14 NOIEMBRIE 2000 Neluţu Sabău. f . dntcj....
16
Campania de presă m i to ţi pentru SABĂ ...continua Vă aşteptăm la sediul redacţiei pentru a vă consemna numele pe listele susţinătorilor lui Neluţu Sabău. zswrmămm&mt f http://www. dntcj. ro/adevarul ANUL H I NR. 3049 ISSN I22IK3203 MARŢI, 14 NOIEMBRIE 2 0 0 0 10 PAGINI 3.000 LEI Muncile luîOpris VALER CHIOREANU - a sfirşitul săptămînii trecute, un || ■ grup de fruntaşi ai CDR 2000, JLik printre care Remus Opriş, Radu Sârbu şi Varujan Vosganian, s-a aflat la Ploieşti, pentru a lansa candidaţii organizaţiei locale la alegerile legislative din toamna acestui an. La ieşirea din sediul Prefecturii, un număr de investitori FNI i-au acroşat cu vorbe de. ocară pe înalţii demnitari de partid şi de stat, nu- mindu-i hoţi şi bandiţi şi ameninţîndu-i că-i vorjupui. Acuma, mai treacă-meargă cu hoţii şi bandiţii, este un alint care se aude tot mai des la adresa unor reprezentanţi ai actualei puteri,-îneît a devenit un mod de adresare, un lait-motiv al dialogului oamenilor săraci cu cei pe care îi învinovăţesc că i-au adus la sapă de lemn. Dar “vă vom jupui” nu este o adresare obişnuită la români. Ne şi închipuim cum ar arăta cei trei pe mîna unor furioşi'care ar dori, la propriu, să le ia pielea şi s-o atîrne pe băţ. Pentru acurateţea informaţiei, trebuie să vă spunem, totuşi, că doar Remus Opriş şi Vârujan Vosganian au fost, se pare, ţinta; ameninţării cil jupuitul, în timp ce încercau, ca nişte politicieni sadea, să ofere explicaţii nemulţumiţilor. Radu Sârbu seretrăsese, probabil, mai la o parte, ştiind că nu e bine să te pui cu cei porniţi la harţă. Probabil, scena (cu jupuitul) se va repeta în alte localităţi dacă reprezentanţii coaliţiei majoritare vor încerca să sublinieze marile realizări din • ultimii patru ani, puse în slujba celor mulţi. A celor care nu se vor mai sacrifica - după cum promitea Emil Constantinescu în campania electorală trecută. Cu prilejul vizitei în Prahova, Remus Opriş a acordat unui gazetar şansa nesperată a unui dialog scris, în care, după ce a făcut praf PDSR, considerat vinovat de toate relele de pe pămînt, şi PNL, aliat viclean, lipsit de fair-play, a lansat un slogan bombă. “Noi nu venim la muncă - noi deja muncim”, a declarat omul obişnuit să stea în umbră, unde, împreună cu Ionescu. Galbeni, a uneltit tot ce se putea unelti împotriva foştilor sau actualilor colegi de partid (Ciorbea şi Radu Vasile) şi a adversarilor politici. Dacă ar fi spus aşa ceva ministrul Agriculturii sau preşedintele FPS, ammai fi înţeles. Remus Opriş nu se poate lăuda nici cu distrugerea agriculturii, nici cu privatizări gen Tepro Iaşi ori Savernav - • continuare în pagina a 16-a Theodor §t®Bopn conduce iaa topul prezidontiaMBilor Conform unui sondaj de opinie realizat de Metro Media Transilvania la începutul lunii noiembrie în municipiul Cluj-Napoca, PDSR ar obţine 20% din voturile clujenilor, urmat fiind de UDMR (19%), PNL şi PRM cu cîte 18%. CDR 2000 ar obţine 13%, PD -5%, ApR -. 3% şi AN -2%. Procentele sînt calculate din . totalul răspunsurilor valide (61,4%). în ceea ce priveşte răspunsurile la întrebarea “Pe care dintre . următorii candidaţi îl veţi vota la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2000?”; răspunsurile se distribuie astfel: Theodor Stolojan (29%), Mugur Isărescu (19%), Comeliu Vădim Tudor' (16%), Ion Iliescu (15%),. Gyorgy Frunda (12%), Teodor Meleşcanu şi Petre .Roman cu cîte trei procente. în turul al doilea al alegerilor pentru Preşedenţie, la Cluj-Napoca, pe Mugur Isărescu (48,5%,faţă de ' .33,8). Intr-o confruntarea Iliescu - . Isărescu, actualul premier ar avea Theodor Stolojanl-ar învinge, cîştig de cauză: 61,7% faţă de conform studiuluisociologic, şi pe 22,5%. • Ion Iliescu (scor 67% la 18,4 %) şi .* Titus CRĂCIUN Pe care dintre următorii candidaţi îl veţi vota la alegerile przidenţiaie din noiembrie 2000? Dinescu şi Stoica la Cluj-Napoca Poetul Mircea Dinescu îşi lansează, azi, la ora 17:00, la Teatrul Naţional,' revista ce a făcut destulă vîlvâ" după.- doar un număr apărut: “Plai cu Boi . Lansarea vă fi precedată de o întîlnire informală. cu presa clujeană urmată,..începînd cu orele 20:00, de un talk-show la televiziunea NCN. Intrarea în Teatrdl-Naţional, la lansarea revistei, este liberă. Tot azi, prim-vicepreşedintele 'PNL, Valeriu Stoica, va vizita municipiul, urmînd sâ susţină, la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii “Babeş Bolyai”, o conferinţă relativ la reforma în justiţie. T.C. Theodor Stolojan consideră inoportună înfiinţarea unei universităţi de stat in limba maghiară Inspectoratul ui Construcţii şi-a băgat nasul prin hîrţoagele Primăriei Inspectoratului tn Construcţii Cluj Intre 27 şi 29 septembrie, Constantin Noica, ministrul Lucrărilor Publice şl Amenajării Teritoriului (MLPAT) a vizitat şântierul de locuinţe pentru tineret (aşa-zlsele blocuri T) din cartierul „Zorilor”. Stadiul şl calitatea lucrărilor l-au determinat pe ministru să dispună, prin ordin, constituirea unei comisii care să analizeze cauzele care ■au determinat execuţia „sub orice critică” (Constantin Noica dixlt) a' obiectivelor.. Inspectorul şef al declară că toţi factorii răspunzători de această situaţie au fost sancţionaţi contravenţional, iar Primăria • care trebuia sâ reactualizeze contractele cu locatarii - nu a întocmit nici la această oră anexe din caro să reiasă noul termen de predare al locuinţelor şi - mai ales - noul proţ. __________ Beniamin PASCU ' continuare în pagina a. 12-a încă înainte de deschiderea Sucursalei Cluj a Băncii Turco- Române (la ora 9.00), circa o sută de persoane se aflau în faţa sediului băncii. O parte dintre aceştia fuseseră programaţi: săptămîna trecută să-şi ridice banii în cursul zilei de ieri, iar alţii se aflau acolo pentru a se înscrie pe liste, urmînd să fie progamaţi pentru zilele următoare. „Le-am plătit pe toate cele 100 de persoane care au fost programate pentru ziua de luni, iar marţi dimineaţă vom afişa lista cu persoanele care vor fi plătite mîine (n.a. astăzi)’’, ne-a declarat dl Petru Petriiţ, directorul Sucursalei Cluj a BTR. In ceea ce priveşte deponenţii care vor fi plătiţi astăzi, directorul BTR Cluj susţine că numărul acestora va fi tot în jur de o sută. De la sfirşitul săptămînii trecute, Banca Turco-Românâ a limitat plăţile pentru clienţii săi persoane fizice la maximum 3.000 de dolari (echivalent. în lei sau valută), iar în cazul : clienţilor societăţi comerciale banca efectuază numai plăţi de: salarii (lichidări). . ■ Alin TUDOR £ Alexandru Câmpan Scandalul golirii iacului Sucutard I de către conducerea societăţii Piscicola SA continuă. Directorul societăţii, Alexandru Câmpan, a declarat ieri că procesul de punere în aplicare a hotărîrii judecătoreşti care prevede reintrarea în administrarea Piscicola a lacurilor exploatate pînă acum de SC Piscicola Titan SRL va continua astăzi cu golirea lacului Sucutard II şi exploatarea peştelui din acest lac. Directorul Piscicola spune că în cursul nopţii de vineri spre sîmbătă cineva a dat drumul la apa din lacuLGeaca 3, aflat în amonte,'o mare cantitate de peşte ajungînd în lacul secat Sucutard, parte din peştii morţi provenind de acolo, Alexandru Câmpan spune că punerea în aplicare a hotărîrii judecătoreşti s-a făcut în prezenţa executorului judecătoresc şi. a Poliţiei, după ce SC Piscicola Titan SRL a fost anunţată "de «cest lucru, acordîndu-i-se 21 de zile pentru pescuire. Mai mult, directorul Piscicolă spune că a dat drumul unei părţi din apa iazului Sucutard I, în data de 8 noiembrie, cu respectarea tehnologicule-pescu ^ C\r,UQTECA şi a acordat încă o zi SRL-ului pentru recoltareapeştelui, punîndu- i-se în vedere faptul că, în caz contrar, începîiţd cu data de 10 noiembrie, Piscicola va. trece la vidarea completă a iazului în vederea intrării în posesie, eventuala cantitate de peşte_ existentă urmînd a fi pescuită pe cheltuiala SC Piscicola Titan SRL. Alexandru Câmpan spune că cea care a evacuat întreaga cantitate de apă din lac a fost Piscicola Titan, în data de 9 noiembrie, responsabilitatea pentru acţiunea __________ Anca BLAGA continuare în pagina a 12-a 7 1 ’W j Partidul National Liberal t ' - I@ a n u P E T f t A M Şef lucrări inginer Camera Deputaţilor P olitica p e n tru oam eni O v ia tă decentă t < M m p u ţin ă sărăcie Cine are curaj merge drept la ţintă!
Transcript of 14 NOIEMBRIE 2000 Neluţu Sabău. f . dntcj....
Campania de presă
m i t o ţ i
pentru SABĂ...continuaVă aşteptăm la sediul redacţiei pentru a vă consemna numele
pe listele susţinătorilor lui Neluţu Sabău.
zswrmămm&mtf http://www. dntcj. ro/adevarul
ANUL H I NR. 3049 ISSN I22IK3203
MARŢI,14 NOIEMBRIE 2000
10 PAGINI 3.000 LEI
Muncile luîOprisVALER CHIOREANU
- a sfirşitul săptămînii trecute, un || ■ grup de fruntaşi ai CDR 2000, JLik printre care Remus Opriş, Radu Sârbu şi Varujan Vosganian, s-a aflat la Ploieşti, pentru a lansa candidaţii organizaţiei locale la alegerile legislative din toamna acestui an. La ieşirea din sediul Prefecturii, un număr de investitori FNI i-au acroşat cu vorbe de. ocară pe înalţii demnitari de partid şi de stat, nu- mindu-i hoţi şi bandiţi şi ameninţîndu-i că-i vor jupui. Acuma, mai treacă-meargă cu hoţii şi bandiţii, este un alint care se aude tot mai des la adresa unor reprezentanţi ai actualei puteri,-îneît a devenit un mod de adresare, un lait-motiv al dialogului oamenilor săraci cu cei pe care îi învinovăţesc că i-au adus la sapă de lemn. Dar “vă vom jupui” nu este o adresare obişnuită la români. Ne şi închipuim cum ar arăta cei trei pe mîna unor furioşi'care ar dori, la propriu, să le ia pielea şi s-o atîrne pe băţ. Pentru acurateţea informaţiei, trebuie să vă spunem, totuşi, că doar Remus Opriş şi Vârujan Vosganian au fost, se pare, ţinta; ameninţării cil jupuitul, în timp ce încercau, ca nişte politicieni sadea, să ofere explicaţii nemulţumiţilor. Radu Sârbu se retrăsese, probabil, mai la o parte, ştiind că nu e bine să te pui cu cei porniţi la harţă. Probabil, scena (cu jupuitul) se va repeta în alte localităţi dacă reprezentanţii coaliţiei majoritare vor încerca să sublinieze marile realizări din
• ultimii patru ani, puse în slujba celor mulţi. A celor care nu se vor mai sacrifica- după cum promitea Emil Constantinescu în campania electorală trecută.
Cu prilejul vizitei în Prahova, Remus Opriş a acordat unui gazetar şansa nesperată a unui dialog scris, în care, după ce a făcut praf PDSR, considerat vinovat de toate relele de pe pămînt, şi PNL, aliat viclean, lipsit de fair-play, a lansat un slogan bombă. “Noi nu venim la muncă- noi deja muncim”, a declarat omul obişnuit să stea în umbră, unde, împreună cu Ionescu. Galbeni, a uneltit tot ce se putea unelti împotriva foştilor sau actualilor colegi de partid (Ciorbea şi Radu Vasile) şi a adversarilor politici. Dacă ar fi spus aşa ceva ministrul Agriculturii sau preşedintele FPS, am mai fi înţeles. Remus Opriş nu se poate lăuda nici cu distrugerea agriculturii, nici cu privatizări gen Tepro Iaşi ori Savernav -
• continuare în pagina a 16-a
Theodor §t®Bopn conduce iaa topulprezidontiaMBilor
Conform unui sondaj de opinie realizat de Metro Media Transilvania la începutul lunii noiembrie în municipiul Cluj-Napoca, PDSR ar obţine 20% din voturile clujenilor, urmat fiind de UDMR (19%), PNL şi PRM cu cîte 18%. CDR 2000 ar obţine 13%, PD -5%, ApR -.3% şi AN -2%. Procentele sînt calculate din . totalul răspunsurilor valide (61,4%). în ceea ce priveşte răspunsurile la întrebarea “Pe care dintre
. următorii candidaţi îl veţi vota la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2000?”; răspunsurile se distribuie astfel: Theodor Stolojan (29%), Mugur Isărescu (19%), Comeliu Vădim Tudor' (16%), Ion Iliescu (15%),. Gyorgy Frunda (12%), Teodor Meleşcanu şi Petre .Roman cu cîte trei procente. în turul al doilea al alegerilor pentru Preşedenţie, la Cluj-Napoca,
pe Mugur Isărescu (48,5%,faţă de ' .33,8). Intr-o confruntarea Iliescu -
. Isărescu, actualul premier ar aveaTheodor Stolojan l-ar învinge, cîştig de cauză: 61,7% faţă deconform studiului sociologic, şi pe 22,5%. •Ion Iliescu (scor 67% la 18,4 %) şi .* Titus CRĂCIUN
Pe care dintre următorii candidaţi îl veţi vota la alegerile przidenţiaie din noiembrie 2000?
Dinescu şi Stoica la Cluj-N apoca
Poetul Mircea Dinescu îşi lansează, azi, la ora 17:00, la Teatrul Naţional,' revista ce a făcut destulă vîlvâ" după.- doar un număr apărut: “Plai cu Boi . Lansarea vă fi precedată de o întîlnire informală. cu presa clujeană urmată,..începînd cu orele 20:00, de un talk-show la televiziunea NCN. Intrarea în Teatrdl-Naţional, la lansarea revistei, este liberă. Tot azi, prim-vicepreşedintele 'PNL, Valeriu Stoica, va vizita municipiul, urmînd sâ susţină, la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii “Babeş Bolyai”, o conferinţă relativ la reforma în justiţie.
T.C.
Theodor Stolojan consideră inoportună
înfiinţarea unei universităţi de s ta t in
limba m aghiară
Inspectoratul ui Construcţii şi-a băgat nasul prin hîrţoagele Primăriei
Inspectoratului tn Construcţii ClujIn tre 27 ş i 29 septem brie, C onstantin Noica, m in is tru l Lucrărilor Publice şl Amenajării T e rito riu lu i (MLPAT) a v iz ita t şântierul de locuinţe pentru tineret (aşa-zlsele blocuri T) din cartierul „Z o r ilo r ” . S tad iu l ş l ca lita tea lu c ră rilo r l-au de term inat pe ministru să dispună, prin ordin, constituirea unei comisii care să analizeze cauzele care ■ au determinat execuţia „sub orice critică” (Constantin Noica dixlt) a' obiectivelor.. Inspectorul şef al
declară că toţi factorii răspunzători de această situaţie au fost sancţionaţi contravenţional, iar Primăria • care trebuia sâ reactualizeze contractele cu locatarii - nu a întocmit nici la această oră anexe din caro să reiasă noul termen de predare al locuinţelor şi - mai ales - noul proţ.
__________ Beniamin PASCU' continuare în pagina a. 12-a
încă înainte de deschiderea Sucursalei Cluj a Băncii Turco- Române (la ora 9.00), circa o sută de persoane se aflau în faţa sediului băncii. O parte dintre aceştia fuseseră programaţi: săptămîna trecută să-şi ridice banii în cursul zilei de ieri, iar alţii se aflau acolo pentru a se înscrie pe liste, urmînd să fie progamaţi pentru zilele următoare. „Le-am plătit pe toate cele 100 de persoane care au fost programate pentru ziua de luni, iar marţi dimineaţă vom afişa lista cu persoanele care vor fi plătite mîine (n.a. astăzi)’’, ne-a declarat dl Petru Petriiţ, directorul Sucursalei Cluj a BTR. In ceea ce priveşte deponenţii care vor fi plătiţi astăzi, directorul BTR Cluj susţine că numărul acestora va fi tot în jur de o sută.
De la sfirşitul săptămînii trecute, Banca Turco-Românâ a limitat plăţile pentru clienţii săi persoane fizice la maximum 3.000 de dolari (echivalent. în lei sau valută), iar în cazul : clienţilor societăţi comerciale banca efectuază numai plăţi de: salarii (lichidări). . ■
Alin TUDOR
£
Alexandru Câmpan
Scandalul golirii iacului Sucutard I de către conducerea societăţii Piscicola SA continuă. Directorul societăţii, Alexandru Câmpan, a declarat ieri că procesul de punere în aplicare a hotărîrii judecătoreşti care prevede reintrarea în administrarea Piscicola a lacurilor exploatate pînă acum de SC Piscicola Titan SRL va continua astăzi cu golirea lacului Sucutard II şi exploatarea peştelui din acest lac. Directorul Piscicola spune că în cursul nopţii de vineri spre sîmbătă cineva a dat drumul la apa din lacuLGeaca 3, aflat în amonte,'o mare cantitate de peşte ajungînd în lacul secat Sucutard, parte din peştii morţi provenind de acolo,
Alexandru Câmpan spune că punerea în aplicare a hotărîrii judecătoreşti s-a făcut în prezenţa executorului judecătoresc şi. a Poliţiei, după ce SC Piscicola Titan SRL a fost anunţată "de «cest lucru,
acordîndu-i-se 21 de zile pentru pescuire. Mai mult, directorul Piscicolă spune că a dat drumul unei părţi din apa iazului Sucutard I, în data de 8 noiembrie, cu respectarea tehnologicule-pescu
^ C\r,UQTECA
şi a acordat încă o zi SRL-ului pentru recoltarea peştelui, punîndu- i-se în vedere faptul că, în caz contrar, începîiţd cu data de 10 noiembrie, Piscicola va. trece la vidarea completă a iazului în vederea intrării în posesie, eventuala cantitate de peşte_ existentă urmînd a fi pescuită pe cheltuiala SC Piscicola Titan SRL.
Alexandru Câmpan spune că cea care a evacuat întreaga cantitate de apă din lac a fost Piscicola Titan, în data de 9 noiembrie, responsabilitatea pentru acţiunea __________ Anca BLAGA
continuare în pagina a 12-a
7 1 ’Wj P a r t id u l N a t io n a l L ib e r a l
t '- I @ a n u
P E T f t A MŞ e f lucrări inginer
C am era D eputaţilor
P o l i t i c a p e n t r u o a m e n i
O v i a t ă d e c e n t ăt <
M m p u ţ i n ă s ă r ă c i e
Cine are curaj merge drept la ţintă!
. esc. un botez spre
3• Calendarul ortodox: f S f. A p . Filip; S f. G rig o rie P a ia m a (L ă s a tu l secului pentru P o s tu l C ră c iu n u lu i) ;
• Calendarul greco-catoliotS. F ilip, a p . ( f s e c . 1). ——■ —
• p r e f e c t u r a ,c o n s i l i u l ■JUDEŢEAN: IM4-
•PRIM ARI A CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIADEJ: 21-17-90 •PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 •PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLITIA CLUJ-NAPOCA:
955 şi 43-27-27•POLITIA FEROVIARĂ
CLUJ-NAPOCA: 13-19-76-• POLIŢIA DEJ: 21 -21 -21• POLITIA TURDA: 31-2Î-2I• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLITIA HUEDIN: 25:15-38 •POLITIAGHERLA:24-14-14 ' •POMPIERII: 98>•PROTECŢIACIVILĂ: 982 "• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:
19-52-23 şi 19-16-70, int. 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII SI
PROTECŢIEI SOCIALE: 979•SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91 •INTERNATIONAL: 971
'•INTERURBAN: 991 •INFORMAŢII: 931 •DERANJAMENTE 921 •ORA EXACTĂ: 958 •R.A. TERMOFICARE: 19-87-48 •SC MONTENAY SA: 41-51-71• R.A. APĂ CANAL: 19-63-02 •S.C.'SALPRESr S.A.: 19-55-22 •SC PRIVAL: 17-43-86 •DISTRIBUŢIA GAZELOR
NATURALE: - INTERVENŢII GAZE.92S;433424
•JANDARMI: 956• GARA Cluj-Napoca: 952 •AGENŢIA CFR: - internaţional 13-10-09;intern- 43-20-01;Turda - 31-17-62; Dej - 21 -20-22
• ALIANŢA AVTISUICID: !9-I6-*7
CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:
. • Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca in ofclc de luni. mani. joi si vineri bora 7.00 si înapoierea din Budapesta huilele de mani. miercuri. vineri >i sîmbJti lacra 11.00.• Cluj-Napoca - lîudapesla. cu plecare în
rilclc dc joi era 22,00 si inapoictt din Budapesta in alele de vineri ora 16.00. INFORMAŢII:
Autogara I ou mal funcţlontazi Autogara II: 43-52-78
T A R O M- ORARUL CURSELOR INTERNE PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001
luniCluj Băneasa ■ 07,00 şi 17,00Cluj Otopeni 15,45 şi 16,35
marţiC lu j-> Băneasa 07,00C lu jO to p e n i 15,15 -
miercuri/Cluj -> Băneasa ~ 07,00 şi 17,00 Cluj -> Otopeni 20,35
joiCluj -> Băneasa 07,00ş i 20,45 Cluj -> Otopeni - . , 15,15-
vineri rCluj Otopeni 15,45 şi 20,35
simbătăCluj -> Băneasa 09,00 şi 13,45
Preţ bilet 1.450.000 iei
ORARUL CURSELOR EXTERNE PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001 Cluj -3 Frankfurt
marţi şi joi Frankfurt -3 Cluj
narţi şi joi Munchen
9,40
11,50m:Cluj -> Muric
luni şi vineri " 9.25 Mjinchen -3 Cluj .. *
luni şi vineri 11,55 C lu j-3 A/ienaluni, miercuri - 11,25, vineri 15,10 Viena -3 Clujluni, miercuri, 13,55, vineri 17,05 - Cluj -3 Bolognaluni 11,15, miercuri, vineri 15,15 Bologna -3. Clujluni 13,10, miercuri şi vineri 17,10 Pret bilet Cluj - Bologna - Cluj: 235$
TELEFON: 13-01-16. % .
FARMACIIIF in ir i i ci trrririt pemiitst: Farmacia
"CORAFARM". str. Im Mcs:cr nr. 4, telefon 42-65-10. str. Napnea. nr. 25.6«fon 19-20-74. Ţarcucta 'CVNARĂ*, Calea Floreşti nr.7J. lcl.42 62.72, orar non-stop.F in ir i i c i serviciu prchifit: Farmacia
TNÎFRPHARM". Str. pnmltent nr. 5. telefon e7l.95.tr* F22. Farrxu 'CU.MATLSFARM', Piaţa LAtiti w. I0.tekfoa 19-13/3.(Xar 8-21
OVda ic ncKpfr:
fcrucii nr. 3 'llvgieia Acscjlap”, P-ţa Unirii t*. 10. telefon 13-03-64. orar 104.
POLICLINICA FARĂ PLATA "FAMILIA SFÎNTĂ" v
• 1 3 - 1 7 - n o i e m b r i e •Medidnâ generalâ/Dr. I. Bocâ -13,15.17 (9-12), dr. V. Bodd -15(15-18). dr. R. Cotfrfâ -15 (10-12), dr. $. L053 * 17 (9-11). dr. A. F. Oros -13.16.17 (14-18). dr. D. Platort ■ 13 (9-11). 16 (16-18). dr. L Raşa -13 (15-17). dr. O. Râfan -17 (10-11). dr.!, Riza • 14 (15-16). dr. M. Sucai -16 (10-12). dr. V. Tâlarn -17 (10-12). dr. C Tortea - 14.16 (9-11), dr. A. Va-ga ♦ 13.17 Ăi 1). dr. C. Viacu • 13 (11-13V. Homeopatia. Dr. L Bi'fcâa’bâ ♦ 15.17 (10-12): Cardiologie. Dr. A. laTW • 14 (11.30-13). dr. I. Patiu - 15 (11.30-13). dr.T. Popescu-15 (9-11).dr. N. rţcâ-15 (16-18); httme.br. D. Pârv -13 (15-17), dr. Gh. Râd iT eseu♦ 14 (9-11). dr. Cs. SzaVacs - 15 (14-16); Gtatcotogtft. Dr. C. Fodcv 14.16 (10-12); Oirurgie. Dr. D. O.fiâ -16 (17-17.45). dr. P. Pilea -16 (9-11). dr. M. Srnu -15.17 (11-13); PffflatrW. Dr. R. Witea -14 (14*15). dr. M.Frtea -15 (11-12). dr.V. Otearuj• 13{1M3)fr.Lîoma*17(10*12); Reumatologie. Dr. I. Aft • 14 (11*13). dr. C. Zotta • 17 (14-16); Ortopedic. Dr. Z. Popa • 13,16 (12-13); Endocrinologie. Dr. £. Popescu • 15 (9-11); Ptftofogfe. Dr. L Boââ • 14 (14*16); Dermatologie. Dr. D. AJdea - 14 (14-16), Toxicologie clinici Dr. Ca Ursu-14 (12*13); O.RX. Dr. S. Billai -15 (14- 16), dr. E. P!âtan • 13.16 (9-11): Ecografie. Dr. G. Biaga • 14. (14-15). dr. E. Czuczj -13 (15-17). dr. I. Ghican • 15 (14-15.30). dr. L Negru • 16 (15*17). dr. ca Uhw -16(12-13); Urologie. Dr. t Popa -13.16 (12*13): Prwumo-ftttiologte. Dr. M. Man-14 (14- 16). Laborator. Ch. pr. S. Moşoigo-13.14.15.16.17
Pentru chirurgie ptofcâ ţi reparatorie, urologie,r*So*ogte planificarea botnavtor se face la sediul PokSno pe bazâ de bfict de trimitere. Panificarea bohavtor se face ta sediul, str. Moţ tor nr. 32 şi la tel. 450MJ1, lr« crete 16-17 de Uri pînâ vineri. Panificarea botnavtor la ecograf si EKG se face numai pe bazâ de trrnfere de la medici PoWmo.
I 10 ■ 16 NOIEMBRIE [
Republica - X - Men, SUA, premieră (10,30; 13; 15,30; 18; 20.30); vineri, simbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus
______________________ de la ora 23 * Victoria - Austin Powers -Spionul care ml-a tras-o, SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * Arta - Eurimages -C e e m al bun In viaţi, SUA - premieră (12; 14,30; 1Ţ; 19,30)• Favorit - Flght Club, SUA (12; 14,30; 17; 19,30) * Mârăşti - Nottlng Hill. SUA (12,45; 15; 17,15; 19,30);
TURDA - Fox - Cacealmaua încornoraţilor, SUA (13; 15; 17; 19); DEJ - Arta - Dispari în 60 de secunde, SUA (13; 15,15; 17,30; 19,45);
vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noaptea cu tarif redus de la ora 22;
G H E R LA -P acea -Furtuna perfectă, SUA (15; 17,15; 19,30). Joi închis.
m im ia n a n _ • • Marţi, 1 4 noiembrie . ,l I N a r H I S K O w f O Program inform ativ BBC.\6,00-6,30;8,00-8.20.11.00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23,00. 6,30-10,00 Uniplus de dim ineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 Horoscop. 9,00 Ş tiri locale. 9,20 Program ul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale şl locale.10.00-14,00 Punct... ş i de laZece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30- 21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00; Uniplus nocturn. _ v . '
B I B L I O T E C I■ B .C .U . “ L u c ia n B la g a ” (s tra d a
■ C lin ic ilo r 2 ) ; O r a r : z iln ic : 8 -1 2 ,4 5 :13 ,3 0 -2 0 ,0 0 ; sîm bâta: 8 -1 3 ,3 0 .N o tă : în se siu n i d c ex am en e - p rogram p re lu n g it: z iln ic 8-21, sîm bâta 8-20, dum in ica 8-14.,
■ B ib l io t e c a J u d e ţ e a n ă “ O C T A V I A N . G O G A ” : S a l a d e ' le c tu r ă (s tr. M . K ogăln iccanu n r. 7, tel. 4 3 0 .4 3 4 ) : lu n i - v in e ri: 9 ,0 0 - 2 0 ,0 0 . s îm b ă tă : 9 ,0 0 - 14,00; M e d ia te c ă (s tr. Iz lazu lu i n r . 18, B l. C, tel. 165.784): luni, m iercu ri, jo i:. 14,00 - 19,45, m arţi, vineri:9 .0 0 - 1 4 ,4 5 ; C e n t r u l d e I n f o r m a r e C o m u n i ta ră (str. M . K ogâlriiceanu nr. 7, te l. 195.620): lun i - v ineri: 11 ,00 - 18,00; C o lec ţ ii s p e c ia le (str. O bservatorulu i nr. 1, te l . 4 3 8 .4 0 9 ) : lu n i - v in e r i : 8 ,0 0 - 15,00; F ilia le le : M ă n ă ş tu r (s tr: Izlazului nr. 18, B l. C , tel. 165.784), M â r ă ş t i (str. A u re l V laicu nr. 27 , Bl. V), Z o r i lo r (str. O b serv a to ru lu i nr. I , tel. 4 3 8 .409 ): luni, m iercuri, jo i : 1 4 ,0 0 -1 9 ,4 5 , m arţi, vineri:9 .0 0 - 14 ,45; F ilia la B ib lio san (S p ita lu l d c R ecuperare , te l. 123.066 inL 177): luni
v in e ri: 9 ,0 0 - 16,00. Notă: Activitatea Secţiilor de împrumut pentru adulţi şt a celor pentru copii din Piaţa Ştefan ce! Afarenr. I este suspendată provizoriu, in vederea mutării în sediu! nou. Rugăm restanţierii secţiilor respective să restituie publicaţiile împrumutate ia filialele de cartier. , . , ■
■ B i b l i o t e c a A c a d e m ie i ( s t r a d a K o g ă ln ic c a n u 12 - 14). O r a r : . l u n i - s îm b ă tă 8 - 12 .45 ; 14 - 18.45.
B i b l i o t e c a G e r m a n ă ( s t r a d a U n iv e rs ită ţii 7 - 9 ): luni - 10-14; m arţi, m ie rcu ri, j o i - 12 -16 ; vineri -1 0 ,-1 6 .
B ib l io t e c a A m e r ic a n ă ’ J .F .K .” (s tra d a U n iv e rs ită ţii 7 - 9). O ra r: lu n i - jo i: 1 0 - 1 8 ; v ineri: 10-14, p rim a şi a treia s îm b â lâ d i n ' l u n ă : 9 -1 4 . O f e r im co n su ltan ţă p c n lru stud ii în U SA .
■ B ib lio te c a B r i ta n ic ă (s trada A vram Ian cu 11). O ra r: lu n i, m iercuri: 14 - 19; m arţi, jo i , v in e ri: 9 - 1 4 .
