Ioan :ipo; a `mbinat poznelecopil[riei cu pasiunea pentru`nv[\[tur[ PAGINA 9

Igaz Mate va reprezentaRom]nia la congresulelevilor de la Bruxelles

Voronin a plecat cu g[inilede la re;edin\a preziden\ial[

~n perioada 16-18 noiembrie se va organiza laParlamentul European de la Bruxelles cel mai marecongres al elevilor din Europa. OBESSU-ESU(Platforma Europeană pentru Organiza\ii Na\ionalede Elevi ;i Studen\i – Uniunea Europeană aConsiliilor Elevilor) are loc anual, cu participarea a100 de elevi din 21 de \[ri, av]nd ca tem[ principal[implicarea tinerilor în problemele ;i promovareadrepturilor omului în Uniunea Europeană. Rom]niava V reprezentat[ de 4 elevi, printre care s[tm[reanulIgaz Mate de la Liceul Reformat.

Pre;edintele francez Nicolas Sarkozy a apărut înreclama unui detergent de rufe atunci când era copil.Tânărul Sarkozy este de nerecunoscut în reclamapentru Bonux - un brand cunoscut în Occidentpentru inserarea de jucării în pachetele sale -deoarece părul său închis la culoare a fost decoloratîn scopuri publicitare. Tatăl lui Nicolas, Pal Sarkozyde Nagy Bocsa, a realizat reclama în timp ce lucrapentru Bonux. Ulterior acesta a devenit un bogatdirector în publicitate, cu o înclinare pentru ma;iniputernice ;i opere de arte scumpe. Presa comenteazăcă această dezvăluire înseamnă că acum sunt douăfoste modele la palatul Elysée. Sarkozy a avut orela\ie conWictuală cu tatăl său, care ar V spus Vuluisău că nu va avea niciodată succes în Fran\a.

Contrar spuselor tat[lui s[u, Sarkozy este acumplin de succes ;i de bani. Valoarea exactă aremunera\iei nete lunare primite de Nicolas Sarkozyîn calitate de pre;edinte al Fran\ei este de 19.508,21euro în acest an, potrivit unui raport privind bugetulpre;edin\iei franceze în 2010. Bugetul este prevăzutla 112,5 milioane euro, în cre;tere aparentă de 0,18%,însă de 1,2% la activită\i constante, ceea cecorespunde ratei estimate a inWa\iei.

C]nd ajungi la S]nziana Cristea,sentimentul cel mai acut care te `ncearc[este acela c[ ai venit unde trebuie. E greu deexplicat a;a ceva! Director la CentrulJude\ean de Resurse ;i Asisten\[ Edu-ca\ional[, `i prime;te pe cei care vin la ea cuo deschidere ;i o disponibilitate ex-traordinar[. S-a n[scut la Bra;ov iar `n urm[cu 10 ani ;i-a urmat so\ul ajung]nd la SatuMare.

În ultima vreme, maimulte dintre colegele Karolineide la Victoria’s Secret au ales săVe mame. Celebrele mane-chine Adriana Lima ;i GiseleBündchen sunt ;i ele în-sărcinate, iar Heidi Klum anăscut cel de-al patrulea copilal ei, Lou Sulola Samuel, înluna octombrie.PAGINA 10 PAGINA 11

S]nziana Cristea ne `nva\[cum s[ fim p[rin\i

Karolina Kurkova an[scut un b[ie\el

Traian Cavassi este înte-meietorul unei adevărate dinastiimuzicale româneşti. Contribuţialui la înfăptuirea Marii Uniri laSatu Mare a fost determinantă,alături de cea a lui dr. Ilie CarolBarbul. După Unire, comunitatearomânească din Boghiş avea săculeagă roadele dăruirii lui TraianCavassi.

Traian Cavassi a întemeiat acum100 de ani corul din Boghi;

PAGINA 5

PAGINA 2 Liviu Negoi\[, desemnat premier www.informatia-zilei.ro

Colegiul "Mihai Eminescu"-150 de ani de `nv[\[m]ntliceal `n limba rom]n[

~n acest an, colegiul s[tm[rean a marcat 375 deani de la `nVin\are, 150 de ani de `nv[\[m]nt liceal`n limba rom]n[ ;i 90 de ani de existen\[ a primuluiliceu rom]nesc din Satu Mare. Atribuirea numeluiprofesorului de rom]n[ Petru Bran biblioteciicolegiului s-a num[rat printre manifest[rilerezervate acestui moment.

La retragerea din func\ie, fostul pre;edintemoldovean, liderul comuni;tilor Vladimir Voronin,a luat cu el de la re;edin\a preziden\ială de la Condri\acaii, găinile, curcile, vaca ;i vi\elul, dar ;i mobila dindormitorul preziden\ial. Singurele vietă\i care aurămas sunt două lebede ;i câteva ra\e sălbatice, caretrăiesc în preajma lacului artiVcial. În lac, există multpe;te, amur siberian ;i crap românesc. ~n pădureadin apropiere, unde există o făzănărie, au fost crescu\imul\i fazani, care, întâmplător sau nu, au fostelibera\i în luna iulie, exact când au avut loc alegerileparlamentare anticipate, iar comuni;tii au pierdutmajoritatea pentru prima dată în ultimii opt ani.

Din pivni\a re;edin\ei mai lipsesc ;i borcanele cumurături ;i gem, sticlele de vin de colec\ie cu careVoronin s-a fotograVat de mai multe ori. Deasemenea au fost luate ;i ma;inile de teren în carefostul pre;edinte a pozat pentru jurnali;tii ru;i, dar;i chiuveta din baia dormitorului pre;edintelui, înlocul căreia a rămas doar gaura pentru scurgere dinpardoseală ;i ie;irile pentru robine\i.

Acestea sunt doar câteva lucruri constatate,atunci când ;eful statului în exerci\iu, Mihai Ghimpu,a efectuat o vizită la re;edin\a preziden\ială de laCondri\a, înso\it de jurnali;ti. Vizita a trezit interesulpresei mai ales că în ultimii ani jurnali;tii nu au avutacces mai departe de gardul cu sârmă ghimpată,lung de nouă kilometri, cu care au fost împrejmuitecele peste 500 de hectare de pădure unde se aWăre;edin\a preziden\ială.

Hotelul Dacia ;i-a pierdutstr[lucirea de alt[dat[

Congresmanul a acordat un interviu pentru “Informa\ia Zilei” PAGINA 4

PAGINA 8

PAGINA 3

Pre;edintele Fran\ei areun salariu de 19.500 euro

Chris Lauzen, senator al statului americanIllinois s-a aWat pentru dou[ zile la Satu Mare.Prezen\a sa aici se datoreaz[ r[d[cinilor salerom]ne;ti, de care este foarte m]ndru, de altfel.Bunicii senatorului au fost rom]ni, s[tm[renidin Viile Satu Mare, respectiv din Istr[u, pleca\i`n Statele Unite ale Americii. Extrem deinteresat de tot ceea ce `nseamn[ Rom]nia, ;icu prec[dere jude\ul Satu Mare, Chris Lauzen;i so\ia sa Sarah au f[cut o vizit[ ;i `n redac\iacotidianului Informa\ia Zilei.

Iat[ ce ne-a m[rturist senatorul american<“Am ;tiut mereu de leg[turile mele cuRom]nia, `nc[ de c]nd am fost doar un copila;.To\i cei patru bunici ai mei sunt rom]ni,s[tm[reni. Au fost cu to\ii oameni minuna\i.Bunicul meu din partea mamei a fost cel maibun om pe care l-am cunoscut. La fel ;i bunicamea. Ceea ce e trist `ns[ e c[ nici unul nu m-a `nv[\at limba rom]n[. Bunicii din parteatat[lui au murit `ntr-un accident la locul demunc[, iar bunica mea, era ;i ea o femeieextraordinar[, ne iubea enorm, dar din p[catenu vorbea deloc englez[. Chiar dac[ ;i noi,nepo\ii, am \inut la ea, nu prea existacomunicare, doar pe latur[ afectiv[. P[rin\iimei `n\elegeau limba rom]n[, dar nu o vorbeaufoarte bine. Din p[cate nici ei nu ne-au `nv[\at.

Trebuie s[ v[ mai povestesc despre unaspect rom]nesc din localitatea unde locuiesceu, Aurora. Rom]nii care s-au stabilit `nAurora au construit, `n urm[ cu 100 de ani, obiseric[ rom]neasc[, "Sf. Mihail".

Vreau s[ scot `n eviden\[ faptul c[, primullucru care a contat pentru rom]ni c]nd s-austabilit `n America a fost credin\a lor `nDumnezeu.”

PAGINA 6

de

Duminic[ 8 noiembrie 2009

Anul VII Nr. 361 Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Senatorul de Illinois Chris Lauzen,`n vizit[ la Satu Mare

EVENIMENTELE S~PT~MÂNII

M

2 Informa\ia de Duminic[/8 noiembrie 2009

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revistaPoesis - George Vulturescu

Redactor ;efsuplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[,Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012Telefon< 0261-735195.

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. Culturii nr. 5, Baia Mare

Telefon< 0262/212020.e-mail< informatia@mail.multinet.ro

ww w.informatia-zilei.ro

Cotidian aljudetului SatuMare,

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Luni Joi

Pre;edintele Traian Băsescu a declaratluni că op\iunea sa este să formeze unGuvern de dreapta PDL-PNL, ca în 2004;i în 2008, dar fără ca liberalii să emităpreten\ii asupra postului de premier.

"Op\iunea mea rămâne valabilă, ca ;icea din 2004, ca ;i cea din 2008< să formezun guvern de dreapta. Totul este, în ceeace-i prive;te pe liberali, dacă î;i maimen\in op\iunea de a da prim-ministru.Atunci, nu va V posibil, pentru că am dejao experien\ă cu premier liberal. Dar, înrest, op\iunea mea rămâne o op\iunetemeinică pentru o solu\ie de dreapta", aaVrmat Traian Băsescu.

Secretarul general al PDL, VasileBlaga, a declarat, referitor la aVrma\iilepre;edintelui Traian Băsescu privind unguvern PDL-PNL, că el ;i-a dorit acestlucru din campania electorală trecută, darCălin Popescu Tăriceanu a refuzat. "Eu nuvreau să discut nimic, pre;edintele facepropuneri ;i vedem miercuri înParlament, Guvernul cum...", a spus Blaga.

Un alt lider PDL, ministrulTransporturilor, Radu Berceanu, adeclarat că varianta unui Guvern PDL-PNL a existat ;i anul trecut, pe vremeaaceasta. Ministrul PDL a spus că nu ;tie

să existe discu\ii între PDL ;i PNL, pentruo viitoare formulă guvernamentală.

Geoană< Băsescu devineistorie dup[ alegeri

Pre;edintele PSD, Mircea Geoană, adeclarat comentând op\iunea ;efuluistatului, Traian Băsescu, pentru unGuvern de dreapta format din PDL ;iPNL, dar fără premier liberal, că nu îlinteresează aVrma\iile lui Traian Băsescu,întrucât, pe 6 decembrie, acesta va deveniistorie. "Nu mă interesează ce spunedomnul Băsescu. Domnul Băsescu, în 6decembrie, devine istorie, a;a că nu măinteresează", a spus Geoană.Opozi\ia `lsomeaz[ pe Croitoru s[-;i depun[mandatul.

PNL va negocia cu orice partiddup[ alegeri

Liderul PNL Ludovic Orban acomentat luni op\iunea lui Traian Băsescuprivind o guvernare PDL-PNL dupăalegeri, subliniind că PNL are un programde guvernare care va V baza "oricărei

negocieri cu orice partid în vedereaconstituirii unui Guvern".

"Sincer, mă îndoiesc că TraianBăsescu ;i cu camarila sa pot să vadă cese întâmpl[ după alegeri.

De altfel, oricum ei ac\ionează dupăprincipiul «După noi, potopul». Dupăalegerile preziden\iale, domnul Băsescusunt convins că se va întoarce pe mare, amavut grijă de el să nu rămână ;omer dupăpierderea mandatului pentru că suntconvins că României îi va merge cu atâtmai bine cu cât e mai departe de \arăTraian Băsescu" a comentat prim-vicepre;edintele PNL Ludovic Orban,adăugând că actualul pre;edinte ar puteaprinde curse "prin Australia, America deSud". Întrebat dacă exclude variantaînaintată de Traian Băsescu, LudovicOrban a replicat< "Traian Băsescu să nuvândă pielea ursului din pădure. Dupăalegerile preziden\iale, PNL are unprogram de guvernare, de relansareeconomică, de reducere a taxelor ;iimpozitelor, de stimulare a investi\iilor ;ide creare de locuri de muncă. Acestprogram de guvernare va V baza oricăreinegocieri cu orice forma\iune politică învederea constituirii unui Guvern".

Mar\i

Blocul Na\ional Sindical (BNS) a cerutFondului Monetar Interna\ional (FMI) sănu acorde cea de-a treia tran;ă României,pentru că guvernul nu ;i-a respectatangajamentele asumate ;i pentru "a da olec\ie" politicienilor, a declarat mar\ipre;edintele BNS, Dumitru Costin."Trebuie să dăm o lec\ie clasei politice,pentru că au adus România în această crizăpolitică ;i am cerut FMI să nu se acordecea de-a treia tran;ă", a aVrmat Costin,mar\i, la Vnalul discu\iilor sindicatelor cureprezentan\ii FMI.

FMI, nemul\umit c[ nu s-aadoptat legea salariz[rii

Pe de altă parte, vicepre;edinteleCartel Alfa, Petru Dandea, a spus căreprezentan\ii FMI s-au arătatnemul\umi\i că cele trei legi pe careguvernul s-a angajat să le adopte pânăîn această perioadă - legea responsabilită\iiVscale, legea unitară a salarizării ;i cea apensiilor publice - nu au fost încă adoptate,precizând că Fondul încearcă să găseascăsolu\ii pentru rezolvarea acestei situa\ii.

"Fondul prevede în continuare căRomânia va avea o cre;tere de jumătate deprocent anul viitor ;i de 1,5% în 2011, iaracestea sunt ;i prognozele pe care se

lucrează la bugetul de stat. Nu poate Vvorba de o revizuire a acordului în aceastăperioadă, iar o eventuală revizuire aacordului după 6 decembrie, când se alegepre;edintele, este pu\in probabilă, dincauza distan\ei mici fa\ă de 10 decembrie,când are loc ;edin\a boardului (FMI)pentru acordarea celei de-a treia tran;e",a aVrmat Dandea. Reprezentan\iisindicatelor au declarat, după discu\iile cureprezentan\ii FMI, că nu s-a discutatdespre înghe\area salariilor ;i nici despredisponibilizări ;i au precizat că au solicitatFMI să accepte ca vârsta de pensionare afemeilor ;i bărba\ilor să crească doar până

la 63 de ani, ;i nu la 65 de ani, cum prevedeactuala formă a proiectului legii unitare apensiilor publice.

Patronatele anun\[ un milionde ;omeri `n 2010

Reprezentan\ii patronatelor UGIR1903 ;i CONPIROM consideră că, dacă nuvor V acordate tran;ele III ;i IV dinîmprumutul de la FMI ;i tran;ele de laComisia Europeană, BERD ;i BancaMondială, România va intra în colaps, iarfără o cre;tere economică în 2010 se vaajunge la un milion de ;omeri.

"Din acest motiv suntem dispu;i săsprijinim eforturile Fondului MonetarInterna\ional pentru a relansa acordul deîmprumut, pentru că, dacă nu începem ocre;tere economică anul viitor, vomdiscuta despre un milion de ;omeri ;idespre o lipsă a Vnan\ării", a declarat,mar\i, secretarul general al Confedera\ieiPatronale din Industria României, DanMatei Agathon. Pre;edintele UGIR 1903,Cezar Corâci, a precizat că, înainte dediscu\iile cu reprezentan\ii FMI, Româniatrebuie să acceseze neapărat tran;a a treiade la Fond, pentru că "lipsa de bani va faceca Guvernul să împrumute bani de pepia\ă, ceea ce va afecta sectorul privat".

Pre;edintele Traian Băsescu a invitat,joi, partidele la consultări pe temadesemnării premierului.

"În conformitate cu dispozi\iileconstitu\ionale ale art. 103 alin. (1)potrivit cărora «Pre;edintele Românieidesemnează un candidat pentru func\iade prim-ministru, în urma consultăriipartidului care are majoritatea absolutăîn Parlament ori, dacă nu există oasemenea majoritate, a partidelorreprezentate în Parlament», doresc să văinvit la consultări, joi, 5 noiembrie 2009,la Palatul Cotroceni, conformprogramului prezentat în continuare.Delega\ia pe care o conduce\i poate Valcătuită din 12 persoane", se arată înscrisoarea trimisă de pre;edintepartidelor ;i grupurilor parlamentare.

Programul consultărilor a fost< 17.00- 17.30 - grupul minorită\ilor na\ionale>17.45 - 18.15 - reprezentan\ii grupuluiindependen\ilor> 18.30 - 19.00 - UDMR>19.15 - 19.45 - PNL> 20.00 - 20.30 - PSD;i PC> 20.45 - 21.15 - PDL.

Băsescu a declarat că op\iunea sa va

V un Guvern PDL-PNL, cu premierdemocrat-liberal, dacă liberalii renun\ă laexigen\a de a desemna premierul.

