151373586-Curs-Cosmetica-Bun-OK.pdf

8/11/2019 151373586-Curs-Cosmetica-Bun-OK.pdf

1/70

Norme ambientale

Cabinetul cosmetic indiferent de marimea lui trebuie prini ambianta pe care o creaza sa

asigure relaxarea clientei si nu in ultimul rand sa asigure conditii placute de lucru cosmeticienei.

Cabinetele pot fi individuale sau combinate cu saloane de coafura si ingrijire corporala.

In primul rand ambianta coloristica a cabinetului trebuie sa placa privirii, sa fie o culoare

neutra care sa nu influenteze in nici un fel starea psihica pentru ca persoanele care intra in cabinet

aduca stari psihice diferite.In concordanta cu culorile peretilor si utilitatilor se armonizeaza lenjeria protectoare a clientei,

a cosmeticienei si a fotoliului cosmetic.

Mobilierul trebuie sa fie functional, aranjat ergonomic in asa fel incat sa se evite deplasarile

inutile care ar putea deranja clienta si consuma timp. In cabinet trebuie sa existe cel putin un fotoliu

cosmetic cu partile terminale rabatabile, masuta pe rotile pentru ustensile si materiale, o masuta cu

rotile pentru aparate, un pat de epilat, o masa pentru ustensile de epilat, un fotoliu pentru machiaj si o

masuta pentru produsele si ustensilele de machiaj. De asemenea in cabinet sunt necesare dulapuri

pentru pastrarea lenjeriei si a imbracamintii clientei si cosmeticienei.

Clientul trebuie sa fie dotat cu instalatii sanitare c orespunzatoare care sa permita mentinerea

conditiilor de igiena, trebuie sa se asigure o incalzire corespunzatoare dar si o ventilare prin ferestre

sau aer conditionat. Iluminarea este importanta, ea trebuie sa fie si naturala dar si artificiala. In

camera de epilat trebuie sa exsita si o hota.

Pentru creearea senzatiei de spatiu se folosesc oglinzi mari de perete.

Atmosfera in cabinetul cosmetic trebuie sa fie calda si prietenoasa care sa readuca clienta in

acest spatiu.

Norme generale de protectia muncii si igiena

ormele de protectia muncii si cele de igiena sunt importante pentru asigurarea integritatii

clientei si cosmeticienei.

Inainte de orice manevra executata pe fata clientei cosmeticiana trebuie sa se spele si sa se

dezinfecteze pe maini. !enjeria utilizata trebuie spalata si sterilizata.

Inainte de folosire aparatele se dezinfecteaza cu spirt. In timpul muncii cu ceara se respecta

normele specifice de protectia muncii si cele igienice.

u se utilizeaza prizele cu mana uda. u se fumeaza in cabinetul cosmetic. "ste indicat ca

cosmeticiana sa nu fumeze pe parcursul programului pentru ca mainile pot avea miros de tutun.

#iecare capitol are masuri specifice de igiena si protectia muncii care trebuie respectate.Relatia cu colegii si clientii

Mentinerea unei relatii bune cu clientii este foarte importanta pentru reusita afacerilor.

Pentru a putea anticipa dorintele clientilor este necesar ca cosmeticiana sa aiba notiuni

minime de psihologie comportamentala, adica trebuie sa stie cate ceva despre temperamente si

modul de manifestare a acestora.

$emperamentele dicteaza modul de reactie vizavi de anumite situatii, factori de stres, boala,

suferinta, etc. %tiind care este reactia, anticipam temperamentul si putem lua masurile optime pentru

relaxarea clientei aplicand procedeele cele mai adecvate.$emperamentele extrovertite& colericul si sangvinicul se manifesta zgomotos, vorbesc mult,

mai ales in conditii de stres, doresc ca parerea lor sa fie adoptata si de cei din jur, vor sa aiba

'


2/70

totdeauna dreptate, se impun, nu au rabdare sa astepte, se inerveaza repede, se descarca furtunos si se

calmeaza la fel de brusc. In conditii de stres toate aceste caracteristici negative se accentueaza si

cosmeticiana trebuie sa linisteasca acest temperament vulcanic, sa foloseasca toate mijloacele de

relaxare& aromoterapia, masaj de relaxare, in timpul tratamentului sa se prelungeasca extragerea

comedoanelor, mai mult decat este necesar, dar sa insiste la masaj lungindu(I durata, sa aplice masti

calmante si sa creeze o atmosfera calma in cabinet. Din punct de vedere psihologic cosmeticiana

trebuie sa asculte )plangerile* clientei fara a face comentarii, eventual sa aprobe altfel nu face decatsa sporeasca agitatia clientei. +ricum clienta nu are nevoie de aprobare sau dezaprobare ci numai de

cineva care sa asculte. "ste indicat ca in timpul lucrului cu astfel de persoane, cosmeticiana sa se

poarte detasat pentru ca nelinistea sa nu se transmita.

In zilele obisnuite aceste doua temperamente sunt extrem de agreabile, amabile si

comunicative si sunt de cele mai multe ori inzestrate cu simtul umorului, astfel ca transmit o energie

pozitiva, din acest motiv cei din jur uita repede clipele de agitatie create.

Cele doua temperamente& flegmaticul si melancolicul sunt introvertite, sunt nehotarate,

reactioneaza prin tacere in conditii de stres, oboseala, nu stiu niciodata ce vor, cu ce le sta bine, sunt

neincrezatori in sfaturile primite, le lipseste increderea in sine, nu se enerveaza decat rar dar au tot

timpul un aer nemultumit, de cele mai multe ori solutiile propuse nu se ridica la asteptarile lor pentru

ca nu stiu la ce sa se astepte. Cosmeticiana trebuie sa stimuleze aceste persoane, sa le dea sfaturi dar

sa le si exemplifice pentru a(I creste increderea de sine, sa foloseasca procedee cosmetice

stimulatoare, energizante, tonice. Din punct de vedere psihologic cosmeticiana trebuie sa uzeze de

toata puterea ei de convingere pentru a determina clienta sa incerce un produs sau un procedeu nou,

pentru a o convinge ca un machiaj ii vine bine, sa schimbe culorile pe care le foloseste de o viata si

care eventual o fac sa para prea stearsa, sa aleaga o noua culoare de par. Pentru toate acestea

cosmeticiana trebuie sa depuna un effort energetic suplimentar care poate deveni obositor.

$otusi astfel de persoane pot constitui o companie extrem de placuta pentru ca sunt linistite

din fire si de cele mai multe ori calme, daca nu se vorbeste despre ele si sunt buni ascultatori.

$oate aceste caracteristici temperamentale se aplica si colegilor dar desigur atitudinea si

relatia cu acestia fiind diferite anumite neintelegeri se pot rezolva prin discutii deschise.

elativ la relatia cu colegii nu sunt permise discutiile in contradictoriu in fata clientilor,

discutiile referitoare la alti clienti dar nici referitor la alti colegi. u sunt permise comentariile vizavi

de operatiunea executata, eventualele observatii se fac dupa plecarea clientilor.

Deoarece este o meserie publica, in care oamenii se perind prin cabinet cosmeticiana trebuiesa(si formeze un psihic corespunzator, sa nu se implice emotional si energetic mai mult decat este

necesar. De asemenea problemele personale nu sunt permise sa afecteze viata profesionala.

Aspectul trebuie sa fie in poermanenta ingrijit, cosmeticiana trebuie sa fie un exemplu pentru

cliente atat fizic cat si moral.

Vopsitul genelor si al sprancenelor

Generalitati

Acest procedeu face parte din cosmetica decorativa, avand rol de infrumusetare. Prin

vopsit se realizeaza o coloratie mai intensa a genelor si a sprancenelor, ceea ce accentueaza

expresivitatea ochilor. "ste un procedeu mai comod de colorare deoarece dureaza mai mult in timp si

se elimina colorarea zilnica prin creioane si rimelare.

-


3/70

Masuri de precautie

"ste bine sa tinem seama ca vopsitul de gene sau sprancene nu se recomanda in cazul

anumitor afectiuni ale pleoapelor, dermatite de contact, conjunctivita, blefarita.

De asemenea este interzisa folosirea altei vopsele decat cea recomandata pentru aceasta

regiune.

Pentru a evita aparitia alergiilor la persoanele senesibile se recomanda testarea vopselei dupa

ureche sau pe antebrat. Daca nu se inregistreaza nici o reactie se poate trece la vopsirea genelor.%e foloseste numai vopsea proaspata care in tub are culoare gri(albicioasa.

Tehnica de lucru

Vopsirea genelor

%e prepara vopseaua intr(un recipient de sticla sau portelan in felul urmator&

( pentru un vopsit se pune aprox. ' cm de vopsea pasta neagra

( (/ picaturi de perhidrol 0

( '(- picaturi de apa

%e amesteca bine c u un betisor de lemn sau plasstic pana se omogenizeaza.

%e confectioneaza din sugativa sau vata doua tampoane dreptunghiulare carec se umezesc, se

ung pe o parte cu vasilina si apoi se aplica sub cilii pleoapei inferioare. Pleoapa superioara se unge

cu crema grasa sau vaselina.

1opseaua se aplica pe gene de la radacvina spre varf, de la unghiul intern catre cel extern.

1opseaua trebuie sa cuprinda toate firele de par. !a sfarsit cu varful betisorului se trage o linie, din

unghiul intern catre cel extern, pentru a desena conturul.

$impul de actiune a vopselei este de '2 min.

Dupa expirarea timpului se iau doua tampoane de vata, se umezesc si se sterg genele de la

radacina spre varf si de la unghiul intern catre cel extern. +peratia se repeta, schimband tampoanele

de vata daca este cazul, pana genele si pleoapele raman curate. Apoi cu doua tampoane curate se

stergesi pleoapa inferioara dupa ce clienta este rugata sa deschida ochii.

Daca ochii sunt usori iritati se pot pune picaturi de Proculin sau Colir care sa calmeze zona.

Pentru a da intensitate vopselei se poate introduce, in momentul prepararii, un varf de penseta

de vopsea praf.

+ modalitate foarte moderna de trasare a conturului genelor este tatuajul. Prin acest procedeu

se introduc in piele pigmenti vegetali prin tehnica de punctare.

%e foloseste un aparat electric de tatuaj care este prevazut cu un ac prin care se introducepigmentul.

$atuajul nu este definitiv, culoarea se estompeaza in -( ani. Procedeul este eficient dar este

dureros desi se lucreaza sub anestezie locala. Introducerea pigmentului se face in mai multe sedinte.

Vopsirea sprancenelor

Pentru vopsirea sprancenelor se prefera vopseaua maro. egrul aspreste trasaturile si

imbatraneste. Daca se alege vopseaua maro ea se prepara separat dupa metoda cunoscuta.

%e aplica vaselina pe toata suprafata sprancenelor intr(un strat subtire pentru ca vopseaua sa

nu se prinda de piele. 1opseaua se aplica incepand de la baza spre varf avand grija ca toate firele sa

fie incarcate de vopsea, de la radacina pana la varf.


