai redusă care să necesite schimbarea categoriilor de folosinţă;

- să adopte traseul optim la traversarea rezervaţie naturale care să necesite defrişarea unor suprafeţe minime de pădure;

- să dreneze apele de pe versanţi,

- să nu astupe sursele de apă, ci numai redirecţionarea pe distanţe de câţiva (zeci de) metri ale acestora;

- Pentru a diminua influenţa negativă prin crearea unei bariere în migrarea faunei terestre dintr-o parte în alta a drumului proiectul prevede realizarea a 16 podeţe cu lumina de 2 sau 5 m, a căror poziţionare kilometrică a fost prezentată în Tabelul 1.20. Raportat la lungimea variantei de drum este un podeţ la 0,76 km.

- În cadrul rezervaţiei naturale proiectul prevede realizarea unui podeţ peste pârâul Slatina la km 3+275.

- La finalizarea lucrărilor de constructii se va proceda la reambientarea peisagistica; se vor aplica înnierbări şi plantări cu elemente de vegetaţie din speciile existente pentru integrare cât mai deplină în peisajul natural şi cu specii de arbori stabilite de către Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA.

Pentru factorul uman/peisaj/patrimoniu cultural şi monumente arhitecturale: - Pentru siguranţa circulaţiei au fost prevăzute:

- Parapete de siguranţă la marginile părtii carosabile, de tip semigreu, greu si foarte greu.

Alegerea tipului de parapete s-a facut conform “Catalogului de sisteme de protectie pentru siguranta circulatiei la drumuri si autostrazi” indicativ AND 591 astfel:

- parapete de siguranta deformabil de tip semigreu, greu si foarte greu amplasat pe sectoare de drum în aliniament, în functie de înaltimea rambleului inclusiv interiorul si exteriorul curbelor sau supraînaltate.

- parapete de tip foarte greu pe rampele tuturor podurilor si viaductelor.

- Indicatoare rutiere de avertizare, de reglementare, de interzicere sau restrictie, de obligare, de orientare, de informare si panouri aditionale;

- Lucrări de marcaj pentru a asigura dirijarea traficului atat pe timp de zi, cat si pe timp de noapte, precum si pentru presemnalizarea directiilor de mers sau a unor zone cu caracter special (poduri, pasaje, zone cu limitare de gabarit, etc.).

- Marcajele longitudinale care se vor executa astfel:

- pentru separarea celor doua sensuri ale variantei de ocolire cu linie discontinua simpla;

- pentru separarea sensurilor pe profilul cu doua benzi pe sens cu linie continua dubla;

- pentru separarea sensurilor pe drumurile cu o banda pe sens cu linie discontinua simpla;

- pentru delimitarea partii carosabile pe drumurile cu o banda pe sens cu linie discontinua simpla cu segmente de 0,5 m egale cu interspatiile.

Marcajele transversale se executa la noduri si intersectii pentru a presemnaliza conturul insulelor sau al zonelor cu caracter special.

Marcajele diverse reprezinta săgeţile pentru presemnalizarea directiilor de mers, a elementelor verticale ale infrastructurilor alaturate drumului si ale altor zone cu caracter special.



133 / 140

- Traversarea intravilanului se va realizeza în zone slab populate, astfel încât numărul de persoane care să fie afectate de traficul rutier să fie cât mai redus;

- Podurile şi viaductele vor fi prevăzute cu trotuare pentru separarea traficului pietonal de cel rutier;

- În intravilan se vor aplica panouri din materiale fono-absorbante şi se vor realiza amenajări peisagistice pentru reducerea nivelului de zgomot;

- Se vor realiza câte o parcare pentru fiecare sens de circulaţie;

- Varianta de ocolire va fi prevăzută cu benzi specializate de decelerare respectiv accelerare, în zona parcărilor, astfel incat insertia vehiculelor in trafic sa se faca in conditii de siguranta, şi banda a III-a destinata vehiculelor grele în zona de rampă care se suprapune peste Parcului Natural Vanatori-Neamt;

Studiul de Evaluare Adecvată a propus alternative, care au fost prezentate în cadrul RIM la capitolul

2.6, şi măsuri de completare a Memoriului Tehnic pentru diminuarea impactului asupra biodiversităţii din ariile protejate, după cum urmează:

- Adoptarea alternativei care asigura cel mai eficient reducerea impactului asupra rutelor de deplasare a mamiferelor, amfibienilor si reptilelor. Alternativa “4” constă în facilitatea traversării faunei terestre de o parte şi celaltă a şoselei, prin realizarea de supratraversari şi subtraversari, după cum urmează:




- Adoptarea alternativei referitoare la poziţionarea unui teren cu o suprafaţă echivalentă care ar urma să fie replantată cu arbori în vederea refacerii rapide a habitatului de pădure care va trebui să fie defrişat pentru realizarea variantei de drum ocolitor. Alternativa “2” (vezi Fig. 2.2.) constă în replantarea cu arbori a unui teren în interiorul PNVNT, fără a avea întârzieri de ordin legislativ.

- Măsurile necesare a fi luate pentru reducerea impactului pe perioada de construcţie constau în:

- amplasarea de panouri fonoizolante pe tot traseul ce corespunde Parcului Natural Vanatori Neamt. Este necesară pentru a impiedica traversarea soselei de catre mamiferele mari – urs, lup, mistret, etc.

- supratraversarile (podete) să fie înierbate si impadurite cu vegetatiei specifica de liziera pentru a permite traversarea soselei de catre mamiferele mari.

- amenajarea de subtraversari în zona podetelor pentru mamiferele mici, amfibienilor si reptilelor;

Prin luarea de măsuri pentru reducerea impactului la zgomot şi vibraţii, la fascicule de lumină pe timp de noapte şi la fragmentarea habitatului Studiul de Evaluare Adecvată consideră că impactul asupra biodiversităţii ariilor protejate va fi nesemnificativ.

Impactul care va fi produs prin scoaterea definitivă din circuitul agricol al suprafeţei de teren care se suprapune cu sit-ul NATURA 2000 şi aria protejată Parcului Vanatori Neamt este nesemnificativ.



134 / 140

RIM propune ca măsuri de diminuare a impactului datorat realizării infrastructurii rutiere propuse pentru factorii de mediu menţionaţi:

Pentru factorul de mediu sol: - Lucrări de captare a izvoarelor, de regularizare a scurgerii apelor de pe versanţi, amenajări

peisagistice şi metode agrotehnice, taluzări pentru înlăturarea posibilităţii de apariţie a unor fenomene adverse, cum ar fi ogaşe, eroziuni de sol, infiltraţii, surpări şi alunecări de teren;

- Executarea de praguri de fund şi lucrări de apărare de mal în zonele în care lucrările de drum proiectat va afecta albiile şi malurile;

- În cazul în care se vor evacua ape de pe carosabil cu conţinut de sare – NaCl - pe terenurile înconjurătoare, prin intermediul unor lucrări de construcţii speciale, de tip bazine de dispersie, se recomandă respectarea limitelor stabilite de STAS 9450-1988 – Apă pentru irigarea culturilor

agricole referitoare la valori ale pH-ului, reziduului salin, clorurilor, sodiului;

- Evacuarea ritmică a deşeurilor din zona drumului şi parcărilor şi de la instalaţiile de ape uzate din parcări;

- Evacuarea periodică a deşeurilor de la separatoarele de hidrocarburi;

- CNADNR va încheia contracte cu furnizorul de servicii de salubritate pentru ecologizare.

- Verificarea periodică a stării lucrărilor drumului, terasamentului şi consolidărilor pentru minimizarea si delimitarea zonei de lucru şi prevenirea surpărilor şi alunecărilor de teren;


- Refolosirea pe şantier, pe cât posibil, a materialului inert excavat, in aceeasi zona, pentru refacerea habitatelor, eliminarea manevrelor inutile cu materiale şi deşeuri, evacuarea excavaţiilor în exces, dupa examinarea corespunzătoare, la depozite de deseuri inerte;

- Relocarea în cadrul ariei protejate a copacilor căzuţi, pugregaiurilor care se vor găsi pe tronsonul care va fi afectat de lucrările de construcţii;

- Utilizarea la maximum a traseelor drumurilor actuale, concomitent cu respectarea condiţionărilor pentru drumurile noi de acces,

- Utilizarea unor tehnologii avansate de construire,

- Lucrari de derocare cu societati specializate,

- Realizarea si pozarea retelelor de canalizare conform proiectului de executie pentru evitarea neetanseitatilor care pot permite pierderi accidentale de ape uzate incarcate organic.