Iliescu a reunit fo;tipre;edin\i ;i premieri

Fostul ;ef de stat Ion Iliescu i-a reunit,joi seară, la "Clubul de la Bucure;ti", pefostul pre;edinte Emil Constantinescu ;ipe fo;tii premieri Nicolae Văcăroiu,Mugur Isărescu, Adrian Năstase ;i CălinPopescu Tăriceanu, pentru o dezbatereintitulată "După 20 de ani".

De la reuniune a lipsit, de;i a fostinvitat, fostul premier Petre Roman.Aceasta a fost cea de-a treia sesiune a"Clubului de la Bucure;ti", un ONGprezidat de Ion Iliescu. Dezbaterea a fostdeschisă de Ion Iliescu, care a vorbitdespre Revolu\ie ;i urmările acesteia, lafel ca ;i fostul ;ef de stat EmilConstantinescu, cei doi exprimândpuncte de vedere legate de interpretareaevenimentelor din 1989. Fiecare a vorbitde realiz[rile propriului mandat.

Vineri

Miercuri

Membrii Camerei Deputa\ilor ;iSenatului s-au reunit miercuri în ;edin\ăcomună pentru a vota asupra cererii deacordare a încrederii Parlamentuluiguvernului lui Lucian Croitoru, la ;edin\ăînregistrându-;i prezen\a 391 deparlamentari din 470. :edin\a a începutcu o întârziere de 40 de minute.

Tonul dezbaterilor din Parlament afost, în general, unul vehement, fapt carea condus ;i la acordarea unor drepturi lareplică. ~n cele din urm[ guvernulCroitoru a picat cu 250 de voturi"`mpotriv[" ;i 189 "pentru". Parlamentariiindependen\i au votat al[turi de PDLpentru `nvestirea lui Croitoru. Astfel,Croitoru lui B[sescu, desemnat s[formeze guvernul, a c[zut `n Parlament lafel ca premierul Emil Boc.

Croitoru a declarat că ia orice job înserios, că l-a "dus până la capăt", ;i-a făcutdatoria ;i că, odată cu acest vot, misiuneasa s-a încheiat. "Am făcut tot ce am pututca să asigur \ării un Guvern", a spusCroitoru, care a adăugat că a prezentat ceamai bună formulă de guvernare.

Acum pre;edintele Traian Băsescu vatrebui să desemneze un nou prim-ministru, după consultări cu partidele.Pentru acest demers, nu există un termenlimită. Până la instalarea unui nou guvern,Cabinetul Boc va rămâne în func\ie.

Băsescu a declarat că nu va da nici deaceastă dată satisfac\ie PSD, PNL, UDMR,dându-le Guvernul pe care ;i-l doresc,sus\inând că România nu are nevoie deun Executiv care să servească "oligarhii ;imogulii", ci unul pentru cetă\eni.

S]mb[t[

Candidatul independent în alegerilepreziden\iale Eduard Manole a sus\inut,joi, într-o conferin\ă de presă, crearea înRomânia a unui paradis Vscal.

EL a men\ionat că unul dintresloganurile pe care le va folosi în aceastăcampanie electorală vor V "Vă pute\iimagina paradisul", "Vă dau \ara înapoi!";i "Sunt român ;i nu sunt de vânzare!".

"Nu pot să stau deoparte, pentru că,dacă ai putere ;i bani ;i mai e;ti ;i corect;i ai caracter, e;ti ;i responsabil pentruputerea pe care o ai", a arătat Manole. Ela men\ionat că exită solu\ii dereconstruc\ie, inclusiv de rena;terena\ională, dacă oamenii sunt con;tien\i;i luptă pentru drepturile lor.

Solicitându-i-se să dea exemplu deproblemă cu care se confruntă România;i care ar V solu\ia pentru rezolvareaacesteia, Manole a răspuns concis<"Băsescu - pu;cărie".

Eduard Manole a aVrmat că unuldintre obiectivele sale este crearea unuiparadis Vscal în România< "taxe zero,impozite zero, TVA zero", în aproximativdoi ani, pe măsură ce se va reu;i anulareacontractelor de privatizaredezavantajoase ;i recuperarea fabricilor.

Candidatul independent a sus\inutcă aceste alegeri preziden\iale ;icampania electorală se vor desfă;ura pebaza unei legi care con\ine mai multeparagrafe neconstitu\ionale.

B[sescu s-a consultat cu partidelepentru un nou guvern

Croitoru lui B[sescu a picat dup[ Boc Candidatul Eduard Manole vrea creareaunui paradis fiscal în România

Pre;edintele Traian Băsescu aanun\at, vineri, că l-a desemnat peprimarul Sectorului 3 al Capitalei, LiviuNegoi\ă (PDL), pentru formareaGuvernului. :eful statului a men\ionatcă, prin această desemnare, a dorit să facăo încercare de a răspunde exigen\elormajorită\ii create ad-hoc. El a adăugatcă, la precedenta desemnare, cea a luiLucian Croitoru, a făcut concesia de anominaliza un prim-ministruindependent, însă s-a dovedit căjumătatea de drum pe care el a parcurs-o prin acest gest nu a fost suVcientăpentru această majoritate.

Băsescu a declarat că, prin nouadesemnare, răspunde exigen\elormajorită\ii care îl sus\ine pe KlausJohannis, respectiv de a V un om ales cu80% ;i care să Ve bun gospodar.Pre;edintele a spus, însă, că este necesarun premier cu răspundere politică, ;i nuun Cabinet de tehnocra\i, a;a cumpropuneau cei care îl sus\ineau pe KlausJohannis pentru postul de premier.

Liviu Nergoi\ă a declarat, laCotroceni, că dore;te formarea unuiguvern de coali\ie, iar negocierile vorîncepe vineri ;i vor dura trei zile, astfelcă lista noului cabinet va V depusă lunila Parlament. El a spus că nu mai este

timp de pierdut ;i că misiunea sa esteclară, legată de formarea unui Guvern.

"Sunt deschis for\elor politice dinParlament având în vedere că au ;ideclarat că sunt foarte interesate deadoptarea bugetului de stat", a spusNegoi\ă. "Voi avea trei zile de negocieri.Ele încep astăzi, vor continua sâmbătă ;iduminică. Luni, voi depune lista nouluiCabinet la Parlament", a mai spuspremierul nominalizat de TraianBăsescu. Negoi\ă a mai spus că va anun\aprogramul întâlnirilor cu for\ele politicede la Palatul Victoria. Pre;edinteleBăsescu i-a urat noroc lui Negoi\ă ;i adat mâna cu el. Negoi\ă a făcut declara\iala Cotroceni, după ce pre;edintele a spuscă l-a desemnat pentru a forma Guvernul.De la Cotroceni, Negoi\[ a mers la PalatulVictoria pentru a discuta cu Emil Bocdespre formarea noului guvern.

:i liderii PDL au mers la PalatulVictoria, unde s-au adunat `n biroulpremierului interimar, pentru a ascultaanun\ul ;efului statului referitor lanominalizarea premierului.

~nainte de prezentarea nouluipremier desemnat, B[sescu a convocatpentru a doua oar[ liderii partidelorparlamentare pentru o nou[ rund[ deconsult[ri.

Liviu Negoi\[, desemnat premier

B[sescu vrea din nou un guvern PDL-PNL

Sindicatele cer FMI "s[ dea o lec\ie" clasei politice

Profesorul Petru Bran a pus bazele primei catedre de limba rom]n[ dinSatu Mare ;i a bibliotecii colegiului {COAL~, CARTE

8 noiembrie 2009/Informa\ia de Duminic[ 3

Orice institu\ie de `nv[\[m]ntcu tradi\ie care se respect[ aregrij[ s[ nu-;i uite trecutul ;i`nainta;ii ;i `;i asigur[ d[inuireaprin ne`ntrerupta abnega\ie adasc[lilor s[i ;i a genera\iilor deelevi care `i trec pragul. Un astfelde exemplu ne este oferit de mult[vreme de Colegiul Na\ional“Mihai Eminescu”, institu\ie care`n urm[ cu dou[ zile s-a a>at laceas de mare s[rb[toare.

~n acest an, colegiul s[tm[rean amarcat 375 de ani de la `nVin\area acesteiinstitu\ii de `nv[\[m]nt ;i cultur[, 150 deani de `nv[\[m]nt liceal `n limba rom]n[;i 90 de ani de existen\[ a primului liceurom]nesc din Satu Mare. Atribuireanumelui profesorului de rom]n[ PetruBran bibliotecii colegiului s-a num[ratprintre manifest[rile rezervate acestuimoment. Biblioteca de la "Eminescu",cum `i mai spun elevii, `;i are propriaistorie care ne-a fost relatat[ pe larg deprofesorul documentarist Sanda Ra\iu,prin m]inile c[reia au trecut p]n[ acumsute, mii de c[r\i. Ca orice biblioVl, SandaRa\iu cunoa;te istoria bibliotecii `n carelucreaz[ din Vr `n p[r. Vorbe;te cuentuziasm ori de c]te ori vine vorba deo tip[ritur[ mai veche sau despreoamenii care au f[cut cinste acestuicolegiu, iar acela;i lucru s-a `nt]mplat ;iacum.

Biblioteca liceului a fostdistrus[ `n 1959

"Istoria bibliotecii ColegiuluiNa\ional Mihai Eminescu se suprapuneaproximativ istoriei acestei unit[\i de`nv[\[m]nt. Vasile Scurtu, profesor alLiceului "Mihai Eminescu" `n perioada1930-1941, public[ `n anul 1939 omonograVe despre Petru Bran, numind,`nc[ din primele pagini, func\iile ;ititlurile pe care le-a avut acesta lamijlocul secolului al XIX-lea, cel deanimator al culturii rom]ne;tis[tm[rene, de protopop greco-catolic ;i,nu `n ultimul r]nd, de profesor de limba;i literatura rom]n[, primul care a predataceast[ materie `n Satu Mare, respectiv`n institu\ia care azi se nume;te ColegiulNa\ional "Mihai Eminescu”.

La pagina 52 a studiului Vasile Scurtuprecizeaz[< "Cu `nceperea anului ;colar1859-1860, conform aprob[rii exoperat[cu at]tea greut[\i, Petru Bran `ncepe s[predea limba rom]n[ `n acest liceu”,referirea Vind f[cut[ la Liceul episcopalcare era uniVcat cu Gimnaziul (devenit`n 1863 Liceul Regesc Romano-Catolic,iar `n 1919, Liceul Mihai Eminescu).

Profesorul Petru Bran `nVin\eaz[ `n;coal[ o societate de lectur[ a elevilor"....unde ace;tia s[-;i poat[ complecta`nv[\[turile....”, registrele cu proceseleverbale ale societ[\ii Vind p[strate ;itrimise `n 1922 "... direc\iunii liceului M.Eminescu din Satu-Mare de c[trecanonicul pensionar Grigore Pop dinGherla” care spune, `n scrisoarea ce`nso\e;te aceste procese verbale, "Iroziivremurilor trecute ... cum au nimicitmodesta bibliotec[ ce a `njghebat aceasocietate `ncep]nd cu anul ;colar 1859-1860.” Aceast[ societate a func\ionatp]n[ `n 1867, "a vegetat” p]n[ `n 1870,Vind apoi, p]n[ `n 1875, conservat[modesta bibliotec[, `ntr-o sal[ mic[ undese preda limba ;i literatura rom]n[, an`n care a fost distrus fondul de carte. Afost salvat un registru care are titlul<"Protocolul ;edin\elor \inute deSocietatea de Lectur[ a studen\ilorrom]ni din Satu-Mare, `ncep]nd de laanul 1862-1863. Este notat cu No. 112,sub care fusese `nregistrat `ntre c[r\ile

din biblioteca elevilor.”Petru Bran a fost un mare biblioVl,

(c]teva din c[r\ile valoroase dinbiblioteca personal[ se p[streaz[ ;i azi laAcademia Rom]n[), `ncerc]nd s[r[sp]ndeasc[ dragostea pentru carte ;iprin eforturile pe care le-a f[cut s[`nVin\eze biblioteca ;colii `n care preda."Sub aripile p[rinte;ti a lui Bran elevii auadunat suma de 15 Worini din care ;i-aucomandat c[r\i rom]ne;ti din Sibiu. Lacele cump[rate s-au ad[ugat c[r\iledonate de Bran, unii elevi ;i al\i mecena\idin jude\. Astfel s-a pus bazele uneibiblioteci rom]ne;ti ;i s-a abonat ziarul«Concordia»”. Pentru a se citi carterom]neasc[ nu numai `n orele de limba;i literatura rom]n[, se face o separare`ntre Societatea de lectur[ ;i Bibliotec[a c[ror c[r\i "... le cetesc elevii `n orelelibere cu mare folos. Cetirea acestora ;ip]n[ acum arat[ c[ biblioteca pentru eieste aceea ce pentru s]rguitoarele albinee c]mpia `nWorit[.”

Magazin Istoric - cel maivechi periodic `n colec\iecomplet[

Timp de c]teva decenii, datorit[evenimentelor istorice desf[;urate, nuexist[ `n bibliotec[ documente care s[ateste existen\a vreunei activit[\i `nLiceul "Mihai Eminescu” Satu Mare. ~noctombrie 1919 se `nVin\eaz[ Societateade lectur[ "Mihai Eminescu”, a c[reibibliotec[ de\ine, `n 1921, 386 de volumeprovenite din dona\ii ("BibliotecaPopular[” din Buz[u doneaz[ peste 200de volume), iar, `n anul 1922, 484 devolume. Liceul avea la acea vreme obibliotec[ pentru profesori (1035 devolume) ;i o bibliotec[ a elevilor (548 devolume). ~n 1940 cre;te fondul bibliotecii(3.305 de volume, biblioteca profesorilor<1.936 de volume, biblioteca elevilor, ca

`n 1953 s[ Ve 18.263 de volume (scrise`n limba rom]n[, englez[, francez[,german[, maghiar[). O parte din acestevolume constituiau partea documentar[a fondului, adic[ acele c[r\i ce au fosteditate `n perioada 1911-1940 printre eleVind prezente ;i lexicoanele Pallas ;iRévai (unul dintre cele mai cunoscute ;icomplexe lexicoane editate `n limbamaghiar[ n.r).

Prima carte `nregistrat[ `n Registrulinventar (RI) al bibliotecii ;colii, deschis`n anul 1961, are titlul Filmul ;i arta ;ieste scris[ de Dr. Iuliu Aismman, ap[rut[

la Bucure;ti, f[r[ s[ Ve speciVcat anul deapari\ie al acesteia, cartea av]nd valoareade 43 lei. Unitatea de bibliotec[ care arenum[rul de inventar doi se nume;teCultul oamenilor mari, scris[ de G.Aslan, ;i a ap[rut `n anul 1914, tot laBucure;ti. ~ntre anii 1961-1970 c[r\ileintrate `n fondul bibliotecii proveneau dela Colectura Bibliotecilor, Sfatul PopularALA, Libr[ria Pu;kin ;i Libr[ria Dacia.

~n anul 1972 se predau 8673 de c[r\iInstitutului Pedagogic din Baia Mare,Casei Corpului Didactic din Satu Mare;i Bibliotecii Jude\ene Satu Mare.

Odat[ cu trecerea anilor achizi\ia dedocumente a m[rit periodic fondulbibliotecii (chiar dac[ existau scoaterijustiVcate ;i notate `n RI), astfel< `n anul1970 erau 1.5300 de publica\ii> `n anul1980, 26.380 de publica\ii> `n anul 1990,32.239 de publica\ii ;i `n anul 2000,36.229 de volume.

Documente moderne`n form[ audio-video

Biblioteca de\ine, ca documentespeciVce de bibliotec[, tip[rituri ;imateriale audio-video (casete video,DVD-uri cu Vlme, CD-uri cu muzic[,CD-uri cu lec\ii interactive dematematic[, Vzic[, chimie etc.).

Dintre tip[rituri majoritatea suntc[r\i, dar exist[ un num[r destul de marede periodice. Cel mai vechi periodic careeste `n colec\ie `ntreag[ este Magazinistoric. Elevii colegiului editeaz[ o revist[;colar[ numit[ Luceaf[rul, care exist[din anul 1968 cu periodicitate neregulat[;i care se g[se;te `n biblioteca ;colii.Enciclopedia cea mai valoroas[ dinpunct de vedere al informa\iei, careexist[ `n fondul de documente al ;colii,este Enciclopedia Britannica edi\ia dinanul 2005 (aceast[ enciclopedie a fosteditat[ prima dat[ `n anul 1768). Aceastaeste organizat[ `n 28 de volume, num[rullor m[rindu-se `n Vecare an cu c]te unulpentru actualizarea informa\iei, astfel`nc]t enciclopedia nu devine perimat[ `ntimp.