4/70

$impul de actiune a vopselei la sprancene este mai scurt de aprox. 2 min, depinde de

intensitatea dorita.

Cu un tampon de vata uscat se sterge spranceana de la baza spre varf dintr(o singura miscare.

Apoi cu un tampon de vata umezita si stoarsa vse sterge spranceana pe toate directiile cresterii firelor

de par pentru a indeparta toata vopseaua.

Daca sprancenele nu au fost pensate inca inaintea aplicarii vopselei se stabileste forma pe care

o vor avea acestea dupa vopsit si pensat.%prancenele difera de la persoana la persoana prin culoarea lor si la vopsit trebuie sa tinem

seama de culoarea lor naturala. De asemenea este importanta si culoarea parului deoarece de

exemplu multe persoane blonde au la origine parul inchis la culoare, deci sprancenele lor au si ele o

nuanta mai inchisa. In acest caz nuanta aleasa va fi maro inchis pentru a reduce contrastul. !a

persoanele carunte de asemenea, se vor folosi nuante de maro sau gri.

Pentru a renunta la culoarea sprancenelor prin vopsit, mai ales la persoanele care au

sprancenele subtiri sau cu multe goluri, se poate recurge la tatuarea firelor de spranceana. %e

introduc pigmenti vegetali care se estompeaza in -( ani. Procedeul este realizat in mai multe

sedinte, in functie de numarul de fire tatuate.

De asemenea pentru a obtine o coloratie uniforma a sprancenelor se poate apela la creioane.

"ste un procedeu usor de realizat de catre fiecare persoana dar necesita timp si putina dexteritate.

Creionarea se realizeaza de preferinta cu creioane maro 3 brun sau gri si se evita creioanele

negre care aspresc trasaturile. u se trage o linie continua ci linii scurte, oblice care sa imite firele de

par. In final cu periuta de sprancene se uniformizeaza desenul in firele de par naturale. Aspectul final

este insa mai natural decat colorarea chimica sau tatuarea.

Notiuni de comunicare

"xplicati clientei ce operatiune urmeaza sa efectuati si modelul ei de desfasurare.

%tabiliti de comun acord ce culoare vor avea genele si sprancenele.

Daca considerati ca sprancenele nu ar trebui vopsite pentru ca nu ar avantaja figura

comunicati acest lucru clientei.

Daca clienta nu este decisa ce culoare sa aleaga sfatuiti(o in functie de culoarea parului, a

tenului, a varstei.

Asigurati clienta pe tot parcursul desfasurarii vopsitului ca sunteti inj incapere deoarece multe

persoane nu pot sa stea cu ochii inchisi fortat, eventual aplicati doua coprese peste ochi pentru a(I

forta sa stea inchisi.Comunicati cu clienta pe tot parcursul procedurii de stergere pentru a va asigura ca va

respecta cerintele dvs.

Dupa incheierea operatiunii machiati ochii clientei.

Pensatul

Pensatul este o modalitate mecanica de indepartare a firelor de par din regiunea sprancenei

dar in acelasi timp este o modalitate de corectare a sprancenelor si de aceea pensatul face parte din

cosmetica decorativa, si anume din machiajul corector.

%prancenele sunt cele care dau expresivitate figurii, contureaza personalitatea, exprima prin

mobilitatea lor anumite stari afective.

!inia sprancenelor s(a schimbat odata cu trecerea timpului, fiind dependenta de linia modei.

/


5/70

Pe timpul Cleopatrei erau la moda sprancenele negre, dese. In sec. 41III(lea aristocratele

engleze accentuau sprancenele lipindu(si blanite de soareci, in anii -5 au intrat in moda sprancenele

)fir*, insa din anii 65 sprancenele capata dreptul de(a creste cum vor.

In timpul pensarii sprancenelor incercam ca prin forma pe care o vom obtine sa ne apropiem

de spranceana ideala. Aceasta se situeaza intre linia verticala trasata de la baza nasului la radacina

nasului si linia oblica trasata de la baza nasului pana la coltul extern al ochiului. De asemenea baza

sprancenei trebuie sa fie situata pe aceeasi linie orizontala cu varful sprancenei.+rice spranceana are trei parti& bazasau partea cea mai groasa, mijloculadica partea cea mai

arcuita si varfuladica partea cea mai subtire.

Tipuri de sprancene:

( ascendente la care spranceana, incepe de la partea mediana spre varf, urca spre frunte

( descendente la care spranceana, incepe de la partea mediana spre varf, coboara spre coltul

extern al ochiului

( orizontale la care baza, mijlocul si varful sprancenei sunt pe aceeasi linie

( lungi a caror varf depaseste linia oblica trasata de la baza nasului la unghiul extern al

ochiului

( scurte a caror varf nu atinge linia oblica trasata de la baza nasului la unghiul extern al

ochiului

( apropiate a caror baza depaseste linia verticala trasata de la radacina nasului la baza nasului

( apropiate a caror baza nu atinge linia verticala trasata de la radacina nasului la baza nasului

Tehnica de lucru

Pensatul se executa cu penseta. "xista mai multe tipuri de pensete& cu varf ascutit 3

pentru fire izolate sau rupte7 cu marginea tesita 3 utila in cazul firelor fine si care cresc lipite de

piele7 cu varful in cleste 3 pentru fire mai groase care sunt mai usor de prins sau sprancene care nu

au mai fost pensate.

Inainte de folosire penseta se dezinfecteaza cu spirt. Inainte de pensat nu se unge pielea cu

crema pentru ca penseta sa nu alunece si sa rupa firele. Pentru ca operatiunea este dureroasa se

tensioneaza usor pielea unde se lucreaza intre index si mediu.

In timpul lucrului penseta se tine usor inclinata in sensul de crestere a firelor de par, pe care le

prinde de la radacina si printr(o miscare rapida firul este smuls din radacina. Pentru a avea un control

asupra formei pe care dorim sa o obtinem pensatul se incepe de la baza spre varf. De asemenea un se

penseaza toate firele dintr(o spranceana deodata, ci se penseaza din fiecare spranceana, progresiv,cateva fire, se compara si se reia lucrul pana la finalizarea operatiunii.

Pentru a corecta forma sprancenei se extrag firele de pe partea inferioara a sprancenei, din

baza sau varf in functie de necesitati. #irele din partea superioara se indeparteaza numai in cazuri

deosebite deoarece prin inlaturarea acestora se poate schimba forma sprancenei spre descendent sau

orizontal, schimband astfel expresia fetei.

In vederea executarii pensatului clienta este intinsa pe fotoliul cosmetic si daca este cazul, se

demacheaza sprancenele. Apoi se stabileste forma pe care o vor avea sprancenele dupa pensare.

Aceasta forma este stabilita in functie de forma fetei si a ochilor in asa fel incatea sa se incadreze in

trasaturile fetei si sa puna in valoare personalitatea clientei.

egula generala dupa care se executa pensatul este urmatoarea&

2


6/70

( la sprancenele ascendente se incearca pastrarea formei si chiar accentuarea ei deoarece dau

o expresie optimista chipului

( sprancenele descendente se penseaza spre forma orizontala prin pensarea lor de la mijlocul

si varful sprancenei

( sprancenele orizontale sunt ridicate usor pensandu(le din varf

#orma care avantajeaza cel mai mult este spranceana ascendenta in unghi, adica care are )

unghi* la parea mediana a sprancenei. De o astfel de forma pot insa beneficia numai persoanele caredin constructia sprancenei beneficiaza de )unghi* natural la partea superioara a sprancenei. In acest

caz se penseaza mai putin la baza si din varful sprancenei, si mai mult din mijlocul ei.

De cele mai multe ori forma sprancenelor este asociata unui anumit tip de fata. !a tipurile de

fata patrat, diamant si triunghi cu varful in sus care sunt caracterizate de o dilatare a partii superioare

a fetei si la care sprancenele au deseori o forma orizontala sau descendenta si sunt mai groase,

sprancenele trebuie pensate spre o forma ascendenta daca este posibil sau orizontala, usor subtiate in

asa fel incat sa indulceasca trasaturile mai dure ale acestor tipuri de fete.

$ipul de fata triunghi cu varful in jos si lung beneficiaza de un relief osos mai pronuntat si de

aceea sprancenele prin forma lor trebuie sa echilibreze trasaturile. %e cauta o forma orizontala care sa

ofere senzatia de calm.

$ipul de fata rotund prezinta o problema deosebita pentru ca sprancenele trebuie sa ridice

trasaturile acestui tip de fata. %e recomanda o forma usor ascendenta.

"xista situatii cand sprancenele sunt prea apropiate, atunci ele trebuie pensate din baza pentru

a le indeparta de nas. Daca sprancenele sunt prea lungi ele se penseaza din varf pentru a le scurta

putin.

Corectarea sprancenelor se poate face si in raport cu forma ochilor.

Ochii prea mici3 se ridica linia sprancenelor spre exterior, pensand in partea inferioara spre

varf.

Ochii rotunzi3 sunt mai avantajati de sprancene aproape drepte care )alungesc* acesti ochi.

Ochii infundati in orbite sprancenele arcuite aduc )lumina* acestor ochi.

Ochii apropiati sprancenele se indeparteaza usor din baza pentru a da senzatia de spatiu.

Ochii departati pot crea o senzatie de farmec persoanei, sprancenele se completeaza prin

creionare sau tatuaj, cateva fire, in baza.

Pentru un aspect deosebit al sprancenelor o operatiune foarte importanta este periajul acestora.

Perierea sprancenelor se realizeaza cu un piepten 3 perie care ordoneaza firele in modul incare au fost pensate. Daca firele sunt rebele ele pot fi fixate cu rimel incolor. Perierea asigura de cele

mai multe ori aspectul impecabil al sprancenelor in cadrul machiajului.

Curatirea superficiala demachierea

Demachierea este procedeul de curatiere cel mai important atat in cadrul ingrijirilor pentru

acasa cat si a celor de acasa.

Prin demachiere se indeparteaza de la suprafata pielii fardurile, impuritatile, transpiratia,

praful ce se depun pe fata pe parcursul zilei.

Demachierea este recomandata atat persoanelor care se machiaza dar si celor care nu se

machiaza deoarece pe fata, pe gat si pe decolteu se depun o serie de impuritati in afara fardurilor.

8


7/70

Chiar si dupa o zi petrecuta in casa este necesara o demachiere deoarece si praful casnic poate

impiedica buna respiratie a pielii.

Pentru realizarea demachierii se pot folosi mai multe produse&

'. lotiunile demachiante care se folosesc rar deoarece au un continut alcoolic ridicat. %e

folosesc mai ales la tenurile grase cu secretie sebacee accentuata sau la aceleasi tenuri ca o

completare a demachierii realizata cu un demachiant specific tenurilor grase.

-. emulsia sau laptele demachiant este cel mai recomandat datorita compozitiei echilibrate."ste suficient de gras pentru a ingloba impuritatile, fardurile, transpiratia de la suprafata pielii dar in

acelasi timp nu lasa pelicula grasa dupa ce a fost indepartat.

