Afl[ ce spuneculoarea p[rului

despre tine

Masca cu avocadoeste ideal[ pentru

tenul matur

16 Informa\ia zilei Miercuri 5 august 2009

Dac[ e;ti o femeie care punemare accent pe felul `n care arat[,`n mod sigur vei , curioas[ s[ a-idac[ nuan\a p[rului t[u spune sau

nu ceva despre tine. Haide s[ vedemcum sunt v[zute de domni femeilecu p[rul ro;u.

Ro;catele sunt v[zute ca ,indfocoase, seduc[toare ;iindependente. De cealalt[ parte,ro;catele pot , percepute ca femeicasnice, mai ales atunci c]nd poart[culori ;terse sau nuan\e deportocaliu. Pentru ro;catul perfectcu siguran\[ ai nevoie de un stilistbun, care s[ `\i pun[ `n valoarecalit[\ile. Ro;ul e o culoare pe carenatura o ofer[ cu modestie, av]nd`n vedere c[ doar 2-5 la sut[ dinpopula\ia lumii se na;te cu p[rulro;u.

Ro;u este, potrivit speciali;tilor,culoarea pe care p[rul o absoarbecel mai greu ;i poate p[rea“sp[l[cit[“ atunci c]nd nu esteaplicat[ corect.

Pentru p[rul brunet ai nevoiede un ten perfect. Tenul t[u este pus`n valoare de o nuan\[ foarte`nchis[. Atunci c]nd `\i vopse;tip[rul brunet, toate imperfec\iuniletenului vor , scoase `n eviden\[.Castaniul este nuan\a natural[,purt[toarele ei l[s]nd impresia defete cumin\i ;i modeste. Blonduleste cel mai greu de `ntre\inut.

Ioana Pop

Femeile ador[ s[ se r[sfe\e cu fel;i fel de m[;ti care le hidrateaz[tenul, `l cur[\[ ;i `l men\in t]n[r. Eibine, iat[ c[ astfel de m[;ti v[ pute\iprepara chiar acas[, f[r[ a mai da omul\ime de bani pe cele dinmagazine. De exemplu, cu zah[rulbrun pute\i s[ v[ face\i un exfoliantminunat. Amesteca\i `n palm[ ocantitate mic[ de zah[r brun cu uleide m[sline. Dup[ ce s-a format opast[, masa\i pe `ntreaga fa\[ ;i pedecolteu, apoi cl[ti\i cu ap[ dinabunden\[.

Din categoria produselornaturale cu propriet[\i hidratantefac parte avocado ;i mierea. Fructul

de avocado hr[ne;te pielea cumicrouleiuri ;i acizi gra;i. Este omască ideal[ pentru ten matur, cupiele uscat[ ;i riduri. Masca se facedin o jum[tate de avocado bine copt;i un sfert de cea;c[ cu miere, seaplic[ pe fa\[ ;i se las[ s[ ac\ionezetimp de 10 minute, apoi se cl[te;tecu ap[ c[ldu\[. Alt[ masc[hidratant[ se ob\ine din banane ;ivitamina E. Ave\i nevoie de obanan[ medie sau mare, foarte binecoapt[, ;i patru capsule de vitaminaE. Amestec]nd con\inutul, aplica\ipe fa\[ ;i dup[ aceea cl[ti\i cu ap[c[ldu\[.

I. Pop

Suplimentele pentru m[rirea s]nilorpot fi periculoase

~nultimavreme, `n ceea ceprive;te frumuse\ea s]nilor,modelele promovate auimpus concep\ia c[ s]niifrumo;i trebuie s[ �eneap[rat ;i mari.

Multe femei au ajuns s[ fac[ oobsesie pentru implanturile cusilicon ;i opera\iile de remodelare.S-a ajuns `n timp la ideea c[ femeiaideal[ este slab[ ;i cu s]nii mari. ~nrealitate, forma ;i dimensiuneas]nilor depind de structuracorpului, iar multe adolescente suntadesea nemul\umite de felul `n carearat[.

Cele care `;i permit ,nanciarrecurg la fel ;i fel de opera\ii estetice,iar cele care nu au bani de investit`n astfel de interven\ii recurg la

suplimente pentru m[rirea s]nilor.De;i intens promovate, acestesuplimente nu au un efectpermanent ;i pot d[una s[n[t[\iidac[ sunt asociate cu diverseafec\iuni sau deregl[ri hormonale.

Consulta\i mediculhomeopat

~nainte de administrareasuplimentelor pe baz[ de plantepentru m[rirea s]nilor, este necesar[o consulta\ie la medicul homeopat.Pentru a avea s]ni superbi, ,e ei micisau mari, e nevoie s[ ave\i o pieleelastic[. Dac[ pielea `;i pierde dinelasticitate, fermitatea s]nilor are desuferit. Masajul este unul dintre celemai simple gesturi pe care le pute\iface pentru a v[ p[stra s]nii fermi.Totodat[, `n timpul du;ului,

alterna\i apa cald[ cu cea rece pentrua stimula refacerea colagenului dinpiele, dar și pentru a acceleracircula\ia. Evita\i b[ile ,erbin\i,deoarece usuc[ excesiv pielea.Fermitatea s]nilor se p[streaz[ ;i

prin exerci\ii ,zice. Evita\i dietelerestrictive care promoveaz[ osc[dere rapid[ `n greutate, pentruc[ mai apoi, dac[ v[ `ngr[;a\i, risca\is[ v[ alege\i cu vergeturi pe s]ni.

�eodora V.

Se d` numaicu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul IV Nr. 200 mmiieerrccuurrii 05.08.2009

GGeeoorrggiinna a

CChhaappmmaann

Designerul dinDesignerul dinspatele rochiilorspatele rochiilor

MarchesaMarchesapag. 8-9

2 Informa\ia zilei Miercuri 5 august 2009S[n[tate

S-a descoperit c[exist[ ;i E-uri benefice

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revistaPoesis - George Vulturescu

Redactor ;efsuplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[,Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012Telefon< 0261-735195.

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. Culturii nr. 5, Baia Mare

Telefon< 0262/212020.e-mail< informatia@mail.multinet.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Masajul `mbun[t[\e;te circula\ia s]ngeluiV-a\i g]ndit vreodat[ de ce ar H

bine s[ merge\i din c]nd `n c]nd lamasaj? Ei bine, iat[ ce este de faptmasajul ;i care sunt efectele saleterapeutice. Masajul e prelucrareamanual[ a \esuturilor moi ;i amusculaturii, tocmai `n vedereaob\inerii unor efecte terapeutice ;ide relaxare, beneHce organismuluiuman pe termen lung sau imediat.

Cu ajutorul tehnicilor de masajse creeaz[ relaxare general[ `norganism, Hind eliminate durerilede cap ;i de g]t, atenuate durerile ;icrampele musculare. Se mic;oreaz[presiunea s]ngelui, se `mbun[t[\e;tecircula\ia s]ngelui ;i ajut[ laeliminarea toxinelor din organism.

eodora Pop

Orice medic pediatruinsist[ ca p[rin\ii s[ `i prepareacas[ copilului toate mesele.Iar nutri\ioni;tii recomand[m]ncarea de la bunica deacas[, adic[ cea natural[. Audreptate, dar cu toate acesteaexist[ ;i a;a-numitele E-uribune pe care pute\i s[ leingera\i f[r[ efecte secundarenegative.

Primul loc pe lista E-urilor bune`l ocup[ licopenul, un colorantro;u-galben, ob\inut din tomate. ~lg[si\i `n produse sub denumireacomercial[ de E 160. Licopenul seob\ine din Herberea ro;iilor. “Iarnatura a fost mai mult dec]tgeneroas[, pentru c[, prin Herbere,licopenul `n loc s[ se distrug[ segenereaz[ `n cantitate ;i mai mare”,explic[ prof. dr. GheorgheMencinicopschi, directorulInstitutului de Cercet[ri Alimentaredin Bucure;ti. “Licopenul e unantioxidant puternic. Este doveditc[ scade riscul apari\iei canceruluide prostată ;i chiar al cancerului des]n”, continu[ profesorul.

Ro;ul din ardei este uncolorant bun

Un alt aditiv de culoare ro;iecare nu prezint[ efecte negative esteE 162 sau ro;ul din sfecl[. Uncolorant bun, s[n[tos, care nu preaare varianta de sintez[ ;i care poateH g[sit de multe ori `n iaurturi.

:i ro;ul din ardei e un colorantbun, s[n[tos, care con\ine osubstan\[ indicat[ `n curele desl[bire. Aceasta are ca efect cre;terearatei metabolismului bazal, adic[accelereaz[ arderea gr[similor,spune directorul Institutului deCercetari Alimentare.

:i E-urile 163 sunt consideratesigure. Din aceast[ grup[ fac partecoloran\i de la roz la albastru `nchis,`n func\ie de fructele ;i legumeledin care se extrag. Mai exist[ `ns[ oalt[ categorie de aditivi buni.

Vitaminele sunt aditivialimentari buni

Vitamina E sau E 306 are un

rol important `n preven\ia bolilorcardiovasculare. E 306 e dovedit aavea ac\iune antioxidant[ foarteputernic[ ;i astfel devine eHcient `nprevenirea ;i tratareaarterosclerozei. Nici vitamina C sauE 300, al[turi de betacarotenulnumit E 160, nu pericliteaz[s[n[tatea. Echivalentul vitamineiB12, E 101, are un rol important `nmetabolismul glucidelor, gr[similor;i proteinelor. Mai mult, E 100 estehepatoprotector, favorizeaz[secre\ia biliar[ ;i se g[se;te cupreponderen\[ `n amesteculcunoscut sub numele de curry.

