Chimia si Tehnologia Cosmeticelor

Cosmetologia -stiinta care se ocupa de studiul preparatelor si mijloacelor destinate mentinerii si asigurarii igienii, frumusetii corpului omenesc si in special a pielii sanatoase; Kosmein- a ordona, a impodobi, a lauda, a cinsti; - are drept fundament notiuni din domeniul chimiei, fizicii, anatomo-fiziologiei, biochimiei, dermatologiei, biofarmaciei, farmacologiei; Cosmetodinamia- stiinta care se ocupa cu testarea produselor cosmetice

-utilizarea cremelor si uleiurilor in diferite ritualuri -10000 i.e.n. uleiuri parfumate si alifii, pentru ingrijirea pielii si mascarea mirosurile neplacute ale pielii Egiptul antic -primele consemnari- 4000 ani i.e.n - scop estetic si terapeutic; -foloseau produse cosmetice pe baza de mercur, plumb, cupru - se utilizau machiaje de culoare alba, neagra, verde, rujuri, Kohl (creion de ochi,), henna; -se foloseau remedii antirid -creme, extracte; -vopsirea parului; -remedii impotriva caderii parului; -curatenia personala era foarte importanta - preoti; -Parfumurile egipetene erau foarte raspandite in zone mediteraniana;

Kohl(creion de ochi) Machiaj

Istoria cosmeticelor

Vase cu unguente gasite in mormantul lui Tutankamon din Teba

(Muzeul Egiptian din Cairo)

O doamna stregandu-si fata.Relicva de provenienta

necunoscuta. 11th Dynasty

(British Museum, 1658)

- Mormintele antice conineau vase cu produse cosmetice (vase kohl) i aplicatoare (linguri cosmetice).

Romani

-Ingrijirea pielii si a corpului- obsesie -Se obtineau rujuri, diferite farduri pentru ochii, parfumuri, fonduri de ten , pudre pe baza de stibiu, funingina, farduri pe baza de malachit si azurit, rujuri cu coloranti din dude si alge si alte substante(unele foarte toxice), pasta de dinti, sapun, -Unt pe obraji; isi faceau unghiile cu sange de oaie; -Bai de namol suplimentat cu excremente de crocodil; -Se foloseau sclave numite "Cosmetae." -Impotriva imbatranirii- masti cu ingrediente vegetale( linte, miere)-corn de caprioara, excremente de peste, soarece sau crocodil, placenta, maduva, organe genitale, bila, urina de vaca, taur sau catar- superstitii - parfumuri- baza de parfum-substante uleioase obtinute din macerarea maslinelor sau din suc de grepruit;

Grecia - sec 7 i.e.n centru de comert; - grecii dominau piata de parfumuri

-vopsirea fetei in alb; purtarea perucilor;machiaj;

Evul Mediu: - cruciaii aduc din Orient uleiuri i parfumuri. - cosmetice pe baza de plumb

Secolul XIV: - cosmeticele erau vzute ca un adevrat pericol pentru sntate - foloseau cotlete de vitel si albus de ou pentru intinerire

- n Anglia prul rou era la mod;

Secolele XV-XVI: -n Europa, cosmeticele erau folosite numai de ctre aristocrai. - Italia i Frana au devenit centrele industriei cosmetice. - masca de fata pe baza de plumb

- cosmeticele- arma mortala-arsenic

Secolele XVII-XVIII: -cosmeticele sunt folosite pe scar larg, - apar cosmeticienii profesioniti - se dezvolta tehniciile de obtinere a uleiurilor esentiale Secolul XIX: - in Frana se dezvolt procesele chimice de nlocuire a aromelor obinute prin metode naturale cu produse de frumusee bazate pe cercetarea tiinific. - Oxidul de zinc ncepe a fi folosit n pudra facial nlocuind n mare parte mortalele mixturi de plumb i cupru, utilizate anterior. - se folosesc inca substante otravitoare in machiaj

- machiajul era considerat indecent

-1966 - introducerea etichetelor pe produsele cosmetice(SUA) -1976- primul amendanent- Cosmetic Directive(Europa) - 1991 imbunatatirea legislatiei- se interzice testare ingredientelor pe animale

Secolul XX - produsele cosmetice erau deja folosite n mod curent n

rile occidentale - s-au cautat noi produse chimice si plante care ar putea

avea o actiune

benefica asupra corpului uman

- cosmeticele i restul machiajelor s ajute mpreun la formarea unei

uriae industrii cu vnzri de peste 20 de miliarde de dolari anual

- O miscare importanta in industria cosmetica este de a

folosi componentii

din produsele cosmetice exclusiv naturale

- dupa 1950 incepe era moderna a cosmeticelor

Legislatie:

-Produsele cosmetice puse pe pia nu trebuie s pericliteze sntatea uman atunci cnd sunt folosite n condiii normale sau raional previzibile de folosire, inndu-se seama n special de prezentarea produselor, etichetarea, instruciunile privind conservarea, depozitarea, utilizarea i ndeprtarea acestora, precum i de orice alt indicaie prevzut de productor, de reprezentantul su autorizat sau de orice alt persoan responsabil pentru punerea pe pia a produsului.

-Productorul sau persoana responsabil pentru punerea pe pia a unui produs este responsabil cu urmatoarele date si dup caz, este obligat s asigure accesul reprezentatiilor imputerniciti la date:

a)compoziia calitativ i cantitativ a produsului; informaiile privind compoziia parfumant i parfumurile sunt limitate la numele i la numrul de cod ale compoziiei, precum i la identitatea furnizorului;

b)detaliile fizico-chimice i microbiologice pentru materiile prime i produsul finit i criteriile de control de puritate i microbiologic pentru produsul cosmetic;

c)metoda de fabricare conform normelor de bun practic de fabricaie a produselor cosmetice n vigoare;

d)numele persoanei responsabile cu fabricarea sau importul unui produs cosmetic; aceasta trebuie

s aib o pregtire adecvat sau experien n domeniu;

e)evaluarea riscului pentru sntatea uman al produsului cosmetic, care se face pe baza profilului toxicologic general al ingredientelor folosite i/sau prin evaluarea ntr-un laborator, cu respectarea principiilor de bun practic de laborator, i se prezint sub forma documentului de evaluare a riscului pentru sntatea uman, semnat de persoana rspunztoare care a evaluat produsul cosmetic din acest punct de vedere;

f)denumirea i adresa laboratorului i/sau ale persoanelor responsabile de evaluarea produsului cosmetic din punct de vedere al securitii pentru sntatea uman; persoanele responsabile de evaluare trebuie s aib diplom de studii superioare de specialitate n farmacie, toxicologie, medicin, chimie, biologie sau o disciplin similar;

g)datele existente cu privire la efectele nedorite pentru sntatea uman, provocate de produsele cosmetice ca urmare a utilizrii;

h)dovada privind efectul declarat al produsului cosmetic, n cazul n care natura acestuia o

justific.

-diversificarea produselor cosmetice produse cu o multitudine de actiuni biologice -materii prime- obtinute dfin natura si purificate, sintetizate specific, produse prin manipularea genetica a microorganismelor -rolul agentului purtator este foarte important -rolul chimistului cosmetician -Dezvoltarea de noi stiinte - tehnicile biometrice- investigarea proprietatilor pielii - se poate masura elasticiatea pielii, topografia, hidratarea pielii; - pentru orice efect promis al unui produs cosmetic trebuie sa gaseasca o noua tehnica pentru a demonstra efectul respectiv

Clasificarea preparatelor cosmetice:

Dupa unii autori (W.A Poucher) ele se clasifica in trei grupe :

-Preparate de machiaj( asigura aspectul exterior, decoratia)

- Preparate de ingrijire a pielii

-Preparate pentru scopuri multiple( au rol de a imbunatatii conditia si

starea de sanatatea pielii, pentru a prelungi cat mai mult aspectul tanar)

Dupa H. Janistyn preparatele cosmetice se clasifica in :

-Preparate cu rol de intretinere, curatire si protectie a pielii

-Preparate utilizate in retusarea aspectului exterior

-Preparate farmaco-cosmetice, care contin in compozitia lor o serie de

substante din grupa hormonilor, vitaminelor, enzimelor, antbioticelor,

antisepticelor, fotoprotectoarelor, etc.

Cosmetica

Etimologie: gr kosmetos, impodobit, aranjat sau kosmos: ordine armonie

Definiie: produs cosmetic - orice substan sau preparat care

urmeaz s fie pus n contact cu diverse pri externe ale corpului uman, precum piele, pr, unghii, buze, organe genitale externe sau cu dinii i mucoasa bucal, cu scopul exclusiv sau principal de a le cura, a le parfuma, a le modifica aspectul i/sau a le corecta mirosurile corporale i/sau a le proteja ori a le menine n bun stare LEGEA Nr. 178 din 18 octombrie 2000 privind produsele

cosmetice

- produs cosmetic - orice substanta sau preparat care vine i contact cu

diverse parti externe ale corpului uman (piele, ochi, unghii, buze, organe

genitale externe, par de pe cap si de pe corp etc.) sau cu dintii si

mucoasa bucala, pentru a le curata, a le parfuma, a le modifica aspectul

si/sau a le corecta mirosurile corporale si/sau a le proteja ori a le

mentine i buna stare;

- ingredient cosmetic - orice substanta chimica sau preparat de origine

sintetica ori naturala, cu exceptia compozitiilor aromatice sau

parfumante, care intra i compozitia unui produs cosmetic;

- coloranti cosmetici - substante care se adauga i produse cosmetice i

scopul colorarii produsului si/sau a unor parti ale corpului uman

- conservanti - substante care se adauga in produsele cosmetice in

scopul principal de a inhiba dezvoltarea microorganismelor i aceste

produse;

- filtre ultraviolete - substante care se adauga i produsele cosmetice

pentru a filtra anumite radiatii ultraviolete, in scopul protejarii pielii de

efectele nedorite ale acestor radiatii;

- lot de fabricatie - o cantitate definita in materie prima, material de

ambalare sau produs finit, fabricata in conditii identice printr-un proces

sau o serie de procese, astfel incat sa poata fi considerata omogena;

- numar de lot de fabricatie - o combinatie distinctiva de numere si/sau

de litere, care in mod specific identifica un lot;

- termen de valabilitate - data stabilita de producator pana la care

produsul conservat in conditiile impuse isi mentine caracteristicile

prescrise si poate fi utilizat;

- eticheta - orice material scris care contine elemente de identificare a

produsului si, dupa caz, instructiuni de utilizare pentru consumator;

- ambalaj primar - material care vine in contact direct cu produsul

cosmetic, folosit la mentinerea caracteristicilor prescrise ale produsului

pe toata perioada de valabilitate;

- ambalaj secundar - material folosit la protejarea ambalajului primar.

