Proiect de Logistică

CarrefourRaion Lactate

Gavril Georgiana

Ionel Mădălina

Mahu Adriana

Nistor Georgiana

Ghițun Gabriel

Cap.I Introducere

1.1 Descriere companie

Informaţii generale

Carrefour este cel mai mare retailer european şi al doilea la nivel mondial, operând mai

multe tipuri de magazine: hipermarketuri, supermarketuri, hard discount şi magazine de

vecinătate. Grupul Carrefour este prezent în 32 de tări cu peste 9500 magazine şi peste 471.000

de angajaţi. Paleta de produse deţinută de Carrefour este una foarte largă, aproximativ 50.000 de

produse în hipermarketuri şi diverse servicii precum: servicii financiare, asigurări, multiple

modalităţi de plată, produsele loteriei române care se vând la casele de marcat, retuşuri textile

gratuite, livrare gratuită pentru produsele voluminoase în limita a 30 de km, linie telefonică

gratuită (TEL VERDE). Carrefour România a fost proprietate a grupului francez Hyparlo Până în

2006. Grupul Hyparlo este unul dintre cei mai importanţi francizaţi Carrefour.

Carrefour este primul care a introdus conceptul de hipermarket în România, în anul

2001, punând bazele pieţei de retail, prin urmare poate fi considerat unul dintre pionierii noii

pieţe create la noi în țară.

Organizare filiale

În România, Carrefour operează în prezent 3 formate de magazine:

25 de hipermarketuri Carrefour

50 de supermarketuri Carrefour Market

3 magazine de proximitate, de tip franciză, Carrefour Express Angst “Un prieten

aproape de tine!”

În Iaşi Carrefour deţine 2 hipermarketuri: Carrefour Era, Carrefour Felicia și 2

supermarketuri Carrefour Market Iulius Mall și Carrefour Market Hala Centrală.

Obiectivele companiei

Îmbunătăţirea şi verificarea calităţii şi prospeţimii produselor;

Reducerea stocurilor şi a cheltuielilor cu gestionarea stocurilor;

2

Obţinerea unor preţuri mai mici de cumpărare datorită cumpărării unui volum

mare şi a existenţei unui singur punct de livrare pentru furnizor;

Reducerea timpului de aprovizionare;

Reducerea numărului de livrări la magazine;

Reducerea costurilor administrative;

Reducerea pierderilor din magazine printr-o verificare mai amănunţită şi

îmbunătăţirea calităţii produselor;

1.2 Analiza ramurii

Poziţionare faţă de concurenţi

Pe segmentul hipermarketuri, Carrefour concurează cu Auchan, Cora, Real, Pic şi

Kaufland iar în ceea ce priveşte segmentul supermarketuri concurenţii Carrefour sunt: Billa,

Plus, MegaImage, Interex şi Spar.

Comparativ cu aceștia, retailerul francez excelează printr-o gamă foarte largă de

produse de calitate, printre care se numără aproape toate mărcile de renume.

Descriere piaţă

Brandul Carrefour este unul orientat către client. Acesta are un grup ţintă foarte mare,

prin asortimentul foarte variat și prețuri accesibile adresându-se în principiu cam la toată

populația.

Profilul general al clientului Carrefour descrie o persoană care caută să facă în mod

eficient cumpărăturile necesare, dintr-un singur loc și nu de la mai multe magazine, prin urmare

persoane practice sau mai ocupate. Nu este definită strict de o anumită categorie de vârstă sau de

o categorie de venit.

3

Capitolul 2. Gestionarea depozitului logistic

2.1. Elemente

Depozitul logistic avut în vedere va deservi raionul de lactate al retailer-ului Carrefour.

Magazinele Carrefour alese pentru aprovizionare sunt cele 2 hypermarket-uri Carrefour și cele 2

market-uri Carrefour recent deschise, în localitatea Iași:

Hypermarket Carrefour Felicia – Str. Bucium nr. 36;

Hypermarket Carrefour Era - Șoseaua Păcurari nr. 121;

Carrefour Market Iulius Mall – B-dul Tudor Vladimirescu nr. 2;

Carrefour Market Hala Centrală – Str. Anastasie Panu nr. 46.

2.2. Alegerea locației

Depozitul care va servi cele 4 magazine va fi situat în zona industrială din orașul

Iași, pe strada Bucium nr. 48. Prin acest depozit ne propunem să reducem la minim costurile cu

transportul mărfii dar și acccidentele care ar putea să se producă pe durata transportului fiind

vorba de o categorie de mărfuri destul de sensibilă – lactate. Am ales să construim depozitul în

această zonă deoarece este apropiată de 2 magazine Carrefour: Fecilia și Iulius Mall simplificând

foarte mult procesul de distribuție. Totodată, vom avea un traseu ocolitor pentru alimentarea

magazinul Carrefour Era, care este cel mai departe. Distanțele între magazine și depozit și rutele

pe care se vor ajunge la acestea sunt:

Depozit – Carrefour Felicia – 0.5 km;

Depozit – Carrefour Era – 5 km pe ruta: Bucium – Podu Roș – Gară – Canta –

Păcurari;

Depozit – Carrefour Iulius Mall – 1 km;

Depozit – Carrefour Hala Centrală – 2 km pe ruta: Bucium – Podu Roș -

Anastasie Panu.