E 140 are un efect dezinfectant,iar E 322 `nseamn[ lecitina ;i seg[se;te `n ciocolat[.

Evit[ gr[similepe timp de var[

C[ldura sufocant[ ne d[ marib[t[i de cap `n timpul verii. Pentrucei care doresc totu;i s[ ser[coreasc[ venim `n materialul defa\[ cu sfaturi sut[ la sut[ naturale.

De cele mai multe ori necump[r[m sucuri reci din comer\,pentru a ne r[cori. Acest lucru,potrivit speciali;tilor, nu este unulbun, oamenii d]nd dovad[ decomoditate f[r[ a se g]ndi c[ de faptnu rezolv[m problema care o avem.Iat[ c]teva alternative pentrur[corirea natural[ a trupului nostru.

~n primul r]nd, pe timp de var[,trebuie pe c]t posibil evitatconsumul de gr[simi. Motivul esteacela c[ lipidele asigur[ producereade c[ldur[ ;i durata digestiei va Hmult mai mare prin consumulacestor produse. ~n timpul meseimestec[ de mai multe ori pentru cadigestia s[ aiba loc mult mai u;or.M[n]nc[ de mai multe ori `n timpulzilei, dar c]te pu\in la Hecare mas[.Pentru ca organismul s[ lupte cuc[ldura, organismul are nevoie devitamine. Consum[ c]t mai multelichide ;i alimente care se diger[mult mai u;or, cum ar H legumele;i fructele, acestea prevenind ;iposibila deshidratare. Diminea\aeste recomandat un pahar de sucde l[m]ie sau portocale, natural, pestomacul gol.

eodora V.

Informa\ia zilei 3Miercuri 5 august 2009 Familie

Femeile din Româniacontribuie cu pân[ la40% din bugetul casei

Româncele din mediulurban joacă un rol activ însus\inerea 6nanciară agospodăriei, peste jumătatedintre ele contribuind cupână la 40% din bugetul casei,iar cel mai neplăcut efect alcrizei este, în opinia lor,scăderea propriilor venituri,potrivit unui studiu BrennanResearch&Consultants.

“Segmentul feminin prezintă uninteres deosebit pentru oamenii demarketing, de business în general,deoarece femeia are un rol foarteimportant în achizi\ia multorcategorii de produse ;i servicii. Îndemersul nostru, am încercat săsurprindem aspecte atitudinale ;icomportamentale care să descriefemeia din România de azi. Chiardacă studiul nu este dedicat uneiindustrii anume, credem că tocmaiaceastă imagine oarecumintegratoare, care descriesegmentele de femei din mai multeunghiuri, va H relevantă pentrumarketeri în perioada actuală, cândse caută solu\ii mai pu\in

tradi\ionale pentru a ne apropiaconsumatorii" , spune Cosmin Nae,consultant al Brennan Research &Consultants, citat de Newsin.

Studiul a fost realizatîn colaborare cu SMARK

Potrivit aceluia;i studiu,internet bankingul este rar utilizatde românce. În Capitală însă acestserviciu are o rată de utilizare înrândul femeilor de aproape treiori mai mare fa\ă de media la nivelna\ional - 32% versus 11%.

Cercetarea “Femeia ca target< cee relevant acum” a fost conceputăca un instrument util pentru a aIadate noi ;i detalii relevante pentruspeciali;tii în marketing caregestionează produse ;i mărciadresate în special femeilor.

Cercetarea a fost efectuată, înperioada martie-aprilie 2009, pe une;antion de 1.099 de femei dinmediul urban, cu vârste cuprinseîntre 18 ;i 45 de ani, ;i are o eroaremaximă de ±3%. Studiul a fostrealizat în colaborare cu SMARK,care face parte din F5, companianew media a grupului Realitatea-Ca\avencu.

Cum `l `nv[\[mpe copil s[ fac[ fa\[

enerv[rii?Fiecare dintre noi ;tie ce

`nseamn[ se te enervezi, ceefecte are asupra celor dinjurul nostru starea de omnervos atunci c]nd o sim\im.Ei bine, nu doar adul\ii seenerveaz[, ci ;i copiii. Pentrua-l educa pe un copil s[ fac[fa\[ st[rii de nervi ;i agita\ie ebine s[ ;tim cum s[ lupt[m caadul\i `mpotriva enerv[rii.

Potrivit psihologului GyorgyGaspar, enervarea este o reac\ie`nv[\at[ la frustrare, care de cele maimulte ori nu serve;te la nimic bun ;ide obicei are consecin\e destul denepl[cute. Conform spuselorinterlocutorului nostru, pentru alupta `mpotriva enerv[rii este bines[ evit[m s[ g]ndim `n termenicatastrofali, s[ con;tientiz[m c[, de;is-ar putea s[ nu ne plac[, putemsuporta orice face copilul nostru.

De asemenea, un p[rinte trebuies[ `ncerce pe c]t posibil s[ `nlocuiasc[preten\ia ca micu\ul s[u s[ secomporte frumos numai din simplulmotiv c[ a;a vrea p[rintele ;i trebuies[ ne exprim[m `n calitate de p[rin\idezaprobarea fa\[ decomportamentele sau `nsu;iriledezagreabile ale copilului,accept]ndu-l a;a cum este el capersoan[. "Pe m[sur[ ce exersa\imodul acesta de a g]ndi diferit, ve\iajunge la concluzia c[ sentimentele;i comportamentele dumneavoastr[se schimb[, astfel `nc]t frecven\a,intensitatea ;i durata tr[irilor pl[cutevor cre;te, iar num[rul situa\iilor `ncare copilul se va `nfuria va sc[dea".

Elimina\i frustr[rileinutile

Psihologul ne `nva\[ cum s[ `l`nv[\[m pe copil s[ fac[ fa\[enerv[rii, pentru c[ p[rin\ii sunt ceicare `;i pot ajuta copiii s[ treac[ pestemomentele de furie, s[ le `nfrunte. "~nprimul r]nd trebuie s[ reac\iona\i cumult calm, dar ferm, atunci c]ndcopilul dumneavoastr[ este nervos.Dac[ v[ sup[ra\i sau enerva\i pecopilul dumneavoastr[ pentru c[ `;iexprim[ enervarea, `i transmite\i unmesaj c[ e normal s[ se enerveze dac[nu ob\ine ceea ce vrea. Dac[ reu;i\is[ r[m]ne\i calm ;i ferm `i oferi\icopilului un model despre cum s[fac[ fa\[ frustr[rii ;i ve\i cre;teprobabilitatea ca acesta s[ se calmeze`n scurt timp. De asemenea, e nevoies[ elimina\i frustr[rile inutile. Copiiise pot sim\i u;or cople;i\i de prea

mult[ frustrare, a;a c[ trebuie s[controla\i sentimentul `ntr-o limit[acceptabil[. Copilul va reu;i mai bine`n via\[ dac[ `ncepe prin a `nfruntaun num[r minim de frustr[rinecesare. Nu condamna\i saupedepsi\i copilul Hindc[ `;i exprim[m]nia. Demonstra\i-i verbal c[ de;inu v[ place comportamentul luitotu;i `l iubi\i. Ajuta\i-l s[ secomporte altfel f[r[ a-l critica. Criticaeste cel mai deconstructivcomportament `n educa\ia unuicopil.

Lauda ;i aten\ia p[rin\ilormodeleaz[comportamentul

Copilul trebuie sprijinit s[`n\eleag[ faptul c[ este responsabilpentru crearea propriei enerv[ri ;itrebuie s[ He capabil s[ `nve\e cum s[transforme enervarea `n iritare sau `ndezam[gire. Este important s[-l face\ipe copil s[ `n\eleag[ c[ nu trebuie s[aib[ mereu tot ceea ce `;i dore;te,deoarece astfel va face fa\[ mai binesentimentului de frustrare. Lauda ;iaten\ia venite din partea p[rin\ilorsunt modalit[\i pline de efect pe carele pute\i folosi pentru a modelacomportamentul copilului `n direc\iadorit[. Dac[ da\i o aten\ie minim[crizelor de furie ;i aten\ie maxim[r[spunsurilor calme la frustrare,copilul va `ncepe s[ r[spund[ maifrecvent la r[spunsurile calme.

“~n `ncheiere le mai dau un sfatp[rin\ilor atunci c]nd au de-a face cuun copil furios nevoie mare< s[ `;ip[streze sim\ul umorului, pentru c[le va H mult mai u;or s[ tolerezesitua\ia", `ncheie psihologul GyorgyGaspar.

Ioana V.

4 Informa\ia zilei Miercuri 5 august 2009Tendin\e

Rochia alb[ - alegerea perfect[pe timp de var[

Alb, alb ;i iar alb, iat[ secretulunei \inute reu;ite de var[. Rochiaalb[ este `n Becare var[ cea maiversatil[ pies[ din garderob[.Rochiile albe vaporoase din colec\iaOscar de la Renta, care ne-au`nc]ntat acum c]teva luni laprezentarea colec\iei, pot B `n sf]r;itpurtate.Ele au fost deja alese deCameron

Diaz sau chiar de prin\esaMadeleine a Suediei.

Cameron Diaz este de departecea care poart[ cele mai `ndr[zne\erochii albe.

La ceremonia la care a primit ostea pe celebra strad[ “Walk ofFame”, vedeta a `mbr[cat o rochiesimpl[ Oscar de la Renta,accesorizat[ cu pantoB ;i curea lat[

ro;ie. Apoi, la premiera Blmului"My Sister's Keeper", Cameron aales tot o rochie alb[ J. Mendel,scurt[ ;i asimetric[, cu sandale auriiPierre Hardy.

Un look impecabil care `i pune`n eviden\[ bronzul ;i picioareleperfect toniBate.