. servetelele demachiante care sunt imbibate si cu lotiune pe langa demachiant, deci

realizeaza si completarea demachierii. Aceste servetele demachiante sunt usor sicative din cauza

compozitiei si de aceea necesita aplicarea unei cr9me dupa folosire.

/. cremele de spalat :;ash cream< pot inlocui demachiantele la tenurile grase cu secretie de

sebum accentuata sau la tenurile acneice la care suplimentul de grasime nu se recomanda. %e

folosesc seara prin spalarea fetei cu aceasta crema dupa care se clateste cu apa calduta.

2. gelurile demachiante care nu contin grasime deloc si sunt recomandate tenurilor grase.

Modul de demachiere este la fel ca si in cazul emulsiei demachiante.

In afara demachiantelor enumarate exista produse specializate si anume&

( demachiant pentru rimel rezistent la apa7

( demachiante diferentiate pe diferite regiuni ale fetei si in acest caz este bine sa se respecte

indicatiile produsului. Produsul destinat fetei nnu este indicat a fi folosit si la ochi pentru ca poate

provocs usturimi. De asemenea demachiantul recomandat pentru ochi nu se recomanda a fi folosit

pentru fata pentru ca datorita compozitiei nu realizeaza suficient de bine indepartarea impuritatilor

de la suprafata pielii.

In alegerea demachiantului nu se tine seama de tipul de ten. %pecificatia tenului este prevazuta

pe produs atat prin precizarea tipului de ten cat si a substantelor componente care trebuie sa fie

specifice tenului respectiv. "xista demachiante pentru toate tipurile de ten care datorita compozitiei

sunt neutre.

"ste indicat ca demachiantele sa contina o cantitate cat mai mica de parfum pentru ca acesta

poate fi un factor alergen.

Tehnica demachierii

Pentru realizarea demachierii clienta este intinsa pe fotoliul cosmetic, se izoleaza parul cu oboneta si gatul si decolteul sunt degajate de imbracaminte, clienta poate imbraca un halat de cabinet.

In cabinet se creeaza o atmosfera de relaxare si se creeaza conditiile unei bune oxigenari.

!a realizarea demachierii trebuie respectata o anumita ordine&

( intai se demachiaza ochii7

( apoi se demachiaza buzele7

( si apoi fata, gatul si decolteul.

"ste indicat sa se respecte aceasta ordine pentru ca aceste puncte ale fete sunt de obicei cele

mai machiate si nu se doreste intinderea fardurilor pe restul fetei.

%e pune demachiantul in palma stanga sau intr(un recipient mic de plastic sau portelan si cu

un tampon de vata sau disc imbibat in demachiant se sterge ochiul ijncepand cu genele de la

=


8/70

radacina spre varf. Apoi se sterge pleoapa din unghiul intern catre cel extern, urcand pana la arcada.

+peratia se repete pana cand vata sau discul ramane curat. Apoi se trece la ochiul celalalt si se repeta

operatiunea.

!a buze in timpul operatiunii se sustine muschiul orbicular al buselor la una din comisuri.

+peratia se repeta pana cand vata sau discul ramane curat.

!a demachierea fetei, gatului si a decolteului se procedeaza in felul urmator&

( din palma sau din recipient se intinde demachiantul pe fata cu degetele mainii drepte intaipe o jumatate de fata si apoi pe cealalta, pe linii paralele cu linia maxilarului inferior, apoi se

omogenizeaza demachiantul pe ambele maini si prin miscari circulare se intinde demachiantul pe gat

si decolteu, urcand cu aceleasi miscari si pe fata pentru ca impuritatile sa fie bine inglobate in

demachiant. u se recomanda multe miscari pentru ca nu se doreste ralizarea unui masaj suplimentar

pielii si rolul demachiantului este de a ramana la suprafata pielii nu de a patrunde in profunzime.

%e trece la stergerea demachiantului folosind doua tampoane de vata sau doua discuri de

demachiere. Mainile lucreaza simultan pe ambele parti ale fetei. !iniile de stergere sunt la fel ca si la

intindere, paralele cu lini maxilarului inferior. Pe gat si decolteu se fac miscari de dute(vino,

incepand de la maxilarul inferior. +peratiunea se repeta pana vata sau discurile raman curate.

!a finalu demachierii se recomanda o stergere a fetei cu lotiuni tonica, lotiunea hidratanta sau

infuzie calmanta. Acest lucru are ca scop stergerea ultimilor urme de impuritati sau de demachiant

care pot denatura examenul cosmetic.

Acest mod de demachiere se rcomanda si ca ingrijiri pentru acasa. Clienta este sfatuita sa nu

se demachieze cu vata sau discul imbibat cu demachiant pe fata uscata pentru ca operatiunea risca sa

fie incompleta.

Examenul cosmetic

"xamenul cosmetic este o etapa premergatoare tratamentului cosmetic, prin realizarea lui

cautam sa obtinem o serie de informatii care sa ne ajute sa punem corect diagnosticul de ten. "ste

foarte important cat de corecteste acest examen deoarece de acesta depinde alegerea procedeelor si

produselor ce vor fi folosite in timpul tratamentului. Daca alegerea este gresita efectele tratamentului

pot fi negative.

"xaminarea incepe inca de la intrarea clientei in cabinet, pe fata nemachiata, la lumina

naturala. +bservatiile facute ne ajuta sa facem anumite recomandari la sfarsitul tratamentului legate

de machiaj, corecturi ale liniei sprancenelor, respectarea liniei modei in imbracaminte sau coafura,

alimentatie, regim de viata."xamenul cosmetic se desfasoara in mai multe etape.

Examinarea vizuala& dupa demachiere si completarea ei. !a acest examen vom observa tipul

morfologic al fetei& oval, rotund, patrat, triunghi, diamant.

%tudiul ridurilor& de expresie la tenul normal, liniare 3 superficiale sau in retea la tenul

uscat deshidratat, cute

"xaminarea culorii pielii& alb(rozata caracteristica tenului normal, sau o culoare

modificata din cauza unor imperfectiuni ale pielii. Imperfectiunile pot fi de natur pigmentara,

vasculara sau alta natura.

Dintre imperfectiunile de natura pigmentara putem recunoaste& efelidele :pistruii


9/70

gravidica, melanoza ichl ce se gaseste in special la tenurile senile, vitiligo este o afectiune ce se

manifesta prin lipsa de pigmenti pe regiuni bine determinate.

Imperfectiuni de natura vasculara putem observa diferite forme de angioame.

Imperfectiuni de alta natura putem observa& puncte de milium sau puncte de colesterol,

hipertricoza, cicatricile inclusiv cele ramase in urma extragerilor de comedoane, xantelasma este

localizata in regiunea pleoapelor sub forma unor pete galbene.

Prin examinare vizuala putem observa si aspectul pielii si al porilor& piele lucioasa cu poridilatati asemanatori cojii de portocala la tenul gras uleios, piele mata cu pori mici, asemanatori

firului de par la tenul uscat, pori inchistati cu comedoane si piele cenusie la tenul gras asfixic si pori

mari, chisturi, pustule acneice si o piele rosiatica la tenul acneic.

!egat de aceste observatii vizuale la palpare vom face urmatoarele constatari&

( la trecerea degetelor pe suprafata pielii vom putea constata gradul de finete al acesteia. !a

ternurile normale pielea este fina iar la celelalte tipuri de tenuri aspectul pielii este modificat fie din

cauza uscaciunii fie din cauza comedoanelor sau a pustulelor si chistruilor.

( la palpare vom simti elasticitatea, aderenta si tonusul muscular, aspecte care sunt

determinate de calitatea fibrelor elastice si musculare din derm. !a tenurile normale acestea vor fi

normale pe cand la tenul uscat vor fi diminuate in functie de varsta, iar la tenurile grase vor fi

apropiate de normal. $enurile uscate pierd mai repede tonicitatea si elasticitatea din cauza suportului

plastic al pielii care este extrem de subtire la aceste tenuri. In schimb la tenurile grase elasticitatea si

tonicitatea muschilor se mentinje intr(o conditie buna un timp mai indelungat datoprita suportului

plastic bine reprezentat. Aceste aspecte ne sunt deja anticipate de la examenul vizual adica&n la

tenurile uscate unde apar riduri vom fi siguri ca elasticitatea si aderenta sunt diminuate tocmai pentru

ca ridurile sunt generate de o diminuare a acestora. !a tenurile grase unde suportul plastic este

prezent, muschii isi pastreaza elasticitatea un timp mai indelungat.

Prinzand pielea la nivelul pleoapei inferioare vom constata ca se formeaza o cuta care persista

la tenurile uscate si atunci vom sti ca avem o cantiotate de apa insuficienta in piele sau cuta isi revine

rapid la normal si in acest caz stim ca avem o cantitate de apa suficienta in tesuturi.

Pentru a sti daca pielea va reactiona negativ la extragerea comedoanelor putem trasa o linie pe

frunte cu capatul pensetei, daca linia se coloreaza repede si intens inseamna ca pielea este sensibila si

manevrele facute in timpul tratamentului nu trebuie sa aiba intensitate mare.

"xista mai multe aparate cu care se poate face examinarea pielii, dintre acestea cele mai

importante fiind lupele, lampa >ood si Ph(metrul.Examinarea cu lupa urmareste o apreciere mai exacta a aspectelor tenului.

Examenul cu lampa ood care este o lampa cu nichel care emite radiatii ultraviolete, pune in

evidenta mai multe tipuri de fluorescente&

( albicioasa la tenul gras7

( violacee la tenul normal7

( intunecata la tenul uscat7

( slaba la tenul deshidratat.

Examenul cu !h metru3 stabileste valoarea Ph 3ului care se situeaza intre 5('/. intre 5 si =

ph(ul este acid, iar intre = 3 '/ p?(ul este alcalin. %e considera valoarea normala a p? 3ului situata

@


10/70

intre /,2 si 8,2. tinand seama de aceste valori la un ten uscat se va pune in evidenta un p? acid, sub

=, iar la un ten gras vom gasi un p? alcalin, peste =.

1aloarea p? ului este extrem de importanta pentru ca ea ne da relatii despre sensibilitatea

tenului la factorii microbieni. Cu cat p?(ul este mai alcalin cu atat predispozitia tenului spre infectii

este mai mare. De aceea in timpul tratamentului trebuie sa aplicam produse si procedee care sa

reduca valoarea ph(ului aducand(o spre zona de aciditate.

In timp ce aceste date sunt culese ele sunt trecute intr(o fisa cosmetica. !a final este stabilitdiagnosticul de ten si sunt trecute primele observatii despre schema de tratament propusa, precum si

sfaturile pentru ingrijirile pentru acasa.

"isa cosmetica #exemplu$

M"!"&

1A%$A&

P+#"%IA&

A!"BII&

"$%I D" P+P%&

$en normal uscat grasuleios asfixicacneic

iduri

Aspectul morfologic

Aspectul pielii

Coloratia

Imperfectiuni inestetice

Branulatia

"lasticitatea

Aderenta

$urgor

$onus

%ensibilitate

p?