4

2.3. Macheta la scală a depozitului

Macheta la scală a depozitului pentru produse lactate este inserată în Anexa nr. 1.

2.4. Caracteristicile tehnice

Suprafața totală a depozitului nostru este de 2220 metri pătrați. Considerăm că această

suprafață este suficientă pentru un depozit destinat produselor lactate care deservește 4 centre de

desfacere dintr-un singur oraș.

Motivarea suprafeței vine din1:

Calculul aproximativ al necesarului, astfel: consumul mediu de lapte în România

este de 72 litri/locuitor anual. Dacă orașul Iași are 315650 locuitori, necesarul teoretic anual ar fi

de 22.73 milioane litri. Dacă presupunem că vom fi aprovizionați la fiecare 3 zile, ar însemna

190.000 litri la o aprovizionare. Dimensiunile unei cutii de lapte sunt 20cm*10cm*5 cm. Un

europalet are 120*80 cm, ceea ce înseamnă că vor încăpea 48 de cutii pe un singur strat. Pentru o

înălțime de 80 cm (16 cutii) vom avea pe un palet 768 litri, ceea ce nu solicită paletul mai mult

decât este necesar. La o aprovizionare la 3 zile, ne vor intra pe stoc 247 paleți cu această

încărcătură.

Capacitatea depozitului este de 228 paleți – stive de baxuri cu cutii lapte, brânzeturi,

smântână, etc. Între fiecare aranjament de paleți va exista un spațiu de 1,5 metri pentru a putea

trece cu utilajele și pentru a aranja marfa în depozit.

Cele 228 de aranjamente de paleți vor fi așezate în rânduri de câte 6, perpendiculare față

de rampă, pentru a putea ajunge mai repede și mai ușor la aceasta.

Depozitul va avea o lungime de 60 de metri și o lățime de 37 metri. Rampele vor avea o

lățime de 6 metri.

În calculele realizate de noi am luat în vedere faptul că nu toți locuitorii orașului Iași vor

cumpăra lactate din magazinele Carrefour însă am luat în vedere legea de atracție a clienților de

centrele urbane și locuitorii flotanți din orașul Iași – stundenții și elevii. Totodată, am luat în

vedere faptul că diferite produse lactate pot avea nevoie de un spațiu mai mare de stocare iar

cererea nu este constantă pe parcursul unei luni.

Depozitul va avea 5 sectoare distincte:

1 Am generalizat calculele pe lapte;

5

Zona 1: Zona de descărcare – locul unde vor fi descărcate mărfurile primite de la

furnizori și direcționate spre compartimentul corespunzător; totul se va realiza prin intermediul

rampei de descărcare cu ajutorul utilajelor și al personalului;

Zona 2: Depozitul propriu-zis unde vor fi depozitate produsele pe compartimente, în

rânduri de europaleți;

Zona 3: Spațiul pentru birouri unde își va desfășura activitatea conducerea societății

noastre, unde se vor întocmi facturile și toate actele necesare;

Zona 4: Spațiul tehnic - aici vor fi amenjate vestiarele personalului și se vor desfășura

operațiuni ca verificare, sortare sau ambalare;

Zona 5: Zona de încărcare - prin intermediul rampei de încărcare vor fi încărcate în

tiruri produsele ambalate în cutii sau baxuri și transportate către magazinele Carrefour.

Rampa de descărcare și rampa de încărcare vor fi amenajate pe un culoar în mijlocul

depozitului, dreapta, respectiv stânga. Am amenajat acest rampe pe mijloc pentru a ne ușura

manevrarea produselor.

Depozitul nostru va fi împărțit în 6 compartimente, în funcție de tipul produselor:

Compartimentul Lapte unde vor fi depozitate produsele de acest tip; acest

compartiment va fi poziționat la intrarea în depozit, lângă birouri și spațiul tehnic, în partea de

jos a depozitului;

Compartimentul Brânzeturi, unde vor fi depozitate toate tipurile de brânzeturi și

cașcaval; acest compartiment va fi poziționat în partea de sus a depozitului, în dreapta;

Compartimentul Iaurturi care va fi poziționat lângă compartimentul Lapte, în

partea de jos a depozitului;

Compartimentul Frișcă, poziționat în partea de sus a depozitului, lângă

Brânzeturi;

Compartimentul Smântână, poziționat lângă Frișcă, în partea de sus a depozitului;

Compartimentul Dulciuri pe bază de lactate, poziționat în partea de sus a

depozitului, lângă Smântână.

Produsele vor fi aranjate în depozit pe verticală, pentru a ajunge cât mai repede la rampa

de descărcare și la rampa de încărcare. Totodată, așezarea va fi realizată în depozit și în funcție

de rulaj. Mărfurile care au un rulaj mai mare vor fi poziționate în apropierea rampei de încărcare.