Cosmetologia -stiinta care se ocupa de studiul preparatelor si mijloacelor destinate mentinerii si asigurarii igienii, frumusetii corpului omenesc si in special a pielii sanatoase; Kosmein- a ordona, a impodobi, a lauda, a cinsti; - are drept fundament notiuni din domeniul chimiei, fizicii, anatomo-fiziologiei, biochimiei, dermatologiei, biofarmaciei, farmacologiei; Cosmetodinamia- stiinta care se ocupa cu testarea produselor cosmetice

Funcii ale produselor cosmetice

curire

parfumare

schimbarea aparenei

protejare

meninere n bune condiii

Corectarea mirosurilor corpului

Locuri de aplicare

epiderm

pr

unghii

buze

organe genitale externe

dini

membranele mucoasei cavitii orale

Produse cosmetice

- Creme, emulsii, loiuni, geluri i uleiuri pentru piele (mini, fa, picioare etc.)

- Mti pentru fa (cu excepia produselor care acioneaz ca abrazive superficiale ale pielii pe cale chimic)

- Baze nuanatoare (lichide, paste, pudre etc.)

- Pudre de machiaj, pudre dup baie, pudre igienice etc.

- Spunuri de toalet, spunuri deodorante etc.

- Parfumuri, ape de toalet, ape de colonie etc.

- Preparate pentru baie i du (sruri, spume, uleiuri, geluri etc.)

- Depilatoare - Deodorante i

antiperspirante

Produse cosmetice (cont.) - Produse pentru ngrijirea

prului: - nuanatoare i

decolorante; - produse pentru ondulare,

ndreptare i fixare; - produse pentru aranjare

(decorare); - produse pentru curare

(loiuni, pudre, ampoane etc.); - produse de condiionare

(loiuni, creme, uleiuri etc.); - produse de coafare

(loiuni, lacuri, briantine etc.) - Produse pentru ras (creme,

spume, loiuni etc.)

- Produse pentru machiaj i ndeprtarea acestuia de pe fa i ochi

- Produse destinate aplicrii pe buze

- Produse pentru ngrijirea dinilor i a gurii

- Produse pentru ngrijirea unghiilor i decorarea lor

- Produse pentru igiena intim extern

- Produse pentru bi de soare (plaj)

- Produse pentru bronzare fr soare

- Produse de albire a pielii

- Produse antirid.

Luciu de buze Lip gloss

Contur de buze Lip liner

Ruj de buze Lipstick

Modelator de buze Lip plumper

Tus ploape Eye liner

Fard ploape Eye shadow

Mari companii productoare de cosmetice

Almay American Beauty Artistry Aveda Avon

Bath & Body Works Biotherm Bobbi Brown The Body Shop Bonne Bell Burt's Bees Cargo Carol's Daughter Clarins Clinique CoverGirl Elizabeth Arden Este Lauder Faberg Hard Candy Helena Rubinstein Kevyn Aucoin Kiehl's Lancme Laneige Laura Mercier Lise Watier L'Oral Love Cosmetics MAC Cosmetics Mary Kay Max Factor Maybelline Nars Natural Wonder Neutrogena Nivea Oriflame Origins Revlon Rimmel Sephora Shiseido Shu Uemura SK-II Stila Ulta Urban Decay Vichy Victoria's Secret Wella

Biotechnology in Personal Care- Raj Lad, 2006 by Taylor & Francis

Group, LLC;

Poucher's Perfumes,Cosmetics and Soaps- Hilda Butler, 2000

Kluwer Academic Publishers;

Cosmeceuticals, Drugs vs. Cosmetics- Peter Elsner, Howard I.

Maibach, 2000 by Marcel Dekker, Inc.;

Handbook of Cosmetic Science and Technology- Andr O. Barel,

Marc Paye, Howard I. Maibach, 2009 by Informa Healthcare USA, Inc.;

Dermofarmacie si Cosmetologie - Gheorghe Suciu, 1997, UMF. Cluj-

Napoca;

PIELEA -1,5- 2 m2

neteda, catifelata, usor umeda

Caracteristici: Grosimea- 1-4 mm Greutatea- 6% din greutatea totala Elasticitatea Culoarea

Rol Protejeaza mediul intern al organismului

Structura pielii: Epidermul Dermul Hipodermul

Pielea

Epiderma: -stratul cornos (stratum corneum aflat la exterior) -stratul lucid (stratum lucidum) -stratul granulos (stratum granulosum) -stratul filamentos (spinos, stratum spinosum) -stratul bazal sau germinativ (stratum basale, germinativum) Celulele din epiderma: Melanocitele Keratinocitele Celulele Langerhans-imunitatea Celule Merkel-receptia atingerii

Dermul (corium, corion, cutis) tesut conjunctiv Fibre proteice- colagen, elastina, reticulina Elemente celulare fibroblasti, mastocite, celule pigmentare, plasmocite Substanta fundamentala- mucopolizaharide(proteoglicani) -este format din doua straturi - Stratul papilar-papile - Stratul (dermul) reticular- fibre conjunctive, fibre reticulare, fibre elastice;

Hipodermul(tella subcutanea)- tesut conjunctiv lax Adipocite Glomerulii glandelor sudoripare Foliculii pilosi

Fiziologia pielii Functii elementare( keratinogeneza, melanogeneza) Functii de ansamblu( secretorie, de termoreglare, termoreceptoare, rolul pielii in procesele imunologice)

Keratinogeneza- procesul de formare al keratinei - keratinocite Melanogeneza- procesul de formare al melaninei - melanocite - melanogeneza

Factori care influenteaza melanogeneza: - sistemul nervos - glandele endocrine- hormonul melanostimulator (HMS) - radiatiile solare, razele X; - lipsa unor vitamine: A, C, PP provoaca o hiperpigmentare; - unele metale As, Cu, Ca, Mg- stimuleaza pigmentogeneza Mo, Hg, Au- inhiba pigmentogeneza

Sinteza melaninei( melanogeneza)

Functia secretorie a pielii: Secretia sudorala Secretia a sebumului

Glandele pielii: -glande de tip sudoripar -glande ecrine si apocrine -glande de tip sebaceu glande holocrine

Glanda ecrina Glanda apocrina

-Secretie inodora si incolora

-Transpiratia ecrina este continuua si imperceptibila

-Compozitia sudorala ecrina: pH 3.9-5.6

-Secretia sudorala este corelata cu temperatura corpului,

mediul ambiant, stresul emotional, lumina ultravioleta, febra;

-Sunt mai mari si mai putin numeroase

-Secretia se varsa printr-un canal excretor care se deschide intr-un

folicul pilos sebaceu;

-Se gasesc la axilele si pliurile inghinale, zona genitala, anus

-Secretia apocrina: pH 6.9

Glandele sebacee- functie de secretie a sebumului - glande cu secretie externa, holocrine

Sebum- formeaza majoritatea stratului gras ce acopera pielea si parul -amestec de lipide(fosfolipide, trigliceride, ceruri, colesterol, acizi grasi liberi, squalen) - in comedoane si filamente seboreice- Corynebacterium acnes - protejeaza pielea si parul(deshidratare, inhiba cresterea microorganismelor)

Factorii care influenteaza secretia sebacee:

-factori interni

-factori externi

Factorii interni:

Sistemul endocrin - testosteronul

- estrogenii

- tiroida

-hormonii corticoizi

Sistemul nervos- stresul - anxietatea

- boli(parkinson, encefalite, epilepsie,

afectiuni paralitice, nevrite)

Aparatul digestiv

Factorii externi:

Temperatura- influenteaza vascozitatea sebumului Alimentatia

Functiile sebumului:

- contribuie la formarea stratul hidrolipidic si a mantalei acide

- are actiune fungistatica

Filmul hidrolipidic cutanat - zona de protectie a pielii

-stratul hidrolipidic(secretia sebacee,

sudorala, epiderm, apa)

Mantaua acida- actiune antimicrobiana

-stratul hidrolipidic

-stratul cornos

- pH 5-6 creeaza mediu nefavorabil devoltarii microbilor

- descumarea stratului cornos duce la eliminarea florei microbiene

-

Biochimia pielii

In compozitia chimica a pielii intra:

Apa Substante anorganice Proteine Glucide Lipide Vitamine Enzime

Apa - 58-66% in organismul uman

- variaza in functie de sex, varsta

- lichidele din organism- 96-99% apa

- tesuturile 70-83%

- scheletul 22%

Organul, tesutul % din apa totala a organismului

Pancreasul 0.6

Intestinul 3

Muschii 50

Pielea 7-11

Ficatul 3-5

Grasimile 12

Scheletul 10

Dentina 0.5

Smaltul 0.1

Substante anorganice:

-sodiul(tesutul conjunctiv), potasiu(epiderm), calciu(tesutul conjunctiv),

magneziu, cupru, zinc, fier, sulf(aminoacizi), fosfor, clor(32%), flor;

Substante organice: proteine, glucide, lipide

Proteine - subst. macromoleculare formate din aa

- clasificare- dupa omogenitate

- dupa solubilitate

-dupa numarul de aminoacizi

- keratina, colagenul, elastina

Structura sec. a keratinei Structura colagen elastina

Keratina- epiderm

-aa cu S(cistina, cisteina, histidina,

triptofan, leucina, tirozina)

- punti disulfurice

- keratohialina

- -helix, - foi pliate

Colagen- se gaseste in derm, ligamente, tendoane, cartilaje

- glicocoli(30%), prolina, hidroxiprolina;

- colagen solubil (tropocolagen) - insolubil(colastromin)

- 3 lanturi polipeptidice inmanunchiate( helix)