■ - B i b l i o t e c a “ l i c i t a i ” ( s t r a d a C l i n i c i l o r 1 8 ) . O r a r : z i ln ic 10 - 18 ; s îm b ă tă : 9 - 13.
■ B ib l io t e c a C lu b u lu i S tu d e n ţe s c C r e ş t i n ( s t r a d a K o g ă ln ic c a n u 7 - 9 ) . O ra r: m arţi: 18 - 19; jo i 19 - 20 .
■ B ib l io t e c a C e n t r u l u i C u l t u r a l F ra n c e * (s trad a I.i.C . B râtianu 22 ); O rar lu n i-v in e ri: 10 -19 .
■ B ib l io t e c a C e n t r u l u i C u l t u r a l G e r m a n ” H e r m a n n O b c r t h ” ( s t r . M e m o ra n d u m u lu i 18). O rar: lu n i, m arţi, m ie rc u r i, jo i : o re le 16-20.
■ B i b l i o t e c a “ V a le r iu B o l o g a ” a U n iv e r s i t ă ţ i i d c M e d ic in ă şi F a rm a c ie (S tr . A v ram Ian cu 31 ); O rar: lu n i-v ine ri 8 -2 0 , s im b ă tă 8 -1 3 .
■ B ib lio te c a S o ro s C lu j (str. Ţ cb c i nr. 21 ). O ra r: lu n i 12-19,30; m arţi, m iercuri ş i jo i : 1 0 -1 9 ,3 0 , s îm b ă tă : 10-14. Ş tiin ţe so c ia le şi com portam en ta le .
■ B ib l io te c a C r e ş t i n ă ” B ib Io s” (str. C lin ic ilo r n r .2 8 ). O rar: luni 13-17; m arţi, m i e r c u r i , j o i : 1 3 -1 6 ; v in e r i 9 -1 2 . (B ib lio te c a p u n e la d ispoziţia c iti to rilo r lite ra tu ră c re ş tin ă în d iferite lim bi).
Dispensarul P olic lin ic cu Plată s. cr
in s t i t u ţ ie c u v e c h i c
r e n u m e în a s ig u ra re a
c o n s u l t a ţ i i lo r m e d ic a le i
a n g a je a z ă m e d ic i d e
to a te s p e c ia lită ţ i le .
Adresa: Ştefan Ludwig Roth (fosfa Mâloasa) nr. 19.Tel.: 130330 sau 432.557.
( • te le s p e c ta to r ® JMarţi, 14 noiembrie
H Z
7,00 Telematinal; ||gg|: 9,00 Jurnal regional;
TV 9.30 Agenda ROMAHL* electorală; 10,00
Practic TV; 10,40 TVR Cluj; 11,20 TVR laşi; 12,10 TVR Timişoara; 13,00 Şapte zile (s/ r); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 CiberFan; Lumea Internet; 14,30 lartă-mă! (r); 15,30 Puncte cardinale; 16,00 Cronica (mag. cultural în limba maghiară);17.00 Studioul electoral; 18,00 Corect!; 18,10 Pentru dvs., Doamnă!; 19,00 Info-Mania; 19,10 Avanpremieră Ştiri; 19,15 Pasiuni (s); 20,00 Jumal.Meteo;20.40 Sport; 20,45 Alegeri 2000; 22,15 Amprente; 22,30 Martorul tăcut (s); 0,00 Jurnalul de noapte; 0,15 Teatru liric.
f l f w f i ) 7,00 Obsesia L V I (s); 8,35 Toţi, împreună; 9,25 Obsesia vitezei (r); 10,10 Spectacolul lumii văzut de loan Grigorescu (r);10.40 Veni, Video, Viei (r); 10,55 Ştiri; 11,00 Roger, roger (s/r); 11,50 Femeia ispititoare (s/r);12.40 Tribuna partidelor parlamentare; 13,15 Cei trei ursuleţi (s/d.a.); 13,45 Cinci pentru naţiune; 17,10 Călătorind prin ţară; 17,40 Stăpînul animalelor (s); 18,30 Telejurnal TVR 2; 19,00 Film artistic românesc; 20,30 Alegeri 2000;22.00 Ştiri; 22,10 Televiziunea, dragostea mea! (div.); 23,40 Stăpînul animalelor (s); 0,30 TVM Mesager.
i - f j l 7,00 Observator; 8,00 -Neaţa; 11,00
Moştenirea (co.SUA 1975);13.00 Ştirile amiezii; 13,15 De dragul lui Pete (co SUA 1974); .15,00’ Dragostea învinge (s)p16.00 Zile din viaţa noastră (s);17.00 Ştiri; 17,10 Simţul dreptăţii (s); 18,10 Te voi iubi mereu;19.00 Observator; 20,00 Un mafiot la doctor (co.SUA 1997);22.00 Marius Tucă Show; 23,00 Observator; 23,30 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea (div.); 0,30 Noaptea la Varennes (f.istoric Franţa 1982); 2,30 Te • voi iubi mereu (s/r); 3,15 Zile. din viaţa noastră (s/r); 4,00 Noaptea tîrziu (div./r); 5,00 Uraganul (s); 6,00 Ape liniştite (s). .
vreau să fiu preşedinte; 23,45 Omul dare aduce cartea; 23,50 Pro TV te ascultă ce vezi; 0,00 X şi Zero; 0,05 Ştirile Pro ŢV/ Profit; 0,30 Fotbal rezumatul Ligii Campionilor; 1,30 Seinfeld (s); 2,0,0 Trînity (s); 2,45 Veronica \s). '
k "7 ' - j j . < ( r j 7.00 Milagros j r v (s/r); 8,00 PrimaMix;. 15,00 Milagros (s); 16,00 Cronica cîrcotaşului (r); 17,00 Detectivi de elită (s); 18,00. Focus; 19,00 Real TV; 19,30 Cronica cîrcotaşului; 20,00 Mănăstirea din Parma, (dramă Franţa 1948, p.l); 21,50 Cronica cîrcotaşului; 22,00 Focus; 22,30:
■ Exotic; 23,30 Impact; 0,00 Detectivi de elită (s/r); 0,55 Clip art; 1,00 Focus (r)
y / 7,00 Bună C / d O C d i m i n e a ţ ă ,
România; 10,25 Economic ABC (r); 10,50 Gura lumii; 11,00 Daţi vina pe Corina (r); 12,00
s Telemedicina; 13,00 Ora unu a venit; 13,15 Cinetour (r); 14,00 Rendez-vous la Tele 7;14,20 Tinereţe fără bătrîneţe; 16,00 Post Meridian; 17,00 Daţi vina pe Corina; 18,00 24 din 24; 18,30 Documentar; 19,00 Telejurnal; 19,30 Economic ABC; 19,45 Gura lumii; 20,00 Dan Diaconescu în direct; 22,00 Măştile puterii; 23,00 Dreptul la apărare; 23,15 Viaţa noastră cea de toate zilele; 1,00 Ora unu a venit.
a s s s
7,00 Bună d im i n e a ţa !;- 10,00 Agendă
electorală; 10,20 Tînăr şi neliniştit (s/r); 11,10 Lege şi ordine (s/r); 12,00 Oglinda timpului (s),‘ 12,20 Jane Doe (f. SUA ’83); 14,15 Dreptatea unei mame (dramă SUA 1991); 16,00 Tînăr şi neliniştit , (s); 16,50 Sens unic; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Viaţa bate filmul; 18,20 Teo (talkshow); 19,00 Ştirile Pro ŢV; 19,55 Agendă- electorală; 20,00 Mortal Kombat (s); 21,00 Nikita (s); 21,55 Ştirile Pro TV; 22,00 Eu
; 10,00 Ştirile deacasă (r); 10,35
Acasă la bunica'* (r); 10,45 Căsuţa poveştilor (r); 11,00 Drggoste şi putere (s/r); 11,30 Fiorella (s/r); 12,20 JDragoste nebună (s/r); 13,10 Luisa Femanda (s/r); 14,00 Războiul pasiunilor (s/r)ţ 15,00 înger sălbatic (s); 15,45 Miracolul iubirii (s); 16,45 Căsuţa poveştilor; 17,00 Dragoste şi putere (s); 17,30 Fiorella (s); 18,20 Acasă la bunica; 18,30 Ştirile de Acasă; 19,05 Războiul pasiunilor (s); 20,00 Dragoste nebună (s); . 20,50 Luisa Femanda (s); 21,50 Principiul dominoului (thriller SUA 1977).
~Ei»om nc)a 15,00 Retransmisie cKNAEPdAjeie 7 abC; 17',50 Videoclipuri; 18,00 Topul; meseriilor - 'realizator Nicoleta Ţăranu; 19,30 Spoturi şi reportaje publicitare; , 20,00 Retransmisie Tele 7 abc; 23,00 închiderea programului.
Redacţia nu îşi asum ă .responsa bilitatea pentru schimbările intervenite. în programele posturilor de televiziune.
■ i m i i i i i u r a i i m i a iastăzi, de la ora 19,00:
REGINA M A I^ ide Manlio Santanelli
Marţi, 14 noiembrie~ . 06:00 - 07:00 Prima oră (Program informativ BBC
-6:00-6:30; Meteo -6:40; Infbrmatii utilitare - 6:50); 07:00 - 10:00 PRIMUL SALUT - Ştefan Coroian (07:00 Salut, 07:00 Salut; 07:20 Revista presei locale, 07:40 Revista presei centrale, 07:50,08,50 Horoscop; 08:00 Ştiri, 08:20 CD Sport- ştiri sportive, 08:40 Ştiripe scurt, 09:00 Ştiri, 09:20 Ce mai crede lumea); 10:00-13,00 Mesa] FM cu Tudor Runcanu (10,00 Ştiri+ Meteo, Mesaje de la ascultători, concursuri muzică,.11,20 'Capra cu trei iezi’ -trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret, acelaşi titlu, etc., 12:00 Divertis Radio Blitz, 12:40 'Telefonul z ile i"- interviu telefonic cu un om obişnuit dar interesant); 13:00 -16:00 Caleidoscop CD - cu Tiberiu Crişan (13:00 Ştiri + Meteo, ’ Cetăţean de o n o a re concurs pentru desemnarea celei mai... străzi a oraşului, 14,00,15J30 Ştiri, 15,20 Ce mai crede lumea (r.)); 16:00 -19:00 Conspiraţia -cu Horaţiu Nicoară (16:00,17:00 Ştiri, Telefoane surpriză pentru cei ce sărbătoresc ceva, 17,20 CD Sport - Mihai Petruşcâ 18:00 -18:30 Program informativ BBC, 18,40 Divertis Radio Blitz); 19:00 -21100 Studiou electoral; 21:00 Ştfrf, 21:00-22:00 Ret<6go!d-oldies but goidies.Prezintă Tiberiu Crişan.
; Marţi, 14 noiembrieî(( T H i| ŞTIRI : 09.00,10.00 ,12.00 ,15.00 , 16.00;
BBC-06.00 , 11.00 , 14.00 ,18.00; 6.30-9.00 Ştirile loc3le, interviuri, Horoscop
i / t
'(6.40,7.20, 8.20) , Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de dialog(8.30),Buletin rutier(8!55); 9.00-12.00-PATRULA-DE SERVICIU: 9.30-Revista presei, Punctul de vedere(10.15); Concursuri (10.30,12.30); 12.45-Sport pe mapamond; I?nn-I8nn-CALEID0SC0P fm: 13.20 -Musca (limba maghiară) 20.00 -TopTen-DJ Sebi; 22.00-23.00 Trenul de la miezul nopţii - Ucu Florea; 01.00-6.00 Unde Magice
rrti»— /M arţi, 14 noiembrieÎHTMT Contact ş tir i (buletine de ştiri de aprox.'4 minute): 5:30; 6:30; 7:30; 8:30; 9:30; 10:30;
11:30; 12:30; 13:30; 14:30; 15:30;16:30;17:30; 19:30; 20:30; 21:30; 22:30. 5:00-8:00 Lupta cu Somnul 8:00-10:00 Zona 810 (meteo, Revista presei locale, actualitatea locală, trafic, anunţuri utilitare, agende culturală, horoscop). 10:00-12:00 Tovarăşii mei; 12:00-17:00 Contact FM. 17:00-19.00 Muzica pe sufletul tău. Un program muzical interactiv, în care fiecare are povestea lui. Realizator Andreea Ionescu; 19:00-22:00 Seară de seară. Un program remediu pentru plictiseală: muzică şi dedicaţii, seară de seară la Cluj; 22:00-23:00Fabrica de hituri. Realizator Dominique Iancu. Emisiune special consepută pentru toţi oei care vor din muzică ce e nou, ce e bun şi ce o să fie în top; 23:00-24:00 Teoria iu b irii-realizator DJ Armând; 24:00-03:00 Super 50 (reluare).
€= = = = = = g = = = ^ N , Marţi, 14 noiembrieR A D IO C L U J ) ş 6,00 Bună dimineaţa.
— o emisiune cu informaţii, actualităţi şi muzică, prezentată de Doina Borgovan. 8,00
, Emisiunea în limba maghiară. 10,00 De zece ori România. Prezintă de la Cluj Dan Moşoiu. 11,05 Emisiunea partidelor parlamentare; 11,45. A patra putere-cu^Livia Inceu; 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară. 13,50 Buletin de ştiri. . 14,00 Program muzical pe staţia de unde ultrascurte - 95,6 MHz; 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00' Radiofax -prezintă Dan Moşoiu; 18,30 Agenda electorală; 18,35-19,00 Crochiuri muzicale - Prezintă Bogdan Roşea. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19;15 - 20,00 Alegeri parlamentare 2000.20,00 Ştiri. 20,10 Din grădina cu flori multe. - cîntece şi jocuri populare, dedicaţii la cererea ascultătorilor. Prezintă Sergiu Vitalian Vaida. 21,00 Ştiri; 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.'
R A D I O R E N A Ş T E R E A9 1 ,2 M H z FM
:CABlNET MEDICAL ONCOLOGICC LUJ-NAPO C A .
- str.P R O F C/ORTBA nr. 9 (ca rtie r Grigorescu)
C O N S U L T A Ţ I I - .
P ro f.d r. L U C IA N LA 2 Ă R(G ineco logie , C hirurgie, Oncologie)
L, Mi: 15-18; Ma, J: 16” -18” Dr. VALENTIN POPESCU
(Chirurgie, Oncologie) ... Ma, J: 14“ -16; V: 15-17
S: 9 - 11Dr. D A N -Ş O R IN POPESCU
(Urologie)L, Mi: 18-20; Ma, J: 18” -20
V: 16-20 PROGRAMARE:
tel/fax (064) 18.76.04 în timpul orelor de funcţionare
a cabinetului
^ POLICLINICA > INTERSERVISAN
s tr , P a sc a ly n r .5 ; c a r t . G ivcorgheni INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEUROLOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINOLOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRAFIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLOGIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINECOLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE
♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •
ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ ■ GASTROENTEROLOGIE \ .
E le c tro e n c e fa lo g ra f ie - E le e tro m io g ra f ie - E x a m in ă r i
D o p p le r - H is te ro s a lp in g o g ra f i i p e n t r u s te r i l i t a t e fe m in in ă .
E c o g ra f ie c a r d ia c ă ECO D o p p le r co lo r
T r a ta m e n te LA SER L A B O R A T O R C O M P U T E R IZ A T (Biochimie - Bacteriologie Imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină şi masculină)
ZILNIC, inclusiv DUMINICA (gardă) ' :
orele 7 -2 1 M edic d c g a rd ă : o re le 21 - 7 Rezervare, consultaţii
v la tel. 41.41.63. J
CABINET MEDICAL DE i i i STOMATOLOGIE
.Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar , Dr. Socolov Mihaela • medic primar
Tratamente stomatologica complexa:
•terapie• protetică (ceramică) -• chirurgie (rezecţii, implante) Prognmiri zilnic 1a teL: 430.028
ORAR Luni - Vineri: 9-19
Sţmbăfâ: 10-13
Penbuistudenfi, pensionari,
CABINET MEDICAL PRIVAT -Prof. Dr. loan HUŢANU
Cluj-Napoca, str, Observatorului v nr. 13, ap. 12 v .
■ (autobuze: 35, 43, 46) ■ -
Consultaţii, tratamente:'CHIRURGIE INFANTILĂ,ORTOPEDIE, UROLOGIE PEDIATRICĂ MALFORMAŢII, CONGENITALE. L: 14,30 -16; Ma, J: 17-19
.Pediatrie: *L: 16 - 21; Ma J: 19-21; Mi, V; 14-21; S: 9-11.- " '
Medicină generală:ACUPUNCTURA: - ' ’Ma, J: 15-17; S: 11,30 - 13,30. HOMEOPATIE: Ma, Mi, J: 9-12. ;
Informaţii, program ări, telefon: (064) - 12-46-75, zilnic în tre orele 9-21.
PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALBGARODr. ANGELA CĂLUGÂRC
. S tr. P rahove i n r. 11(lîngă biserica Bob)
. ' L , M i, V - 17-20 ,S , '"-'8-12.
Tel.; 42.56.18; tel/fax: 19.1Ă68
Linia telefonică d e in tervenţie în c riz ă . şi prevenţie a suicidului iniţiată de
UKiiiariiRii iii: siv'mii; nivnii clfjs td la dispoziţia dvs. d e luni pînă vineri, în tre o re le 8 - 2 2 . Vă aşteptăm anohtrihb la num ărul 186864.
.. A I C I ar putea fi
.. redama dumneavoastră
Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile
ROMPRES şi MEDIA FAX.
m M E brie 200
pentagonul nu mai subvenţionează oraşul subteran din Virginia de Vest(“Corriere delta Sera”)
Unul dinte cele mai mari buncăre antiatomice din SUA, cel destinat salvării parlamentarilor în cazul unui, război nuclear, s-ar putea transforma ;n cazinou. Dintr-un refugiu strict secret al politicienilor americani ar putea deveni o enclavă a miliardarilor, un Monte Carlo american. Secretul păstrat cu străşnicie, timp de aproape o jumătate de secol, mai exact din 1955 pînă în 1995, a fost înlocuit cu o publicitate extraordinară: “Veniţi la jocurile de noroc din buncăr!”. Dacă această acţiune ar fi încununată de succes, poate că şi alte buncăre antiatomice ar fi transformate în cazinouri şi, acolo unde odinioară domnea teroarea, s-ar putea ca acum să explodeze buna'dispoziţie.
Cine a vizitat acest buncăr în perioada în care nimeni nu ştia despre existenţa lui, nu şi-ar fi imaginat niciodată această metamorfoză. Buncărul, aflat la o adîncime de cca 30 de metri, dispune de mai multe săli şi saloane cu uşi blindate, cu o grosime de un metru. Un oraş- fantomă, capabil să reziste, timp de două luni, şi care ar putea să adăpostească o mie de privilegiaţi - nu şi familiile acestora - care trebuiau să se salveze cu orice preţ, în cazul unui holocaust nuclear. Aici există un restaurant, o clinică medicală, dormitor şi, fireşte, un Parlament. Există şi un studio de televiziune pentru ca,lumea exterioară sâ creadă că în capitală nu s-a întîmpiat nimic şi că politicienii lucrează. .
Bupcărul antiatomic care aspiră să devină cazinou nu se află la Washington, ci într-o zonă muntoasă din statul Virginia de Vest, intr-un loc la care nici nu visezi: Greenbier, unde, de peste două secole, cei bogaţi şi puternici vin să facă tratament cu ape termale, să joace golf şi tenis, să mănînce şi să danseze, să organizeze nunţi şi comploturi. Greenbier este locul unde Claire Booth Luce, proprietara revistei “Time” şi fostă ambasadoare a SUA în Italia, a scris
comedia -“Femeile”. Tot aici şi-au petrecut luna de miere actriţa Debbie Reynolds şi cîntăreţul Eddie Fisher, iar generalul şi apoi preşedintele american Ike Eisenhower a organizat, pentru o perioadă de şase luni, un spital pentru eroii din cel de-al doilea război mondial.
Dar de ce .Greenbier, atît de important în perioada războiului rece, se coboară acum la nivelul Las Vegas-ului, capitala mondială â jocurilor de noroc? Răspunsul este cît se poate de simplu: pentru a supravieţui. în extrasezon, hotelul, cu o suprafaţă mai mare decît a cazinoului din Monte Carlo, rămîne cu camerele goale, în proporţie de 85 la sută,- administraţia fiind obligată să concedieze o mare parte dintre angajaţi pe care ii reprimeşte în sezonul- următor. în perioada războiului rece, Greenbier a fost subvenţionat de Pentagon, dar în 1996, anul în care buncărul a fost părăsit, subvenţiile au încetat.
“Sîntem convinşi că, transformat în cazinou, ar constitui o atracţie
. extraordinară - a spus Aly Goodwin, directorul hotelului, însă în lipsa unor surse de venit, menţinerea lui este extrem de dificilă”.. Parlamentul din Virginia de Vest a pregătit, anul trecut, un proiect’de îege privind transformarea acestui hotel în cazinou. Virginia de Vest este unul dintre statele conservatoare, în care jocul de noroc. este considerat
j un păcat şi, din această cauză, 50 de parohii au strîns zece mii de semnături pentru organizarea unui referendum împotriva transformării în cazinou. Prin urmare, la alegerile prezidenţiale şi parlamentare din 7 noiembrie, locuitorii statului Virginia de Vest nu vor vota doar preşedintele şi parlamenţarii, ci vor trebui să se pronunţe în favoarea sau împotriva deschiderii cazinoului. Este foarte posibil ca un vot favorabil să fie benefic economiei locale, care-s-ar
' putea revigora datorită unor cîştiguri fabuloase.
Va c a p it u la , o a r e , p r e m ie r u l f r a n c e z
In fa ta n a ţ io n a l i ş t i lo r c o r s i c a n i ?(“Le Figaro”) ,
Premierul francez Lionel Jospin se află într-o mare dilemă: să capituleze în faţa naţionaliştilor sau să recunoască în faţa francezilor că s-a înşelat? Primul ministru nu se ştie cum să facă pentru a afirma contrariul celor anunţate în urmă cu patra luni. în timp ce naţionaliştii dau “protocolului” iniţial o interpretare maximalistă, noul ministru de Interne, Daniel Vaillant, în vizită la Ajaccio, pledează pentru moderare.
Elementul cel mai periculos este transferul de competenţe despre care vor discuta, în decembrie, Adunarea Teritorială Corsicană şi, în primăvară, Adunarea Naţională. Extremiştii naţionalişti consideră că reforma nu trebuie înţeleasă ca punct final al unei treceri la descentralizare, ci ca un prim răspuns la apelul la independenţă. în opinia lor, simplul fript că insula Corsica nu mai ţine de dreptul comun al Franţei, garantează declanşarea unui angrenaj irezistibil spre independenţă. Pentru. învăţarea limbii vorbite în Corsica, în şcoli se vor organiza cursuri speciale, care nu vor fi însă obligatorii pentru elevi. La fel de ambiguă este şi problema “repatrierii” în închisorile din Corsica a “deţinuţilor politici”, ultima
doleanţă a naţionaliştilor. în numele marilor principii, primul ministru refuză să prevadă un asemenea drept, însă îi va reuni pe deţinuţi în Sudul ţării.
Lionel Jospin a crezut că a găsit remediul miraculos, prinzîndu-i pe picior greşit pe predecesorii săi: el ar negocia - avînd în vedere că nu se poate încheia pace decît cu inamicul -, dar în mod deschis. Acum descoperă că, pentru naţionalişti, negocierile înseamnă doar continuarea
. războiului prin alte mijloace. Atentatele nu au încetat, la fel ca şi asasinatele comise de cei mai extremişti asupra celor mai puţin extremişti. “Guvernul şi-a pierdut principalul aliat obiectiv: Jose Rossi, liderul dreptei republicane şi totodată adeptul unui compromis cu naţionaliştii. Candidat la funcţia de primar al oraşului Ajaccio, el a fost! respins de uri electorat care a profitat de ocazie pentru “a. respinge aventura”.
Corsicanii, care doresc dezvoltarea economică şi sfîrşitul violenţelor, nu cred că un al treilea statut le va da
.ceea ce le-a promis Defferre, în 1982, şi Joxe, în 1991. Pentru a se salva, Lionel Jospin, este condamnat la autotrădare. ■ .
(“Le Figaro")întrebare: Orientul mijlociu este
o problemă de mare actualitate, dar Rusia nu are nici un rol. Absenţa ei de Ia summit-ul de la Sharm el- Sheikh nu este o dovadă că Rusia nu mai este o superputere?
Răspuns: V-aş răspunde cu o altă întrebare: la acest summit s-a hotărît ceva?
1.: Dvoastră ce preconizaţi?R.: Pentm a se ajunge la o decizie,
deci la o soluţionare a conflictului, trebuie să se extindă la maximum numărril participanţilor. Rusia, în calitate de coautor al procesului de pace, împreună cu SUA, consideră că un rol sporit conferit Moscovei nu ar fi decît benefic. Acelaşi lucra este valabil si în cazul Uniunii Europene,
statului sînt afectate de corupţie? j Justiţia, poliţia, serviciile secrete care au înlocuit KGB nu sînt putrede în interior?
R.: Pentru a lupta în .mod eficient împotriva corupţiei, este imposibil să ne limităm doar la forţele de ordine. Fără un'sistem de apărare a ordinii publice/statul este dezarmat în faţa criminalilor, şi numai reprimarea acestofa nu rezolvă nimic. Iată de ce obiectivul nostru prioritar trebuie să fie democratizarea societăţii.
î.: Reconstruirea statului rus trebuie să ţină seama de un adversar formidabil: “oligarhii”, acest grup restrîns de noi miliardari, care, fiind . nemulţumiţi de modul în care s-a împărţit controlul asupra economiei, îşi exercită acum asupra statului întreaga lor influenţă...
L: Aţi iniţiat procesul de reformă în cadrul armatei ruse. în ce scop? Doriţi să refaceţi o putere militară mondială cu riscul de a ruina din nou ţara? Sau pur şi simplu să asiguraţi apărarea Rusiei?
R.: Reforma armatei reprezintă una dintre priorităţile Rusiei. Vrem să ne menţinem capacitatea defensivă la cel mai înalt,nivel şi în acest scop trebuie să. reducem efectivele Ministerului Apărării şi să coordonăm acţiunile armatei cu celelalte forţe de apărare şi securitate. Astfel, vom putea' îmbunătăţi structurile militare, precum şi situaţia materială a personalului din cadrai armatei. Armata este făcută pentru a sluji societatea şi nu invers. O armată de profesionişti are nevoie şi de conducători bine instruiţi. Este nevoie şi de soldaţi conştienţi de
care ar trebui angajată într-o mai mare măskră. De asemenea, trebuie să se facă apel şi la alte ţări arabe. Astfel, vom putea să acţionăm simultan în mai multe direcţii, să explorăm diferite pişte şi, în primul rînd, pe cea libaneză. în Orientul Mijlociu, Rusia aspiră sincer la o soluţionare, fiind gata să-şi aducă contribuţia.
î.: După eşecul summit-ului de la Sharm el-Sheikh, vă temeţi de o escaladare inevitabilă spre un război regional?
R.: Pericolul este imens. Există riscul ca. tot ceea ce s-a obţinut pînâ în prezent sâ se piardă. Miza este esenţială pentru Rusia, dar şi pentru Franţa şi Europa. Orientul Mijlociu se află în vecinătatea noastră şi, de aceea, nu putem rămîne indiferenţi.
După părerea mea, nu trebuie să se inventeze o nouă soluţie. Ceea ce rămîne de făcut şi care se dovedeşte a fi atît de dificil, este punerea în practică a rezoluţiilor ONU. Or, în prezent, se înmulţesc apelurile adresate Rusiei de a participa activ la relansarea procesului de pace.
î.: Prin urmare, Rusia continuă să fie o superputere?
R.: Rusia şi-a schimbat complet principiile de politică externă. Ea nu mai încearcă să-şi impună voinţa în afara graniţelor sale, dar sîntem gata să participăm la soluţionarea problemelor internaţionale pe o bază democratică. Nu vrem însă să fim angajaţi în toate conflictele, pentru că avem suficiente probleme interne. Nu vor interveni decît în două cazuri: dacă sîntem direct vizaţi sau dacă părţile aflate în conflict solicită ajutor Rusiei pentru găsirea unei soluţii.
î.: Preferaţi să vă concentraţi asupra reformelor interne?
R.: Mi se pare cît se poate de firesc să mă intereseze mai mut problemele interne, deoarece eu.sînt preşedinte în Rusia, nu în-afara ei.
î.: Cum se împacă problema reconstruirii unei ţări puternice cu continuarea procesului de democratizare?
R.: Perestroika, lansată de Gorbaciov, în 1985, s-a transformat, încă de la începutul anilor ’90, într-o adevărată revoluţie. Şi, aşa num se ştie/ revoluţiile, chiar şi fără vărsare de sînge, ajung întotdeauna să distrugă vechiul regim. Vine însă o zi în care revoluţia trebuie să ia sfîrşit şi să facă loc procesului de reconstrucţie. Exact aceasta este etapa 'pe care o traversează-acum Rusia. Obiectivul nostru este consolidarea statului pe o bază nouă, democratică. Vrem să întărim instituţiile statului, să îmbunătăţim relaţiile dintre puterea centrală şi provinciile Federaţiei Ruse. In acelaşi timp, dorim să facilităm . dezvoltarea armonioasă a partidelor politice. - •
I.: Esfe posibil să se realizeze aceste obiective dacă instituţiile
R.: Sâ nu dramatizăm, deşi ar fi zadarnic să negăm influenţa “oamenilor de afaceri” asupra instituţiilor statului. Este necesar să se creeze un cadra juridic stabil pentru ca directorii de întreprinderi să nu mai invoce motive pentru a încerca să controleze statul. In dorinţa sa de reformă, statul găseşte mulţi aliaţi în cercurile oamenilor de afaceri şi interesul acestora este ca regulile jocului să fie similare pentru toată lumea.
î.: S-a creat impresia că unii oligarhi nu dezarmează. Boris Berezovski v-a atacat recent declarînd: “Elţîn lăsa să se creadă că nu este acolo, iar Puţin lasă să se creadă că este...”.
R.: După revoluţia din anii ‘90, mulţi oameni au obţinut avantaje de pe urma dezorganizării statului. Acumulînd capitaluri datorită manipulării instituţiilor dc stat, ci vor sâ menţină
.stătu quo-ul, prin intermediul mass- media, asupra cărora intenţionează să deţină monopolul pentru a intimida puterea politică. Nu aş spune câ sînt doi duşmani cu săbiile scoase; dc-o parte statul şi, de cealaltă parte, oligarhii. Cred, mai degrabă, câ statul are în mină un bici cu care loveşte doar. o singură dată, însă, în cap. Deocamdată, nu l-am folosit, doar l-am arătat pentru a atrage atenţia. însă în ziua în care vom fi cu adevărat supăraţi; nu vom ezita să-l folosim. Este inadmisibil să şantajezi statul şi, dacă va fi necesar, vom distrage instrumentele care permit şantajul.
i.: Dar folosirea biciului nu înseamnă că optaţi pentru dictatură?
R.: Viaţa este plină de pericole şi- cel mai bun mijloc de a le evita este de a se proceda în aşa fel încît pericolele să nu devină realitate. Pentm a evita catastrofa reîntoarcerii Rusiei la totalitarism este necesar ca toţi să fim egali în faţa legii. -
I.: Asta înseamnă că rusul şi cecenul, săracul şi bogatul trebuie să fie egali?
R.: Exact, însă trebuie ca statul să-şi exercite puterea în cadrul legii. Cetăţenii trebuie sâ ţeară ca drepturile lor să fie respectate atunci cînd statul le încalcă.
misiunea ce le revine şi anume de a asigura securitatea şi liniştea cetăţenilor.
î.: împotriva cărui pericol vreţi să apăraţi Rusia?