6

2.5. Fluxul material în depozit

În ceea ce privește preluarea mărfii, aceasta se va face cu documentele necesare: facturi,

documente de transport, bonuri. Mărfurile vor fi preluate cu ajutorul electro-stivuitoarelor sau a

transpaleților manuali pe rampa de descărcare din partea dreaptă și vor fi apoi direcționate spre

compartimentele corespunzătoare de către personalul responsabil.

Categoria produse lactate este destul de sensibilă și are nevoie de condiții speciale de

păstrare și depozitare:

temperatura de depozitare între 2-8 grade;

uși termoizolante;

instalație frigorifică cu amoniu, permițând controlul automat al temperaturii;

spațiile vor avea pardoseală și pereți netezi și impermeabili, curați și lipsiți de

mucegai;

vor exista gratere și rafturi pentru așezarea produselor sau a ambalajelor deoarece

nu este permis contactul direct cu pardoseala;

va fi asigurat microclimatul necesar : temperatura, umiditate și ventilație și

controlulul acestuia prin termometre și hidrometre;

produsele vor fi depozitate pe sortimente și loturi marcate cu tăblițe pe care vor fi

înscrise data intrării și data expirării termenului de garanție.

Manipularea mărfurilor se va realiza cu ajutorul electro-stivuitoarelor special adaptate

lucrului la temperaturi joase şi a paleţilor standardizaţi, mânuite de către personalul responsabil.

Culoarele dintre rândurile de paleți au fost special amenajate pentru ca mărfurile să fie aduse şi

luate cu ajutorul stivuitoarelor. Acestea se folosesc pentru că pot încărca, descărca şi ridica

încărcăturile la înălţimi mai mari în vederea depozitării.

Încărcarea mărfurilor se face de către personalul depozitului cu ajutorul utilajelor pe

rampa de încărcare din partea stângă a depozitului. La fiecare încărcare transportatorul este

anunţat de particularităţile mărfii. Fiecare pachet sau colet primeşte o etichetă. Se furnizează

transportatorului, odată cu marfa, documentele de însoţire şi informaţiile necesare în caz de

reglementări particulare.

Înlănțuirea etapelor conexe ce vizează fluxurile fizice este următoarea:

Furnizori – Descărcarea mărfii – Verificarea facturilor mărfii – Sortare pe grupe

de mărfuri – Ambalare – Întocmire facturi – Încărcarea mărfii – Carrefour

7

Figura nr. 1: Înlănțuirea etapelor conexe ce vizează fluxurile fizice

Capitolul 3. Configurarea logisticii în amonte

3.1 Descriere piață în amonte

Am văzut așadar în cadrul capitolului anterior că ne este necesar un depozit cu o

suprafață mare, din care circa 2200 mp doar pentru produsele din categoria lactate și brânzeturi,

asta pentru că într-adevăr prin Carrefour ajung la populație multe mărci de lactate, de la mulți

producători. Acești producători, practic furnizorii noștri, sunt în principiu de două tipuri:

autohtoni sau străini.

Producătorii din România au o gamă variată de produse, unii dintre ei fiind dezvoltați și

pe alte ramuri ale industriei alimentare, nu doar pe lactate (de exemplu, SC Nordic). Alți s-au

axat pe o anumită nișă de pe piața produselor pe bază de lapte, precum lapte de soia sau doar

brânzeturi, etc.

Producătorii străini sunt în general foarte dezvoltați, nu doar la nivel european ci pe tot

mapamondul. Majoritatea fac parte din grupuri mari de firme, dezvoltate pe mai multe ramuri de

activitate, din industria alimentară sau nu numai.

Indiferent de originea lor majoritatea sunt producători de renume, cu experiență, fiind și

distribuitori. Deși mărcile lor sunt distribuite și prin intermediul celorlalți concurenți ai

Carrefour, de la hiper și super marketuri până la magazinele alimentare de dimensiuni mai mici,

așa-zise „de cartier”, Carrefour rămâne cel mai valoros partener.

Relația pe piață între retailerul francez și producătorii de lactate este una care

favorizează în general retailerul. Fiind cel mai mare jucător din domeniu, o parte foarte

8

importantă din încasările furnizorilor vin prin intermediul său, în schimb situația nu este

reciprocă. Carrefour comercializând un număr foarte mare de mărci, nu poate fi afectat foarte

mult de una în minus. Acest aspect conferă oarecare autoritate hipermarketului în relația cu

furnizorii săi, fie ei și internaționali.

Caracteristicile procesului de achiziții depind în mare parte de rulajul produselor din

cele patru centre de desfacere Carrefour din Iași. Despre strategia de organizare a stocurilor și

frecvența de aprovizionare vom vorbi mai detaliat la capitolul următor, dar acum, deoarece

consumul nu este atât de constant în timp real cum apare în statistici, este important să ne

aprovizionăm la intervale de timp regulate, de 3 zile, păstrând pe stoc surplusul pentru a

compensa perioadele ciclice cu cerere mai mare, precum sfârșitul de săptămână de exemplu.

Chiar dacă unii furnizori sunt internaționali, marfa lor este produsă și înregistrată pe

teritoriul Uniunii Europene, achizițiile fiind din acest punct de vedere exclusiv intracomunitare.

