32

CAPITOLUL 13. GRAFICA PUBLICITARA

-din sec 19. afisul devine in franta un punct de mare interes:afis cultural(pt spectacole teatrale)si afise comerciale (Cheret)

-henri de toulouse lautrec- cel care a procedat la o simplificare a formelor prin indepartarea detaliilor -mijloace aparente sumare de desen, intuire a elementelor expresive -desenele sale imbinau grotescul cu nevoia de frumusete si puritate

-acorda importanta miscarii gesturilor, expresia figurilor persoajelor sale -grafica publicitara privita ca o arta incepand cu toulouse

-stilul acestuia era caracterizat prin generozitate si dinamica -a folosit putine culori, usurand percetia compozitiilor si comunicarea mesajului -pierre bonnard- primul care ar fi reusit sa realizeze coerenta culorii si liniei fine

-simt remarcabil al liniei- arta japoneza -J. cheret- cel care a reusit sa starneasca ilizii si interesul publicului

Estetica afisului

-stilul 1900- caracterizata prin , forme ornamentale, aperspective, prin culori pure si puternice -doua variante stilistice: linia sinuoasa, cu caracter organic (ornamentica vegetala) si geometrizanta -folosind

lumina si ornamentul pt sublinierea elemn, constrcutive ale operei -aces stil s-ar fi afirmat in principal , ca o reactie impotriva eclectismului istoricisc al artei deorative si

impotriva tendintei de unifomizare si saracie formala a obiectelor din productia ind de larg consum -Aubrey Beardsley-lucrarile lui repr. spiritul epocii resp. avand tend de a desena intr-un stil nou, cu tenica si teme noi, influentate de james Whistler si de gravurile japoneze. Ex.: afisul pt teatrul avenue reper imp in ist

genului -perioada art deco(expoitia artelor decorative de la paris 1925) si bauhaus afisele se caracterizeaza printr-un stil

geom. in care rolul imp il aveau literele si str lor in compozitia textului si in pagina -afisulpolitic: rusia, germania, ungaia -rol imp. afisul in expresionism, cubism si dadaism

-def afisului: este un gen al graficii publicitare imprimate , avand rolul unui mikoc de comunicare vizuala de masa si destinat informatiilor cultuale , comerciale , turistice, socal eductaive sau propagandei politice, acesta

cuprinzand si un text informativ referitor la evenimentul sau obietul carui ii face parte Literele si textul in compozitia afiselor si relamelor

-literele si textul sunt o parte componenta a afisului

-stilul si forma literei sunt gandite in compozitie cu desenul, cu grafica afisului -textul poate: complica desenul, sublinia ceva din desen, poate fi mai izbitor decat desenul, sa se integreze in

compzitie, sa aiba un loc secundar, sa devina cel mai imp elem. prin desemnarea cu ajutorul literelor -textul este un continut care necesita o forma de manifestare, un stil -litera nu este doar litera, sau un fenomen abastract, ci este cel mai imp elemnet al exprimarii unui text

-in grafica publicitara textul ne ajuta, ne dirijeaza ideile in intelegerea acestuia;, scotand in evidenta ceva important ne opreste de la ceva sau ne permite ratacirea imaginatiei

-arta calc ar putea fi recunoascuta si in afisele din zilele noatre, toate elemnentele folosite in imagimni pot crea o comp perfect armonioasa, litera nu mai apare separat ci este o parte organica a compozitiei -forma, marimea literelor si amenajarea textului participa in egala masura cu desenul la compunerea imaginii in

cazul graficii publicitare -fotografia, desenul si litera sunt cele care ating , impreuna si fara a exista o ierarhie prestabilita, efectul dorit

-afisul funtioneaza si atunci cand este alcatuit numai din litere, ca o incitare pt oamenii care se opresc ca sa dezvaluie enigma Emblemele si siglele in grafica publicitara

-semnlul formei, morfologii unei embleme este semnificatia - ideea grafica ar reprezenta doar o mica parte a procesului de cocepere a unei sigle

-szekeres istvan- o emblema buna trebuie sa fie usor de rememorat, sa reprezinte o unitate clara, bine org. , intensiva si energica, sa aiba un efect convingator, avand o forma concreta , hotarata, purtand un sens simbolic -culoarea ar ajuta interpretarea formei-

Rolul computerelor in grafica publicitara

-se pot realza combinari ale fotografiilor cu filmele video, imagini de sinteza si fonturi cvasi-nelimitate care pot

fi prelucrate, mainipulate, deformate topologic in acelasi timp -posibilitatile graficiii realiz cu ajutorul pc se misca pe o scara foarte larga, de la transparente foto si trucaje

33

optice sau iluzioniste, pana la banerul strident al anilor 50 -arta computerelor nu a exclus si modalitatea trad de grafca publicitara, aflata la cealalta extremitate aspectului

domeniului si care se bazeaza pe mijloace obisnuite , pete de culori plane si compacte, jocurile poz itiv negativului, contraste d culori pline de fantezie si manualitate

