13.Manuela Stanculescu-Saract Lipit, Caut Alta Viata

5/7/2018 13.Manuela Stanculescu-Saract Lipit, Caut Alta Viata

1/7


2/7

54

integrante ale biografiei C O l ;tdM natural" pe care nu po p ded'U s a . l eaccepti. S.lrikia este "data", este "normal~" 1 ; 1 ] sste f a x a iesire, im-portant Hind doar s a supravietuiestiur orice conditii, chiar dar-mind intre buruieni, chlar traind din tomberoane sau de 1


3/7

56nefamilisti, cele mal rnulte cu un statut neclar din punet devedere al proprietatii.

( 6) Z o n ele industriale dezcifec,lw,{e sunt situate la periferia oraselor,fiind Iost:e blccuri eenstruite pen tr u munc i tori 91 ramase alenimanui dupa tnchiderea Intreprinderilor, Acest tip de zonasamdi pare specific oraselor mici si mijlocii ell 0 Tosta mareintreprindere socialista illapropiere, care a fost 'lnchis.a.(n Zonele de blocuri cu mart dalm ~li fa rntre!in(t'e sunt anumite p a I 1 idin marile cartlere de blocuri construite 'in perioada socialista(anii '60 si '80).Comun j tfi.~ilenou -aparu te in apropierca gropilor de gunoi par

specifice oraselor man, zonele indus triale dezafectate ora~elor m le i?i mijlocii, in rimp ce zonele de blocuri, zonele popula r denu miteghetou ~i zonele de tip semirural par prezente in toate orasele,indiferent de marimea acestora, Nota aparte fat zonele de tip cen-hill veehi care SUD!: specifice oraselor cu vechime, de exempluBucuresti, Bistrita, Braila si Botosanl,, ~ ; JTeritor:i.al,exista zone plasate pe harta oraselor Ia periferie ~:i:altele central, in timp ceanumite tipuri de zone sunt mobile, schim-bandu-si Jowl peharta de II I un oras la altul. Astfel, comunitatiledin gropile de gunoi, zonele de tip Cotorga ~i zonele industrialedezafectare pa r a fimn


4/7

" I , ' ,.. . ~ . ' of ,

, '.,IT"',_ 'J / '

... , .. . ", .. . : - : . " ~

\\ \1

\ . '\.~


5/7

G O Despre mm:emmrea teriwrialJ (Ii Sdl7Qciei in Ramank: 6.1- - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -S ch em a 4 D ssp re U p ur ille d ez on e u rb an e se le cta te 'in c sd ru l stu diu ~ lJ idezafectate, preciunsi tn fostele carnere rnuncitoresri. ad~lale z.one

de tip ghetou. deprjverea jn.stihl~ionala este un rezu~tat aI dedm~-lui economic, in zonele pe-riferke de tip semirural si in cele de tipCotorga, declinul economic doar s-a adaugat ? - i nu a provocatabsenta de strudun institutionale y i. de infrastrucnna, e:-dst,entainca dinainte de 1990,Dem ..unirile zonelor sarnoe S.U1' lt construite fie prin analogie cuzonele de razboi (Vietnam, Bosni,a)" fie, cu 0 rru.al'ltii ironica, prinopozitie cu bunastarea din Dallas, Chicago, Texas , Las 'Vegas sauParis, vi.'izuta prin filme .. Fe de alU ' i parte, denu:miri pr,ecum~t.'rpariesau Fantoma fac referire la supraaglomerarea zonei si Iaactivitatile iJegille cam se desfa~oara m aceasta, iar Cotorga este Ddenumirc care exprima dom1narea unui stil de viata Iibertin (casa-torii neoficializate, timpurji, n1tul~icopii In familie, prostitutie).