Gabriela Cava;i - cel mailongeviv bibliotecar

~n perioada `n care a lucrat `nbiblioteca ;colii doamna Gabriela Cava;i,adic[ `n intervalul de timp 1953-1989, s-a organizat fondul de carte conformClasiVc[rii Zecimale Universale ;i s-a`nceput constituirea cataloagelor<alfabetic, sistematic, bibliograVc (critic[literar[), al procesului de `nv[\[m]nt(lectur[ suplimentar[ pe obiecte de`nv[\[m]nt). Aceast[ activitate debibliotec[ a fost receptat[ pozitiv de c[treprofesioni;tii de atunci pe plan na\ional.Biblioteca a fost dotat[, `n anul 2006, cuun calculator, Vind achizi\ionat, `n acela;ian, ;i un so^ performant de bibliotec[ –TLIB. ~nregistrarea electronic[ aunit[\ilor de bibliotec[ d[ posibilitateautilizatorilor de a reg[si rapid informa\iasolicitat[. P]n[ `n anul 2006, bibliotecaavea, pe l]ng[ spa\iul de depozitare ac[r\ilor, o sal[ de lectur[ pentru elevi ;iun cabinet metodic pentru profesori.Biblioteca colegiului are acum colec\iiledepozitate `n trei s[li< sala de primireunde se g[sesc ra^urile cu fondul dereferin\[, cu acces liber la ra^, dou[ s[lide lectur[ ;i o sal[ de depozitare a c[r\iivechi.

Primul bibliotecar `nregistrat ca atarea fost Gabriela Grigorescu, `n anul 1953,numindu-se din 1959, Cava;i, ;i care alucrat p]n[ `n octombrie 1989, Vindbibliotecara cu cea mai lung[ activitateprestat[ `n aceast[ bibliotec[. Conformactelor din arhiva ;colii, activitatea a fostcontinuat[, p]n[ `n septembrie 1991, dec[tre Gabriela Gardo;. Din acel an,Carmen Fodor ;i Lia T[tar au lucrat p]n[`n octombrie 1995, an `n care AretiaStoicovici a preluat munca de bibliotec[.Dup[ pensionarea acesteia, `ncep]nd dinaugust 2006, cea care continu[ muncadin bibliotec[ este Sanda Ra\iu.

Datorit[ faptului c[ biblioteca `idatoreaz[ lui Petru Bran `ns[;i existen\aei, `n semn de recuno;tin\[, acesta poart[denumirea `ncep]nd din acest an ;colarnumele marelui dasc[l - Biblioteca PetruBran.

Mihaela Ghi\[

Colegiul "Mihai Eminescu"-150 de anide `nv[\[m]nt liceal `n limba rom]n[

Liceul Eminescu, la `nceputul secolului XX

Bustul lui Petru Bran a fost dezvelit vineri `n incinta liceului

Am ;tiut mereu de leg[turile mele cu Rom]nia, `nc[ de c]nd am fost doar un copila;. To\i cei patru buniciai mei sunt rom]ni, s[tm[reni. Au fost cu to\ii oameni minuna\i. Bunicul meu din partea mamei a fost cel maibun om pe care l-am cunoscut. La fel ;i bunica mea. Ceea ce e trist `ns[ e c[ nici unul nu m-a `nv[\at limbarom]n[.INTERVIU

4 Informa\ia de Duminic[/8 noiembrie 2009

Chris Lauzen, un senator american`n vizit[ la “Informa\ia Zilei’

Chris Lauzen, senator alstatului american Illinois s-a a9atpentru dou[ zile la Satu Mare.Chris Lauzen este la a doua vizit[`n jude\ul nostru, iar prezen\a saaici se datoreaz[ r[d[cinilor salerom]ne;ti, de care este foartem]ndru, de altfel. Buniciisenatorului au fost rom]ni,s[tm[reni din Viile Satu Mare,respectiv din Istr[u, pleca\i `nStatele Unite ale Americii.

În 2006, Chris Lauzen a fostdecorat de pre;edintele Rom]niei,Traian B[sescu, cu distinc\ia "SteauaRom]niei" `n rang de comandor, carecunoa;tere a contribu\iilor sale labunele rela\ii rom]no-americane.So\ia sa, Sarah, ne-a `mp[rt[;it unsecret< senatorul Lauzen este extremde m]ndru de aceast[ distinc\ie, bamai mult, decorarea sa cu "SteauaRom]niei" a reprezentat un adev[rateveniment pentru americanii apropia\ifamiliei.

Extrem de interesat de tot ceea ce`nseamn[ Rom]nia, ;i cu prec[derejude\ul Satu Mare, Chris Lauzen ;iso\ia sa Sarah au f[cut o vizit[ ;i `nredac\ia cotidianului Informa\ia Zilei.Bine`n\eles c[ nu puteam s[ sc[p[m uninterviu cu un om politic american, ac[rui activitate este foarte apreciat[ `nstatul Illinois ;i care, de altfel, areorigini s[tm[rene.

- C]nd a\i descoperitc[ ave\i origini `n Rom]nia?

- ~nt]ia dat[ c]nd am cerutsarmale. Am ;tiut mereu de leg[turilemele cu Rom]nia, `nc[ de c]nd am fostdoar un copila;. To\i cei patru buniciai mei sunt rom]ni, s[tm[reni. Au fostcu to\ii oameni minuna\i. Bunicul meudin partea mamei a fost cel mai bunom pe care l-am cunoscut. La fel ;ibunica mea. Ceea ce e trist `ns[ e c[ niciunul nu m-a `nv[\at limba rom]n[.Bunicii din partea tat[lui a murit `ntr-un accident la locul de munc[, iarbunica mea, era ;i ea o femeieextraordinar[, ne iubea enorm, dar dinp[cate nu vorbea deloc englez[. Chiardac[ ;i noi, nepo\ii, am \inut la ea, nuprea exista comunicare, doar pe latur[afectiv[. P[rin\ii mei `n\elegeau limbarom]n[, dar nu o vorbeau foarte bine.Din p[cate nici ei nu ne-au `nv[\at.

- Povesti\i-ne desprerudeniile dumneavoastr[din Satu Mare.

- Am o mul\ime. Veri;ori, unchi,nici nu le ;tiu num[rul. Cu to\ii suntoameni minuna\i, la fel ca p[rin\ii mei.Tat[l meu a murit, dar mama mea este`nc[ `n via\[. Trebuie s[ v[ maipovestesc despre un aspect rom]nescdin localitatea unde locuiesc eu,Aurora. Rom]nii care s-au stabilit `nAurora au construit, `n urm[ cu 100 deani, o biseric[ rom]neasc[, "Sf. Mihail".Vreau s[ scot `n eviden\[ faptul c[,primul lucru care a contat pentrurom]ni c]nd s-au stabilit `n Americaa fost credin\a lor `n Dumnezeu. ~laveau pe Dumnezeu, aveau familia ;ioptimismul `n ceea ce prive;te viitorul.

- La ce v]rst[ a\i intrat`n politic[?

- Mereu am fost interesat `n a facebine pentru toat[ lumea. ~n urm[ cu18 ani, afacerea pe care am pus-o la

punct `mpreun[ cu so\ia mea, Sarah,a `nceput s[ mearg[ foarte bine. Amconsiderat c[ am venituri destulepentru a-mi `ntre\ine familia, dar ;itimpul necesar pentru a intra `npolitic[. Ghici\i cine este directorulmeu de campanie! So\ia mea. Este ofemeie extraordinar[ ;i oricine ocunoa;te, o place. A;a c[ `n campanieeu fac ceea ce Sarah `mi spune ;ic];tig[m alegerile. :ti\i ce esteinteresant? C]nd am candidat primadat[ pentru un post de senator ampromis doar trei lucruri. De obiceipoliticienii promit c[ vor face a;a ;i pedincolo, c[ le vor ob\ine oamenilordiferite lucruri ;i beneVcii. Eu ampromis doar c[ voi munci din greu, caun rom]n adev[rat, c[ voi V sincer ;inu voi fura nici m[car un cent ;i c[ voiV un senator cu bun sim\. Le-am ceruts[ m[ ajute, dac[ m[ cred. Consider c[este un lucru r[u, mai ales `ntr-osocietate democratic[, s[ `\i urm[re;tipropriile interese, nu pe ale celor dinjur.

- Ce `nseamn[ s[ 8irepublican ;i ce `nseamn[s[ 8i democrat?

- ~n Statele Unite ale Americii, unrepublican crede `n Declara\ia deIndependen\[. :i democra\ii cred, darceea ce st[ la baza acestui documenteste faptul c[ nu Guvernul primeaz[,ci oamenii. Acest lucru este scris chiar;i `n primul amendament. Nu este "noi,politicienii", ci "noi, oamenii,cet[\enii". Cei care au semnatDeclara\ia de Independen\[ credeau`n Dumnezeu ;i au `n\eles acea sc]nteie

care vine din inim[, individual, nu `ngrup. Democra\ii cred cu t[rie `napartenen\a la un grup, pe c]ndrepublicanii `n individ. :i eu cred c[individualismul `nseamn[ auto-disciplin[, munc[ mult[, for\e proprii,autocontrol. Democra\ii sunt de p[rerec[ Guvernul trebuie s[ fac[ mai mult.

- Crede\i c[ pozi\iaStatelor Unite fa\[ deRom]nia se va schimbaacum c[ pre;edintele SUAeste un democrat?

- Eu sper c[ nu. Avem nevoie s[`nt[rim leg[turile. A; dori s[ v[povestesc o `nt]mplare legat[ de rela\iaSUA cu Rom]nia. George Predescu,fostul consul general al Rom]niei `nAmerica este un foarte bun prieten almeu, tot datorit[ inimii sale mari ;i afaptului c[ atunci c]nd spune ceva,chiar face. ~n urm[ cu ;apte-opt ani aapelat la mine ;i mi-a spus c[ dore;tes[ `nt[reasc[ rela\iile dintre Rom]nia;i SUA. M-a rugat s[ `i facilitez intrareala al\i senatori. Am acceptat cu pl[cere,pentru c[ el este rom]n, iar eu amr[d[cini rom]ne;ti.

I-am aranjat un discurs `n fa\asenatorilor, discurs pe care l-am citit ;ieu `nainte. Am v[zut `n discursul s[ufaptul c[ 18.000 de Vi de rom]ni lupt[um[r la um[r cu americanii `n lupta`mpotriva terorismului. I-am sugerats[ `;i `nceap[ discursul cu acest lucru,pentru c[ atunci chiar va capta aten\iasenatorilor. :i a;a a ;i fost. Lumea eraat]t de atent[, era at]ta lini;te `n sal[`nc]t puteai auzi chiar ;i o musc[.

Am fost senator 17 ani, din careopt ani al[turi de Barack Obama. :tiuc[ el vrea s[ aib[ leg[turi cu lumea`ntreag[, dar noi, politicienii americanitrebuie s[ urm[rim `n primul r]ndinteresele oamenilor pe care `i servim.E adev[rat, trebuie s[ `i tratezi pe to\ioamenii cu respect, dar nu s[ te implici`n treburile lor.

Chiar dac[ aveam o economieglobal[, chiar dac[ securitatea global[este extrem de important[, trebuie s[`;i vad[ Vecare de treab[. Dup[ cumspuneam, sper ca rela\iile dintre SUA;i Rom]nia s[ nu se schimbe. Eu unulvoi face tot ce `mi st[ `n putin\[ caObama ;i administra\ia sa s[ fac[ totceea ce este nevoie pentru ca leg[turiles[ se `nt[reasc[.

- ~n care partid dinRom]nia vede\i uncorespondent al partiduluiRepublican?

- ~n ciuda experien\ei mele `npolitic[, `nc[ `ncerc s[ `mi dau seamacare sunt actorii politici americani. Amo mic[ ezitare ;i m[ ab\in `n a pune oastfel de observa\ie, pentru c[ `nc[ nu`n\eleg pe deplin. Trebuie s[ spun c[am avut prilejul ;i onoarea de acunoa;te c]\iva oameni politici rom]nidin partide diferite. De exemplu, l-amcunoscut pe Ion Iliescu, care, `n vizitasa `n SUA, `n Chicago, s-a oprit ;i labiserica rom]neasc[ din Aurora decare v[ spuneam. A fost ;i la mineacas[, a servit o cafea ;i ni;te gogo;idelicioase. Spiritul rom]nesc,inteligen\a ;i bun[tatea au fostprezente `n `ntreaga delega\ie rom]n[.

:i pre;edintele Traian B[sescu a f[cutun gest frumos, atunci c]nd am fost `nvizit[ la Bucure;ti cu Vii mei. :i-a f[cuttimp, `n programul s[u `nc[rcat s[ neprimeasc[ ;i din nou am sim\it bunulsim\ care este speciVc tuturorrom]nilor.

De asemenea, l-am cunoscut peR[zvan Ungureanu, fost ministru deexterne al Rom]niei. A venit la hotelulunde st[team noi ;i ne-a sugerat s[experiment[m, s[ observ[m, s[ tr[imspiritul rom]nesc ;i astfel vizita noastr[va V mult mai pl[cut[. :i exact a;a a ;ifost.

To\i politicienii rom]ni pe care i-am cunoscut, Ve ei pre;edintele,mini;tri, prefect sau primar, cu to\iiau `n ei spiritul rom]nesc.

- Ave\i rela\ii cu vreunpartid din Rom]nia sau cuanumi\i politicieni?

- Nu, nu am cu vreunul anume.Consider c[ prioritare `n rela\ia cuorice persoan[ din lume, at]t `n ceeace prive;te leg[tura dintre SUA ;i alte\[ri sau `n cadrul cet[\enilor americanisunt dou[ cuvinte< pace ;i prosperitate.

- ~n `ncheiere, c]\iamericani de origine rom]n[estima\i c[ tr[iesc `n SUA?

- Am auzit vehicul]ndu-se dou[cifre. Potrivit primeia, este vorbadespre 2 milioane, iar potrivit celei dea doua, 12 milioane. Dup[ p[rereamea, cred c[ cea de a doua este valabil[;i cel mai aproape de adev[r.

A consemnat Laura Micovschi

~n redac\ia “Informa\ia Zilei”, senatorul Lauzen a venit `mpreun[ cu so\ia sa ;i veri;orul Nicolae Lazin

În anul 1920 corul din Boghiş, alcătuit din localnici, care avea un repertoriuexclusiv românesc, intonează în faţa Comisiei internaţionale care delimitafrontiera dintre România şi Ungaria, “Pe-al nostru steag e scris unire” ca să-i convingă pe membrii comisiei că în satul Boghiş, limba vorbită este cearomână. PERSONALIT~}I

M

8 noiembrie 2009/Informa\ia de Duminic[ 5

Traian Cavassi a întemeiat acum100 de ani corul din Boghi;

Toamna anului 1989. Încenuşiul Bucureşti trecea laveşnicie un om apropiat de vârstacentenară. Un om care a făcutistorie pe plaiurile sale natale, laBoghiş, în Sătmar. TraianCavassi, întemeietorul uneiadevărate dinastii muzicaleromâneşti. Contribuţia lui laînfăptuirea Marii Uniri la SatuMare a fost determinantă, alăturide cea a lui dr. Ilie Carol Barbul.

Din memoriile lui Traian CavassiaWăm atmosfera prea puţinromânească din oraşul nostru în aceleVerbinţi zile, chiar în rândurileintelectualităţii. După Unire,comunitatea românească din Boghişavea să culeagă roadele dăruirii luiTraian Cavassi. Datorită prestaţieiromâneşti în faţa unei comisiiinternaţionale, Boghişul a rămas înhotarele României Mari. Pe nesimţiteanii s-au scurs> Sătmarul nu şi-aomagiat vrednicul Vu la centenarulnaşterii. Îl va omagia însă acum, lacentenarul fondării acelei miraculoaseformaţii corale.

O familie de învăţătorisătmăreni

Traian Cavassi a văzut lumina zileiîn 15 septembrie 1891 la Boghiş, înfamilia lui Vasile Kavasi şi a Anei(Nina) Iluţiu, Vind înregistrat lanaştere sub numele de „TraianuKavasi”. Familia Iluţiu era una vestită,de învăţători în părţile sătmărene, căcibunicul dinspre mamă al lui TraianCavassi, Vasile Iluţ, a funcţionat laHomorodu de Mijloc (unde dealtfel s-a născut Vica Ana), Roşiori şi Boghiş.Dar, şi alţi membri ai familiei Iluţiu audăscălit copiii românilor şi în zonagraniţei de azi dintre România şiUngaria, căci Mihai Iluţiu a funcţionatmultă vreme în apropiere de Boghiş,la Oar şi la Csegöld. Un Vu al acestuia,Ambroziu, născut în 1894 la Csegöld,absolvent de teologie dar şi alconservatorului, s-a remarcat în viaţaintelectuală din Oradea interbelică,după ce câţiva ani a predat la liceulsătmărean „Mihai Eminescu”.

Părinţii lui Traian s-au căsătorit în13 februarie 1890 la Boghiş, preotcununător Vind Antoniu Popdan, unparoh cu îndelungă slujire la Boghiş.Traian a fost al doilea născut în familie,căci cu un an înainte de naşterea sa,adică în 25 septembrie 1890 văzuselumina zilei Vul Vasile, care a trăit însădoar două zile, Vind născut „înaintede timp”.

Naşterea lui Traian a fost obinecuvântare şi pentru familiabunicului Vasile Iluţiu căci înprimăvara anului naşterii nepotuluiTraian, „hectica” (tuberculoza) îirăpise din viaţă în 15 aprilie pe VulAlexandru (elev la preparandie), iar în4 mai pe Vul TeoVl (elev de gimnaziu).

Studii între Satu Mareşi Beiuş

Primii doi ani din şcoala primarăTraian i-a urmat în localitatea natală,sub privirile atente ale buniculuiînvăţător. Ultimii doi ani i-a continuatla liceul romano-catolic din Satu Mare,localitate aWată la cca. 20 de kilometride Boghiş. Gimnaziul şi primele două

clase de liceu le-a urmat la Beiuş. Îngimnaziu l-a avut diriginte pe preotul-profesor Teodor Bulc, iar între colegiide clasă i-am remarcat pe NicolaeDarabanth (viitor primar al Careiului),Vasile Şuta (preot greco-catolic, ucis înholocaustul comunist abătut asupraRomâniei) şi Alexandru Terdic (preotgreco-catolic şi el, slujitor o vreme laPişcolt) .