Diagnostic

Interval de tratament

Ingrijiri pentru acasa%chema de tratament

%lasificarea tenurilor

Pe baza detaliilor observate in urma examenului cosmetic se stabileste diagnosticul de ten.

Pentru a pune un diagnostic de ten corect trebuie sa cunoastem caracteristicile tenurilor de baza.

"xista mai multe categorii de tenuri diferentiate intre ele in functie de tulburarile care exista in

organismul persoanei respective.

Ca punct de referinta este luat tenul normal.

TEN&' NOR()'

'5


11/70

$enul normal se caracterizeaza printr(un echilibru la nivelul intregului organism, functiile

pielii nefiind nici ele afectate. Acest tip de ten este intalnit in jurul varstei de -5(-2 de ani, apoi el de

cele mai multe ori pierde aceste calitati din cauza influentelor hormonale pe care le sufera

organismul femeii in perioada urmatoare, transformari legate de sarcina, activitate sexuala.

Caracterul normal al tenului poate reveni in apropierea menopauzei cand toate aceste tulburari

dispari si functiile pielii se linistesc..

!a tenul normal pielea este neteda, catifelata, usor rozata, ridurile sunt de expresie, porii suntpractic inexistenti.

"lasticitatea, aderenta si tonusul muscular sunt bine mentinute deoarece fibrele elastice si

musculare sunt de calitate excelenta. Cantitatea de apa din tesuturi este suficienta, secretia sebacee

este echilibrata.

In general nu este o piele sensibila la actiunea factorilor mecanici dar reactioneaza destul de

usor la actiune prelungita a factorilor atmosferici sau la actiunea unor produse cosmetice

necorespunzatoare.

!a examenul cu lampa >od se pune in evidenta o fluorescenta violacee, iar p? 3 ul este situat

intre /,2 si 8,2 adica usor acid.

$ratamentul acestui tip de ten urmareste sa pastreze caracteristicile normale ale tenului.

Durata acestui tip de ten este destul de scurta, el evolueaza spre ten uscat dar cu ingrijiri

corespunzatoare isi poate recapata aspectul frumos.

In functie de tulburarile metabolice se diferentiaza doua mari categorii de ten&

'. categoria tenurilor uscate

-. categoria tenurilor grase

$enul uscat se caracterizeaza printr(o hiposecretie de sebum, iar tenul gras printr(om

hipersecretie de sebum.

TEN&' &*%)T

In categoris tenurilor uscate intalnim&

( tenul uscat prin aplicitate

( tenul uscat prin deshidratare

( tenul casectic

Tenul uscat prin aplicitate 3 se caracterizeaza printr(o secretie insuficienta de sebum.

Insuficienta secretiei poate avea mai multe cauze&

( fie numarul glandelor sebacee este insuficient si atunci si secretia este diminuata, fienumarul glandelor este normal dar secretia este diminuata din cauza folosirii unor produse cosmetice

nepotrivite teenului sau ca urmare a actiunii indelungate a factorilor atmosferici.

Ca aspect tenul prezinta o piele mata, cu pori mici, cu comedoane subtiri, prezinta riduri fine,

liniare, pielea este subtire.

!a palpare pielea este usor aspra din cauza uscaciunii, elasticitatii ca si tonusul si aderenta

pielii depinde de varsta clientei insa la acest tip de ten ele se degradeaza repede tocmai datorita

faptului ca pielea este subtire si neprotejata, suportul plastic al pielii fiind practic inexistent. $ot din

aceste cauze pielea este sensibila la actiunea factorilor mecanici si atmosferici si la actiunea unro

produse cosmetice alcoolice, astringente.

''


12/70

!a examenul cu lampa >ood se pune in evidenta o fluorescenta intunecata, iar p?(metrul va

determina un p? acid.

$ratamentul acestui ten are ca scop sa corecteze deficienta de grasime prin aplicarea

procedeelor de hranire a pielii.

Tenul uscat prin deshidratare are aceeasi origine ca a tenului uscat prin aplicitate la care se

adauga si o tulburare in metabolismul apei care se manifesta prin incapacitatea organismului de(a

retine apa provenita atat din exterior cat si cea din straturile profunde ale pielii. De aceea putemdetermina o deshidratare superficiala care afecteaza numai epidermul si este mai usor de corectat sau

una profunda care afecteaza numai epidermul si este mai usor de corectat sau una profunda care

afecteaza dermul si hipodermul si pentru a carei corectare sunt necesare eforturi mai mari.

Aparitia acestei complicatii este rezultatul actiunii mai multor factori de natura externa sau

interna. Cauzele externe pot fi& factorii atmosferici care sporesc uscaciunea pielii sau folosirea unor

produse cosmetice astringente, absorbante. Dintre cauzele interne putem enumera& stare febrila ca

urmare a unei boli, stare de stres, tulburari hepatice, pulmonare si renale care maresc eliminarea apei.

!a inceput deshidratarea este superficiala dar daca nu este inlaturata cauza ea avanseaza

cuprinzand straturile profunde si in acest caz practic deshidratarea devine ireversibila.

Aspectul tenului este identic cu cel al tenului alipic si se completeaza prin aparitia unor celule

ce se descuameaza. Acestea se observa in special la coltul extern al ochilor si la comisurile buzelor.

De asemenea pot aparea, in cazul unei deshidratari mai avansate, usturimi si mancarimi ale pielii. !a

tenurile deshidratate ridurile se accentueaza rapid, pielea capata un aspect albicios din cauza stratului

de celule descuamate, elasticitatea si tonusul muscular se deterioreaza rapid, pielea devine si mai

sensibila din cauza terminatiilor nervoase ce sunt tot mai aproape de suprafata.

"xamenul cu lampa >ood va pune in evidenta o fluorescenta slaba.

$ratamentul acestui tip de ten urmareste in primul rand sa corecteze deficienta mare de apa pe

care o are pielea. Acest lucru se poate realiza prin aplicarea mai multor procedee de rehidratare dar si

prin cresterea asimilatiei de apa in detrimentul dezasimilatiei.

$enul casectic este un ten la care pe langa deficienta de lipide in organism se adauga si o

tulburare in metabolismul glucidelor si proteinelor. Practic in cazul acestui tip de ten functiile pielii

se diminueaza pana la minimum, instalandu(se starea de boala. "ste un tip de ten care se intalneste

numai la persoanele cu grave tulburari in organism& cardiace, hepatice, diabet, tulburari nervoase.

Aparitia acestui tip de ten poate fi trecatoare, caracteristicile lui mentionandu(se atat cat se

manifesta si tulburarile din organism.Aspectul tenului este asemanator cu a celui uscat prin deshidratare, dar mult accentuate.

"ste un tip de ten care apare mai rar in cabinetele cosmetice din cauza starii de boala a

persoanei. Putem sa(l intalnim insa in faza de recuperare. In acest caz tratamentul tenului presupune

aplicarea tuturor procedeelor de hranire si hidratare asociate tratamentului medical.

TENUL GRAS

Din categoria tenurilor grase fac parte&

( tenul gras uleios

( tenul gras asfixic

( tenul gras acneic

( tenul pletoric

'-


13/70

Tenul gras uleios se caracterizeaza printr(o tulburare la nivelul metabolismului lipidelor,

aceasta manifestandu(se printr(o hipersecretie de sebum.

!a tenul uleios nu exista comedoane, porii sunt deschisi, asemanatori unei coji de portocala,

sebumul la acest tip de ten este sub forma pastoasa, se scurge liber pe fata si din aceasta cauza pielea

capata un aspect lucios, unsuros, culoarea ei este galbuie tot din aceasta cauza sebumului. Pentru ca

la acest tip de ten suportul plastic al pielii este bine reprezentat, nu apar riduri decat tarziu, la o varsta

destul de inaintata spre deosebire de tenul uscat care se rideaza extrem de repede."lasticitatea, aderenta si tonusul muscular sunt de asemenea bine pastrate un timp indelungat.

!a acest tip de ten cantitatea de apa din tesuturi este suficienta. u este o piele sensibila la actiunea

factorilor mecanici dar din cauza p?(ului alcalin este deosebit de teceptiva la infectiile microbiene.

!ampa >ood pune in evidenta o fluorescenta albicioasa.

$ratamentul acestui tip urmareste sa reduca secretia sebacee, care implicit duce la modificarea

p?(ului spre acid si astfel se micsoreaza posibilitatea infectarii pielii.

Tenul gras asfixicapare ca urmare a unui tratament necorespunzator al tenului gras uleios.

Asfixia este determinata de incapacitatea pielii de(a mai respira. Ca urmare a unui tratament

necorespunzator al tenului gras uleios, sebumul se usuca la suprafata pielii si in pori impiedicand

pielea sa respire. In acelasi timp pielea nu poate sa mai preia oxigenul nici din profunzime ca urmare

a astuparii mecanice a canalului excretor al orificiului pilosebaceu.

Ca urmare a cresterii cantitatii de sebum in pori, acestia se dilata si apar comedoanele. #iindca

continutul porilor nu se mai evacueaza canalul se umple tot mai mult si apar astfel chisturile sebacee.

De cele mai multe ori aceste chisturi sunt acoperite de piele normal colorata dar la palpare se

prezinta sub forma unei induratii. Culoarea pielii devine cenusie din cauza comedoanelor. De multe

ori apar puncte albe mici, perlate numite milium sau puncte de colesterol. $enul nu prezinta riduri

dar pielea are un aspect vestejit.

!a palpare pielea are o textura intrerupta, este granuloasa, elasticitatea, aderenta si tonusul

muscular se mentin in conditie buna un timp mai indelungat.

"ste o piele sensibila la actiunea factorilor mecanici si din cauza p?(ului alcalin este extrem

de sensibila la actiunea factorilor microbieni.

!ampa >ood pune in evidenta un p? alcalin.

$ratamentul acestui tip de ten urmareste sa inlature asfixia cutanata. Acest lucru se poate

realiza prin indepartarea stratului de celule de la suprafata pielii prin gomaj sau dezincrustare,

curatirea temeinica prin demachiere atat in cabinetul cosmetic dar mai ales in cadrul ingrijirilorpentru acasa, evacuarea continutului porilor prin exragerea comedoanelor si a chisturilor, activarea

circulatiei sanguine pentru a aduce spre suprafata sange oxigenat si nu in ultimul rand folosirea si

recomandarea produselor cosmetice adecvate tenului.

$enul gras asfixic, din cauza sebumului ce se usuca la suprafata pielii si a multitudinii de

produse astringente si absorbante folosite, se poate confrunta cu deshidratare. !a acest tip de ten

deshidratarea este superficiala, ea putand fi ameliorata prin curatirea adecvata a tenului. De

asemenea in schema de tratament a acestui ten se poate introduce o etapa de hidratare.

Tenul gras acneicreprezinta o formaagravata a unui ten gras asfixic. Acesta din urma netratat

sau tratat necorespunzator provoaca suprainfectarea pielii.