Elastina - intra in componenta fibrelor elastice -alanina, valina, prolina, hidroxiprolina, desmozina, izodesmozina( cross linking)

desmozina si izodesmozina

Glucide( hidratii de carbon)

Monozaharide: glucoza, fructoza;

fructoza D-glucoza

Polizaharide: Glicogenul( stratul lucid, foliculi pilosi) acidul hialuronic, condroitin sulfatii( A, B, C)( substanta fundamentala, tesutul conjunctiv, derm);

Hialuronidaza-scade gradul de polimerizare - gel-----solutie Condroitinaza

dermatansulfat acid hialuronic

Lipide: trigliceride ( 15-37%), fosfolipide( 1.8-7.1%), acizi grasi liberi ( 30%),

ceride( 30%), squalen(18%), steroli( 1.5-3.5%)

-sintetizate in epiderm si in glandele sebacee;

-mentin functia de bariera;

Vitamine: - epiderm- vitaminele A, D(provitamine)

- derm B1, B2, B6, C, B5, PP, biotina;

Enzime: -Oxidoreductaze: - dehidrogenaze, peroxidaze, citrocomoxidaze,

catalaze;

-Transferaze: -transaminaze, acetilcolinesteraze;

- Hidrolaze: - proteaze, amilaze, glucozidaze, lipaze, esteraze;

- Liaze: - aldolaze, decarboxilaze;

- Izomeraze

Vitamina C Vitamina B5

Hidratarea dermului

-procesul de hidratare al dermului este strans legat de substanta fundamentala din

derm( suspensie coloidala, gel, contine: apa, ioni, substante proteice, polizaharide)

-Capacitatea de hidratare a dermului creste odata cu scaderea gradului de polimerizare

al acidului hialuronic

-Continutul in apa al pielii se exprima prin factorul natural de hidratare (NMF)

- caracterizeaza starea normala de hidratare a pielii

-apa-80% -schimburi hidrice

-20%-apa fixata

Imbatranirea tesutului conjuctiv al pielii

Un complex de reactii chimice de oxido-reducere, de aminari si dezaminari, modificare turnoverului metabolic al compusilor biochimici

Imbatranirea macromoleculei de colagen- scade colagenul solubil Scade cantitate de acid hialuronic Razele solare

Ridurile- modificarea suprafetei pielii, datorate schimbarilor ce au loc in fiziologia si

biochimismul pielii, traduse prin pierderea elasticitatii, tonicitatii muschilor,

cresterea sensibilitatii la diferiti agenti externi, aparitia aspectului pliat al pielii;

Riduri:

Riduri de plisare( incretire) Riduri de lasare

Factori care contribuie la aparitia ridurilor:

Contractura repetata a muschilor fetei- riduri de expresie Slabirea accentuata Tulburari generale ale organismului Expunerea nerationala la soare Lumina puternica Factorii de mediu: vantul caldura excesiva, uscaciunea, poluarea atmosferica

Lipsa ingrijirii tenului, ingrijirea neadecvata Modul defectuos de viata Starea sufleteasca

Principalele tipuri de ten Criterii de clasificare: -dupa continutul in lipide: ten normal, uscat, gras, mixt -dupa continutul in apa: ten normal hidratat, hiperhidratat si deshidratat -dupa unele tulburari fiziologice sau afectiuni: ten casectio , cuperozic, pletoric, acneic, ridat, imbatranit;

Ten normal( eudermic): piele neteda, supla, catifelata, pori foarte mici, circulatie buna Ten uscat( piele sebostatica): pori mici, epiderma subtire, fragil, iritabil, sensibil

Ten alipic- ten uscat din lipsa de lipide Ten deshidratat- factori interni- predispozitia congenitala, tulburari ale glandei tiroide, tulburari de circulatie, tulburari nervoase; - factori externi;

Ten gras: secretie crescuta a glandelor sebacee, pori dilatati, aspect lucios, unsuros

Ten gras uleios Ten gras asfixic: piele ingrosata, porii opturati de surplusul de grasime, de celulele cornoase si excesul de secretie sudoripara- duce la aparitia comedoanelor si cosurilor

Ten mixt( combinat)

Tipurile de ten dupa continutul de apa: Ten normal hidratat: pielea supla, elastica, fina Ten hiperhidratat: usor deformat, cu pungi sun ochi Ten deshidratat: lipsa vitaminel A, F, factori externi, tulburari nervoase

Tipurile de ten dupa unele tulburari fiziologice: Ten casectic: hranirea insuficienta a pielii, lipsita de elasticitate, uscata, subtire, se descumeaza usor, se datoreaza unor tulburari nervoase si cardiace; Ten cuperozic: roseata a pometilor si a nasului, apar vinisoare rosiatice, apare datorita dilatarii vaselor capilare ale fetei; Ten pletoric: piele groasa, aspect carnos, pilozitate crescuta, pori dilatati, apare in boli metabolice; Ten senil: uscaciune exagerata, aparitia ridurilor, apare datorita ereditatii, tulburari ale glandelor cu secretie interna, abuzul de factori, tratamente cosmetice neadecvate;

Operatiuni principale pentru intretinerea igieno-cosmetica Demachierea

Ten normal: emulsie A/U sau U/A, sau lotiune cu maxim 10-20% alcool Ten uscat: emulsie nutritiva, lapte demachiant cu lanolina Ten gras: emulsii spumoase, apa si sapun, lotiuni cu stearati

Gomajul Peeling: creme cu rezorcinol, acid salicilic, acid glicolic, acid tricloroacetic, fenol; Dezincrustarea electrica: -galvanodermului - diminiueaza edemele, mareste capacitatea de regenerare a pielii si a tesuturilor Tonifierea: lotiuni tonice; Hranirea pielii: creme nutritive, emulsii nutritive; Protejarea Masajul facial:- efect de curatire - stimuleaza activitatea glandelor sebacee si sudoripare -mentine tonusul pielii si elasticitatea - favorizeaza respiratia cutanata

Emulsii: distributii intime a doua lichide nemiscibile, care

formeaza un sistem coerent;

- faza externa( continua),

- faza interna (dispersa)

Emulsii cosmetice: -faza uleioasa( uleiuri grase, minerale,

ceruri, alcooli grasi, acizi grasi, esteri ai acizilor grasi)

- faza apoasa( apa, glicerina, glicoli)

- emulgatori: sapunuri( sodiu, potasiu,

trietanolamine) sulfati de alcooli grasi, esteri,

polietilenglicoli

Tipuri de emulsii:

- emulsii ulei/apa( U/A): creme de zi, lapte demachiant

- emulsii apa/ulei( A/U):actioneaza lubrefiant, creme

de noapte, creme grase, creme pentru copii, cold crems - emulsii polifaze

Emulsii

A. Two immiscible liquids, not yet emulsified.

B. An emulsion of Phase II dispersed in Phase

I.

C. The unstable emulsion progressively

separates.

D. The surfactant (purple outline around

particles) positions itself on the interfaces

between Phase II and Phase I, stabilizing the

emulsion

O emulsie poate fi obinut utiliznd diferite procese, precum:

-auto-emulsifierea,

-omogenizarea,

-dispersia mecanic (metod n una sau dou etape)

-n general, o dat preparate, emulsiile ar trebui s fie stabile pentru cel puin 2 ani de stocare la temperatura camerei, fr o cretere considerabil a mrimii particulelor sau formarea de particule mari

Tipul de emulsie (ap/ulei sau ulei/ap) depinde de un numr de factori, incluznd surfactantul, raportul de ulei-ap, temperatura, concentraia de sare i prezena unor cosurfactani i ali cosolui

Instabilitatea unei emulsii:- coalescenta( a fuziona)

- floculatie ( coagulare)

- creaming( migrarea substantelor la suprafata)

- dezintegrare( separare)

Cerinte practice pentru fabricarea unor emulsii stabile

-faza premergatoare - 60-75 grade C

-faza de adaugat cu 2 grade mai mult - adugare inceata

- amestecare statornica, nu prea puternica

- racire treptata

- omogenizare optima

- alegerea emulgatorilor adecvati( combinarea emulgatorilor)

- dozarea emulgatorului- cantitatea reglata cu restul componentilor

- rapoarte intre faza interna si faza externa minim 1% faza interna - minim 26% faza externa

Emulsii cosmetice Emulsii demachiante sau de curatire

-Aspect laptos obtinut prin emulsionarea in apa a unor grasimi

-U/A si A/U

-Emulgatori naturali si sintetici( trietanolamina, sapunuri, laurilsulfat de sodiu, tween,

span, etc)

-Substante medicamentoase: acid salicilic, rezorcinol;

-Substante cu rol de catifelare: glicerol, sorbitol, alcool cetilic, cetaceu;

Dupa natura substantelor si a emulgatorilor:

- emulsii cu ulei de migdale, emulsii pe baza de trietanolamine, sapunuri, etc.;

Ulei de parafina 10.0 g

Alcool cetilic 0.50g

Acid stearic 3.0 g

Trietanolamina 1.8 g

Propilenglicol 2.0g

Apa la 100g

Ulei de parafina 10.0 g

Stearina 4.0g

Trietanolamina 1.8 g

Cetaceu 12.0g

Unt de cacao 6.0g

Apa la 100g

Emulsii cu trietanolamine- usor alcaline, stabile

Preparate cosmetice pentru ingrijirea fetei

-Emulsii cosmetice (demachiante si de intretinere)

-Lotiuni cosmetice

-Creme cosmetice

-Unguente

-emulsii pentru tenuri uscate si normale:- emulsii cu lanolina

Ulei de parafina 40.0g Ulei de parafina 80.0g

Lanolina Vaselina 15.0 g

Unt de cacao 1.0 g Lanolina

Vaselina 8.0 g Unt de cacao 5.0 g

Colesterol 0.7g Colesterol 1.5 g

Apa la 100g Borax 0.3g

Apa la 100g

-Emulgatori: -laurilsulfatul de sodiu se aduga la faza apoasa

- tween, span se aduga la faza grasa

Ulei de parafina 30g

Alcool cetilic 1.5g

Laurilsulfatul de sodiu 1.0 g

Monostearat de glicerina 0.5g

Apa la 100g

Stearina 7g

Lanolina

Span 80 0.5 g

Tween 2.5g

Apa la 100g

-Emulsii hidratante

Ulei de parafina

Cetaceu 3.0 g

Laurilsulfat de sodiu 1.0 g

Apa la 100g

-Emulsii emoliente

Unt de cacao 2.0 g

Cetaceu 3.0 g

Acid stearic 4.0 g

Hidroxid de sodiu 0.40g

Glicerina 7.0 g

Apa la 100g

Parfum

Emulsii pentru intretinerea tenului

-Preparate lichide U/A si A/U care exercita asupra pielii un efect emolient

hidratant, revitalizant

-Pot contine extracte din plante, sucuri de fructe, suc de castraveti, etc.