3.2 Strategia aleasă în amonte

Tipul de contractare este după timpul de furnizori de altfel, internă sau internațională.

Clauzele folosite cel mai des sunt DDU (Delivered Duty Unpaid) sau DDP (Delivery Duty Paid),

acestea atribuind furnizorului toată responsabilitatea pentru livrarea la depozitul retailerului a

mărfii, în condițiile și timpul limită prevăzut prin contractul încheiat cu fiecare în parte.

Integrarea strategiei în mixul de marketing influențează foarte mult elementul „produs”

al mixului, prin gama largă de mărci și tipuri de produse, dar și elementul „preț” tocmai prin

competiția mare între numeroșii furnizori. Din acest considerent, apar frecvent promoții și oferte

în scopul unui plus de promovare, campanii promoționale organizate de cele mai multe ori de

furnizori și nu de Carrefour, din motivul menționat la subpunctul privitor la relațiile de pe piață.

3.3 Descrierea furnizorilor

Primii șase cei mai mari producători de lactate din România sunt, în ordine

descrescătoare: Friesland România, Danone, Hochland, LaDorna, Albalact și Covalact. Toți

aceștia împreună cu mulți alții sunt furnizori pentru Carrefour.

9

Îi vom enumera în continuare pe toți, împreună cu câteva informații de bază precum

localitatea sau zona de unde provin și o succintă analiză swot. Ordinea de această dată este

aleatoare.

- Dorna Lactate S.A. vine din Suceava. Are ca avantaje principale faptul că produce

pe toată gama de lactate, brânzeturi, iaurturi. Este sprijinit de grupul internațional Lactalis de

origine francez. Puncte slabe evidente nu pare să aibă în prezent. Ca o oportunitate este faptul că

se află în proximitate față de depozitul nostru din Iași, ceea ce înseamnă livrări rapide, costuri

mai mici cu transportul. O amenințare mai generală ar fi instabilitatea economico-politică, care

ar putea duce oricând la modificarea taxelor, creșterea prețului la carburanți ce va afecta costurile

de transport, etc.

- Albalact S.A. este localizat în Oiejdea, județul Alba. Deține mai multe mărci

cunoscute precum Rarăul, Zuzu, Fulga sau Poiana Florilor, asta reprezentând întotdeauna un

punct tare, deoarece dacă o marcă nu mai merge la un moment-dat, rămân celelalte să susțină

activitatea firmei. Totodată îi conferă mai multă putere de negociere cu retailerul. Rarăul de

exemplu este produs la Câmpulung Moldovenesc, distanța față de Iași nefiind neapărat un punct

slab.

- Alpro Company este un producător internațional. Principala marcă a sa fiind

Alpro Soya, este destul de slab reprezentat, dar vine cu avantajul unui produs pe bază vegetală,

un concept mai special care îi conferă un avantaj. Oportunitate de dezvoltare pe zona produselor

vegetale în continuare. Amenințare: și ceilalți s-ar putea să se prindă curând de oportunitate.

- S.C. Nordic este în principal distribuitor și produce o gamă variată de alimente, nu

doar din zona lactatelor. Diversitatea domeniului de activitate constituie un avantaj valoros. Are

sediul în sectorul 3, București. Punct slab – mărcile sale nu sunt foarte cunoscute. Oportunitate:

folosirea brandurilor pe care le mai distribuie ca pârghie pentru a-și crește popularitatea proprie;

- Delaco vine din Brașov, este și distribuitor. Acesta este un punct tare, distribuind

în exclusivitate brânzeturi de calitate ale unor producători germani. Punct slab: au acordat prea

multă atenție creșterii pe baza distribuției altor mărci, scăzând ale lor proprii care erau oricum

destul de bine poziționate. Aceeași oportunitate ca la Nordic.

- Carrefour , marca proprie de lapte. Fiind marcă proprie, beneficiază automat de

preț scăzut, renumele brandului și merchandising la un nivel superior. Nici nu mai are nevoie de

10

alte puncte tari dacă evaluăm astfel situația. Ca amenințări: alte branduri care vin cu prețuri mici

precum Rarăul, sau impresia consumatorilor, în principiu eronată, că și calitatea este pe măsura

prețului – mai scăzută;

- Ilvas S.A. este cel mai mare procesator din județul Vaslui, venind pe piață cu o

marcă destul de bine cotată precum Vio. Principalul punct tare – laptele cât mai natural. Și

proximitatea față de depozitul Carrefour este un avantaj. Punct slab – vine cu o singură marcă.

Amenințări: toți concurenții de talie superioară;

- Muller Diary Romania este parte a grupului german Muller, ceea ce înseamnă că

este caracterizat de standarde ridicate de calitate, punct tare și oportunitate de promovare în

direcția asta;

- Olympus Diary , la fel aparținând de un grup internațional. Slab reprezentat în

cadrul segmentului de produse;

- Covalact S.A. din Sf. Gheorghe, Covasna. Unul din numele mari românești,

analiza SWOT este asemănătoare cu cea a Albalact sau Dorna. S-a extins relativ recent prin

cumpărarea fostului producător Lactate Harghita;

- Viotros este o firmă grecească la origine, prezent în toată Europa. Specializat pe

brânzeturi. Cea mai mare amenințare este actuala situație economică a Greciei și incertitudinea

privind ieșirea din zona euro și posibilitatea falimentului;

- Five Continents Trading S.R.L. cu sediul în sectorul 1, București sunt reprezentați

mai ales prin câteva sortimente de brânzeturi. Ca punct slab în special, notorietate scăzută;

- Dr.Oetker cu sediul în Curtea de Argeș vinde în segmentul acesta doar lapte praf.

