Padmi isi privi mama luung apoi Hasi lua caii de darlogi si se indrepta spre poarta castelului. Inainte de iesii pe poarta castelului care ii fusese casa timp de 16 ani mai privi o data inapoi si intelese ca viata ei intrase intr-o noua etapa. Ca o sageata in inima intelegerea faptului ca nu se va mai intoarce aici niciodata o facu sa se incovoaie in sa. Una din tintele de pe saua calului stralucii intens atinsa de razele soarelui si viziunea viitorului se revarsa asupra ei ca un uragan sfichiuind-o cu franturi de imagini si fragmente ale unui viitor sumbru plin de sange si moarte. Pana la amiaza niciunul din locuitorii orasului nu va mai traii iar palatul, palatul ei drag era doar o ruina fumeganda…parintii.. frati si surorile toti erau morti… si ea desi stia toate astea nu putea face nimic… prinsa ca intr-o capcana asista neputincioasa la macelul si distrugerea nemiloasa a tot ceea ce iubise ….