-Se pot asocia cu vitamine, hormoni, enzime, etc.

Lotiuni cosmetice

-preparate lichide cu rol de a activa circulatia sanguina si de a stimula functiile

biologice ale pielii

-Solventii de baza a lotiunilor: -solutii hidroalcoolice

-solutii slab acide ( citric, lactic, acetic)

-sucuri de fructe

- substante medicamentoase

Clasificare: - lotiuni astringente

- lotiuni calmante pentru tenuri uscate, iritate, congestionate

- lotiuni modificatoare de pH

- lotiuni tonice

Lotiuni astringente - ten gras

- inchiderea porilor

Materii prime: saruri de aluminiu, zinc, tincturi, extracte din produse vegetale

cu efecte astringente, substante antiseptice( acis salicilic, camfor, spirt camforat),

apa distilata, ape aromatice, infuzii de plante;

Sulfat de aluminiu si potasiu ( alaun) Sulfat de aluminiu si potasiu ( alaun) 1.0g

Acid salicilic Suc de lamaie 35g

Camfor 1.0 g Alcool 15.0 g

Alcool 45.0 g Apa la 100 g

Apa la 100 g

Lotiuni calmante pentru tenuri uscate, iritate, congestionate

- produse vegetale, flori de portocal, flori de trandafir, flori de soc, etc.

- sucul de castraveti, miere;

Apa de roze

Apa de flori de portocal

Apa de soc 50g

Camfor 0.5g

Acid boric 2.0g

Tinctura de benzoe

Lotiuni modificatoare de pH

- regleaza pH-ul pielii

Materii prime: acid boric, salicilic, citric, acetic, sucuri naturale de citrice

borax, bicarbonat de sodiu

Acid acetic glacial sau Acid salicilic 1g

Acid lactic Mentol 10.3g

Acid citric 0.5g Alcool 20g

Alcool 10g Apa la 100g

Apa la 100g

-Pentru tenurile seboreice

Borax 2.0g

Alcool 30 g

Apa la 100g

Lotiuni tonice

`- preparate lichide, hidroalcoolice, slab astringente, racoritoare;

- contin substante astringente( saruri de aluminiu sau de zinc),

- contin substante cu efect racoritor( mentol, camfor 1:1000)

- pentru tenurile normal gresate

Sulfat de zinc 0.10g

Glicerina 10,0 g

Camfor 0.05g

Apa de roze 40.0g

Apa la 100g

Unguente si creme cosmetice

Unguentele- sunt preparate farmaceutice de consistenta moale, destinate

aplicarii pe piele sau mucoase, in scop terapeutic sau de protectie

creme- unguente in care faza apoasa emulsionata depaseste 10 %

Creme- emulsii semisolide

Prin utilizarea cremelor se urmareste:

-mentinerea in limite normale a unor parametri fiziologici( secretia naturala a pielii,

umiditatea, elasticitatea)

-suplinirea lipsei secretiei naturale de grasime a pielii

-refacerea elasticitatii pielii

-hidratarea

-intarzierea formarii ridurilor prin actiunea de revitalizare si emolienta

-efecte de curatire a pielii

Conditii:

-Utilizarea materiilor prime de calitate corespunzatoare, care sa fie aduse

intr-o stare fina de diviziune

-Materii prime inofensive, neiritante

-Substantele incorporate sa aiba capacitatea de penetrare in straturile superficiale

ale epidermuui sau in tesuturile mai profunde in vederea hranirii si vitalizarii lor

-Sa fie utilizate in concordanta cu tipul de ten

-Sa fie conservabile in timp

Materii prime folosite la prepararea cremelor cosmetice

-substante grase de:- origine animala( ceara, lanolina, cetaceu, alcooli de lana)

- origine vegetala( unt de cacao, uleiuri de floarea soarelui,

masline, arahide, germeni de cereale( vit A, B1

B2,B6, E, F, provit D, ulei de ricin)

- origine minerala( ulei de parafina, vaselina, parafina solida)

- stearina, alcool cetilic, etc.

-emulgatori: lanolina, span, tween, saruri ale acizilor grasi cu amine( trietanolamine)

-substante biologic active: vitamine, hormoni, aminoacizi, extracte de plante,

hidrolizate de proteine, lectine, fermenti, enzime care influenteaza favorabil

procesele vitale ale pielii;

-parfumuri: parfumul de roze, lavanda, etc

Clasificare:

-dupa scopul utilizarii: -creme de curatire( demachiante), emoliente, de

masaj, creme nutritive, de zi de noapte, foroprotectoare,

contra ridurilor,creme de ochii, antirid, hidratante,

astringente, terapeutice,creme de corp, creme de maini,

creme de picioare, creme de calcaie;

-dupa compozitie: creme pe baza de ceara( coldcreme), creme pe baza

de lanolina, vaselina, creme pe baza de stearati, creme

cu substante bioactive;

-dupa modul de preparare: creme obtinute prin simpla amestecare si

omogenizare, creme emulsii A/U si U/A;

-dupa continutul de faza grasa:- creme cu continut ridicat de grasime

(peste 90%)

- continut mediu( 25-50%)

- scazut( sub 25%)

Coldcreme -sunt unguente emulsii, pe baza de

ceara de albina, cu un continut

ridicat de apa;

-ten normal si uscat

-Componente principale: - ceara de albina( 18-20%)

- uleiuri vegetale ( 56-60%) sau minerale

- borax (0.5- 1%)

- apa ( 20-30%)

-Componente asociate: -cetaceu ( pana la 5%)- creste emolienta si stralucirea

- alcool cetilic( 1%)-creste emolienta

- parafina- mareste consistenta

- ceruri amorfe- mareste consistenta

- lanolina- mareste emolienta, fluidifica crema

Compozitie ceara:

- esteri ai acizilor din ceara 71%

- esteri colesterolici ai acizilor grasi 1%

- materii colorate 0.3%

- alcooli liberi 1.0-1.25%

- alcooli cerotici liberi 13.5-14.5%

- alcoli cerotici saturati 12-13%

-alcooli cerotici nesaturati 1.5%

-hidrocarburi 10.5-13.5%

Ceara alba 10g

Ulei mineral 50.0g

Lanolina 3.0g

Span80 1.0g

Borax 0.7 g

Apa la 100.0g

Parfum 0.3-0.5 g

-Coldcreme- modificare texturii: stearina, vaselina(15%), monostearat de gliceril;

-Pentru cresterea vascozitatii: bentonita purificata, alginat de sodiu

-Utilizarea de stearat de trietanolamina ca inlocuitor pentru ceara

Ceara alba 18g

Ulei de migdale 61.0g

Borax 1.0g

Apa de roze 20.0g

Ulei de roze 0.1g

Ceara alba 16g

Ulei mineral 45.0g

Borax 1.0g

Apa la 100.0g

Parfum 0.3-0.5 g

Creme de curatire sau demachiante:

-indeparteaza de pe suprafat pielii a produselor de secretie, a impuritatilor mecanice,

fardurilor, etc.

- ten uscat si ten normal

- In general sunt emulsii de tip A/U dar pot fi si U/A

Conditii:

-sa se aplice cu usurinta, majoritatea sunt fluide

-sa indeparteze impuritatile hidrofile si lipofile

-sa produca o destindere, sa invioreze piele

-sa fie discret parfumata

- pelicula lasata pe piele sa fie nici prea grasa, dar suficient de emolienta

-coldcreme- ceara de albina-borax

-creme lichefiabile-ceara- borax, trietanolamina, stearina, uleiuri minerale;

Creme de curatire sau demachiante: -indeparteaza de pe suprafata pielii a produsilor de secretie, a impuritatilor mecanice, fardurilor, etc. - ten uscat si ten normal - In general sunt emulsii de tip A/U dar pot fi si U/A

Conditii: -sa se aplice cu usurinta, majoritatea sunt fluide; -sa indeparteze impuritatile hidrofile si lipofile; -sa produca o destindere, sa invioreze piele, sa ramana moale si supla; -sa fie discret parfumata; - pelicula lasata pe piele sa nu fie prea grasa, dar suficient de emolienta pentru a preveni uscarea

-coldcreme- ceara de albina-borax -creme lichefiabile-ceara- borax, trietanolamina, stearina, uleiuri minerale( pana la 60%); -se asociaza cu substante emoliente ca alcool cetilic, unt de cacao, ulei vegetal(1:2), cetaceu, lanolina -actioneaza diferit-unele includ in mod mecanic impuritatile, reziduurile de machiaj - altele care contin sapunuri formeaza micele in prezenta apei care emulsioneaza grasimile

-Ulei mineral 40 g -Ceara de albine 16g -Miristat de izopropil 5 g -Borax 1g -Apa la 100g

-Ulei mineral 49 g -Ceara de albine 8g -Parafina 7 g -Alcool cetilic 1 g -Borax 0,4g -Apa la 100g -Parfum

-Creme demachiante lichefiabile- stearatul de trietanolamina- emulgator

-Ulei mineral 50g -Acid stearic 10g -Lanolina 5 g -Trietanolamina 1,5g -Apa la 100g

-Creme demachiante care nu contin apa- se lichefiaza usor in contact cu pielea

-Ulei de vaselina 42g -Vaselina 18g -Alcool cetilic 5 g -Cetaceu 1,5g -Ozocherita 14g -Parfum 0,2-0,3g

Unguente cu stearati( Creme cu stearati) -vanishing creams -creme de zi -1892 prima crema comerciala cu stearat

-Burroughs and Wellcome -Hazeline Snow -Ozozo -Witch-hazel (Hamamelis)