Punctul tare constă însă în notorietatea brandului, în special câștigată din producția de

conservanți, condimente și arome. Oportunitate de dezvoltare pe aceeași nișa a laptelui praf , slab

exploatată încă;

- Unilact Transilvania din Criva de Sus, județul Olt are ca puncte tari atât

naturalețea produselor cât și o rețea bine consolidată de centre de colectare a materiei prime în

Apuseni, „departe de poluarea din zonele urbane”, cum spune ei. O oportunitate ar fi exportarea

acestor produse atât de naturale, calitate foarte prețuită în Occident spre exemplu. Un punct slab

ar fi notorietatea încă destul de scăzută a brandului;

- Almera Internațional S.R.L. care a achiziționat recent o fabrică de procesare la

Bacău, este reprezentată la raft de marca BigPanda. Deși este internațională, firma a fost

11

înființată la Galați, fiind la origini românească. Puncte tari: investiții valoroase în tehnologie de

ultimă oră. Produce pe toată gama de lactate, inclusiv iaurt dietetic și brânzeturi;

- Goldsteig este un producător german de brânzeturi, venind cu standardele de

calitate și prestigiul nemțesc, dar și cu prețuri mai pe măsură. Amenințarea vine tot din partea

celorlalți competitori străini, în principal tot germani, venind cu caracteristici comune;

- Galbani este tot un internațional, din Italia de această dată. Un punct tare

imposibil de trecut cu vederea este prestigiul italienilor și priceperea lor în ce privește

mozzarella, gorgonzola și toate celelalte sortimente de brânzeturi care provin de la bucătăria

italiană;

- Danone S.R.L. cu sediul în sectorul 2, București este al doilea mare producător de

lactate din țara noastră, susținut prin mărci de renume precum Nutriday, Activia, Danonino,

Actimel;

- Promilch , reprezentat în principal prin laptele Delisio este un producător din Iași,

acest lucru însemnând un avantaj prin proximitatea față de Carrefour;

- Lacto Solomonescu S.R.L. din Botoșani iese în evidență prin faptul că este

probabil singurul producător care mai ambalează laptele în pungă; Și acesta este situat relativ

aproape de depozitul nostru;

- Hochland România S.R.L. cu sediul în Sighișoara, Mureș este reprezentat în

principal prin brânzeturi. „Cașcavalerii” fac parte dintr-un grup foarte bine situat pe piața

europeană și nu numai;

- Friesland România S.A. este numărul unu pe piața românească. Se poate spune că

am păstrat ce e mai bun pentru la final. Producătorul este reprezentat de mărci cunoscute precum

Milli, Oke, Napolact, Câmpina, Dots, ș.a. Poziția de lider îi conferă un avantaj față de ceilalți

concurenți în relația cu retailerul.

3.4 Volum și configurare comenzi

Statisticile arată că în România, consumul mediu de lapte pe cap de locuitor este de

circa 72 de litri pe an. Pentru a realiza o previziune a necesarului de aprovizionare pentru 3 până

la 6 luni, avem în vedere următoarele:

12

Prin 4 centre de distribuție, Carrefour domină piața Iași-ului, a cărui populație ajunge la

315.650 locuitori. Rezultă de aici un necesar teoretic de 22.726.800 litri de lapte pe an.

Se calculează necesarul lunar la 1.893.900 litri, însemnând că în 3 luni de activitate,

Carrefour va rula un nivel maxim de circa 5.681.700 iar în 6 luni dublul, adică 11.363.400 litri de

lapte. Deși cifrele par foarte mari, este de menționat că în țările occidentale precum Franța sau

Germania, oamenii consumă chiar și de două ori mai mult lapte, ca medie pe locuitor, deci acolo,

Carrefour manevrează cantități chiar mai impresionante decât atât.

3.5 Recepția și depozitarea

În mod normal am stabilit ca aprovizionarea din partea furnizorilor să se facă la fiecare

3 zile. Nu în aceeași zi toți furnizorii ci repartizați uniform zilnic, pentru a menține stocurile

constante. Pot face excepție furnizorii aflați la distanțe mai mari, pentru care termenul de livrare

la fiecare 3 zile nu are rost și nu-și găsește rentabilitatea. Ei vor fi compensați de către

distribuitorii aflați în proximitate, care vor livra mai des dacă este nevoie, mai ales în perioade în

care consumul urmează o traiectorie ascendentă, la sfârșitul fiecărei săptămâni de exemplu.

Detaliile principale legate de depozitare au fost menționate în cadrul capitolului

anterior.