'


14/70

$enul acneic se caracterizeaza prin prezenta pustulelor alaturi de comedoane si chisturi

sebacee. Pustula este de fapt rezultatul unui proces inflamator ce ia nastere la baza unui comedon,

ulterior capatand un aspect purulent.

Acneea se poate intalni sub mai multe forme& acnee comedoniana, pustuloasa si indurata.

Din cauza proceselor inflamatorii pielea capata un aspect rosiatic, inflamat, porii sunt

deschisi, inchistati cu comedoane, chisturi si pustule.

Pielea este ingrosata, granuloasa si este extrem de sensibila la actiunea factorilor mecanici simicrobieni.

Ph(ul pielii este extrem de alcalin si pe langa procesele inflamatorii obisnuite pentru acest tip

de ten, el se poate infecta cu staflilococ specific acneei.

$ratamentul acestui tip de ten urmareste in primul rand rezolvarea procesului infectios,

reducerea valorii p?(ului si apoi refacerea integritatii tegumentului.

Inainte de inceperea tretamentului cosmetic se recomanda un consult dermatologic pentru a

elimina posibilitatea infectiei cu stafilococ.

Tenul pletoric face parte din categoria tenurilor grase din cauza tulburarilor de la

nivelulmetabolismului lipidelor, dar in cazul acestui ten se mai adauga si tulburari in metabolismul

glucidelor si proteinelor. %pre deosebire de tenul casectic care avea aceleasi tulburari de metabolism

si era caracterizat de o diminuare a functiilor pielii, tenul pletoric in schimb este reprezentat de un

surplus de substante inclusiv de o hiperhidratare.

$enul pletoric se manifesta in cazul tulburarilor grave& cardiace, hepatice, pulmonare si

renale. Aspectul tenului poate fi trecator, fiind legat de fazele acute ale bolii.

Ca aspect tenul pletoric se aseamana cu aspectul tenului gras uleios la care se adauga un

aspect edematiat din cauza surplusului de apa. "ste un ten sensibil la actiunea factorilor mecanici si

microbieni. Prezinta de asemenea o fragilitate capilara accentuata.

In cabinetele cosmetice acest tip de ten il intalnim in faza recuperatorie a persoanei, iar

schema de tratament are ca scop principal curatarea si reducerea secretiei sebacee.

In afara celor doua mari categorii de tenuri, in practica cosmetica putem intalni alte doua

tipuri de ten care sunt rezultatul varstei si respectiv aparitia unor imperfectiuni de natura vasculara.

Aceste doua tenuri sunt&

( tenul senil

( tenul cuperozic

Tenul senil apare in jurul varstei de /2 3 25 ani, odata cu aparitia primelor semne demenopauza si instalarea acesteia.

Pana nu demult menopauza era o perioada din viata unei femei care era trecuta sub tacere, nu

se mai punea problema ca aceasta sa se mai gandeasca la ingrijiri cosmetice. Din fericite lucrurile s(

au schimbat pe masura ce cariera ocupa un loc tot mai important in viata femeilor si viata lor sociala

se prelungeste.

Caracteristicile tenului apar indiferent de tenul care a fost la baza& uscat sau gras.

%emnele care indica instalarea senilitatii sau aparitia petelor pigmentare pe maini, gat si

decolteu, ridurile devin mai pronuntate, se adanceste santul nazogenin, buzele isi pierd conturul

natural, pielea capata o nuanta galbuie cu aer de vechime, apare o fragilitate vasculara crescuta, se

manifesta o hipertricoza accentuata.

'/


15/70

"lasticitatea, aderenta si tonusul muscular se deterioreaza vizibil, apar )caderi* ale muschilor

in special in zona maxilarului inferior si al ploapelor si astfel fata isi pierde conturul initial. Pielea se

deshidrateaza rapid.

$oate aceste caracteristici sunt mai pregnante la tenul de provenienta uscata deoarece

capacitatile tenului uscat s(au pierdut mai timpuriu decat cele ale tenului gras.

Procesul de imbatranire este ireversibil si de aceea tratamentul acestui tip de ten are mai mult

un rol de relaxare si mentinere un timp cat mai indelungat a functiilor pielii.Pentru a intarzia aparitia semnelorde senescenta este necesar ca ingrijirile cosmetice sa fie

temeinice, corecte si incepute la o varsta la care aceste semne sa poata fi prevenite.

Tenul cuperozicapare ca urmare a unor tulburari vasculare ce se manifesta si la nivelul pielii.

Cuperoza este un stadiu premergator al acneei rozacee. Inainte de instalarea definitiva a

cuperozei tenul trece prin faza de eritroza care se recunoaste prin aparitia unei inrosiri ale obrazului,

a nasului si in cazuri rare ale fruntii. Cauzele pot fi multiple& emotivitate, activitate prelungita in

bataia factorilor atmosferici, unele tulburari digestive.

Cu timpul sangele care invadeaza capilarele din aceste regiuni va ramane in aceste capilare

deoarece peretii lor se dilata, elasticitatea se diminueaza si nu mai au putere sa evacueze complet

capilarele. Astfel apar telangiectaziile pe fondul eritematos care se permanentizeaza. In acest

moment pielea capata un aspect caracteristic& aripile nasului, pometii si mai rar fruntea sunt brazdate

de firicele subtiri rosietice, pielea devine rosie sau se inroseste la cea mai mica activare a circulatiei

sanguine, temperatura locala devine ridicata.

Instalarea cuperozei este favorizata de pielea subtire si neprotejata a tenului uscat, mai rar la

tenurile grase.

In stadiul de cuperoza cosmeticiana poate interveni prin aplicarea unor procedee adecvate

care sa simuleze circulatia sanguina, insa manevrele executate trebuie sa fie de mica intensitate.

Acneea rozacee este urmatorul stadiu care apare de obicei odata cu instalarea menopauzei

cand rezistenta organismului scade si este prediscup la infectii. De asemenea prediscuse pentru acnee

sunt persoanele care in tinerete au avut un ten gras si la care se mentine o secretie sebacee crescuta.

ozaceea se manifesta prin aparitia unor elemente de foliculita pe zonele pe care este instalata

cuperoza. "lementele de foliculita sunt niste vezicule pline cu lichid clar, ceea ce le deosebeste de

pustulele acneice ce au un continut purulent.

In aceasta etapa cosmeticiana nu poate interveni, se recomanda un tratament dermatologic

prin administrarea de antibiotice si unguente pe baza de antibiotice aplicate local. $ratamentelemoderne sunt pe baza de raze laser unde raza scaneaza vasul cu probleme cauterizandu(l. Astfel

tratamentul este definitiv si cu rezultate bune.

)pareta folosite in cosmetica

In cadrul tratamentelor cosmetice se folosesc o serie de aparate care usureaza sau completeaza

unele procedee de tratament.

#olosirea aparatelor se bazeaza pe efectele pe care ele le realizeaza. "fectele aparatelor se

bazeaza pe efectele pe care ele le realizeaza. "fectele aparatelor pot fi sintetizate astfel&

( efecte de curatire

( efecte de hidratare

( efecte de hranire

'2


16/70

( efecte estetice

fiecare dintre aceste efecte se realizeaza prin modalitati diferite in functie de fiecare aparat.

VAPOR!ATORUL

1aporizatorul se gaseste sub doua forme& vapofor si vapozon.

Principiul de functionare este acelasi& emiterea de vapori calzi.

Vapoforul este dotat cu o rezistenta ce incalzeste apa dintr(un bazin, aceasta este condusa

spre o carcasa de plastic, unde trece peste un recipient unde sunt plante medicinale, vaporii suntproiectati apoi pe fata clientei.

1aporii obtinuti produc asupra pielii urmatoarele efecte&

'. efecte de curatire 3 efect principal

( efecte secundare&

-. efecte de hranire

. efecte de hidratare

azat pe efectul principal, 1apoforul se foloseste in prima etapa de tratament, inaintea

extragerii de comedoane si dupa demachiere.

Vapo"onul este prevazut cu o rezistenta care incalzeste apa dintr(un vas de sticla rezistent la

caldura, aburii rezultati sunt condusi printr(un tub la capatul caruia este o lampa de Euartz, dupa care

sunt proiectati pe fata clientei. #olosirea becului de Euartz este optionala in functie de efectul care se

urmareste. Pentru vaporizare simpla nu se foloseste Euartzul.

"fectele vapozorului sunt aceleasi ca si ale vapoforului& curatire, hranire si hidratare la care se

adauga efectele obtinute datorita existentei in dotare a becului de Euartz.

In timpul folosirii becului de Euartz, in aer se degaja ozon care are asupra tenului si a aerului

inconjurator un efect bactericid, dezinfectant si tonifiant.

1apozorul datorita constructiei sale poate fi folosit in mai multe etape ale tratamentului.

( la inceputul tratamentului pentru efectul sau de curatire, inainte de extragerea

comedoanelor7

( dupa extragerea comedoanelor pentru dezinfectie7

( in timpul masajului pentru accentuarea efectului substantelor hranitoare din

crema7

( peste masti pentru accentuarea efectului acestora

Masuri de precautie

( se foloseste numai apa distilata pentru a se evita depunerile de saruri perezistenta metalica7

( nivelul apei trebuie permanent controlat sa nu scada sub ' din capacitate

pentru ca rezistenta sa nu de arda7

( inainte de expunerea clientei la aburi se controleaza intensitatea aburilor.

SE#ASPRUL $Vacuum%

"ste folosit pentru completarea curatirii si a masajului facial. Aparatul este prevazut cu o

pompa de aspiratie si ventuze de marimi diferite si cu deschideri de diferite forme si marimi.

"fectele aparatului sunt &

( completarea extragerii comedoanelor7

( activarea circulatiei sanguine in timpul masajului7

'8


17/70

( stimularea elasticitatii fibrelor elastice si musculare.

Pentru completarea curatirii tenului se foloseste tirecomedonul ,in special in regiuni greu

accesibile,cum ar fi aripile nasului.1entuza se plaseaza pe comedon,moment in care se elibereaza

orificiul lateral. In ventuza se creeaza vid si se aspira comedonul.

Deplasarea ventuzei se face numai cand orificiul lateral este inchis pentru a nu leza

tesuturile. $irecomedonul exista si in forma manuala. %e prezinta sub fonna unei baghete

confectionata dintr(un aliaj special care nu se oxideaza si nu retine microbii.Acest lucru nu excludedezinfectarea lui inainte de folosire. !a unul dintre capete prezinta un cap cu un orificiu concav(

convex.+rificiul, cu partea convexa aplicata peste comedon si presat usor actioneaza asupra partilor

laterale ale comedonului, fortandu(l sa iasa la suprafata.#ormatiunea grasoasa se aduna in partea

concava. Actiunea este asemanatoare cu cea a extragerii manuale de comedoane dar de mai mica

intensitate, iar presiunea fiind uniforma nu lezeaza tesuturile.