-Materii prime: -stearina(amestec de acid palmitic, stearic si acid oleic) -substante alcaline, -glicerina

-emulsii U/A- emulgatorul- stearatii

C17H35-COOH + NaOHC17H35-COONa + NaOH

CH2OCOC17H35

C17H35OCOHC

CH2OCOC17H35

+ 3 NaOH C17H35-CHOONa +

CH2OH

HOHC

CH2OH

-se mai pot utiliza: trietanolamina, bicarbonatul de potasiu( spumeaza)

-preparate obtinute prin saponificarea acidului stearic cu substante alcaline -trebuie sa se aplice usor, sa patrunda usor in piele, sa lase pielii un aspect mat, acoperit de o pelicula luminoasa, aproape invizibila; -emulsii U/A- emulgatorul- stearatii

stearina

Acizi si bazele utilizate la prepararea cremelor cu stearina: -Hidroxid de potasiu -Hidroxid de sodiu -Hidroxid de amoniu -Borax -Trietanolamina -Izo-propanolamina -Acidul stearic -Stearina

Calitatea cremelor cu stearina este influentata de: -Natura alcalilor -Emulgator -Tehnologia de preparare

Pot fi unguente: - neutre( saponificare totala), -acide( saponificare partiala)

Natura substantei alcaline:-folosirea hidroxizilor alcalini in defavoarea carbonatilor - hidroxidul de sodiu-creme mai tari - hidroxidul de potasiu- creme mai moi si mai stralucitoare -hidroxidul de amoniu are tendinta de a decolora produsul finit - boraxul da creme albe dar preparatul are tendinta de granulare - trietanolamina formeaza creme foarte bune cu luciu excelent, dar sunt moi- se asociaza cu folosirea hidroxidului de sodiu

Agentii umectanti: glicerina( pana la 10%), propilenglicolul, sorbitolul - previn uscarea cremelor Substante grase: - alcool cetilic(1-2%), lanolina

Tehnologia de preparare - se utilizeaza numai vase emailate - se evita contactul cu fierul - se evita expunerea prelungita la lumina - exista doua variante de preparare a cremelor cu stearina

In functie de continutul de substante grase: - creme usor grase ( 5-10% grasime) - creme semigrase( 16-20% grasime) -creme grase (peste 20% grasime)- contin multa apa -creme mixte

Schema de operatii

Exemple creme cu stearati Creme cu hidroxizi Acid stearic 15g Hidroxid de potasiu 0.7g Glicerina 8g Apa la 100g Parfum

Lanolina 2g Alcool cetilic 0.6g Stearina 12g Hidroxid de potasiu 0.6g Propilenglicol 10g Apa la 100g Parfum

Stearina 10g Glicerina 15g Borax 0.5g Hidroxid de amoniu(sol) 4g Apa la 100g Parfum

Crema cu trietanolamina Stearina 20g Trietanolamina 12g Alcool cetilic 0.5g Glicerina 8g Apa la 100g Parfum

Crema usor grasa cu 5-16% grasime Stearina 15g Ceara alba 1g Ulei de vaselina 2g Unt de cacao 0.5g Alcool cetilic 0.5g Vaselina alba 1.5g Carbonat de potasiu 5g Borax 1g Apa la 100g Parfum

Crema semigrasa 20-33% grasime Stearina Ceara Ulei de parafina Vaselina 12.5g Unt de cacao 5g Alcool cetilic 5.5g Lanolina 2.5g Borax 1g Apa la 100g Parfum

Creme mixte Acid stearic 20g Alcool cetilic 0.5g Hidroxid de sodiu 0.36g Trietanolamina 1.2g Glicerina 8g Apa la 100g Parfum

Creme de fond-au capacitate de intindere buna - sa nu fie grase si nici prea uscate -creme cu stearina -se adauga lanolina(diminuaza stralucirea, creste capacitatea de retentie) Lanolina 2g Alcool cetilic 0.5g Acid stearic 10g Hidroxid de potasiu 0.4g Glicerina(propilenglicol) 8g Apa la 100g Conservant, parfum

Creme de fond colorate:-creme de fond asociate cu coloranti - se folosesc agenti de suspensie(derivati de celuloza, bentonita, silicat de magneziu hidratat) -contin dioxid de titan(2-5%), caolin, talc, monostearat de gliceril, propilenglicol, alcool cetilic, coloranti( amestecuri de substante);

Lanolina hidratata 35g Vaselina 20g Ulei de masline 15g Oxid de zinc 10g Dioxid de titan 10g Caolin 5g Colorant 1g Parfum

Crema de stearina 100g Lanolina 1.5g Ulei de parafina 3g Colorant 2g Conservant 0.15g

Creme emoliente - au rol de a corecta diminuarea flexibilitatii pielii determinata de

diferiti factori

-deshidratarea stratului cornos al pielii- pielea devine uscata, aspra si mai putin flexibila

Emolientii -sunt substante care produc inmuierea pielii prin cresterea continutului in

apa a stratului cornos si mentinerea elasticitatii;

- au efect maxim cand sunt asociate cu un agent oclusiv, de exemplu

o substanta hidrofoba care actioneaza ca o bariera a evaporarii apei;

-Substante emoliente solubile in apa: glicerina, sorbitolul, poliolii (propilenglicolul,

polietilenglicolul)

- datorita proprietatilor umectante, alimenteaza epiderma cu apa

- intarzie evaporarea apei din faza externa a emulsiilor U/A

- se folosesc in concentratii de 1-5%

-Substante emoliente solubile in ulei: lanolina si derivatii, colesterolul, alcooli

grasi superiori(lauric, stearilic, cetilic), uleiuri vegetale si minerale, lecitine etc.

Lanolina - produsul natural purificat al grasimilor

de pe lana oilor

-in limba latina lano inseamna lana si oleum

ulei

- este o substanta semisolida de culoare

galbena, gras-ceroasa, secretata de glandele sebacee

din pielea oilor si prezenta pe firele de lana fiind

cunoscuta si sub numele de "grasimea lanei".

- woolwax - este extrasa dupa prelucrarea lanii

- anumite rase de oi produc foarte multa

lanolina care se obtine storcand lana obtinuta dupa

tunderea lor in compresor.

- are capacitatea de a incorpora apa

- emulgator emulsii W/O

- compozitie: esteri, acizi, alcooli (cu rest

hidrocarbonat mare)

-prin saponificare si extractie se obtin alcoolii

de lana

-lanolina anhidra-cosmetice

- lanolina nepurificata poate contine pesticide

- poate provoca alergii

lanolina

-preparate industriale obtinute din saponificarea si extractia lanolieni( Cerolan, Hartolan, Dusolan, Fluilan, Lantrol, Wiscolan, Lanocerina, Hidrolan, Waxolan, Albala, Lanolin wax)

-5% alcoolii de lana in asociere cu vaselina- baze alb-galbuie -eucerina( cu 200% mai

multa apa incorporata)

-amestecuri de steroli cu lanolina( Cerolan, Alcolan 40)

-derivati ai acizilor grasi din lanolina(Amerchol)si esterii acestuia cu propilenglicol,

glicerol, sorbitol( Solulan, Etholan, Atlas G-1790)

-amestecuri de colesterol cu vaselina, tip eucerina( Abracol, ProteginX, Eucerina,

Almecerin)

-derivati etoxilati solubili de lanolina( polioxoetilan sorbitol lanolina cunoscuti sub

deumirea de substante Atlas G-1425, G-1415 etc.)

Derivati de lanolina

eucerina alcooli de lana

Uleiuri vegetale- ulei de masline, ulei de floarea soarelui, ricin, susan,

ulei de avocado( Persea gratissima) bogat in vitaminele A, D, E,

(tocoferol)( hidratant si contine antioxidanti)

Lecitina, Colesterolul - componente normale ale pielii

- stimuleaza secretia glandelor si joaca un rol important

in metabolismul celular

lecitina

Unguente emoliente cu lanolina

-pentru tenurile uscate si normale

-se aplica seara- creme de noapte

-au efect hidratant

Lanolina anhidra 25g

Unt de cacao 50g

Cetaceu 5g

Ulei de parafina 10g

Borax 0.3g

Apa la 100g

Parfum

Lanolina

Vaselina 5g

Ceara 2g

Ulei de parafina 3g

Alcool cetilic 5g

Eucerina 40g

Glicerina 3g

Apa la 100g

Parfum

Creme nutritive si revitalizante

-pentru prevenirea pierderii elasticitatii, atrofierii tesutului subcutanat

-se utilizeaza pentru tratamentul pielii uscate

-conservarea pielii

-contin cantitati mari de uleiuri, substante grase, emoliente

-trebuie sa aiba o buna capacitate de intindere, iar filmul oclusiv pe care il formeaza

sa nu fie nici prea gras nici prea uscat

-creme de noapte de tip U/A, A/U, sau mixte

-pot fi creme cu lanolina sau coldcreme la care se asociaza substante biologic active

cum sunt vitamine, hormoni, fitohormoni, proteine, aminoacizi, fosfatide, lecitine,

fermenti, gerovital, colagen solubil, produse apicole, extracte de placenta etc.