Nici Demi Moore (46 de ani)nu s-a l[sat mai prejos, la

binecunoscuta “Petrecere `n alb” alui PuD Diddy. Actri\a a purtat orochie minuscul[ din dantel[AndrewGn ;i sandale JimmyChoo.

:i pentru ca lista s[ Be complet[nuputeamuita vedeta lunii,MeganFox, care a purtat la premiera"Transformers< Revenge of theFallen" de laNewYork o rochie gentog[, Kaufman Franco, foarte sexy.

Ai purta imprimeuri tribale?Imprimeurile multicolore `n

stil tribal au fost la mod[ `n anii’90, `ns[ au revenit `n for\[. Dac[prin ;ifonierul t[u exist[ uitat[vreo pies[ vestimentar[ cu unastfel de imprimeu, nu ezita s[ opor\i.

~n ultimele s[pt[m]ni maimulte celebrit[\i au ap[rut`mbr[cate `n rochi\e cuimprimeuri tribale, printreacestea num[r]ndu-seRebecca deAlba, Vanessa Williams sau JoyBryant. Fergie de la Black EyedPeas este ;i ea fan al acesteitendin\e `n mod[.

Informa\ia zilei 5Miercuri 5 august 2009 Nout[\i

Coafura potrivit[ `nfunc\ie de domeniul de

activitate

“My Glow”, noulparfum semnatJennifer Lopez

|i-ai preg[tit CV-ul ;i \i-aiaranjat `mbr[c[mintea, dar pepia\a muncii din prezent, ;i a;adestul de rigid[, o singur[ gre;eal[te poate l[sa f[r[ locul de munc[.Speciali;tii `\i recomand[ c]te ocoafur[ adaptat[ pentru Becaredomeniu de activitate.

Art[ ;i divertismentObiectiv< s[ exprimi originalitate,minus excentricitate.Cum se face< leag[-\i p[rul laspate, `n coad[ de cal. Dac[ ai otunsoare scurt[, ai grij[ s[ nu air[d[cinile de alt[ culoare.Modelul t[u< Kristin Davis `nrolul de angajat la galeria de art[din serialul “Sex and the City”.

Publicitate ;i marketingObiectiv< s[ Bi atractiv[, dar s[nu exagerezi.Cum se face< Dac[ vrei s[ vinzialtora produse, trebuie mai `nt]is[ ;tii s[ te vinzi pe tine. Poart[p[rul `n valuri u;oare, nu foartecontrolate.Modelul t[u< Kate Hudson `n

rolul Alexis din Blmul „My BestFriend’s Girl”.

Sistemul sanitarObiectiv< s[ ar[\i c[ e;timaimult`ngrijorat[ de pacien\i, nu debucle.Cum se face< p[rul l[sat pe spate,cu c]teva bucle u;oare, prinse laspate cu o agraf[ mic[ ;i c[rare`ntr-o parte.Modelul t[u<OliviaWilde `n rolulDr. Hadley din serialul “Dr.House”.

Finan\e-b[nciObiectiv< s[ ias[ `n eviden\[iste\imea ta, nu p[rul.Cum se face<Arat[ c[ e;ti `n stares[m]nuie;timul\i bani ;i c[ p]n[;i p[rul st[ a;a cum `i spui tu.Dac[ai p[rul lung, prinde-l `ntr-un cocla spate, c]t mai discret. Dac[preferi p[rul scurt, f[-\i un bobmai lung `n fa\[ ;i mai scurt `nspate.Modelul t[u< Portia de Rossi `nrolul Veronic[i Palmer din Blmul“Better OD Ted”.

Acest produs este cea mairecent[ ad[ugare la linia deparfumuri “Glow”, a c[rorimagine este celebra actri\[ ;ic]nt[rea\[. Primul parfum dingam[ a fost lansat `n 2003 ;i areprezentat debutul artistei `nindustria parfumeriei. Dup[primul “Glow” au urmat “MiamiGlow”, “Love at First Glow”,“Glow AEer Dark”, “GlowShimmer” ;i “Sunkissed Glow”.

Producerea parfumului “MyGlow” a `nceput pe c]nd actri\aera `ns[rcinat[ cu gemenii ei.Jennifer spune c[ aceast[ stare i-a adus inspira\ie pentru alegereaaromelor care compunparfumul.“Este vorba despre rela\ia special[care se na;te `ntre o mam[ ;icopilul ei. Fiecare copil este un`ngera;”, declar[ ea. De altfel,capacul Caconului de parfum

reprezint[ un `ngera; g]nditor,din sticl[ transparent[. Flaconuleste primul din colec\ie care are oform[ diferit[ de celelalte, av]ndun look mult mai clasic.

Imaginile de promovare aufost semnate de c[tre fotografulCarter Smith, cu care Lopez acolaborat foarte bine, mai ales c[acesta o mai fotograBase pentruun pictorial `ntr-o cunoscut[revist[ de mod[, de care a fost

foarte `nc]ntat[.Parfumul va B lansat oBcial `n

octombrie 2009 ;i cele care vors[-l `ncerce ar trebui s[ ;tie c[notele de v]rf vor B de lavand[,nuf[r ;i frezie> `n notele demijlocvor sim\i trandaBr alb, bujor, crin;i frunze verzi, `n timp ce notelede baz[ combin[ esen\e lemnoase,cumar B santalul, dar ;i heliotrop;i mosc.

6 Informa\ia zilei Miercuri 5 august 2009S[n[tate

Indiferent c[ te-a arssoarele ;i vrei s[-l utilizezi ca;i metod[ de prim ajutor sauc[ g]tul `\i arde de ar;i\a deafar[, ceaiul e remediulnatural cel mai la `ndem]n[.Poate % consumat `n modtradi\ional sau cu ghea\[, orichiar sub form[ de compresepentru `n[lbirea tenului saupe pielea suferind[ din cauzasoarelui.

Ceaiul de romani\[, `n special,este perfect pentru a lumina tenul.~nmoaie o compres[ `n apa `n careai >ert planta ;i picur[ trei pic[turide lavand[. Ceaiul de romani\[ arepropriet[\i anti-in?amatoare,ajut]nd pielea s[ se calmeze.

~n afara binecunoscutului tei,renumit pentru capacitatea sa de acalma, romani\a, consumat[ cu

ghea\[ `n zilele toride, areproprietatea de a te ajuta s[ treci cubine peste stresul de la serviciu sausitua\iile turbulente de orice fel. Cugustul s[u delicat, asem[n[torm[rului, ceaiul de romani\[ estebun ;i `n cazul `n care stresul `;ipune amprenta asupra digestiei tale.

C]teva pahare de ceai ;i crampelestomacale nu te vor mai chinui.Acest tip de ceai este bun ;i `n cazulsimptomelor premenstruale, dar ;ial a;a-ziselor bufeuri, care apar `ncazul instal[riimenopauzei. Ceaiulde romani\[ te ajut[ s[ previiinclusiv diabetul.

Ceai alb pentru o dantur[s[n[toas[

Dac[ `\i dore;ti o dantur[s[n[toas[ ;i gingii asemenea,apeleaz[ cu `ncredere lapropriet[\ile antioxidante aleceaiului alb. :i asta pentru c[antioxidan\ii din acest tip de ceaiinhib[ dezvoltarea bacteriilor orale.

Ceaiul verde, `n special, esteperfect `n cazul micilor incidentecum ar > zg]rieturile, mu;c[turilede insecte sau chiar arsurile solare.Taninul con\inut de acestaac\ioneaz[ ca un antiseptic natural,

f[c]nd ca usturimile saum]nc[rimea s[ dispar[. ~n situa\iileenumerate mai sus se aplic[ ocompres[ cu ceai verde r[cit.

Un studiu realizat `n MareaBritanie a ar[tat c[ cei care consum[de patru ori pe zi ceai negru, timpde 6 s[pt[m]ni, suntmultmai calmi`n situa\ii-limit[. At]t ceaiul negru,c]t ;i cel verde con\in teanin[, unaminoacid care ajut[ creierul ;icorpul s[ se relaxeze.

Ca s[ nu ai r[u de mareDac[ vara asta vrei s[ navighezi,

ai grij[ s[ strecori `n bagaj ;i c]tevaplicule\e de ceai de ghimbir.Aceast[plant[ are proprietatea de a te ajutas[ previi “r[ul demare". Ghimbirulte ajut[ s[ treci cu bine ;i pestesenza\iile nepl[cute cauzate dec[l[toriile cuma;ina, cu avionul sauchiar cu autobuzul.

V. Shibata

Ceaiul de romani\[ regleaz[ digestia

M[ce;ele< izvor de s[n[tate ;ifrumuse\e prin vitamine

Multe persoane refuz[ s[bea ceai de m[ce;e sau s[consume fructul propriu-zisdinmotivul c[ nu are un gusttocmai pl[cut. De;i nu se potcompara ca miros ;i gust cuportocalele, cire;ele sau altefructe gustoase, m[ce;elesunt mai bene#ce `n sine caorice alt fruct.

M[ce;ul mai poart[ ;i numelede “Rosa canina” ;i se a?[ `n gradde rudenie cu ?oarea numit[tranda>r. El cre;te sub formaunuitu>;mare, `n principiu `n poienilep[durilor din zonele de c]mpie ;ideal, pe c]mpii ;i p[;uni, `napropierea copacilor.

M[ce;ul are nevoie de multsoare pentru a `n?ori, iar din acestmotiv nu `l vom `nt]lni `n locuriumbroase.

Tufa are o `n[l\ime deaproximativ 3m, cumulte tulpinilungi acoperite cu spini.Deoarecetulpina poate > u;or `ndoit[ peorizontal[, din ea se fabric[ defoarte multe ori perdele de s]rm[ghimpat[ vie, pentru delimitareaunor terenuri.