In completarea masajuluise folosete ventuza redaspir, cu deschidere alungita. %e executa o

aspiratie ritmica pe traiectul ridului.1idul creat ationeaza prin umflarea tesutului netezind pielea.

"ste contraindicata folosirea ventuzei la tenurile congestionate pentru ca accentueaza

fenomenul de spargere a vaselor.

VAPORELUL

"ste un aparat cu ajutorul caruia se executa pulverizari cu diferite infuzii,sucuri de fructe si

legume,lotiuni tonice sau astringente,apa minerala,uleiuri vegetale. Produsul folosit depinde de

efectul dorit si momentul cand se face pulverizarea. Pulverizarile se pot face&

( dupa demachiere pentru indepartarea urmelor de demachianl cu lotiuni ionice, hidratanle

,astringenle sau infuzie calmanta7

( in timpul sau dupa masaj cu uleiuri vegetale7

( peste masa astringenta pentru inmuiere ei7

( la sfrrsitul tratamentului pentru reamprospatare cu loliune tonica.

Aparatul este prevazut cu un flacon de plastic ce are un pulverizer. Pulverizatoarele trebuie

spalate dupa fiecare intrebuintare pentru ca solutiile sa nu interactioneze intre ele si pentru ca

orificiul pulverizatorului sa nu se infunde.

PERA ROTATVA

Peria rotativa se foloseste datorita efectele multiple care se obtin in urma folosirii ei.

Pentru oblinerea efectului de curiitireperia rotativa se foloseste la indepartarea gomajului la

tenurile grase. !a tenurilc uscate nu se recomanda decat in cazuri speciale, cand tenul se confruntacu deshidratare accentuata si indepartarea stratului de celule descuamate necesita o actiune mai

energica. !a tenurile uscate pielea este subtire si prin folosirea periei se contribuie la subtierea

epidermei.

Penlru obtinerea unei hraniri sau hidratari, peria se inmoaie in diferite substante hidratante

sau hranitoare. %e lucreaza dupa extragerea comedoanelor, in completarea masajului facial sau la

sfarsitul tratamentului pe piele curata.

Datorita miscarii mecanice periei ,ea are si un efect de tonifiere ,actionand asupra fibrelor

elastice si musculare.

Dimensiunile periilor sunt diferite si sunt alese in functie de regiunea pe care se lucreaza.

Dupa fiecare folosire periile se spala cu detergent, se clatesc si se pastreaza uscate.

'=


18/70

LA&PA 'E ULTRAVOLETE

De milenii cunoastem si folosim efectele binefacatoare a razelor solare. Descoperirile din

ultimele decenii a surselor artificiale de radiatii ultraviolete ,fac posibila aplicare lor tot mai mult in

tratamentele cosmetice si speciale.

Dupa lungimea de unda a radiatiilor solare, lumina naturala ,care ajunge pe pamant peate fi

impartita in& lumina vizibila, radiatii infrarosii si raze ultraviolete. adiatiile ultraviolete si cele

infrarosii sunt invizibile. adiatiile infrarosii au efect termic, iar cele ultraviolete au efectebiologice.

adiatiile infrarosii si cele ultraviolete au duoa proprietati& produc incalzirea corpurilor pe

care cad si sunt absorbite de substantele pe care le intalnesc.

Asupra organismului aceste raze actioneaza in sens stimulator cand sunt in cantitate mica,

insa in cantitate mare produc tulburan functionale.

%ensibilitatea pielii la actiunea agentiloractinici este variabila. Pidea se apara prin intermediul

Feratinei din stralul cornos si a melaninei din melanocitele epidermului. %tratul comos are proprietati

de reflexie a radiatiilor solare prin formarea unor substante protectoare cum este acidul

paraaminobenzoic dand pielii o rezistenta de / ori mai mare la radiatiilor ulterioare.

(OTOTERAPA

Consta in ulilizarea in scop terapeutic a razelor spectrului solar, vizibile si invizibile.

Cura fototerapeutica se poate realiza prin expunerea la soare sau prin expunerea la aparale

care generaza raze ultraviolele si infrarosii.

"xpunerea la radiatiile solare se recomands a fi fscuts, treptal, la orele matinale sau cele de

dupa(amiaza. Intervalul de expunere la soare difera in functie de intensitatea radiatiilor si de

rezistenta individuala. Daca se sta la soare mai multa vreme : pentru ca trupul se incailzeste si

transpira < se recornanda rnai multe dusuri.$rabuie tinut seama insa de faptul ca pe o piele racita in

urma dusului, razele ultraviolete au un efect pigmentar mai mare si riscul de arsuri este mult mai

mare.

Pe durata expunerii la soare se recomanda folosirea preparatelor de protectie. "ficienta

acestora esle legata de gradul de protectie pe care il asigura.Cu cat numarul inscris pe produs este

mai mare cu atat si protectia produsului este mai mare. Pentru a stabili timpul de protectie se

inmultese numarul inscris cu '5. De exemplu pentru un facor de protectie -, timpul de protectie este

-x '5 G-5 ,ceea ce inseamna -5 min de protectie sau la un factor 5 timpul este 5x'5G 55 adica

55 min de protectie. "ste bine sa se aleaga produse cu protectie si pentru apa altfel trebuie refacutstratul de protectie la fiecare baie chiar daca timpul indicat nu trecuse.

%ensibilitalea la radiatiile ultraviolete este dependenta si de culoarea parului, mai sensibile

fiind persoanele cu par roscat :natural< sau blond :natural< ,iar cele mai putin sensibile sunt

brunetele. De asemenea persoanele cu piele alba sunt de '5 ori mai sensibile decat cele cu piele

creola. "xista diferente si intre partile corpului,cele mai sensibile fiind decolteul, abdomenul si

partile articulare ale membrelor.

adiatiile solare in exces usuca pielea, intensifica eliminarea lichidelor, iar sarea care ramane

pe piele de la transpiratie degradeaza si mai mult tegumenlele. De aceea sunt necesare ingrijiri

deosebite in timpul si dupa expunerea la soare.

Inflamatiile pielii mai usoare se vindeca singure in cateva zile si sunt urmate de descuamare.

'6


19/70

In cazul arsurilor cu flictene este necesara stoparea expunerii la soare si ingrijiri mai atente, de

obicei in aceste cazuri intervine si necrozarea tegumentelor.

SOLARLE

%unt pe primul loc intre procedeele de tratament care asigura bronzarea. De cele mai multe

ori solariile se prezinta sub forma unor tuburi asezate in paturi sau cabine verticale. %olariile emit o

cantitate mai mare de ultraviolete de tip A decat spre deosebire de soare. De aceea solariile nu

produc inflamari si nici cancer :cazuri rare < dar au rol in imbatranirea prematura a pielii si informarea cataractei.

LA&PLE CU )UART!

Aceste lampi asociaza de cele mai multe ori radiatiile ultraviolete cu cele infrarosii. !ampile

de acest gen sunt dotate cu becuri ce genereaza radiatii de ambele tipuri. Marimea aparatului

depinde de marimea becurilor. Prezenta becurilor de infrarosu nu este obligatorie.

$ratamentele cu lampile de Euartz se bazeaza pe radiatiile de tip care sunt active din punct

de vedere biologic.

%pre deosebire de solarii, lampile cu Euartz sunt mult mai nocive in cazul folosirii

neadecvate. %olariile beneficiaza preponderent de radiatii de tip A ,acelea sunt cele mai putin nocive

pentru organism pe cand lampile cu Euart se bazeaza pe radiatiile de tip care au ca principal efect

regenerarea celulara. In cazul unei predispozitii canceroase aceasta regenerare celulara actioneaza

defavorabil.

"xista lampi cu Euart care genereaza radiatii de tip C intr(o cantitate mare. adiatiile de tip C

au cea mai mica lungime de unda si sunt folosite la dezinfectarea aerului in salile de operartie,

cabinete medicale, saloane de spital. "le provoaca inflamatii ale pielii, ale membranei conjunctive si

au rol in formarea tumorilor maligne. In timpul actiunii acestei lampi este interzisa preznta in

incapere.

"fectele radiatiilor ultraviolete

adiatiile ultraviolete au efecte biologice multiple care pot fi sintetizate astfel&

'. efecte asupra pielii

-. efecte asupra sangelui

. efecte generale

'. "fecte directe asupra pielii

- Efect bactericid. adiatiile 1 inhiba inmultirea bacteriilor si a ciupercilor si uneori chiar le

distruge. Acest efect se datoraza ozonului obtinut la trecerea radiatiilor prin aer, de aceea se folosescsi la sterilizarea aerului din laboratoare si sali de operatie.

- Regenerarea celulara. In urma expunerii repetate si de durata se produce descuamarea mai

intensa a stratului comos, iar celeulele stratului germinativ se divid mai intens, pentru a le inlocui.

%e realizeaza astfel o regenerare a epidermului,constituind un mijloc de indepartare a unor

imperfectiuni superficiale ale pielii survenite de exemplu in urma acneei.

- Bronzarea pieli: sau melanogeneza este un proces de producere a melaninei in celulele

specializate, situate in stratul bazal. Aceste celule numite melanocite au in citoplastna lor granulatii

incolore ce se transforma sub actiunea radiatiilor 1 in pigment de culoare bruna. Acest pigment

numit melanina da culoarea bruna, bronzata a pielii. Melanogeneza este influentata si de actiunea

uoor medicamente fotosensibilizante,de actiunea unor glande cu secretie interna, de sistemul nervo

'@


20/70

si de unele vitamine din grupul .

- Stimularea sintezei itaminei D. adiatiile 1 sunt folosite in tratamentele de combatere a

rahitismului. %ub actiunea radiatiilor 1 ergosterolul din piele se transforma in vitamina D, factor

de crestere si de fixare a calciului in oase.

- Efect sedatiprin actiunea asupra terminatiilor nervoase din piele. %e folosesc la

combaterea pruritului in unele efectiuni dermatologice.

(!ormalizarea functiei glandelor sebacee si prevenirea infectiei la tenurile grase.-. "fecte supra sangelui

Activarea circulatiei sanguine si cresterea numarului de globule rosii se realizeazii datorita

vasodilatatiei ce se produce din cauza caldurii locale provocate. Activarea circulatiei sanguine aduce

dupa sine intensificarea schimburilor nutritive.

. "fecte generale

( stimularea tuturor functiilor vitale7

( efect fluorescent care sta la baza observarii detaliilor de structura cu lampa >ood7

( reactiile oculare sunt efecte negative ale radiatiilor 1 ce se mnifesta prin inflamarea

conjunctivei. De aceea se recomanda punarea ochelarilor de protectie in momentul expunerii la

lampii.

Radiatiile infrarosii

$esuturile vii absorb radiatiile infrarosii cu lungime de unda mai mare decat lungina vizibila.

"nergia absorbita se transforma in totalitate in energie termica, iar aceasta poate fi folosita in

tratamentele termice pentru calmarea durerilor.%ub influenta radiatiilor infrarosii pielea se inroseste,

se incalzeste si transpira mai abundent.