R.: Răspunsul este simplu: împotriva oricărei surprize. în opinia mea, acesta este şi principalul element al politicii de apărare a unor ţări ca SUA şi Franţa. Dacă ordinea internaţională va fi mai previzibilă şi mai dreaptă, toate ţările vor cheltui mai puţin pentru a-şi asigura securitatea.
î,: într-un interviu acordat ziariştilor ruşi aţi mărturisit câ purtaţi la gît o cruciuliţă dăruită de mama dvoastră. Cum sc împacă acest lucru cu faptul că aţi lucrat în KGB?
R.: Viaţa este plină dc contradicţii şi dispariţia lor înseamnă‘moarte. Rusia arc o istoric îndelungată şi in ciuda încercărilor din perioada sovietică a fost imposibil sâ i sc smulgă rădăcinile culturii naţionale. Mama mea era credincioasă, deşi practica religioasă se afla în pericol în fosta URSS. Eu am fost botezat în religia ortodoxă, dar în mod discret. Şi atunci dc ce vă miraţi că mi s-a dăruit o cruciuliţă ca să o port mereu?
î.: V-aţi întîlnit cu Soljcniţîn. Sînteţi de acord cu el atunci cînd spune că noua putere din Rusia nu va reuşi decît atunci cînd va demara procesul comunismului?
R.l Da, sînt de acord. Fiecare cetăţean trebuie sâ înţeleagă câ dezintegrarea Uniunii Sovietice a fost rezultatul dominaţiei comuniste asupra statului şi a economici ţării noastre, însă persecutarea unor oameni pentru simplul fapt că au fost membri dc partid ar fi o gravă greşeală. în URSS au existat T9 milioane de membri de partid, deoarece oricine vroia sâ facă carieră era obligat să se înscrie în partid. Credeţi-mă, nu există nici o diferenţă între un om cinstit într-o societate comunistă şi unul dintr-o societate democrată.
î.: Un trecut de spion nu reprezintă un handicap pentru un şef de stat?;
R.: Nu cred. Unii oameni răi măDemocraţia şi modernizarea , pot calomnia orieînd. însă nu există
statului sînt posibile fără ca mafia să fie eliminată?
R.: Italienii au afirmat înaintea ruşilor câ mafia este nemuritoare. Şi, în mod paradoxal, statul fascist al lui Mussolini a obţinut cele mai bune rezultate în lupta împotriva mafiei, în timp ce SUA democrate-s-au aliat cu mafia pentru a reuşi să-i învingă pe fascişti. în Rusia, există comunităţi mafiote, însă nu şi acea mafie cu structurile sale, cu istoria şi tradiţiile sale! Or, este mult mai uşor să învingi aceste grupuri mafiote decît adevărata mafie. In condiţiile mondializării, este necesar ca toate ţările să-şi conjuge eforturile pentru a distruge acest flagel.
nici un motiv pentru ca munca unor agenţi secreţi sâ fie dispreţuită întrucît meseria lor se aseamănă foarte mult cu cea a zariştilor. De altfel şi în SUA, înainte de a deveni preşedinte, George Bush a fost directorul CIA. De asemenea, SUA au ales un preşedinte care fusese actor. Şi ce-i cu aista?
I.: Totuşi, există o diferenţă între dvoastră şi George Bush, El nu a fost botezat în religia ortodoxă.
R.: Fiecare se ocupă de problemele sale. Eu sînt mîndru că aparţin Bisericii ortodoxe ruse, deoarece acest fapt creează o legătură personală cu poporal meu şi cultura sa.-
Aici ar putea fi_ reclama dumneavoastră Ă r C ă ' - c u ) t u i
1997 - A încetat din viaţă academicianul Alexandru
Bţrlădeanu (n.-1911).
a r t i . 1 4 n o ie m b r ie 2Q 00
A ctu a lita tea cu lturală
S eară lirică la A cadem ia de M uzică
Mîine, 15 noiembrie a.c., laora 16, va avea loc în Studioul de concerte al Academiei de Muzică “Gh. Dima" o Seară liricăsusţinută de studenţii clasei de ____măiestrie (canto) a prof. univ. Alexandru Fărcaş, lect. univ. Ramona Eremia, lect. univ. Gheorghe Mogoşan; vor acompania maeştri de concert conf. univ. Valentin Gora şi conf.- univ. Babos Judit; scenografie şi ecleraj: Ina Hudea.
E xpoziţia M argareta C A TR IN U
Ca o continuare a retrospectivei din august 2000, de la Galeriile UAP Cluj, ieri, pictoriţa clujeană Margareta CATRINU a deschis, în Sala Mică a Primăriei o nouă “personală". într-o abordare mereu reînnoită, în care şinele cosmic se înîîineşte cu peisajul interior într-o benefică, ardentă simfonie cromatică, artista invită privitorul să se alăture fluidului de lumină, pentru a pătrunde în adîncuri şi tăceri. De această dată avem de a face cu o mai concisă modalitate de reprezentare a motivului, cu accent pe structura compoziţională a imaginii şi efectele de armonie ă culorilor. Ca de fiecare dată, expoziţiile Margaretei CATRINU - surpriză şi revelaţie.
N outăţi la M ed iateca CCF •
g -p c începînd de ieri,. 13 noiembrie,[ C U L T U R E L Mediateca Centrului j F R A N C A 1 S Cultural Francez dinI CLUJ-NAPOCA CM-Napoca pune la
dispoziţia tubitonlor de muzică noile achiziţii în materie de CD-uri, care îmbogăţesc fondul deja existent. Astfel, publicul va putea alege dintr-un total de 1.120 CD-uri de muzică franceză, clasică, de jazz, cîntece pentru copii şi poveşti,- texte literare. Printre noutăţile achiziţionate recent se numără albumele unor cîntâreţi francezi: Amina, Goldman, Bruel, Indochine, Cabrel, Lavoine, Sapho; compozitori şi interpreţi de muzică de jazz: Di Meola, Garbarek, Webster, Petrucciani, Corea; concerte sau opere celebre: Ponchielli, Offenbach, Vivaldi, Verdi, Loewe, Respighi, Massenet, Gluck. Pentru cei interesaţi de muzica tradiţională sau muzica de film, Mediateca CCF dispune de albume noi, care vor trezi interesul tuturor.
Toam na M uzica lă Clujeană
închiderea Festivalului, aflat la cea de a 35-a ediţie, va avea loc mîine, 15 noiembrie, în concertul care va începe ia ora 19, la Casa Universitarilor. Orchestra Simfonică a Filarmonicii “Transilvania", avîndu-l la pupitru pe dirijorul olandez Jan STULEN, iar ca solişti pe: Ludmila Bogdanova (Ucraina) - “Sieglinde, Briinhilde”; Rainor Zagovek (Germania) - .“Siegmund, Siegfried, Loge"; Angela Ţibrea - "Woglinde"; Nicoleta Ardelean - “Wellgunde"; Ana Rusu - "Flosshilde, Erda"; Gheorghe M ogoşan - “Alberich'; loan Ardelean - “Wotan", vor prezenta publicului fragmente din Inelul Nibelungilor de Richard Wagner.
Festivalu l N a ţio n a l S tudenţesc de Teatru ___________ . _______
în cea de a doua zi a manifestării teatrale studenţeşti, cu caracter naţional, vor evolua, cu începere de la ora 16, pe scena Casei de Cultură a Studenţilor. Trupa “Lampisterii" a CCS Galaţi; Trupa “Galileo" a CCS Alba lulia; Trupa “Thespis” a C.C.S. Timişoara; -Trupa “Ludic” a CCS laşi; Trupa “Podul" a CCS Bucureşti. Festivalul este organizat sub egida MEN şi a Agenţiei Sociale a Studenţilor, de Casa de Cultură a Studenţilor din Ciuj-Napoca, în colaborare cu Centrul Creaţiei Populare Cluj. -
U niunea A rm en ilo r ne invită
Filiala Cluj a Uniunii Armenilor din România invită pe toţi cei interesau la vizionarea unui film, care îi va purta prin istoria şi spaţiul Armeniei.. Proiecţia va avea loc mîine, 15 noiembrie, ora 17,- la sediul Forumului Democrat German din Ciuj-Napoca, str. Memorandumului nr. 8. Întîlnirea va fi un prilej de' revederi plăcute, dar şi de delectare cu gustări armeneşti!
E săptămîna baletului... ’ i
, Lansare de carte
Astăzi, 14 noiembrie, la ora 14, va avea loc în Sala de sticlă a Primăriei clujene lansarea cărţii cu titlul: “Exerciţiul puterii” , avîndu-l va autor pe dl dr. Gavril losif Chiusbaian, fost ministru al Justiţiei; preşedinte al Uniunii Juriştilor din România.
Rubrică realizată de M. BOCU
£ Teodor Botiş
I u  o a W K ÎPe simezele Muzeului "Ion Sima ’’ din Zalău vorpoposi, începînd de mîine, ÎS noiembrie a.c. (vernisajiîl\
la ora 13), 60 de lucrări selectate pentru a ilustra, practic, o mini-retrospectivă a creaţiei pictorului şi dascălului clujean Teodor BOTIŞ, artistul distins cu premii naţionale şi internaţionale de calibru, participant, din 1966 încoace, la toate marile manifestări expoziţionale.din ţară, autor al zeci de expoziţii personale, prezent în alte zeci de grup, cu lucrări în colecţii de stat sau particulare de pe toate continentele."... Integrată organic ansamblului operei artistului, pictura de acum a lui Teodor Botiş continuă să îşi afirme orgolios relaţia de esenţă cu fondul străvechi al tradiţiei spirituale româneşti (...) Prin transparenţa materiei picturale, spiritualizată şi prin transparenţa structurilor cristaline străbate, cu limpezime, melodia de o sonoritate tandră, învăluitoare, a unui cîntec liric îngînat pe molcome plaiuri ardeleneşti...” (dr. Livia Drăgoi). - ... ■
Sînt lucrări realizate în ultimii 10 ani, din perioada supranumită "“a griurilor”, din cea a chivoturilor şi troiţelor solare, străluminate de - armonii mai calde, desprinse diri spaţii celeste, pentru a poposî'în prezent, în această năvalnică, dar- echilibrată picturâ-rugă si cîntec de
harfa, a cărei mireasmă desenează în spirit volute şi arcuri, evantaie şi curcubee. Recompunînd aripi de flutur din- - pietricelele unui caleidoscop imaginar, pictura luj Botişv - această metamorfoză continuă, reflectată într-o oglindă halucinantă - se constituie acum
— -
-- I Ş ' S K - '
nşgs
I I
ai.
* .
"N- ’ * * \ ' ' f,fi. S-*. ' ,« * *
t \ j j x j ' ' 4 \ V< * f
/ V’ ■ i $ .* . jMk-- + . * > * « ******r- .■ ţ.. . : -• • v. - <>,■- v<S . . « •
- x ţ *’* * t t <
îi Metamorfoză (ulei pe pînză)
%
Primăvară (ulei pe pînză)
delicat, ca o participare spontană şi inexorabilă. Mai mult decît atît, receptînd acest monolog etern, această trecere dinspre creat către increat că o lovitură de pumnal sau ca o dulce mîngîiere, mini- restrospectiva de la Zalău a pictorului reprezintă, fară îndoială,
întîlnirea publicului cu un artist de. o teribilă îndărătnicie, care te supune unor experienţe ameţitoare,.dăruindu-se întreg unei- studiate discipline a spiritului liber, aflaţ la maturitate. .
Michaela BOCU
M o n o g r a f i i l e s ă t e ş t i
n m K n m i n b e s p r e t r e c u t ,P R E R E B T § 3 V 3 3 T 0 R
în colecţia Monographica nr. 14 a Editurii Societăţii .Culturale PRO MARAMUREŞ “Dragoş Vodă" din Ciuj-Napoca a apărut, recent, ediţia a ll-a, adăugită, a lucrării TOHÂT> Străveche vatră românească de sub Codru de Iulian SĂLĂJAN, fiu al satului maramureşean care face obiectul monografiei. Scriam, în "Adevâivl de Cluj’’ din 12 iunie 1998, salutînd- apariţia primei ediţii a cărţii: “...Ca primă lucrare monografică dedicată satului Feconda-, Tohat şi zonei înconjurătoare, cartea, a cărei apropiată lansare o salutăm, reprezintă un început, ce poate deschide porţile unei cercetări istorice mai riguroase". Trebuie să constatăm cu satisfacţie, că autorul a intuit cele sugerate, pornind o documentare mai profundă, cu armele cercetătorului ştiinţific versat, pentru a prezenta şi pune în valoare, cît mai fidel, rădăcinile şi trecutul istoric al acestui colt de ţară, vechimea, datinile, obiceiurile, evoluţia şcolilor si a bisericii, propăşirea culturală, rolul unor personalităţi ridicate din sat, a căror contribuţie la îmbogăţirea patrimoniului cultural romănesc a fost covîrşitoare. Un spaţiu amplu.este„dedicaţ în această a doua ediţie oamenilor de seamă ai Tohatului, acelor chipuri luminoase carc s-au ridicat dur rîndul locuitorilor de aici în ultima jumătate de veac.
în cuprinsul a aproape 400 de pagini, autorul abordează: Cadrul flzico-geografic; un Scurt istoric al localităţii, cu date noi privind-primele atestări ale Tohatului; Evoluţia demografică, statistici edilitare şi economice; Biserica;
Învăţămîntul; Viaţa culturală; Schiţă asupra vieţii economice; Oameni de seamă ai Tohatului; Etnografia, cu Datini legate de muncile agricole şi viaţa cotidiană, respectiv Obiceiuri legate de ciclul vieţii. Sînt prezentate o listă aproximativă a primarilor; jurnalul unui consătean aflat în armata horthystă pe frontul dc vest şi ecouri la prima ediţie (între
m m
care se regăseşte şi articolul publicat de noi, în 1998). Departe de sentimentalisme inutile sau
•melancolii desuete, cartea concitadinului nostru Iulian SÂLĂJAN se înfăţişează ca o lucrare ştiinţifică în toată puterea cuvîntului, bazată pe o documentare serioasă din surse româneşti mri străine, bogată în informaţie despre o vatră de românism din care au plecat către cele patru zări: poetul Petre Dulfu, profesorul de română Petre Bran, arhimandritul Emil Bran, profesorul de limba română şi franceză Gheorghe Matieşan, gazetarul Gheorghe Crişan şi mulţi alţi profesori, învăţători, preoţi, notari, ingineri, economişti, farmacişti, militari de carieră etc., specialişti în
.cele mai diverse domenii. Cartea aceasta va trebui să se regăsească în biblioteca fiecărei familii din Tohat şi de pe raza comunei, a celor originari din acest sat mic, dar care a dat oameni mari, în biblioteca şcolii şi a celei comunale, în arhiva bisericii şi pretutindeni acolo unde cartea este ocrotită şi preţuită, fie şi numai de dragul, mărturisirii pe care o face la final autorul şi pe care o aşezăm aici, drept epilog: “Am plecat din Tohat în 1945 şi tot mi-e drag acest colţ de rai al copilăriei mele. Din dragoste pentru sat am scris cartea. Am găsit date extraordinare prin arhive: vreo 30 de titluri de cărţi şcolare, plus altele de filosofle şi pedagogie, semnate de Petre Dulfu; altele despre omul de, cultură Petre Bran din perioada 1850-1870; despre Emil Bran, unul dintre participanţii în delegaţia ce a d\is celebrul Memorand la împărat...” ,
< Michaela BOCU
Ediţia a doua ă Cărţii va fi lansată duminică,. 19 noiembrie 2000, ora 12, la Căminul cultural din satul'Tohat, comuna Uimeai, judeţul.
• Maramureş. Autorul invită pe toţi cei interesaţi să ia parte la eveniment, să-l contacteze la numărul de telefon 14-69-18, .
A ic i âr putea fi' reclama dumneavoastră
1840 - S-a născut Claude Monet, pictor francez, întemeietor al
curentului impresionist în pictură.
î î f î m u
T o a m n a M u z i c a l ă C l u j e a n ă • X X X V •
P a n o r a m ic c o m p o n is tic c o n te m p o ra n
-ARS r
în lipsa totală a repertoriului simfonic românesc în programele ediţiei -XXV a Festivalului “Toamna Muzicală Clujeană”, ansamblul cameral “Ars Nova” condus de compozitorul Cornel Ţăranu “salvează” prestigiul naţional al manifestărilor “Toamnei”. In plus de aceasta, programele ansamblului cameral clujean întreprind o serioasă şi documentată informare asupra evoluţiei muzicii contemporane româneşti şi universale, acceptînd deseori şi cu riscuri cadrul de “laborator componistic” pentru tinerii creatori de muzică românească, dar şi al mai vârstnicilor. . Această’ acţiune a formaţiei clujene s-ar putea completa fericit şi foarte util cu un cadru muzicologic “Ars Nova” în care tinerii şi mai
•'puţin tinerii muzicologi ar dezbate competent problemele muzicii contemporane româneşti şi universale, punînd la dispoziţia publicului avizat sinteze scrise atît de necesare scrisului muzical . autohton. Este desigur o sarcină, dacă nu chiar o obligaţie a Filialei Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Cluj-Napoca. Concertul formaţiei “ARS Nova” din cadrul Festivalului “Toamna Muzicală Clujeană” a inclus 4 titluri de muzică românească: “Verso pentru oboi solo, vioară, violă şi violoncel” de Cristian Marina (solist Aurel Marc), “Monocantata” de Vasile Herman (solist voce, clarinet, şi percuţie -. Flavius Trif), “Sequenzia” pentru ansamblu de Ştefan Niculescu, Acul 3 ăl operei “Oreste- Oedipe” de Cornel Ţăranu, în primă audiţie
absolută şi o lucrare pentm pian solo “Fur Eloisa” de Jack Fortner, în interpretarea pianistei Ninuca Oşanu Pop. / /
- Lucrările muzicale semnate de Cristian Marina şi Vasile Herman pot fi considerate ca facînd parte din tendinţa creaţiei româneşti, dar şi contemporane în'general, de esenţializare a expunerii fonice într-un proces combustial de transfigurare rafinată a izului popular. Această, tendinţă este în opoziţie cu muzica sistemelor închise, în care prioritateâ gîndirii şi a legilor ei şi nu a intuiţiei dau naştere unor configuraţii sonore cu pondere cerebrală, mai puţin sau deloc accesibile pentru o comunicare normală-cu publicul. “Verso pentm oboi solo, vioară, violă şi violoncel de Cristian Marina aduce în plan muzical o polifonie interesantă, capabilă de a dezvălui sonor faţete diferite ale proiecţiei elementelor cu încărcătură populară,- chiar dacă nu autentice, în fluxul unui limbaj muzical modern; Turnura fonică a lucrării tînărului compozitor şe modelează într-o “doinire” rafinată, expresie a contingenţelor autorului cu patria sa de origine, chiar dacă el trăieşte acum în nordul Europei. Piesa “Monocantata” de Vasile Herman aduce o noutate de exprimare cu un interpret în trei ipostaze solistice, care însă facilitează comunicarea printr-un limbaj clar, într-o frumoasă rafinaţie melodică. Interpretul Flavius Trif s-a exprimat prin trei mijloace muzicale diferite-voce, clarinet, percuţie minimală.
Compozitorul acad. Ştefan .Niculescu, personalitate marcantă în viaţa muzicală românească, dar şi internaţională, are oconformaţie profesională polivalentă: compozitor şi inginer. Această bivalenţă creatoare, evidentă în compoziţiile sale, dă o turnură fonică cu priorităţi cerebrale. Teoriile şi studiile sale'cu privire la culoarea în muzică sau asupra eterofoniei, atestă faptul că autorul lucrării prezentate în concert “Sequenzia” impulsionează efectele ştiinţelor exacte în actul componistic muzical. “Sequenzia” pentru ansamblu, interpretată de ansamblul “Ars Nova” pune în prim-plan polifonia într-o ambianţă-eterofonică. Apropiindu-se de tonul muzicii populare româneşti, Ştefan Niculescu, chiar dacă izul folcloric este filtrat în sonorităţi pînă la diminuarea etosului lui, alimentează investigaţia eterofonică cu efectele limbajului denumiri de folclorişti parlando-rubato. In fine, Cornel Ţăranu mai aduce un segment din opera sa de cameră “Oreste-Oedipe” pe un libret de Olivier Aperi. Este vorba de cele 4 scene ale actului 3 care astfel expuse dau muzicii o semnificaţie coerentă. în acest sens, scena a 4-a “Passacaglia”, în care se manifestă corul şi personajele Tiresias şi Electra, aduce un moment de mare frumuseţe muzicală şi artistică, o pledoarie pentru cadrul inovat al genului de operă. Alături de ansamblul “Ars Nova” şi-au dat concursul şi soliştii vocali Lavinia Cherecheş (Clitemnesterâ, Electra), Angela Ţibrea (Jocasta), Vasile Dinea (Oreste), Gheorghe Roşu (Tiresias) şi un grup coral al Filarmonicii “Transilvania”.
Aşteptăm cu interes programarea în întregime a operei “Oreste-Oedipe” în luna decembrie.
Emiliu DRAGEA
L a F e s t i v a l u l c i n e c l u b u r i l o r ş c o l a r e -J
C l u j - N a p o c a p e p r i m u l lo cîntre 2-9 octombrie şi 4 noiembrie,
' la Tg. Mureş s-a desfăşurat ediţia, jubiliară, a 30-a a Festivalului Naţional de artă fotografică şi cinematografică . a elevilor. Festivalul ar fi trebuit să se desfăşoare în vară, conform calendarului Ministerului Educaţiei Naţionale, dar n-au existat bani. Fotoclubul “Cetăţuia” al Palatului Copiilor din Cluj-Napoca a reuşit să atragă simpatia unor sponsori locali: Alimentara, Banca Română pentru Dezvoltare - Societe Generale, Central, Interservisan, RADP, RATUC şi, nu în ultimul rînd, “Adevărul de Cluj”, care a fost şi producătorul unui film care a obţinut două premii. Clujenii au prezentat cinci filme, fiind cei mai harnici dintre colegii lor din 16 judeţe (pentru comparaţie, întreaga Capitală a reuşit
“performanţa” de a prezenta un film de două minute). Clujenii au
-prezentat cinci filme şi au obţinut şase premii şi două diplome de onoare, impresionînd cei nouă membri ai juriului, în frunte cu prof. univ. Radu Petrescu Aneste, de la Academia de Teatru şi Film.-De altfel, tot clujenii organizează, în fiecare primăvară, la Băişoara, un festival-laborator, la care se discută cele mai importante filme ce urmează a fi prezentate la festivalul naţional. Este adevărat, pe lîngă acestea au apărut la Tg. Mureş şi cîteva “arme secrete”, care chiar au obţinut premii. Cineclubul “Cetăţuia” a obţinut premiul special al juriului pentru filmul poem “De ce-ai plecat, de ce-ai mai fi rămas” (regia' Bianca Rus), premiul I pentru filmul reportaj “Expoziţia” (Bianca Rus şi Oana Man), premiul I
pentru filmul etno-folcloric “Meşteşuguri populare” (Octavian Bucşa), premiul I pentru filmul eseu “Larix - 2000” (Carol Marfievici), premiul II (premiul I nu s-a acordat) pentru filmul-draniă “Proteza ’ (George Mihai Călian şi Radu Fritea), precum şi premiul special al juriului pentm scenariul aceluiaşi film, “Proteza”, Diploma de onoare echipei tehnice (CristianMunteanu j şi MihaelaMănăşturean). în sfirşit, dar nu cea din urmă distincţie, â fost unica Mare Diplomă de onoare, acordată profesorului îndrumător al cineclubului, Istvan Kolozsi, pentm
' întreaga sa activitate didactică, educativă şi de» creaţie, consacrată culturii şi artei cinematografice în rîndul elevilor. •
La salonul foto au participat 18 judeţe, cu aproape 250 de fotografii
(160 color). Pe primul loc s-a clasat fotoclubul din Olteniţa (11 premii), urmat de Oradea (9, inclusiv Marele Premiu pentm filmul alb-negru),
; Deva (8 - inclusiv Marele Premiu pentm filmul color). Clujenii au obţinut două premii I pentru fotografii color (Cristian Socaciu şi Alexandru Machedon), un premiu III pentm fotografie color (Alexandru Machedon), o menţiune pentm fotografie color (Alexandru Machedon) un premiu I pentm fotografie alb-negru (Adina Horodincă). Pentru Turda - un premiu II pentm fotografie color (Laura Mic). O Mare Diplomă pentm întreaga activitate s-a atribuit conducătomlui fotoclubului de la Oradea, prof. Istvan Csontos.
Nu mai este cazul să precizăm câ juriul a avut aprecieri deosebit de călduroase la adresa clujenilor, în special a cineclubului, a excelentei sale echipe de realizatori şi a profesorului coordonator. îi felicităm, le urăm noi succese artistice şi, în cazul celor din clasa a XlI-a - baftă la bacalaureat.
A ctu a lita tea culturală
PEER G Y N TOpera Română din Cluj-Napoca propune
iubitorilor baletului vineri, 17 noiembrie, la ora 18,30, reprezentaţia cu baletul de succes Peer Gynt, în două acte, scenariul de balet Adrian Mureşan, după poemul dramatic cu acelaşi nume de Henrik Ibsen. în distribuţie: Livia Tulbure Gună 1- “Aase, văduva unui ţăran”; Ioan Dorin Coşeriu - “Peer Gynt, fiul ei”; Anca Opriş - “Soiveig, o fată de ţăran”; Codruţa Oancea - “Ingrid, fata unui ţăran bogat”; Antonella Pop - “Femeia în verde”; Monica Pintea Martin,’ Cristina Toda, Diana Popovici -J“Trei ciobănite"', Monica Pintea Martin - 1‘Anitra, fata unei căpetenii de beduini”; Dan Orădan - “Dovrei, Regele TroliloU şi “Directorul ospiciului din Cairo"; coregrafia şi regia artistică; Adrian Mureşan; scenografia: Andrei Şchiopu.
300 de ani de la în tem eierea oraşulu i a rm en esc Gherla, ._________ l_________ ;__________________________________________ ,_________________
. La sfîrşitul săptăm înii trecute, străzile municipiului Gherla au fost mai populate ca de obicei. în organizarea Echipei de cercetaşi Nr. 31 din localitate s-a organizat prima ediţie a concursului “Să ne cunoaştem oraşul natal” . Evenimentul a avut loc cu prilejul împlinirii a 300 de ani de la întemeierea oraşului armenesc Gherla, recunoscut ca unic aşezămînt din Europa, construit în stil tipic baroc. A avut loc un interesant concurs_Cine ştie răspunde cu privire la istoria Gheriii, originea, obiceiurile şi stilul arhitectural al armenilor. Au participat elevii Şcolii generale nr. 2 şi ai Liceului Teoretic “Petru Maior” din localitate, precum şi membrii echipelor de cercetaşi din Cluj- Napoca, Oradea, Baia Mare. Zalău şi Dej, invitaţi cu această ocazie în frumoasa' aşezare armenească de pe valea Someşului Mic.
Tot la sfîrşitul săptămînii trecute, la clubul Fundaţiei culturale "Tâka" din Gherla s-au vernisat expoziţiile de fotografii “ Gherla de altădată* (reproduceri de fotografii şi ilustrate vechi din colecţia personală a domnului Anton Kasza) şi “Viaţa de cercetaşi”, ultima expoziţie oglindind în fotografii şi... amintiri activitatea echipei de cercetaşi din municipiul Gherla. Participanţii la festivităţile prilejuite de aniversarea celor 300 de ani de la întemeierea oraşului armenesc Gherla au vizitat şi Muzeul de istorie şi monumentele istorice de pe raza localităţii. SZ. Cs. -
O vo ce p lăcu tă
f t d m t c a r P o p V F u n k , r o c k ş i j a z z l a D i e s e l C l u b
T iu © ? ! ! . .Diesel Club a fost şi este o oază
de plăcute întîlniri şi bucurii muzicale. Pentru că de fiecare dată invitaţii şi-au onorat cărţile de vizită, au demonstrat că sînt voci în peisajul muzical autohton, internaţional. Că merită toată atenţia, toaie aplauzele, că trebuie onoraţi într-un număr cît mai mare.
Duminică, 12 noiembrie, oaspeţii s-au numit Hara (Tudor Runcanu/ ch, Flavius Ijuzilă/ voce, ch, compoziţie, Ciaudiu Purcărin/ tobe, Doru Dejeu/ vioară, Mihai Pop/ bass, Vali Jucan/ violoncel) respectiv Cuibul din Chişinău, Republica Moldova, aceştia din urmă în premieră absolută la Cluj- Napoca.
Hara, revin la ideea din primele
rînduri, ar fi meritat un public un pic mai numeros. Interpretarea, stilul şi nu în ultimul rînd compoziţiile, Aiurea, N-ai
activitatea lor concentrîndu-se în turnee în Germania, Franţa şi Rusia, stilul lor, funk - dansant, bucurîndu- se de numeroase aprecieri, de o largă audienţă în publicul tînăr. Lucru
’ !h a b a r U n d e v a ,. . . , , fiind dovada | certă a unor [. c a l i t ă ţ i m u zic a le , drumul spre înalta societate I puţind ' *. fi * parcurs destul i de repede.
Cuibul - Igor Dînga/ voce, Sergiu Vătaru/ ch, Sergiu Teacă/ bass, Sergiu Recarov/ clape, Vădim Tichişan/ tobe - a luat fiinţă în urmă cu zece ani, 1990,
ICuibul în premieră la Cluj-Napoca"
care s-ar fi putut întîmpla şi la noi, chiar dacă textele poartă amprenta grupului, chiar dacă se cîntă în limba rusă, doar aparent un impediment, limbajul muzical fiind universal.
M ie rc u r i, 1 5 - H a r m o n ic B r a s s B a n d
Harmonic Brass Band - Marius Beteag/ tr, Tiberiu Csoma/ tr, Dragoş Bunu/ com, Sorin Tanţa/ eufoniu, Liviu Deac/ tubă, Jean Marian Nicu/ percuţie - sextet format din muzicieni din Braşov; Cluj, Bucureşti şi Bistriţa, are un repertoriu bogat şi divers, axat pe compoziţii'preclasice, clasice, jazz-, ragţime, polkă, mazurkă, valsuri şi colinzi. 2000 poate fi considerat pentm ei an al consacrării; dovadă şi numeroasele' concerte şi invitaţii primite. ■
S îm b ă tă , 18 - Ş te fa n B ă n ic ă J r
Cel de acum alături de Rock’n Roii Band-& The 50’s va interesa cu .siguranţă.
Demostene ŞOFRON
In şcolile municipiului Gherta învaţă mulţi copii talentaţi. Unii dintre ei fac parte din formaţiile artistice ale Casei de cultură sau ale Clubului copiilor. An de an, zeci de elevi gherleni se afirmă şi la festivalurile de folclor organizate în ţară. Recent, la trad iţiona lu l Festival "Toamna Arieşeană" ce a avut loc la Cîmpia Turzii, eleva Adela Vincze a ocupat locul trei, reuşind sâ cucerească publicul prin vocea ei plăcută. Eleva clasei a IX-a a Liceului Teoretic "Ana Ipătescu” s-a afirm at şi în cadrul concursurilor de interpretare de muzică populară organizate în anii trecuţi în localitate. La festivalul de la Cîmpia Turzii a reprezentat cu cinste şcoala, fiind remarcată şi de membrii juriului, deosebit de exigent.
Nu întîmplător Adela Vincze învaţă la Liceul Teoretic “Ana Ipătescu". Majoritatea membrilor grupului folcloric “Colindiţa" din Gherla condus de soţii Istici, grup aflat şi sub egida Casei de cultură din municipiu, sînt elevii acestei şcoli, renumită pentm eficienţa activităţilor culturale organizate cu copiii. SZ. Cs.