Vitamine A, B, C, D, F, E, H

-deficienta locala de vitamine poate fi ameliorata prin aplicare de crme care sa

asigure o concentratie locala ridicata

Vitamina A- mentinerea capacitatii de aparare a pielii

- piele neteda, catifelata

- ingredient antirid

-Surse de vit A- uleiuri de peste, de arahide

-concentrate de vit A si D care se adauga in faza uleioasa

a emulsiei( 1g concentrat la 100g crema)

Vitaminele din grupul B- asigura integritatea pielii, regenerarea si revitalizarea ei

- lipsa lor duce la tulburari ale functiilor pielii( caderea

parului, incaruntire, dermatite)

Vitamina F- amestec de acizi grasi nesaturati(linoleic acid (LA) (omega-6)

alpha- linoleic acid (LNA) , (omega-3))

- contribuie la regenerarea pielii, avand o actiune trofica asupra pielii

- se utilizeaza in creme de noapte si de maini

- se gaseste in uleiuri vegetale de floarea-soarelui, arahide, soia,

grasimi animale

Vitaminele D si E- sunt active impotriva ridurilor din jurul ochilor

- activeaza circulatia in tesuturile periferice

-favorizeaza regenerarea tesuturilor

- se gaseste in germenii de grau, ulei

-vit E se foloseste in tratamentul pielii cuperozice, e recomnadat in

psoriazis, caderea parului, acneea vulgara

Vitamina H(Biotina)- absenta acestei vitamine duce la

formarea matretii, albirea parului, dermatite

Vitamina C- participa la formarea substantei numita colagen, protejeaza

tenul de cuperoza, acnee, infectii, imbatranire;

- se oxideaza usor;

-ascorbyl palmitate

Hormonii- joaca un rol important in proliferarea celulelor epiteliale, maresc

elasticitatea pielii, imbunatatesc circulatia

- trebuie dozati corect pentru un efect favorabil

- prezinta interes pentru cosmetica-hormonii sexuali

- estrogenii- micsoreaza cantitatea de lipide sintetizata de

glangele sebacee

- testosterona- exercita efect antagonist

-amelioreaza structura morfohistologica a pielii, prin

cresterea mitozei in epiderm

- tratamente indelungate cu un unguent hidrofil de 1%

propionat de testosterona, semnaleaza efecte

favorabile asupra cresterii firului de par si pigmentarea lui,

ameliorandu-se sau intarzaind formarea cheliei;

Fitohormonii- accelereaza formarea celulelor, imbunatatesc tonicitatea tesuturilor

- se utilizeaza extracte de plante care contin fitohormoni

- ulei de germeni de grau sau porumb ( 5-10%), extract de

morcovi, ulei de avocado;

-Auxina, Cytokinina, Ethylen, Acid Abszisin, AcidGibberellin,

Brassinosteroid, Acid Jasmon, Acid Salicilic

Produse apicole- laptisor de matca produsul glandular salivar secretat de alibine

are efecte bune in tratamentul tenurilor deshidratate -bogat in complexul de vitamine B - respectiv B1, B2,

B3, B5, B6, B8, B12 , lizina, valina, leucina, izoleucina, metionina, fenilalanina,

treonina, saruri minerale, oligoelemente, glucide, lipide

- polen- revitalizarea celulelor tesutului conjunctiv

- aminoacizi, acizi grasi, vitamin A( de 20 de ori mai multa

decat morcovii), vitamina E;

Colesterolul, lecitina- factori principali in prepararea cremelor nutritive

- regenerarea celulelor si glandelor sebacee, regenerator al

stratului de grasime

-0.5-1%

- lecitina este un bun emulgator, si are proprietati emoliente(1-5%)

Colagenul - reprezinta 30-35% din cantitatea totala de proteine din organism

Extracte de namoluri terapeutice- complexe biologice care furnizeaza substante

organice , biostimulente, hormoni, vitamine, elemente cu clor,

potasiu, sulf

- favorizeaza metabolismul celular si regenerarea

celulelor

-reda supletea, tonicitatea pielii, regleaza fluxul

sebaceu, regenereaza foliculul pilos, reduce comedoanele,

cicatrizeaza microabscesele

Extractele de placenta contin un complex de substante cu activitate biologica (hormoni, vitamine, aminoacizi, oligoelemente, enzime)

- se incorporeaza in preparatele cosmetice in conc de 3-5%

Creme cu vitamine- creme grase, de noapte

- contin lanolina, ceara, uleiuri vegetale sau minerale,

colesterol, unt de cacao, vaselina, alcooli superiori, in care se

asociaza vitamine in special liposolubile( A, D, E, F)

Creme pentru ten gras Stearina 10g

Ceara alba 10g

Cetaceu 6g

Ulei de masline 30g

Ulei de germeni de cereale 10g

Lecitina 1g

Trietanolamina 1g

Borax 0.5g

Apa 25g

Ulei odorant

Creme pentru ten uscat si normal Ceara alba 12g

Lanolina 2g

Ulei de parafina 23g

Colesterol 1g

Cetaceu 5g

Vitamina A 5ml

Borax 0.3g

Apa 20g

Parfum

Crema cu hormoni Ceara alba 9g

Stearina 14g

Miristat de izopropil 46g

Hormoni estrogeni 1.5g

Borax 1g

Trietanolamina 1.20g

Apa 27.30g

Creme hidratante

-au scop de a mentine continutul de apa al pielii si de a preveni uscarea ei prin

prin absorbtia ei

- agenti umectantii: glicerina, etilenglicolul, propilenglicolul, sorbitolul

-Starea de hidratare a pielii se exprima prin Factorul Normal de Hidratare(NMF),

care este din punct de vedere chimicun complex mucoproteic si

lipomucopolizaharidic

Compozitia chimica a FNH Acid 2-pirolidon carboxilic 12 %

Aminoacizi liberi 40%

Uree 4%

Amoniac 1.5%

Acid uric 1.5%

Glucozamina 1.5%

Creatinina 1.5%

Sodiu 5%

Calciu 4%

Potasiu 4%

Magneziu 1.5%

Fosfati 0.5%

Cloruri 6%

Lactati 12%

Citrati si formiati 0.5%

La retinerea apei in piele participa:

-proteine -prin constituientii hidrosolubili

-hidratii de carbon din stratul cornos

-lipidele cutanate din stratul cornos

Preparatele hidratante:

-apa (60-80%) incorporata sub forma de emulsii U/A si A/U

-emulgatori ionogeni si neionogeni

-ceruri autoemulgatoare

- agenti umectanti

Creme cu emulgator neionogen Alcool cetilic 17g

Tween 80 7g

Vaselina 25g

Glicerol 15g

Apa la 100g

Creme cu emulgator ionogen Alcool cetilic 8g

Unt de cacao 6.5g

Vaselina 20g

Laurilsulfatul de sodiu 0.5g

Apa la 65g

Lotiuni hidratante pentru fata, maini si corp

- sunt emoliente fara sa fie uleioase sau grase

Palmitat de izopropil 7.5g

Monostearat de propilenglicol 6g

Polietilenglicol monostearat 5g

Trietanolamina 0.5g

Glicerina 2.5g

Propilenglicol 2.5g

Apa 76g

Parfum 0.3-0.5g

Gerovital (procaine hydrochloride)

procaina

Seboreea -Este o stare patalogica datorata unor tulburari functionale a glandelor sebacee, caracterizata printr-un flux de grasime la suprafata parului si a pielii - seboreea grasa-acumularea in canalul osteofolicular a unei materii alcatuite din sebum si celule ale stratului cornos -seboreea fluenta-aspectul lucios al pielii - Nu este o afectiune microbiana , dar pe fondul seboreic se po dezvolta frecvent germeni microbieni (stafilococi, streptococi), care pot produce infectii cutanate

Cauze -Ereditatea -Tulburari generale ale organismului

-Tulburari endocrine- glandele sexuale( hormonii androgeni, estrogeni) - hipofiza - tiroida(hipotiroidism-creste lipemia)

-Sistemul nervos central- sindromul Parkinson, maniaco-depresiv, nevroza astenica, emotiile, efortul si surmenajul intelectual

-Se localizeaza pe fata(nas, frunte, pometi si barbie), pielea capului(alopecia seboreica), trunchi(torace, umeri, abdomen, regiunea cervicala)

Tratamentul seboreei -tratament profilactic- pentru tinerii ai caror parinti au seboree simpla sau complicata regim alimentar corespunzator, igiena adecvata, utilizarea rationala a sapunurilor de toaleta; -tratament local- are ca scop micsorarea cantitatii de sebum de pe suprafata pielii, pentru a da tenului un aspect cat mai aproape de normal, pentru a evita aparitia acneei-produse cosmetice antiseboreice, tratament individualizat;

Preparate farmaceutice si cosmetice utilizate in tratamentul antiseboreic -Tratamentul formelor usoare-folosirea sapunurilor acide, sau sapun de sulf, gudron sau Ichtiol, a lotiunilor astringente care contin acid salicilic, borax, ectracte de plante, creme uscate, comprese cu infuzii de plante, masti faciale astringente(albus de ou, drojdie de bere, miere), bai cu aburi; Lotiune astringenta: Acid salicilic 1g Alaun 0.5g Alcool 70o Apa la 100g

Stearina 6g Alcool cetostearilic 12g Carbonat de potasiu 0.8g Glicerina 6g Borax 1g Nipagin 0.025g Apa la 100g

Acneea- afectiune larg raspandita, datorata unei inflamatii cronice a folicului pilosebaceu, asociata cu o retentie sebaceee care insoteste seboreea. - apare de obicei pe fondul seboreic, prin producerea exagerata de sebum, asociata cu obstruarea conductului sebaceu; - termenul de acnee este utilizat in general pentru a defini eruptii cutanate, caracterizate printr-o inflamatie a folicului pilosebaceu; - exista o relatie intre compozitia sebumului si acnee - componentele sebumului- squalenii, acizi grasi, gliceride- potential acneigen

Leziuni caracteristice acneei: Comedoanele- leziuni incipiente ale acneei Comedonul - filament seboreic imbatranit, inchistat intr-un invelis cornos care contine Corynebacterium acnes si stafilococi - comedoane deschise:-puncte negre- dop de sebum si celule cornoase - comedoane inchise:-puncte albe- nu produc o leziune inflamatorie Papule- mici proeminente, tari, putin dureroase, inconjurate sau nu de o zona eritematoasa - provin din comedonul inchis, care isi mareste progresiv diametrul determinand o rupere a foliculului, celulele keratinizate patrund in grosimea pielii unde se comporta ca un corp strain; Pustule- mici cavitati purulente situate in centru papulelor- papulopustule - apar in urma unei infectii cand celulele din jurul comedonului mor si se transforma in puroi; - pot aparea cicatricii hipocrome

Noduli - nodozitati situate profund in derm si hipoderm, de culoare roz-violacee - provin din doua sau mai multe comedoane care deseori se rup si fuzioneaza - persista mai multe saptamani, dupa care se resorb spontan sau pot evolua spre supuratie, lasand prin vindecare o cicatrice