Pentru ultimele două clase de liceus-a întors să studieze la liceul romano-catolic din Satu Mare, actualul ColegiuNaţional „Mihai Eminescu”, unde aobţinut şi bacalaureatul, cu caliVcativul„bine”; a venit împreună cu el să-şitermine studiile la Satu Mare, careianulNicolae Darabanth. În 1911, elev Vindîn clasa VIII-a la liceul romano-catolicdin Satu Mare a înVinţat un cor cuelevii români de la această instituţie.

În primele rânduriale Marii Uniri

În anul 1909, revenit la Satu Mare,şi datorită unei conjuncturi favorabile

(un profesor „modern” de la Beiuşconsidera ViWeimul organizat de elevicerşetorie, astfel că Traian Cavassi aachiziţionat pe o sumă oarecarecostumele), a întemeiat un cor debărbaţi la Boghiş, cu ajutorul luidesfăşurând o susţinută activitatepatriotică, popularizând tricolorulromânesc (interzis în Ungaria şi înspecial în regiunile majoritarromâneşti din imperiu) ca şi melodiilecorale româneşti.

A urmat apoi Academia de Export(Comerţ Exterior) din Viena. Încapitala imperiului a activat în cadrulsocietăţii „România Jună”, promovândidealurile naţionale ale românilor dinTransilvania. A luat parte în primulrăzboi mondial în rândurile armateiaustro-ungare, având gradul delocotenent.

După demobilizare s-a pus ladispoziţia C.N.R. Satu Mare. Astfel, în27 noiembrie 1918 a fost prezent laSatu Mare, unde s-a desfăşuratadunarea Consiliului Naţional Româncomitatens Satu Mare, alături de IosifŞutai îndeplinind funcţia de

veriVcatori. În cadrul aceleiaşi adunăria fost ales membru al delegaţieiCercului Electoral Cinghir (denumirearomânească pentru actuala localitatedin Ungaria, Csenger), alături decomerciantul Andrei Naghi din Dobaşi de posesorii Alexandru Mureşan(Sătmărel), Coriolan Cărbunar(Mo^inu Mic) şi Grigorie Donca(Uifalău, azi în Ungaria). Delegaţia lefusese înmânată de către „prezidentul”Vasile Ardelean, paroh la Vetiş şinotarul adunării, învăţătorul AnaniaMagdaşiu. Traian Cavassi a deţinutfuncţia de comandant al Gărziinaţionale Române din Boghiş, Vind celmai tânăr conducător de delegaţie.Cu aceşti delegaţi s-a întâmplat un faptdeosebit, relatat de către teologulGrigore Riţiu, originar din Doba.Anume, Andrei Nagy, Mihai Ghetinaşi George Turţi s-au rătăcit şi„neştiindu-se orienta în Alba-Iulia n-au putut să-şi prezinte credenţionalele”la locul stabilit pentru aceasta. Deaceea, l-au rugat pe teologul unit dinOradea să înainteze el credenţionalullor Consiliului Naţional din Arad„pentru a rămânea act oVcios despreaderenţa lor la hotărârile Marelui SfatNaţional”.

Grigore Donca avea să plăteascăcu viaţa îndrăzneala de a cere ca Uraşi Uifalău, comune din Ungaria de azi(maghiarizate complet), dar care peatunci erau locuite în majoritate deromâni greco-catolici, să Ve alipite laRomânia.

Un cor trasează graniţa

În anul 1920 corul din Boghiş,alcătuit din localnici, care avea unrepertoriu exclusiv românesc,intonează în faţa Comisieiinternaţionale care delimita frontieradintre România şi Ungaria, „Pe-alnostru steag e scris unire” ca să-iconvingă pe membrii comisiei că însatul Boghiş, limba vorbită este cearomână şi astfel a convins şideterminat comisia ca satul Boghiş şitoată regiunea limitrofă să aparţinăRomâniei.

"Alte sate româneşti, care nu auavut un Traian Cavassi, au rămas dinnenorocire Ungariei. Ce inspiraţiegenială, ce curaj şi câtă abnegaţie, înacele vremuri tulburi pentru neamulromânesc”. Sunt cuvintele pline deadevăr din necrologul întocmit deprofesorul Traian Tomescu laînmormântarea lui Traian Cavassi din8 noiembrie 1989.

Revista „Ţara de Jos” relata în iulie-septembrie 1924 faptul că la Boghiş s-au sărbătorit 15 ani de la înVinţareacorului. De remarcat că aniversareacorului se făcea şi în anii grei aicomunismului, cât Traian Cavassi seaWa în viaţă.

Amintirile lui Traian Cavassi suntde o maximă importanţă pentrureconstituirea atmosferei dinVerbinţile zile din toamna târzie aanului 1918< „Era o Verbere, o pregătireîn toată Transilvania şi-n tot Banatul!Trăiam zile istorice! Ziarele scriaudespre legitimitatea unirii, de la plugarila intelectuali, toată lumea n-avea decâtun singur gând!” Însemnările luiTraian Cavassi se alătură celor ale luiVasile Pătcaşiu şi Traian Sălăjan dinHotoan, Petru Cupcea din Supuru deJos, Romul Buzilă din Mădăras,Constantin Barbul din Pomi, AdrianTomoioagă din Bocicău, ediVcatoare

pentru spiritul care domnea în acelemomente astrale, neegalate ale istorieinoastre.

Traian Cavassi şi-a intitulatvolumul de amintiri, “O viaţă dedicatămuzicii şi idealului naţional” (1891-1989), apărut la editura bucureşteanăDanubius în 1996, tipărit prinstrăduinţele Vului Liviu, care dealtfela şi îngrijit ediţia.

Cavassi, dinastiade muzicieni

După 1918 a purces la înVripareaunui cor în oraşul Satu Mare, pefundamentele vechiului cor de la liceulromano-catolic, reuşind să înVinţezecelebra „Societate corală dr. VasileLucaciu”, pe care a dirijat-o între anii1920-1926. O perioadă a fost secretaral Orchestrei simfonice din Satu Mare.Se poate spune că Traian Cavassi a fostunul dintre cei care au pus temelievieţii româneşti în Satu Mare după1918.

S-a stabilit în 1927 la Bucureşti,unde va şi rămâne până la moarte. S-a perfecţionat din punct de vederemuzical cu Rinaldo Giovanelli, Gh.Folescu şi D. Mihăilescu-Toscani,numele său Vind mereu prezent laRadio-Bucureşti între anii 1932-1940.A devenit inspector-şef în cadrulMinisterului de Finanţe. A conduscorurile Ministerului (1936-1946) şi atrustului Finanţelor (1953-1956).

A fost căsătorit cu GeorgetaVoinescu (decedată în 1978). Pasiuneasa pentru muzică a fost continuată decătre Vul Liviu (1921-1998, com-pozitor şi dirijor, absolvent alAcademiei de Muzică dar şi al facultăţiide Drept din Bucureşti), nepotul Dan(născut în 1950, absolvent alAcademiei de Muzică din Bucureşti,talentat violoncelist, care a preferatînsă să cânte în ansambluri instru-mentale) şi strănepotul Andrei Mihai(tot violoncelist).

Corul centenar

Tradiţia corului din Boghiş a fostreluată de către învăţătorul TitusBilţiu-Dăncuş, Vu al învăţătorului şicelebrului folclorist, Petru Bilţiu –Dăncuş, născut pe plaiurile miriVce aleIeudului, frate cu nu mai puţin celebrulpictor Traian Bilţiu-Dăncuş.Activitatea lui s-a legat de dăscălie, pecare a practicat-o pe cuprinsuljudeţului nostru. Între 1964-1967 Vindînvăţător în Boghiş, a condus un corde 120 de persoane.

În 7 noiembrie 2009, trei instituţiide cultură sătmărene, DirecţiaJudeţeană pentru Cultură, Culte şiPatrimoniu Naţional, CentrulJudeţean pentru Conservarea şiPromovarea Culturii Tradiţionalealături de Biblioteca Jude\ean[împreună cu Primăria şi ConsiliulLocal al comunei Doba, de careaparţine momentan localitatea Boghiş,vor aniversa centenarul fondăriicorului, în acelaşi timp Vindcomemoraţi cei 20 de ani scurşi de latrecerea la veşnicie a lui Traian Cavassi.O placă memorială va aminti viitorimiică la Boghiş a văzut lumina zilei unom care, printr-o înfăptuire culturalăşi spirituală a izbutit, politic, păstrarealocalităţii sale natale în hotareleRomâniei Mari.

Viorel Câmpean

Biserica din Boghi;, locul unde a c]ntat pentru prima dat[ corul lui Cavassi

Planul ridicării unui hotel încăpător al oraşului, prevăzut cu o sală de bal, cafenea şi restaurant s-a născut în ultimiiani ai secolului al XIX-lea, ca o manifestare constructivă a rivalităţii dintre Carei, pe atunci reşedinţa comitatului, şiSatu Mare, cel mai important pretendent al aceluiaşi statut. În concursul organizat în 1897 pentru deciderea arhitectuluiclădirii s-au înscris 11 participanţi, iar câştigătorii au fost Bálint Zoltán şi Jámbor Lajos.ISTORIE

CMYK

6 Informa\ia de Duminic[/8 noiembrie 2009

Hotelul Dacia - o cl[dire simbola ora;ului Satu Mare

Oraş de câmpie, cu păduriîntinse în jurul lui, Satu Mare aavut, de-a lungul istoriei sale,puţine edi8cii din piatră saucărămidă.

Astfel, la 1762, într-un raport aloraşului, se menţionează că aici existădoar trei case din cărămidă sau piatră,celelalte Vind din lemn şi acoperite cupaie sau stuf. Incendii devastatoareduceau la distrugerea, parţial sau întotalitate, a numeroase case sau chiara unor cartiere întregi. După un astfelde incendiu pustiitor, conducereaoraşului a luat hotărârea construiriiunui ediVciu din cărămidă pentru aadăposti primăria şi arhiva, undeva pelocul unde astăzi se ridică impozantăclădirea hotelului „Dacia”. O perioadălungă de timp, acesta a fost singurulediVciu reprezentativ al oraşului.

Dacia s-a n[scut `n urmarivalit[\ii dintre ora;ele SatuMare ;i Carei

Planul ridicării unui hotelîncăpător al oraşului, prevăzut cu osală de bal, cafenea şi restaurant s-anăscut în ultimii ani ai secolului alXIX-lea, ca o manifestare constructivăa rivalităţii dintre Carei, pe atuncireşedinţa comitatului, şi Satu Mare, celmai important pretendent al aceluiaşistatut. În concursul organizat în 1897pentru deciderea arhitectului clădirii s-au înscris 11 participanţi, iarcâştigătorii au fost Bálint Zoltán şiJámbor Lajos. Cei doi aveau în spate oactivitate prodigioasă, făcând parte dincorpul de arhitecţi care au proiectatmonumentalele construcţii realizateîn Budapesta cu ocazia sărbătoriiMileniului (Piaţa Eroilor, Muzeul deArte Aplicate, linia de metrou, etc. ).Ceilalţi specialişti cu răspundere înîndeplinirea proiectului au fost aduşitot din capitală, Vind selectate cu grijăVrmele cu renume pe plan intern şiinternaţional.

Construcţia propriu-zisă a fostîncredinţată Vrmei SchiXer şi fraţiiGrünwald, care l-au delegat peinginerul Dittler Ferencz, viitorulproiectant al Turnului Pompierilor dinSatu Mare, să supravegheze bunadesfăşurare a lucrărilor. Firma SchiXerşi fraţii Grünwald este realizatoareamai multor proiecte arhitecturaleimportante, printre care PalatulCulturii din Târgu Mureş şi PalatulBursei din Budapesta.

Viitorul hotel, numit la început„Pannónia”, urma să Ve construit înPiaţa Centrală a oraşului, pe locul fosteiPrimării de secol XVIII, rămasănefuncţională după construirea uneinoi clădiri administrative, pe loculunde astăzi se aWă statuia lui IuliuManiu. Pentru diminuarea costurilorhotelului, Consiliul Local a decisrefolosirea cărămizilor aWate încă înstare bună, provenite din construcţiaprecedentă. Până şi demolarea vechiiclădiri a Primăriei, întreprinsă deaceeaşi Vrmă, a presupus folosireaunor sume uriaşe. Iniţial, pentrurealizarea tuturor lucrărilor, oraşulalocase suma de 200.000 de coroane.Abia un an mai târziu însă, în 1898,suma a fost majorată cu încă 100.000de coroane, pentru a ajunge la sfârşitulaceluiaşi an la un maxim de 460.000 decoroane, sumă pe care oraşul nu oputea suporta, Vind nevoit astfel să

apeleze la credit. O altă cale de obţinerea banilor necesari a fost închiriereahotelului pentru exorbitantul preţ de120.000 de coroane pe an, suportată deproprietarul altui hotel sătmărean,Korona.

Zugrăvirea policromă ainteriorului clădirii a făcut obiectulcontractului încheiat de primăria SatuMare cu meşterul Sommer Lajos dinBudapesta, cu o valoare de 5054,80coroane.

O parte considerabilă a costurilorde construcţie o presupunea realizareadecoraţiilor exterioare şi interioare.Contractul separat semnat întreprimarul de atunci al oraşului, HermanMihály, şi Vrma SchiXer şi fraţiiGrünwald constituie un act extrem dedetaliat, cu indicaţii precise, cantitativeşi calitative, ale ornamentelor, învaloare de 18759,16 coroane. Tipurilede decoraţiuni erau împărţite în cincigrupuri< ornamentul faţadei, cel alcafenelei şi vestibulului, al resta-urantului şi holului, al casei scărilor şial sălii de bal.

1200 de butoni decorativi

În exterior, faţada clădirii erasingura decorată, dominând orna-mentele Worale caracteristice stiluluisecession. Cele mai numeroase deco-raţii erau aşezate pe friza situată înpartea superioară a clădirii, undefuseseră încadrate şi patru steme aleoraşului, realizate din faianţă deZsolnai. În afară de cele 18 ornamenteWorale, având rolul de a delimitastemele, cornişa era dotată cu nu maipuţin de 700 de butoni decorativi. Dealtfel, aceşti butoni constituie unelement repetitiv şi la nivelul pilonilorcare delimitau registrele faţadei,însumând mai bine de 1200 de bucăţi.Decoraţiile Worale realizate dintencuială, care scot în evidenţăanumite registre ale faţadei, erausingurele care intrau în atribuţiileVrmei constructoare, cele din faianţăcolorată Vind ataşate ulterior. Urmândmodelul faţadei, şi în interior, la nivelul

cafenelei şi al vestibulului, parteasuperioară a încăperii era cel mai bogatdecorată. Ornamentele care împodo-beau cornişa însumau, de-a lungulcelor două săli, 311 metri. Decoraţiadin tencuială a tavanului urma formearcuite, a căror îmbinare era marcatăde rozete ce susţineau şi candelabrele.Restul ornamentaţiilor le constituiauelementele arhitecturale< coloaneadosate, capiteluri, console, careconfereau spaţiului un aer maiestuos.

Restaurantul şi holul erau îm-podobite într-o manieră asemă-nătoare, îmbinând elementele arhi-tecturale cu valoare decorativă cuornamentaţia realizată din tencuială.Marea majoritate a acesteia din urmăle constituiau motivele Worale, cupreferinţă pentru trandaVr, care esterepetat în 135 de amplasamente, lapornirea şi în partea superioară aarcelor ce legau, sub formă de cornişă,şirul de coloane adosate.

~n sala de bal func\ioneaz[acum 8larmonica

Casa scărilor era simplă,împodobită doar cu patru console demărime mare. Uriaşa sală de bal esteîncăperea cea mai impresionantă aediVciului. Astăzi, aici funcţioneazăFilarmonica „Dinu Lipatti”, cu ocapacitate de 400 de locuri. Încăpereaeste Wancată de un şir de coloaneimpunătoare, delimitând balcoane demari dimensiuni, în formă de petale.Aceeaşi succesiune de arcuri, mai mici,leagă şirul de coloane care susţinbalcoanele. Decoraţiile îmbinau toateformele întâlnite în cadrul celorlalteîncăperi, sugerând intenţiaproiectantului de a transforma sala debal într-un apogeu al concepţieiarhitecturale care domina ediVciul.Geamurile sub forma unor trandaVrise îmbinau în mod armonios cu

ornamentele sugerând acelaşi decorWoral, situate pe tavanul încăperii şi pearcele din partea superioară a uşilor. Petavanul în formă de cupolă, nervurilebolţii ornamentale formau o reţeacomplicată de linii curbe, sugerând încentru acelaşi motiv al trandaVrului.Decoraţiile de pe cornişele exterioareale pilonilor însumau mai mult de 460de metri, iar cele de pe cornişatavanului 120 de metri.