Revista “H az de n ecaz” la nr. 6
Revista cîmpinenjlor .tinde spre un record în domeniu şi continuă să apară. Ca întotdeauna I semnalăm prezenţa ^ clujenilor Eugen P o p 'f - “.Ştim ce prost mergeau mai toate/ ;Sub guvernul care-a -ţ- fost;/ cel de-acum vrea - I să ne-arate/ că se ; poate şi... mai prost.” i (Altădată ş i acum); j Ionel A nd raşon i - ;“Duc pe umeri anii igrei,/ unii-au fost : 1------- ----------- — :-------- 1;întem niţaţi,/ merită .să-i toleraţi? fac politica... pe ei!” (Unor politicieni ajunşi la senectute) şi ioan Pop - “Ce coruptă- i lurnea asta,/ e o lume de nimic,/ mi-a pus coame chiar nevasta/ celui mai iubit amic!" (Indignare), acestuia din urmă apărîndu-i şi rondelul epigramatic Echinox, din care dtăm finalul: “Se- mpotmoleşte vîntul în castanI şi norii se încruntă °ă_ţre soare,/ mi-e inima o minge pe maidan/ şi mîinile aripi ce vor să zboare? nu înţeleg că totuşi mă mar doare/ şi că mă simt cu el contemporan? cu vîntu-mpotmolit într-un castan”.
Rubrică realizată de M. BOCU
r*,î.'- x <'■
f y\ * 7*
Aici ar putea fi reclama dumneavoastră
1991 - Parlamentul României, învestit de CPUN (prin Decretul-Lege nr. 92 din martie 1990, pentru alegerea
Parlamentului şi Preşedintelui României) cu calitatea de Adunare Constituantă, a încheiat dezbaterea Constituţiei.
A d e v ă ru l dc B
Ambasada SUfi protestează împotriva
folosirii imaginii ambasadorului James
Rosapepe în campania electorală a lui Mugur
IsărescuIntr-un comunicat primit ieri la
redacţie din partea Ambasadei americane la Bucureşti separată următoarele:
“Ambasada SUA în Bucureşti a aflat de existenţa unui material publicitar folosit în cadrul campaniei electorale a candidatului independent la Preşedinţie. Mugur Isărescu, în care acesta apare-alături de ambasadorul SUA în România, James Rosapepe. Materialul publicitar a fost realizat de asemenea manieră îneît. îi lasă p,e telespectatori să creadă că Ambasadorul îl sprijină pe dl Isărescu. Dorim sâ clarificăm câ Statele Unite nu se-implicâ în problemele interne ale României. Nici ambasadorul şi nici un alt oficial al Ambasadei nu sprijină nici unul din candidaţii la aceste alegeri. Acest drept aparţine în totalitate poporului român care va decide cine îl vâ reprezenta.
Anunţăm de asemenea câ am cerut realizatorilor acestor materiale publicitare să nu mai folosească imaginea ambasadorului în scopuri electorale”.
Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie iniţiată şi promovată de România
Adunarea Generală a ONU a adoptat, săptămîna trecută, rezoluţia pentru promovarea şi consolidarea democraţiei, rezoluţie iniţiată şi promovată de România, se arată într-un comunicat al MAE. Rezoluţia are 74 de coautori, printre care toate statele membre şi asociate UE, precum 'şi SUA, Japonia, Canada, Australia, Noua Zeelandă şi state din America Latină, Africa şi
Asia. Rezoluţia a fost adoptată în data de 9 noiembrie cu 145 de voturi pentru, nici un vot împotrivă şi 14 abţineri.- Iniţiativa a avut la bază Rezoluţia 2000/ 47, adoptată lâ 25 aprilie 2000, la Geneva, la propunerea României, de Comisia • ONU pentru Drepturile Omului. Conform evaluărilor statelor coautoare, rezoluţia, care are o valoare politică deosebită
prin adoptarea ei cu o largă majoritate, reprezintă unul dintre documentele cele mai echilibrate, articulate şi cuprinzătoare consacrate subiectului democraţiei la ONU, Asocierea numelui României de promovarea cu succes a rezoluţiei este foarte important din perspectiva promovării candidaturii României pentm un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate.
Candidaturile depuse de P LD Maghiar au fost radiateTribunalul Cluj a decis radierea de pe
listele electorale din judeţul Cluj a candidaturilor depuse de Partidul Liber Democrat Maghiar din România. Listele au fost contestate de UDMR, care a arătat că persoanele înscrise pe listele pentm Senat şi Camera Deputaţilor s-au înscris în cursa electorală în mai multe judeţe.
PNL a contestat mai multe persoane aflate pe listele PLDR, PD şi PNL-Cîmpeanu, pe motivul că au încălcat legea alegerilor prin
faptul că au completat un formular de acceptare a candidaturii şi nu un act olograf. Tribunalul a respins aceste contestaţii ca fiind nefondaţe. Ca’ un fapt mai puţin obişnuit, nici uri clujean'nu a ‘contestat candidaturile depuse la Biroul Electoral Judeţean, spre deosebire de mulţimea contestaţiile cetăţeniilor împotriva candidaţiilor la Preşedinţie venite din partea persoanelor fizice.
A. M.
BEM a invalidat zece candidaturi pentru cele două Camere ale Parlamentului
Biroul Electoral de Circumscripţie al municipiului Bucureşti (BEM) a respins zece candidaturi pentru cele două Camere ale Parlamentului, în şedinţa de definitivare a listelor de candidaturi pentru Senat şi Camerp Deputaţilor, a declarat ieri, Iulia Prelipceanu, preşedintele BEM. Cc Ic zece candidaturi au fost respinse în urma soluţionării contestaţiilor de
către Tribunalul Bucureşti. Potrivit luliei Prelipceanu, cei zece candidaţi fie nu întruneau criteriile de vîrstă, stabilite prin lege, pentru funcţiile de senator, fie se regăseau pe listele de candidaturi pentru Senat şi pentm Camera Deputaţilor. Cei zece candidaţi respinşi sînt: Nicu V. Saris (senator - PNL-Cîmpeanu), Octavian C. losub (deputat - PNL-Cîmpeanu), Teodor
Gheorghe Răvăşilă (senator - PNL Cîmpeanu), Daniel Corneliu Oprea (deputat - PNL - Cîmpeanu), Gicu V. Vasilescu (deputat - PNL-Cîmpeanu), Silviu Badea (senator - Partidul Pensionarilor), Marian Oprea, (senator - Partidul Pensionarilor), Liviu Sterian Barcan (senator - Partidul Pensionarilor), Horia Niţâ (senator - Partidul Naţional Democrat Creştin) şi Petrică
Adrian (deputat - Partidul Naţional Democrat Creştin). Pentru alegerile din 26 noiembrie a.c. au depus liste pentru Camera Deputaţilor un număr de 55 de partide, formaţiuni politice şi coaliţii, iar pentm Senat 31 de partide şi formaţiuni politice. De asemenea, pe listele de candidaturi pentm Camera Deputaţilor, validate de către BEM, se mai regăsesc trei independenţi.
F u n a r p r i m i t c a u n p r i m - m i n i s t r ul a G h e r l a
■ Dc mult timp nu a văzut Gherla aşa sală arhiplină ca la festivităţile prilejuite de lansarea candidaţilor Partidului România Mare pentm Camera Deputaţilor. Peste 500 de oameni, s-au îngrămădit în sala mare a Casei de cultură să asiste la prezentarea candidaturilor formaţiunii politice a lui Cornelju Vădim Tudor (aşteptat şi el la Gherla, dar care nu şi-a onorat invitaţia). însă, a fost prezent pe scenă, Gheorghe Funar, primit cu ovaţii şi aplauze în localitatea de pe Someş. De fapt, el a fost în centrul atenţiei. Cineva din sală l-a numit cu voce tare “domnul prim ministru!”. Cuvîntarea lui a stîmit interesul asistenţei, printre cei care au fost de faţă la discursul lui electoral aflîndu-se primarul şi viceprimarul noului municipiu, Nicolae Pop şi respectiv, Ioan Pintea,. ambii foşti membri marcanţi ai PUNR-ului.-
Au fost prezenţi la întîlnirea de la Gherla, candidaţii Ioan Mihai Năstase, Dan Bmdaşcu, Ioan Miclea, Ioan Mureşan, Viorel Dumitrescu şi Petru Guş. Desigur, nu au lipsit nici cunoscuţii interpreţi de muzică populară care îi însoţesc în periplul lor electoral. Nu au lipsit din sală nici membrii galeriei “COMANDO OLI”, care, după victoria favoriţilor lor, s-au îndreptat spre PRM, încurajînd programul electoral al partidului lui C.V. Tudor. .
' -SZ. Cs.
C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ţ i e a r e s p i n s c o n t e s t a ţ i a P N L
l a a d r e s a P N L - C î m p e a n uCurtea Supremă de
Justiţie (CSJ) a comunicat, ieri, Biroului Electoral Central (BEC) că a respins “ca inadmisibilă” contestaţia formulată de PNL împotriva PNL- Cîmpeanu, a declarat, ieri, Petre Similean, judecător în cadrul BEC.
Similean a precizat-că PNL a depus la BEC o contestaţie în care reclama faptul că PNL-Cîmpeanu a folosit un semn electoral care ar putea fi confundat cu cel al PNL. Contestaţia
a fost depusă la BEC după publicarea tuturor semnelor în Monitorul Oficial, conform legislaţiei în .vigoare.
Membrii BEC au respins contestaţia PNL, iar acest partid a atacat decizia BEC la CSJ, care a respins la rîndul său contestaţia, a arătat Petre Similean. . . ;
Semnul Electoral al PNL este o săgeată într-un pătrat, iar cel al PNL-Cîmpeanu o săgeată într-un cerc.
Lumea ca m oft !S S i
Ghici cine vine preşedinte!?!Un văr al meu, trăitor de
decenii în SUA,- mi-a spus, de multe o ri,, că-, democraţia americană e asemenea unui bou, care în loc de coame are două partide: democrat şi republican. E o metaforă care circulă la ei. Iată, ultimele alegeri din cea “mai mare democraţie” cu putinţă au pus în grea încurcătură pe toată lumea, căci electoratul a votat strîns şi i-a zăpăcit -pe- marii electori, aceştia între ei, candidaţii i-au pus în dificultate pe toţi ceilalţi, iar comisiile de numărare a voturilor, au fost pe nicăieri. Şi asta în ţara care' a trimis primul;
om pe lună, la ora, locul şi ziua fixată! în această-ţară voturile nu
.s-au putut număra corect, la timp, ■ nici cu mîna, nici cu calculatorul! Dovadă că nimic nu e perfect pe lumea asta. în plus, ca lucrurile să se încurce şi mai tare, pe lingă cornul stîng şi drept - adică partidele mari plus candidaţii lor, a mai existat un apendice stupid, inutil, necunoscut: al, treilea candidat la Preşedinţie. Ce rost are el, nici Cel de Sus nu ştie! Unii cetăţeni din Florida au încurcat un com cu urechile măgarului independent şi au votat invers de cum voiau! America
intră cu ultimele alegeri ■ spectaculos şi aşa cum merita în
mileniul următor! Mîndră şi orgolioasă, cu voturi populare, adică ale prostimii şi ale marilor
I electori (ale elitei), SUA mai are de progresat pe ici pe colo... Şi pentru ca alegerile să fie un .ghiveci complet, a mai cîştigat din milă sau compasiune, cred, şi Hilaiy Clinton un loc de senator.Asta să aibă şi'ea o mingherp, după mîngîierile date de Bill, în biroul oval, Monicăi cu pricina ’ vorbesc pe faţă de... incorectitu- si cu trabucul! Dacă divorţa şi dine. Cele mai mari greşeli s-au
publicat diverse comentarii despre aceste alegeri, în tonuri grave, de regret, supărare, sarcasm sau umor. Eu am rămas la umor.
Şi încă un... amănunt: toate sondajele l-au dat învingător detaşat pe Bush, unul singur “la mustaţă!”. Asta înseamnă că sondajele au fost partizane, aşa cum le stă bine într-o democraţie de vîrf. Acum candidaţii aşteaptă una din două: ori să cîştige, ori să conteste alegerile! Căci
Agendă electorală 2000
•' Candidaţii PDSR Cluj pentru Parlamentul României, Grigore Zanc, Vasile Puşcaş, Pascu Samoilă, Vasile Suciu şi Vasile Soporan s-au întîlnit sîmbătă cu alegătorii din localitatea Iara pentm a le prezenta oferta electorală a partidului. Alexandra Lăpuşan, Emil Săvan, Ioan Biriş, Cocean Pompei şi Teodor Sonca, candidaţi PDSR Cluj pentru Camera Deputaţilor şi Senat, au avut sîmbătă întîlniri cu alegătorii din comunele Ţaga şi Geaca. Ieri,. Girgore Zanc, Alexandru Lăpuşan, Vasile Puşcaş, Vasile Suciu şi Mihaela Rozor s-au întîlnit Cu electoratul din Baciu, iar localităţile Aşchileu, Borşa şi Vultureni au fost vizitate de o altă delegaţie a PDSR Cluj, formată din Grigore Zanc, Irinel Chindriş, Cocean Pompei şi Remus Lăpuşan. Candidaţii PDSR Cluj vor vizita azi SC Carbochim SA, iar la Căşeiu va fi organizat un miting electoral pentru a-1 întîmpina pe Ion lliescu, preşedintele PDSR. La Viişoara, după un miting electoral, Aurel Tămaş va susţine un spectacol folcloric. -
• Candidaţii CDR 2000 Cluj pentru Parlament s-au întîlnit ieri,cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Dezvoltare Regională. Cu această ocazie au fost dezbătute programele PHARE pentru diverse domenii' de activitate, programe finanţate de Uniunea Europeană (Sz.Cs). . . ' ’
Primăria municiplui Cluj-Napoca a format echipe speciale de supraveghere a locurilor unde se constată lipirea afişelor electorale fără autorizaţie. Echipele îşi ’ vor desfăşura activitatea pe toată durata campaniei electorale. Persoanele care vor fi identificate lipind afişe în locuri pentru care nu există aprobare vor fi amendate conform Legii nr.68/1992, modificată prin Ordonanţa de Urgenţă nr.63/2000. Contravaloarea lucrărilor de curăţenie pentru îndepărtarea afişelor va intra în cuantumul amenzii.
• Liviu Petrina, candidat independent pentru Camera Deputaţilor, preşedintele Societăţii Ştiinţifice Jacques Maritain din România, â’vorbit la Facultatea de Teologie Ortodoxă despre rădăcinile creştine ale democraţiei. De asemenea, el a avut întîlniri cu studenţii din căminul IV Haşdeu, cu care a dezbătut problema votului uninominal şi a circumscripţiilor unipersonale. La sfîrşitul săptămînii, Petrina s-a întîlnit cu cetăţenii din cartierele Mănăştur şi Mărăşti şi a vizitat sute de familii de clujeni, duminică el fiind prezent în Viişoarâ, - Cîmpia Turzii, Turda şi în satele Luna, Aiton, Ceanu Mare şi Feleac. -
• Radu Sârbu, candidat CDR 2000 Cluj pentru: Camera Deputaţilor, s-a aflat ieri într-o vizită electorală la SC Terapia SA Cluj-Napoca. în discuţiile pe care le-a avut cu conducerea şi salariaţii, au fost relevate realizările înregistrate de această societate în urma- procesului de privatizare: depăşirea planului de investiţii prevăzut în contractul încheiat cu FPS, creşterea salariilor, creşterea productivităţii prin achiziţionarea de echipamente de înalt nivel tehnologic. Tot ieri, Radu Sârbu a participat la o întîlnire cu studenţii din căminul 1 - Complexul Universitar Mărăşti. ■ -•
Mihaela LĂPUŞAN
candida apoi pentru postul de senator, b-. pricepeam. Aşa apreciez gestul ei care ne vorbeşte despre morala democraţiei americane... -Toate, ziarele au
produs acolo unde fratele lui Bush e guvernatori! Să ai sănătate vere şi grijă de boul tău. Noi rămînem cu ţapul si cu purceii noştri!
Viorel CACOVEANU
PDSR crede că Ministerul de Interne
îşi depăşeşte atribuţiile legate de
procesul electoral în privinţa
românilor din străinătatePDSR îşi manifestă îngrijorarea faţă de “interesul”
Ministerului de’Inteme pentru cetăţenii români cu drept de vot din străinătate şi din Republica. Moldova; a declarat, luni, după şedinţa Biroului Executiv Central al partidului, vicepreşedintele Dan Ioan Popescu.
Liderul PDSR crede că Ministerul de Interne s-ar.implica în organizarea alegerilor, depăşindu-şi atribuţiile, care privesc numai distribuirea cărţilor de alegător. Popescu afirmă că .Direcţia Generală de Evidenţă Informatizată a Persoanei din Ministerul de Interne controlează, de fapt, “persoanele cu drept de vot” din străinătate şi câ o asemenea instituţie nu funcţionează în nici un stat cu pare “dorim să ne comparăm”: ' ,
Conform informaţiilor deţinute de PDSR, în străinătate sînt înregistraţi 400.000 de cetăţeni români cu drept de vot, din care în Republica Moldova 30.000 de persoane (pentru care s-au distribuit 10.000 de cărţi de alegător). '. Dan Ioan Popescu susţine că PDSR ar putea obţine, la
alegerile generale din noiembrie, aproximativ, 30% din voturile exprimate de cetăţenii .români din străinătate. ..
CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;
SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75._______________ '___
m a r ţ i , 1 4 n o ie m b r ie 2
U N I V E R S I T A T E A ' B O G D A N V O D Ă "
C L U J - N A P O C A, Studenţii anului I vă invită la "Balul Bobocilor"
Spectacolul va avea loc la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca, în data de 19 Noiembrie 2000, ora 19.
Din program: 'L - Concurs de Misş şi Mister;
- Recital extraordinar SING SING BB;- Parada modei. . . *Începînd cu ora 22 vă aşteptăm la DISCO "OK": :
• SPONSOR PRINCIPAL: v/-L EUROPEAN DRINKS
SPONSORI:S.C. ROMINSTAL CONSTRUCT SRL, -
EUROPHARM SA BRAŞOV, AVIATICA TRAVEL,' MAGAZINELE RIALDA, S.C. ACSA S.A.,
SILCOTUB ZALĂU, JOL1DON, URSUS, INTERPRINT, PRODVINALCO, S.C. MAGSAN TEHNICO-SANITARE,
LEONARDO, ROXER COLORAMA.PARTENERI MEDIA: -
ADEVĂRUL DE CLUJ, MONITORUL IDE CLUJ, PRO FM, CD RADIO. ,
Biletele se găsesc la reprezentanţii din fiecare an, Ta sediul facultăţii şi la Casa de Cultură a Studenţilor în ziua spectacolului.
S . C . I M S A T S E R V I C E C L U J S . A .
V I N D E A U T O T U R I S M R E N A U L T
S A F R A N E 2 2 0 0 C M C , C L I M Ă , E T C . ,
A N F A B R I C A Ţ I E 1 9 9 3 . P R E Ţ 1 4 .0 0 0
D M N E G O C I A B I L . ‘ ^ ■
I N F O R M A Ţ I I L A T E L E F O N 0 6 4 -
4 1 2 . 0 5 2 , 4 1 2 .5 8 8 . ' . (3974875)
J se citează S. C. AFAMIAIMP. EXP. SRL, cu J I sediul în Cluj-Napoca, P-ţa Mihai Viteazwnr. I 12, la Judecătoria Cluj-Napoca, camera 122, în I J data de 15 noiembrie 2000, ora 8,30, în calitate J I de pîrît în Dosarul nr. 6813/2000, pentru litigiu | I comercial cu Regia Autonomă de Termojicare. I^Cluj-Napoca. I
i & 7î2 i5l i
S U C U R S A L A D E D I S T R I B U Ţ I E A G A Z E L O R N A T U R A L E C L U JA N U N Ţ Ă :
Marti, 14 noiembrie 2000 se pune în funcţiune SISTEMUL DE DISTRIBUŢIE A GAZELOR NATURALE DIN LOCALITATEA GILĂU JUDEŢUL CLUJ, partea jinală, urmând ca în zilele imediat următoare să se pună în funcţiune şi instalaţiile interioare de utilizare la viitorii consumatori de gaze naturale din localitate. ; ■
SĂ FIE ÎNTR-UN CEAS BUN!Ordinea de prioritate a punerii în funcţiune a instalaţiilor
va fi stabilită de comitetuLde cetăţeni şi Primăria comunei Gilău. ■
Pentru preîntîmpinarea unor accidente ce s-ar putea produce din . cauza punerii în funcţiune sau folosirii incorecte a instalaţiilor de gaze naturale, se vor respecta cu stricteţe următoarele reguli: ' . •
1. Proiectarea, executarea, întreţinerea şi-exploatarea instalaţiilor de distribuţie a gazelor naturale se face numai cu respectarea Normativului I.6./1998.
2. Punerea în funcţiune a instalaţiilor noi se face numai de către delegatul Distribuţiei de gaze, în prezenţa beneficiarului pe -baza unei documentaţii semnate :.de către INSTALATORUL AUTORIZAT la proiectare şi la execuţie, documentaţie avizată de către Distribuţia de gaze;
3. Instalatorul autorizat va da explicaţiile necesare, beneficiarului, privind utilizarea gazelor naturale, conform Anexa 17 din Normativul I.6./1998;
4. Consumatorii de gaze noi puşi în funcţiune, precum şi cei cu instalaţii existente de pe raza de activitate a Sucursalei Cluj sînt rugaţi să respecte INSTRUCŢIUNILE DE UTILIZARE A GAZELOR ÎN CONDIŢII DE SIGURANŢĂ, primite cu ocazia punerii în funcţiune Sau a verificărilor şi reviziilor instalaţiilor de utilizare şi să le respecte întocmai.
5. înainte de a se aprinde focul sau lumina electrică se va face aerisirea încăperilor în fiecare dimineaţă sau ori de cîte ori este cazul, iar dacă se simte mirosul caracteristic dc gaze (a ouă alterate), se va anunţa imediat distribuţia de gaze pentru remedierea defecţiunilor, timp în care se va avea grijă să nu se umble cu surse de foc sau care produc scîntei ce pot
declanşa explozii. ■ ' : '6. Consumatorii de gaze care locuiesc în clădiri cu
subsoluri sau pivniţe vor asigura orificii de aerisire la partea superioară care vor fi în, permanenţă deschise, iar de fiecare dată cînd se intră în aceste încăperi se va controla, prin 'mirosire, prezenţa gazelor, orice emanaţie de gaze urmînd să, fie anunţată imediat la distribuţia de gaze, fară a se umbla cu surse de foc, ce produc scîntei, pînă la remediere.,
DISPECERAT CLUJ-NAPOCA- program permanent Ia telefoanele:
CLUJ-NAPOCA: ' 928 sau 432.424GHERLA: 241.938FLOREŞTI: ,265.645 între orele 7-15,00DEJ: ' 213.762TURDA: 313.717-----------C. TURZII: 367.666
7. Este interzis a se dormi sau a părăsi locuinţa lâsînd gazul aprins nesupravegheat şi a dormi în bucătării în care prepararea hranei se face cu reşouri sau aragaze, sau a folosi aceste aparate pentru încălzirea încăperilor, precum şi a lăsa copiii să manevreze robinetele de gaz. •
8. Este -interzisă- folosirea sobelor cu plite crăpate sau care prezintă defecţiuni, precum şi încălzirea excesivă a acestora, deoarece produc asfixieri.
9. Este interzisă modificarea constructivă a arzătoarelor, aparatelor de consum şi folosirea discurilor metalice pc arzătoarele aragazelor şi reşourilor.
10. Consumatorii de gaze sînt rugaţi să-şi verifice permanent starea coşurilor de fum, dacă există dispozitiv (grătare de sîrmâ) conform STAS 6793/86, a tirajului acestora, orice defecţiune să fie remediată imediat prin coşari sau sobari, fiind interzis consumul dc gaze, pînă la remedierea defecţiunilor constatate.
11. Este interzis instalarea debitelor dc gaz dc persoane neautorizatc sau firme NEAGREMENTATE ÎN GAZE, precum şi receptori (cazane, maşini ’dc gătit, convectoare...ctc.) ncomologatc.__________
B A N C A A G R IC O L A S .A . S U C U R S A L A C L U J
V IN D E L A L IC IT A Ţ IE P U B L IC Ă1 *patru corpuri de clădire (fabrică de brînzeturi,
brutărie, carmangerie, magazie) precum şi utilajele specifice activităţii, situate în comuna Frata, jud. Cluj; proprietatea S.C. MIHARAMIS S.R.L. Cluj-Napoca.
Licitaţia va avea Ioc în data de 23.11.2000, ora 10, la sediul Băncii Agricole S.A. Sucursala Cluj din Cluj-Napoca, Piaţa Unirii nr. 7, etajul III. |Informaţii suplimentare la telefon 193.140 -109. |
, FIRMĂ -! IMPORTATOARE ŞI J ■DISTRIBUITOAREDE [ * MEDICAMENTE II ANGAJEAZĂ MEDIC I | VETERINAR PENTRU | j REPREZENTANT £1 ■ VÎNZĂRI ÎN ZONĂ. 11 ! TEL. 016104252, §-!1 012110832,092367606 J
S .C . L I D L O R E L L E I Risp
s t r . C l i n i c i l o r n r . 1 0
Comision minim J
S.C. TEXTILA RO M AT S.A.C lii j -N a p o c a , S tr . S a la m u lu i n r . 3 7
închiriază spaţiipentru desfăşurarea activităţilor dc
producţie, depozitare, comerţ.-'' Societatea deţine 15.000 mp de hale.
■ *1
II
■ § l
i l
I- Se poate închiria fie întreg spaţiul, fie module cu intrări separate _ J de 300; 400; 1000; 3000 mp. ■
Informaţii la tel.: 064-44.12.52 sau la sediul societăţii. I
I
1— 1
1— 1
L a x
angajează pentru magazinul din CLUJ-NAPOCA:
pentru raionul de carne ş i produse din carne
Iiii
s i« i
iii
P e r s o a n e le in te r e s a te s u n t r u g a te s ă s e p r e z in te c u u n C u n ic u lu m * { V ita e la s e d iu l M E T R O C lu j- N a p o c a , S tr . A v r a m Ia n c u 4 8 8 - 4 9 0 , jlo c a l i ta te a F lo r e ş t i ; î n z i le le d e j o i 1 6 .1 1 .2 0 0 0 ş i v in e r i 1 7 ,1 1 .2 0 0 0 , \
. : în t r e o r e le 8 00- 1 5 °°, la b i r o u l P e r s o n a l. ' I
CHITANTE FIS C A LE, FACTURI, A V IZE, M O N ETARE
SI ALTE IM PRIM ATE FIS C ALE9. -A ... .
'ţi Cumpăra ]dinW-A»V*|
Pentru a vă asigura in continuare un abonament la ziarulv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i \ s t r .N a p o c a n r . 1 6 . A D E V A R 1 U L
de Cluj
L* n 1 j Lle-î t fiteCLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;
. . ‘ tel/fax 19-73-04SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;
SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,_______marţi, vineri 8-11; tel/fax 21ţ60-75.
.........m a r ţ i . 1 4 n o ie m
P - t a U n i r i i 4 - 5 T e l . / F A x : 0 6 4 - 4 3 0 . 4 2 3
R E C O N D I Ţ I O N Ă R I C A R T U Ş E I M P R I M A N T E
■ J E T
r 1I
I
I
I
I
I
IL .
N A P O C A P R E S Sa n g a j e a z ă
v î n z ă t o r i p r e s ă ş i c a r t e
. I a t o n e t e s t r a d a l e .
I n f o r m a ţ i i l a t e l . 0 6 4 - 1 9 . 6 8 . 5 8 .
IJCi I
H
I
Ij
VÎNZĂRICUMPĂRĂRI
• Vînd garsonieră, în Mărăşti, etaj intermediar, confort 1, nefinisată, pre( 124 m ilioane negociabil. Tel. 430.423. (Ag-i)
• Vînd garsonieră, pe str. Parîng, finisată, confort I, preţ 140 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.)
• Vînd apartament 1 cameră, pe Calea Mănăştur, etaj intermediar,
• V înd casă nouă cu 1400
mp grăd ină str. Frunzişului
26A , p re t 40.000 U SD negociabil. Tel. 094-84-03-87, (1304403)
• V înd vilă, construcţie nouă, 5 camere, garaj, curte, finisată
interior, exterior, te i . 42-06-92;
094-77-38-36. (1116500) -
confort I, proaspăt zugrăvit, preţ Napoca. Tel. 42-16-39. (1116477)
7.400 U SD . Tel. 430.423. (Ag.i.) . v înd apartament 4 camere, etaj
• Vînd apartament 3 camere, pc str. ^ cartia Mărăşti, str. F-cii de Zahăr.
£ X 7 bil'™• Vînd apartament 3 camere, confortI, parter, ncfinîsat, pc str. Pastcur, * apartament 3 camere,preţ 270 milioane. Tel. 430.423. confort mărit. Tel. 42-19-56. (Ag.i.) 1 (1271014)• Dau in chirie apartament 2 camere, • Vînd apartament 4 camere, 2 mobilat, utilat, pc str. Pascaly, preţ băi, bucătărie, hol, pivniţă, lojă, pc 120 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.) str. Gh. Dima nr. 23, bl. A4, etaj L,
• Dau în chirie apartament 2 camere, ap. 3, cartierul Zorilor, fam. Plcşa. pc str. Albini. mobilat, finisat, fără (12710331 telefon, preţ 100 U SD . Tel. 430.423.(Ag.i.)
• Dau în chirie apartament 3 camere, pc str. Girbâu, mobilat, preţ 100 USD. Tel: 430.423. (Ag-i.)
• Dau în chirie spaţiu, pentru sediu firmă, pc str. Emile Zola, 350 mp, finisat, vitrină la stradă, grup social.Tel. 430.423. (Ag.i.)• Caut de închiriat casă 4 camere, baie, bucătărie, mobilată, singur în curte, ofer preţul pieţei. Tel.430.423.(Ag.i.)
• V în d Opel Vcctra 1,7 TD,
an fab rica ţie 1993, v iş in iu
metalizat, recent adus în ţară.
Tel. 093 -44 -75 -97 . Preţ negociabil. (1271015)
• V înd Dacia 1300 din 1982. Tel.
12-21-33. (1304417)
• V în d lam briuri din brad. Preţ 38000 lei/mp. Tel. 093-77-
63-47. (1271001)
A v e ţ i p r o b l e m e
f i h a n c i a r e ?
D o r i ţ i o s o l u ţ i e
r a p i d ă ?
A P E L A Ţ I L A S E C T O R U L P U B L IC IT A T E
A L Z I A R U L U I N O S T R U !
• V înd Toyota Previa.,TeI.
186.891. (P.)
SCvă oferă posibilitatea RECUPERĂRII LEGALE
AîCREANŢELOR DUMNEAVOASTRĂ ce le aveţi la o persoană fizică sau juridică din UNGARIA.
Putem furniza informaţii cu privire la situaţia financiară a partenerilor din Ungaria cu care doriţi să intraţi în contact.
sc lUontauid Seru s u lT el./fax 0 5 9 /4 1 4 .8 0 8
s a u 0 9 3 /9 6 6 .9 9 7
ÎNCHIRIERI
■. Vînd casă familială în Cluj-
* Dau în chirie apartament 4
camere central cu, centrală p rop rie , p re ţ 160 U SD , nemobilat. Tel. 094-84-03-87. (1304402)
• închiriez vilă 10 camere, 400
mp, pt. firmă, clădire nouă.
Tel. 186.891. (P.)
DIVERSE• S C Emco str. Fabricii de
C h ib ritu ri nr. 13-21 etaj 5,
angajează cusătoare şi
trăgători feţe încălţăminte. Relaţii tel. 43-52-47 între orele 8-15. (1304404)
• S C Sput S A Cluj-Napoca şi S C Sares S A Cluj-Napoca
cheamă în judecată pîrîţii:
B a n ya i M ih a i, Kovacs
Alexandru, G al Varvara, Gal
Francisc, Aştilean loan, Furo
Ana, K ilin Susana, Vari Iosif,
V a ri Susana, V a r i Andrei, Vari
R o za lia , R u s loan, R u s
Ludo v ica , H egedus Gizela, Hegedus Petru, Pop Silvia, V in cze Io s if, V incze Ana, M ureşan loan, Mureşan Ana,
la Judecătoria CIuj-Napoca în 17.11.2000, sala 125 ora 8 în do sa ru l nr. 9262/1999.