C]nd `n$ore;te?

Planta apare sub formaconsumabil[ `n lunile iunie-iulie.Florile sunt mari ;i albe sau alb-rozuliu, cresc grupate sau solitare.Fructele pot > colectate p]n[ `n

toamna t]rzie, `n jur deoctombrie. ~n ceamaimare partem[ce;ele sunt folosite pentruceaiuri forti>ante. Ele sunt ni;tefructe ce au form[ alungit[-oval[,de culoare ro;u-portocalie.

Se recolteaz[ fructele coapte,se usuc[ `n `nc[peri bine aerisite

p]n[ ce cap[t[ un aspect uscat(tipsta>de) ;i se pot rupe cu degetele.

De ce s[ bem ceai dem[ce;e?

M[ce;ele con\in foarte multevitamine, `n special vitamina C,dar ;i vitaminele B1 ;i B2, K ;i PP.De exemplu ceaiul de m[ce;estimuleaz[ po@a de m]ncare,`nt[re;te imunitatea organismului;i este vasodilatator.

Siropul de m[ce;e poate >ob\inut at]t dinm[ce;e proaspete,c]t ;i din fructele uscate. Acestsirop se poate prepara u;or< la ocan[ de m[ce;e ad[uga\i 1/2 kgzah[r ;i un litru de ap[. Fierbe\ijum[tate de or[ ;i l[sa\i s[ ser[coreasc[. P[stra\i la rece, dup[care se poate consuma cu ap[, `nfunc\ie de c]t de puternic dori\i s[>e.

Fa\[ de m[ce;ul “Rosacanina”, m[ce;ul de munte, zis ;i“Rosa pendulina”, este mult maibogat `n principii active, mai ales`n ceea ce prive;te con\inutul `nvitamina C.

Gabriela Pu;ca;iu

Informa\ia zilei 7Miercuri 5 august 2009 Re\ete

Ardei umplu\i`n stil spaniol

Ingrediente<- 1 chi?[ tare- 1 conserv[ porumb (140 gr)- 1 ceap[- 2 cepe verzi- ½ leg[tur[ p[trunjel- 4 ardei gra;i- 500 gr carne tocat[ mixt[- 1 ou- sare, piper ;i boia dulce- 125 ml sup[ de legume- 1 lingur[ bulion- 100 gr ca;caval ras

Mod de preparare<Se `nmoaie chi?a `n ap[ rece. Se

scurgeconservadeporumb.Se toac[ceapaalb[;i ceaverdese taie rondele.Se toac[ p[trunjelul.

Se spal[ ardeii gra;i, se ;terg ;i setaie c[p[celul. Se `ndep[rteaz[semin\ele ;i pieli\ele albe. Sezdrobe;tecu furculi\achi?a `nmuiat[;i se fr[m]nt[ cu carne tocat[, ceap[;i ou. Se adaug[ sare, piper ;i boia,apoi porumbul ;i p[trunjelul.Ardeiise umplu cu aceast[ compozi\ie.Cuptorul se `ncinge la 200ºC. Seamestec[ bulionul cu sup[ ;i setoarn[ `ntr-o form[ de su?eu `nalt[.Se a;az[ `n[untru ardeii gra;i ;i sepresar[ ca;cavalul> se coace 45 min.De post<

Ardeii se pot umple ;i cu ocompozi\ie de soia sau legume.Carcasele goale se coc `n prealabil lacuptorcca. 20min.Apoi seumplucuun amestec de legume ;i orez. Se potad[uga cubule\e de ca;caval vegetal.

Piept de pui glasatcu ardei

Ingrediente<- 4 >leuri piept de pui (a cca. 150 gr)- 1 ceap[ t[iat[ felii- 5 linguri ulei de m[sline- 4 ardei gra;i t[ia\i f];ii- sare ;i piper- zah[r- coaja ras[ de la 1 l[m]ie- 2 ardei iu\i toca\i

Mod de preparare<Feliile de ceap[ se c[lesc `n 4

linguri de ulei> se adaug[ f];iile deardei ;i se c[lesc10min. Se toarn[50ml ap[ ;i se mai las[ s[ se `n[bu;e 5min. Se adaug[ sare, piper ;i 1linguri\[ de zah[r.

Carnea se s[reaz[, sepipereaz[ ;ise pr[je;te de jur `mprejur `ntr-o

lingur[ de ulei. Se adaug[ coaja del[m]ie ;i ardeii iu\i toca\i> se `n[bu;[10 min. Se scoate carnea. Zeama sed[ `n >ert cu 50ml ap[, sare ;i zah[r.Carnea se serve;te cu ardei gras,stropite cu 1-2 linguri sos de l[m]ie.

Nectar de pepenecu piersici

(8 por\ii)

Ingrediente<- 2 kg pulp[ de pepene verde- 1 pepene galben mare- sucul de la 2 l[m]i- 500 ml suc de piersici- 2 linguri miere- miezul de la 2 batoane de vanilie- frunze de l[m]i\[ pt. decor

Mod de preparare<Se cur[\[ de s]mburi pulpa de

pepene verde ;i cea de pepenegalben> se scot c]teva bile cuajutorul instrumentului depor\ionat `nghe\ata. Restul de pulp[se taie m[runt ;i se paseaz[ cu sucde l[m]ie, suc de piersici ;i miere.Se adaug[miezul de vanilie ;i se d[la frigider 30 min.

Nectarul se toarn[ `n pahare ;ise serve;te cu bile de pepene, ornatcu frunze de l[m]i\[.

Pr[jitur[cu ;ampanie ;i pepene

Ingrediente<Blat<- 2 ou[- 60 gr zah[r- ½ linguri\[ coaj[ de l[m]ie ras[- 60 gr f[in[- ½ linguri\[ praf de copt- 75 gr gem de caise- 2 linguri\e caisat[

Crem[ ;i glazur[<- 9 foi gelatin[ alb[- 50 grmiere- 325ml ;ampanie- 250 gr crem[ de br]nz[- 200ml fri;c[- 500 gr pulp[ de pepene galben- 2 linguri praf de oranjad[

Modde preparare<Se `ncinge cuptorul la 180ºC. Se

tapeteaz[cuh]rtiedecoptoform[decozonac (30cm/10 cm).

Blat< ou[le se bat cu zah[r> se`nglobeaz[coajade l[m]ie> se adaug[f[inaamestecat[ `nprealabilcuprafulde copt. Se a;az[ compozi\ia `ntr-oform[ de cozonac ;i se coace lamijlocul cuptorului 15-20 min. Sescoate, se desprinde de pe marginileformei cu un cu\it ;i se r[stoarn[ pegr[tar. Se `nmoaie pu\in h]rtia de pefund;isedesprinde.Secl[te;teforma,se;terge;iseungepu\in.Sedecupeaz[2 f];ii de h]rtie de copt dedimensiunile formei> se a;az[ `nform[,astfel `nc]tmarginile s[at]rneafar[.Sea;az[blatul `nformatapetat[.Gemuldecaiseseamestec[cucaisata;i se dau `n>ert, amestec]nd> se ungeblatul cu aceast[ compozi\ie.

Crema< se `nmoaie `n ap[ rece6 foi de gelatin[. Se `nc[lzesc 125 ml;ampanie cu miere p]n[ ce se omo-genizeaz[> se storc foile de gelatin[ ;ise dizolv[ `n[untru. ~n amestecul de;ampaniesedizolv[3linguridecrem[debr]nz[ ;i sed[ la rece.C]ndcrema`ncepe s[ se `nt[reasc[, se `nglobeaz[fri;ca b[tut[ ;i crema se a;az[ `nform[. Se d[ la rece 4 ore.

Glazura< se `nmoaie 3 foi degelatin[. Cu un instrument rotunjitsauo linguri\[ se scotcca.50debilu\edinpulpadepepenegalben.Sescoatetavadin frigider ;i seacoper[cubileledepepene care se `ncrusteaz[u;or cuo scobitoare. Praful de oranjad[ sedizolv[ prin `nc[lzire cu 200 ml;ampanie. Se dizolv[ `n[untru ;igelatina r[mas[. Jeleul de ;ampaniese las[ s[ se r[ceasc[, amestec]nd.C]nd`ncepes[se`nt[reasc[,setoarn[peste bilele de pepene. Se las[ s[ ser[ceasc[ lafrigider.Sed[lacongelator10 minute, apoi se scoate din form[,tr[g]nd de marginile h]rtiei de copt>sea;az[peunplatou;ise taie felii late.

8 Informa\ia zilei Miercuri 5 august 2009Vedete Informa\ia zilei 9Miercuri 5 august 2009 Vedete

Georgina Chapman – designerul din spatele rochiilor Marchesa~n 2004 `;i `n.in\a bran-

dul vestimentar Marchesa(dup[ numele unei aristo-crate extravagante din pe-rioada Belle-epoque a Ita-liei, Marchesa Luisa Casati)`mpreun[ cu cea mai bun[prieten[ a ei, designerul detextile Karen Craig.

Aproape imediat, rochiile lorfabuloase ;i-au f[cut remarcat[prezen\a la diferite evenimente,purtate de vedete ca Jennifer Lopez,Cate Blanchett, Jessica Alba, RenéeZelwegger sau Anne Hathaway.Prima prezentare a avut loc `nlivingul apartamentului ei londonez.

Anul trecut, brandulMarchesa ;ilinia de rochii Notte a a avut o cifr[de afaceri de 35 milioane de dolari`n toat[ lumea.

Creatoarea `n v]rst[ de 33 de anipl[nuie;te s[ adauge ;i o linie depo;ete la cea de rochii de cocktail ;ide mireas[ deja lansate.