După încheierea lucrărilor deconstrucţie, următorul pas a fostamenajarea interioară şi dotareanoului ediVciu cu utilităţi conformcelor mai moderne standarde alevremii. Candelabrele masive din bronzau fost contractate de la Vrma MagyarFém és Lámpagyár Részvénytársaság,şi au costat 14.000 de coroane. Sobeleachiziţionate pentru 19.611 coroanede la HeuXel Sándor erau de douătipuri< de gătit, utilizate în bucătăriarestaurantului, şi cele destinateîncălzirii camerelor de hotel,majoritatea din fontă, decorate.HeuXel, de profesie inginer mecanic,a relizat, printre altele, sistemul deîncălzire prin hipocaust (căldura esteemanată din pereţi sau podea) al săliide bal din Târgu Secuiesc şi cel alprimăriei din Oradea.

Valoarea total[ a lucr[rilors-a ridicat la 520.000coroane, adic[ 158 kg de aur

Pentru păstrarea în bune condiţiia produselor alimentare, în pivniţaclădirii a fost amenajată o camerăfrigoriVcă, în schimbul sumei de1889,57 coroane. Lucrările de realizarea camerei frigoriVce au fostîncredinţate aceleaşi Vrme care dusesela îndeplinire construcţia şi decorareaediVciului, SchiXer şi fraţii Grünwald.Suma totală cheltuită de oraşul SatuMare pentru construcţia nouluiediVciu s-a ridicat la impozanta cifrăde circa 520.000 de coroane, ceea cereprezenta echivalentul a 158 de kg deaur la valoarea din anul 1900, sau înmoneda curentă, al sumei de14.249.700 lei (4.750.000 de dolariamericani).

Noul hotel inaugurat în anul 1902a intrat repede în viaţa şi conştiinţasătmărenilor. Nu a existat vreuneveniment mai însemnat din istoriaSătmarului care să nu-şi V legat, într-un fel sau altul, destinul de hotelul„Dacia”. Amintim aici banchetul datde primăria oraşului Satu Mare înseara zilei de 19 aprilie 1919, înonoarea armatei române eliberatoare,la care au luat parte 500 de persoane.Afectat de bombardamentele ruseştidin octombrie 1944, hotelul a fostreconstituit cu multă grijă,recăpătându-şi strălucirea de altădată.Inclusiv Nicolae Ceauşescu, înperioada când nu era bântuit de teamade a V otrăvit, a luat masa de mai multeori în acest frumos obiectiv depatrimoniu al oraşului nostru.

Ţinând seama de valoareadeosebită arhitecturală şi artistică aacestui monument, hotel „Dacia” esteinclus în lista monumentelor depatrimoniu din România, Vindîncadrat la categoria „A” (monumentede valoare naţională excepţională,reprezentative pe plan universal), codSM-II-m-A-05221.

Viorel Ciubot[, Diana Iegar,Tamás Sárándi

Imagine de la `nceputul secolului XX cu centrul ora;ului

Unul dintre proiectele nec];tig[toare care a participat la concursul organizat`n 1897 pentru deciderea arhitectului clădirii

RELIGIE, TRADI}II

CMYK

8 noiembrie 2009/Informa\ia de Duminic[ 7

Luna Noiembrie are `n centru,din punct de vedere religios,s[rb[toarea S=n\ilor Mihail ;iGavriil.

Prima s[pt[m]n[ din lun[ esteintitulat[ S[pt[m]na Miri;tei, deoareceeste s[pt[m]na `n care se termin[`ns[m]n\[rile de toamn[ ;i `ncepe aratulmiri;tilor pentru `ns[m]n\[rile deprim[var[. Cea de-a doua s[pt[m]n[ are`n centru s[rb[toarea SVn\ilorArhangheli Mihail ;i Gavril, cei cu s[bii;i puteri ocrotitoare asupra oamenilor ;ia turmelor de oi. A treia s[pt[m]n[ estedenumit[ tradi\ional S[pt[m]na Filipilorde Toamn[, s[pt[m]na `n care `ncepe`mperecherea lupilor. A patra s[pt[m]n[este S[pt[m]na Ovideniei. Se spune c[ `nnoaptea Ovideniei se deschide cerul iarstrigoii umbl[ nestingheri\i pe afar[, iara cincea s[pt[m]n[ mai este cunoscut[ `npopor ca S[pt[m]na Andreiului de Iarn[care are `n centru s[rb[toarea Sf]ntuluiAndrei, cel care `nghea\[ apa ;i coase r[ul.

~ngerii p[zitori dau sfaturibune credincio;ilor

Duminic[, 8 noiembrie, pr[znuims[rb[toarea SVn\ilor Mihail ;i Gavriil, `njurul c[rora Biserica adun[ ;i serbeaz[toat[ ob;tea, tot "soborul" SVn\ilor ~ngerilaolalt[, Vind una dintre cele mai maris[rb[tori de peste an.

Ca s[rb[toare a `ngerilor, ziua de 8noiembrie a `nceput a se celebra `nBiseric[ de prin veacul al cincilea ;i s-ar[sp]ndit repede `n tot R[s[ritul cre;tin.Despre `ngeri, tot Biserica este cea carene `nva\[ c[ ei sunt "duhuri slujitoare"(Evrei,1,14), adic[ Vin\e f[r[ de trupuri,slugi credincioase lui Dumnezeu ;itotodat[ prieteni ;i ocrotitori ai no;tri,pu;i de Dumnezeu, s[ vegheze asupranoastr[ de la na;tere p]n[ la moarte.

Dup[ descoperirile SVntei Scripturi ;idup[ m[rturisirile SVn\ilor, `ngerii `liubesc pe Dumnezeu, `l pream[resc ;i-i`mplinesc voia Lui `n conducerea lumilor,`mp[r[\iilor, a popoarelor, a oamenilor.Ca slujitori, `ngerii sunt uneori`mplinitori ai pedepselor lui Dumnezeu,cum a fost focul peste Sodoma, saupedepselor peste Egipt. Dar, `n modstatornic, `ngerii slujesc la ap[rarea ;ic[l[uzirea oamenilor. Ei vestesc faptelemari ale m]ntuirii< Na;terea Domnului,suferin\a din Ghetsimani, ~nviereaDomnului, a doua Lui venire. ~ngeriip[zitori sf[tuiesc de bine pe oameni pringlasul con;tiin\ei< tot ce este `n noi bun,curat, luminat, orice g]nd frumos, oricemi;care bun[ a inimii, rug[ciunea,poc[in\a, faptele bune, toate acestea senasc `n noi ;i se `nf[ptuiesc din `ndemnul`ngerului p[zitor.

Mihail - voievodul o;tilorcere;ti

Mihail, ce se t]lcuie;te "puterea luiDumnezeu", este voievodul o;tilor cere;ti;i cel dint]i din ceata SVn\ilor Arhangheli.Despre el, p[rintele Ilie Cleopa spunea`ntr-una din predicile sale - "El poart[sabie de foc ;i are slujba de a p[zi legealui Dumnezeu ;i de a birui putereavr[jma;ilor. C]nd Lucifer a gre;it `n cer;i au `nceput a c[dea mul\ime de `ngeri,toate puterile cere;ti tulbur]ndu-se, a statArhanghelul Mihail `n mijloc ;i a strigat<S[ lu[m aminte! Din clipa aceea a `ncetatc[derea `ngerilor, c[ci to\i lu]nd amintede glasul lui ;i la gre;eala `ngerilor r[i, auc[zut `naintea slavei lui Dumnezeu,pream[rind numele Lui. Tot Mihail s-acertat cu diavolul `n pustiul Arabieipentru trupul lui Moise, zic]nd< Certe-tepe tine Domnul! (Iuda 1, 9). De

asemenea, el a `nso\it pe poporul ales dinEgipt `n p[m]ntul f[g[duin\ei. El a aduscele zece pedepse peste poporul cel`mpietrit al lui Faraon. El a stins cuptorulcelor trei tineri din Babilon. El a p[zit peDaniil cu via\a, `n groapa cu lei. El a adusfoc ;i pedeaps[ peste cet[\ile celedesfr]nate, Sodoma ;i Gomora. El a datbiruin\[ lui Ghedeon `n lupt[. El a scosviu pe Lot din Sodoma. El a f[cut multeminuni, precum cea din Colose, minuneadin M[n[stirea Dochiarul (Sf]ntulMunte) etc. Iar la sf]r;itul veacului, tot el,`mpreun[ cu ceata arhanghelilor, va sunadin tr]mbi\[, va scula pe cei mor\i ;i vaaduna toate limbile la judecat[, dup[m[rturia Sf]ntului Apostol Pavel carezice< "C[ ~nsu;i Domnul, `ntru porunc[,cu glasul Arhanghelului ;i `ntru tr]mbi\alui Dumnezeu, se va pogor` din cer (ITesaloniceni 4, 16)"

Gavriil - arhanghelul bunelorvestiri

Gavriil, ce se t]lcuie;te "b[rbat-Dumnezeu", este arhanghelul bunelorvestiri de bucurie, care are misiunea de avesti oamenilor tainele cele maridumnezeie;ti. Iat[ ce spun sVn\ii p[rin\idespre Arhanghelul Gavriil - "El nu maipoart[ sabie de foc, ci crin de ne`ntinat[bucurie. El este foarte dulce la vedere ;iplin de dumnezeiasc[ bl]nde\e. Pentruaceasta a ;i fost ales ;i trimis deDumnezeu la Fecioara Maria s[-ivesteasc[ taina cea mare a `ntrup[riiDomnului. Tot el a adus vestea z[misliriiMaicii Domnului dumnezeie;tilor eip[rin\i Ioachim ;i Ana. El a vestit `ntemplu Sf]ntului Zaharia c[ so\ia lui vana;te la b[tr]ne\e pe Sf]ntul IoanBotez[torul. El a dus vestea cea bun[Anei, mama proorocului Samuil.

Sf]ntul Arhanghel Gavriil a dus la cerrug[ciunea Fecioarei Maria c]nd petrecea

`n templu. El i se arat[ adesea ;i-idescoperea taine negr[ite. ~i aducea hran[`ngereasc[ la Sf]nta SVntelor. El a auzitcel dint]i despre taina `ntrup[rii luiHristos, mai `nainte dec]t to\i `ngerii. Ela rostit cel dint]i numele PreadulceluiIisus. El a pus nume Sf]ntului IoanBotez[torul ;i a vestit p[storilor c[ `nBetleem s-a n[scut Mesia. El a c]ntat celdint]i "Slav[ `ntru cei de sus luiDumnezeu ;i pe p[m]nt pace, `ntreoameni bun[voire! (Luca 2, 14). El i-a`nv[\at pe p[stori s[ c]nte. El a descoperitmagilor taina `ntrup[rii. El a lini;tit peIosif c]nd voia s[ lase pe Fecioara Maria.El i-a poruncit s[ fug[ `n Egipt cu Pruncul;i iar[;i s[ se `ntoarc[ `n Nazaret.

Sf]ntul Gavriil le ocrote;te pefecioare, le acoper[ pe mame, `i p[ze;tepe prunci, duce rug[ciunile cele Verbin\ila Dumnezeu ;i aduce `napoi `mplinireacererilor. El sluje;te tainelor celor mari ;iajut[ la `nmul\irea ;i m]ntuirea neamuluiomenesc."

Tradi\ii ;i obiceiuri

~n folclorul religios rom]nesc,Arhanghelul Mihail este un personaj maivenerat `n compara\ie cu ArhanghelulGavriil. El poart[, uneori, cheile raiului,este un `nfocat lupt[tor `mpotrivadiavolului ;i vegheaz[ la capul bolnavilor,dac[ acestora le este sortit s[ moar[, saula picioarele lor, dac[ le este h[r[zit s[mai tr[iasc[. De multe ori `l `nt]lnimal[tur]ndu-se Sf]ntului Ilie, atunci c]ndacesta tun[ ;i tr[zne;te, sau or]nduie;tesingur grindina, cu tunul. El \ine ;i ciuma`n fr]u, asem[n[tor Sf]ntuluiHaralambie.

~n trecut, `n zona Bucovinei,Arhanghelii erau s[rb[tori\i pentru c[ "eisunt p[zitorii oamenilor de la na;tere ;ip]n[ la moarte, rug]ndu-se luiDumnezeu pentru s[n[tatea acestora".Arhanghelii, `n viziunea popular[, asist[

;i la judecata de apoi, sunt patroni ai casei,ard p[catele acumulate de patimileomene;ti Vre;ti ;i puriVc[, prin post,con;tiin\ele.

~n zonele muntoase, Arhanghelii eraucelebra\i ;i ca patroni ai oilor. St[p]niiacestor animale f[ceau o turt[ mare dinf[in[ de porumb, numit[ "turta arie\ilor"(arie\ii Vind berbecii desp[r\i\i de oi), ceera considerat[ a V purt[toare defecunditate. Aceast[ turt[ se arunc[ `ndiminea\a zilei de 8 noiembrie `n t]rlaoilor, odat[ cu slobozirea `ntre oi aberbecilor. Dac[ turta c[dea cu fa\a `nsus era semn `ncurajator, de bucurie `nr]ndul ciobanilor, consider]ndu-se c[ `nprim[var[ toate oile vor avea miei, iardac[ turta c[dea cu fa\a `n jos era maresup[rare `n satele ;i t]rgurile bucovinenese f[ceau ;i se fac ;i ast[zi, de 8 noiembrie,pomeniri ;i praznice pentru cei mor\i iar,`n biserici, Vecare cre;tin aprinde c]te olum]nare ca s[ aib[ asigurat[ lumina deveci, c[l[uzitoare pe lumea cealalt[.

Despre vreme

"Vara Arhanghelilor" \ine o zi. Pel]ng[ aceasta, `ntre Arhangheli ;i Cr[ciuntrebuie neap[rat s[ mai Ve trei-patru zilesenine ;i c[lduroase, numite "vara iernii".

Mo;ii de Arhangheli

~n s]mbata dinaintea s[rb[toririi sefac praznice pentru suWetul mor\ilor.Ofrandele date la poman[ pentru mor\i,din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, senumesc "Mo;ii de Arhangheli". Fiecareom trebuie s[ aprind[ o lum]nare, care`i va V "lumina de veci" `n lumea dedincolo. Se aprind lum]n[ri at]t pentruoamenii `n via\[, c]t ;i pentru ceidisp[ru\i f[r[ lum]nare.

A consemnat :tefania Cri;an

Arhanghelii Mihail ;i Gavriilau puteri ocrotitoare

Lumea e plină de tradi\iibizare, multe dintre ele sunt acumparte a istoriei diverselorpopoare. Obiceiuri ciudate cares-au practicat sau încă se maipractică la nun\i.

Sco\ia - În Sco\ia se practică"înnegrirea miresei". Rudele ;i prieteniiacesteia o "răpesc" ;i o acoperă cu celemai urât mirositoare ;i lipicioasesubstan\e pe care le găsesc. Miresele suntacoperite cu un amestec de ouă, sosuri,unt, brânză, pe;te, în principiu alegereaingredientelor depinde de bunul plac ;iimagina\ia răpitorilor. Odată ce mireasaeste oVcial "înnegrită" e plimbată prinora;, prin baruri ;i pub-uri.

China - Miresele ;i femeile dincomunitatea Tujia din China plângînaintea nun\ii. Obiceiul "plânsului denuntă" se practică timp de o lună înainteanun\ii.

India - În India se spune că femeileManglik Dosh (femeile născute cândMarte ;i Saturn se aWă în casa a ;aptea)sunt blestemate să le moară so\ii. Pentrua amâna moartea so\ului ele trebuie să secăsătorească mai întâi cu un copac sauun alt obiect ;i abia apoi cu un bărbat.Copacii ;i celelalte obiecte sunt distrusepentru a le feri so\ii de o moarteprematură.

Africa - În unele sate din Africa, tineriiînsură\ei î;i petrec noaptea nun\ii în trei.Una dintre bătrânele satului, deseori unadintre soacre, îi înso\e;te pe tineri îndormitor pentru a certiVca virginitateamiresei ;i a-i explica ce are de făcutpentru a-;i satisface so\ul. Dac["martora" consideră că mireasa este"experimentată", poate sus\ine că aceastadin urmă nu a fost virgină ;i poate cereanularea căsătoriei.

Malaezia - Într-un sătuc din Sabah, unstat malaiezian, tinerii însură\ei dincomunitatea Tidong trebuie să nu-;i facănevoile timp de 72 de ore. Pentru a seasigura că nu tri;ează nimeni, cei doiprimesc cantită\i mici de apă ;i hrană ;isunt urmări\i îndeaproape de familie ;iprieteni. Dacă tradi\ia este încălcatătinerii căsători\i vor avea ghinion,căsătoria va V blestemată sau copiii levor muri la o vârstă fragedă.

Fiji - În Fiji, bărbatul trebuie să meargăla viitorul său socru cu un dar pentru a-i cere Vica de so\ie. :i nu orice dar.Viitorul mire trebuie să ducă un dinte debalenă, simbolul suprem al bogă\iei.Dacă viitorul socru acceptă să-;i dea Vicade so\ie, mirele trebuie să pregătească unfestin pentru rudele miresei. Apoi, chiarînaintea nun\ii, trebuie să-;i ducămireasa la un tatuator pentru a o face ;imai frumoasă.