(1304408)
• P izze ria New Croco angajează pizzar cu experienţă.
TeL 19-02-13. (1304416)
* Slăbiţi garantat! Tel. 12-
11-86. (1116420)
• Grupul Şcolar, de Chimie Indu stria lă “Terap ia” C luj-
Napoca organizează în data de
30 noiembrie, ora 10, concurs
pentru ocuparea unui post de contabil şef. Cerinţe: studii
superioare, operare pe
calculator, experienţă în
domeniu. Dosarele se depun
pînă la data de 28 noiembrie,
ora 15, la secretariatul şcolii,
în str. Decebal nr. 41.
In fo rm aţii la tel. 13-05-07.
(1271004)
• A nga je z strun ga r cu
experienţă. Tel. 094-56-53-01.
(1271010) '
• Angajez medic veterinar
stagiar, pentru C irca Aluniş, cu
domiciliu Ia dispensar. Tel. 095-64-05-33. (1271029)
• Ghicitoarea Gabi, vindecătoarea,
face şi desface farmecele, dezleagă
cununiile, afgintul viu, împreună
cuplurile despărţite, vindecă de
epilepsie, vindecă de anumite boli
cu plante medicinale. Tel, 095-14-
64-73. (1271017)
• Vestita vrăjitoare Sedra deseîntă
pentru păgubiţii F. N. I . ., pentru
echipele de fotbal, care au fost
ajunşi la necazuri: Deseîntă în orice
domeniu, pentru orice persoană fzicâ
sau juridică, vestita vrăjitoare Sedra
apărută în toată ţara Ia radio şi T V
şi în Europa. Apelaţi cu orice
. problemă la tel. 40-96-50; 095-42-
02-01. (1271018). •
. • Celebra prezicătoare, lecuitoare,
tămăduitoare Lâurenţia a revenit în
oraşul Cluj cu diferite plante de
vindecare a anumitor boli. Dezleagă
de argintul viu, de beţie, de
ipotenţie, dezleagă cununiile,
rezolvă dezbinări, ajută în afaceri,
aduce pace şi linişte în casele
oamenilor. Apelaţi cu încredere şi
nu veţi regreta. Tel. 095-40-28-27;
40-96-50. (1271019) -
• Firmă americană oferă şansa
unui cţştig foarte bun şi caută
persoane care Vor să slăbească
sănătos. Tel. 093-59-03-11.
(1271020) - ' 7 ’ -■
• Grup Şcolar Alexandru Borza,
scoate la licitaţie spaţiu de 6,4 +
1,8 mp pe data de 23.11.2000.'
Inform aţii la tel. i4-12-88.
(1304405)
• Farmacist specialist doresc să
lucrez în farmacie. Tel. 43-83-04.
(1304361)
• In conformitate cu Legea nr.
137/1995, Medica M3; Comexiiri
S R L anunţă începerea demersurilor
pentru obţinerea acordului de mediu
pentru obiectivul: parter şi etaj
pentru birouri situat în Cluj-Napoca
str. M oţilo r nr. 39 ap. 2 şi 3.
Eventualele sesizări şi sugestii
numai pentru factorii de mediu se
vor depune la sediul A P M Cluj,
Calea Dorobanţilor .nr. 99.
(1304395)
" •* în conformitate cu Legea nr.
137/1995, SC Textile încălţăminte
anunţă începerea demersurilor
pentru obţinerea autorizaţiei de
mediu pentru obiectivul sediu firmei
situat în Cluj-Napoca B-dul Eroilor
21-23. Eventualele sesizări şi_
sugestii numai pentru factorii de
mediu se vor depune la sediul A P M
Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.
(1304409)
• în conformitate cu Legea nr.
137/1995; Ene Dan ie l anunţă
.începerea demersurilor pentru
obţinerea acordului de mediu pentru
obiectivul: magazie'situat în com.
Câpuşu Mare,rsat Straja nr. 19 jud,
Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii
numai pentru factorii de mediu se
vor depune la sediul A P M Cluj,
Calea ^Dorobanţilor nr. 99.
(1271032)' . ' : '.. \
PIERDERI• Pierdut carnet de sănătate pe
mumele Chinan Ovidiu. îl declar nul.
(1304393)
• Pierdut C IV cu seria C 301050.
O declar, nulă. (1304415)
• Pierdut portmoneu cu acte în
zona P-ţa Avram Iancu-concert
IR IS, data. 10.11.2000, B. I. -Popa
Matei Emilia, permis intrare U. M.
01369-Popa Matei E milia. Rog
telefonaţi la nr. 19-57-90 la orice
oră. Ofer recompensă. (1271006)
• Pierdut certificat de trezorerie
nr. A 1 -7942 I4 . îl declar nul.
(1271016)
• Pierdut carnet de student pe
numele Pricope Dan Andrei. îl
declar nul. (1271022) ; '
• Pierdut chitanţa cu nr. 2 din
13.12.1999 de achitare ă 32
m ilioane lei reprezentînd
contravaloare taxe vamale eliberată
de Vama Cluj pe numele Ophalvens,
A|ex şi chitanţa cu nr. 26 din
13.01.2000 de restituire; a. taxelor
anterior, achitate. Le declar nule.
( 1271025) , • ■• Pierdut carnet de student pe
numele Varga Corina: îl declar nul..,
(1271026) .
• Pierdut legitimaţie de cămin pe
numele Mureşan Daniel. O declar
nulă. (1271027)
• Pierdut legitimaţie de serviciu
pe numele Chiş Eusebio. O declar
nulă. (1271035)
DECESECOMEMORĂRI• C u adîncă durere în suflet
anunţ încetarea din viaţă după
„o lungă şi grea suferinţă a
scumpului meu soţ V A S IL E
M U R E Ş A N în vîrstă de 78 ani
din comuna Jucu sat Jucu de
Sus. Înmormîntarea va avea loc
în data de 14.11.2000 ora 12,30
în aceeaşi localitate. Soţia
îndurerată M ureşan M aria .
(1304396)
C i t i ţ i z i l n i c
ADEVĂRULde Cluj
* Cu inima zdrobită anunţăm
încetarea din viaţă ă scumpului
tată şi socru V A S I L E
M U R E Ş A N din comuna Jucu.
Fiica L ivia şi ginerele Andrei.
(1304397) ■
• C u in im a îndu re ra tă
anunţăm încetarea din viaţă a
scumpului nostru tată, socru şi
bunic V A S IL E M U R E Ş A N din
comuna Jucu. Fiul Vasile, nora
Florica şi nepoţii Răzvan şi
Roxana. (1304398)
■ • Cu inima zdrobită anunţăm
încetarea din viaţă a scumpului
nostru tată, socru şi bunic
V A S I L E M U R E Ş A N din
comuna Jucu. Fiul loan, nora
Cornelia şi nepoţii Raluca şi
Râul. (1304399)
• C u durere în suflet
anunţăm încetarea din viaţă a
scum pulu i nostru bun ic şi
străbunic V A S IL E M U R E Ş A N
din comuna Jucu. Fie-i ţărîna
uşoară. Nepoţii M irela, Horea,
Florin, Lau ra şi strănepotul
Rareş. (1304400)
• Cu durere în suflet ne luăm
rămas bun de lâ iubitul nostru soţ, tată, socru şi bunic. PO P
IOAN: Înmormîntarea va avea
loc în 14 noiembrie 2000 ora
H Ia C im it ir u l Central.
Familia îndurerată; (1304411)
Sîntem alături de familia
Pop Cornel în marea durere
pricinuită de moartea tatălui
drag. Familia M oga Florina.
(1304412)
Cu adîncă durere ănuţătn
încetarea, din. viaţă, după .o
lungă şi grea suferinţă, a
scumpei noastre naşe,
L E N U Ţ A P Ă C U R A R , în vîrstă
der 63 ani. C u lacrimi în ochi
o vom conduce pe u ltim ul
drum, miercuri, 15 noiembrie
2000, orele 14, de Ia Capela
C im itiru lu i Central. F in ii Bucur loan şi Beticuţa, fiicele
Ioana şi Maria. (1271012)
• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă, Ia vîrsta de
97 ani, a iubitului nostru tată;
socru şi bunic, M E R C A IO S IF .
nmormîntarea va avea loc în
data de 15 noiembrie 2000, ora
13, Ia Cape la nouă . a
C im itiru lu i M ă n ă ştu r.
Dumnezeu sări odihnească în
pace! Familia Merca loan şi
Florica. (1271023)
» Lacrim i şi fiori pentru
buiticul şi stăbunicul nostru
M E R C A IO S IF . Fie-i ţărîna
uşoară. Doina, Florentina, Adi,
Ovidiu şi Gabi. (1271024)
, • Cu adîncă durere în suflet
anunţăm trecerea în eternitate
a scum pulu i no stru tată
M A I E R G H E O R G H E .
Înm orm întarea va avea loc
miercuri, 15 noiembrie 2000,
ora 12, la Cape la veche a
Cimitirului-Mănăştur. Familia
îndoliată. (1271028)
• Cu adîncă durere anunţăm
încetarea din viaţă â iubitului
nostru soţ, tată, socru şi bunic,
T O Ş A IO S IF , în vîrstă de 72
ani. Nu te vom uita niciodată.
Înmormîntarea va avea loc joi,
16 noiembrie, în localitatea
Stana. Soţia Lucreţia, fiii
Nicolae, Alexandru, Gheorghe,
nurorile Rodica, Florica şi Ana,
nepoţii N icuşo r, Nicoleta,
Mihaela, Oana şi Loredana.
(1271034)
• Regrete 'p ro funde la
treceireă în eternitate a
d ragu lu i nostru cumnat,
B O B O Ş S A B IN . Nu-I vom uita
niciodată. Sincere condoleanţe
finilor noştri Sabinei, Mariana,
Teodora şi Andreea. N a şii
M im i şi Vasia. (1194266)
: . • S-au scurs 5 ani .de la
plecarea atît .de neaşteptată
dintre noi a dragului nostru soţ,
tată şi acum bunic, ing.
V A S IL E V Ă R A N . Amintirea
lu i răm îne mereu vie în
sufletele noastre şi-l rugăm pe
bunu l D u m n e ze u . să-l
odihnească în-pace. Familia.
(1304394) .
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a verişoarei P Ă C U R A R IL E A N A . Dum nezeu s-o odihnească în pace. Familia M a rc u Ioan şi M aria . (1304406)
• Sîntem alături de Ovidiu, în mărea durere pricinută de pierderea tatălui drag. Colegii medici de urgenţă. (1271002)
• Ne despărţim cu durere în suflet de cuscrul nostru POP T R A IA N . Dum nezeu să-l odihnească. Familia Morea - cuscrii., (1271003)
• Cu profundă durere mă despart de sora mea dragă, L E N U Ţ A P Ă C U R A R , dar chipul său surîzător va rămîne mereu în inima mea. Crucifa Ciocoi. (1271008)
• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scum pei noastre verişoare IL E A N A P Ă C U R A R . Familia M a rc G a v r ilă şi Silvia. (1271009)
• Sîntem alături de colega -noastră M ariana Chiorean", în durerea pricinuită de moartea tatălui. Sincere condoleanţe. Cplegii de Ia Şcoala nr. 4 Cluj- Napoca. (1271011)
• Regretăm dispariţia dintre noi a “ m ătuşe i noastre P Ă C U R A R L E N U Ţ A . Familia Moldovan Cornel şi Aurica cu copiii: D a r iu s şi Patric ia. (1271013)
. • Sîntem alături de colegul nostru Sorin Irimeaş în durerea p ric inu ită de trecerea în nefiinţă a tatălui mult iubit. Colegii d in S. U. T . S. C.
(1271031)
• Cu durere în suflet ne luăm
răm as bun de la mătuşa
noastră IL E A N A PĂ CU R AR .
Fam ilia Felecan Nelu şi
Măriuţa. (1271036)
■ • Pioasă aducere aminte ţa
trecerea an ilo r de la
despărţirea de dragii noştri
părinţi şi bunici R O Z A L IA şi
Ş T E F A N M A T IE Ş A N U .
Dumnezeu să-i odihnească în
pace! Fam ilia îndurerată.
(1304401)
• A m in t im tuturor
prietenilor şi cunoscuţilor că
astăzi, 14 noiembrie 2000, se
îm plinesc trei ani de cînd
dragul nostru soţ, tată şi bunic,
prof. dr. ing. T Â R N O V E A N
IO A N a trecut în eternitate,
lăsînd în urm ă am intiri şi
regrete. Slujba de pomenire va
avea loc duminică 19 noiembrie
2000, la Biserica Ortodoxă din
str. Zărneşti nr. 1. Dumnezeu
să-i odihnească sufletul bun în
lin işte şi pace. Fam ilia.
(1304418)
• Soţia Ana şi fiica Alina
transm it cele m ai sincere
mulţumiri celor care au fost şi
sînt alături, încălzind sufletele
şi atenuînd durerea pricinuită
de pierderea soţului şi tatălui
drag, V IO R E L H A N D R A -
L U C A . Nu vom uita sprijinul
lo r sufletesc, care jie-a dat
puterea să înţelegem că
oamenii trăiesc împreună, că
fiecare moare-dar tăieşte în
continuare p rin sufletele;şi
m em oria ce lor care l-au
cunoscut, iubit şi respectat.
(1271030)
A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E
/
C E
o f e r ă t u t u r o r p e r s o a n e l o r j u r i d i c e s e r v i c i i d e p u b l i c i t a t e ş i c a m p a n i i p r o m o ţ i o n a l e
î n p r e s a . l o c a l ă ş i c e n t r a l ă .
fonstanja
ADEVĂRUL de Cluj,s tr .N a p o c a n r .1 6 , te l/fa x : 0 6 4 / 1 9 -7 3 -0 4
VeriiturilCmedicildrrfămilievofscădGă:
moi puţiiptejumatateVeniturile medicilor de familie vor scădea, începînd v
din luna noiembrie, la mai puţin de jumătate, ca urmare a unui ordin privind stabilirea cotelor procentuale destinate decontării serviciilor medicale, prin care asistenţa medicală primară va primi de acum doar. 6,53 la sută, faţă de 14,5 la sută, cît i se aloca iniţial din. fondul asigurărilor'de sănătate, a declarat Mircea Cinteză, preşedintele Colegiului Medicilor din România(c m r ). : •
Preşedintele Colegiului Medicilor, a precizat că asociaţia pe care o reprezintă a refuzat să semneze ordinul privind stabilirea acestor cote. în pofida opoziţiei Colegiului Medicilor, documentul a fost aprobat, ceea ce va avea grave consecinţe asupra asistenţei medicale primare, a precizat Cinteză. Ordinul a intrat în vigoare la începutul acestei luni, purtînd semnătura şefului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Şerban Bubenek, fiind vizat de către ministrul Sănătăţii, Hajdu Gabor.
Dacă, pînâ acum, un medic de familie pe a cărui listă figurau 1.800 de persoane avea un venit de aproape opt milioane lunar, din luna noiembrie venitul său va fi de aproximativ trei milioane de lei. în plus, bugetul de practică..medicală folosit pentru plata asistentului medical, pentru cheltuielile de întreţinere şi pentru dotarea cabinetului a fost şi el redus; în baza aceluiaşi ordin, a adăugat Cinteză. •'‘ In condiţiile în care cabinetele erau şi aşa îritr-o
situaţie jalnică, medicii nu vor mai putea achita cheltuielile materiale lunare şi nici salariul upui asistent medical, afirmă preşedintele CMR.
Potrivit aceluiaşi ordin, au fost majorate în schimb ■ alocaţiile bugetare pentru spitale, deşi autorităţile sanitâre-nu pot controla modul în care sînt folosiţi banii, alocaţi unităţilor sanitare. Preşedintele CMR susţine că medicii de familie ameninţă cu acţiuni dure de protest, mergînd pînă la blocarea activităţii. '
“Nu ştiu cui îi serveşte o astfel de măsură, luată în grabă, la sfîrşit de mandat şi în prag de iarnă”, a mai afirmat Cinteză.
Elevii premianţi la olimpiadele internaţionale organizate anul acesta vor primi premii .cu o valoare cuprinsă între 130 de milioane de lei şi 26 de milioane de lei, potrivit unei hotărîri adoptate de Guvern, informează .Ministerul Educaţiei Naţionale.
Două miliarde de lei penlru
recompensarea elevilor premianţi
la olimpiadele internaţionale
Valoarea premiului pentru lociil întîi la olimpiadele internaţionale este de130.550.000 de lei, pentru locul doi de 104.440.000 de lei, iar pentru locul-trei -78.330.000 de lei. De asemenea, elevii care obţin menţiuni vor fi recompensaţi cu o sumă de 26.110.000 de lei. Pentm a putea acorda aceste premii, Guvernul a suplimentat cu 1,8 miliarde de lei bugetul Ministerului Educaţiei.
Anul acesta, 25 de elevi din România au participat la olimpiade internaţionale pe .diferite discipline de învăţămînt. Ei au obţinut patru premii întîi, şase premii doi, cinci premii trei şi zece menţiuni.
R o m s ta l a re în C lu j N a p o c a d o u ă e x p o z i ţ i i p r o p r i i , c u v â n z a r e . A c u m ; la R o m s ta l g ă s e ş t i p r a c t ic o r i c e î ţ i t r e b u ie î n m a te r ie
d e in s t a la ţ i i h ld r o - t e r m o - s a n i ta r e . E t o t c e a v e m . . . s â - t i s p u n e m !
Expoziţii Romstal cu vânzare:1vŞ tr. A u re l V Iaicii nr.25 , te l: 0 6 4 /4 4 8 .8 6 22. Str. Islazului nr.19 (Complex Big Mănăştur)
tel: 064/423,723,164.368r o m stQ LUNIVERSUL INSTALAŢIILOR
■fi 'A i c i ar putea fi
p reclama dumneavoastră
M f f c i f e s p o i o r
T t i k M 2 L 2 X
, r
A d e v ă r u l d e
M D i y i z i ă W A i t P H S B S i j a s i a
Adnotări |a partidele de duminică si alteleD in nou,A u rică Ţ ic leanu ş i-a prezentat dem isia
• Oţelul - Steaua 0-1. Un rezultat de egalitate era mai eşhitabil. Şansa a fost, însă, favorabilă steliştilor. Cam două treimi din meci joc berbecesc, cu faze încurcate, cu o primă
f r r
/ \
km
1 t
$<■* *
j
; • ' 1
\vS r *
î l' t
ii*t* .
U
V ;
V
şi-a anunţat demisia. A mai facut-o o dată, dar nu i-a fost primită. Va fi refuzat şi a doua oară? ,
P e rso n a lu l giu le ştean s-a în to rs cu un punct
• Gaz Metan - Rapid 0-0.- - Pentru o oră şi jumătate , | garnitura rapidistă a garat J duminică la Mediaş cu
gînduri de victorie. Aceleaşi gînduri şi în tabăra medieşenilor. S-au
>| potrivit pentru 90 de | minute aceleaşi ţeluri.
J Urmarea? Un joc modest,* *j- între două echipe modeste.
Chiar dacă medieşenii au dorit să obţină cea de-a doua victorie, dorinţa lor a fost stopată de prestaţia haotică şi stereotipă, prestaţie valabilă şi pentru rapidişti. Rezultatul final s- a potrivit ca o mănuşă ambelor echipe. Nici una n-ar- fi meritat sâ cîştige.
“ E M C A M f l ” o , . GilSl
• Expansiunea “ Trofeului” * România joacă în grupa de la Cluj-Napoca alături de Olanda, Iugoslavia ş i Ucraina • Carmen Amariei continuă refacerea, îrt timp ce Sanda Criste părăseşte fotul din cauza unei crize de sciatică • Oaspetele sosesc astăzi * Demisie spectaculoasa •
-
Doar o zi ne mai desparte de startul în ediţia cu nr. 35 a Trofeului Carpâţi, competiţie cu tradiţie în handbalul continental, prevăzută a se derula anul acesta pe două-fronturi: Cluj- Napoca- şi Zalău. Fapt ce vorbe'şte de la sine despre revitalizarea Trofeului după sincopa din ’98 (cînd competiţia' a fost anulată din lipsa “cvorirtui”) şi caracterul zonal (“patrulater balcanic”) al ediţiei de anut trecut. De subliniat totodată intensitatea pe care o anunţă competiţia, întrucît la - Eurocarpaţi 2000. participă 5 (Rusia, Iugoslavia, Macedonia, Ucraina, România) dintre cele 12 reprezentative care vor aborda, luna viitoare, Europenele, programate, în premieră, la Bucureşti şi Rm. Vîlcea.
Dar, să revedem compoziţia grupelor: Cluj - Olanda, Ucraina, Iugoslavia şi România A; -Zalău: Rusia, Croaţia, Macedonia şi
România tineret şi să reamintim că în zilele -de 15, 16 şi 18
, noiembrie se vor derula jocurile -din cadrul grupelor, urmînd ca
duminică 19 XI, la Cluj să se dispute finala (ce reuneşte cîştigătoarele celor două grupe) şi jocul de clasament pentru locurile 7-8, iar la Zalău finala mică şi partida pentru locurile 5-6. De precizat că, în condiţia că România nu va prinde finala mare, programul ultimei zile va fi reaşezat, prima noastră reprezentativă urmînd ' să evolueze tot la Cluj-Napoca, întrucît are meciul acontat de TVR. Cît priveşte lotul nostru (sosit la Cluj în două valuri ■- ultimul, cel oltean, descinzînd la 24 de ore după calificarea Oltchimului în grupele Ligii Campionilor) le cuprinde pe portăriţele Cristina Dogaru- Cucgianu, lldiko Kerekeş şi Luminiţa Huţupan (actualmente la Kim Electra Ljbljana) şi jucătoarele de cîmp Alina
Dobrin, Mihaela Ignat, Steluţa ,Luca (eroină dublei c u : Podravka), Ramona Farcău, Ionela Gâlcă, Cristina Mihai- Dumitrescu, Valeria Motogna, Cristina Vărzaru, Gabriela Tănase, Victorina Bora, Mădălina Straton şi Carmen Amariei. Care, în amicalul de duminică cu “U” Ursus (28-20 pentru lot), a reintrat la jocul cu mingea după o îndelungată pauză, aşa că pe ea nu sa poate miza, încă. După cum nu se mai poate miza pe Sanda Criste, care a părăsit lotul din cauza unei crize de sciatică, locul zălăuâncei urmînd a fi luat de
gălăţeanca Luminiţa Stroe. Reprezentativele Ucrainei şi Iugoslaviei sînf aşteptate în cursul dimineţii de astăzi, iar cea a Olandei către seară. Toate componentele grupei clujene sînt cazate la Hotelul Napoca. Programul zilei inaugurale: ora 15,30: România - Iugoslavia; 17,30: Olanda - Ucraina.
O ştire de ultim moment: spre stupefacţia generală, ieri la prînz antrenorul principal Bogdan. Macovei şi-a anunţat demisia, în locul lui fiind promovat “secundul” Dumitru Muşi. Vom reveni.
Nusa DEMIAN
repriză In care Steaua a fost mult mai vizibilă, cu o a doua în care Oţelul, s-a impus mai mult. A existat un moment- cheie legat dc prestaţia Stelei: minutul 70, cînd “rezerva” Jean Viâdoiu a intrat pc teren în locul lui CI Râducanu. Acţiunile de atac ale Stelei s-au mai limpezit, însemnind un plus de lucru pentru defensiva gălâţeanâ.Practic, ultimul sfert de oră al disputei a fost cel mai reuşit din punct dc vedere al spectaculozităţii, ambele echipe acţionînd cu garda deschisă, fazele de gol altcmînd la ambele porţi. Balonul n-a vrut să intre în poarta lui Martin Tudor, şutat fiind in cîteva rînduri razant peste transversală. Cu patru minute înainte de fluierul final, implacabilul s-a produs la poarta lui Munteanu: atac virulent, balonul este pasat de Jean Viâdoiu la întîlnire, Ionel Dănciulescu îl preia şi, în ciuda faptului că era flancat de doi gâlăţeni, a şutat sec şi fără replică înscriind golul victoriei. , măsură. După meci, Auricâ-Ţicleanu
* Clasamentul
Prim a de m eci a fo st de2.000 dolari
întrebat la “Procesul etapei” despre prima acordată pădurarilor suceveni după incredibila şi uluitoarea victorie obţinută sîmbătă în “Groapă” în faţa “Ciinilor roşii”, Eugen Huţu, talibanul Forestei, & recunoscut după ce s-a codit. Iniţial, ca stimulent,, fusese fixată ca primă suma de 1.500 “verzi”, rotunjită’ cu încă 500 după acea victorie cu 5-4, după ce haita a condus cu 4-0. A mai recunoscut Eugen Huţu câ la scorul de 2-0 pentru Dinamo a părăsit “Groapa” plecînd la hotel. Pe drum a pierdut golul trei al haitei, iar în faţa micului ecran a fost martor la ce-a urmat A mai fost “interogat” Eugen Huţu despre o primă de10.000 de dolari, oferită de vrăjmaşi ai haitei, dar răspunsul a fost negativ. întrebare de “coloratură” şi răspuns pe
ATLETISM I ____
1. Steaua2. Univ. Craiova'.3. Petrolul •4. FC Braşov ,'5. FC Argeş6. Foresta7. Rapid8. Dinamo9. Astra - 1(J. Rocar '11. FCM Bacău12. Otelul
1313131313131313-13131313
77.66
■5/-45
-5.5 f i 4-y 4
332 -33563 2 2
4 3
234
. 4 ’4 .
; 3 - 3
-5 6 65 ~
6 .
25-16 15-11 -
- 19-14 - 9 - 7 ’ 19-17 1 2 - 2 1 ;
13-11- 25-24
.14-14 22-24 18-19 / 17-18
27 (+6) 24 r (+6) 23 (+2) 21 (+3) 21 (0) 20 (+2)
18 (-3). •ÎO) -
(-1) (-1) (-5).m
1817171615
13. Gloria 13 4 3 6 15-19 15 (-3)..14. FC National 13 4 2 7 18-21 14 (-4) •15. Ceahlăul - 13 3 fi 4 6 14-22 13- (-8) .16. Gaz Metan 13 1 4 8 7-13 1 (-14):
Etapa a XlV-a (17-18-19 noiembrie): Foresta - Rocar, Astra: - Petrolul, Gloria - FC Braşov, EC Naţional * FCM Bacău, Oţelul
’ Ceahlăul, Steâiia - Gaz Metan, Univ. Craiova - Dinamo şi Rapid ; ,- ţFC Argeş. Etapa se va desfăşura după formula'douâ.partide
vinen, patru sîmbătă şi ultimele două duminică: '. . . . Romeo V. CÎRTAN
R o m â n i a - c a m p i o a n ă
m o n d i a l ă I a s e m i m a r â t o n
• ClU jeânca M ihae la B o tezan , c o m p o n e n tă a ech ip e i •
în îndepărtata localitate Veracruz (Mexic) s-a desfăşurat
.Campionatul mondial la semi~ maraton. Un strălucit succes, răsplătit cu aurul întrecerii, a obţinut echipa feminină a României în alcătuirea Lidia Simon, Mihaela Botezan şi Cristina .Pomacu; ocupantele locurilor 3, 6 şi 7 la individual, locuri ce au adus României titlul mondial. Ne bucură prezenţa clujencei prof. Mihaela Botezan' (“U”) în echipa campioană mondială, acest titlu adăugîndu- se celui de campioană naţională Ia cros. Felicitări Mihaelei Botezan, Lidiei Simon şi Cristinei Pomacu.
Petre NAGY
în Divizia 'A" au mai rămas de jucat două etape, de o egală importanţă pentru toate echipele. Pe noi însă ne interesează “ U” Modena şi Someş Dej, în timp ce eşalonul doi prezintă interes prin “ U” Dacia Felix.
• “ U” Modena, locul 7, mai are de jucat cu Delta Tulcea /d şi Midia Năvodari / acasă. Comportarea bună de la Ploieşti este plină de
Se apropie finalul de tur
T J -
M 'i
t-W*
K ' c , ■ - i
i \ k U t
<p>
t - 1
t n f r . f / m p r r c .t
promisiuni, universitarii antrenorului Ovidiu Vasu fiind capabili de un rezultat bun, concretizat în unul sau două seturi luate. Chiar dacă Delta a învins Petromul şi s-a instalat confortabil în fotoliul de orchestră. Midia înseamnă pentru gruparea clujeană victorie, “U” Modena putînd termina turul cu 16 puncte şi un loc 7 liniştitor.
• Someş Dej întîlneşte “ U” Craiova / acasă şi RIFIL în deplasare. Trecîndu-i în cont victoria în faţa craiovenilor şi 1 punct în deplasare, elevii profesorului Neculae Pop termină turul cu 14 puncte şi, în funcţie de celelalte rezultate pe locurile 9/10 la final. Loc neconform cu realitatea, echipa putînd mai mult, mult mai mult.
• “ U” Dacia Felix are parte de un parcurs de regularitate în seria a ll-a “B”, anunţînd un loc 1 încă de pe acum. Are de disputat un singur meci, în deplasare la Bihorul Oradea, de unde se poate întoarce cu o nouă victorie la zero. Problema se pune la cine o va însoţi în turneul de promovare, candidatele numindu-se Banatul Lugoj, Poli Timişoara şi, de ce nu, Romradiatoare Braşov.
Campionatul judeţeanComisia judeţeană de volei, în colaborare cu
DJTS-ul local au pus bazele unei noi ediţii în campionatul judeţean de volei, conceput cu mai mult profesionalism. Iau parte 16 Februarie, Medicina, CSS_Viitorul 1 şi 2, Chimszed, VIP şi Pro System. în marea lor majoritate sînt echipe formate din foşti jucători de volei,’ mai puţin Chimszed, CSS Viitorul 1 şi 2, studenţi la FEFS, profesori de educaţie fizică şi sport, arbitri de volei retraşi sau în activitate.
Demostene SOFRON
S u r p r i z e , n e p r e z e n t a r e s i s c o r u r i m a r i
Seria a Vll-a• O mare surpriză şi bucurie firească oferite de Arieşul Turda,
victorioasă în deplasare în faţa formaţiei Viroraet Victoria. Deci, se poate!
• Săptămîna trecută,’ Inter Sihiu s-a retras din Divizia “B”. Duminică, o altă echipă sibiană, Şoimii Compa, care face parte din seria a Vll-a a Diviziei “C” nu s-a prezentat la Beclean, la partida cu Laminorul. Să ne aşteptăm la o nouă retragere a unei echipe din oraşul de pe Cibin? f i , . ^ L
• Să recapitulăm rezultatele: Textila Prejmer - Nitramonia Făgăraş 4-2, Viromet Victoria - F.C. Arieşul Turda 0-1, Ind. Sîrmei C. Turzii - Romradiatoare Braşov 4-0, Olimpia Gherla - Cimentul Hoghiz 2-1 şi Chimica Tîmăveni - Minerul iara 3-2. Partida Laminorul Beclean - Şoimii Com’pa Sibiu nu s-a disputat, formaţia oaspete neprezerţtîndu-se. Echipele Gaz Metan Tg. Mureş şi CFR Cluj- Napoca au stat . : . '
Clasamentul11 8 1 2 20-6 25 (+7)11 8 0 3 21-9 24 (+9)
M 7 1 ‘ 4 . 23-15 , 22 (+4)12 7 1 4 .19-15 <22 (+4)11 6 ; T 4 13-9 19 (-2)11 5 1 5 14-9 16 (-5)11 5 0 6 16-17 15 (0)11 5 0 6 16-18 15 (-3) '11 4 2 5 10-13 • 14' (-1)11 4 0 7 13-18 12 (-3)11 3 . 3 . 5 8-14 12 (0)11 4 - 0 7 12-20 12 (-3) .11 3 1 7 11-22 10 (-5) .11 3 1 7 9-20 10 (-8)
Etapa a XlV-a (19 noiembrie): Nitramonia - Şoimii SibiCi, Arieşul Turda - CFR Cluj, Romradiatoare - Viromet, Cimentul - Ind. Sîrmei, Minerul iara - Olimpia, Gaz Metan - Chimica. Textila Prejmer şi Laminorul Beclean stau. " '
Seria a Vl»-a• Surpriză prin scorul mare cu care a cîştigat Crişul Aleşd în faţa
zălăuanilor. Au surprins scorurile mari şi nete cu care s-au încheiat şase din cele şapte partide ale etapei (una singură s-a încheiat cu scor minim). In total,- în cele şapte partide ale etapei, au fost marcate 29-de goluri (27 înscrise de gazde).