In mediul rt..ral, analiza asupra zonelor sarace implica 0 oare-care artificialitate. Ne referim la faptul c a . zone Sarttee sunt demar-cate doar inunele sate mari (nu In toate), in limp at satele mid suntconsiderate "s~race" in tol:t1.litat:ea tor. La nivelul mediului rural,.saracia; Heea ~iextrema, pmooea f. i mai J eg ra h a d is pe rs ers . In unelesate, informantii locali, reprczentan]i institutionali ~i (" 'el :ateni, auavut dificultatl in a. identifica o arrmne zona, delirnitata tcritorial.Chiar si tn anumite sate mari sunt mentionate zone CU I problemas p ec if lc e, d e 'x e -n .ip l u li ps a apei sau rise de ah.!~l~caride t~ren,


6/7

62 Tipuri de sdrdde.Fji j jpuri de zone samcl:!

corrri;mita~iJe de romi (!lltil ernie decat cea majorHal'a) ~i cornu-rritatile de venetici (alt Ioc de' nastere decat 'in sat)-. 'Zonele locuite de cOlnu:nit:\~ide romi sune. in g'eneral, denum~teiiganie,t. De obicei sunt situate le periferia satelor ?i SUl1t merino-~~a.ted,e (laire repn;zentantii i!nstih.l~ion~H locali drept zone ( : 1 . 1 .itifractionaliitate ridicata (mai ales. mid furtmi)_ .- in 'unele sate exista difercntieri 1l1MCamt,entre neamurilc derami, care se grupeaza 11.1mai multe corrmnit~ti ell .caradcristicidtsrincte (haine, ocupatii). Spre exemplu, in Sr tng 'emg lU de ~lln;;;localnicii disting trei astfel de comunim~i Primul gnlp este formatdin "p.gani ortodocsi". care sum i!ro~'(Uli:za~r~,adieu doar 0 partemai vorbesc t igarle~; ; [e, nu poarta haine traditionale. _'~u~l~crat 1~fosta C100perativa de prod'Ucpc ~\ acum lncreaza ca zlhen" In :gn~cultnra SI sunt concantrati intr-o zonaa satului declarata sarac~ decatrc ro~jorita~ea color interdevati: ."pe strada., Pacii, Ia n:ill'~lI'leacareia acum cltiva an: era 0 groapa de gu:nol a orasului Tar?u-Mures" (Director al ,~co1ii),"Tganii adventisti" reprez~nt~ al dOl~eagrup,' Nici a.cestLaIiU mai pJstrE'E.lza traditiile, dar maJonta!'ca bi"lr-batilor au o~lificar'in cO)'lstTuc~iL Actualmente lucreaza "Ii!negru" I tot 11 1 constructii. sunt coneentrati I : ' N ~ 0 alta strada ~i s,unt"lIl"li putin sal'ac::i , se mai descurca". Al trelle,~.gtUP este ~l "pga-nilor catolici", i/maghiarizati,ll, care sunt Ve1l1~1n sat mai recent(spre deosebire de primele doua gmplld)- Ei se ocupl'i cu "co,~ler~~,unbtllant si nu sunt oonsiderati saraci. Interesant ste ca diferitiireprezenta~!i locali definesc diferi t cele trei ~n~p1tl :ri ,0:t~d~c~iiarribute 0 sitl.latie mel buna~iganilor ortodocsi, iar catohcn, pga-nilor c~toHcLFi~e~ue tinde s a sustina di saracii ,;IlU sunt ai nostri",in timp ce 0 alta parte dintre localnicii int,ellviet'ap :,asa nuantele d:o parte si afinna c2i t uturor rorrrilor nu le place sa munceascs, Co ldacii. ar tr'Iunci nuat' fi 8m-ad sau cfl 1 1n fupt:

To~i! ig i lni1 care ttiiie&e in Sange(lrgiu astaz . i tr~ie~c dill bi:mi,~ecare iicfu?liga In str.l\ini\:t'IN~,1n Ul(Jgari~,in G erm n : m a ; , inFnm~a ~1malta part~- .Aproapc to~L Nu ex:ista famjl.l~ din eare '_&i1n1.] lucr,eze u.nom in stl ' i linatate. OO:o( '>tr imM , l 'f \( )n og ra J a s at uh u)