Crea\iile prêt-à-porter `ncep dela 3.000 de dolari ;i Gecare colec\ieinclude rochii unicat care `ncep dela 10.000 de dolari. “Rochiile pe carele creez pentru Marchesa sunt celepe care le port eu `n viselemele.” Cuacelea;i silueteMarchesa, piesele dincolec\iaNotte au pre\uri `ntre 700 ;i1.300dedolari ;i se v]nd `npeste 200de magazine `n `ntreaga lume.

La sf]r;itul lui 2007 s-ac[s[torit cu un om deafaceri din lumea .lmului

~n 2004 a `nceput o rela\ie cumogulul industriei cinematograGceHarveyWeinstein, care este cu 24deani mai `n v]rst[ dec]t ea.

C]rcota;ii au spus c[ succesulcrea\iilor ei se datoreaz[ alian\ei cuWeinstein, dup[ ce s-a vehiculat c[primele rochiiMarchesa pe covorulro;u au fost purtate de actri\e carejucau `n Glmele produse de acesta.“Dac[ cuiva nu-i place ce fac eu, eOK. Toat[ lumea are dreptul laopinie. Dar dac[ nu le place ceea cefac eu din cauza persoanei cu caresunt c[s[torit[, asta nu e cinstit.”

:i cum e c[s[toria? “Este foartebine. Mi se potrive;te. E romantic -`mi place s[ spun ‘so\ul meu’.”

Se zice c[ Harvey s-a mai lini;titde c]nd a `nt]lnit-o pe Georgina.“Nu ;tiu, pentru c[ eu nu l-amcunoscut `nainte. Dar n-am nicio;ans[ s[ m[ plictisesc cu el – totul eo aventur[. :i suntem am]ndoifoarte activi.”

Georgina a crescut

`n Richmond, un or[;eldin vestul Londrei

Tat[l ei de\ine companiaproduc[toare de cafea organic[Percol, iar mama ei este critic deteatru. :coala a fost urmat[ de Liceulde art[ ;i design din Chelsea, undea cunoscut-o pe partenera ei deafaceri, Keren Craig. Apoi a urmatun an de c[l[torii (a ajuns `n India;i `n Nepal), c]nd ;i-a vopsit p[rulalbastru ;i ;i-a pus piercing `n nas.S-a `ntors `n Anglia pentru a studiadesignul costumelor de teatru la:coala deArt[Wimbledon.A lucratca designer de costume, a ap[rut`ntr-o reclam[ la ;amponul Head &Shoulders, a jucat `n Glme, toateacestea ajut]nd-o s[-;i pl[teasc[facturile.

De;i pare foarte sigur[ pe sine,ea a declarat `ntr-un interviu acordatrevistei britanice “Tatler” c[ a suferitde insomnie sever[ timp de ani dezile ;i de atacuri de panic[. Acumcrede c[ a reu;it s[ scape de acesteafec\iuni ;i cu ajutorul unuimedicament creat de Dr. Joshi pecare `l \ine `npo;eta ei, `ntr-o gentu\[transparent[ din plastic `mpreun[cu machiajul, cheile ;i c[r\ile decredit, deoarece “nu am unportofel”, declar[ ea.

Poart[ bijuterii tot timpul, a;ac[ uneori se mai `nt]mpl[ s[ lepiard[ pe unele dintre ele, inclusivinelul de logodn[ primit de laHarvey. Desigur c[ l-a g[sit p]n[ laurm[ `n dulapul de haine, dup[ ;aseluni. C]nd sunt `n New York, undeeste ;i atelierul de crea\ie, le place s[ias[ la restaurant cu prietenii sau s[cineze acas[ cu aceia;i prieteni.

C]t despre Londra, i-ar pl[cea s[locuiasc[ din nou aici, dar nu i separe corect s[-l \in[ departe peHarvey de cele trei Gice ale lui dinc[s[toria anterioar[. Rela\ia cu feteleeste minunat[ ;i recunoa;te c[ `ntr-o zi i-ar pl[cea ;i ei s[ aib[ copii.

Lista GeorgineiCe are `n po;eta ei< parfum de

tuberoz[ ;i gardenia de la EstéeLauder> fard de obraz ;i de ochiNars;i un gloss roz.

Articol de r[sf[\< unMercedes-Benz Pagoda din 1971.

Cartea ce o are acum penoptier[< “Trei ce;ti de ceai” deGregMortenson ;i David Oliver Relin.

Discul din CD player<Coldplay- “Viva la vida”

Filmulpreferat< “VickyCristinaBarcelona”

Actri\a preferat[< KatherineHepburn

Secretul pentru a purta tocuride 12 cm< “Obi;nuin\a ;i perni\elecu gel Scholl.”

Informa\ia zilei 11Miercuri 5 august 2009 Diet[

Strugurii stimuleaz[arderea gr[similor

Vara este anotimpul carene ofer[ o bog[\ie de fructecu un poten\ial valorospentru s[n[tate ;i pentrusiluet[. Acumnebucur[mdepepenele verde, care ne ajut[foarte mult s[ sc[p[m dekilogramele `n plus, iar nupeste mult timp vom putea`nlocui pepenele cu struguriide cas[, acei struguri buni ;ipe buzunarul #ec[ruia.

Dac[nu a\i `ncercat niciodat[ s[consuma\i aceste fructe pentru aie;i `nving[toare `n lupta cukilogramele `n plus, v[ oferimc]teva detalii vizavi de struguri.

Strugurii sunt boga\i `nvitamine, minerale, proteine ;iglucide, Bind hr[nitori ;i cu pu\inecalorii. Sunt practic ideali `ntr-odiet[ de var[ deoarece men\inhidratarea organismului, con\in]ndaproximativ 75 la sut[ ap[, restulBind zaharuri, vitamine ;iminerale.

Prezint[ numeroasebene#cii pentru organism

Consumul lor ne ajut[ `n

anemiile feriprive, datorit[con\inutului de Ber, `n refacereaorganismului dup[ st[rile de stres ;iepuizare Bzic[ ;i psihic[, au efectehipotensive, Bindutili `n cazul celorcu hipertensiune, regleaz[ Cuxulrenal, Bind hidratan\i ;i av]ndefecte diuretice, men\in glicemia`ntre mese `n timpul dietei ;i

mobilizeaz[ gr[simile din depozite,particip]nd la arderea lor.

Cura cu struguri este util[pentru reglarea greut[\ii, boabelecon\in]nd glucide cu ardere lent[,ce nu permit `ngr[;area ;istimuleaz[ mobilizarea gr[similordin depozitele adipoase.

Ioana V.

Cerealele integralene men\in silueta

Dac[ ai ajuns la greutatea pecare \i-o doreai, urm[torul aspectpe care trebuie s[ `l ai `n vedereeste acela de a-\i men\inegreutatea optim[. Studiile audemonstrat c[ persoanele careconsum[ alimente ce con\incereale integrale `n Becare zi `;imen\in mai u;or silueta ;i suntmai pu\in predispuse pe termenlung la o cre;tere `n greutate.

Pe l]ng[ consumul cerealelorintegrale nu trebuie s[ ui\i deexerci\iile Bzice ;i s[ ai mare grij[ce pui `n farfurie.

Ce sunt de fapt cerealeleintegrale ;i de ce li se spune a;a?Cerealele normale se produc c]ndboabele sunt m[cinate sauraBnate, coaja ;i germenul sunt`nl[turate, r[m]n]nd doar

membrana interioar[. ~n acestmod o mare parte a valoriinutritive a bobului dispare, pec]nd `n prepararea cerealelor

integrale se folose;te `ntregul bob,p[str]ndu-se intacte elementeleesen\iale.

+eodora Pop

Metode ce combatmole;eala

C[ldura ne in*uen\eaz[foarte mult digestia, somnul;i puterea de munc[. Ce s[facem pentru nu ne l[sadobor]te de razelemole;itoare ale soarelui ;ipentru a ne revigoraorganismul? Iat[ 3 super ideipentru o var[ )erbinte ;is[n[toas[<

1. ~n Becare diminea\[ stoarcec]te dou[ portocale ;i o l[m]iepentru a te bucura de prospe\imeacitricelor ;i a vitaminei C `ntreagazi sub formaunui cocktail apetisant.

2. M[n]nc[ pepene ro;u `nBecare zi. Este cel mai bun fructdezinfectant ;i r[coritor. Dulcea\a;i prospe\imea ei `\i vor da o starede bine `n Becare zi, s[ nu amintimde efectul s[u dezintoxicant asupraorganismului t[u.

3. Salat[ de fructe exotice, dedou[ ori pe s[pt[m]n[. E bine ca `nBecare zi s[ m[n]nci ceva dulce,`ns[ e bine ca acel ceva s[ nu Bemereu ciocolat[. Mediciirecomand[ consumul fructelor `nBecare zi, iar pe l]ng[ acestea e binedin c]nd `n c]nd s[ mai consumi ;ic]te o s[l[\ic[ de fructe proaspete.

Recomandarea noastr[ este unmix de portocale, grapefruit, mereverzi (sau galbene), struguri albi(sau ro;ii), ananas ;i kiwi. Unamestec de acest gen va avea efectat]t detoxiBant, c]t ;i revigorantpentru organismul t[u.

Gabriela Pu;ca;iu

Uleiul de m[sline,mama s[n[t[\iiOrice re\ete dediet[ s[ cite;ti, cu

siguran[ nu lipse;te un elementesen\ial< uleiul de m[sline. Fievorbim de pr[jeli, Be amintimdiversitatea de salate, uleiul dem[sline e obligatoriu.