- Constructorul are obligaţia să menţină evidenţa lunară a producerii, stocării provizorii, tratării şi transportului, reciclării şi depozitării definitive a deşeurilor. O parte a acestor deşeuri, respectiv cele provenite din excavaţii, vor fi reciclate în umpluturi şi nivelări ca material inert, tinand cont de calitatea solului, astfel incat sa se poata realiza refacerea habitatelor.

Pentru factorul de mediu aer: - Refacerea rapidă şi în timp scurt a porţiunii deteriorate de drum pentru a limita nivelul de emisii;

- Evacuarea ritmică din zona parcărilor a apelor menajere şi deşeurilor pentru evitarea emisiilor odorizante;

- Prevederea de benzi suplimentare în zona nodurilor rutiere din intravilan pentru limitarea emisiilor de gaze datorate opririlor şi pornirilor;

- Realizarea de inspecţii periodice a autovehiculelor;



135 / 140


- Excavaţii supravegheate, pulverizare de apă, acoperirea camioanelor care transportă material de umplutură pentru a se respecta SR 12574/1998 şi Legea 104/2011; se vor instala structuri tip portal ce vor pulveriza apa pe pământul din autobasculantele care vor trece pe sub ele, pentru a forma o crustă care să împiedice antrenarea pământului de curenţii de aer;

- Identificarea surselor punctiforme şi selectarea / solicitarea unor dispozitive de oprire a mirosurilor (rezervoare de carburanti din amenajarea de santier) în procedurile de exploatare, reducerea expunerii prin utilizarea unor containere acoperite pentru stocare şi transport;

- Zonele in care se va realiza spartura in roca de bază (stânca / piatra) se vor proteja impotriva prafului; piatra sparta nu va fi depozitata pe teren - se va transporta pentru concasare si utilizata la amenajarea drumuri de acces.

- Evitarea folosirii de utilaje depasite moral sau fizic pentru limitarea emisiilor in atmosfera;

- Evitarea manevrarii unor cantitati mari de pamant escavat in perioada cu vânt pentru a evita antrenarea eoliana de pulberi,

- Compensarea suprafetelor scoase din fondul forestier prin respectarea legislatiei silvice specifice.

Pentru factorul de mediu apa: - Colectarea apelor uzate din zona pompelor care se vor instala în parcări pentru eliminarea emisiilor

necontrolate de poluanţi în apă şi sol;

- Verificarea periodică a funcţionării separatoarelor de hidrocarburi;

- Instituirea zonelor de protecţie pentru lucrările din cursurile de apă;

- Gospodărirea corespunzătoare a deşeurilor din zona parcărilor;


- Interzicerea descărcarii oricărui fel de materiale în apa de suprafata; prevederea de instrumente şi cuve cu material absorbant în caz de poluare accidentala cu hidrocarburi; prevederea de instalaţii igienico-sanitare la organizarea de şantier. Colectarea corespunzătoare a apelor uzate, transport prin pompare şi stocare, asigurarea de servicii specializate, pentru respectarea HG 352/2005,

- Interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate.

- Depozitele de excedent de excavatie se vor amplasa pentru evitarea antrenarii de catre viituri in afara zonelor in care se produc acestea,

- Săpăturile din vecinatatea pârâurilor, văilor şi văiugilor se vor executa astfel încat materialul excavat sa fie evacuat in afara sectiunii de scurgere a apei, evitandu-se depozitarea temporara in sectiunea de scurgere;

- Pentru a nu deranja patul albiei in zonele mlăştinoase se vor lua măsuri de consolidare cu traverse din lemn la traversarea cursurilor de apă de către utilaje.

Pentru factorul de mediu biodiversitate/Conservarea resurselor naturale: - Pe tronsonul de drum care traversează rezervaţia naturală:

- Lucrările de captare a izvoarelor de pe versanţi să asigure o repartizare cât mai uniformă a scurgerilor apei de o parte şi cealaltă a drumului prin subtraversări;

- Gard de protecţie pentru limitarea numărului de accidente în care să fie implicate elemente de faună terestră care să cuprindă şi podeţul de la km 4+080;



136 / 140

- Pe perioada iulie-august ale anului să se limiteze viteza autovehiculelor la 30 km/h pentru micşorarea numărului de accidente în care pot să fie implicaţi fluturi din specia Callimorpha

quadripunctaria în cazul apariţiei acestora. Chiar dacă nu este menţiontă prezenta acestei specii în cadrul perimetrului studiat [5], este posibilă apariţia în timp a acestuia datorită speciilor de plante care constituie habitatul acestui fluture şi care pot apare de-a lungul comunităţii ruderale care se va instala pe terasamentul drumului.