Capitolul 4. Configurarea logisticii în aval

4.1. Descriere piață în aval

Descriere piață

Pentru realizarea lanțului logistic am ales trei puncte de desfacere din orașul Iași:

Carrefour Era, Carrefour Felicia și Carrefour Market Iulius Mall.

13

Județul Iași are o populație de 826552 locuitori2. Din totalul populaţiei, 47,4% locuieşte

în mediul urban, iar 52,6% în mediul rural.

Descriere comportament de consum

Dezvoltarea din ultimii ani a pieței produselor lactate și diversificarea ofertelor au

determinat consumatorii să facă numeroase încercări. Prin această testare a pieței, consumatorii

devin mai selectivi, prezintă preferințe bine conturate și recunosc un bun raport calitate-preț. În

alegerea produselor, pentru consumatori va conta loialitatea față de brand.

Consumatorul de lactate cumpără zilnic aceste produse. Produsele lactate cum sunt:

laptele, untul, iaurtul au frecvență mare de utilizare, acestea fiind nelipsite din consumul zilnic al

celor mai mulți cumpărători. Aşadar consumatorul va simţi nevoia să le achiziţioneze în

momentul în care constată că aceste produse s-au terminat.

Caracteristici ale procesului de distribuție

Având în vedere proprietăţile produselor distribuite, în special în privinţa termenului de

garanţie şi al gradului de perisabilitate al acestora, procesul de distribuţie prezintă unele

particularităţi. Camioanele prezintă dotări speciale în acest sens, cum ar fi implementarea unui

sistem de ventilaţie pentru menţinerea unei temperaturi optime.

4.2 Strategia aleasă în aval (JIT vs. stocuri)

În vederea desfacerii mărfurilor s-a ales strategia just-in-time, datorită tipului de

produse pe care le gestionăm, și anume produse lactate. Această strategie este implementată în

vederea desfășurării unei activități de o bună calitate, fiind adecvată pentru produsele lactate

deoarece se urmărește menținerea stocurilor la un nivel minim, care să presupună costuri reduse

și evitarea rupturilor de stoc. Cumpărăturile pentru categoria de produse lactate se caracterizează

prin frecvență și regularitate crescută, și de aceea aprovizionarea cu produse este frecventă.

Previziunea cantităţilor care urmează să fie vândute de fiecare punct de vânzare este un

proces destul de delicat, însă în acest scop ne-am propus să examinăm listele vânzărilor din

aceeaşi perioadă a anului trecut, pentru a şti care a fost cererea sortimentelor. Se va ţine cont şi

de zilele săptămânii, cunoscând faptul că cei mai mulţi dintre consumatori îşi fac cumpărăturile

2 http://www.iasi.insse.ro/main.php?id=405

14

la sfârşit de săptămână. Aşadar, vom aproviziona magazinele în aceste zile cu cantităţi

suplimentare de produse în comparaţie cu restul zilelor.

În dorinţa de a evita situaţia neplăcută de OOS (out of stock), vom aproviziona

magazinele cu cantităţi suplimentare pentru toate categoriile lactate, în acest fel păstrând clienţi

fideli ai produselor.

Principalele avantaje ale aplicării strategiei just-in-time sunt:

feedback rapid în ceea ce priveşte performanţele aprovizionării;

reducerea mărimii lotului de produse;

nivelul mai consistent al intrărilor;

mai puţin inventar în sistem;

pierderi mici de produse;

reducerea costurilor indirecte în domenii precum: schimbarea interesului pentru

inventarul inactiv, costul păstrării inventarului, costul contabilizării inventarului. Filozofia de

bază a strategiei just-in-time este urmărirea continuă a reducerii risipei.

Integrarea strategiei în mixul de marketing

Strategia aleasă ne ajută să oferim clienților magazinelor Carrefour produse proaspete și

de o calitate corespunzătoare așteptărilor lor. De asemenea, existența unor stocuri de dimensiuni

reduse permite hipermarketurilor să poată recepționa o gamă mai largă de produse lactate, astfel

consumatorii având posibilitatea de a alege din mai multe sortimente de produse, în funcție de

veniturile și preferințele fiecăruia. Implementarea acestei strategii se reflecă și la nivelul

prețurilor, costurile mai scăzute cu administrarea stocurilor oferă cumpărătorilor prețuri

accesibile, corespunzătoare fiecărui sortiment. Menținerea unui stoc minim prezintă un avantaj și

pentru promovarea imaginii magazinelor Carrefour prin elaborarea unor noi strategii de

promovare pentru a atrage noi segmente de consumatori și pentru a crește cota de piață.

4.3. Descriere hipermarketuri

Localizare

Carrefour Era

Adresa: Soseaua Pacurari, nr. 121, Iași

15

Telefon: 0232.421.400, Fax: 0232.245.133/ 0232.246.133

Carrefour Felicia

Adresa: Str. Bucium, nr. 36, Iași

Telefon: 0232.205.050/ 0374.146.000, Fax: 0232.234.131

Carrefour Market Iulius Mall

Adresa: Bd. Tudor Vladimirescu, Centrul Comercial Iulius Mall

Telefon: 0374.279.332, Fax: 0374.279.333

Carrefour Market Hala Centrală

Adresa: Anastasie Panu, nr. 46

Telefon: 037.427.93.35, Fax: 037.427.93.36 - 037.427.93.37

Tipuri magazine de desfacere

Cele trei magazine Carrefour au ca obiect de activitate comerțul cu amănuntul. Acestea

cuprind sala de vânzare, spaţii pentru depozitarea temporară a produselor şi ambalajelor, spaţii

pentru condiţionare, un depozit de mărfuri, încăperi speciale, anexe etc.

Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe Oportunități Amenințări

Carrefour Era - suprafață

comercială mai

mare decât a

concurenților;

- sortimente

variate de

produse;

- vânzări

crescute din

produsele

propriei mărci;

- promoții

imbatabile;

- sistem de

climatizare

neadecvat;

- program redus

de muncă în

zilele de

sărbătoare;

- înlocuirea unor

produse;

- personal redus.

- contracte cu

producători de

calitate pe o

lunga durată;

- relație bună cu

furnizorii.

- concurenţa cu

alte

supermarketuri

din Iași cum ar

fi: Kaufland,

Billa, Lidl etc.;

- presiuni venite

din partea

Protecţiei

Consumatorilor

privind

nerespectarea

termenelor de

garanţie a

16

- posibilitatea de

a alege produsul

dorit.

produselor.

Carrefour

Felicia

- servicii de cea

mai bună

calitate;

- prețuri

atractive;

- raport bun

calitate-pret;

- mijloace de

transport variate;

- posibilitatea de

a alege produsul

dorit.

- număr mic al

locurilor de

parcare;

- amplasarea

proastă a

hipermarketului;

- program redus

de muncă în

zilele de

sărbătoare

- aglomerație

- contracte cu

producători de

calitate pe o

lungă durată;

- relație bună cu

furnizorii.

- respingerea

unor noi

producători din

cauza

contractelor de

lungă durată;

- concurenţa cu

alte

supermarketuri

din Iași cum ar

fi: Kaufland,

Billa, Lidl etc.;

- criza

economică ce

forţează

disponibilizarea

angajaţilor.

Cele două marketuri din Iulius Mall respectiv Hala Centrală pot fi caracterizate în

principal de puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări destul de comune. Ca puncte tari,

acestea se bucură de un vad comercial foarte bun, fiind situate în centre comerciale din centrul

orașului, dar ca punct slab este suprafața mai redusă. La amenințări, concurența pentru aceste

marketuri este la un nivel diferit.

4.4. Gestiunea ofertelor

Grupaj- Fracționare- Asortiment

Deoarece produsele lactate fac parte din categoria de produse alimentare cu frecvență de

consum ridicată vom realiza aprovizionarea fiecărui magazin în parte. Vom face comandă către

17

furnizori de produse lunar, în funcție de vânzările estimate în luna anterioară. Astfel, laptele va fi

livrat zilnic, iaurturile se vor livra la interval de trei zile și brânzeturile se vor livra săptămânal

pentru fiecare magazin în parte.

Comenzi și încadrare temporală

Luând în considerare că ora de închidere a fiecărui magazin din reţeaua Carrefour este

ora 22, vom introduce un sistem de comenzi la raionul de lactate după această oră. Astfel, între

orele 22 şi 23, personalul din supermarketuri va face un inventar al stocurilor de lactate şi se vor

elimina produsele care nu mai corespund calităţii cerute. După ora 23, comenzile privind

necesarul de lactate pentru a doua zi vor fi trimise printr-un sistem electronic, o interfaţă între

supermarket şi depozitul de produse lactate. Din acest moment, în depozit începe încărcarea

camioanelor pentru aprovizionarea fiecărei dintre cele 3 filiale Carrefour. Aprovizionarea va fi

făcută de către un camion pentru fiecare hipermarket și supermarket în parte.

4.5 Managementul rupturilor de stoc

Pentru a face faţă condiţiilor de incertitudine privind aprovizionarea, hypermaketurile

trebuie să constituie un stoc de siguranţă. Determinarea mărimii acestuia se face prin

minimizarea cheltuielilor pe care le presupune. În acest sens, se va realiza un stoc de siguranţă

pentru produsele lactate care deţin o pondere mai mare de 9% din valoarea comenzii, pondere de

până la 10% din cantitatea cerută de hipermarket. Totodată, se va face o verificare în fiecare

hypermarket în jurul orei 11.00 pentru a determina dacă stocurile de lactate s-au diminuat cu mai

mult de 50%. În condiţiile în care acest prag a fost depăşit, se va solicita o comandă

suplimentară, menită să ajungă până la ora 15.00.

18

Capitolul 5. Transport și flotă

5.1 Necesarul de transport

După calculele și precizările anterioare, avem următoarea situație: noi trebuie să livrăm

zilnic de la depozitul acesta la toate cele patru magazine Carrefour circa 63 tone de marfă, în

condiții de transport optime și la timp. Totodată, trebuie să fim pregătiți să efectuăm livrări

neprevăzute în cazul în care stocul unui magazin se epuizează prea rapid.