~n compara\ie cu alte uleiuri, celde m[sline con\ine vitaminele A,B1, B2, C, D, E, K, Ber, acizi gra;inesatura\i 85% ;i alte elemente carefac pielea ;i organismul nu doars[n[toase, dar ;i frumoase. Pe l]ng[faptul c[ e un tonic ideal pentruvezica biliar[, aest tip de ulei are ;iun efect u;or laxativ care de foartemulte ori e un mare ajutor celorcare au nevoie, `ns[ nu afecteaz[ pecei care nu au nevoie.

De asemenea, uleiul dem[slineeste cnsiderat ;i celmai bun prietenal Bcatului, a;adar esterecomandabil consumul a 1-2linguri\e de ulei dem[sline pur `ntr-o zi.

G.P.

10 Informa\ia zilei Miercuri 5 august 2009Fitness

Bronzul la solar este cancerigen!Organiza\ia Mondial[ a S[n[t[\ii recomand[ ca persoanele sub 18 ani s[ nufrecventeze aceste saloane

~n ultimii ani, tot maimulte femei apeleaz[ lasaloanele de bronzareindiferent de anotimp. Fie c[evorbade iarn[ sauvar[, suntpersoane care doresc `npermanen\[ s[ )e bronzate,f[r[ s[ \in[ cont ;i de riscurilepe care leprezint[ oexpunereprelungit[ la razeleultraviolete arti)ciale. Celemai noi informa\ii pe aceast[tem[ au fost date de Agen\iaInterna\ional[ de Cercet[riasupraCancerului din cadrulOrganiza\iei Mondiale aS[n[t[\ii, care include razeleultraviolete din cabinetele debronzat `ncategoria factorilor“cancerigeni”.

S-a constatat de c[tre exper\iiIARC c[ expunerea la razeleultraviolete artiBciale `nainteav]rstei de 30 de ani spore;te cu 75%riscul apari\iei melanomului, ceamai agresiv[ form[ de cancer depiele. Pe aceast[ tem[ am stat devorb[ cu medicul primar dechirurgie estetic[ dr.Marius Roati;din cadrul Spitalului Jude\ean deUrgen\[ Satu Mare, care ne-aprezentat pe larg date importanteale unor studii efectuate decercet[tori dindiverse \[ri pe aceast[tem[.

Expunerea la solar duce lasupra`nc[rcare cu radia\ii

Industria saloanelor de bronzateste mare ;i soBsticat[ `n SUA ;iEuropadeNord, unde venitul anualdin acestea ajunge la 5 miliarde dedolari ;i care a crescutde la 1miliardde dolari din 1992. Popularitateaacestor saloane a crescut `n ciudaaten\ion[rilor f[cutedeorganiza\iilede s[n[tate. Principalamotiva\ie pentru adresabilitateac[tre aceste centre este dob]ndireaunui bronz sigur ;i preg[tirea pieliipentru expunerea la soare. Opractic[ considerat[ destul depericuloas[ de autorii articolului “De indoorUV tanning industry< Areview of skin cancer risk, healthbeneBt claims, and regulation”publicat `n “Journal of theAmericanAcademy of Dermatology”. Ace;tiautori aBrm[ c[ aceast[ expunere laUV artiBciale, de obicei `nainte devacan\[/concedii, va conduce la o

supra`nc[rcare cu radia\ii UV ;i `nacela;i timp la sc[derea eBcacit[\iim[surilor protective fa\[ deexpunerea ulterioar[ la razelesoarelui> majoritatea popula\ieiconsider[ `n mod gre;it c[ bronzulastfel ob\inut `i va asigura protec\ia`mpotriva expunerii la razelepericuloase ale soarelui.

Factorul de protec\ie solar[(SPF) conferit de bronzul ob\inut lasaloanele de bronzat este de 1-2, celob\inut prin expunere la soare de 2-3, iar cel prin folosirea produselorcosmetice de ob\inere a bronzuluiartiBcial asigur[ tot un SPF de 2-3.Orice bronzare este o indica\ie dedistrugere a ADN-ului ce poatecontribui la apari\ia cancerului depiele. ~n acela;i articol din “Journalof the American Academy ofDermatology” publicat `ndecembrie 2005 se arat[ c[Organiza\ia Mondial[ a S[n[t[\iirecunoa;te pericolul expunerii laUV artiBciale din saloanele debronzat ;i recomand[ ca niciopersoan[ sub 18 ani s[ nu frecven-teze aceste saloane.

Vitamina D se sintetizeaz[ `npiele, astfel c[ adep\ii saloanelor debronzat sus\in c[ expunerea regulat[la UV artiBcial cre;te nivelulvitaminei D `n s]nge. ~n ciudaimportan\ei vitaminei D, cantitateade radia\ii UV naturale necesareproducerii nivelului adecvat devitamin[ D este mic[ ;i nu justiBc[abuzul de expunere laUVartiBciale.

Un studiu efectuat `n

Cincinnati, Ohio, a ar[tat c[ pentrucopii albi, `mbr[ca\i, este suBcient[expunerea m]inilor ;i fe\ei timp de30 de minute p]n[ la 2 ore pes[pt[m]n[ pentru a sintetizacantitatea necesar[ de vitamin[ D.Doza standarddeUVBprimit[ `ntr-o sesiune de expunere `n saloanelede UV dep[;e;te cu 25% dozaminim[ eritematoas[ (MED).MEDpentru tipul II de piele este atins[dup[ 12,6 minute, iar pentru tipulIII de piele dup[ 17,7 minute,utiliz]nd un aparat standard debronzare. ~n general cei careapeleaz[ la saloanele de bronzatpetrec aproximativ 20deminute subacest aparat.

|ine minte dictonul< bronzacum, probleme mai t]rziu

Exist[ un dicton< “BRONZACUM, PROBLEME MAIT}RZIU!” Este diBcil de convinscineva c[ anumi\i factori din tinere\esunt responsabili de apari\iacancerului dup[ 30-50 de ani. Dozatotal[ a radia\iilorUV `ntr-un salonde bronzat poate dep[;i de p]n[ lacinci ori doza de UV din razelesoarelui, astfel c[ expunerea timpde 20 de minute `ntr-un salon debronzat poate corespunde cuexpunerea de 2-3 ore la soare `ncursul amiezii.

~ntr-o analiz[ atent[ efectuat[de Agen\ia Interna\ional[ pentruCercetarea Cancerului s-a ar[tat c[

exist[ o serie de asocieri pozitive`ntre expunerea la UV artiBciale `nsaloanele de bronzat ;i dezvoltareamelanomuluimalign, `n special dac[expunerea s-a f[cut `nainte de 35 deani.

Datorit[ asocierii totmai sigure`ntre expunerea la UV artiBciale ;iapari\ia cancerului de piele, DeFood and Drug Administration(FDA) ;i Federal TradeCommission (FTC) din StateleUnite au adoptat o serie dereglement[ri privind utilizareaacestor saloane de bronzat,`mpiedic]nd printre altele ;iprezentarea reclamelor care arputeadezinforma popula\ia referitor laefectele “beneBce” ale acestor UVartiBciale. ~n prezent `n 25 de statedin America este interzis accesultinerilor cu v]rsta cuprins[ `ntre 13-16 ani `n astfel de saloane, iar `n altestate este obligatoriu acordul scris alp[rin\ilor, care are valabilitatea deun an.

Totodat[ mai multe studii auar[tat c[ radia\iile UV ob\inuteartiBcial prezint[ acelea;i efectebiologice asupra pielii ca ;i celeemise de soare, av]nd un efectcarcinogen, ;i anume `n stratul bazalal pielii unde sunt localizatemelanocitele (celulele produc[toarede pigmentmelanic)UVde tipA seproducdistrugeri aleADN-uluimaimari dec]t cele de tip B. Expunereala UV din saloanele de bronzatproduce modiBc[ri ale imunit[\iicutanateprinmodiBcareapopula\ieilimfocitare ;i supresia activit[\iicelulelor “natural killer”. ~n 19 studiiefectuate ;i al c[ror rezultat a fostpublicat `n “Exposure to artiBcialUV radiation and skin cancer” din2006 compar]nd riscul apari\ieimelanomului malign la popula\iaexpus[ versus popula\ie neexpus[la UV artiBciale a fost un raport de1,15.

De asemenea, `n ultimii ani s-acristalizat faptul c[ exist[ o leg[tur[str]ns[ `ntre expunerea la UVartiBciale ;i apari\ia celorlalte tipuride cancer cutanat, carcinomulspinocelular ;i cel bazocelular. Altesutdii efectuate arat[ c[ expunerealaUVpoate produce leziuni ocularecumarB cataracta,melanomocularsau carcinom spinocelular alcorneei.

De asemenea expunerea la UV`n saloanele de bronzat poatefavoriza apari\ia fotodermatozelorinduse medicamentos ;i exacerbalupusul eritematos.

A consemnat Mihaela Ghi\[

Informa\ia zilei 13Miercuri 5 august 2009 Sfaturi

Vedetele folosesc diversetrucuri ca s[ arate bine

Celebrit[\ile sunt mereumachiate perfect, `mbr[cateperfect, coafate perfect. S]niilor sunt perfec\i, iar hainelestau exact acolounde trebuie.Bretelele rochiilorde sear[nuse mi;c[ nici m[car unmilimetru, iar sutienul, de;i eclar c[ exist[ pe undeva, nuse vede deloc, `n ciudadecolteului ad]nc.