- Pentru mentinerea si imbunatatirea populatiilor de amfibieni se recomandă evaluarea posibilitatii realizarii din loc in loc pe sistemul de rigole pentru colectarea apelor meteorice a unor mici bazinete (adâncime 5 - 10 cm şi lungime 5-10 m pentru realizarea unor habitate prielnice reproducerii acestor specii;

- La finalizarea lucrărilor de constructii se va proceda la reambientarea peisagistica, inclusiv refacerea corespunzatoare a spaţiilor verzi.

- Lucrările din zona cursurilor de apă să nu favorizeze băltiri;

- Separatoarele de hidrocarburi să fie în construcţie închisă pentru a limita numărul de accidente şi a nu favoriza dezvoltarea anumitor specii de insecte - ţânţari – care să deranje comunităţile săteşti;

Pe perioada constructiei se va avea in vedere:

- Exemplarele de vegetaţie protejată din locaţiile în care se vor executa lucrări de construcţii vor fi identificate anterior realizarii lucrarilor si se va proceda la solutii de protejare date de personal autorizat; se recomandă ca monitorizarea sa se faca prin colaborarea cu un biolog/botanist;

- Se va proceda reconstrucţia ecologica prin acoperirea cu strat de pământ vegetal recuperat prin decopertare, cu caracteristici care sa permita refacerea cu vegetatie specifica; interzicerea cu desavârsire de plantare pe zonele verzi a unor specii alohtone cu caracter invaziv;

- Supravegherea zonei şi asigurarea identificarii si protejării exemplarelor importante; cuiburile descoperite in zona de actiune vor fi protejate prin interzicerea lucrarilor in perioada de clocit;

- Conservarea zonelor umede pentru reducerea impactului asupra populatiilor de amfibieni sau compensarea cu alte suprafeţe,

- Se va evita afectarea habitatelor aflate in vecinatatea infrastructurii temporare create;

- Evitarea lucrului in timpul nopţii;

- Pentru diminuarea mortalitatii accidentale datorita „capcanelor” – (santuri, gropi, canale...) se recomandă pe langa constientizarea lucratorilor privind protectia animalelor acoperirea pe timpul noptii - crearea de rampe pentru cele de mici dimensiuni sau acoperirea;

- Pentru depistarea in timp util a potentialelor fenomene care pot duce la efecte negative dificil sau imposibil de estimat pe perioada evaluarii initiale, este recomandabil ca beneficiarul sa apeleze la serviciile unui biolog specializat cu raspunderi distincte în acest sens mentinand permanenta legatura cu custodele ariei naturale protejate;

Pentru factorul uman/peisaj/patrimoniu cultural şi monumente arhitecturale: - Pentru elemente de infrastructură existente, ascunse, cum ar fi reţele de gaze, apă, canalizare,

electrice, proiectul să prevadă lucrări deviere sau protejare suplimentară a acestora;

- Materializarea zonelor de protecţie severă (împrejmuire de protecţie, panouri avertizoare de interdicţie etc);

- Prevederea de benzi suplimentare în zona nodurilor rutiere din intravilan pentru asigurarea fluenţei traficului auto şi pentru limitarea nivelului de zgomot datorate opririlor şi pornirilor;

- În intravilan să se prevadă drumuri colectoare pentru locuitorii din sate, paralele cu drumul proiectat pentru a nu se disturba traficul;



137 / 140

- Pe tronsoanele de drum din intravilan şi rezervaţie calea de rulare să fie netedă, fără denivelări, nervuri, gropi, fisuri care să influenţeze nivelul de zgomot şi vibraţii;

- Pentru iluminarea nodurilor rutiere din intravilan să fie folosiţi stâlpi de dimensiuni micii şi medii astfel încât fascicolul luminos nu constituie factor de stres pentru locuitorii din cele mai apropiate gospodării;

- Lucrările din intravilan să nu favorizeze şiroiri de ape spre clădirile din vecinătate care să le afecteze structura;

- Pentru lucrările de artă care se vor realiza se vor institui zone de siguranţă şi de protecţie aşa cum acestea sunt stabilite de:

- Ordonanţa Guvernului României nr. 43/1997 privind regimul drumurilor şi Ordinul MT nr.