• Să recapitulăm rezultatele etapei: Progresul Şomcuta Mare - ; Mineral Sărmăşag 1-0, Unirea Selena Dej - West Petrom Arad 3-0, “U” Cluj - Oţelul Ştei 5-1, Telecom Arad -. Lăpuşul Tg. Lăpuş 6-1, Crişul Aleşd - Armătura Zalău 5-0, Astra Arad - Şoimii Satu Mare 2-0 şi Oaşul Negreşti - Minerul Ocnă Dej 5-0. Someşul Satu Mare a stat.
1. Gaz Metan Tg. Mureş2. Ind. Sîrmei C. Turzii3. Textiţa Prejmer4. Chimica Tîmăveni5. Viromet Vrctoria6: Olimpia Gherla f i7. Laminorul Beclean8. Mineral Iara :9. Cimentul Hoghiz10. Arieşul Ţurda ,11. CFR Cluj-Napoca12. Romradiatoare By. .13.:Şoimii Sibiu 14, Nitramonia Fgş:
1. “U” Cluj-Napoca 122. Telecom Arad 123. Astra Arad 124. West Petrom Arad 125. Oaşul Negreşti. 126. Mineral Sărmăşag 137. Unirea' Selena Dej 138. Lăpuşul Tg. Lăpuş 129. Armătura Zalău 1210. Someşul S. Mare 1211. Mineral O. Dej 1212. Progresul S. Mare 1213. Oţelul Ştei 1214. Şoimii S. Mare 1215. Crişul Aleşd 12
Clasamentul 10 1 18 2 27 0 5
3 03 54 0 0 2 2 31:2
3 554
' 477 .66 68 8
32-635-1526-1723-1920-1918-1719-1120-23 14-1911-1712-21 10-23 13-21 9-25 . 13-22
31262121211817161515'141412108
(+10)(+8)(+3)(+3)(0)(0)(-1)(-2)(0)(0) H ) (-4) (-3) (-11) (-13) ,
Etapa a XlV-a (duminică, 19 noiembrie): West Petrom - Mineral. Sărmăşag,-Oţelul - Someşul, Lăpuşul - “U”, Armătura - Telecom, Şoimii Satu Mare - Crişul, Minerul Ocna Dej -Astra, Oaşul - Proqresul. Echipa.Unirea Selena Dej stă:’
■ Victor E. ROMAN
în ciuda eşecului înregistrat la Dortmund pe “Westfalen”, liderul Hertha Berlin şi-a păstrat poziţia în. c lasam ent graţie eşeculu i suferit de Baye rn . Borussia antrenată de Sammer
cu Freiburg. Bayem Munchen a condus în două rînduri pe Scha lke , da r com oditatea prematură i-a costat enorm de : scum p, b a va re z ii urm ărind neputincioşi la coşmarul numit Andreas Moeller. în fine, am lăsat la urmă performanţa lui M iriuţă, cel care a învins de
Iii
« p s i
practică un joc- aglom erat, oarecum dezordonat. M ijlocu l este principala problemă pentru. Sam m er. C aren ţe le de la mijlocul terenului par cele care provoacă înfrîngerile Borussiei. Atacul este destul de productiv. R ic k e n arată o m aturitate deosebită în joc, iar Re ina îl completează excelent. M u lţ i specialişti consideră nedrept locul ocupat actualmente de Borussiâ în clasament. “Echipa se confruntă, însă , ş i cu probleme financiare, un capitol delicat care d in păcate face ravagii. Mathias Sam m er şi-a oferit se rv ic iile de antrenor echipei care l-a lansat în lumea
. mare a fotbalului contra unui contract m ize rab il. H a ita “lupilor” de la W olfsburg s-a prezentat pe “Olimpiastadion” • la confruntarea cu cea de-a doua echipă a landului Bâvaria fară Munteanu, m ijlocaşu l rom ân fiind în continuare indisponibil. Confruntarea dintre K o ln şi Hamburg a avut parte;: de două reprize total diferite. în primai gazdele au controlat ostilităţile- ' m arcînd trei g o lu r i fără să încaseze v reunu i. Partea secundă a aparţinut oaspeţilor reveniţi de lâ vestiare cu o altă concepţie de joţ; Roadele s-au văzut, repriza fiind adjudecată cu 2-1, dar ce. f o lo s ? - Fără go lgeţeru i; U l f K irs te n , “ a sp ir in e le” de la B a y e r Leverkusen au izbutit, cu Berii . Vogts la timonă, să cucerească, ca rezultat al unui joc foarte b u n : toate cele trei puncte în disputa :
unul singur pe Stuttgart. Acesta
Va ju c a -p e n tru naţiona la antrenată. de B irta îan B icksei împotriva României.
Rezultatele etapei:• B o r u s s ia D o r t m u n d -
Hertha Be rlin 2-0• T S V M u n c h e n -.
W o lfsb u rg 2-2:• H a n s a R o ş t o c k -
U nterhaching 2-2• F C K o ln - H a m b u rg 4-2• F r e ib u r g - B a y e r
Leverkusen 0-1• S c h a lk e - B a y e rn
M u n ch e n 3-2• W e rd e r Brem en - Bochum
2-0 '• E in t r a c h t F r a n k f u r t -
Kaiserslautern 3-1• E n e r g ie C o t t b u s -
Stuttgart 2-1: C L A S A M E N T
. Hertha 24, Bayer, Bayem 22, Schalke 21, Kaiserslautern 20, D ortm und .19, H am b u rg 18, W olfsburg, Eintracht 17, Ko ln ,' Rostock 15, T S V , Cottbus 14, Bremen, Stuttgart 13, Freiburg 12, Unterhaching, Bochum 11 puncte. ;
fapte mari, gazdele se aruncă în o fen sivă , dar n u uită să protejeze şi defensiva. Pe fondul unu i joc inteligent,, creativ, B a rc e lo n a egalează : p r in o landezu l C o c u (20). T o tu l părea să revină la normal, iar supo rte rii “b la u -g ra n a ” se aşteptau la o recidivă din partea favoriţilor după măcelul aplicat turcilor de la Beşiktaş. în cele d in u rm ă partida a luat o întorsătură neaşteptată pentru gazde. A c e la ş i- V ic to r a “curentat” poarta adversă marcînd pentru 2-1 şi, implicit,
■ pentm succesul lui Villareal,Rezultatele etapei:• Barce lona - V illareal 1-2• Rea l M a d r id - L a s Palm as
5-1 '• V a llado lid - A laves 2-1• Valencia - R a yo Vallecano
2-2• M a la ga - Espanyo l 0-0
-• A th le t ic B ilb a o - Ce lta V igo 2-1
• S a n t a n d e r - O s a su n a Pam plona 0-0
• O v iedo - R e a l Sociedad 1-0
• D e p o rt iv o L a C o ru n a - Z a rago sa 2-0
în clasament, Valencia este lideră cu 20 de jfuncte.
un loc în clasament-, predînd “lanterna roşie” lui Bradford. Manchester United nu a aştept at invitaţii speciale pentm a profita im ed ia t de pa su l g re ş it al rivalilor. D eşi a tremurat serios, gruparea de pe “Old Trafford” şi-a adjudecat la finalul disputei
-cu M iddlesbrough toate cele trei puncte. Două goluri marcate în. minutele 62. şi 66 de N icky Butt ş i S h e r in g h a m au făcut diferenţa. Leeds United a trecut cu brio testul dificil prin care a. trecut în ultima perioadă (1-1.
cu Barcelona, 4-1 cu Liverpool, 1-1 cu M ilan şi 1-1 cuChelsea).
I i i l i l l l
55flk \ f S:
Rezultatele etapei• A rse n a l - D erby C oun ty
0-0 .
• A sto n V illa - Tottenham
2-0• B ra d fo rd - Everton 0-1 • Ip sw ic h - Charlton 2-0
Leicester -N ew castle 1-1• M a n c h e s t e r U n ite d . -
M id d le sb ro u gh 2-1• S u n d e r la n d
Southam pton 2-2• W est H a m - M anchester
C ity 4-1 .• Che lsea - Leeds 1-1• L ive rp oo l - C oventry 4-1
1. C u siguranţă, n ic i cel mai pesimist suporter “ tunar” nu ar fi p ro n o st ic a t s in co p a Arsenalului în confruntarea de pe. “H ighburry Pa rk " cu Derby C o u n ty , team lo go d it cu egalurile şi care nu s-a lovit în actuala stagiune de victorie. A rse n a l, cu patru atacanţi, respectiv, Kanu, Henry, Wiltord şi Be rgkam p nu a. izbutit să perforeze poarta bravului Poom; A rsene W e nge r nu a scuzat cîtuşi de puţin evoluţia elevilor să i, a fîrm în d în v ce lebra publicaţie “T h e -M ir ro r”, cu diplomaţia ce îl caracterizează, câ Derby merită acest rezultat J im . Sm ith , m anageru l adversarilor, a apreciat acest egal drept o victorie, prim a pentm Derby în actualul sezon. Derby a izbutit graţie acestui egal de pom ină să promoveze
C L A S A M E N T M a n c h e ste r U n ited 30,
A r s e n a l 28, L iv e rp o o l 24, Leicester 23, Aston V illa 22, Ip sw ic h 21, N ew cast le 20, Leeds 19, Charlton 18, Chelsea, Tottenham , Su nde rland 17, W e st H am , E ve rton 15, Southampton, Manchester C ity
14, C o ve n try . 11,M id d le s b ro u g h 10, D e rb y , Bradford 7 puncte.
disputat, pe -“Delle A lp i” între Juventus şi Lazio şi s-a terminat nedec is, rezultat ca te n u m ulţum eşte n ic i una .dintre combatante, cu atît m ai puţin pe Juventus, dar şi pe allenatore
'A n c e lo t t i aflat cu sab ia lu i D a m o c le s deasupra capu lu i. T ifossi bianco-nerrilor au cerut in s is te n t dem ite rea“butoiaşului” ş i reînscăunarea. “trabucamlui” Lippi. Surprinde, rem iza scoasă de N a p o li pe terenul Perugiei. Oaspeţii au avut avantaj pînă în m inutul 70 graţie lu i A m o ru so . Totuşi-, M e ss in a â dictat uri penalty pentru gazde, transformat de Materazzi. Napoli a rezistat pînâ în final asaltului în condiţiile în care l-a pierdut pe Ba ld in i în m inutul .78, eliminat. A S Rom a şi-a onorat blazonul profitînd de avantajul terenului propriu, de c îte va in d isp o n ib il ită ţ i d in tabăra adversă, de revenirea decarulu i Francesco Totti în angrenaj, dar ş i de e şe c u l liderului Udinese, trecînd d in
no u la şe fia c la sam en tu lu i. Verona este “regina” egalurilor în “Serie A ”. Gruparea la care acţivează A d i M u tu a sm uls un punct Vicenzei. M u tu a jucat p înă în m inutul 71 cînd i-a lăsat locul lui Gilardino. Ucraineanul A n d re i S c h e v c e n k o a fo st declarat omul meciului B a n - M ilan . Acesta a reuşit o “dublă” • care l-a propulsat în fruntea c la sa m e n tu lu i g o lg e te r i lo r ,
a lături de Batistuta, cu şase g o lu r i. S u rp r iz a e tape i s -a co n su m a t în 'L o m b a r d ia pe
arena “San S ir io”. Inter M ila n o a cedat în faţa lui Lecce, echipa cu ce l m a i s la b a tac d in c a m p ion a t. U n ic u l g o l a l m e c iu lu i a fo st re u ş it de Vu grin ec (20). Francezul B la n c a ratat un penalty în m inutul 12.
Rezultatele etapei• Ju ven tu s - L a z io 1-1• A ta lan ta - B re sc ia 2-0• P e ru g ia *- N a p o li 1-1• R o m a - R e gg in a 2-1• V ice n za - V e ro n a 2-2
- • P a rm a - U d ine se 2-0 . v , " • B a r i - M i la n 1-3 . •'
• B o lo gn a - F io re n t in a 1 -U :
• In te r - Lecce 0-1 • ■ ■-C L A S A M E N T ,R o m a 15, A ta la n ta 14,(s
U d in e se 13, Laz io , Juven tu .s$ Parm a 11, Bo logna 10, M ilan»*? Perug ia, Lecce 8, Fiorentina^. In te r, V e ro n a , V ic e n z a X . Regg ina 3, Brescia, Bari, Napoţfe-
2 puncte. X i i .Etapa viitoare (18 no iem brie^; •
programează un alt mare d e rb y :"
L a z io - M ilan.C r i s t ia n F O C Ş A N U
A fost o etapă defalcată, cu no uă d ispu te în două zile, sîmbătă şi .duminică. Echipele vizitatoare s-au prezentat destul de bine, obţinînd două succese, unul aşteptat, prin Milari ş i altul neaşţeptat, prin Lecce. Iri alte patru exam ene oaspeţii au p ă ră sit arenele, ne înv in se . Gazdele s-au prezentat cu lecţia în v ă ţa tă , beton în trei confruntări. Derbyul etapei, s-a
•' Villareal a repetat istoria de acum doj ani, , cînd pe “Camp Nou”, cu G icâ Craioveanu, a umilit F C Barcelona. D e data aceasta eroul oa spe ţilo r s-a num it V ic to r.. A ta can tu l lu i Villareal a sancţionat încă din minutul -1 defensiva catalanilor abia aşezată în; ghete. Puşi pe
L O T O S P E C I A L 6 / 4 9 1 2 -n o i e m b r ie 2 Q 0 0
(37) (20 ) (21 ) (32) ( 6 )(4WValoarea omologată a cîştigurilor:
Fond dc cîstiguri: Cat. I REPORT 3.367.123.0567.002.801.168 Ici Cat. a ll-a 45 variante a 40.396.423
Cat. a lll-a . 2.430 variante a 11*16748.081
N O R O C Fond de cîştigurl:, 919.001.699 lei
H o£ 1 O o(Q (/)><UE U
Cat 1 REPORT - •61.749.138Cat. a 1 l-n REPORT ■ 192.366.384Cat. a lll-n 7 variante a • 8.821.305Cat a IV-a 73 variantş.a' . • -8 4 5 .8 7 8Cat. a V-a 879 variante a 140.498Cat "N-t 3" REPORT ■ 107.710.587Cat. "N-3" REPORT 31D. 179.038
încă din timpul Jocurilor Olimpice, am scris o tabletă despre acţiunea programată de a pune Ia punct România sportivă, care ameninţa să intre în primele '4 0 puteri sportive ale lumii. M i-au spus unii, amici şi duşmani, m i-au reproşat că văd numai şi numai manifestări ostile faţă de români. Iată,' viaţa îm i dă dreptate, îm i confirmă cele scrise şi. spuse, deşi atît m -am rugat să nu am dreptate. Explicam atunci că spo rt iv ii noştri, într-o dezlănţuire de excepţie au uluit universul sportiv şi au atras invid ia ş i chiar m înia unor foruri, care s-au speriat. N u aveam voie să fim aşa, de sus în clasamentul pe naţiuni. A u ? fost depistaţi, doi halterofili dopaţi şi s-a anunţat că întreg lotul v.a fi trimis acasă. P înă la urmă, samavolnicia s^â realizat'
doar în parte: au fost excluşi doar cei doi sportivi. Ş i un copil a văzut limpede câ Andreea' Răducajţa. fost declarată dopată, pentru a loy i în sportivii noştri ş i în ţâră.,' Pentru o tabletă de_Nurofen s-a iscat un -
cataclism m ond ia le i urdUroşii.bătrîni din C IO i-au retras medalia. C u M e lin te - povestea a fost scandaloasă şi jenantă,, trei
R ă z b o iu l î m p o t r i v ă s p o r t i v i l o r r o m ă n i !centre de analiză antidoping au avut probe negative şi unul pozitiv! C um e posibil aşa ceva? Simplu: dacă e pus la cale, totul e posibil. Melinte a fost scoasă d in satul o lim pic şi din stadion ca o hoaţă, ca o criminală. Iată, acum proba ei este negativă. C ine îi va da medalia înapoi? M a i mult:
. labo ra to ru l. d in Syd n e y a dat răspuns negativ şi la analiza efectuată halterofilului Maţeaş. Ş i cîte vom mai afla. Toată stima
faţă de dl Ţiriac, care s-a zbătut extraordinar pentru adevăr, cu nişte corupţi din fragedă pruncie. Ş i tot regretul pentru acelaşi domn Ţiriac, care a trăit.’mult în Ve st ic i 'n u -1 cunoaşte!! E l a hotărît, împreună cu CO R ,
să suspende pe viaţă ..sportivir care vor fi dopaţi. Cum- zic ardelenii, nu şj-â lăsat loc. de întors. D ar uite că sportivii au fost iacuţi
•dopaţi - p recum ; erau. făcu ţ i,"ie ri,,un ii; membri de partid '- .fa ră v ină şi adum el,- Ţiriac, şi-a 'dat demisia! D a r să-m ergem ::
mai departe.; U n ii şjo rţ iv i ameneânî V scrie ■: presa de peste oc'e.an ş i uneori cea deTâ noi ;
-sepregătescsubind icaţiile N A S A , agenţia ' specială a S U A ; Se hrănesc cu nişte tablete
pe care le iau 'cosm onauţii fti spaţiu, .unde
nu-şi -pot duce lada cu cartofi, carnea şi zarzavatul! A lergătorul Johnson, cel de Ia 200 şi 400 m plat, e tot energie pe bază de tablete! C a şi M aurice Green. Z ice cineva ceva? Baschetbalist» americani au declarat de la început că nu se vo r supune n ic i unui controL Ceea ce au şi făcut Căci ei iau şi anabolizante şi droguri. M a i noii s-a scris că marele Armstrong, ciclistul, care a cîştigat Turu l Franţei, s-a dopat, a
utilizat substanţe d in sînge de bivol...
Iată .ce cutat,este sportul o lim p ic şi nu atît el, cît. ce i ce-1 conduc, a d ic ă î l compromit, îş i bat joc de el, de sportivi ş i de p u b lic . C u râ t -m u rd a r, c u m a z is
genialul Caragiale. Prea naiv şi d l Ţ ir iac :‘care se v rea curat într-o lume aşa murdară!
S â auztm d d bine, că de rău auzim zilnic! ■Ce zilnic, clipâ de clipă!'
v v : V i o r e l C A C O V E A N U
■_ ^ ,S , D L tăm aş Ajan, preşedintele F1H, nii Recunoaşte testul şi laboratorul de la Sydney. ' D ? ce?; Cînd a fo s t bun? Cînc a.-- , g ă s i t - o i p e A n dreea R ădu can
. dopată?!!I C ite lepre p e acest bietpdm int!
Î l D o l a r S U A = ^25 .0 41 lei ; 1 M a r c ă g e rm a n ă = 1 1 .0 4 1 le i 1 *=*>ţj / V .' .■ ■ :
âcci )) .o n u a 1 E U R O = 2 1.5 9 5 Iei 1 g A U R = 2 1 2 .7 8 4 lei
Inspectoratul în Construcţii sm bănat nasul prin hîrţoagele Primăriei
M a i
m m
____________urmare din pagina 1 ■
5 m ilio an e de lei „desch ide re a”
V iore l Lazăr, inspector sef al Inspectoratului Judeţean în Construcţii Cluj, declară că, imediat după sosirea ord inulu i ministerial, în primele zile
ale lu n ii octom brie, com isia - alcătuită d in reprezentanţi M L P A T şi ai Inspectoratului - a efectuat o serie de controale atît la beneficiar’ (P r im ă r ia C lu j ) ş i executant (soc ie ta te a
I „ T r a n s i l v a n ia ! Construcţii”), cît
şi la proiectant (firm a clujeană „Promoter”).
“N u ştiu să v ă ’ spun la cît se rid ică va lo area rem ed ie rilo r la b lo c u l T I - a specificat V iore l Lazăr.
A ce a sta este treaba societăţii „ T r a n s i l v a n ia Construcţii”. Pe no i neinteresează ca remedierile să fie făcute c ît m ai repede şi cît mai
bine, oricit ar costa. Oricum , aceşti bani nu vor determ ina pre ţu l apartam ente lor”. Pen tru defic ienţe le de natură ca litativă (a rm ături descoperite , betoane nevibrate, f in isa je necorespunzâtoare etc) constructorul a fost sancţiona t c o n tra v e n ţio n a l cu su m a de...5 milioane lei.
Proiectantul nu a fost nici el scutit, firma „ P ro m o te r” f iin d Ia rîndu -i am endată contravenţional tot cu 5 milioane lei. „Am enda a fost dată datorită nesoluţionării corespunzătoare a unor abateri de la proiect, deşi noi l-am avertizat
l l i t X■
. . . . . ..
pe proiectant” - specifică inspectorul şef.In opinia acestuia, Pţjmăria - ca beneficiar - a
avut obligaţia de a supraveghea atît calitativ, cît şi cantitativ bunul mers al lucrărilor. Ca urmare, Com isia a dispus ca dirigintelui de şantier sâ-i fie suspendată autorizaţia pe o durată de 3 luni şi interzisă îndeplinirea acestei funcţii pe şantierul locuinţelor pentru tineret din Cluj.
Banii daţi pe ju m ă ta te ,- obligaţii achitate
D u p ă cum se ştie, o a ltă ob liga ţie a administraţiei locale a fost aceea de a asigura sursele financiare - în valoare de 5 piiliarde lei - destinate lu c ră r ilo r utilita re (canalizare, termoficare, gaz, electrice etc) la blocul T I . A ceasta nu num ai că nu a d ispus de sum a respectivă, dar a solicitat m in istru lu i N o ica acordarea unei sume „ajutor” de 3,5 miliarde lei în vederea finalizării investiţiilor. „Pînă în prezent Primăria a contribuit numai cu suma de două
.m iliarde de lei, din cele 5, la capitolul „utilităţi”, a declarat Lazăr. Sîntem în pragul iernii şi blocul T I nu poate fi dat în fo lo s in ţă - susţine inspectorul şef. Este evident că dacă Primăria nu va găsi soluţii urgente de finanţare, proprietarii
4'încă nUsînt gatâ/mai dâicu lopata.&-
de apartamente nu vor putea petrece iarna în aceste apartamente. Cum poţi locui fară căldură, apă caldă, lumină? Primăria tTebuia, de la bun început, să-şi pună astfel de probleme, nu acum”. C u cele două miliarde primite de la diriguitorii locali, „Grupul 4 Instalaţii” Cluj a “atacaf ’ partea de termoficare.
P re ţ nou să fie, d a r să stim si noi
Contractele întocmite de către Primărie cu viitorii locatari poartă o dată ce aparţine anului 1996, iar termenul de predare al apartamentelor, menţionat în acte, este anul 1997. C u alte cuvinte contractele prevăd valori ale apartamentelor la nivelul anului 1996. D in declaraţiile inspectorului şef reiese că, în urma controalelor efectuate, s-a constatat că nici pînă în prezent serviciul de resort
"a l Prim ărie i nu a întocm it anexele aferente reactualizării acestor contracte. „ D in păcate, locatarii nu ştiu nici acum care este noul termen de predare al lucrărilor şi mai ales nu ştiu - cu certitudine - care este noul preţ al locuinţelor - declară V io re l Lazăr. C ît despre finalizarea celorlalte două blocuri T, deocamdată chestiunea este de domeniul unui viitor nu prea apropiat”.
A lim e n ta r e a cu g a z e v a a v e a d e s u fe rit dacă te m p e r a tu r a scade s u b -5 g ra d e
Presiunea gazului în judeţul Cluj nu depăşeşte în prezent presiunea de un bar, faţă de cei 2,5 bari cît ar fi normal. D acă temperatura de afară scade sub -5 grade, Distrigaz ar putea întîmpina probleme în a asigura, alimentarea cu gaze a tuturor consumatorilor. Prima măsură care va fi luată în acest caz, declară inginerul şe f al D istrigaz Cluj, V io re l T im oce, va fi diminuarea consum ului la consumatorii industriali, mergînd pînă la sistarea livrării la cei rău platnici. Această măsură ar putea duce la îmbunătăţirea cu 50-60 de procente a presiunii în oraş.
P înă în prezent nu s-a recurs, însă,.la nici o măsură de raţionalizare a livrării de apă caldă şi căldură, Regia.de Termoficare avînd program normal. Pentru a fi evitate problemele, marii consumatori ar trebui să-şi limiteze consum ul la cotele aprobate şi la cantitatea achitată, pentru ca D istrigaz să nu fie obligată să livreze gaz num ai la cotele de avarie. V io re l T im o ce spune că vor fi făcute toate eforturile pentru ca alimentarea şcolilor, spitalelor, grădiniţelor etc. să nu fie afectată de răcirea vrem ii si scăderea presiunii gazului.
• A . B L A G A
S c a n d a l u l
Ministrul Agriculturii, Ioan Mureşan, va discuta cu premierul Mugur Isărescu în vederea scoaterii de la rezerva de stat a unei cantităţi de motorină, destinată judeţelor afectate de lipsa acesteia.
ordonanţei, trimisă de MAA către MF, se arată că este necesar ca în campania agricolă din toamna acestui' an să se însămînţeze o suprafaţă de 2,5 milioane de hectare cu culturi de cereale păioase şi să
A g r ic u lto r ii a r p u te a p r im i
m o to r in ă d in r e z e r v a d e s ta t“în ţară, mai ales în zona de nord,
este o acută lipsă de motorină, îar unde se găseşte, preţurile sînt foarte mari. Oamenii trebuie ajutaţi, aşa că vom recurge la rezerva de stat”, a declarat Mureşan ieri, în cadrul unei conferinţe de presă.
De asemenea, MAA a iniţiat o ordonanţă privind cupoanele pentru motorină, în valoare de 200.000 lei/ ha pentru înfiinţarea culturilor de cereale păioase şi de 100.000 lei/ha pentru efectuarea arăturilor de toamnă.
în nota de fundamentare a
se are 4,8 milioane de hectare.Cantitaţea totală de motorină
necesară efectuării acestor lucrări este de circa 235 milioane'litri, a cărei valoare, la preţul actual de 8.200 lei/litru, este de 1.927 de miliarde de lei. Actualul preţ de comercializare a motorinei determină o majorare a tarifelor lucrărilor agricole cu 16-20%.’ Prin urmare, instituirea sistemului de cupoane pentru motorină este
- necesară, iar suma totală destinată acestora este de 980 miliarde de Iei, a adăugat ministrul.
urmare din pagina 1respectivă revenindu-i în totalitate. -
D irecto ru l Piscicola spune că după evacuarea chiriaşei, v a proceda din nou la umplerea lacurilor şi la popularea acestora. E l afirmă câ a stat de vorbă cu aproximativ 60 de persoane care deţin teren sub lucrul de apă, acestea optînd pentru o colaborare
viitoare cu Piscicola. Această colaborare urmează să fie concretizată în încheierea de contracte de arendare între Piscicola şi fiecare cetăţean. Potrivit contractelor, pentru fiecare ar de teren aflat sub apă oam en ii a r urm a să prim ească o, jumătate de
kilogram de peşte (circa 50 de kilograme la hectar), cantitatea putînd să crească în anii următori pînă la
un kilogram pe ar.Vom reveni cu amănunte despre acest caz şi
preluarea iazului Sucutard II în ediţia de mîine.
FLA /H IEC O N O M IC
Datorii dc 188 da miliarde da lai cdtra Distrigaz Claj
acestea, 25 de miliarde lei reprezintă^datoriile
miliarde (din care 5,9 miliarde datorie foarte
(15 miliarde Ici), SC Tentiia Dej - 3,8 miliarde ||el||/feÎ5ţTîpyri&r^ î j pmeş|jD .
IŢjSJIfflnSt iţî ST i îfi te al® iDrir ar ii;îg r lK iu iu f^ ^
consumatorii individuali nu au datorii.A . R . B
fiBN fiM R O B fiN K - cinci ani de la înfiinţareSăptămîna trecută A B N A M R O Rom ânia a
aniversat cinci ani de activitate pe piaţa românească. în acest răstimp, reţeaua A B N A M R O s-a extins în 9 oraşe din ţară, numărul de angajaţi crescînd de la 17. la 250. Datorită calităţii serviciilor prestate, A B N A M R O a primit, - timp de trei ani la rînd, d in partea revistei britanice „Central European”, titlul de cea mai bună bancă internaţională din România. Statistica arată că acesta contribuie cu 25 % la cifra de afaceri a puternicei
în C lu j-N apoca sucursala A B N A M R O ;B A N K este operaţională de. doi an i,: avînd clienţi din întreaga Transilvanie.'„Succesul nostru se întemeiază pe un- parteneriat solid, realizat' pe încrederea acordată de clienţii noştri” -subliniază Claudia Petri, directorul sucursalei Cluj a băncii.
B e n ia m ir t P A S C U
Începînd de aziF
Locuitorii dinGildu au gazUltima etapă a punerii în funcţiune a reţelei
de gaze în comuna Gilău se va încheia astăzi. Lucrarea are circa 27 de kilometri de conducte şi b ranşam ente şi va dese rv i 1.300 de consum atori particulari (casnic i sau ' m ici societăţi, blocuri de locuinţe etc ).
trei etape de punere în funcţiune. Majoritatea cheltuielilor au fost suportate de cetăţenii comunei, 10-15 la sută de către Consiliu l local, un kilometru de conducta fiind plătit de Diytriga/ Cluj
în continuare, locuitorii G ilăului vor putea încheia cu societatea de distribuire a gazului metan un protocol prin care să predea lucrarea pentru întreţinere gratuită către Distrigaz Cluj. Precizăm câ în circa 100.de localităţi din judeţ lucrările de racordare la reţeaua de distribuţie a g a zu lu i nu sînt term inate, d in lip sa hanilor.
A . B L A G A
0 nouă ediţie a Festivalului „fid. Prinţ"
- - în.perioada 7 - 10 decembrie va avea ioc. la Sinaia, cea de a treia ediţie a festivalului; de publicitate „Ad. P r in f’. Evenimentul este- .organizat de agenţia „M illen ium image - com munication group”. Organizată pentru prima dată în 1998, manifestarea şe adresează profesioniştilor din domeniul publicităţii şi are
ca scop premierea celor mai. bune lucrări tipărite ale anului în curs.