Bine`n\eles c[ vedetele sunt`mbr[cate, machiate ;i coafate deceimaibuni speciali;ti `ndomeniu,dar `n afar[ de asta ele ;tiu ;i c]tevasecretecarenuauajuns lanoi.Arat[at]t de bine `ntotdeauna pentru c[;tiu s[ tri;eze.Te-ai `ntrebat vreodat[ cum a

reu;it JenniferLopez s[-;i \in[peeaacea superb[ rochie Versace verdepe care a purtat-o la premiileGrammy din 2000? Rochia eradintr-un material u;or, decolteulcobora mai jos de buric ;i totu;ic]nt[rea\a a ar[tat numai at]t c]t avrut. Sau cum a putut Beyoncé s[>xezedecolteul rochiei albepecarea purtat-o anul acesta la Globurilede Aur?Secretul ambelor staruri este

unul simplu-bandadublu-adeziv[.Aceasta se>xeaz[cuopartepepiele;i cu cealalt[ pe rochie.A;a po\i > sigur[ c[ bretelele nu

semi;c[ de la locul lor, c[ decolteul

r[m]ne >x indiferent de mi;careacorpului ;i vei ar[ta perfect. Bandadublu-adeziv[ tip scotchnuesteceamai indicat[, pentru c[ poate daalergii ;i poate > greu de dezlipit.Dar celebrit[\ile au ;i alte

secrete. De exemplu, au`ntotdeauna un decolteu frumos,cu s]ni apropia\i ;i ridica\i, c]ndeste evident c[ nu poart[ sutien.Unele folosesc sutiene adezive dinsilicon, f[r[ bretele. Altele, caNaomi Campbell, folosesc bandaadeziv[ chirurgical[ pentru a-;imodela s]nii. Se lipe;te o bucat[vertical pentru a ridica s]nul ;i unaoblic pentru a-l aduce c[tre centru.Dac[ folose;ti acest truc, uit[-tebine `n oglind[ din toate p[r\ile, cas[ teasiguri c[nusevededelocaceaband[. Alte vedete folosesc band[adeziv[ special creat[ pentru s]ni.Iar atunci c]nd poart[ sutien

f[r[ s[ se vad[ bretelele este folosit"Ae Strapper", o clem[ specialcreat[ care prinde bretelelesutienului ;i le apropie, \in]ndu-leascunse sub rochie.Vedetele `;i fac cump[r[turile

de pe ShopIntuition.com, undeg[sesc Hollywood Fashion Tape(band[ dublu-adeziv[ pentruhaine), Pick-Me-Up Breast Li@Tape (band[ adeziv[ pentrudecolteu), Jump-a-CupBra Inserts(pernu\edin siliconpentru sutien),AeStrapper (clem[pentrubretele);i alte accesorii secrete care le ajut[s[ arate perfect pe covorul ro;u.

Mierea este hidratant[ ;i areefect antibacterian, `n timp cem[laiul este su>cient de abrazivpentru a `ndep[rta impurit[\ile dela suprafa\a pielii.~ntr-o cea;c[, pune o lingur[

de miere ;i una de m[lai.Amestec[, apoi maseaz[-\i tenulcu pasta ob\inut[. Dup[ ce aimasat, po\i l[sa pasta c]tevaminute pe fa\[, `nainte de a cl[ti.Dac[ pielea ta este sensibil[,

folose;te t[r]\e de gr]u sau deov[z `n locul m[laiului, nesf[tuiesc speciali;tii hair-n-skin-care.com.

Exfoliant cu m[lai ;i miere

12 Informa\ia zilei Miercuri 5 august 2009Stil

Po;eta-pr[jitur[;i alte

minun[\iiInspirat[ din >lmul “Sex and

the City”, noua colec\ie depo;etu\e ale creatoarei JudithLeiber este, pur si simplu,senza\ional[.Clutch-ul creat de Leiber arat[

ca o brio;[ apetisant[, `ns[ nu esingura care `\i fur[ privirea -gentu\ele `n form[ de ?uture,del>ni, mere sau ?ori sunt

adorabile. Asortate la o rochi\[elegant[ ;i o perechede sandale cutoc cui, aceste po;etu\e vor atrageaten\ia instantaneu.Crea\iile exclusiviste sunt

`mpodobite cu cristale austriecemulticolore ;i aur. Cine nu are s[scoat[ din buzunar 4.000 de eurova r[m]ne la brio;ele, del>nii ;itranda>rii adev[ra\i.

Istoria pantofilor`n muzeelede pe glob

Dac[ e;ti la fel camajoritatea femeilor ;iiube;ti panto(i, atunci cusiguran\[ \i-ar pl[cea s[vizitezi aceste patru muzeeunde panto(i unicat suntpu;i acolo unde le este locul –pe un piedestal.

Germania< Muzeul German alPanto(lorO selec\ie de peste 15 000 de

panto> `mpreun[ cu unelteistorice ale me;te;ugului ;i oreprezentare a costumelorinterna\ionale din cele mai vechitimpuri.

Expozi\ia curent[< “Pentru c[suntem fete - Lumea fetelor dinAfrica, Asia ;i America Latin[“prezint[ via\a de zi cu zi a fetelordin Sahelzone Mali, Rajasthan -India ;i a celor din AnziiEcuadorieni.Canada< Muzeul Bata ShoeDou[sprezece mii de panto>

ocup[ patru etaje de exponate dindiferite culturi - de la sandaleleantice egiptene la panto>i orna\i

chineze;ti folosi\i pentrumodelarea piciorului.

Expozi\ii curente< “Bound forglory< ~nc[l\[minte pentrusporturile de iarn[”, “Cronicilebog[\iei< Comori de la Bata ShoeMuseum”.Anglia< Muzeul NorthamptonGaleriile muzeului de\in

12.000 de panto> remarcabili ;iartefacte pentru fabricarea lor,colectate `n ultimii 140 de ani.Printre exponate, o cizm[ f[cut[pentruun elefant ;i panto>purta\ide c]nt[re\ul britanic Elton John.

Evenimente curente< “ShoeTown Festival” cu expozi\ii deart[, muzic[, dram[ ;i ateliere.Italia< Muzeul FerragamoExponatele fac parte din

colec\ia Salvatore Ferragamo ;iinclud panto> f[cu\i pentruMarilyn Monroe ;i KatherineHepburn. Sunt expu;i l]ng[fotogra>i relevante, schi\e ;iarticole.

Expozi\ia curent[<“Creativitatea `n culori” - operade art[ a panto>lor creatoruluiitalian vorbe;te prin culori.

Informa\ia zilei 15Miercuri 5 august 2009 Carier[

~\i schimbi serviciul dac[ \i sepropune mic;orarea salariului?

Persoanele timidesunt uneori mai

competente

Optimismul, secretulde a trece peste

durerea concedierii

Dac[ e;ti `n c[utarea unui loc demunc[, \i-ai trimis CV-ul ;i ai fostcontactat[ pentru interviu, emomentul s[ te `narmezi cu multcuraj. Ce ne facem `ns[ c]ndemo\iile, timiditatea ies `n eviden\[?Pentru persoanele timide interviuleste proba cea mai periculoas[,pentru c[ din cauza timidit[\ii lorpot pierde ;ansa de a avea postulvisat.

Exist[ totu;i solu\ii ;i pentrupersoanele timide. Primul pas pecare trebuie s[ `l faci este s[ `i spuidin start intervievatorului c[ aiemo\ii, recunoa;terea timidit[\iicontribuind la sc[derea tensiuniicare te fr[m]nt[. Timiditatea poate4 transformat[ `n atu pentru c[, demulte ori, persoanele timide au unfarmec aparte, iar uneori sunt maicompetente. Astfel, `n cazul `n caresuferi de timiditate, preg[te;te-tec]t mai bine pentru interviu,culeg]nd informa\ii referitoare lacompania la care optezi pentru unpost.

Marius Pop

Anul acesta criza economic[afecteaz[ toate sectoarele, iarfoarte mul\i oameni ajung `nsitua\ia de a r[m]ne f[r[ loc demunc[. Ce faci dac[ ai r[mas f[r[serviciu? ~n primul r]nd, 4icon;tient de faptul c[ `n zilele `ncare tr[im nu se mai vorbe;tedespre bonusuri ori m[riri desalarii, ci despre reduceri ;iconcedieri. O concediere nu estetotu;i o tragedie, ci poate 4considerat[ o oportunitate de a-\i redirec\iona cariera. Dac[ a\ir[mas f[r[ slujb[ nu v[ pl]nge\i,ac\iona\i, folosindu-v[ de `ntregpoten\ialul pentru atingereascopurilor. Dac[ ave\i `ncredere`n dumneavoastr[ ave\i toate;ansele s[ face\i o schimbare `nbine. F[r[ a v[ 4 ru;ine, apela\i lafamilie pentru a v[ ajuta s[ v[g[si\i un loc de munc[.

Oamenii optimi;ti ;i cu`ncredere `n ei se simt ferici\i,performeaz[, pe c]nd cei nec[ji\i,sup[ra\i mereu c[ ;i-au pierdutserviciul, nu rezolv[ nimic. A;ac[ `n momentul `n care primi\ivestea c[ a\i r[mas f[r[ serviciu`narma\i-v[ cu optimism.

Liviu V.

Ne a'[m `n plin[ criz[&nanciar[ ;i siguran\alocului demunc[ numai e cea fost c]ndva. Fiecare sestr[duie;te s[ `;i p[strezejobul, iar de g[sirea unuia cugreu vine vorba. Dar ce facidac[ ;eful t[u `\i propune omic;orare de salariu `nschimbul p[str[rii locului demunc[? Iat[ care suntvariantele.

Cel mai mare avantaj este c[ `\ip[strezi jobul. Dac[ e s[ prive;tilucrurile din aceast[ perspectiv[,mai bine s[ prime;ti mai pu\indec]t deloc. Repet, ;ansele s[ `\ig[se;ti un alt loc de munc[ suntdestul de slabe, deci dac[ veidemisiona vei ajunge cel maiprobabil s[ `ngro;i r]ndurile;omerilor. Unde mai pui c[ ;efult[u va aprecia, cu siguran\[, gestult[u. Este o metod[ foarte bun[ dea-\i demonstra loialitatea fa\[ decompanie, iar ;eful t[u `\i vareturna favoarea de `ndat[ ce crizase va 4 `ncheiat. Prin acceptareaunei mic;or[ri de salariu `i aju\i ;ipe colegii t[i. Angajatorul t[u nu va4 astfel nevoit s[ dea afar[ dinpersonal, iar astfel prietenii ;icolegii t[i nu vor r[m]ne f[r[ loc demunc[.