Zunele de venetici ie-am i:ntal:nit claar in satele mari aHate l 'n ime-diata ,ap:ropiere' a unui ora~ mijlociu sau mal'S, cum sun~C~iscaI'ii ~iSangeorgi.u de lv{ure~. Aceste zone SUflJ foste oomiJmtl:l.~l munCl-t o re - lh , f o rm


7/7

64trebuie. zihrlc s a Ie faca f a t a , Din perspective tipuil]ut de s.~rac:i.etriciimensionata, diferentele intre zonele stud late se , 21CCer l tue2 l za ~idevin vizibile (Tabe17).Zcnele din preajma gropilor de gunoi sunt ad i de coru:::entrateale saraciei extreme, caci in aceasta situatie traiesc 65% dintre rezi-d.en~ii lor. Urmeaza zonele de tip centn,l vechi~i zonele ind ustrialedezafedate, C 1 . I rate ale sa'dkiei extreme de 49'1;'LSadida exb:ema, desi scade ca incident.;\ .; r ihnAne totusi impor-trmtfl. (aproape 0 treime) 91 in zonele popular nurnite g h et ou ,. u nc lese combini:l cu situatia 3Icuta de nevoi dderminata de Iipsa lo-cuintei, ZoneIe de tip ssmirural ~i cele de tip Cotorga sunt combi-natii de sfu:5.cieextrema si situatie de criza o-eneralizatal flll'a ven i-r i J' n.tun ~ : i . Hira patrimoniu, dar cu Ioc:uin~a In proprietate. Zonele deblocuricu datorii la ]nfiIe~ine.re fac nOta. aparte, fiind mal degr8lb; izone de dispersare, si nu de concentrare a saracie! extreme. Alci,:saracia extrema este minora, speclfice ftind sl tuatiile ' de criza genc~ralizata , ~ J : ide norrnalitete critical deci rnai ales sHua~ii caracterizatede s.\racie standard,La mare distan~5 i a t a de zonele sarace urbane, in sate, sarac i t iextrema caracterizeaza eel rnult 0 cindme din populatie. In conscnsell teoriile, saracia extrema In mediul rural are dirnensiuni consi-derabiI mai recluse dedit in mediul urban ~i tinde mal degraM. s . afie tertrorial dispersata .In concluzle, dintre zonele studiate, doer patru riputi de zone,toate situate in erase. sum zone de concentrare a sartitiei extreme sianume comunit .at i1e din preajma gropilor de gu.noi, zonele de tipcentro. istork; zonele industrials dezafecrate ~icele popular denu-mite ghetou. In toate celeblte tipuri de zone, populatia estc maiechilibrat distribuita pe tipurile cOl1s. iderate de saracie, saraciaextteml coexistand cu situatii de cdza st Gil l norrnalitatea critica,

J "f~r$i.S a fie dominanta.

2.4 Cine este in saracie extremaManuela. Sofia St .a.n.cuies(u

in a ce st s ub ca pit ol Mmntram. p e d e sc ri er ea prillrir 11 '101 'dis~turi~dell'lugrafice al e per3Nli:lA ( [ 1 1 ' ~i g05 pod _ rlHPI' Ii~lp n~.I'I I : ! ! ,~QM le

M

tl)'5'~, m00Q)"0:;;Q

~ I

;f * t?~ ~0\... t-, \q_ 'r=!go. , - , , r " ' " . . . . ~'f- r"" "'! ~ ' I" " " " 'i

13.Manuela Stanculescu-Saract Lipit, Caut Alta Viata

Documents

Transcript of 13.Manuela Stanculescu-Saract Lipit, Caut Alta Viata