138374604 O Scrisoare Pierduta

5
O scrisoare pierdut ă I.L. Caragiale Date despre autor: Ion Luca Caragiale, prozator şi dramaturg; Nuvele – „O făclie de Paşte”, „În vreme de război”, „La hanul lui Mânjoală”; Schiţe – „Vizită”, „D-l Goe”, „Căldură mare”; Comedii – „Conul Leonida faţă cu reacţiunea”,, „O noapre furtunoasă”, D-ale carnavalului”; "O scrisoare pierduta"eg Dramă- una singură – Năpasta Opere realiste, clasice (comedii), şi naturaliste (proză); Caragiale este la limita dintre comic şi tragic, el însuşi aifrmând că vede „enorm” şi simte „monstruos”; Comedia O scrisoare pierdută prezintă viaţa protipendadei - În alte opere – mahalaua Bucureştiului; - Comedie de moravuri ; Titlul: - formează o adevărată izotopie (cuvinte ce trimit la acelaşi lucru): -Scrisoarea lui Tipătescu pentru Zoe; -Scrisoarea lui Agamiţă (folosită la şantaj); -Scrisoarea fiului lui Trahanache din care acesta citează mereu; -Scrisoarea de la Bucureşti care-l impune candidat pe Dandanache; -Telegrama lui Farfuridi şi Brânzovenescu; -Poliţa neplătită a lui Caţavencu; Tema: -Prezentarea vieţii politice într-un mic orăşel de mute în preajma alegerilor (faptul că orăşelul nu are nume dovedeşte că acţiunea este repetabilă); Subteme – demagogia, familia, şantajul etc. Structura: 4 acte (structură clasică): Actul 1 – 9 scene;Actul 2 – 14 scene;Actul 3 – 7 scene;Actul 4 – 14 scene;

description

g43h34

Transcript of 138374604 O Scrisoare Pierduta

Fi de lectur

O scrisoare pierdut

I.L. Caragiale

Date despre autor:

Ion Luca Caragiale, prozator i dramaturg;

Nuvele O fclie de Pate, n vreme de rzboi, La hanul lui Mnjoal;

Schie Vizit, D-l Goe, Cldur mare;

Comedii Conul Leonida fa cu reaciunea,, O noapre furtunoas, D-ale carnavalului; "O scrisoare pierduta"egDram- una singur NpastaOpere realiste, clasice (comedii), i naturaliste (proz);

Caragiale este la limita dintre comic i tragic, el nsui aifrmnd c vede enorm i simte monstruos;

Comedia O scrisoare pierdut prezint viaa protipendadei

- n alte opere mahalaua Bucuretiului;

- Comedie de moravuri;

Titlul: - formeaz o adevrat izotopie (cuvinte ce trimit la acelai lucru):

-Scrisoarea lui Tiptescu pentru Zoe;

-Scrisoarea lui Agami (folosit la antaj);

-Scrisoarea fiului lui Trahanache din care acesta citeaz mereu;

-Scrisoarea de la Bucureti care-l impune candidat pe Dandanache;

-Telegrama lui Farfuridi i Brnzovenescu;

-Polia nepltit a lui Caavencu;

Tema:

-Prezentarea vieii politice ntr-un mic orel de mute n preajma alegerilor (faptul c orelul nu are nume dovedete c aciunea este repetabil);

Subteme demagogia, familia, antajul etc.

Structura:4 acte (structur clasic):

Actul 1 9 scene;Actul 2 14 scene;Actul 3 7 scene;Actul 4 14 scene;

Nuclee dramatice clasice:

-Echivocul-de exemplu caracterizarea fcut de Ghi i de Ceteanul turmentat Zoei dam bun-Coicidena folosirea aceluiai sistem de antaj -scrisoarea

-Qui-pro-quo un lucru e luat drept altul confuzia pe care o face mereu Dandanache ntre Trahanache i Tiptescu

Nuclee dramatice moderne-aparitia in scena mai tarziu a unor personaje importante - Catavencu apare in scena abia in actul al II-lea(are rolul de a spori tensiunea, de a amplifica conflictul)Gen i specie:

Comedie specie a genului dramatic n versuri sau n proz n care sunt prezentate personaje, fapte ce strnesc rsul, cu scopul de a ndrepta defectele umane, avnd un sfrit fericit;

Trsturi generale- didascaliile (sau indicaiile scenice) decor, micarea scenic, sentimentele personajelor, mimic, gestic etc;

-Scris pentru a fi jucat pe scen;

-Mod de expunere dialog i monolog artistic;

-Succesiune de replici;

-Naraiunea i descriere doar n didascalii i n replici;

-Conflict puternic

-Caracter sincretic mbin elemente din mai multe arte (arta spectacolului dramatic);

Trsturi specifice:

-Critic moravurile naltei societi: demagogia;antajul;adulterul;

-Personaje ridiculizate demagogul, ipocritul;

-Conflictul puternic un conflict comic care se rezolv n final ;

-Sfrit fericit;

-Comic:de situaie; de caracter;de nume;de limbaj;de intenie;(comicul categorie estetic n a crei sfer intr acele acte, situaii, personaje care provoac rsul. Rezult de obicei din contrastul dintre esen i aparen, dintre vechi i nou.)-Comicul de situaie:

*Pierderea scrisorii situaia propriu zis;