Analizeaz[-\i bine

planurile de viitor

Pe de alt[ parte, este foarteposibil ca oferta s[ nu sepotriveasc[ nevoilor tale 4nanciare.Trebuie s[ ai `n vedere faptul c[reducerea salariului nu te afecteaz[doar pe tine, ci ;i pe cei apropia\i\ie. Din aceast[ cauz[, `nainte de aaccepta sau declina propunerea;efului t[u revizuie;te-\i bugetul cugrij[. Un alt lucru pe care trebuies[ `l iei `n considerare `nainte de alua o decizie at]t de important[ estec]t de mult `\i afecteaz[ reducerea

salarial[ planurile de carier[ petermen lung.

Cei mai mul\i consider[reducerea salariului o demotivare,iar dac[ te numeri ;i tu printre eicu siguran\[ meritele taleprofesionale vor avea de suferit. Oalt[ posibilitate, extrem deimportant[ pentru tine, este aceeade a nu mai 4 pl[tit la fel ca `nainteniciodat[. G]nde;te-te cam c]ttimp `i va lua companiei s[ `;irevin[ ;i compar[ acest lucru cuplanurile tale de viitor.

Laura Micovschi

Afacerile de tip franciz[. Ce trebuie s[ ;tii?C]nde;ti `n c[utareaunui

locdemunc[, deseori `\i treceprin minte s[ `\i faci chiarpropria afacere. Dac[ `ns[e;ti `n pan[ de idei, afacereaprin intermediul francizeipoate & ideal[.

Cea mai simpl[ explica\ie oputem da exempli4c]nd astfel<exist[ o 4rm[ mai mare, pe numeX, 4rm[ care la r]ndul s[u trece prindezvoltare, extindere la nivelteritorial. Dac[ 4rma X deschide unsediu sau magazin `n acela;i ora;sau `n altul, acel punct de lucru senume;te franciz[.

Principala caracteristic[ afrancizei este desigur imagineane`ntrerupt[ a 4rmei respective,

adic[ o franciz[ nu `;i poate adoptaalt[ imagine, at]t vizual[, c]t ;imoral[, dec]t cea pe care o are 4rmacentral[. De exemplu exist[ unbrand foarte cunoscut, McDonalds,care a ajuns popular la nivelmondial datorit[ miilor de francizedeschise `n sute de \[ri ;i mii deora;e din lume. Este o pild[concret[ a faptului c[ un om dac[intr[ `n orice restaurantMcDonaldsg[se;te acela;i decor, acelea;im]nc[ruri, nimic `n plus sau `nminus, acela;i echipament lapersonal ;i mai ales aceea;i politic[de 4rm[.

Care sunt elementele uneifrancize?

~n primul r]nd, `ntre cele dou[

p[r\i, francizatul(cel care cump[r[franciza) ;i francizorul (cel carevinde franciza) trebuie s[ existe unacord contractual pentru afunc\iona legal. Francizorul ofer[drept de licen\[ francizatului pentrua-i dezvolta afacerea cu drepturidepline de proprietar, `ns[ subanumite condi\ii. Pentru a primiaceste drepturi, francizatul trebuies[-;i conduc[ afacerea conformunui plan tehnic, de afaceri sau demarketing precizat de francizor.Altfel spus, francizorul are controlcontinuu asupra afaceriifrancizatului.

~n majoritatea cazurilor,francizatul pl[te;te francizorului uncomision pentru drepturile ;iserviciile pe care le ob\ine de laacesta.

Gabriela Pu;ca;iu

14 Informa\ia zilei Miercuri 5 august 2009Cuplu

Gelozia, o boal[ce se poate trata

Ce faci c]nd nute mai sun[?

~n foarte multe cupluri exist[;ansele crescute ca unul dintreparteneri s[ 4e extrem de gelos.Cum ne `ndr[gostim, c]ndajungem s[ `mp[rt[;im aceast[gelozie ;i care sunt cauzele ei? ~nclipa `n care ai v[zut poten\ialulviitor iubit po\i considera c[ s-an[scut practic o dorin\[. Dac[ ;icel[lalt manifest[ interes ia na;terepasiunea. Putem acum vorbi dedragoste. Necazul cel mai mare esteatunci c]nd se trezesc suspiciunile.

Gelozia nu face altceva dec]t s[consume energia celui care o are.Dac[ ar 4 s[ lu[m ca exemplu ofemeie geloas[ pe partenerul ei,speciali;tii ar spune c[ edependent[ de acesta, inter-

zic]ndu-i iubitului sau chiar ;iso\ului s[ priveasc[ alte femei, s[discute cu altele, totul din dorin\ade a-l face pe partener s[ inves-teasc[ tot ce e posibil, omenesc, `nrela\ia lor. O femeie geloas[consider[ c[ b[rbatul de l]ng[ ea `ieste dator s[ o iubeasc[. De foartemulte ori, din cauza geloziei unuiadintre parteneri, din dragoste preamare se ajunge la desp[r\ireacuplului.

De gelozie ne putem `ns[vindeca, `ns[ numai cu ajutorulunui specialist, al unui psiholog, iarinterven\ia trebuie s[ se fac[ `nc[din momentul `n care a\i remarcataceast[ problem[.

(eodora V.

Multor fete li se `nt]mpl[ca dup[ primele 3-4 `nt]lniris[ nu mai $e sunate. Ma-joritatea cazurilor se dato-reaz[ faptului c[ b[rba\ii $ese plictisesc de ele, $e auob\inut ceea ce ;i-au dorit ;inu `i mai motiveaz[ nimic `na continua rela\ia.

Iat[ dou[ motive bine`ntemeiate pentru care un tipnu mai sun[ o fat[.

Primul caz e c]nd v-a\i `nt]lnitde 3-4 ori, a\i povestit ;i a\i reu;its[ v[ cunoa;te\i c]t de c]t. El ;i-a datseama c[ nu ave\i ce `mp[r\ideoarece,4e el e prea plictisitorpentru tine, 4e invers. Se poate cael s[ tr[iasc[ o via\[ destul de activ[,petreceri, prieteni, gagici, iar tu s[4i genul care iese la un 4lm, la c]te-o distrac\ie cu fetele ;i cam at]t. Eibine, b[rba\ii petrec[re\i nu suntprea `nc]nta\i de fete cumin\i, celpu\in nu foarte cumin\i. A;a c[ 4eabandoneaz[ rela\ia p]n[ nu seintensi4c[ ceva din partea fetei, 4eob\in repede ce vor, sau cel pu\in`ncearc[, ;i apoi abandoneaz[rela\ia. ~n ambele cazuri, dac[ e trasla r[spundere, motivul ebinecunoscuta replic[ “Nu nepotrivim”.

~ncrederea nu se c];tig[`ntr-un timp scurt

Un alt caz e, din p[cate tot maides, c]nd te `nt]lne;ti cu un tip,ie;i\i de c]teva ori. Te vr[je;te doarcu privirile ;i c]teva vorbe dulci,mult prea standard, ;i dup[ primele`nt]lniri te determin[ s[ `l crezi celpentru care ai face orice. Ei bine,dup[ ce a ob\inut tot ce ;i-a dorit,;i ce probabil tu nu `\i doreai dac[-i cuno;teai adev[rata fa\[, `nceteaz[a te mai suna. Dac[ e tras lar[spundere, spune c[ simte c[ voi

doi nu v[ potrivi\i chiar a;a de bineprecum se ar[ta mai pe `nceput, oridac[ nu e tras la r[spundere, c[ doarmai sunt ;i fete cu m]ndrie, e ;i maibine pentru el, o explica\ie `nminus.

Ce e de f[cut?Ai de ales `ntre a insista cu

telefoanele ;i mesajele, p]n[ v[vede\i din nou, ori s[-l la;i balt[.

Dac[ insi;ti cu telefoanele ;i-ifaci capul calendar, cum se spune,va crede c[ e;ti disperat[ ;i insi;tidin motivul c[ nu mai po\i f[r[ el.Dac[ `l la;i balt[, va vedea c[ nu e;tigenul de femeie care disper[ dup[b[rba\i ca dup[ aer ;i sunt mai mari;anse s[ `;i dea seama c[ valorezimai mult dec]t o noapte deaventur[.

G.P.

Ochii, arma seduc\iei taleSunt at]tea feluri prin care

po\i s[ `i ar[\i unui b[rbat c[ `lplaci, iar unul dintre cele mai desucces secrete st[ `n privire. Ochiisunt oglinda su5etului, iar aceastanu este doar o vorb[. Nu, pentruc[ atunci c]nd tu `l prive;ti `ntr-un anume fel, ceva mai special, eleste `n mod instinctiv con;tientde acest lucru. A;adar, dac[ `lplaci, este extrem de important s[`l prive;ti drept `n ochi atuncic]nd vorbe;ti cu el. Contactulvizual persistent `l va face s[`n\eleag[ c[ e;ti interesat[ de ceeace are el de spus ;i implicit depersoana lui. Cu c]t mai languros`\i la;i mai jos privirea, cu at]t `iva 4 mai clar c[ e;ti absolut vr[jit[de el. Iar pentru a 4 ;i maiexplicit[, `ncearc[ s[ `i z]mbe;tic]t mai des cu putin\[.

Laura Micovschi