După cum se arăta în cadrul celui de-al doilea capitol, distanțele nu sunt mari între

magazine și depozit, practic avem nevoie de două categorii de mijloace de transport: de mare

tonaj, care pot circula spre Felicia și Era, fiind necesare de fapt două TIR-uri, care să execute

zilnic un drum la Felicia și un drum la Era.

Pentru marketurile din oraș vom avea nevoie de vehicule de tonaj redus, din categoria

„shuttle” sau „van”, în principiu dube care să poate păstra o temperatură constantă în interior și

în zilele călduroase de vară. Necesarul pentru cele două centre de desfacere fiind considerabil

mai mic decât pentru hipermarketuri, două astfel de vehicule pot fi de ajuns pentru a transporta

doar produse lactate.

5.2 Standardele de transport

După cum s-a mai menționat anterior, se utilizează europaleți, cu dimensiunile standard

de 80*120 cm, aceștia putând fi stivuiți paralel câte doi în interiorul unui TIR. Mijloacele de

transport trebuie să îndeplinească condițiile de umiditate și temperatură.

5.3 Configurarea rutelor

Rutele au fost menționate la capitolul 2 deja. Mai trebuie menționat că în anumite

situații speciale, ca de exemplu în cazul în care apare o nevoie mai mare la unul din

hipermarketuri de exemplu, se poate trimite un extra-transport cu una din utilitarele folosite

19

pentru marketurile din oraș, pentru a nu merge cu vehiculul de tonaj mare neîncărcat în totalitate.

Depinde de situație.

Transporturile către magazine se fac pe parcursul zilei curente, pentru ziua următoare,

timp în care vor fi păstrate pe stoc în depozitul aferent fiecărui magazin, sau date în consum dacă

este cazul.

Mai trebuie menționat că vor fi angajați un singur schimb de șoferi, nefiind un program

foarte solicitant și nefiind nevoie de deplasări la distanțe mari de exemplu.

5.4 Configurarea flotei

Sintetizând datele, avem astfel: 2 camioane de mare tonaj și 2 utilitare de tip van, care

execută transporturi zilnice totalizând o cantitate medie de 63 tone. Acestea trebuie să poată

efectua transporturile în condiții optime de temperatură și umezeală.

Estimativ, costurile variabile ajung la circa 13.000 ron pe lună, cu salarii șoferi (1.200

ron*4), costuri cu combustibil (aprox. 200 ron la zi, socotind că un TIR consumă în medie 30

litri motorină la 100 km iar o utilitară de tonaj redus 10 litri la 100 km) și restul alocați unor

eventuale verificări tehnice ale vehiculelor.

5.5 Service și suport tehnic

Pentru verificările tehnice ale vehiculelor la intervale de timp regulate sau atunci când

sunt sesizate probleme, sunt responsabili șoferii acestora. Costurile acestor verificări sau

eventuale reparații sunt suportate de Carrefour.

20

Cuprins:

Cap.I Introducere-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------2

1.1 Descriere companie-------------------------------------------------------------------------------------------------------2

1.2 Analiza ramurii-------------------------------------------------------------------------------------------------------------3

Capitolul 2. Gestionarea depozitului logistic--------------------------------------------------------------------------------4

2.1. Elemente--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------4

2.2. Alegerea locației----------------------------------------------------------------------------------------------------------4

2.3. Macheta la scală a depozitului----------------------------------------------------------------------------------------5

2.4. Caracteristicile tehnice--------------------------------------------------------------------------------------------------5

2.5. Fluxul material în depozit-----------------------------------------------------------------------------------------------7

Capitolul 3. Configurarea logisticii în amonte------------------------------------------------------------------------------8

3.1 Descriere piață în amonte-----------------------------------------------------------------------------------------------8

3.2 Strategia aleasă în amonte----------------------------------------------------------------------------------------------9

3.3 Descrierea furnizorilor---------------------------------------------------------------------------------------------------9

3.4 Volum și configurare comenzi----------------------------------------------------------------------------------------12

3.5 Recepția și depozitarea-------------------------------------------------------------------------------------------------13

Capitolul 4. Configurarea logisticii în aval----------------------------------------------------------------------------------13

4.1. Descriere piață în aval-------------------------------------------------------------------------------------------------13

4.2 Strategia aleasă în aval (JIT vs. stocuri)-----------------------------------------------------------------------------14

4.3. Descriere hipermarketuri---------------------------------------------------------------------------------------------15

4.4. Gestiunea ofertelor-----------------------------------------------------------------------------------------------------17

4.5 Managementul rupturilor de stoc-----------------------------------------------------------------------------------18

Capitolul 5. Transport și flotă-------------------------------------------------------------------------------------------------19

5.1 Necesarul de transport-------------------------------------------------------------------------------------------------19

5.2 Standardele de transport----------------------------------------------------------------------------------------------19

5.3 Configurarea rutelor----------------------------------------------------------------------------------------------------19

5.4 Configurarea flotei-------------------------------------------------------------------------------------------------------20

5.5 Service și suport tehnic-------------------------------------------------------------------------------------------------20

21

Anexa 1: schița tehnică a depozitului (scara 1:300)

22