La 13 noiembrie, se las[ sec pentruPostul Cr[ciunului. Din r]nduielilebiserice;ti aW[m c[ se las[ sec `n seara zileide 14 noiembrie, `ns[, pentru c[ aceast[dat[ cade vinerea, se las[ sec cu o zi mai`nainte. Acest post dureaz[ p]n[ pe 24decembrie inclusiv. De regul[, cuv]ntulsec, din sintagma precum "l[satul secului",este `n\eles de noi ca Vind sinonim cuuscat, f[r[ gr[sime, de post. ~n realitate,`ns[, accentul nu trebuie s[ cad[ pem]ncare, pentru ca secul pe care `l las[Postul ortodox este seclum (saeculum),adic[ lumea, `n sensul de mondenitate,mod[, obiceiuri lume;ti. Rostul postuluieste `ndreptarea duhovniceasc[, nuregimul alimentar, care r[m]ne doar uninstrument ajut[tor pentru domolireapo^elor ;i pornirilor trupe;ti.

Obiceiuri ciudatede nunt[ `n lume

L[sata Secului pentruPostul Cr[ciunului

EUROPA

M

8 Informa\ia de Duminic[/8 noiembrie 2009

Igaz Mate va reprezenta Rom]niala congresul elevilor de la BruxellesEvenimentul la care vor merge doar 4 tineri din \ar[ va avea loc `n perioada 16 - 18 noiembrie

Igaz Mate este pre;edinteleConsiliului Elevilor Maghiari dinSatu Mare(SzMDT), un elevmultilateral, care are un singurscop, de a face auzit[ voceatinerilor `n deciziile importante lanivel educa\ional.

Un t]n[r cu viitor promi\[tor,ambi\ie ;i perseveren\[, Igaz Mate esteuna din marile promisiuni politice aleviitorului s[tm[rean. De ce? El estepre;edintele SzMDT, membru al UniuniiElevilor Maghiari din Rom]nia(MAKOSZ) ;i unul din cei 4 delega\i aiRom]niei la congresul elevilor de laBruxelles.

~nclina\ii spre sfera politic[

Mul\i oameni c]nd aud cuvintelepolitic[ sau politicieni, se `ngrozesc ;i seferesc de discu\ii, tocmai `n ideea de a nuintra `n divergen\e cu alte persoane.C]nd vine vorba de politic[, lumea aducedoar acuza\ii, iar c]nd ar V cazul ca omuls[ schimbe ceva, se ab\ine de a merge lavot. Ei bine, Mate nu se `nscrie `n r]ndulacestor oameni. De;i nu a `mplinit nici18 ani, el ;tie concret ce vrea< carier[ `npolitic[, mai concret `n politicatineretului.

N[scut la Satu Mare, la data de 15decembrie 1991, t]n[rul este `n clasa aXII-a la Liceul Reformat. De c]teva lunise implic[ consistent `n via\a elevilors[tm[reni, Vind chiar ini\iatorulConsiliului Elevilor Maghiari din SatuMare. Mai mult, Mate va pleca laBruxelles `n numele elevilor dinRom]nia.

~n perioada 16-18 noiembrie se vaorganiza la Parlamentul European de laBruxelles cel mai mare congres al elevilordin Europa. OBESSU-ESU (PlatformaEuropeană pentru Organiza\ii Na\ionalede Elevi ;i Studen\i – Uniunea Eu-ropeană a Consiliilor Elevilor) are locanual, cu participarea a 100 de elevi din21 de \[ri, av]nd ca tem[ principal[implicarea tinerilor în problemele ;ipromovarea drepturilor omului înUniunea Europeană.

Acest congres face parte dinProgramul de Educa\ie ;i Cultură ;i estesus\inut de Consiliul Uniunii Europene.Politicieni, directori ai unor institu\iieuropene ;i partide politice, respectivconsilieri ai Parlamentului European,vor sus\ine discursuri ;i vor conducedezbateri între elevi privind diferiteprobleme. Pentru prima dat[, de c]ndRom]nia face parte din aceast[organiza\ie, delega\ia rom]n[, format[din 4 elevi, are `n componen\[ ;i uns[tm[rean.

L-am invitat pe Mate `n redac\ianoastr[ pentru a discuta despre viziunilelui, planurile de viitor, congresulOBESSU-ESU ;i importan\a elevilor `nviitorul politic al \[rii noastre `n UE.

- De c]nd e;ti pre;edintele SzMDT;i de unde a venit ideea `nfiin\[riiacestui consiliu?

- P]n[ nu demult eram ;i eu doarreprezentantul clasei `n ConsiliulJude\ean al Elevilor s[tm[reni. ~ns[, dec]teva luni `ncoace `mpreun[ cu al\icolegi de la Liceul Reformat ;i HamJanos, am decis s[ ne implic[m maiintens `n problemele elevilor. Astfel, amhot[r]t s[ `nVin\[m acest consiliu pentruliceele ;i clasele cu predare `n limbamaghiar[, `n ideea de a comunica multmai u;or. Mi s-a oferit aceast[ po-sibilitate ;i am ales s[ proVt de ea. ~nscurt timp ne-am organizat ;i ne-am`nceput activit[\ile.

- Cum a\i reu;it s[ pune\i

`n aplicare planul dorit?- Ne-am adunat o m]n[ bun[ de

tineri care am dorit s[ ne facem auzit[vocea ;i am pus pe h]rtie tot ce ne dorims[ facem. Am prezentat aceste propunericonducerii ;colilor ;i se pare c[ ideilenoastre au fost acceptate, deoarece amprimit tot sprijinul, at]t din partealiceelor, c]t ;i din partea MIK Satu Mare(Ini\iativa Tineretului Maghiar). Cu ceidin urm[ am reu;it s[ colabor[m dejapentru organizarea unor evenimente demare anvergur[, cum ar V ;i implicareanoastr[ `n Zilele Culturale Partium sauorganizarea petrecerii de Halloween.

- Care este viziunea ta privindpozi\ia elevilor `n societatea de azi,c]t de important[ considericolaborarea ;i cooperarea `ntreconsiliile elevilor din Europa?

- Sunt de p[rere c[ dintre to\ioamenii existen\i pe lume, cei care potface cel mai mult bine pentru tineretulde azi, suntem chiar noi, tinerii. Foartemul\i de v]rsta mea se pl]ng de condi\iiledin ;coli sau legile educa\iei, `ns[ c]ndvine vorba de a schimba ceva,majoritatea stau deoparte. Eu cred `nfaptul c[, dac[ vrem s[ schimb[m cevacu adev[rat, trebuie s[ ne mobiliz[m, s[ne facem auzi\i vocile ;i s[ ne opunemlucrurilor cu care nu suntem de acord,s[ ne expunem propriile idei ;i s[ oferimchiar noi solu\ii la probleme.

- Ce crezi c[ se va `nt]mpla

cu tineretul peste 20 de ani?- Dac[ acum, noi tinerii nu facem

ceva, peste 20 de ani nu se va realizanimic din ce ne-am propus acum. Cinear putea s[ fac[ mai mult pentru tineret,dac[ nu noi `n;ine?

- S[ vorbim pu\in despre congresulla care vei participa. C]nd pleci;i c]nd te `ntorci, ce se va `nt]mplaacolo?

- Congresul se va desf[;ura `nperioada 16-18 noiembrie la Bruxelles.Aici, timp de 3 zile eu ;i colegii mei dela ;colile din Europa, vom participa activla o serie de seminarii ;i discu\ii pediferite teme ;i probleme ale implic[riielevilor `n societate ;i `n UE.

- Care e programul celor 3 zile?- Dup[ sosirea la Bruxelles vom

participa la deschiderea oVcial[ acongresului, principala tem[ Vindserbarea a 20 de ani de c]nd UE ;i-adeschis por\ile spre societate. ~n a douazi, vom participa la programe `nParlamentul Europei, unde vor sus\ineprelegeri oameni mari, importan\i `nsfera politic[ european[, directori ;idirectori adjunc\i ai unor institu\iieuropene importante din domeniulcultural ;i educa\ional ;i, desigur, vomavea ocazia de a cunoa;te al\i elevi, dinalte \[ri cu alte obiceiuri. Vom porni`mpreun[ la un mar; pe platoulLuxemburg, `n semn de lupt[ a elevilor`mpotriva dictaturilor, aceasta va V

desigur o mi;care simbolic[. ~n ultima zine vom aduna `n Biblioteca Universit[\ii;i vom asista la discu\ii despre regimurileautoritare din secolul XXI. Apoi, se vapurta o discu\ie la mas[ rotund[ desprerolul uniunii elevilor ;i studen\ilor `nperspectivele globale, iar mai apoi despreproblemele studen\e;ti, drepturile de azi.~n linii mari cam acesta va V programulOBESSU-ESU.

- Ne-ai vorbit despre activitateata ;i a colegilor t[i de p]n[ acum,`ns[ nu ne-ai spus nimic despre planult[u de viitor `n materie de carier[,`n afar[ de politic[ desigur.

- Adev[rul e c[ sunt un fan `nr[it alavioanelor. Tot ce zboar[ ;i nu e pas[re,m[ pasioneaz[. Dac[ trece deasupra meaun avion, primul lucru la care m[g]ndesc... oare ce model o V? De aceea,m-am decis s[-mi `ncerc norocul laUniversitatea Tehnic[ ;i Economic[ dinBudapesta, la sec\ia Inginerie Aviatic[.Ador avioanele ;i `mi doresc acest lucrufoarte mult. Ce va V `n rest, vom vedea.Nimic `n via\[ nu e sigur, am speran\e ;i`ntr-un viitor politic, chiar `n Europa deVest. ~n orice caz, a; vrea s[ `nv[\ `nBudapesta ;i s[ pot s[ fac mai mult dec]ta; putea acas[. Sunt sigur ;i de faptul c[,dac[ dup[ ;coal[ m[ `ntorc la Satu Mare,experien\a de dincolo ;i ;coala m[ vorajuta s[ m[ realizez profesional mult maiu;or.

A consemnat Gabriela Pu;ca;iu

Măsurile împotriva pirateriei peinternet şi, implicit, pentru protejareadrepturilor de autor, reprezintă unsubiect de actualitate pe agendaautorităţilor din ţările europene şi dinSUA. În Marea Britanie, de pildă, pesteşapte milioane de utilizatori de internetar putea risca sancţiuni pentru pirateriecare să meargă de la restricţionareaaccesului în mediul online până laamenzi de 50.000 de lire sterline, potrivitunor măsuri plănuite de guvern.

Reprezentanţii Guvernului, in-dustriei muzicale, ai companiilor mediaşi de telecomunicaţii din Rom]nia susţincă reglementarea internetului şi afacilităţilor de download nu trebuie săîncalce liberul acces la cultură, dar admitcă drepturile de autor trebuie protejateprintr-o viitoare lege a internetului.

Mai mulţi reprezentanţi aiutilizatorilor, Ve că proveneau din mediulpresei sau dintre bloggeri, au criticatdocumentul „Acordul pentru dezvol-tarea şi protecţia operelor pe noile reţeledigitale“, elaborat de OVciul Românpentru Drepturi de Autor (ORDA), carea admis că poate V anulat.

Drintre obiecţiile aduse "acordului"cele mai grave au fost lipsa deVniriiconceptelor şi limitarea dreptuluiconstituţional de liber acces la cultură şicunoaştere. Astfel, utilizatorii de internetsunt numiţi „consumatori“, iar accesuleste redus la „acces rezonabil alconsumatorilor la cultură şi cunoaştere“.Pentru elaborarea unui nou documentcare să reglementeze principiileinternetului, download-ului şi share-ului, s-a stabilit organizarea a patrugrupuri de interese (autorităţi, societateacivilă, mediul de afaceri şi autorii), caresă lucreze pe două planuri, practic şistrategic. Documentul Vnal nu se vaconstitui într-o lege, dar va putea V unpunct de plecare.

Consumul de cocaină şi opiu sedezvoltă în Uniunea Europeană, undeaceste substanţe ocupă "un loc pre-ponderent", în timp ce canabisul, drogulcel mai consumat în Europa, dă semnede recul, potrivit raportului anual alOEDT publicat joi, relatează AFP.Cocaina rămâne "stimulentul cel maifolosit în Europa" şi drogul ilegal cel maiconsumat după canabis, subliniazăObservatorul european al drogurilor şitoxicomaniilor (OEDT) în raportulprivind situaţia fenomenului drogurilorîn Europa, prezentat joi la Bruxelles.

Statisticile privind anul 2007 arată că13 milioane de europeni adulţi (cu vârstecuprinse între 15 şi 64 de ani) auconsumat cocaină cel puţin o dată înviaţă (faţă de 74 de milioane care auconsumat canabis). "Nivelurile actualede consum rămân ridicate şi continuă săcrească în anumite zone", menţioneazăagenţia europeană.

Astfel, cocaina ar putea V pe punctulde a înlocui amfetamina şi ecstasy înanumite ţări, cum ar V Marea Britanie,Danemarca sau Spania şi predominanţaconsumului în cursul anului trecut latinerii adulţi (15-34 de ani) a crescut cu15% cel puţin în cinci ţări (Irlanda, Italia,Letonia, Portugalia şi Marea Britanie).Acest drog, consumat de categorii depopulaţie foarte diferite, este menţionatde 22% dintre consumatorii europenicare au început un tratament şi s-a aWatla originea a cel puţin 500 de decese în2007. "Cocaina şi heroina continuă sădomine piaţa europeană şi, în situaţiaactuală, puţine elemente lasă să seîntrevadă o scăderea a consumului înEuropa", menţionează cu îngrijorareWolfgang Götz, directorul OEDT.

România face primiipa;i c[tre o Legea Internetului

Folosirea cocainei;i opiaceelor esteîn cre;tere în UE

~n perioada 16-18 noiembrie se va organiza la Parlamentul European de la Bruxelles cel mai mare congres alelevilor din Europa. OBESSU-ESU (Platforma Europeană pentru Organiza\ii Na\ionale de Elevi ;i Studen\i –Uniunea Europeană a Consiliilor Elevilor) are loc anual, cu participarea a 100 de elevi din 21 de \[ri, av]nd ca tem[principal[ implicarea tinerilor în problemele ;i promovarea drepturilor omului în Uniunea Europeană.

AMINTIRI DIN COPIL~RIE

8 noiembrie 2009/Informa\ia de Duminic[ 9

Atunci c]nd ai tr[it o copil[rieplin[ de activit[\i, jocuri, pozne ;iidei care de care mai n[stru;nice,`\i aminte;ti cu drag toate acestea;i le poveste;ti cu nespus[ pl[cere.Perioada copil[riei este unadintre cele mai frumoase din via\[;i de aceea;i p[rere este ;i Ioan:ipo;, directorul coordonator alG[rzii Financiare Satu Mare.

Originar din St]na, absolvent alColegiului Na\ional "Mihai Eminescu";i licen\iat `n ;tiin\e economice ;i `ndrept, Ioan :ipo; ne-a povestitn[stru;niciile pe care le-a f[cut, dar ;iambi\ia cu care a `nv[\at at]t `n liceu c]t;i `n facultate astfel `nc]t s[ Ve mereuprintre premian\i. Dar s[ `l l[s[m pe els[ ne spun[ mai multe.

-- S[ `ncepem cu primadumneavoastr[ zi.- M-am n[scut `n 16 august 1964, `nlocalitatea St]na din jude\ul Satu Mare.Acolo am crescut, am copil[rit, m-amjucat ;i am `nv[\at, al[turi de cele treisurori ale mele. Primele opt clase totacolo le-am f[cut, la ;coala general[ dinlocalitate.

-- Cum era ;coala din mediulrural `n vremea aceea?- Nu pot s[ spun c[ ;coala din St]naera mai renumit[ dec]t alte ;coli de la\ar[, `ns[ era plin[ de elevi. Erau chiarmai multe clase ̀ ntr-o genera\ie, ceea cenu mai este valabil pentru ziua de azi. Euam prins o genera\ie frumoas[, operioad[ frumoas[. Chiar dac[ era `nvremea comunist[, copiii puteau s[ aib[o copil[rie neafectat[ de dictatur[. Penoi nu ne interesa politica.

-- Care e amintirea care v-ar[mas cel mai puternic`ntip[rit[ `n memorie?- ~mi amintesc cum ne-a fascinatprimul autobus care a venit ̀ n St]na. Nupot explica ̀ n cuvinte ce senza\ie am tr[itatunci. Nici nu ;tiam cum s[ reac\ion[m.Copiii din ziua de azi ar tr[i o senza\ieasem[n[toare, poate, dac[ ar ateriza orachet[ pe Some;. Ne jucam `n curtea;colii, iar venirea autobusului era mereuo senza\ie. L[sam totul la o parte ;i neduceam s[ vedem cine a venit cu cursa,ce pachete s-au mai trimis de la ora;, cemesaje, ce ve;ti. Cu foarte mare pl[cere`mi amintesc ;i de serile c]nd st[team pepod, cu tinerii ;i copiii din sat. Chiar `ncentrul satului, era un pod, cu marginide beton. Acolo st[team p]n[ t]rziu,c]nd veneau p[rin\ii dup[ noi.Povesteam, spuneam bancuri ;i nejucam. Sunt multe lucruri, de care `miamintesc cu mult, mult drag.