Concursul va include 8 secţiuni: cea mai bună campanie; cel mai bun press ad; cel mai
bun poster; cel mai bun b ilî board;“cel.mai bun slogan: cea m.ii buna ilustrativ: cea mai bună fotogra fie : cea m ai bună lu n a re necontraelata. Juriul va fi a lcătu it din personalităţi din lumea publicităţii româneşti
si internaţionale.B e n ia m in P A S C U
J ) a ( a' /
nm i a n o r a r aB U R S A i D E i V A L O R I
B U C U R E Ş T I•>. «. | > I
^Cursuri pe piaţa valutară® IuhNapoca,« 13 :11.20001
- Ici -
,Dintmir» 8K»bt» . VN .Inch. Var Disc. Mu. Min. Pr/nid. |' Nuci VaLţotabN | DENUMIREA fit i df ziua CURSUL
VALUTEI precedentă (%) IN .LI
alr* AU® SLATINA . 5000 ‘ 17400 ■ 0.O 17400 17500 17300 17,402 9,227 150,571,400 DOLAR AUSTRALIA AUD 1.17 ■i 13025
ARC* ARCTIC GĂIEŞTI 1000 730 -2.7 730 730 720 724 23,000 16,660,000 DOLAR CANADA CAD o.or r 16217
ATB* ANTIBIOTICE l«l 1000 ■ 1230 0.0 1230 1230 1230 1,230 159 195,570 FRANC ELVEŢIA CHF ' 0.33 i .. 14182
AZO’ AZOMURES TG. MUREŞ 1000 690 •1.4 690 690 690 “ 690 . 1.O30 -710,700 COROANA DANEMARCA DKK 0.38 4 . '2896CHP COMPA SIBIU . 1000 630. 0.0 630 630 630 621 450 279,500 LIRA STERUNÂ GBP 020 T 35815Olt ‘ OILTEPJ.WAi .CONSTANTA ' 1000 491 -0.8 ■ 499 499 491 433 - 4,922 -• 2,427,950 . 0.15 T 232.58olt* OLTCHIM RM. VALGEA 900 0.0 . 900 90( ‘ 904 -2,660 2,405,300
COROANE NORVEGIARBR RULMENTUL BRAŞOV 1000 160 0.0 160 ■ 160 160 160 1,000 ‘ 160,000 'RI5 POLAST PITEŞTI 1000 ,700 -5.4 700 700 700 700 4,400 - 3,060,000 COROANE SUEDIA SEK 0.71 i 2505
TER* TERAPIA CLUJ NAPOCA 1000 1580 0.0 1590 1600 1580 1,585 103,642 164,270,100 DOLARSUA USD tut7 T 25041
TLV1 BANCA TRANSILVANIA oui*™ 1000 2450 0.0 2500 2500 2450 2,499 - ”24,100 60,230,000 DST DST * 031 T 32262
Total 174,590 .410,990,530 EURO M e u r r 34 i £1'0r./• .• CTOurilflităi r participante\\ai EURo ;
Societati de Investită Financiare SHILING AUSTRIA -. ATS 0.38 l 1569Stnb 0fmjntf*sac»tjlf ;VN incft Var. Dmc. Mai. Min. Prmid. Hr.ael VaLfcbbjki) FRANC BELGIA BEF 0.37 i i 535SIFl' S.I.F. 8ANAT-CPJSANA ARAD 1000 ■ 520 -5.5 ■ 540 ..'540 520 631 731,163 388,071,400
: jjitâR CA GERMANA$£ 034 l 11041SIF2 347 335 341 ■ 390,017 133,058,487 129 79SIF3 S.I.F. TRANSILVANIA BRAŞOV 100C ■ 550 -1.8 ■ ■ 550 . 560 550 ’ 557 328,232 .. 132,868,530 0 34'SIF4 S.I.F. MUŢENIA BUCUREŞTI . 1000 440 ■0.9 . 444 454 440 ' 443 ’ 336,466 ~ - 149,163,334 MARCA FINLANDEZA FIM . 0.33 l 3632
SIF5 S.I.F. OLTENIA CRAIOVA 1000 ' 450 -1.3 470 ■ 470 460 430 233,051 107,297,050 FRANC FRANŢA FRF 0.33 l 3292
Total,îlF 2,018,929 960,453.811 LIRA IRLANDA IEP 034 l 27420
» LIRA ITALIA LIT 0.36 X 11.15Cjt»9orbiB-i(54sociei3ii) GULDEN OLANDA NLG 035 X * 9799
APS AFSA BAIA MARE . 1000 1650 -6.7 1650 . 1650 1650 1.650 1.600 2,640.00© ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 0.33 X 107.72ARM ARMATURA CLUJ NAPOCA 1000 770 ■ -4.9 780 ' 780 770 .774 5,000 s; 3,872,000 025 l 212784ARS AER0S7AR BACAU 25-000 “575'] 15.0 5750 5750 5750 5,685 . .135 ■ 767,500ASV . ASTRA VAGOANE ARAD ' 1000 790 5.3 790 . 800 790 ' 793 ' 7,000 -5,550,000BRH BERMA3 SLCEAVA ' 7000 .4350 0.0 . 4400 4400 ■ 4350 -4,367 : . 1,048 4,575,400 K ' “ "'i 1 r i 1 : J 1 f I KtDAC AUTOMOBILE DACIA PITEŞTI 1000 540 -3.6 570 .. 570 520 547 23,849 13,042,790ELN ALUEDDEALS ELCOHD ZALAU 1000 438 0.7 451 451 . 438 443 1,496 '662,140
1 .EPT ELECTROPUTERE CRAIOVA 1000 245 1.2 245 245 245 245 ■■ 10,248 ' 2,510,662 *ETH ELECTROTEHNICA BUCUREŞTI ■ 25000 14200 4.7 14400 14400 14200 14,216 " - 972 13,818,000 - p e r s o a n e u z iu e /oFTM FORTUNA BUCUREŞTI ■. 25000 11500 0.0 0 ■ 0 0 10,618 97 1,029,900 Bând comerciala Ia vedere ii. lunâ:: :: 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni._y BCR* 10 35 36 37 38u/W 9 33 34 34,5 • .36 ■ 36,SIMP MPACT BXURESTI 1COO 2150 4.4 2400 2400 2150 2.238 14,300 32,010,000 ■ :V & .. 33 ,w .-•35. ■■■■ 37-:.;- ,39 : .. 43tur , Q 5300 5,300 288 9 31 32 34INT îUUL . JOJU o.y Mf. <0. «IM*) 9 31 32 . -MCN MECANICA CEAHIAUpwwheaht 25000 15500 0.0 15500 15500 15500 15,228 249 3,335,000 Banc Poet* . - 9 -31- ..•>••32 33: .. 34 . •• 35.-MPF MOPAFVRANCEA FOCŞANI 1000 670 0.0 ,660 700 660 : 667 2.437 1,625,540 ALPHA BANK S 32 35 35 35 35
NVL NAVOLOLTENITA 1000 540 0.0 500 540 500 507 12,735 ' 6,450,450 Carpatica x-, 10 ... . 37 .■'• 38 < -;,39 •- ■ 40: • 42Transilvania 9 36 37 37 38 38
PCL POUCOLOR BUCUREŞTI 1000 2450 •3.9 ■ 2450 2450 2400 2,440 2,100 5,125,000 . Românească** : 1Q 36 *. 38 • -. ••• 39 ■ - - 39 40PEI PETROLEXPORTIMPORT BiţuKsîi 150000 124000 7.8 120000 13200Q 119000 124,635 330 . 41,130,000 CEC 9 37 V 38 35 - 37
ALIANŢA : - .. .. to 38 39 40 41 42PTR PETROS PLOIEŞTI 25000 eooo 0.0 8000 8000 - 8000 8,000 100 800,000 ROMEXTERRA 35 37 39 40
SICOMED BUCUREŞTI 1000 • 2500 0.0 245Q 2,459 5,334 13,115,000 TURCO-ROMANÂ •» . .5 : . 34. . 35 34 33 33STZ SINTEZA ORADEA . 1000 286 4.7 292 292 286 290 ‘ .1,600 ■ .463,203 "OACIA-FELIX" 6 33 35 36 34 34
Total categoria a Ita 95,737 194,373,452 “Ion Ţlriec" •:. . •7 34 35,5 35 35 35
Tobl categoria 1♦II («xclwlv SIF; « 270,327 609,363,982 7 34,5 34 34 34
TQTALGENERAL 2,289,256 1,565,824,793 Bănci populare la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniCapitaliza re bursiera <rr»lf t«i) - 10 457 3 8 6 ■ ■■: NAPOCA(tenh. nuc*u»r**> ■ ■ „10 - ...... 40 • .- 42'". 48 ■ 48Societati com ercia le excl siv SIF (mii lei) » 9 158 066 SFINXCOOP 10 41 . 43 43 -
; TREZOR * 10 . ■ 40 ... 41 43 / . . . 46"CLUJ” 10 35 37 - -
BET 1-4%) MINERVA :1a-. 4 35 40 42 43Capitalizare bursiera (U S D ) — 417 610 575 Concordia Credit 8 41 45 - -
Casa de schimb USD ’ * ' ' ' DEM '
valutar* , s c . V C - V ^
MACROGROUP 25.160 25.300 10900 11.000
PLATINUM 25.150 25.300 ' 10900 10.950
CAV°IQ . 25.150 25.350 10930 11980
PRIMA 25.150 25.300 10.850 11.000
BatiOâ 1 ' 'vş i lp l i l i i l l 1 ■Banc Post 24.970 25.320 10.000 11.120
BRD . 24.050 25.300 10.905 ‘ 11975
BCR 24.975 . 25.175 10928 11999
Transilvania 25.150 • 25.350 10.920 . 11.100
* Cursuri afişate la ora 16,00. La aceeaşi casă de schimb-valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.
E V O I - U T I I
I n u l t i m a s A p t â m i n
* Cursuri BNR - lei -
DATA EURO DEM GBP usp Aur
Marţi, 7.11 21.603 11.045 ’ 36.118 24.938 213.071
Miercuri, 8.11 21.510 10.998 35.667 24.958 211.918
Joi, 9.11 21.397 10.940 •35.523 24.975 212.785
Vineri, 10.11 ' 21.353 10.916 35.395 25.005 212.478
Luni, 13.11 21.668 11.079 35.743 25.024 213.323
- p e r s o a n e j u r i d i c e - %
Societati comerciale exclusiv SIF (USDX — 365 722 651 'SIF (USD) «• 51 887 724BET USO «* 153.14 puncte Variaţie = -0.49 p«_incto (-0.31%)BET-C USD *= 167.54 puncte Variaţie ■= -0.98 puncta (-0.58%)E3ET-FI USD — 1007.67 puncta Variaţia — -22.7G ptincte (-2.21%)NOTĂ: la categoria a ll-a sînt prezentate cele mai tranzactionate 20 de societăţi
Bănci comerciale la vadara 1 lună 3 luni 6 luni 9 iun) 12 luniBCR* 10 35 36 37 38 39
:BRD” *GSO 9 . 30 31 * 31.3 « 32 3 2.5BA(dob r*vtruH>Ki) 9 31 32 33 34 34
-..Banc Poat** • 9 -■ 32 34 35 38 • 38ALPHA BANK 5 32 35 33 33 35
Carpatica 10 39 37 37 33 34Transilvania 9 34 33 38 37 36
Rom&n«a»cAM 10 36 38 39 39 40CEC 9 35 36 37 37 36
ROMEXTERRA(liote. vk*Mb<UI 10 -90 33 35 or 38TURCO-ROMAnA 5 34 35 34 33 33-DACIA FELIX- 9 30 28 27 • 28 25
-lon Ţlrlac" 4 34 33 38 38 40Română de Scont 7 ' - 34 3 5,3 35 33 3»
7 . 34.5 34 34 34WEST BANK 10 34 36 37 38 39
Bănci populara la vadara 1 lună 3 tun) 6 luni 9 kinl 12 tuniNAPOCA(deb. IleiabeeeMAI 10 36 38 40 - 42
SFINXCOOP • 10 41 43 43 • • •TREZOR 10 40 41 43 46••CLUJ*’ 10 - •35 * • V •
Concordia Credit 8 38 39 40 41
V A L U T A
Societati din Judeţul ClujSIMBOL S O C IE TA TE C O M E R C IA L Ă VARIAŢIE NR.
TR A N Z A C ŢIIV O LU MT O T A L
VALO AR ET O TA L Ă P R E Ţ MEDIU
,-:NAPP.. :-P';vr.'N A P O LA C T: ■;:|'7>46p:: 26295 v :129978500 4943 ••:••.
N AP C N A P O C O M -C J , . 176.92 2 5636 101448000 ioOUO
;:::ALI8 .> • A L jA N TA ^\C$M UâiA :;?;.;:’35;PP.î'?i • 5 9 8 , - : ‘8073000:., 13500
ftAFA PHARM AFARM - C J ‘ 1.69 4 8695 . 6281840 722
:.>SALP : S A L P R E S T -C J :M l;7e g : :•:-: 1852' ' :.:35l8800r ;-;?:?:nl900::>î:n'
S A N E S A N E X -C J 0.00 \ • 5952 3511680 - 590
R EM ĂR UUil6 F E B R U A R IE ;® 1 ^ : î .8 m::l . i-::.850500 10500S O B A SOW ES B A L A S TIE R E - C J 4.00 1 1038 809640 780
M ECL 'f?! M ETALOrG HlM ICE - C L U J - E ^ P 0 ^ ? M P O C A - -13.33 ' i 40 ^•; 520000 t ■ 13000
L E U C •LEGUME F R U C T E C L U J - C J 20.00 1 39 234000 6000 .
:i .S T R D r: S TIC LA T U R D A -C J *1 75 1 ■ , -39 ::::;:x2ÎS400::xNACH N A P O C H IM -C J 0.00 1 750 ' 172500 230
•;:';-Ţ E H P ;r T E H N O F R IG -C J 0.00 • 39 :^ii::14O40Q'U:;: i p : ! mwwimT O P I O
S IM B O L S O C IE T A T E C O M E R C IA L ĂN R .
T R A N Z A C Ţ IIV O L U MT O T A L
V A L O A R ET O T A L Ă
P R E Ţ M ED IU
O S IA , C A S IA L D E V A - H D ' 1 3586916 '5739065600 1600
M LC M M O L D O C IM -N T 1 250461 . 4633898500 18500.
M A R N M A R M O S iM -H D ‘ 4 1291961 g 4 5 l6 2 9 4 7 0 0 ;^ ' - 3496
S O C P S O C E P C O N S T A N T A - C T - 3 .1260798 2748262740 2180
E L T R E L E C T R O M O T O R - T IM IŞ O A R A - T M • 1 * 246800 515812000 2090 ' -
E R C A H E R C U L E S - C S ‘ 6 '50 80 3 4 453427200 ■ 893
V1TR V IT R O M E T A N - S B 4 15054: ' 376350000,' ■ 25000 j
C O W B C O M C E R E A L B U Z Ă U - B Z 1 ,.2165906 238249660 - 110
u V T . g a s t r o t i m - t m : ' ■ 2 229650005 î ş i i s o c i i i i
N A P P N A P O L A C T - C J 1 3 . ■ ‘26295 * 129978500 4 943 '
- p e r s o a n e f iz ic e - % p e r s o a n e j u r i d i c e - %, BANCA Valuta Vodero 1 lună 3 tuni 6 luni 9 luni 12 Iun v BANCA • VAtute Vedem 1 luni 3 tuni 6 hmi • M i 12 luni
BCR DEM 3 - 3,3 3,7 - 4.1 BCR OEM 3 . 3.3 3,7 . 4.1USD 4 - 4,75 5 - 5,25 USD 4 - . 4.75 5 835
BRD GSG DEM 2,25 - 2.4:- • "-2,5 ."•• 2,6 2,65 2,7 : BRD • OSO OEM. 2.ÎS 2.4 2.5 2.6 2.65 2.7USD '■.v- 3 '•■::■ 4,15 :g4,25. 44 4,5 4,65 USO 3 • 4,15 4,25 4.4 • •4.1 «41
• Banc Post DEM 2,25 - - 2,8 - 3 Banc Poet OEM 2.25 2.5 . . 2.8 . 3USD 4 - • 4.8 - 5 USO 3 4 4.2 . 4.3
• B. Agricolă DEM 2.5 3 •3,2 •• 3.2 '3,5 3,7 > B. Aprlcolâ OEM 2.8 3 3.2 3.2 3.5 3.7USD 4 it- •x 52 5,3 ■5,5 : o5,5'. 5.85 USD • 4 , 52 5.3 , 6,5 S.S 5.8»
Ion Ţlrlac DEM 1,25 • 3.6 3.8 4.1 4,3 4,6 Ion Ţirlec OEM 125 3.6 3.6 4.1 4.3 435USD 2 5 5,25 5,5 4,85 5,75 USD 2 5,25 5.5 5.5 S.S 6
;: ::;;Ţra h s Ova n Va;:;: DEM ş::;:2,5 % ': :••: ‘ 3 • 325 3.75 425 Trenuitvanl» OEM 2,5 ■:••••. . 3 335 3.75 435 ,USD' îţw i;. ■v 5.5 v 5,75 . ..-6 - ... e.sv* USD X 3- • - - SJ 5,75 6 6.3
Românească DEM 2,5 3,25 3,5 3,75 4 42- Românească DEM ' 2.5 3.25 3.5 3.75 4 435USD 2,5 5 ■ 5,5 5,75 6 6 USD 2.SO S 5,5 5,75 6 6DEM 3,5 VÎV ,4 X ■;:■:. . DEM : 2,5 . • .- . . 3.5 . • .-4:USD: ii;'-:: ' Ar5-; \ : ' 5,5 o rpe <t« USD: . 3 : ■ ■■■ . - 4,5 .. 53
ALPHA BANK DEM 2,1 3,25 3.5 3,75 4 4,25 ALPHA BANK OEM 2.1 3.25 3,5 3.75 4 435(B. Bucureşti) USD 2.S 5,25 5,75 5,75 5.8 6,25 (B. Bucureţti) USD 2.5 5.25 5.75 5.75 53 635
Turco-RetnielnA : DEM 1 ■:>4,2 ;.:-4,5 - -.:4,7,. 7 OR ă A DEM 1 .-4: •• 4.2 4,5 4,7USD 2 6,25 0-6,5.- : 6,75, - 7,1 USD 2 6.25 6.5 ' 6.75 7.1 '
Romexterra DEM 3 3,2 3.3 3.5 4 4,2 Rom te DEM 3 3^ 3.3 3.5 4 43USD 3,5 5 5.2 5,4 5,5 5,6 USO 3.5 5 ■ 5,2 5,4 5.5 5.6
VDACIA FELFX” iOEM; 2,5 3,25 3,75 4,25 S.oeM:.:- ■ 2.5 • - 3 3.25 3,75 435USD 3 - 5 5 ş:5.7S: 6 6.5 ■USD:; 3 - 53 ■ : 5.75 6 > 6,5
Română DEM 1,5 3,3 3,3 3,3 3,5 3,5 Română d S t DEM 1.5 3.3 3.3 3.3 33 3.5de Scont USD 1,5 5 5 5 5,5 5,5 USD 1,5 5 5 5 5.5 53
WEST BANK DEM < r>0 3,25 :;:-/3;?5-: 4,25 4.50 DEM : X-.2.ŞON- 3 ' 3,50 •: 435 '4,50U A 3 6 6 50 6,60 6,70 6.75 :.;..irSQ:>Ş 3 •5,50.-. a 8.26 6,50 • 6,75 •
HOTĂ: Suma minimă penlru consliluirea depozitelor, taxa de deschidere de conl. precum şl comisioanele percepute diferă In funcţie de bancă
M U T U A L E I 3 NOIEMBRIE Z O O O H I
I . > « 1 l- c s s i n t c t i c eNR. SOCIETĂŢI,TRAN2ACŢIONATE.. NR. TOTAL ACŢIUNI ......;......VALOARE TOTALA TRAN2ACŢII .:...INDICE RASDAQ ....................VARIAŢIA ZILEI ....... ......... ......VARIAŢIA PROCENTUALA .....
........... 2399.915.259
..20.751.215.280 LEI 693.24 PUNCTE
-5.92 PUNCTE v -0.85%
de la SVMIXTERBEALER CAPITAL ISfVEST S.A, str. Constanta nr. 7, CIuj-Napoca Tel. 433.212.
: • " ‘ FOND ^ .lOmb'.fUTOR VALOARE : LA ZI
CREŞTEREîn n r '
CREŞTERE DE U Î.0L2000
NR. • TNVESTTrwa.
(31.012000)
A m V NET
(31.012000)Activa Junior Active M anagement International S.A. . 2.548 ‘ 81% 33,68% 481 0,820Active Classic Active M anagement International SĂ . 25.366 78,9% 34,25% 521 0,748Active Dinamic * , . Active M anagement International SĂ . 67.753 82,8% 41,56% 938 2,362Armonia * * \ “ , e ' ' ' v Real Fin Invest S Ă . 170.300 30,9% 38,46% 907 1,221ARDAF . :-*■ S por S Ă . H 7 E 0 19,01% .19,43% 1.541 3,714Capital Plus C ţrtinvest S.A. 21453 105,8% . 57,51% 9.910 . 14,892 ■F o i^u f• penţm 'Conierţ E x t e H b r : . - S ira S Ă . 198.990 . 103,9%. . 47,27% 1.980 40,061Fbr&ină; g la s s î iy =: . Capital A sse t M anagem ent S Ă . 805.575 92% 38,89% 22.426 36,335
{1:9vQ1^oqoj: l ' . Capital A sse t M anagem ent S Ă . 1,405.190 ■-• - - 40,52% 75 6 ^ 6 2Fbndti| d e DiVestiţli şI D e ^ b îta re (26.01.1999) : S.M.F. 2 0 0 0 S Ă . 760.313 105,2% 48,21% 578 11,019Fondul de: Investiţii Gelsor.:.; ^ Gelsor A sse t M anagem ent S Ă . 15.380 .:• 50,27% 13.379. 200,614F ondu l M onetar Stabilo 'i- Quadrant A sse t M anagem ent S Ă ., . 321.659 92,8% 44,51% - 616 20,050•Ţ e^u r;; ^ ■: ^ : : . C ertin v estS Ă : 182.725 27,2% 43,67% - 84 4,582Fondul Mutual Ţransitvania : x v . Globinvest S Ă . 95.015 42,30% 49,23% .541 42,051
OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROIECŢIA CONSUMATORULUI:
o i i i l. 1997 - Bunurile familiei Nicolae şi ElenaCeauşescu au fost trecute în administrarea , Regiei Administraţia Protocolului de Stat.
rie 20
I N L O C ţ / l $ £ P I ? £ « C « P 60 6 M 9 « C S » 6 H . S m T 8 f f l l . e S
P f f r t S f l « / l f £ 9 6 „
Gtuv&muhMm m wţîg mm9 b U I C O N f S I B B A B I t l P E N f S B
cei cum NU'Şi per p l4« cHfiLTiiietfte. i A F Z B L & J
r . . . S I T U T M
t
Tutunul dăunează. Şi cauzează, totodată. Nu degeaba se cheltuie o groază de bani în întreaga lume pentru eradicarea
s /î/i. Şz, cu toate acestea, lumea duhâneşte. Nu-i loc de statistici şi comentarii. Cred că mai important este faptul că Liga contra tabagismului ş i Direcţia de Sănătate Publică Cluj organizează un interesant seminar: FUMATUL ÎN MEDIUL SĂTESC.; Aşadar, vineri, 17 noiembrie 2000, începînd cu ora 9, Casa de E ducaţie Sanitară (str. Memorandului nr. 6) găzduieşte mese rotunde, vizionări de film e educative ş i alcătuirea unor proiecte de acţiune pentru conştientizarea locuitorilor din mediul sătesc a pericolelor de eroziune a sănătăţii pricinuite de fumat.
S-au anunţat referate, susţinute de cadre didactice universitare, implicate de ani de zile în atenţionarea opiniei publicje asupra nocivităţii tabagismului:. Rolul educaţiei adultului în prevenirea ş i com baterea tabagismului, ■ Concordanţe şi contraste în sănătatea diri mediul rural, Tabagismul într-un sat montan din zona Maramureşului, Fumatul în comuna Floreşti, Tabagismul în rîndul tineretului aflat în stagiul militar, Fumatul - factor de risc în ponderea ecologică rurală, Exemplul medicilor în privinţa fumatului ş.a. Totodată vorfi punctate principalele probleme discutate la a Xl-a Conferinţă internaţională “Tutunul şi sănătatea", reuniune care a avut loc în august, la Chicago (SUA).
R . B Ă G Ă U
Moştenire buclucaşăf f l im a n d i jA le x a n d r u id in
m m m m *
Tim andi A lexandru spune că l-a cunoscut pe V a rga Francisc în urmă cu cîţiva zeci de ani, pe cînd lucrau împreună la fosta “Spicu”. T im and i era şofer, iar Francisc era încărcător. Lucrînd în acelaşi loc, au devenit repede prieteni. T im and i ne povesteşte
că viaţa lui Francisc nu a fost prea uşoară. S-a născut la Turda în 1921, a fost abandonat de părinţii naturali şi adoptat apoi de o fam ilie de hom ari "din Cluj. N u s-a căsătorit niciodată... Era un s in g u ra t ic ş i nu avea încredere în prea mulţi oameni din jur. A ve a probleme psihice, care m ai tîrziu s-au agravat. C asa d in strada M in e r ilo r a
moştenit-o de la concubina lui. A p o i i-a lăsat-o lu i Timandi printr-un contract de întreţinere încheiat în faţa notarului la data de 23 martie 1998. Prin acest contract, Varga lăsa casa din
pămînt ş i lemn, com pusă din 2 cam ere, 2 b u c ă tă r ii şi dependinţe, p lus terenul aferent, soţilor T im and i cu obligaţia ca aceştia d in urmă să-l întreţină
' ş i sâ-1 înm orm în te ze . D upă semnarea contractului, dreptul de proprietate al soţilor Timandi asupra casei a fost intabulat în Cartea Funciarâ.Totul părea a
fi în regulă... în 17 martie 1998 Francisc a căzut ş i şi-a rupt mîna. A stat o perioadă acasă, timp în care Sabău pretinde că l-ar fi îngrijit. în acelaşi timp se şi judecau, fapt ce reiese din sentinţa civilă nr. 13.298/1998, din 2 aprilie 1998, prin care p îrîtu l, re sp e c t iv V a rg a Francisc, era obligat să încheie
contract autentic de vînzare- cum părare cu Sabău pentru
imobilul din strada M inerilor şi in tabu la rea . d reptu lu i de proprietate al acestuia. D a r contractul a fost deja încheiat în m artie cu so ţii Tim andi. L u c ru r i le începeau sâ se com plice. T im and i spune că F ra n c is c a înche ia t un ’ p recon tract de v în za rd - cumpârare cu Sabău, însă fară nici un martor. Iar cum Francisc era bolnav psihic, nu prea ştia ce face. T im andi mai spune că Francisc a decedat în casa lu i, ' ia r la înm o rm în ta re nu a participat aproape nimeni, nici măcar Sabău. Acesta din urmă a venit doar cu pretenţia de a
intra în posesia casei, aşa că l-a dat în judecată pe Timandi. P rocesu l a fost strămutat la Oradea, la-cererea lui Sabău, fapt ce-1 nem ulţum eşte pe Timandi. Acesta din urmă se plînge că nu are bani pentm a se deplasa pînă acolo şi se teme că-şi va pierde casa, deşi i se
cuvine. Este hotărît să-şi apere d re p tu rile p în ă la C u rtea Supremă de Justiţie.
* V io r ic a G A J
A ş a cum spuneam în num ărul nostru de sîmbâtâ, pioiectul E C O A Q U A X X I , de prom ovare a calităţii apelor S o m e şu lu i M ic , C r iş u lu i Repede şi Crişului Negru, prin întărirea parteneriatelor de m ediu, este u n u l d intre p ro iecte le c îşt ig â toa re la concursul iniţiat de Fundaţia pentm Parteneriat Comunitar M iercurea C iuc şi Hungarian En v iro n m e n ta l Pa rtnersh ip Fo un d a t ion , în _ cadru l p ro g ra m u lu i “ întărirea cooperării O N G d in bazinul demografic al T isei”. Titularul
proiectului E C O A Q U A X X I este C lu b u l E c o lo g ic
“Transilvania” (CET), care are ca parteneri Fundaţia “Ecotop” s i C lu b u l de C ic lo tu r ism ‘‘Napoca” (CCN).
Proiectul, programat a se desfăşura . în perioada 1 noiembrie 2000 - 30 iulie 2001, .v izează bazinele hidrografice ale Someşului M ic (de la izvoare la Dej, cu unii afluenţi importanţi), Crişului Repede (de la izvoa re la Oradea, inclusiv cîţiva afluenţi), şi Crişului Negru (de la izvoare la Beiuş, cu o serie de afluenţi).
Po triv it in iţ ia to rilo r proiectului E C O A Q U A X X I,
acesta este motivat, în primul rînd, prin aceea că în momentul de faţă “calitatea apei rîurilor Som eşului M ic , C rişu l Negru ş i Crişul Repede ridică numeroase problem e. E le iz v o ră sc din v iitom l Parc N aţiona l M unţii Apuseni, trec prin mari oraşe ş F sînt transfrontaliere. Sursele de poluare se înmulţesc, îşi schimbă
nivel foarte redus. Tot la un nivel foarte redus este şi nivelul de informare al populaţiei, mass- media şi autorităţilor-locale cu privire la problemele legate de caliţatea apei, la prevenirea şi combaterea poluării. Faptul că în zonă sînt active o serie de O N G - uri cu experienţă, care pot iniţia procesele în măsură să contribuie
caracterul şi afectează zone care în trecut erau aproape nepoluate, cum sînt cele de la munte’’. Apoi, sup ravegherea ca lităţii apei acestor rîuri de către instituţiile abilitate este insuficientă din cauza lipsei mijloacelor materiale
şi financiare de monitorizare. C o labo ra re a între d iversele
instituţii abilitate este, . şi ea, insuficientă, iar “comunităţile
locale, poluatorii, utilizatorii de apă ş i ONG-urile sînt prea puţin implicaţi şi ‘ protecţia apei' nu
ocupă locul meritat în planurile proprii sau locale de dezvoltare”.
în favoarea pro iectu lu i E C O A Q U A X X I stă şi faptul că, încă, accesu l practic lainformaţiile legate de calitatea apei ş i participarea publică Ia luarea deciziilor sînt încă la un
la îmbunătăţirea acestei situaţii este, iarăşi, un argument în favoarea derulării proiectului E C O A Q U A X X I.
.„ Date f iin d toate acestea, proiectul are ca scop promovarea calităţii apei rîurilor Someşul M ic , C rişu l Repede şi Crişul Negru şi a afluenţilor lor, priri întărirea cunoaşterii şi gestionării
'd u ra b ile ş i p rin dezvoltarea parteneriatelor de mediu.
întărirea m on ito r ing -u lu i privind calitatea apei şi poluările, o m ai bună inform are a , com un ităţilo r ş i instituţiilor
priv ind calitatea apei rîurilor v izate, dezvoltareaparteneriatelor ş i participării publice pe probleme de calitatea apei în bazinele celor trei rîuri,
îm bunătăţirea calităţii a p e i '
acestor trei rîu ri p rin îmbunătăţirea planurilor de management în parteneriat al apelor ş i acţiuni practice de •prevenire ş i înlăturare a efectelor poluării, şi întărirea capacităţii O N G -u r ilo r d in regiune de a se implica în problemele de mediu - sînt cele cinci principale obiective ale proiectului E C O A Q U A X X I. ' '
Organizatorii speră ca, la finalul proiectului, să obţină un tablou real, complet şi “la zi” asupra calităţii apei celor trei rîuri ş i a factorilor care o
. periclitează. D e asemeni, graţie acestui proiect se speră în: creşterea nivelului public de informare cu privire la ape şi adoptarea unei atitudini “mai
ecologice” în zonă;' realizarea unor parteneriate durabile între
Q N G -u r i, autorităţi şi utilizatori de apă; reducerea su rse lo r neorgan izate de
poluare pe cele trei rîuri şi creşterea gradului de aplicare a legii.
Proiectul E C O A Q U A X X I va prilejui şi demararea unui parteneriat transfrontălier între O N G -u r i d in Rom ân ia,
Ungaria si Ukraina.M . T R I P O N
A l u r n a l
D e l a o z i l a a l t a
(9)• 17 iunie 1970. Aseară am
stat de vorbă cu L iv iu C iule i şi
cu V ic to r Rebengiuc despre
teatru. Jucaseră la Cluj C u m vă
place, spectacol excelent montat
de L iv iu Ciulei. V icto r m i-a
spus că a recitit interviuri date
de-a lungul anilor ş i s-a speriat.
“Mereu spunem aceleaşi lucruri
şi nu se schimbă.nimic. Vreau
să vorbesc mai puţin şi şă fac
mai mult...”. “Ce pot să spun
într-un interviu - m i-a spus
C iu le i - cînd m i s-au scos, iar,
d in repertoriu, n işte p ie se ?
Prefer să tac!”.
• 8 februarie 1973. A m citit,
azi, un articol despre D e Gaulle.