Forme de manifestare ale acneei: - Acneea polimorfa juvenila( vulgara)- complicatie majora a seboreei - comedoane, papule foliculare, papulo-pustule, pustule-foliculare, noduli; -Acneea comedoniana( acneea punctata)- comedoane - Acneea papuloasa si pustuloasa- pot forma cicatrice -Acneea rozacee- forma particulara, se intalneste la adulti; - eritroza, seboree, elemente papulopustuloase - cauze: afectiuni gastrointestinale, tulburari tiroidiene; -Acnee cheloidiana( foliculita cheloidiana)- inflamatie cronica a foliculului pilosebaceu din regiunea cefei -Acneea infantila- apare in primii doi ani de viata -Acneea profesionala si medicamentoasa: iodurile, bromurile, cortizonul;

Factorii care determina aparitia acneei: -Predispozitia genetica -Factori endocrini- glandele sexuale- modificarea raportului androgeni/estrogeni -hipofiza- prolactina favorizeaza actiune androgenilor -corticosuprarenala- corticoizii pot determina o acnee vulgara -Factori digestivi si alimentari- consumul mare de grasimi, dulciuri, alimentatie saraca in proteine, vitamine -Factori nervosi- socurile emotionale, stari de tensiune psihica- maresc secretia glandelor sebacee -Factori microbieni- germeni ca Staphylococcus albus, Staphylococcus aureus, Bacterium acnes - Corynebacterium acnes- nu este patogen- sintetizeaza esteraze- hidroliza trigliceridelor

Preparate farmaceutice si cosmetice utilizate in tratamentul local al acneei -tratament local :-respectarea igienei riguroase, lotiuni astringente si antiseptice, baia de aburi -tratament general: substante cu actiune topica, antiseptica, antiinflamatoare: sulful, acidul salicilic, acidul retinoic, benzoil peroxidul, antibiotice;

Sulful cel mai comun ingredient, are proprietati keratolitice si keratoplastice -precipitat, sublimat sau coloidal - conc 3-12% - compusi cu sulf- cisteina, cistamina Rezorcinolul- conc 2-4% - are efect keratoplastic si keratolitic - solutie de rezorcinol 0.50% Acid salicilic - are efect keratoplastic si keratolitic - este mai putin iritant decat rezorcinolul si are actiune keratolitica mai pronuntata Peroxid de benzoil- se conditioneaza in lotiuni, unguente, emulsii U/A - conc de 5-10% - se recomanda utilizarea concomitenta cu acidul retinoic - actioneaza ca un bactericid fata de stafilococi Vitamina A acida( acid retinoic, tretinoina)- puternic exfoliant - tratament individualizat - impiedica formarea comedoanelor Estrogeni- folositi in tratament local in acnee -1% estrogeni Antibiotice- tratamente locale - tetraciclina, eritromicina, cloramfenicolul, neomicina sulfat, clindamicina - actioneaza prin diminuarea continutului de acizi grasi liberi din sebum - conc 2-4% - se asociaza cu alte substante antiacneice

Spunuri Definiie: substante tensioactive destinate curatirii General: Sruri ale acizilor grai Cosmetic: Sruri solubile ale acizilor grai Na+, K+, NH4

+

Istoric: Vechiul testament (extract apos al cenuii lesie) Pliniu cel Btrn meniona spunul ca produs de fenicieni din grsime de capr i cenu de fag Romanii foloseau o argil de la muntele Sapo, impregnat cu amestec de grsime topit i cenu. La muntele Sapo exista un loc destinat sacrificiilor rituale de animale Celii produceau un spun din grsime i cenu Saipo Galen (130 -200 AD) menioneaz utilizarea spunului la splarea corpului Priscianus (385 AD) menioneaz meseria de spunar saponarius Tehnologia nu s-a schimbat semnificativ pn in sec XX Epoca sapunului s-a deschis cu descoperirea fabricarii sodei la nivel industrial: Leblanc, i apoi Solvay: Fabricarea sodei

-pentru spalare, curatare

-lubrefianti- agenti de ingrosare

-Saruri de aluminiu, litiu, calciu

-rol spalare- surfactanti

Materii prime: C12-C18 Grsimi -Grsimea animal -Grasimi vegetale: Uleiul de palmier, Uleiul de cocos, Uleiul de miez de Palmier C12 - C14 -NaOH, KOH

Amestecuri comerciale de grsimi 80% C16C18 : 20% C12C14, 75% C12C18 : 25% C12C14, 70% C16C18 : 30 %C12C14. Grsimile cu C12C14 dau o consisten moale spunului Grsimile cu C16C18 contribuie la puterea de splare i calitatea spumei (stabil, consistent).

Grsimi i uleiuri

Proprieti

Indice saponificare

Indice de iod

Ps oC

Pt. oC

Glicerin %

Ulei de cocos 250-264 7-12 20-24 23,0 13

Grsime animal 192-202 48-52 40-47 40,0-47,0 10

Ulei miez palmier 245-255 14-19 20-28 24,0-26,0 12

Oleina miez palmier

231-244 25-31 - 21,8-26,0 -

Ulei palmier 196-202 50-55 40-47 27,0-50,0 10

Stearina palmier 193-206 48 (max) 20-26 24,0-26,0 -

Caracteristici ale grasimilor

Distribuia acizilor grai i caracteristicile maselor de baz de spun

Acizi grai distilai

Aditivi folositi in fabricarea sapunului : Compoziia de parfumare: -amestecuri de substante volatile din diferite clase chimicei ntr-un solvent(dipropilenglicol, dietilftalat). Alti solveni pot interactiona cu masa sapunului si ii modifica modifica proprietile Acizi grai liberi (superfatting) -folositi pentru neutralizarea alcalinitii(acizi grai din ulei cocos, miez de palmier, acid stearic sau acid citric ori fosforic)

Glicerina -folosita pentru abilitile hidratante -scade puterea de spalare a unui sapun

Colorani, pigmeni - se nglobeaza in masa de baz alturi de ageni de opacifiere ZnO, TiO2

Aditivi (continuare): Conservani -agenti chelatanti (EDTA, DTPA dietilentriaminopentaacetat) -agenti antioxidanti (BHT(butilhidroxitoluen E321) Ageni de condiionare pentru piele -Vitamina E -ulei de jojoba -lanolin- puternic hidrofoba -glicerilstearat- aspect sidefat -esteri izopropilici, -siliconi -cear de albine

Ageni antimicrobieni (antiseptici); triclorocarbanilida, triclorsan(irgasan) Surfactani sintetici- se folosesc cei anionici Ali aditivi aditivi tehnologici, agenti de umplere, exfoliani

Procedee de fabricare: 1. Discontinuu

1. Fierbere grsime cu NaOH 2. Adugare de sare. Se separ spunul (mas cu cca 65% ap cu

coninut de glicerin i sare). 3. Se poate continua fierberea dup adaos de NaOH pentru

consumarea tuturor resturilor de grsime 4. Separarea fazelor, ndeprtarea apelor glicerinoase 5. Splare spun. 6. Condiionare sub form de mas de baz sau spun finit

2. Continuu- mai ieftin, se poate automatiza, sarjele sunt mai mici

1. Saponificare -Grsimi i leie

2. Neutralizare - Acizi grai i leie

1. 20mL of a 20% weight per volume NaOH solution

is mixed with 5mL of any oil.

2. 10mL ethanol is added to aid in the mixing of the

reactants.

3. the mixture is boiled using a hot plate on water

bath for 30 minutes.

4. water is added periodicaaly to maintain a

constant volume.

5. a curd of soap forms on top of the mixture.

6. 5g of solid salt NaCl is added and boiled for a few

more minutes.

7. the salt precipitates the soap which floats on top

oh the solution as a solid.

8. filter,wash and test the soap.

Diagrama flux general pentru fabricarea spunului

Procedeul Colgate Procedeul Lever Rexona

Sistem de dublu extruder pentru spun

Differences between soaps and detergents:

-formation

formation of soap is by animal fats and vegetable oils which come from renewable resources

detergent is make by hydrocarbons which come from the petrochemical industry,it is non renewable resources.

-structure

soaps are ionic on polar head with a long,non-polar hydrocarbon tail. soap are anionic.

detergents have same structure to soap ionic head and non polar tail,but detergent can be anionic,cationic or

non-ionic.

-manufacture

soaps are manufacture by saponification,heating fats or oils which are esters with NaOH or KOH, then

precipitate with NaCl

one example of detergent is propene from petrochemical industry polymerises into polyprope,it also adding of

a benzene ring.detergent also reacting with H2SO4 and also reacting with NaOH to form sodium sulfate.

-reaction with hard water

soap do not lather well in hard water,soaps will form scum with calcium and magnesium this will cause the

clothes dull and grey

detergent will lather in hard water,detergents do not precipitate mineral salt in hard water.

-biodegradability

soaps are biodegradeble

detergents are biodegradable if hydrocarbon chain is straignt, while non-biodegradable if is branched chain.

-phosphates

soaps do not contain phosphates

detergents may be mixed with phosphates which pollute the enviroment

Sapunuri si creme de ras -un amestec de sapunuri de sodiu si de potasiu

Produse care fac rasul mai agreabil sau mai suportabil si care se prezint sub mai multe forme: batoane de spun paste de ras n tuburi creme de ras nespumante spume de ras in aerosoli

Cerine: Neiritant pentru fa Meninerea in form umed tot timpul rasului nmuierea brbii i meninerea acestei stri tot timpul rasului Sa aib efect de lubrifiere pentru ca aparatul de ras sa lunece uor Sa aib vscozitate suficient pentru a menine prul drept Stabil termic Noncoroziv Uor de ndeprtat dup ras

Ageni de nmuiere, sunt eseniali pentru spunuri de ras i creme de ras spumante -glicerol -alchilolamine(monoetanolamine, dietanolamine, trietanolamine) -laurilsulfati Cremele de ras nespumante, necesit nmuiere prealabil- apa cu spun in firul umed furnizeaz un lubrifiant Diferene de formulare: Creme de ras spumante nespumante Coninut umectai redus ridicat pH: 10 8 pH-alcalin grad de inmuiere al pielii mare

Spunuri solide -tind sa fie inlocuite cu geluri, sapunuri lichide; -materii prime:- grasimi - KOH, NaOH; -antioxidanti (BHA, BHT)(se evita rancezirea) Spre deosebire de spunurile de toalet n spunurile solide de ras: KOH Spum mai consistent i mai rapid format KOH pur (liber de sulfai, Fex+ i Cl-1)

R1 R2

Componeni % Componeni %

Spun de toalet 50,00 Acid stearic 50

Ulei de cocos 5,00 Ulei cocos 12

Acid stearic 10,00 KOH 20

Untur 20,00 NaOH 4

NaOH 2,30 Ap 14

KOH 10,00

Antioxidant 0,05

Apa 2,65

Grsimile i hidroxizii se vor aduga peste spunul iniial; o parte din glicerina format rmne n mas, contribuind la creterea calitii spumei i la puterea emolient a spunului

Creme de ras spumante

Iniial n borcane (anii 1880 SUA), ulterior in tuburi In concuren cu cremele nespumante, loiunile pentru rasul electric, spumele de ras, gelurile aerosol Cel mai eficient produs pentru ras; Unul dintre produsele cel mai dificil de obinut datorit problemelor de stabilitate termic Similar cu spunurile solide. Diferena apare n consisten( controlata de aditivi) Stabilitatea cremelor spumante este dat de electrolii care trebuie s menin n echilibru n limite largi de temperatur sistemul coloidal.