-- Ce pasiuni avea\i?- Sporturile s-au num[rat printrepasiunile mele. Fotbalul, ̀ n primul r]nd.Nu am f[cut sport la nivel depeforman\[, cu toate c[ dup[ ce am mersla Cluj, la facultate m[ tenta s[ dau probepentru a intra ̀ n echipa de fotbal U Cluj.Dar am pus cartea pe primul loc ;i amales acest drum. Sincer, chiar `n acestezile m-am g]ndit c[ poate a; V avut unviitor `n fotbal. :i acum joc, `n Vecares[pt[m]n[. Dar cred c[ nu a; V fost unom mai realizat dac[ alegeam o carier[de sportiv, deoarece este o carier[ scurt[.Am f[cut parte ;i din trupe de dansuripopulare, am ;i c]ntat. C]nd eram mic,`n jur de vreo cinci-;ase ani, \ineam dou[lemne pe post de vioar[. Le c]ntamp[rin\ilor mei, prietenilor. La unmoment dat, cineva mi-a ̀ mprumutat ovioar[, s[ pot s[ "`ntre\in" ;i eu atmosferacum scrie la carte.

-- Dar cu notele la ;coal[cum st[tea\i?- Mi-a pl[cut ;i ;coala. ~n primele optclase am avut doar media zece. Am fostun b[iat silitor, aveam un motiv `n plusdeoarece cumnatul meu era directorul;colii iar una dintre surorile mele era`nv[\[toare, a;a c[ v[ da\i seama c[ toat[ziua erau cu ochii pe mine. Aveam ;iprofesori destul de exigen\i. La geograVe,de exemplu, profesorul ne cerea s[indic[m pe hart[ un anumit punct, cuspatele la hart[. Oricum, istoria ;igeograVa au fost materiile mele preferate.

-- V[ treze;te nostalgiiimaginea locurilor natale?- Bine`n\eles, mai ales c]nd m[g]ndesc ce frumos era pe vremuri. St]naa fost un sat deosebit. So\ia mea, c]nd af[cut prima vizit[ `n locurile unde amcrescut eu a spus c[ acesta este satulrom]nesc real, autentic. A;a era ̀ n urm[cu 21 de ani. Cei care acum au 70 de anierau pe atunci `n Woarea v]rstei ;icontribuiau la prosperitatea satului.Exista for\[ de munc[, ceea ce conteaz[enorm.

-- Descrie\i-ne o zi dincopil[rie- Diminea\a m[ trezeam ;i mergeamla ;coal[, cam p]n[ pe la 13-14. Veneamacas[, m]ncam, `mi f[ceam temele ;i`nv[\am pentru a doua zi, iar de pe la 16eram cu mingea `n m]n[, pe terenul defotbal. Eram angrenat foarte pu\in `nmuncile gospod[re;ti. Tat[l meu, pentruc[ eram patru fra\i, muncea ;i la serviciu;i apoi acas[, ̀ n gospod[rie, dar nou[ nune d[dea de lucru. Uneori m[ maitrimitea s[ am grij[ de vac[, dar ;i atuncim[ duceam cu cartea ;i citeam. ~mipl[cea s[ ies, s[ `mi petrec timpul cuprietenii, s[ mai sar un gard s[ "veriVc"dac[ s-au copt cire;ele la vecini.

-- Care era juc[riadumneavoastr[ preferat[?- F[r[ doar ;i poate, mingea. Erau pevremea aceea mingi de plastic, cele depiele au ap[rut abia mai t]rziu. :i

c]rpeam aceste mingi, p]n[ nu le maiputeam folosi. Decupam cizmelep[rin\ilor, care se stricau pu\in ;i lefoloseam drept petice. Iar p[rin\ii seenervau, pentru c[ ;i ei mai puteaurepara acele cizme, dar noi, cum vedeamc[ s-au stricat pu\in, puneam m]na peele. Alte juc[rii nu prea erau. Ne maif[ceam tot felul de c[ru\e, c[rucioare.Nici biciclet[ nu am avut, dar`mprumutam de la al\ii.

-- Regreta\i vreo pozn[?- Am f[cut multe pozne, ̀ ns[ una mi-o amintesc ;i acum ;i am regretat-o`ntreaga via\[. Vecinii mei aveau unc]ine care m[ enerva la culme. Tottimpul m[ urm[rea, m[ l[tra oriundemergeam ;i avea ;i tendin\a s[ m[ mu;te.A;a c[, `ntr-o zi, m-am decis s[ m[r[zbun. Mi-am f[cut o pra;tie ;i am pus

`n v]rf un ac de g[m[lie. Sincer, nu m[g]ndeam s[ `l omor, doar s[ `l speriipu\in, s[-l fac s[-i Ve fric[ de mine. L-amnimerit `n ochi. A fost o fapt[ at]t derea, c[ ;i ̀ n ziua de azi o regret. Nu a p[\itmare lucru c]inele, dar v[ da\i seama c[l-am r[nit.

-- Care a fost cel mai frumoscadou pe care l-a\i primit `ncopil[rie?- Primele cadouri pe care mi leamintesc sunt un ceas ;i un stilou, pecare le-am primit de la surorile melec]nd am intrat la liceu. |in minte c[ m-am bucurat enorm ;i c]nd am v[zutprimele portocale, pe care le-a adus tat[lmeu. Poate cel mai fericit am fost `ns[c]nd p[rin\ii mei au cump[rat televizor,ceea ce era mare lucru pe vremea aceea.Cred c[ am fost a doua familie din St]na

care a avut televizor. V[ da\i seama c]tde `nc]ntat eram eu c[ pot s[ `mi invitprietenii la mine s[ ne uit[m la meciuri!

-- S[ trecem la perioadaliceului- Am urmat Colegiul Na\ional "MihaiEminescu", proVlul matematic[-Vzic[.A fost un liceu greu. Trebuie s[ spun c[dup[ pleiada de note de zece dingeneral[, am avut un ;oc c]nd, ̀ n primelezile de liceu am primit un trei la limbarom]n[. A fost lucrul care m-a marcatcel mai tare, cred, din perioada liceului.Trebuia s[ facem o compunere desprevacan\[. Cu o zi `nainte de termenul lacare trebuia predat[ compunerea, FCOlimpia avea meci cu Baia Mare. L-amtot b[tut la cap pe cumnatul meu s[mergem ;i noi. Compunerea am f[cut-o seara, t]rziu, dup[ ce am venit de lameci. Obosit, am f[cut o lucrare de notape care am primit-o ;i pe care, recunosc,am meritat-o. Trebuie s[ spun `ns[ m-am ambi\ionat at]t de mult `nc]t lasf]r;itul anului am luat premiul III.

-- Unde v-a\i `ndreptat dup[ absolvirea liceului?- Ini\ial m[ g]ndeam s[ m[ fac medic.Dar cum nu prea `mi plac injec\iile, amrenun\at ;i m-am ̀ ndreptat c[tre :tiin\eEconomice. Am ̀ nceput s[ m[ preg[tescde prin clasa a XI-a ;i ̀ mi amintesc c[ amrepetat economia politic[, una dintremateriile din care se d[dea examen, de11 ori. Am fost admis. Am ̀ nv[\at mult,am avut doar note de zece ;i am primitburs[ republican[ doi ani la r]nd, ceeace era imposibil, dar datorit[ notelormele mari, Senatul facult[\ii a venit cupropunerea. O burs[ republican[ era de1.800 de lei, de dou[ ori salariul tat[luimeu. Dup[ ce `mi pl[team c[minul ;imasa `nc[ r[m]neam cu o gr[mad[ debani. C]nd am terminat facultatea mi s-a propus s[ r[m]n pe postul de asistentuniversitar, `ns[ am refuzat. Dac[ mi s-ar propune acum, poate c[ a; sta pu\inpe g]nduri. Am terminat :tiin\eleEconomice, iar dup[ c]\iva ani am f[cut;i Facultatea de Drept.

-- Dar pe so\iadumneavoastr[ cum a\icunoscut-o?- Povestea noastr[ e una foartefrumoas[ ;i inedit[. Ne-am cunoscut, iardup[ 29 de zile am cerut-o de nevast[.Am mai v[zut-o eu, pe la `nceputulanului 1988, la serviciu, dar nu amschimbat nicio vorb[ p]n[ `n 2 iulie1988. So\ia mea, Maria, era contabil ;efla B]rs[u. Ea avea 20 de ani, iar eu 24.Mama mea, m[ tot b[tea la cap c[ artrebui s[ m[ `nsor. I-am r[spuns c[ `nanul acela m[ voi c[s[tori, c[ mi-am g[sitaleasa inimii. Dar eu nici m[car nuvorbisem vreodat[ cu ea. ~n ziua de 2iulie 1988, am fost ̀ n veriVcare ̀ n B]rs[u;i atunci am cunoscut-o. Peste 21 de zile,`n 1 august, c]nd ̀ mplinea 21 de ani, amcerut-o de so\ie, a acceptat, iar `n 1octombrie ne-am c[s[torit. C[s[toriaeste oricum o loterie, iar la mine biletula fost c];tig[tor. Am o so\ie minunat[,o so\ie model, care mereu m-a `n\eles ;ia fost al[turi de mine. Avem doi copii, unb[iat, Andrei, `n v]rst[ de 18 ani ;i oVic[, Andra, de 16 ani. Am]ndoi sunt laLiceul German ;i sunt extrem de m]ndrude ei.

-- V[ pare r[u de ceva ce a\if[cut sau nu?- Nu am niciun regret major. Simtdoar o lips[ suWeteasc[ pentru c[,`mbr[\i;]nd aceast[ meserie, nu amputut s[ petrec destul timp cu familiamea.

Laura Micovschi

Ioan :ipo; a `mbinat poznele copil[rieicu pasiunea pentru `nv[\[tur[

“Cea mai grea meserie din lume este s[ Vi p[rinte. Lipsa de comunicare genereaz[ conWicte `ntrep[rin\i ;i copii”.EDUCA}IE

10 Informa\ia de Duminic[/8 noiembrie 2009

“Ce vrei s[ te faci c]nd o s[ =mare”? “Doctori\[. Aviator.~nv[\[toare. Poli\ist. Astronaut”.A;a sunau r[spunsurile la aceast[`ntrebare c]nd genera\ia mea sea>a la v]rsta copil[riei. Ei bine,azi r[spunsurile sun[ cu totulaltfel.

La un studiu f[cut de o agen\ieguvernamental[, mai multe feti\e declasa a IV a au r[spuns c[ vor s[ Vefotomodele, manechine, iar unele auspus foarte sincer c[ vor s[ devin["Monica Columbeanu". Fiul meu pec]nd avea 10 ani mi-a spus c[ cea maibun[ meserie din lume e cea de fotbalist,argument]nd c[ sunt cei mai "tari" ;i deaceea `i vedem toat[ ziua la televizor.Pentru noi ca p[rin\i de copii ai anului2009 situa\ia aceasta poate V pu\inbulversant[ ;i cei mai mul\i dintre noivenim des cu argumentul "pe vremeamea"..., tocmai atunci c]nd nu g[sim alteargumente mai bune. Despre cum needuc[m copiii, despre libertate ;i reguli,despre ;coal[ ;i familie, despre undegre;im ca p[rin\i sau ce dorin\e au copiiino;tri dorim s[ dezbatem cu dasc[li,psihologi ;i psihopedagogi dar ;i cup[rin\i ;i copii. Ne propunem s[`nv[\[m, unii de la al\ii ;i to\i ̀ mpreun[,cea mai grea meserie din lume, aceea dep[rinte.

Rela\ia p[rinte-copil, bazat[pe negociere ;i compromis

C]nd ajungi la S]nziana Cristea,sentimentul cel mai acut care te ̀ ncearc[este acela c[ ai venit unde trebuie. E greude explicat a;a ceva! Director la CentrulJude\ean de Resurse ;i Asisten\[Educa\ional[, `i prime;te pe cei care vinla ea cu o deschidere ;i o disponibilitateextraordinar[.

S-a n[scut la Bra;ov iar `n urm[ cu10 ani ;i-a urmat so\ul ajung]nd la SatuMare. Tot de atunci se ocup[ cuconsilierea elevilor. A urmat cursurileLiceului Pedagogic din Bra;ov dup[ carea absolvit facultatea de psihologie. Aredou[ masterate, la Bucure;ti ;i Oradea ̀ nconsiliere ;i politici publice dar ;i `nmanagement educa\ional. A fostconsilier la ;coala Octavian Goga dar ;ila Grigore Moisil. Din 2005 a fost numit[coordonator peste consilierii ;colari iardin 2007 este directorul acestui centru.Acum are ̀ n subordine consilierii ;colari,logopezii ;i re\eaua profesoriloritineran\i.

Mam[ a unui minunat b[iat de 10ani, spune c[ este adepta unei educa\iidemocratice cu tendin\e spre autoritate.Consider[ c[ o familie este func\ional[atunci c]nd are reguli bine stabilite.Rela\ia p[rinte - copil este una depermanent[ negociere ;i compromis, deambele p[r\i.

- Problemele cele maifrecvente `n educa\ie caresunt?

- Prima ;i poate cea mai important[ pecare a; vrea s[ o punctez ar Vcomunicarea redus[, ;i aici m[ refer lacomunicarea verbal[, `ntre copil ;ip[rinte. Foarte important[ estecunoa;terea propriului copil. Lipsa eiduce la apari\ia multelor conWicte `ntrep[rin\i ;i copil.

Apoi a; aminti c]t de mult conteaz[modelul p[rintelui ̀ n educa\ia copilului.G]ndi\i-v[ ce mult `l poate marca pe uncopil comportamentul unui p[rintealcoolic sau violent, pentru c[ acestaconstituie modelul cel mai apropiat, pe

care `l va copia cel mai mult. V[ asigurc[ `l vor marca pe via\[ aceste lucruri.Urmeaz[ agresivitatea sau promovareaagresivit[\ii. Tr[im ̀ ntr-o lume violent[,cu mesaje ;i stimuli agresivi. Ca p[rin\itrebuie s[ avem mare grij[ la acest aspect;i s[ `ncerc[m s[ diminu[m c]t putemde mult agresivitatea.

Tot la fel de importante ar Vproblemele emo\ionale ale copiilor, carede cele mai multe ori sunt minimalizatede adul\i. A; vrea s[ transmit p[rin\ilors[ evite cu orice pre\ etichetarea copiluluicare ̀ i face mult r[u. E;ti un lene; sau e;tiun bleg, rostim de multe ori asemeneacuvinte f[r[ s[ ne d[m seama c]t de taredor. DiVcultatea de adaptare la ;coal[,mai ales cele care se produc ̀ n clasa ̀ nt]i,a cincea sau a noua, c]nd survinschimb[ri bru;te de ;coal[, colectiv saudasc[li. O mai atent[ observare a elevilor`n aceast[ perioad[ este recomandat[.Alt[ mare gre;eal[ este nivelul prearidicat de a;tept[ri din partea p[rin\ilor;i posibilit[\ile reduse din parteacopilului.

- Care este rolul ;colii `neducarea unui copil?

- :coala are un rol foarte mare ;i foarteimportant, acolo sunt persoanelespecializate ;i profesioniste care se ocup[de educarea ;i ̀ nv[\area copilului. Dar s[nu uit[m c[ un copil petrece la ;coal[ 5-6 ore pe zi din cele 24. Din p[catetendin\a multor p[rin\i este de a pasa;colii responsabilit[\ile pe care ei artrebui s[ ;i le asume, ceea ce nu estetocmai corect. De aceea poate aparfrecvent rupturi `ntre ;coal[ ;i familie.Din p[cate ̀ n ;coala rom]neasc[ ̀ nc[ sepromoveaz[ doar inteligen\a de tipacademic, neglij]ndu-se celelalteaptitudini ale copiilor, altele dec]t cele detip ;colar. Trebuie descoperit ce are buncopilul nostru ;i s[-l `ndrum[m spreacele aptitudini.

P[rin\ii trebuie de asemenea s[con;tientizeze c[ alegerea unei ;coli bune;i asigurarea p[r\ii materiale de care arenevoie copilul, nu sunt de ajuns.

- Unde gre;esc p[rin\iiatunci c]nd este vorba decopii?

- ~nt]i de toate sistemul de

recompense ;i sanc\iuni. De prea multeori p[rin\ii ofer[ copiilor recompensef[r[ a le cere nimic `n schimb. Sau maimereu p[rin\ii ̀ ;i r[spl[tesc copilul cu orecompens[ material[ (juc[rie, cevadulce), uit]nd c[ ;i cei mici pot Vrecompensa\i printr-un z]mbet sauprintr-o m]ng]iere, ori prin a face ceva`mpreun[ cu el, ceea ce poate V mult maiimportant. E bine s[ `ncerca\i s[ v[forma\i copilul `n acest sens.

Stimula\i copilul la Vecare reu;it[,chiar ;i verbal spun]ndu-i< sunt m]ndrude tine ca p[rinte c[ ai reu;it s[ faci asta!

Nu sanc\iona\i copiii de Vecare dat[c]nd gre;esc pentru c[ asta ar duce lave;nica lui pedepsire. Crea\i un sistem degenul< la cinci gre;eli vom V nevoi\i s[ tepedepsim.

Am observat c[ se dau mai multepedepse pentru aceea;i gre;eal[ sau sedau pedepse pe termen prea lung ;iatunci p[rintele la un moment datcedeaz[, la insisten\ele copiilor sau dinsentiment de vinov[\ie, submin]ndu-;iastfel propria autoritate, supra-aprecierea sau sub-aprecierea copilului.

~ndemn p[rin\ii ca printr-ocunoa;tere a propriului copil s[ aib[a;tept[ri realiste de la acesta. Faptul c[p[rin\ii au a;tept[ri la care copilul nu seridic[, poate duce la acumularea unorfrustr[ri mari pentru acesta. Uneoricopiii chiar se exprim[ spun]nd< orice a;face nu este destul pentru voi.