ELECTRO'ER&UL

"lectrdermul este folosit pentru producerea scanteilor intre electrozi si piele cu efecte

multiple stimulatoare .

Aparatul este prevazut cu o bobina si electrozi de sticla de diferite forme si marimi. %ub

influenta curentului electric in electrozi se produc descarcari de gaz rar. In urma descarcarii apare o

culoare violacee, portocalie etc in functie de gazul care este in interior.

"fectele obtinute se obtine in functie de electrodul folosit .

Electrodul plat se folosese pentru completarea dezinfectiei dupa extragerea comedoanelor.

#olosit peste o compresa umezita la sfarsitul tratamentului se obtine o hidratare.

Electrodul ac este folosit la dezinfectia craterelor pustulelor in urma extragerii comedoanelorla tenurile acneiee.

Electrodul cu spirala metalica este folosit la masajul Hsub saturatie Hsau la dezinfectie la

persoanele sensibile care nu suportii electrdul direct pe piele.

Electrodul pieptene este folosit la ingrijirea pielii capului ,pentru stimularea cresterii firului

de par.

Electrodul in forma de " se foloseste in completarea masajului corector al barbiei duble.

Pe langa aceste efecte electrdermul mai are un efect datorat ozonului ce se degaja in timpul

lucrului cu electrozii. +zonul contribuie la o mai buna oxigenare a muschilor ,adica la o tonifiere a

acestora si in acelasi timp are un efect bactericid,ozonul impiedicand formarea microorganismelor.

"lectrozii se dezinfecteaza inainte de folosire.

-5


21/70

u se luereaza cu electrozi fisurati pcntru ca pot exploada sau produc arsuri.

$impul de lucru este -( min.

GALVANO'ER&UL

Balvanodermul este folosit pentru ionizari si dezincrustari.

Aparatul este dotat cu doua fire conductoare la capatul carora sunt doi electrozi. Ca anexa

este ruloul metalic ce se ataseaza in timpul dezincrustarii.

ealizarea celor doua efecte se bazeaza pe proprietatea curentului continuu de a disociasolutiile in ioni cu mare putere de patrundere in straturile profunde ale pielii. Aceasta proprietate se

numeste electroliza.

Curentul galvanic poate determina si efecte polare adica o reactie acida sub polul pozitiv si o

reactie alcalina sub polul negativ. + alta proprietate a curentului, electroosmoza, influenteaza

patrunderea substantelor prin membrana celulara.

In timpul lucrului clienta simte slabe intepaturi, furnicaturi la locul de aplicare a electrozilor.

Daca intensitatea curentului este prea mare senzatiile pot deveni dureroase. Pe masura trecerii

timpului apare o senzatie de caldura ce determina o hranire a tesuturilor.

Dezincrustarea este un procedeu de curatire profunda ce se realizeaza cu ajutorul solutei de

carbonat de sodiu '5 0. In urma dezincrustarii se obtine o saponificare a sebumului si o

transformare a acestuia in produsi solubili in apa ce pot fi indepartati usor de piele. In timpul

lucrului la electrodul pozitiv se ataseaza ruloul metalic, in timp ce electrodul negativ este invelit in

vata sau protejat cu un burete, se imbiba in solutie si astfel se lucreaza pe fasii. Dezincrustarea este

recomandata tenurilor grase uleioase sau asfixice. Durata de lucru este de maximum '5 min.

Ionizarea este un procedeu prin care se introduc in piele, sub forma de ioni diferite substante

cu efecte diferite in functie de solufia folosita& hidratare, hranire si tonifiere. Ionizarea este

recomandata tuturor tipurilor de ten.

Durata ionizarii este de '5 min. Dupa primele 2 min se inverseaza polaritatea.

'E%T&R+ *&!'+(ENT)RE

!A%""!"

#olosirea laserelor a adus noutati atat in viata tehnicii cat si a celei medicale, ele facand

posibile mule metode noi de investigatii si tratament.

%pre deosebire de radiatiile surselor obisnuite, razele laser constituie un fascicul in mare

masura coerent :cu capacitate mare de interferenta


22/70

( vaporizarea :evaporarea apei din tesuturi , de

mic randament cu emisie continua de heliu si neon. %e folosese la tratarea ridurilor prin stimulareametabolisrnului zonei, eliminarea induratiilor si chisturilor acneice, tratarea acneei rozacee, activarea

bulbului firului de par,varice etc.

In tratamentul cuperozei, varicelor, rozaceei laserele merg pe acelasi principiu& emisia unei

energii pe o lungime de unda la care hemoglobine se absoarbe.

nda laser patrunde in vasul de sange, unde coaguleaza sangele. De obicei este nevoie de

doua, trei sau chiar mai multe treceri din cauza faptului ca unele vase sunt mai profunde. Marea

majoritate a laserelor merg pana la ' mm adancime. Daca vasul se afla la adancime mai mare efectul

dispare.

1asele de pe picioare se rezolva in doua, trei sedinte. Daca vasul are diametrul mai mare de

5,- mm nu se mai lucreaza cu laserul ci se foloste o alta metoda care se numeste HscleroterapieH. %e

procedeaza in felul urmator& se introduce la nivelul vasului de sange un ac foarte fin, prin care se

introduce o substanta care slerozeaza vasul. 1asul devine mai negru, apoi dispere in timp ca si cum

ar fi fost o vanataie. De cele mai multe ori cele doua terapii se asociaza.

In cazul acneei rozacee este nevoie de cel putin '- sedinte, dupa care se face o pauza de o

luna de zile. Daca este nevoie se reia terapia. "ste obligatoriu sa se asocieze si un tratament

medicamentos.

In cazul celulitei raza laser scaneaza zona mergand dintr(o parte in alta. "ste una din

metodele radicale de tratare a celulitei alaturi de operatiile estetice.

na din aplicatiile cele mai frecvente ale laserului este in epilarea definitiva a parului in

exces din anumite parti ale corpului. Inceperea tratamentului se face dupa un prealabil examen

ecografic care pune, sau nu, in evidenta existenta unei deficiente ovariene. De regula acestea sunt

responsabile de exesul de piulozitate. Atunci cand se constata vreo deficienta trebuie tratata intai

aceasta si apoi se incepe epilarea cu laser.

aza laser merge de(a lungul firului de par, in pori, pana la nivelul radacinii, la bulb.

Impulsul de joasa frecventa distruge radacina firului de par care se extrage apoi usor cu penseta.Avantajul laserului fata de elctrocauter este ca, cu laserul se pot extrage aproximativ '55 fire

intr(o sedintii din care 65 nu se mai refac. Durata tratamentului este in functie de numarul de fire.

Aplicatiile razelor laser sunt multiple dar inainte de inceperea tratamentului se recomanda un

control medical amanuntit, deoarece una dintre efectele secundare principale ale laserului este

activarea tumorilor maligne. Din cauza cresterii vascularizatie zonei tratate si a zonelor invecinate

tumorile metastazeazii mult mai rapid.

LA #ELLE $APARAT 'E &ASA* CU N(RAROSU %

"ste un aparat destinat rnasajului fesei gatului si decolteului.

Aparatul are un aspect elegant si este usor de manevrat. "ste prevazut cu un acumulator cu o

autonomie de -5(-2 min. eancarcarea acumulatorului se face timp de 6 ore cu ajutorul unui

--


23/70

incarcator prevazut cu un led ce semnalizeazii cand aparatul este incarcat. Aparatul functioneaza in

urma actionarii unui intrerupator ce are doua pozitii&

'( emisie de raze infrarosii

-(emisie de raze infrarosii si masaj

Cu ajutorul aparatului se masaeza portiunea prin miscari circulare ascendente.

Efectele aparatului

Aparatul are doua efecte importanteranire ( datorita emisiei de raze infrarosii ce sunt radiatii calorice, se realizeaza o hiperemie

locala, deci implicit o imbunatatire a circulatiei locale, o oxigenare mai buna a epiderrnei si

stimularea proceselor metabolice. De asemenea datorita emisiei de raze infrarosii creste capacitatea

de absorbtie a produselor aplicate pe piele cu 5 0.

Tonifiere - datorita masajului realizat de catre aparat. Prin masaj se asigura relaxarea si

stimularea fibrelor elastice si musculare din derrn si are ca urmare un puternic efect antirid. In

acelasi timp se realizeaza si o calmare a terminatiilor nervoase. Aparatul se poate folosi in

completarea masajului manual pentru a ajuta patrunderea substantelor active din crema sau peste

masti emoliente sau hranitoare. In ambele cazuri se poate folosi si pozitia de infrarosii a aparatului.

Aparatul fiind usor de manevrat se poate folosi si la domiciliu pentru completarea ingrijirilor de

acasa.

,+O!TRON

iopironul este un aparat revolutionar pentm ingrijirea pielii bazat pe terapia cu lumina

polarizata liniara.

In mareparte, celulele raspund de sanatatea noastra.Corpul uman este format din aproximativ

=5 mil. de celule. In aceasta retea vasta de celule au loc nesfarsite si complexe procese chimice si

fizice. Pentru ca acest sistem sa fie functional este nevoie de lumina, oxigen si apa, cele mai

importante elemente din natura.Cu ajutorul luminii polarizate putem introduce in organism aceste

trei elemente vitale in organism.

!umina polarizata are o actiune benefica asupra celulelor organismului, fortificand sistemul

imunitar si intensificand procesul de regenerare celulara. !umina polarizata asigurata de o lumina

proiectata pe un cristal, are o putere de penetrare in organism pana la -(-,2 cm.

Celulele expuse luminii polarizate sunt repolarizate la nivelul membranei, asigurandui(se

acesteia crsterea capacitatii de fagocitare de '5 ori mai mult. In acelasi timp se realizeaza slimularea

fiziologiei la nivelul celular si cresterea capacitatii imunologice.Aparatul este prevazut cu un adaptor si functioneaza conectat direct de la retea. Pe cablul de

alimentare este plasat un intrerupator si este prevazut cn un Htimer* care indica scurgerea timpului

din doua in doua minute printr(un semnal sonor.

$impul deutilizare este de /(8(6 min in functie de afectliunea si gravitatea ei.

Distanta fata de suprafata tratata este de 2('2 cm.

Efectele aparatului

$a nielul pielii:

( puternice efecte antirid7

( regenerare celulara7

( preintampina si trateaza acneea avand puternic efect cicatrizant si de refacere a integritatii

-


24/70

tegumentului7

( trateaza edeme, exeme, pitiriazis, psoriazis, rani , arsuri

%n domeniu medical cu efecle de profunzime&

( inlatura dureri de cap, de dinti, sinuzita, laringita7

( elimina rapid dureri postoperatorii si postraumatice :entorse, dupa scoaterea gipsului


25/70

usoare intepaturi.

( al doilea punct este pentru stimularea digestiei. Punctul se afla pe mijlocul bratului superior,

intre incheietura umarului si a cotului.