Electroliii trebuie testai pentru activitate coroziv asupra tuburilor de Al (Cl- este cunoscut activitatea sa este contracarat de Na2SiO3 inhibitor de coroziune)

Materii prime: KOH este important att ca puritate (lips de Fe, sulfati) ct i ca raport cu NaOH Acidul stearic comercial folosit in fapt amestec acid stearic/palmitic. Important: culoarea i mirosul, care pot fi parametri de reject pentru materii prime. Pentru stabilitatea culorii sau mirosului neplacut importani sunt antioxidanii. Trietanolamina este obligatorie la cremele nespumante i la spumele de ras (aerosol)

- reduce calitatea spumei

Uleiul de cocos influeneaz calitatea spumei si caracterul iritant al acesteia. In plus, uleiul de cocos poate produce problemele de miros si de culoare similare cu ale acidului stearic. Acizii grai mai nesaturai dect acidul oleic trebuie evitai deoarece tind s se oxideze.

Caracteristicile spumei n funcie de acizii grai care formeaz spunurile

Acid Spum spun Na+ Spum spun K+

Stearic Aproape inexistent; spun foarte solubil

Lunecoas, dens nu abundent

Palmitic Modest Dens dar nu abundent

Miristic Destul de abundent Foarte bun, abundent

Lauric Abundent Uoar, instabil

Oleic Se formeaz uor, consistent

Se formeaz uor, instabil

Creme de ras spumante (continuare)

Ingredieni mbuntesc calitatea spumei creeaz senzaie de confort nmuiere barb reinere umiditate Superfatting (adaos de acizi grai liberi) evit alcalinitatea stabilizeaz spuma, reinnd umiditatea Ageni hidratani glicerol lanolin (i ca emolient) Carbowax (PEG) Conservani (parabeni, imidazolidiniluree, sorbati, fenoxietanol) Antiseptic (acid boric, borax) Antioxidanti (BHT, BHA) Mentol (agent rcorire) Parfum

Creme de ras spumante (continuare)

A B C D

Acid stearic 35,0 21,0 20,0 38,8

Ulei de cocos 10,0 10,5 6,0 9,7

KOH 6,1 6,6 7,5 8,0

NaOH 2,0 0,4 0,5 1,6

Glicerol 8,0 7,0 12,0 11,6

Ap 37,4 53,2 37,5 30,3

Aditiv 1,5 1,3 1,0 -

Acid boric - - 0,5 -

Stearin - - 15,0 -

Antioxidant q.s. q.s. q.s. q.s.

Conservant q.s. q.s. q.s. q.s.

Parfum q.s q.s. q.s. q.s

Protocol: Dup saponificarea acidului stearic si a uleiului de cocos se adug surplusul de acid stearic Se adaug ingredientele speciale (lanolina si antioxidantul) Se nclzete glicerolul, acidul boric si jumtate din cantitatea de ap la 65C, se amestec cu masa principal Omogenizare lent Apa rmas, se nclzete la 44C i se adaug ncet

Formulri de principiu:

Creme de ras nespumante

Sunt destinate aplicrii pe fa fr pensul Necesita inmuierea prealabila cu ap cald i spun Emulsii de tip O/W care conin stearai de amoniu, trietanolamin, acid stearic liber, ingredieni higroscopici Ingredieni

TEA(emolient) Lanolina Materiale polimerice (metil celuloza, polivinilpirolidona, CMC (agenti de ingrosare pentru fixarea firului de pr) Conservani Stearat de glicerina(agent de sidefare) Emulgatori( Span 20, Tween 20)

Formulri de principiu:

Creme de ras nespumante

Se topesc uleiurile si se introduc in malaxor nclzit. TEA se amestec cu 1/3 din ap la 65C si se introduce in malaxor la 10 rot/min. Se adaug restul de ap la 44C i se agit la turaie ridicat pn la emulsionare. Dup rcire se adaug compoziia de parfumare.

Produse de preras si

Produse dupa ras

Rasul provoaca o stare de disconfort locala datorita:

-iritatiilor

-leziunilor fizice

Micsorarea discomfortului prin:

-alegerea aparatului de ras

-produselor de ras

-produselor de preras

-produselor dupa ras

Produse de preras

-sunt folosite pentru pregatirea barbii si a fetei pentru ras

1. Produse pentru inmuierea barbii

-au rol de protectie a pielii

Componenti:

-Substante tensioactive

-Emolientii

-Lubrifianti- pentru a reduce frecarea dintre lame si

piele(uleiuri siliconice)

Produse de preras

Produse pentru inmuierea barbii(continut)

Laurilsulftat de TEA (Dupanol WAT) 20g (3)

Aerosil OT( sulfosuccinat de bis 2 etilhexil) 0.1g (2)

Etilcarbitol(dietilenglicoeter) 3 g (1)

Alcool denaturat 1 g (1)

Apa demineralizata pana la 100g (1)

Acizi grasi din cocos 4.2g(1)

Acid oleic( cu acid linoleic) 5.6g(1)

Propilenglicol 5.0g(1)

TEA 2.85g(2)

MEA 1.26g(2)

Tergitol NPX(nonilfenoxietanol) 2 g(3)

Apa demineralalizata pana la 100g(3)

O

O S

O

O

OO

O-Na+

OH3C

O

OH

O

O

OH

Se pot adauga:

-coloranti

-pigmenti

-mentol

-conservanti

-agenti antiseptici

2. Produse pentru pregatirea pielii inainte de ras

-Sunt produse profesionale -Se folosesc inanintea aplicarii cremei de ras

-Functioneaza ca interfata intre piele si cremele de ras

Maresc capacitatea de lubrefiere a pastei de ras Reduc sensibilitatea pielii la actiunea mecanica, respectiv la actiunea chimica

Compozitie de principiu

I

Acid stearic 20.6g

Stearat de dietilenglicol 2.5g

Ulei mineral 4g

Ulei de ricin sulfonat 1.0g

II

TEA 1.3g

Borax 0.9g

Apa 14g

Propilenglicol 4.0g

Alginat de sodiu 2% 50g

III

Mentol 0.1g

Camfor 0.1g

Parfum 0.5g

I se incalzeste la 70oC sub agitare pana la

omogenizare.

In solutia coloidala de alginat se introduc ceilalti

Ingredienti din II si se incalzeste la 70oC.

Se adauga I in II sub agitare si se raceste

pana la 45oC, cand se adauga componentii III.

3. Produse pentru pregatirea pielii inainte de rasul electric

Asigura :

-Indepartarea umiditatii pielii- solutii alcoolice( efect deshidratant)

-Mentinerea firelor de par in stare dreapta si ferma- agenti astringenti(acidul

lactic, fenolsulfonatul de Zn, clorhidrat de aluminiu)

Compozitie de principiu:

Fenolsulfonatul de Zn 1.8g (1)

Alcool denaturat 40g (1)

Mentol 0.1g (1)

Camfor 0.1g (1)

Extract de hamamelis 58g (2)

Produse de dupa ras(after shave)

-Indeparteaza senzatia de tensiune, disconfort de dupa ras

-Calmeaza iritatiile minore

-Efect cicatrizant

-Confera senzatia de racoare

-Protejeaza pielea de agenti bacterieni

Forme:

-Lotiuni dupa ras

-Gel dupa ras

-Spuma dupa ras

-Balsam dupa ras

-Pudra dupa ras

Lotiuni dupa ras

-cele mai uzuale

Materii prime:

-contin 40-50% alcool- agent antiseptic

-agent umectanti-propilen glicol

-agenti astringenti

-agenti emolienti

-agenti cicatrizanti

Continut de principiu

Etanol denaturat 55g (2)

Dipropilenglicol 2g(1)

Ulei de ricin polietoxilat 1g(2)

Alantoina 0.1g(1)

Extract de aloe (2)

Agent germicid (Irgasan) (2)

Apa pana la 100g(1)

Absorbant UV (2)

Parfum (2)

Gel dupa ras

- Se obtine combinand polimer de carboxivinil si o baza

Continut de principiu

Carbomer 934 1g

Mentol 0.1g

Etanol denaturat 48g

Trietanolamina 1g

Apa pana la 100g

Parfum

Colorant

Se dizolva Carbomerul in o treime

din cantitatea de apa, cu agitare

puternica. (A)

Se dizolva TEA, mentolul si parfumul in

etanol. (B)

Se adauga solutia B la solutia A, in

cantitati mici si sub agitare.

Se dizolva colorantul in restul de apa si

se aduga amestecului.

Spuma dupa ras

-este dispersata de aerosol sub forma de spuma si cand ajunge in

contact cu piele se distruge

Nonionic emulgator(Polawax) 3.34g

Etanol (denaturat) 95.34g

Mentol 0.06g A

Triclosan1 0.06

Allantoin 0.10g

Di-isopropyl Adipate(Crodamol) 1.10g

Parfum q.s B

Butan 8% 92%

Se amesteca ingerdientele A si se incalzesc

la 60-65oC. Se raceste amestecul la 40oC

cand se aduga parfumul. Dupa racire se umple

tubul cu amestecul si se