49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in

localitatile urbane, - Legea Apelor şi Ordinul MAPDR nr. 277/2006 privind regimul lucrărilor care au legătură cu

apele, respctiv de îmbunătăţiri funciare. - În cazul în care lucrările de excavaţie care se vor realiza vor scoate la lumină situri arheologice

ascunse se impune respectarea zonelor de protectie care se vor institui conform Legii nr. 422/2001

privind protejarea monumentelor istorice. Zonele de protecţie au următoarele dimensiuni măsurate de la limita exterioară a terenurilor pe care se află monumente istorice:

- 100 de metri în localităţile urbane,

- 200 de metri în localităţile rurale,

- 500 de metri în exteriorul localităţilor.

- Contractul pentru implementarea proiectului propus beneficiarul trebuie sa furnizeze următoarele documente:

- Plan de siguranţă si sanatate;

- Planuri de interventii referitoare la accidente si situatii de risc.

- Plan de management al mediului, inclusiv plan de interventii in caz de poluari accidentale, obligatie a executantului, prin care se vor stabilii masuri de protectie impotriva poluarii ecosistemelor acvatice, o atentie speciala trebuie acordata poluarii cu substante solide sedimentabile,

- Evidenta buletinelor de analiza privind calitatea apelor;

- Evidenta buletinelor de analiza privind calitatea solului;

- Evidenta buletinelor de analiza privind determinările de zgomot;

In perioada de constructie se va avea in vedere de catre constructor si:

- Furnizarea de informaţii către public; solicitarea accesului temporar,

- Asigurarea de planuri pentru managementul traficului şi semaforizareacolo unde este nevoie (pe traseele drumurilor de exploatare, mai ales la intersectia cu alte drumuri;

- Asigurarea de împrejmuiri şi paznici la organizarile de santier; semne de avertizare asupra pericolelor; instalaţii de iluminat;

- Folosirea procedurilor şi echipamentelor de protecţie corespunzătoare.

- Elaborarea planului de intervenţie în caz de poluări accidentale



138 / 140

Luarea de măsuri din faza de proiect va determina:

- intervenţii minime în cadrul rezervaţiei naturale, atât în faza de realizare a construcţiilor, cât şi în faza de exploatare a acestora, acţiunea asupra biodiversităţii şi elementelor valoroase ale acesteia reducându-se semnificativ,

- ca efectele directe şi indirecte să fie de scurtă durată, cauzele devenind de natură temporară, până la remedierea defecţiunilor.

Problemele de mediu ce pot apărea la implementarea obiectivului proiectului cu măsurile compensatorii pentru pentru protejarea factorilor de mediu şi măsurile de diminuare propuse de RIM, inclusiv cele sugerate de Studiul de Evaluare Adecvată au condus la un impact care se va manifesta “redus”. Pe baza evaluării efectelor predominant reduse care pot decurge ca urmare a implementarii obiectivului de investiţie s-a stabilit că obiectivele de mediu din zona ex-urbană pot fi atinse şi nu va exista riscul încălcării standardelor de mediu.

Impactul asupra mediului datorat traficului rutier în mediul ex-urban cu rezumatul activităţilor descrise în proiectul în faza SF şi cu măsurile de compensare şi diminuarea recomandate de RIM va fi unul redus, care nu va fi important, în limitele reglementate de legislaţia specifică. La elaborarea PT se va face o nouă evaluare de mediu.

RIM recomandă monitorizarea factorilor de mediu afectaţi de tranzitul rutier pe varianta de drum ocolitor pentru urmărirea eficienţei măsurilor de protecţie a mediului şi stabilirea de obiective noi în sensul remedierii problemelor care pot apărea.

Proiectul are importanţă în dezvoltarea durabilă a zonei pe care o deserveşte.

Varianta de drum ocolitor diminuează numărul accidentelor de circulaţie din interiorul oraşului şi, totdeodată, asigură securitatea şi sănătatea locuitorilor acestuia, iar dezvoltarea implicită a sectorului de transporturi va asigura dezvoltarea durabilă a localităţilor.