( impulsionarea metabolizarii grasimilor se realizeaza prin cele doua puncte plasate la stanga

si la dreapta ombilicului la o distanta de trei degele. Durata unei sedinte trebuie sa fie de = sec. In

cazul unei durate prea mari poate aparea ca efect secundar diareea.

( punctul pentru eliminarea toxinelor se gaseste la patru degete deasupra genuinchiului,lateral, exterior.

( deasupra buzei superioare, sub nas se gaseste un punct a carui stimulare stopeaza pofta de

mancare si linistste stomacul7

( pentru stimularea organismului in conditii de stress se poate activa punctul plasat in

prelungirea degetului mare de la picior, putin spre interior.

In cazul in care se incearca o presopunctura cu scop de reducere a greutatii, pentru eliminarea

celulitei, se repeta procedeul de cel mult 2 ori pe zi& fie inaintea meselor cu /2 min sau cand apare

senzatia de foame.

Durata de actiune este de =('5 sec. Prin stimulare exagerata se pot obtine efecte opuse.

Pentru completarea tratamentului cu aparatul se activeaza si zonele reflexogene

corespunzatoare organului ce dorim sa(l stimulam. Durata masajului este de (2 min pe ficeare zona

la ambele talpi ale picioarelor. "xceptie fac zonele& ficatului, inimii, si a coloanei vertebrale la care

masajul nu trebuie sa depaseasea ' min. Masajul se incepe de la piciorul drept.

In tratamentele cosmetice se poate folosi cu succes presopunctura asociata cu masajul, avand

ca rezultate stimularea glandelor sebosudorale, eliminarea desurilor si toxinelor.

!ocalizarea punctelor&

Pe fata ( pe partea mediana a frontii

( sub arcada sprincenoasa

( coltul extern al ochilor

( gura(deasupra si sub buze pe partea mediana si la comisuri

( gat( de o parte si de alta a tiroidei

Pe cap& partea mediana a calotei craniene

Pe spate& ( regiunea cervicala de o parte si de alta a partii mediene

( in regiunea omoplatilor

( in regiunea sacrala!RO%E*E'E %)RE *T)& ') ,)-) TR)T)(ENT&'&+

Metabolismul si circulatia sunt implicate in aportul de oxigen si substante nutritive care

asigura buna functionare a procesului de regenerare celulara, de hidratare, de mentinere a fibrelor

elastice si musculare in bune conditii. $ulburarile metabolice ce pot aparea la diferite niveluri in

organism determina schimbari si la nivelul tegumentului, depozite de grasimi si produsi toxici care

duc la aparitia diferitelor imperfectiuni.

#iziologic pielea imbatraneste. Imbatranirea poate fi accelerata din cauza mai multor factori&

excesul de cafea, tutun, alcool, razele solare in exces sau tulburari hormonale. In consecinta trebuie

luate anumite masuri care sa preantampine sau sa trateze efectele acestor factori.

De aceea cosmeticiana trebuie sa stabileasca corect diagnosticul de ten pentru ca apoi sa

-2


26/70

poate sa aleaga cele mai eficiente mijloace si procedee de tratare si combatere a efectelor factorilor

nocivi.

!a baza tratamentului stau patru procese&

( procesul de curatire7

( procesul de hranire7

( procesul de rehidratare7

( procesul de tonifiere!rocesul de curatirecuprinde toale mijloacele de indepartare de la suprafata epidermului a

celulelor descuamate, impuritatilor, a sebumului si a fardurilor. "ste un proces foarte important in

cadrul ingrijirilor din cabinetul cosmetic si in cadrul ingrijirilor pcntru acasa. Aplicarea incorecta

sau neaplicarea prccesului de curatire duce la modificari importante in aspectul pielii.

!rocesul de curatirecuprinde mai multe procedee&

( demachierea7

( vaporizarea calda7

( gomajul7

( dezincrustarea7

( extragerea comedoanelor.

!rocesul de hranire este reprezentat de toate mijloacele prin care se introduc in piele

substante nutritive si oxigen. "ste un proces important prin faptul ca datorita folosirii lui se

realizeaza activarea circulatiei sanguine si se incetineste procesul de imbatranire a pielii. Procesul de

hranire este destinat in special straturilor profunde ale pielii.

!rocesul de hidratare. Apa si grasimile constituie suportul plastic al pielii care o mentine

intinsa si catifelata. Diminuarea cantitatii de apa din tesuturi modifica si aspectul pielii. Procesul de

hidratare este indicat in special tenurilor uscate, deshidratate si senile dar si tenurilor grase in

anumite etape de tratament.

!rocesul de tonifiere este constituit din totalitatea mijloacelor care asigura o cantitate

suficienta de oxigen necesara desfasurarii proceselor din muschi. Acestia mentin aspectul intins al

tegumentului.

STRUCTURA S (UNCTLE PEL

Pielea este un organ viu cu activitate imponanta in desfasurarea proceselor vitale, la fel de

importanta ca inima, rinichii etc. "a participa la metabolizarea substantelor aplicate pe piele in

timpul tratamentului eliminandu(le pe cele nefolositoare in mod selectiv.Pielea este alcatuita din trei straturi&

( epiderm,

( derm si

( hipoderm.

Epidermul la randul lui este alcatuit din stratul bazal:germinativ


27/70

sudoripare.

#ipodermul este alcatuit din tesut conjunctiv lax, panicul adipos, vase de sange, nervi si

substanta fundamentala.

%aracteristici ale pielii

- 'rosimea pielii variaza in functie de regiune, sex si varsta. Pielea copiilor este mai subtire,

la maturitate este mai groasa si apoi se subtiaza din nou la persoanele in varstia. In structura pielii

epidermul este mai subtire, dermul mai gros, iar hipodennul variabil in functie de regiune.( Elasticitatea se datoreaza in primul rand sistemului fibrilar si hipodermic. "a poate fi

influentata si de paniculul adipos ai caror lobuli adiposi sunt inveliti in tesut conjunctiv elastic.

"lasticitatea scade odata cu varsta sau este influentata de anumite afectiuni.

(Mobilitatea pielii este variabila, la fata este mai accentuata, la nivelul nasului, palmelor este

mai scazuta etc.

( Transpiratia cutanata este fenomenul de evaporare a apei de la suprafata pielii si este

conditionata de factorii atmosferici, tulburari interne sau de produsele coametice.

"&N%T++'E !+E'++

#iziologia pielii este influentata de organizarea sa cghimica si implicit de prezenta unei

cantitati de substante necesare desfasurarii vietii celulare.

%ubstantele componente sunt de natura& organica si anorganica.

%ubstantele anorganice

( apa pielea contine =50 din cantitatea existenta in organism7

( saruri minerale (sodiul se gaseste in tesutul conjunctiv, potasiu in epiderm si anexe, calciu

in tesutul conjunctiv, in cantitati mai mici sunt& #e, Cu, Mg, n, Cb, P, i si CI. Pielea are un rol

important in metabolismul sulfului. %ubstantele minerale se gasesc sub forma de electroliti incarcati

cu sarcini electrice prin care se fixeaza la suprafata membranelor protoplasmatice.

%ubstante organice

( proteinele sunt constituite din acizi aminati .Cea mai cunoscuta scleroproteina

este Feratina, bogata in sulf. De asemenea si colagenul, elastina si reticulina au o

constitutie proteica.

( hidratii de carbon sunt reprezentati de glucoza si polizaharide.

( lipidele-grasimea subcutanata este formata din trigliceride in compozitia caruia

intra acidul palmic, stearic si oleic. !ipidele epiteliale sunt reprezentate de colesterol.

%ebumul este o substanta uleioasa, semifluida ce contine acizi grasi nesaturati, saturati sicolesterol.

( enzimele pielii actioneaza in procesele de metabolizare a grasimilor, proteinelor

si polizaharidelor. De asemenea intervin in procesele de oxireducere ce au loc in prezenta

oxigenului molecular.

( itaminele care se gasesc in epidrem sunt A si D, in derm vitaminele , acidul

pantotenic, acidul ascorbic si in peretele capilarelor vitamina PP.

#unctiile pielii sunt &

'. de protectie prin Feratogeneza, melanogeneza si formarea filmului hidrolipidic7

-. secretorie prin secretia sudoripara si sebacee7

. fizico ( mecanica dand pielii rezistenta, elasticitate si plasticitate7

-=


28/70

/. metabolica7

2. termoreglare7

8. functie reactiva, neurovasculara, receptoare.

#unctiile pielii se pot modifica din cauza actiunii unor factori interni sau externi. evenirea la

conditiile anterioare se poate face prin aplicarea unor tratamente adecvate.

PROCESUL 'E CURATRE

Procesul de curatire este un proces de baza in cadrul ingrijirilor cosmetice din cabinetulcosmetic sau de acasa.

"l cuprinde cinci procedee&

( demachierea

( vaporizarea

( gomajul

( dezincustrarea

( extragerea comedoanelor

'. D"MAC?I""A

Demachierea este primul pas inaintea inceperii oricaror ingrijiri cosmetice. Prin demachiere&

( se indeparteaza de la suprafata pielii fardurile, impuritatile, celulele descuamate

( se pregateste pielea pentru a fi examinata in vederea punerii diagnosticului de ten si

stabilirea schemei de tratament adecvata

Pentru a executa aceasta operatiune vom pregati clienta in felul urmator&

( se izoleaza parul

( se izoleaza imbracamintea cu un halat

( clienta va fi instalata comod pe patul cosmetic

-. 1AP+IA"A CA!DA

1aporizarea calda se realizeaza cu ajutorul unui aparat de tip 1apofor sau 1apozon care emit

vapori de apa calzi.

1aporizarea se bazeaza pe efectele acestor aparate, cel mai important fiind in acest caz efectul

de curatire.

"fectul de curatire se realizeaza prin&

( inmuierea stratului cornos

( dilatarea porilor usurand astfel apoi extragerea comedoanelor

( eliminarea toxinelor prin transpiratie( activarea glandelor sebosudorale

( eliminarea de pe fata a ultimilor urme de demachiant si impuritati

Celelalte doua efecte sunt efecte secundare&

a< efectul de hranire ce se realizeaza datorita caldurii aburilor ce antreneaza un aflux

marit de sange si oxigen din interior si il aduce spre exterior in folosul epidermei

b


29/70

Plante cu actiune tonica& mrnts, flori de trandafir, busuioc, levantica, lamainta.

Plante cu actiune astringenta& sunatoare, patlagina, cimbru, hamei, salvie, seminte de marar,

muguri de brad.

Plante cu actiune descongestiva& muguri de brad, pin, levantica.

Inainte de expunerea clientei la vapofor&

( se stabileste intensitatea aburilor in functie de sensibilitatea clientei si scopul urmarit

( se stabileste distanta in timpul vaporilor fata de clienta( inainte de expunerea la aburi se aplica crema grasa in jurul ochilor

( timpul de expunere este variabil in functie de tipul de ten& 2('5 min pentru ten normal7 '2(

-

151373586-Curs-Cosmetica-Bun-OK.pdf

Documents

Transcript of 151373586-Curs-Cosmetica-Bun-OK.pdf