- Putem face ceva s[ ap[r[mminorii de relele promovateprin audio-vizual

- Este foarte greu s[ fere;ti copiii deaceste inWuen\e.

A interzice nu este bine, pentru c[ceva interzis devine interesant ;i `i facecurio;i pe cei mai mul\i dintre ei. ~nschimb putem s[ le explic[m tot ce vors[ ;tie aduc]nd informa\iile la nivelul de`n\elegere a copilului.

Oricum informa\iile circul[ `n jurullor, nou[ ca p[rin\i ne r[m]ne doarsarcina de a-l face pe copil s[ `n\eleag[c[ unele lucruri sunt bune iar altele potV nepotrivite pentru v]rsta lor. Va Vnevoie probabil de o munc[ asidu[, dartrebuie s[ ne asum[m asta!

- Ce `ndrum[ri d[mtinerilor pentru alegerea uneimeserii - cariere?

- Cu sprijinul consilierilor ;colari seface de-a lungul anilor, evaluareanivelului de aptitudini a copiilor. S[`ncerc[m s[ descoperim care suntinteresele lor iar pentru acest lucru exist[chestionare (teste) dup[ aplicarea c[roravom putea aWa c[tre ce domeniu putem`ndrepta copilul. ~n Vecare an, `n lunamai centrul nostru desf[;oar[ ocampanie de orientare voca\ional[ atuturor elevilor, cu accent pe eleviiclaselor a unsprezecea.

Timp de o lun[, `mpreun[ cuconsilierii ;colari prezent[m proVleleocupa\ionale ;i ofertele educa\ionale lanivel de grupuri care, la r]ndul lor,transmit mai departe aceste informa\ii.Ne str[duim s[ le dezvolt[m abilit[\ile deluare a unei decizii c]t mai potrivite.

C]t despre p[rin\i, ar V bine ca de-alungul anilor s[ le ofere copiilorposibilitatea de a-;i descoperi talentele,abilit[\ile, s[-i ̀ ncurajeze s[ ;i le dezvolte,chiar dac[ acestea nu corespund cuaspira\iile p[rin\ilor. Nu to\i copiii vorV medici, nu to\i sunt foarte buni lamatematic[ ̀ ns[ cu siguran\[ Vecare areceva ce `i place ;i poate s[ fac[ foartebine.

V. Shibata

S]nziana Cristea ne `nva\[ cum s[ fim p[rin\i

Curtea de la Strasbourg consideră căsimbolurile religioase din sălile de clasăcontravin dreptului părin\ilor de a-;ieduca copiii în propria religie. Cazuljudecat la CEDO este similar celui carea făcut valuri în România în urmă cu doiani - atunci BOR a invocat tot o hotărâreCEDO, care cerea însă ca regimulsimbolurilor religioase să Ve decis lanivelul comunită\ilor locale.

Curtea Europeană a DrepturilorOmului a hotărât că expunereacruciVxului în ;colile publice din Italiaîncalcă dreptul la educa\ie ;i la libertatereligioasă. CEDO a precizat că prezen\acruciVxului este deranjantă pentru copiiicare au o altă religie decât cea cre;tină saucare sunt atei. Conferin\a EpiscopilorItalieni a protestat, precizând că CEDOnu a \inut cont că simbolul religios are;i o valoare culturală, iar guvernul de laRoma a insistat că acesta reprezintăidentitatea na\ională italiană. VerdictulCEDO poate duce la revizuirea moduluiîn care sunt folosite simbolurile religioaseîn toate ;colile publice din Europa.

“Sentin\a CEDO a fost primită laVatican cu regret ;i stupoare.

Gigi Becali este personajul public celmai des amintit de către elevi, atât caexemplu negativ, cât ;i ca unul neutrupozitiv. "Ei da, exemple! Ei se uită la Becalicât a învă\at el cu oile pe câmp ;i cât deplin de bani este el".

"Înve\i ca să ai o casă frumoasă, darnu pe ;mecherii ca Gigi Becali", suntrăspunsurile pe care un studiu al UNICEFle ia drept model în privin\a opiniilorpărin\ilor atunci când ace;tia suntîntreba\i despre ce vorbesc copiii lor.Aceea;i cercetare arată că televizorul ;icalculatorul sunt mult mai interesantepentru elevi decât cititul, copiii petrecândîn medie nouă ore pe săptămână privindla tv, ;apte ore pentru a se juca sau navigape net ;i doar 4,5 ore pentru a citi literaturăsau reviste. Majoritatea ;colarilor nuobi;nuiesc să aloce lecturii mai mult dedouă ore în Vecare săptămână, iar cititulpierde teren o dată cu înaintarea în vârstă.

CEDO interzicecrucifixul în ;colile

italiene

Elevul român iube;tetelevizorul, nu lectura

O unitate medicală din Roma a lansato terapie pentru tratarea dependen\ei deInternet, fenomen care afectează din ceîn ce mai mult tinerii, preocupa\i dejocurile video ;i chat-uri până lapierderea contactului cu realitatea.

"Dependen\a de Internet este pe calesă devină o problemă curentă, putândafecta până la 40 la sută dintreinternau\i", explică Federico Tonioni,psihiatrul responsabil de proiectul de laPoliclinica Gemelli. Problemele de somn,alterarea no\iunilor de spa\iu ;i timp,diVcultă\ile de comunicare, anxietatea ;idepresiile sunt simptome aledependen\ei de Internet, o patologieidentiVcată în 1995 de psihiatrulamerican Ivan Goldberg.

Terapia propusă, unică în Italia,cuprinde mai multe etape. Ini\ial,psihiatrul examinează pacientul pentrua vedea dacă nu suferă ;i de altă boalăpsihică latentă care ar necesita luarea demedicamente. Ulterior, pacien\ii seîntâlnesc de două ori pe săptămânăpentru sesiuni de terapie de grup."Schimbul emo\ional cu al\i pacien\i esteprimordial în terapie, pentru că permitedeprinderea comunicării. Internetul esteo lume virtuală plină de senza\ii, dar fărăemo\ii. Pe Internet avem iluzia că îicontrolăm pe al\ii", explică Tonioni.

Dependen\a de internet,tratat[ într-o clinic[

din Roma

“Să Vi însărcinată este, probabil, noul trend. Nu mai trebuie să por\i o po;etă Chanel din piele de piton, trebuie doarsă Vi însărcinată”, spunea glumind Karolina Kurkova în luna august. VEDETE

Top-modelul Karolina Kurkova a n[scut un b[ie\el

M

8 noiembrie 2009/Informa\ia de Duminic[ 11

Modelul ceh în vârstă de 25 de ani,a născut un băie\el, care a primitnumele de Tobin Jack Drury,săptămâna trecută, într-o clinică dinNew York, potrivit agentului ei depresă citat de accesshollywood.com.“Atât mama, cât ;i bebelu;ul suntferici\i ;i sănăto;i”, se indică în acela;icomunicat. Tobin Jack este primulcopil al lui Kurkova ;i al logodniculuiei, producătorul de Vlm Archie Drury.

În ultima vreme, mai multe dintrecolegele Karolinei de la Victoria’s Secretau ales să Ve mame. Celebrelemanechine Adriana Lima ;i GiseleBündchen sunt ;i ele însărcinate, iarHeidi Klum a născut cel de-al patruleacopil al ei, Lou Sulola Samuel, în lunaoctombrie.

“Să Vi însărcinată este, probabil,noul trend. Nu mai trebuie să por\i opo;etă Chanel din piele de piton,trebuie doar să Vi însărcinată”, spuneaglumind Karolina Kurkova în lunaaugust.

În noiembrie 2008, Kurkova aprimit titlul de cea mai sexy femeie dinlume din partea trustului media E! ;ia fost denumită “fata cu ombilicmisterios”, după publicarea unorfotograVi în care ombilicul ei esteaproape invizibil.

Un agent de presă a explicat atuncipentru accesshollywood.com că o

opera\ie efectuată în copilărie deKurkova a lăsat-o aproape fărăombilic. Acela;i agent a conVrmat cu

acea ocazie informa\ia potrivit căreiafotograVile în lenjerie intimă sau încostume de baie ale Karolinei sunt

deseori modiVcate înainte depublicare, pentru a include imagineaunui ombilic, această interven\ie

reprezentând o practică curentă înindustria modei, la care se apeleazăînsă doar atunci când este nevoie.

Kate Winslet a primitdesp[gubiri de 28.000 de euro

de la „Daily Mail”

Steve Martin ;i Alec Baldwin vor prezenta galapremiilor Oscar

Actorul de comedie Steve Martin ;iAlec Baldwin, starul serialului deteleviziune “30 Rock”, nominalizat întrecut la Oscar, vor prezenta împreunăviitoarea gală a premiilor Academieide Vlm americane, ce va avea loc înmartie 2010, la Los Angeles, au anun\atorganizatorii.

Alegerea celor doi actori esteconsiderată o adevărată surpriză decătre speciali;ti, după ce gala Oscar2009 a fost prezentată în pa;i de dans;i cu multe secven\e muzicale deactorul australian Hugh Jackman, Vindo edi\ie bine primită de critica despecialitate ;i bucurându-se de oaudien\ă mai mare fa\ă de aniianteriori.

„_e Academy of Motion PictureArts and Sciences”, care decerneazăpremiile Oscar, l-a angajat, anterioracestui anun\, pe Adam Shankman,realizatorul comediei muzicale“Hairspray - Intrigi de culise”, caproducător al acestui spectacol,bazându-se pe succesul ob\inut deHugh Jackman în 2009 ;i pe experien\aîn musicaluri a regizorului.

Gala anuală a premiilor Oscar esteunul dintre cele mai urmăriteprograme de televiziune din StateleUnite. Audien\ele au scăzut, însă, înultimii ani, iar membrii Academiei deVlm americane cu drept de vot aupreferat Vlmele dramatice cu buget micsuperproduc\iilor.

Steve Martin a mai prezentat galaOscar de două ori, în 2001 şi în 2003,în timp ce ediţia din 2010 va reprezentao premieră pentru Alec Baldwin.

Sarah Jessica Parker, aleas[în Comitetul Preziden\ial

pentru Art[ ;i Umanism al SUA

Actri\a a ac\ionat în judecatăpublica\ia britanic[ pentru defăimare,după ce programul ei zilnic de exerci\iiVzice a fost pus sub semnul întrebării,scrie AFP.

Articolul care a determinat-o peactri\ă să dea în judecată tabloidulbritanic era intitulat “Ar trebui KateWinslet să c];tige un Oscar pentru ceamai enervantă actri\ă?”.

Materialul era înso\it de mai multefotograVi nud ale actri\ei, extrase dinVlmele în care a jucat. “Sunt mul\umită

că reprezentan\ii „Daily Mail” ;i-aucerut scuze. Eram supărată pentru căam fost acuzată că am min\it înlegătură cu programul meu de exerci\iiVzice. Consider că femeile ar trebui săVe încurajate să se accepte a;a cumsunt”, a adăugat artista `n v]rst[ de 36de ani.

Winslet este una dintre cele maiapreciate actri\e britanice. Ea a c];tigatdouă Globuri de Aur, precum ;ipremiul Oscar pentru cea mai bunăactri\ă `ntr-un rol principal.

Actorii Sarah Jessica Parker ;iEdward Norton fac parte dintre cele 25de personalită\i desemnate de BarackObama pentru a face parte dinComitetul Preziden\ial pentru Artă ;iUmanism al SUA, informeazăvariety.com.

Pe această listă apar numeimportante din industria dedivertisment din Statele Unite, precumBryan Lourd, Liz Manne, EdwardNorton, Sarah Jessica Parker, AndySpahn, Kerry Washington, ForestWhitaker, George C. Wolfe ;i AlfreWoodard. Lor li se alătură Yo-Yo Ma,Anna Wintour - editorul revistei

„Vogue”, Vlantroapa Teresa Heinz,avocata Jill Cooper Udal, arhitectul_om Mayne ;i balerinul DamianWoetzel.

Acest comitet, prezidat de GeorgeStevens Jr. ;i Margo Lion, are sarcinade a-l consilia pe pre;edintele americanpentru promovarea importan\eiartelor în societate. Gra\ie eforturilordepuse de vicepre;edinta MarySchmidt Campbell, comitetul vamilita, totodată, pentru recunoa;tereavalorii artelor ;i a ;tiin\elor umaniste,colaborând cu asocia\iile „NationalEndowment for the Arts” ;i „NationalEndowment for the Humanities”.

12 Informa\ia de Duminic[/8 noiembrie 2009

Vedetele s-au deghizat de Halloween

Halloween 2009 nu putea treceneobservat tocmai la Hollywood, acolounde vedetele `n vog[ s-au deghizat ;iau participat la c]teva petreceri speciale.

Cele mai numeroase dintre aceste

vedete au devenit de nerecunoscut dinpricina costumelor, machiajului ;i aperucilor care le-au schimbat total`nf[\i;area. Heidi Klum ;i Seal au datuna dintre cele mai reu;ite petreceri,

`ntrec]nd ei `n;i;i orice a;tept[ri `nmaterie de costume ;i personiVc]nddou[ ciori la scar[ uman[, cu ciocuriimense ;i penaj generos. Petrecerea lora fost \inut[ `ntr-o loca\ie din Los

Angeles ;i a str]ns cele mai `n vog[vedete, deghizate care mai de care.

S-au mai f[cut remarca\i MariahCarey ;i Nick Cannon pe post de`ngera;i, Paris Hilton ;i Doug Reinhardt

costuma\i `n balerine, Jessica Alba `nDora Exploratoarea, Fergie `n reginaCleopatra ;i Kylie Minogue denerecunoscut, iar Katie Price ;i AlexReid pe post de prostituate.

Rihanna rupe t[cerea, la zece luni dup[ ce a fostagresat[ de Chris BrownArtista a vorbit despre “umilin\a”

sim\ită atunci când fotograVa în careapărea cu fa\a plină de contuzii,realizată ca probă la dosar de poli\iaamericană, a apărut în presă.

Într-un interviu acordat edi\ieiamericane a revistei „Glamour”, carea desemnat-o “femeia anului 2009”,starleta originară din Barbados apovestit că a fost ;ocată de consecin\elemediatice ale agresiunii căreia i-a căzutvictimă.

La câteva zile după incident, carea avut loc în februarie, cu pu\in timpînainte de gala premiilor Grammy, ofotograVe în care Rihanna apărea cuchipul tumeVat a fost publicată în

presă, în urma unor scurgeri deinforma\ii cu care s-a confruntatpoli\ia din Los Angeles. “A fostumilitor. Nu este o fotograVe pe careai dori să o vadă cineva. Am avutimpresia că am fost abuzată. Am avutimpresia că devenisem un subiectamuzant pe internet, dar toate acestelucruri se întâmplau în via\a meareală”, a declarat cântărea\a.

Rihanna, în vârstă de 21 de ani, adeclarat cu această ocazie că ̀ ;i dore;tesă devină purtătoare de cuvânt atuturor femeilor care sunt victime aleviolen\elor conjugale ;i să vorbească înnumele tinerelor care au suportat astfelde abuzuri.

Elton John ;i-aanulat mai multe

concerte, din cauzaunei gripe severe

Cântăre\ul, în vârstă de 62 de ani,suferă de gripă ;i de o infec\ie caliVcatăde medici drept “serioasă”, cu obacterie intestinală. Presa britanicăaVrmă că Elton John a fost internat,timp de câteva zile, într-un spital dinLondra.

Partenerul său David Furnish adeclarat însă, că muzicianul “se simtebine”. Artistul este în perioada “derecuperare, după o gripă severă, cuunele complica\ii. Suntem încrezătorică se va reîntoarce pe scenă în viitorulapropiat”, a declarat ;i purtătorul săude cuvânt.

El ;i-a anulat concertele din MareaBritanie ;i Irlanda, ultimele dintr-unturneu mondial, precum ;i trei apari\iipe scenele din Statele Unite, alături deBilly Joel.

“This is it” - 101 milioanede dolari, în primele cinci

zile de la lansareFilmul postum al lui Michael

Jackson a adus încasări de peste 20 demilioane de dolari în prima zi integralăde difuzare, în sălile din toată lumea.

Anali;tii nu au dorit să comparecifra cu încasările altor Vlme, deoarececonsideră că “_is is It” este de fapt unVlm unic.

“Este în parte documentar, în parteVlm de concert, iar vedeta sa nu poateface niciun fel de promovare”, aexplicat un expert al agen\iei Reuters.

În aceste condi\ii, producătorii sepot arăta genero;i. De;i se anun\ase că“_is is It” nu va rula decât 16 zile,perioada va V extinsă, a;a cum sea;teptau, de altfel, to\i fanii. În Statele

Unite, Vlmul lui Michael va putea Vvăzut ;i la sfâr;itul acestei luni, de ZiuaRecuno;tin\ei, când aWuen\a estedeosebit de mare în cinematografe. Iarîn celelalte \ări, durata va V prelungită,cel mai probabil, cu două-treisăptămâni, prin acorduri cudistribuitorii locali.

Potrivit „Associated Press”,produc\ia urmează să Ve înscrisă încompeti\ia pentru premiul Oscar. De;ia ratat termenul limită de înscriere încategoria “cel mai bun documentar”,Vlmul ar putea V inclus în alte categoriiprecum “cel mai bun sunet”, “cel maibun regizor” ;i chiar “cel mai bun Vlm”al anului 2009.