*Tehnica bulgrelui de zpad potenarea conflictului prin: repetiie( revenirile Ceteanului turmentat n scen ); evoluia invers ( Caavencu este stpn pe situaie la nceput fiind n posesia scrisorii, iar n final este supus i linguitor n faa Zoei deoarece pierduse scrisoarea ); interferena personajelor n final (toate pers se strng pe scen i conflictul se rezolv );

*Triunghiul conjugal Tiptescu-Zoe-Trahanache;

*Cuplul gemic Farfuride i Brnzovenescu cuplu complementar (Lache i Mace, Smotocea i Cotocea n proz);

*Qui-pro-quo Dandanache l confund constant pe Tiptescu cu Trahanache

-Comicul de caracter i de nume:

*Trahanache:

-Zaharia sugereaz ramolismul ;

-Trahana coc moale uor de manevrat, este supus soiei

-sufixul ache subliniaz btrneea, intr n opoziie cu escu ( Tiptescu)

-reprezint tipul ncornoratulu dar i la demagogului, este supus celor de la centru

-are ns cultul femeii i al prieteniei;

Zoe:

-Nume de clas nobiliar;

-Diminutivul Joiica trdeaz originea, subliniaz parvenire, dar i contrastul ntre esen i aparen;

-Tipul adulterinei, al cochetei;

-ea este adevratul conductor la partidului i al judeului prin trecerea pe care o are la Trahanache i la Tiptescu

-limbajul nu i este defectuos ncercnd s salveze pe scena aparenele,s acopere defectele protipendadei

Tiptescu:

-Tipul amorezului comic;

-numele su vine de la tip sugernd caracterul lui, ncadrarea i anumite tipare de care nu se poate debarasa

-o iubete sincer pe Zoe fiind gata s renune la statutul su social pentru iubire, dar ea nu poate s renune le traiul su pe care Clinescu l catalogheaz drept bigamia tihnit

-pe Tiptescu l caracterizeaz cel mai bine Ghi Foncia, foncie, coana Joiica, coana Joiica, trai, nenic, pe banii babacului.

Caavencu:

Ca nseamn a sugernd demagogia, incultura, acest cuvnt trimite i la unealta de prins oi, dovedind capacitatea personajului de manipula pe ceilali prin discursul su, toate acestea demonstreaz c el reprezint tipul demagogului

Numele poate fi pus n legtur i cu o caaveic hain cu 2 fee ceea ce trimite la tipul ipocritului;

Farfuridi-Brnzovenescu:

-Farfuria i brnza;

-Aluzia culinar vulgaritate incultur;

-Farfuridi demagogul;

-Brnzovenescu umbra i ecoul lui Farfuridi

-Cuplul gemic (amintesc de Smotocea i Cotocea i de Tache i Lache din proza sa)

-personaje complementare

Agami Dandanache:

-Dandana ncurctur (n legtur cu subiectul);

-Diminutivul Agami (de la Agamemnon erou cuceritor al Troiei) ramolism, parodierea eroismului, el nu ctig prin lupt cinstit, ci prin antaj

-Tipul demagogului-ramolitul comic;

Pristanda:

-Dans moldovenesc pasul se bate cnd la stnga, cnd la dreapta, fr a se mica de pe loc, de obicei conform indicaiilor cuiva-subliniaz atitudinea lui Pristanda care oscileaz ntre cele dou partide , fr a-i pierde statutul;

-Tipul poliaiului slugarnic;

-Slujbaul umil;

-principiul ssu este cel preluat dela soia sa pup-l n bot i pap tot

Ceteanul turmentat:

Alegtorul mistificat ameit;

La nceput este cinstit ns ncalc codul desface scrisoarea

Comicul de limbaj:

Greeli de vocabular i gramaticale:

-Deformarea unor neologisme famelie, bampir;

-Etimologia popular renumeraie;

-Lipsa proprietii capitalist, liber-schimbist;

-Pleonasmul-Intrigi proaste

- non-sens dup rzboaie seculare care au durat aproape 30 de ani;

-Truisme adevruri evidente un popor care nu merge nainte careva s zic st pe loc;

-Constucii prolixe incoerente discursul lui Dandanache;

-Hipercorectitudinea a devora

Ticurile personajelor:-Puintic rbdare trgnare- Trahanache;

-Curat lingueal- Pristanda;

-Fix fixist -Farfuridi;

-eu cu cine votez,nu m mpinge, c ameesc- Ceteanul turmentat-mistificaea poporului

Interferena stilurilor

-Caavencu adresarea oratoric fa de Ghi;

-Ghi adresare neprotocolar fa de Zoe;

Comicul de intenie: - Intenia autorului de a pune personajele n situaii ct mai ridicole cu scopul de a ndrepta defectele pe care le reprezint;

Actualitatea piesei Lovinescu s-a nelat afirmand c opera lui Caragiale este specific timpului su;piesele sale se dovedesc actuale i astzi.

Aparine realismului-Deoarece personajele reprezint tipuri umane, personajele sunt verosimile (n epoc a fosta acuzat c operele lui se refereau la peroane anume din viaa politic, ns Titu Maiorescu n Comediile d-lui Caragiale i ia aprarea spunnd c ele reprezint tipuri umane, nu persoane anume),spaiul este real, nu este numit clar pentru a sublinia posibilitatea generalizrii acestor fenomene, tema este viaa public i de familie a protipendadei, este o comedie de moravuri, oglindete realitatea.