-metoda montajului este insa cea care ar domina insa solutionarile de probleme grafice oferind posibilitati foarte variate - pc ramane un mijlic de creatie care indubitabil usureaza munca , simplifica solutiile dar nu poate inlocui omul

, artistul care dirijeaza, gandeste si empatic simte si traieste experienta are dorinta de a reflecta la orice Publicitatea, marketing, psihologie, arta

-funtionarea si schimbarea opinii publice, influentele grupale, interpersonale si massmediale au loc intr-un context socio cultural determinat( un spatiu cultural specific si un timp istoric dat) - sugestia este definita ca procesul mental care rezulta din acceptarea fara baze logice si actionarea in baza

ideilor, actiunilor sau atitudinilor altora - in mom in care determinarea actiunilor se face in mod constient am avea de a face cu autosugestie , dar nu atat

actiunea ar fi interesanta , cat modul in care ea este deteminata -publicitatea este o ' arta" a maselor pt ca se adreseaza publicului larg avand menirea, de a prezentaproduse sau servicii consumatorilor

-publicitatea este unul dintre cele 5 instrumente imp folosite d firme pt orientarea comunicatiilor , convingatoare pt consumatori si alte categ de public vizate

Obiectivele publ. -mesajul-rezultatele

-publicitatea informativa, este folosit intens in perioada de pionierat pe piata unei categ de produs atunci cand obiectl este acela de acrea o cerere primara

-publicitate persuasiva- e\devine imp in etapa oncurentei, atunci cand obiectvul este cel de a atrage o cerere selectiva, ( majoritatea reclamelor)

-publicitatea de reamintire- este foarte imp in cazul prod aflate in faza maturitatii(coca) -publicitatea de asigurare- este o forma inrudita cu cea de reamintire si care cauta sa ii convinga pe cei care au achizitionat deja un anumit produs ca au facut alegerea corecta

-in publ persuasiva ar exista 2 cai: ruta centrala ( reclama se adreseaza unui segment de pop careia ii este adresat prod) si ruta periferica ( se adreseaza celor care au fost definiti ca foarte puin probabil interesati de prod

respectiv) -o reclama actioneaza intot pe ambele cai simultan -persuasiunea prin metodele de comunicare: imput , sursa, mesajul,strategie de procesare, output

-unii creatori utilizeaza o str cadru de tip deductiv pt genera mesaje d publicitate -cei care cumpara asteapta din partea unui prod una din urm 4 tipuri de reompensa: rationala, senzoriala,

sociala, sau de automultumire. -cumparatorii au putea percepe aceste recompense fie ca urmare a experientei lor legate de rzultatele util prod, fie ca urmare a experientei legate de prod aflat deja in exploatare, fie ca urmare a experientei intamplatoare

legate de o folosire a prod -ar rezulta 12 tipuri de mesaje de reclama

- creatorul de reclame poate genera cate o tema pt fiecare ditre cele 12 celule, ca posibile mesaje aferente unui anumitprodus. mesajele transmise ar treu sa aiba o doza imp de atractivitae, exclusivitate si credibilitate - reclamele americane- este tipic sa prezinte o caract sau un avantaj al prod , care apeleaza la latura ratonala a

mintii omeneesti ( va face rufele mai curate, va calmeaza mai repede) -reclamele japoneze sunt mai putin directesi apeleaza la emotivitatea consumatorului

-alegerea titlurilor , a modulului de prezentare si a altor caracteristici poate modifica impactul reclamei -transm mesajului poate fi decisiva pt produselel foarte asem cum ar detergentii, tig, cafeaua, votcaetc -emitatorul trebuie de asemenea sa aleaga un ton potrivi pt o reclama

Prelucrarea informatiei vizuale

-folosind ca ' materie prima' informatie senzoriale pe care leorg si interpreteaza, creierul creaza experiente

perceptive care depasesc senzatiile -cea mai mare parte a experientelor perceptive sunt obtinute pe cale vizuala -sistemul vizual recepteaza si proceseaza unde electromagnetice acestea constituind spectrul vizibil al radiatilor

- la nivel computational procesarea info vizuale se reliz in 2 stadii: procesarea primara si cea secundara -shema gen a procesarii info vizuale a fost descrisa de D. Marr astfel: stimuli vizuali, schita primara, procesarea

distantei si adancimii, procesarea miscarii, detectarea pozitiei si formei din procesarea umbrelor, procesarea textului, culoarea, schita intermediara, 21/2d, reprezentarea 3d

34

-violarea asumptiilor tactice cu privire la caracteristicile mediului duce la formarea iliziilor - cele mai frecvente si mai bine studiate iluzii sunt cele optice. Experimentele cu iluzii optice pot evidentia

unele mecanisme perceptive. In realiz acestor iluzii un rol imp il joaca regulile perceptive de organizare si grupare a elementelor unei figuri.

-aceste elem mai sunt cunoascute si sub numele de principii gestaltice -pt obiectele sau fig statice, cele mai cunoascute principii sunt; cel al proximitatii, al similaritatii, al bunei continuari,si cela al inchiderii.