14869039 Stadiile Dezvoltarii Intelectuale Si Morale

4
STADIILE DEZVOLTĂRII INTELECTUALE (după J. PIAGET) Stadiul inteligenţei senzorio-motorii ( 0 – 2 ani ) Stadiul inteligenţei preoperaţionale ( 2 – 7/ 8 ani ) Stadiul operaţiilor concrete ( 7/ 8 – 11/12 ani ) Stadiul inteligenţei formale (logice) (11/12 – 15/16 ani) Inteligenţa îşi are originea în acţiunea efectivă a copilului cu obiectele (inteli-genţă pur practică), acţiunea fiind forma primară a gândirii la copil. Apare posibilitatea de interiorizare a acţiunilor practice, ca urmare a dezvoltării limbajului. Copilul poate transpune prin cuvinte acţiunile realizate efectiv. Operaţiile gândirii sunt numite operaţii concrete, ele reali- zânduse doar în prezenţa obiectelor sau a reprezentărilor acestora. Debutul operaţiilor formale are loc pe la 11-12 ani, iar generalizarea lor pe la 14-15 ani, când gândirea abstractă (formală) devine sistematică. Principalul instrument psihic al adaptării la realitate al copilului este schema senzorio- motorie. Iniţial, acţiunea este modul de rezolvare al problemelor de adaptare. Operaţiile mintale propriu-zise nu sunt încă formate, acţiunile mintale nefiind încă reversibile, ci orientate doar într-un singur sens. Apare fenomenul de invarianţă manifestat prin achiziţia conservărilor: cantităţii şi lungimilor (7-8 ani), greutăţii (9 ani) şi volumului (11-12 ani). Gândirea poate opera pe material verbal: idei, propoziţii, judecăţi, coordonate în unităţi mai mari: fraze, discursuri, raţionamente. Operaţiile gândirii sunt operaţii formale, logice, propoziţionale. Inteligenţa/gândirea începe să se manifeste în conduită la sfârşitul primului an şi are la bază mobilizarea şi coordonarea schemelor senzorio- motorii până la găsirea alternativei eficiente. Gândirea preoperaţională (gândire în imagini) este o gândire pre- conceptuală, dominată de situaţia concretă, care operează încă cu reprezentări şi nu cu noţiuni propriu-zise. Acţiunile mintale devin reversibile; are loc achiziţia reversibilităţii prin inversiune şi a celei prin compensare. Reconstruieşte şi depăşeşte cu mijloace verbale, ceea ce a cucerit anterior în mod practic; achiziţia reversibilităţii prin reciprocitate. Orientarea în ambianţă devine din ce în ce mai obiectivă, copilul ajungând să-şi subordoneze mijloacele scopurilor şi să recurgă la noi mijloace. Gândirea preşcolarului este o gândire egocentrică, împiedicându-l să distingă corect între realitatea externă şi cea internă, cu o tendinţă pronunţată de a raporta totul la propriul eu. Putere de deducţie imediată: poate efectua raţionamente de tipul „dacă, … atunci” cu condiţia să se sprijine pe obiecte concrete sau exemple. Gândirea poate opera nu doar asupra realului, ci şi asupra posibilului. Spre sfârşitul celui de- al II-lea an de viaţă începe formarea reprezentărilor. Imposibilitatea surprinderii invarianţei datorită ireversibilităţii perceptive. Operaţiile gândirii se grupează în sisteme care constituie începutul aparatului logic al gândirii. Are loc achiziţia raţionamentului ipotetico-deductiv. Combinarea mintală a schemelor de acţiune conduce treptat la desprinderea Se constituie operaţiile de seriere şi cele de clasificare; Prezenţa raţionamentului progresiv: de la cauză la efect, de la condiţii Poate alterna raţio- namente directe şi inverse, poate judeca de la efecte la cauză şi

Transcript of 14869039 Stadiile Dezvoltarii Intelectuale Si Morale

  • STADIILE DEZVOLTRII INTELECTUALE

    (dup J. PIAGET)

    Stadiul inteligenei senzorio-motorii

    ( 0 2 ani )

    Stadiul inteligenei preoperaionale

    ( 2 7/ 8 ani )

    Stadiul operaiilor concrete

    ( 7/ 8 11/12 ani )

    Stadiul inteligenei formale (logice)

    (11/12 15/16 ani)Inteligena i are

    originea n aciunea efectiv a copilului cu obiectele (inteli-gen pur practic), aciunea fiind forma primar a

    gndirii la copil.

    Apare posibilitatea de interiorizare a

    aciunilor practice, ca urmare a dezvoltrii limbajului. Copilul

    poate transpune prin cuvinte aciunile realizate efectiv.

    Operaiile gndirii sunt numite operaii

    concrete, ele reali-znduse doar n

    prezena obiectelor sau a reprezentrilor

    acestora.

    Debutul operaiilor formale are loc pe la

    11-12 ani, iar generalizarea lor pe la

    14-15 ani, cnd gndirea abstract (formal) devine

    sistematic.Principalul instrument psihic al adaptrii la realitate al copilului

    este schema senzorio-motorie.

    Iniial, aciunea este modul de rezolvare al

    problemelor de adaptare.

    Operaiile mintale propriu-zise nu sunt

    nc formate, aciunile mintale nefiind nc

    reversibile, ci orientate doar ntr-un singur

    sens.

    Apare fenomenul de invarian manifestat

    prin achiziia conservrilor:

    cantitii i lungimilor (7-8 ani), greutii

    (9 ani) i volumului (11-12 ani).

    Gndirea poate opera pe material verbal:

    idei, propoziii, judeci, coordonate n uniti mai mari: fraze,

    discursuri, raionamente.