C u puţin înainte de a muri, îi
spunea generalului Jeanneney,.
p rie ten intim : “ O p in ia
contem poranilor mei nu m ă
m a i interesează... C eea ce
con tează p en tru m ine este
o p in ia is to r ie i. C e e a ce
contează este ce se va g înd i
d e sp re m ine pe ste d o u ă
generaţii, judecata care se va
p ronunţa atunci: am fost util
ţării mele sau n u ? !”. A lţii se
vor geniali tot timpul şi mai ales
cît sînt în viaţă.
• 20 februarie 1977. Ieri am
fost atestaţi , ca ziarişti. A m
susţinut nişte probe pentru a fi
atestaţi. M a i în t îi f iecare
redactor a dat cîte o sută de Iei;
am strîns un fond pentru a...
ospăta cum se cuvine comisia,
în m are parte ven ită de la
B u cu re şt i. P r im a probă:
executarea a 3 fotografii!! Toţi
am luat de la fotoreporterul
nostru, Rudo lf Wagner, cîte 3
fotografii şi le-am dat com isiei
puse într-un plic, Documentele
trebuiau păstrate! A doua probă:
dactilografierea unui material.
U n ii au bătut la maşină textul,
cei mai mulţi au prim it texte
dactilografiate de cele două
dactilografe ale ziarului. Textele
s-au predat comisiei. A u urmat
limbile străine! Cel care nu a
• ştiut nici o limbă, s-a atestat la
maghiară, căci se dădea d in
oficiu! în locul altora au dat alţii
examen! Puiu Ungur, care ştia
maghiara, s-a prezentat în faţa
com isie ; sub num ele Coste l
Ştefanescu şi a dat... examen la
franceză. Ş i Costel şi-ă luat
atestatul. N im e n i nu ne -a
întrebat dacă ştim scrie. A mai
fost o probă: stenografierea.
S-a mai adăugat o precizare:
stenografierea în stil propriu! A
scris fiecare ce a vrut şi cum a
vrut. Tot nu putea citi nimeni!
• 29 de ce m b rie 1983.
A c to ru l francez Jean L o u is
B a ra u lt spune: “ N iv e lu l
c iv i l iz a ţ ie i u n u i p o p o r se
evaluează după libertatea pe
care guvernarea o recunoaşte
artelor. Ro lu l teatrului este cel
de b u fon al re ge lu i. D u p ă
libertăţile acordate bufonului,
se ju d e c ă pu te rea re ge lu i.
D acă regelui îi e frică, bufonul
poartă botniţă...” C um purtăm
noi, adaug eu!
• Joi, 12 octom brie 1987.
F iu l m eu, C ătă lin , trebuie
operat. A re vegetaţie în nas şi e
mereu răcit. în ziua operaţiei,
medicul m ă roagă: “Dom nul
. Cacoveanu, n-am nici o fiolă de
xilină pentru anestezie. Nu-m i
aduceţi două fio le, să nu-1
chinui pe copil?!” cum să nu-i
aduc! Fug degrabă în oraş şi
revin cu 10 fiole, să aibă şi alţii!
• Sîmbătă, 19 m artie 1987.
Sînt internat la Chirurgie I; abia
am scăpat de o apend ic ită
perforată. După o săptămînă, la
inv itaţia p ro fe so ru lu i G icu
lonescu', medic cu m îini de aur,
facem o m ică şezătoare î n '
amfiteatrul clinicii, la ora 12,
după ce se în che ie practic
săptămîna de'lucru. Citesc proză
um oristică ; . n işte schiţe
umoristice,' toate respinse din
cărţi şi d in v o lu m u l S fa tu l
medicului, respins şi el de la
Editura Albatros. U n ii se tem
de ceea ce Citesc eu. L e spun şi
un banc: “Ce este un stîlp de
telegraf? U n brad trecut prin
direcţia presei!!”. Ş i adaug: azi
se fac şi scobitori din brazi, nu
doar stîlpi de telegraf.
• Joi, 31 august 1989. Plouă
infernal, ca în noiembrie şi e =
frig. Stau la uri ceas de taină cu
dl Marino? îm i spune: “Salvarea
mea sînt cărţile pe care le scriu.
L a masa de scris sînt suveran.
Altfel aş înnebuni... Ş i ascult
foarte m u lt ra d io ” , z ice el
amuzat. Căci toţi ascultăm cam
aceleaşi posturi...
V io r e l C A C O V E A N U
Concurs de patrule
militareL a G he rla s-au
desfăşurat întrecerile unui
interesant ş i o r ig in a l
C oncu rs de patru le
m ilitare. O rga n iza t de
Penitenciarul diri localitate,
concursul aplicativ-militar
s-a bucurat de participarea
unui num ăr de 7 plutoane,
r e p r e z e n t î n . d
compartimentele de lucru
ale închisorii. Pe primul loc
s-a c lasat p lu to n u l
“te rm inato rii” , care a
acum ulat 1.570 puncte.
Locul doi a fost ocupat de
plutonul “Cobra” cu 1.557
p., iar locul trei a revenit
ce lor d in p lu to n u l
“Căm ila” cu 1.384. Cea
‘ mai interesantă probă a, fost
cea de o r ie n ta re ,, desfăşurată în
î m p r e j u r i m i 1 e
municipiului, dar deosebit
de strânsă a fost şi tragerea
pe timp de zi.
Cei mai buni ai fazei pe
unitate, a C o n c u r su lu i
aplicativ-militar de patrule
de la Gherla vor participa
la întrecerile pe tară.-
S Z . C s .
POLITIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956
; POMPIERII: 981
- ■
c f ă C c i L eI de C I
i 1991 - URSS s-a transformat într-o uniune formată, într-o primă etapă, din 7 state: Rusia,■ Kazahstan, Belarus, Azerbaidjan, Kirchizia, .
Tadjikistan, Turkmenistan.
m
denaturată în RomaniaColegiul Farmaciştilor din
România se află în prezent, •
în faţa unei situaţii extrem de grave privind menţinerea profesie i de farm acist în matca tradiţional-universală
şi în cea conferită de legea exerc itării p ro fe sie i. Derularea evenimentelor d in " ultimul timp a adus măsuri, ale unor factori de decizie ca M in isteru l Sănătăţii, C a sa Naţională a A sigurărilor de Sănătate, C o n s i l iu l Concurenţei, care tind să arunce activ itatea de distribuţie ş i e liberare a medicamentelor, insuficient monitorizate în Rom ânia de in stitu ţiile europene; în dom en iu l a c t iv ită ţ ilo r comerciale obişnuite. Orice abdicare de la re gu lile con form că ro ra farm ac ia • funcţionează ca o unitate
sanitară supu să dec iz ie iprofesionale, responsabile şi etice în acelaşi timp, va avea urmări grave asupra calităţii se rv ic ii lo r farm aceutice şi im p lic it <" a su p ra ' sănătăţii
popu laţie i. în tr-o lum e în tranziţie (ca în Rom ân ia ), cuv în tu l de o rd in e este „economia de piaţă" ş i în care, pentru fac to r ii de dec iz ie asigurarea sănătăţii şi" politica
sanitară se sfîrşeşte în cabinetul m edicului, farm ac iştii ca şi C o le g iu l F a rm ac iş t ilo r care do re sc ' să im pu nă re gu li p ro fe siona le ş i etice sînt ne înţe le şi încă, a declarat Speranţa Ia cob , preşed inta C o leg iu lu i Fa rm ac iştilo r din Cluj-Napoca. .
Colegiu l Farm aciştilor este asoc iaţia p ro fe sio n a lă , a farmaciştilor şi cuprinde toţi farmaciştii cu drept de liberă
practică a profesiei. Cea mai im portantă atriSuţie a Co leg iu lu i este susţinerea şi p rom ovarea p ro fe sie i de farmacist în aşa fel încît, aceasta să poată fi exercitată: ameliorarea stării de sănătate â popu laţie i p r in eliberarea medicamentelor şi consilierea pac ien tu lu i îq, legătură cu medicaţia folosită, precum şi promovarea unui mod de viaţă sănătos p rin 'im p lica re a în programe de educaţie Sanitară.
P re şed in ta C o le g iu lu i Farmaciştilor din Cluj-Napoca a precizat câ instituţia pe care o conduce a m ilitat pentru o optimă repartiţie a unităţilor, farm aceutice în spaţiul geografic al judeţului, pentru iifcluderea în totalitate a farm aciilor care îndeplinesc con d iţ iile de autorizare şi funcţionare ca parteneri activi
în caclrul s iste m u lu i de asigurări sociale de sanătate. D e asemenea, reprezentanţii Co leg iu l Farm aciştilor din Cluj s-au implicat la nivel naţional în promovarea unor p ro iecte - no rm ative re fe ritoare la statutul fa rm ac ie i - „Legea Farmaciei". ;■ ,;' „A m încercat să implicăm, cu e fo rtu ri p roprii, farm aciştii în proiecte de educaţie sanitară, primul pas constînd în editarea unor
pliante de educaţiesanitară. a , p o p u la ţ ie i p r iv in d u t iliza rea ra ţiona lă a m e d icam entu lu i, a m ai p rec iza t Spe ranţa Iacob,
p re şed in ta C o le g iu lu i F a rm a c iş t ilo r d in C liij-
Napoca! • -
C o r in a P O P E S C U
P A V I E P E N T R UT I . . .
ţ , ’ \£t\'c 'U 4 ^
p p f lp l
14*. a-.
§£§ggl
m mH p iPM I I S l
•• • _ •
! Puhoi de apă cristalină pe .str. Govora ’Foto Nicolae PETCU Delişor
A n ii l secetos p rin care trecem, ne duce cu gîndul că, nu.peste mult timp şi-apa de. băut va ' f i d istr ib u ită cu “pipeta”.- Ş i asta... ne cam îngrijorează. Sînt multe zone ale’ţării, unde populaţia se aprovizionează cu apă potab ilă, “ ra ţiona l”, la anumite ore, său cu găleata, din cisterne, apă adusă de la distanţe mari. A sta nu e bine! Dacă românul nu are după ce bea apă, cel puţin să aibă apă de consum,, cînd este însetat sau vrea să şe igienizeze.
R e ze rv a de apă d e ' la amenajările de apă potabilă, de
. pe rîul Som eşul M ic a început . . să scadă. O asemenea situaţie. nu s-a mai•întîmplat de cîţiva. ani; C lu je n ii s în t însă m âi norocoşi,-rezerva de apă, în limită de secetă, ajunge pînă. la
• toamna viitoare.
A sta nu înseamnă câ irosim zeci de m ii de metri cubi de apă, atît de scumpă. U n lucru mi se pare de neînţeles. Se sparge o conductă şi nici un cetăţean nu se s izează Dispeceratul R .A . Apă Canal. Dacă nu curge la el în ogradă, pe clujean hu-1 interesează. Trece nepăsător şi îi înjură pe cei de la R A J A C , Atît.
D e două zile, în ăpropiere de C im itirul din Mănăştur, la intersecţia străzilor. Urcuşului cu Govora, dintrro “ocnă”, un puhoi de apă potabilă o ia la vale, formîrid un pîrîu, care se varsă într-un canal colector.
' M i i de metri cubi de “apă v ie ”, ca re costă sute- de m ilioane de Iei, se irosesc. C in e plăteşte paguba. U n
‘ singur răspuns: consumatorii de apă, la preturi majorate!
{ M . M O L D O V A N
181
i
:. com une i. Şapte p e rso a n e ./■ .cu hum ele cele mâi. vehiculate-în. zonă V ă i i au fost distinse cu diplome de cetăţean de onoare. F iecare d intre aceştia a contribuit, nu cu
puţin, la mai-binele societăţii: asistentă F lo r ic a Mâri.ş acordă, de peste 20 de ani, asistenţă m ed ica lă tuturor celor care au avut astfe l.de nevoi -
£ * £ 2 8 S w * * î i i s S B I .ţhai m u l t , fără
L a finele săptămîhii trecute medic decît cu; dr. N icolae Miu,toată suflarea din Valea Ierii a proprietar ăl unei cabane pechefu it pentru u ltim a dată V a le a Ie rii, ca're a răspunsînainte de intrarea în Rostul pozitiv ori de cîte ori a -fostCrăciunului. BaLmarecu-, ţuici,: so lic itat,-7 • e xa m in în d u -s i aperitive, mîncăruri care mai .de ^concetăţenii, atît la faţa locului •• care. disco - joc, voie bună, şi, .c ît ş i la c l in ic a pe care o pentru prima dată, oamenii de conduce (Pediatrie II) ; loan■omenie au fost înscrişi pe prima - So io ru , cetăţean rom âno- pagină a Cărţii, de„ Onoare, â g e n u a n care,. începînd din anuL .
1990, cel puţin de două ori pe, an distribuie ierenilor ajutoare materiale consistente, acelaşi care d in - fo n d u r i p rop rii a construit două poduri peste Iară absolut necesare; loah Duma. şi M o h a m e d M a h le n , am bii proprietari ai cîte unei fabrici de cherestea care, au asigurat cetăţenilor din zonă peste 100 de locuri de muncă, .alături de diverse alte facilităţi sociale;
1
7 r n 7
Berbec {20 martie - 18 apfilie)în această săptămînă veţi sta la
superlativ în două domenii: dragoste şi bani. Partenerul de viaţă vă respectă independenţa şi în acelaşi timp vă dăruieşte afecţiunea de care aveţi nevoie. Ce şi-ar mai putea dori un Berbec? •
Taur (19 aprilie - 19 mai)Toată lumea ştie cît sînteţi de solid,
F organizat şi practic. Dar chiar şi aşa, aveţi cîteodată, şi voi nevoie de ajutor. în această săptămînă, veţi primi ajutorul unui prieten (partener de afaceri sau iubit/ă) care vă va schimba viaţa complet, în bine sau în rău... .
Gemeni (20 mai - 19 iunie)Cea mai mare calitate a voastră este
I că ştiţi sâ vorbiţi. Din păcate, cînd vine ( vorba de o chestiune de sănătate, Tiu I prea ştiţi să comunicaţi cum trebuie şr { .de aceea pot interveni unele probleme...
Rac (20 iunie - 21 iulie)în .ultima vreme, aţi cam fost dat la
o parte, în sensul, câ altcineva a fost preferat..-,în locul vostru. Dacă aţi răbdat cu stoicism, acum e vremea să primiţi recompensa: o călătorie exotică împreună cu persoana dragă.
Leu (22 Iulie - 21 august) *Chestiuni de casă sau de farjfllje vâ
sînt acum aduse în atenţie. Pentru unele probleme, s-ar putea să daţi ceva bani din buzunar. Uitaţi o vreme de idealismele voastre şi pregâtiţi-vă de un 1 compromis.
Fecioară (22 august - 21 septembrie) K Ş V ' - y / / r.Şiîn această perioadă este foarte posibil
să întîlniţi un străin periculos de frumos într-un magazin,' aeroport sau bancă.Aventura-însă nu va dura mult,- aşa,că astrele vă sfătuiesc sâ nu riscaţi...
Balanţă(22 septembrie - 21 octombrie) - P rioritatea voastră este acum
| cumularea de bani. Pentru acest motiv riscaţi sâ fiţi privit cu dispreţ de cei dragi. Dacă altă soluţie nu e, încercaţi sâ le
I explicaţi că vreţi sâ fiţi utili, lucru valabil şi pentru ei.
Sco rp io n(22 octombrie - 21 noiembrie)Reîntîlnirea cu o persoană foarte dragă i
Y-a.-luat - şi pe voi prin şurpindere, dar astrologie vorbind; este. vorba de intersecţia Soarelui-cu planeta Mercur, moment deosebit de favorabil romantic.
Comună care ştie să-si respecte oamenii de omeniedar şi financiar...-
inginerul silv ic Dan Oprea, cu ajutorul căruia toţi proprietarii de pădure d in Valea Ierii au intrat în posesia drepturilor lor. Valea Ierii devânşînd din acest, punct de vedere toate celelalte localităţi ale judeţului, şi, nu ultimul pe listă directorul şcolii din localitate, Octavian Mares care, de zeci de ani “sădeşte.” lumină în minţile copiilor. *
C. V L A D
■.1
Săgetător(22 noiembrie - 20 decembrie) .
■ Fantoma trecutu lu i vă bîntule ' în această lună sub forma neplăţii unor datorii mari către prieteni şi a unor. întîmplări care nu s-au finalizat, biologic, aşa cum aţi fi vait voi. Vin vremuri şi mai bune, în curînd.
Capricorn ; (21 decembrie-1 9 ianuarie)- Bucuriile casnice, vă vor scoate
dintr-o stare depresivă, însă aveţi grijă să vă arătaţi recunoştinţa'către cei dragi. O persoană atît de'introvertită cum e un capricorn nu e chiar aşa uşor de înţeles...
S R liS S M »
Vărsător (20 ianuarie -18 februarie)Relaţia de dragoste merge spre o
rutină care nu vâ convine rrîci vouă, nici partenerului. Ce-ar fi să puneţi o oarecare distanţă în această lună. Reîntîlnirea va fi fierbinte, iar timpul vă va sfătui cel mai bine.
Peşti (19 februarie - 19 martie)• O duceţi foarte bine cu dragostea, iar
financiar v-âfi refăcut după o perioadă foarte, critică, în această săptămînă aveţi şansa unui început; promiţător într-un proiect profesional de mare amploare în viitor. . ‘
Serena,
Candidatul democrat la Casa Albă, Al Gore, va contesta decizia autorităţilor electorale din Florida în cazul în care acestea vor menţine ziua de marţi ca dată-limită pentru • transmiterea rezultatelor definitive din districtele acestui stat, a declarat Warren Cristopher, citat de AFP.
V 5
Muncile lui Oprfsurmare din pagina 1
fără sâ mai vorbim de agromeciirile din Oltenia date pe mina investitorului strategic Erdely. C u ce se poate lăuda Remus O priş în acest domeniu al muncii fară preget, puse în slujba celor m u lţi? Care sînt muncile sale, sâvîrşite de-a lungul ullim ilor.patru ani?'Poate întîlnirile de taină din cine ştie ce vilie său declaraţiile de fidelitate faţă de Em il Constantinescu ori Ion D iaconescu şi ai săi zeci sau sute de nepoţi ş i nepoate. E o muncă şi asta, trebuie sâ recunoaştem. N u oricine ştie cînd e momentul cel mai potrivit să te guduri pe lîngă un şef sau altul. însu şi D o rin Marian, cel care afirma că C D R a pus la dispoziţia ţării mai mult de 15.000 specialişti, care au muncit, în viziunea lui, excelent, recunoştea recent la Gherla că “aşteptarea a fost mare, iar rezultatele m ici". Rem us Opriş crede însă că rezultatele sînt mari şi câ românii trebuie sâ-i voteze din nou pe cei care muncesc de patru ani în slujba ţârii. în realitate, ce s-a întîmplat dc-a lungul celor patru ani, au spus-o mulţi colegi ai celor nominalizaţi mai sus. Ultimul revoltat împotriva conducerii P N Ţ C D , Ştefan Drăgulescu,
fost m inistru într-unul dintre guvernele de tristă amintire al actualei coaliţii majoritare, a declarat că-Iiderii ţărănişti şi-au bătut joc de speranţele a milioane de români şi au compromis ideea de democraţie în această ţară. “Ce este m âi grav, spunea fostul m inistru, nu este că nu vom intra în Parlament sau riscu l să nu revenim la guvernare decît peste 50 de ani, ci faptul că am distrus economia, câ ne-am bătut joc de speranţele- a m ilioane de rom âni şi am com prom is ideea de democraţie”. Sentinţa pare a fi definitivă. N u înainte de a-1 asculta şi pe Petre Rom an, care aprecia, cu cîtva timp în urmă, că P D a intrat la guvernare cu actualii parteneri “ incompetenţi” şi “lipsiţi de voinţă” pentru câ i-a creditat atunci cu nişte calităţi: “Cinstea, onestitatea, demnitatea pe care am contat, că nu era
, sâ credem că mergem la guvernare cu nişte bandiţi şi nişte hoţi” . S â înţelegem câ preşedintele P D îi consideră acum pe cei d in coaliţie bandiţi şi hoţi, care l-au dezamăgit profund? D acă e aşa, atunci munca despre care Rem us Opriş spune că o prestează el şi colegii săi este una care nu le poate aduce voturi la alegerile din această toamnă.
0 L aBiroul Permanent al Senatului a decis, ieri, ca
lucrările să fie întrerupte în perioada 15-29 noiembrie, deoarece majoritatea senatorilor se află în campanie
electorală, iar şedinţele nu s-ar desfăşura din lipsă decvorum.
marţi. 14 no iem b
W m u l ţ i i n t e l e c t u a l i i n v i t ă p a t r u p r e z i d e n j i a b i l i s ă r e n u n ţ e î n f a v o a r e a u n u i s i n g u r c o n t r a c a n d i d a t a l l u i I o n i l i e s c u
M a i m u lţi intelectuali au semnat un apel prin care propun
’ negoc ie ri între candidaţii la
P re şed in ţie G yo rg y Frunda, M u g u r Isărescu, Petre Roman, T h e o d o r Stolojan.'.pentru o
eventuală renunţare â trei dintre
ei ş i sprijin irea unui s in gu r contracandidat al lui Ion Iliescu.
■ P rezentăm integral textul documentului:
“N e aflăm într-un moment deosebit de critic. •
R iscăna să ne întoarcem la partidul un ic şi sâ periclităm
integrarea euro-atlantică, dacă o s in g u ră form aţiune p o lit ică câştigă a legerile cu o largă
majoritate. Riscăm ca Jurul doi
al a legerilo r prezidenţiale să o fe re o nem eritată şan să candidatului P R M ca prezumtiv opozant al lui Ion Iliescu.
R isc ă m ca tot ceea ce s-a
clădit timp de un deceniu pe l in ia trad iţie i p o lit ice democratice să se distrugă, dacă .C D R 2000 sau P D nu vor intra în Parlament, iar P N L va obţine
locuri puţine. ^
Această situaţie se datorează
în mare m ăsură defectuoasei strategii electorale a partidelor
care au alcătuit coaliţia aflată la guvernare: ele se atacă unele pe altele cu o violenţă care le îndepărtează electoratul.
L a fel p rocedează ş i candidaţii prezidenţiali care sînt ră sp u n ză to r i, de d isp e rs ia voturilor şi de alunecarea lor pe o singură latură a. spectrului politic.
Dată fiind gravitatea situaţiei ş i pu ţ inu l tim p ^răm as la dispoziţie, solicităm:
- negoc ie ri urgente între cand ida ţii la P re şed in ţ ie reprezentînd spectru l democratic (G yo rg y Frunda,
M u g u r Isărescu, Petre Roman, Theodor Stolojan) pentru ca
prin eventuala renunţare a trei dintre ei înainte de prim ul tur
de scrutin să poată fi opu s
candidatului P D S R un singur contracandidat, puternic;
- încetarea im ed ia tă a
atacurilor reciproce între partide şi candidaţi, care, în loc să le
aducă voturi, le îndepărtează
electoratul şi vor f a c e r i m ai, dificilă coalizarea în jurul unui
singur candidat pentru turul doi.
In joc este destinul nostru şi al cop iilo r noştri,' precum şi
destinul european al României.Această in te rvenţie a
intelectualilor vine încea su l al 12-lea. ■
A le ge r ile au fost ş i s în t răspunderea politicienilor şi cei care nici măcar în acest moment dramatic nu-şi recunosc erorile şi nu trec la, îndreptarea lor se desca lifică îri o ch ii op in ie i publice,
Iniţiem o serie de discuţii pe. această temă ş i ne o fe r im disponibilitatea de a media între staff-urile de campanie.” '- Apelul este semnat, printre
alţii, de Gabriela' Adameşteanu,
Andrei Pleşu, Andre i Comea, Horia Rom an Patapievici, D an
Pe rjov sch i, A l in a M u n g iu - - Pippidi, M ircea Martin, Radu
.F ilip e scu , A d r ia n M a r in o , ' M ircea Diaconu, Sorin Ilieşiu,
Ştefan Augustin Doinaş, M iha i
Coculescu, loan T. Morar, Stere Gulea, D o ina Uricariu, M ih a i Şora, A le x a n d ru B e ld im an , M a g d a C îrn e c i, C o stea ,
Munteanu, N icolae Prelipceanu, A lexandru Pa leo logu, Ba rbu
Cioculescu, Sorin Mărculescu, L iv iu A n to n e se i. L is t asemnatarilor rămîne deschisă.
T h e o d o r S t o lo ja n c o n s id e r ă in o p o r tu n ă în f iin ţ a r e a u n e i u n i v e r s i t ă ţ i d e s ta t i n l i m b a m a g h ia r ă
5C a n d id a t u l . P N L la
P re ş e d in ţ ie , T h e o d o r
Stolojan, a declarat, ieri, în tr-
o c o n fe r in ţ ă de p re să Ia
R ă d ă u ţ i, că înfiin ţarea unei
un ive rs ită ţi de stat în lim ba
m a gh ia ră “ nu este oportună
în acest m om ent”.
“ L a o ra actuală, nu -c red
că există u n cetăţean rom ân
de o rig ine m agh iară care să
poată spune că, dacă doreşte,
nu are unde să înveţe în lim ba
m aternă”, a adăugat Stolojan.
S t o lo ja n a p re c iz a t că
efortul financiar pe care l-a r
p re su p u n e în f i in ţ a r e a ş i
în tre ţin e re a un e i a stfe l de
u n iv e r s ită ţ i n u este
“o p o r tu n ”, în con d iţ iile în
ca re sta tu l ro m â n n u a re
suficiente re su rse pen tru a
întreţine universităţile de stat deja existente.
P e s c a r u c i s d e. U n tînăr, în vîrstă de 24 de
ani, a murit, în cursul dimineţii de dum inică, din cauza frigului în timp ce se afla la pescuit pe lacul de la Cătina.
M ih a i M ocai, din localitatea C ăm ăra ş, s-a dus în că de
/ dimineaţă la pescuit. A jun s la
lac, tînărul a intrat în nămol şi, d in neferic ire, d in cauza temperaturilor scăzute, a rămas înţepenit, nemaiputînd ieşi la mal.‘ M oca i a fost găsit abia după două ore de cîţiva săteni din Cătina , care l-au du s la
dispensarul d in M oc iu , unde acesta a şi murit. Cadavrul său a fost transportat ulterior la Labo ra to ru l E x te r io r de M e d ic in ă L e g a lă d in C iu j- Napoca, pentru efectuarea autopsiei şi stabilirea- cauzei
.morţii. .C .P .
Liderii ţărănişti se consideră,
din nou, singurii integralişti
; “N u există alternativă la privatizre”, a declarat, ieri, la Cluj, preşedintele FPS,
.R ad u Sâ rbu ; L id e ru l ţărănist a răspuns/astfel, d e c la ra ţ iilo r P D S R
.conform . cărora, pînă la alegeri, privatizarea trebuie
■stopată. în conferinţa de presă de ieri, Radu Sârbu a • reven it asupra adversarilor politici: P D S R
. şi P N L . Atacate în ţermeni duri, cele două partide sînt acuzate de Sâ rbu că au bătut palma şi au creat o stare de aşteptare prea mare. ■ ' ' I! L a rîndul său, ministrul
Andrei M arga a declarat că vehiculata, p rin sondaje/ posibilitate a neaccederii C D R - 2000 în Parlament ar reprezenta o catastrofa, deoarece s -a r pe ric lita integrarea europeană.. T .C .
M ă s u r i e x t r e m e :
iDacă nu va primi datoria da la
Primărie, RfiDP va demonta
panourile electorale
■ Directorul R A D P , L iv iu Medreâ, somează Primăria m u n ic ip iu lu i : câ va demonta, începînd cu ziua de azi, toate panou rile electorale confecţioante de regie. M o t iv u l/ e s te . că P rim ăria, de şi există o recentă • ho tă rîre a Consiliu lu i local, nu şi-a plătit datoria către regie. In tr-o sc riso a re rem isă presei, Medrea reaminteşte că deşi, în contul Primăriei figurau, săptămîna trecută, suficienţi bani, primarul a refuzat plata datoriei de' peste 16,6 m ilia rde lei. N ic i plata lucrărilor specifice pregătirii ş i desfăşurării campaniei electorale nu a fost efectuată de către , Primărie. îri atari condiţii, - Medrea vrea să recurgă la dem onatrea panou rilo r, electorale confecţionate de R A D P .
T i t u s C R Ă C IU N
Instanţa Curţii de Apel Cluj a d ispus, ieri, în urm a unei şedinţe de judecată, trecerea în
ilegalita te a F u n d a ţ ie i-“Pro Transilvania”, condusă de Sabin
Gherman. Hotărîrea a fost luată în u rm ă unei cereri înaintată de M in iste ru l Justiţiei ş i a fost
m otiva tă de instanţă cu : argumenţul că în Constituţia Rom ân ie i nu se face nici o referire la autonomia regională.
S a b in G he rm a n , autoru l
manifestului “M -a m săturat de Rom ânia” a declarat, ieri că a adus ca şi contraargument în faţa instanţe i,: .; existenţa- o rgan iza ţiilo r 'p rb fn o h â rh ice
care fu n c ţ io n e a ză pe baza
dreptului de asociere, articolul 9 din Convenţia de lâ Helsinki, ce prevede că orice cătăţeari este liber să se asocieze, precum şi dreptul la libera opinie garantat .
de C o n st itu ţ ia R o m ân ie i. Gherman a spus câ astăzi se va află-în străinătate la o întîlnire
■ ă eu rop a rlam e n ta r ilo r ş i intenţionează ca în următaorele z i le ; s ă - ş i / în re g ist re ze organizaţia J n unul din oraşele
Europei. E l a mai precizat că. nu va renunţa la programul de
. activ ită ţi ce urm ează să se. desfăşoare, iar la sfîrşitul acestui
•an va avea lo c ,ş i congresul
fundaţiei. Sabin Gherman a mai afirmat că va solicita tuturor membrilor fhndaţiei să-l voteze pe C .V . Tudor şi, mai mult, va merge în ‘-‘secuime” unde îşi va îndemna susţinătorii să voteze pen tru a legerile d in 26 noiembrie candidaţii Partidului Rom ânia Mare, "aceasta fiind o necesitate- pentru trezirea poporului român". '
• C o s m in P U R I S
PNL ar putea participa la guvernare alături de PDSR dacă cele două partide cad de acord asupra programului de guvernare
PNL ar putea participa la guvernare alături de PDSR dacă cele două partide cad de acord asupra programului de guvernare, astfel îneît problemele critice identificate de liberali pentru ieşirea din stagnarea economică să fie rezolvate, a declarat ieri, la Rădăuţi, Theodor Stolojan, candidatul PNL la Preşedinţia României. Stolojan a spus, într-o conferinţă de presă, că, dacă PNL va obţine în alegeri un rezultat de circa 15%, atunci este evident că orice partid din România care doreşte să facă un guvern şi ar obţine mai.mult decît PNL trebuie să discute cu liberalii programul de guvernare. “Este evident că Uşa cum arată sondajele în prezent, PDSR - ar trebui să discute cu PNL programul de guvernare. ,
Autorizată prin S.C. nr. 12 8 / 1 9 9 H u d e c ă to r ia CtuL N ap o ca , în m a tr icu la tă la Oficiul Registrului C om erţului judeţului O ui, su b n r. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9 .
ILIE CÂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct). tel.19.16.81; fax:19.28.28;E-mail:[email protected] - redacţia'E-mail: [email protected] - publicitate:
Secretar de redacţie: Tel/fax:Horea PETRUŞ ’ r 19.74.18
REDACŢIA: Ciuj-Napoca, str. Napoca 16CULTURĂ: TEL. 19.74.90.'- MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19,74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.: 19J507 - ALIN TUDOR BÂIESCU; SPORT: TEL.: 19.21.27 - CODINSAMOILĂ; PUBLICITATE:TEL./FAX:19.73.04-RÂUL SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU,' CONTABILITATE: TEL.i-19.73.07 - LIVIA POP: SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31143.23 SUBREDACŢIA DEJ:TEL./FAX: 21.60.75 ~ ^
l y m J»hEâ2Lî *iXd'-ikS'-
TUMULI EXECUTAT LA Gara/ E ° " 4