Dezvoltarea durabilă urmăreşte, pe de o parte, calitatatea mediului, ca o componentă a vieţii, iar pe de altă parte, dezvoltarea socio-economică. Dezvoltarea durabilă vizează trei dimensiuni majore: solidaritate socială, eficienţă economică şi responsabilitatea faţă de mediu.

Proiectul vine în întâmpinarea acesteor interese având în vedere că, pe termen lung, prin decongestionarea traficului din interiorul localităţilor, asigură sănătatea populaţiei şi, totdeodată, asigură, prin măsurile de diminuare a impactului şi măsuri compensatorii pentru protejarea mediului, inclusiv a siturilor NATURA 2000, asigurând în aceeaşi măsură o cale de acces rapidă, fluentă şi facilă pentru dezvoltarea economică a ţinutului moldav.



139 / 140

7. Descrierea dificultăţilor întâmpinate de titularul proiectului în prezentarea informaţiei solicitate.

Acestea se rezumă în principal la lipsa de date şi la complexitatea solicitată documentaţiei de mediu care se elaborează pentru un proiect care se află în faza de Studiu de fezabilitate. La aceasta se adaugă complexiatea exagerată necesară schimbării folosinţei de teren.

Lipsa de date exacte se referă la criterii curente şi obiective de cuantificare a impactului asupra unor factori de mediu sau beneficiile potenţiale ale lucrărilor propuse (apă, sol, subsol, peisaj) determină, de cele mai multe ori, ca evaluarea acestora să fie subiectivă.

Au fost solicitate de elaboratorul RIM titularului de proiect date exacte privind:

- estimarea numărului de autovehicule care vor tranzita varianta de drum ocolitor,

- fauna şi vegetaţia locului pentru care este necesar timp de observaţie îndelungat, care se poate extinde pe câteva sezoane şi ar necesita fonduri mari. Aceste date au fost puse la dispoziţie după elaborarea Studiului de evaluare adecvată

- nivelul de zgomot şi vibraţii,

- consumuri de materiale, energie, apă,

- distanţe de protecţie faţă de vecinătăţi: clădiri, reţele electrice, de gaze, de apă şi canalizare.

Studiile de teren S-au efectuat pe tot parcursul proiectarii traseului variantei pentru observarea caracteristicilor locale

ale terenului. Au fost identificate zonele cu probleme deosebite pentru cunoasterea in amanunt a traseului de catre toti membrii echipei de proiectare.

Studiile topografice au fost elaborate de S.C. MODUL PROIECT S.A.

Studiul geotehnic a fost elaborat de catre laboratorul S.C. MODUL PROIECT S.A.

Programul de investigaţii a cuprins lucrări specifice de teren şi laborator pentru:

- identificarea stratigrafiei şi tectonicii zonei,

- determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de fundare, - precizarea nivelului de apariţie şi stabilizare a apei subterane, - recomandarea condiţiilor de proiectare şi execuţie a lucrărilor de terasamente şi fundaţii pentru

lucrările de artă, - recomandări privind surse de materiale locale necesare executării fundaţiilor şi terasamentelor.

Studiul de Evaluare Adecvată a fost întocmit de SC MEDIU RESEARCH SRL şi expert evaluator de mediu Dr. Guşă Delia Nicoleta.



140 / 140

BIBLIOGRAFIE

1. Memoriu Tehnic Varianta de ocolire Târgu Neamţ, 2010 S.CMODUL PROIECT S.A. Alexandria

2. Enciclopedia geografică a României, ESE, 1982 Grigore Posea

3. Raportul despre starea mediului din anul 2009 www.apmnt.ro

4. Combaterea poluării sonore si vibratiilor A. Darabonţ

5. Studiu de Evaluare Adecvată pentru “Varianta de ocolire Târgu Neamţ”, oraş Târgu Neamţ, judeţul Neamţ

SC MEDIU RESEARCH SRL

6. Habitatele din România N. Doniţă, M. Păucă, A. Popescu, S. Mihăilescu, I.A. Biriş

7. Manual de interpretare a habitatelor NATURA 2000 din România

D. Gafta, O. Mountford

8. STAS 12574-1987 Aer din zonele protejate – condiţii de calitate,

9. STAS 10009-1988 Limitele admisibile ale nivelului de zgomot,

54055 RIM Drum Centura Tg Neamt Decembrie 2011.Doc

Documents

Transcript of 54055 RIM Drum Centura Tg Neamt Decembrie 2011.Doc