    Operaiile gndirii sunt operaii formale,

    logice, propoziionale.Inteligena/gndirea

    ncepe s se manifeste n conduit la sfritul primului an i are la baz mobilizarea i

    coordonarea schemelor senzorio-

    motorii pn la gsirea alternativei eficiente.

    Gndirea preoperaional

    (gndire n imagini) este o gndire pre-

    conceptual, dominat de situaia concret,

    care opereaz nc cu reprezentri i nu cu noiuni propriu-zise.

    Aciunile mintale devin reversibile;

    are loc achiziia reversibilitii prin inversiune i a celei

    prin compensare.

    Reconstruiete i depete cu mijloace

    verbale, ceea ce a cucerit anterior n mod

    practic;achiziia reversibilitii

    prin reciprocitate.

    Orientarea n ambian devine din

    ce n ce mai obiectiv, copilul ajungnd s-i

    subordoneze mijloacele scopurilor i s recurg la noi

    mijloace.

    Gndirea precolarului este o gndire egocentric,

    mpiedicndu-l s disting corect ntre

    realitatea extern i cea intern, cu o tendin

    pronunat de a raporta totul la propriul eu.

    Putere de deducie imediat: poate efectua raionamente de tipul dac, atunci cu

    condiia s se sprijine pe obiecte concrete sau

    exemple.

    Gndirea poate opera nu doar asupra

    realului, ci i asupra posibilului.

    Spre sfritul celui de-al II-lea an de via

    ncepe formarea reprezentrilor.

    Imposibilitatea surprinderii invarianei datorit ireversibilitii

    perceptive.

    Operaiile gndirii se grupeaz n sisteme

    care constituie nceputul aparatului

    logic al gndirii.

    Are loc achiziia raionamentului

    ipotetico-deductiv.

    Combinarea mintal a schemelor de aciune

    conduce treptat la desprinderea

    Se constituie operaiile de seriere i cele de

    clasificare;

    Prezena raionamentului

    progresiv: de la cauz la efect, de la condiii

    Poate alterna raio-namente directe i

    inverse, poate judeca de la efecte la cauz i

  • inteligenei de aciune. la consecine; invers;Soluiile problemelor de adaptare ncep s

    fie gsite mintal.

    Spre finalul perioadei, apare conceptul de

    numr, prin asocierea cantitii la numr.

    Nu poate inventaria alternative multiple,

    posibile la o problem sau situatie.

    Poate inventaria alternativele pornind de la nite condiii

    date;Aciunea devine treptat mijloc de verificare pentru soluiile gsite n

    minte.

    Inteligena devine reflexiv uznd de

    norme logico- matematice.

  • STADIILE DEZVOLTRII MORALE LA COPIL, PREADOLESCENT I ADOLESCENT

    (dup JEAN PIAGET i L. KOHLBERG)

    Concomitent cu dezvoltarea intelectual i afectiv asistm i la evoluia contiinei i a judecii

    morale la copil, preadolescent i adolescent.

    Studiind copii cu vrste ntre 5-13 ani, Jean Piaget distinge dou mari etape n dezvoltarea judecii

    morale la copil:

    1. etapa judecii morale heteronome este specific vrstelor copilriei. n acest stadiu copilul preia

    regulile, valorile, criteriile i normele morale din exterior, n primul rnd din anturajul su imediat, din

    grupul su de referin/apartenent (familia), respectiv de la adult. Normele i valorile copilului sunt, de

    fapt, rezultatul interiorizrii regulilor i cerinelor adultului cu privire la comportamentul su. Judecata

    moral a copilului este neselectiv, situativ, rigid i vizeaz doar fapta, nu i motivaia ei. Copilul

    percepe normele, regulile i valorile socio-morale ca fiind absolute, acestea neputnd suferi modificri i

    neputnd fi negociate. Ceea ce este bine sau ru, corect sau greit, drept sau nedrept etc. din punct de

    vedere moral este judecat de copil doar prin raportare la consecinele faptei i nu la intenia care a stat la

    baza ei. De exemplu, un subiect aflat n acest stadiu de dezvoltare moral va aprecia c un copil care a

    spart dou farfurii atunci cnd i ajuta mama la buctrie este mai vinovat dect un altul care a spart una

    singur atunci cnd se juca cu ea.

    2. etapa judecii morale autonome, ncepe s se contureze odat cu trecerea inteligenei n stadiul

    operaiilor concrete, aspect care va facilita debutul instalrii judecii morale autonome. Este specific

    adolescentei i vrstelor ulterioare. Se caracterizeaz prin formarea treptat a propriului sistem de norme,

    reguli, principii i valori morale ca rezultat al asimilrii, nelegerii i interiorizrii normelor i valorilor

    externe i transformarea acestora n norme i valori proprii de conduit moral. Se ajunge astfel la

    constituirea treptat a autonomiei morale.

    Stadiile dezvoltrii morale la copil, preadolescent i adolescent

    (dup L. KOHLBERG)

    Nivelul Stadiul Reperul ntrebarea

    I 1. Moralitatea ascultrii i supunerii Pedeapsa Ce pesc?

    Preconvenional 2. Moralitatea hedonismului Recompensa Ce primesc?

    (4-10 ani) instrumental naiv

    II 3. Moralitatea bunelor relaii Statutul n grup Ce spun altii?

  • Convenional 4. Moralitatea ordinii i a datoriei Datoria fa de norm Ce spune legea?

    (10-13 ani)

    III

    Postconvenional (dup 13 ani, la adolescen, tineree sau niciodat)

    5. Moralitatea contractual Angajamentul civic Ce trebuie s fac?

    6. Moralitatea principiilor Propria contiin moral Ce cred eu c e

    individuale bine s fac?