133765810 48696075 Factori de Risc de Accidentare Şi Imbolnăviri Profesionale Proprii...

8/12/2019 133765810 48696075 Factori de Risc de Accidentare Şi Imbolnăviri Profesionale Proprii Activităţilor de Prelucrare L…

http://slidepdf.com/reader/full/133765810-48696075-factori-de-risc-de-accidentare-si-imbolnaviri-profesionale 1/242

S pt mâna eur opean pentr u s n tate # i secur it at e în m un c – Evaluarea riscurilor

5

FACTORI DE RISC DE ACCIDENTARE l ÎMBOLN#VIRIPROFESIONALE PROPRII ACTIVIT#&ILOR DE PRELUCRARE LA

CALD

RACLARIU GICU CATALIN

Rezumat: Obiectivele lucr rii constau in identificarea factorilor de risc de accidentare si îmbolnvire profesionala in activit # ile de prelucrare la cald proprii activit # ii executantului.

Activit#ile de prelucr ri la cald ale pieselor, înglobeaz foarte multe activit#i(opera#ii) mai mult sau mai pu#in distincte.

In lucrare au fost grupate aceste activit#i (opera#ii) în vederea elabor rii testelor cucaracter specific, astfel:

Ø formare;Ø modelare;Ø turnare;Ø forjare;Ø tratamente termice.Corespunztor acestor grupe de activit#i considerate ca fiind cele mai reprezentative

pentru prelucrarea la cald a pieselor, au fost elaborate cele $apte teste pe meserii.In continuare vor fi prezenta#i factorii de risc de accidentare $i îmbolnviri profesionale

întâlni#i în activit#ile de prelucr ri la cald, proprii activit#ii executantului.

1.1. Omisiuni

a) Neutilizarea mijloacelor de protec#ie prevzute:Ø neprotejarea benzilor rulante $i a tamburilor cu apr toare de protec#ie;Ø repara#ia unui utilaj f r a pune plcu#e de avertizare;Ø lucrul cu acizi sau lian#i, f r echipament adecvat;Ø neutilizarea instala#iei de ventila#ie la executarea unor lucr ri în mediu toxic sau cu

praf;Ø lucrul cu r $ini furanice cu capul neacoperit $i f r a folosi mnu$i din cauciuc dublate

de bumbac;Ø lipsa limitatoarelor la toate mecanismele unde se impune prezen#a lor;Ø lipsa mijloacelor de avertizare acustic $i optic în o#elrii;Ø lipsa dispozitivelor de blocare în cârligul macaralei în vederea prevenirii r sturnrii

oalei de turnare în timpul transportului;

Ø lipsa dispozitivelor de basculare ale oalelor de turnare ce dep$esc 0,5 t;Ø dezbaterea formelor f r a fi pornit instala#ia de ventila#ie;Ø destuparea orificiilor de evacuare a o#elului $i a zgurii f r a folosi ecrane de protec#ie;Ø nefolosirea paravanelor la ciocanele matri#oare;Ø nefolosirea apr torilor de protec#ie la pedala de ac#ionare a ciocanelor;Ø nemarcarea locurilor unde sânt depozitate piese calde ce urmeaz s se r ceasc în aer.

b) Neefectuarea în timp util a unor opera#ii indispensabile securit#ii muncii:Ø neverificarea cuptorului de uscat forme atât înainte cit $i în timpul func#ionrii;Ø neverificarea strii zidriei cuptorului;Ø r sturnarea benzilor de zgur înainte de solidificarea total a acesteia;

Ø ventilarea necorespunztoare înainte de introducerea gazelor în cuptorul de forj;Ø necur #irea de ulei a postamentului din jurul utilajelor.




6

1.2. Efectuarea necorespunz'toare (din care rezult' st'ri periculoase sau nocive) a unoropera)ii de munc' prev'zute prin sarcin' de munc'

a) Comenzi, manevre:

Ø descrcarea, depozitarea necorespunztoare a materiilor prime (nisip, novolac,întritori, minereuri, etc.), în depozite, magazii sau la locul de munc;Ø interven#ii la utilaje $i instala#ii ce se afl în func#iune $i au organele în mi$care

neprotejate;Ø dezbaterea manual a formelor dup turnare;Ø manipularea necorespunztoare a pieselor turnate în vederea pregtirii acestora pentru

opera#ia de sablare la introducerea în instala#ia de sablare;Ø interven#ia la instala#iile benzilor transportoare în timpul func#ionrii acestora;Ø echilibrarea formelor cu mâna sau corpul, în timpul transportului;Ø intrarea persoanelor care servesc cuptorul de uscat forme la o temperatur mai mare de

40°C;

Ø încrcarea în bene a materialelor cu gr simi, uleiuri, ap, plumb, zinc;Ø transportul pe acela$i drum al oalelor pline $i al celor goale, în cazul turnrii în

conveior;Ø transportul oalelor de turnare pe electrocare, crucioare improvizate ce se deplaseaz

pe teren denivelat;Ø îndeprtarea pieselor de pe dezbttor cu dou cârlige;Ø prinderea cu lan#uri sau cabluri a pieselor mari de re#ele de turnare sau bavuri dup

dezbatere;Ø cur #irea prin sablare a pieselor cu u$ile deschise la instala#iile de sablaj;Ø executarea opera#iei de vopsire a formelor cu vopsele cu autouscare, având solven#i

organici, în vecintatea surselor de cldur ;Ø folosirea uneltelor de min cu suprafe#e de percu#ie deformate, înflorite sau $tirbite,

precum $i a uneltelor de min improvizate;Ø manipularea în mod necorespunztor a semifabricatelor (cu cle$te necorespunztor, cu

lopata);Ø folosirea în mod necorespunztor a cârligelor, cu ajutorul crora se scot piesele din

cuptor;Ø aprinderea necorespunztoare a cuptoarelor de ctre persoane neautorizate;Ø polizarea necorespunztoare a pieselor $i a barelor în vederea controlului ultrasonic;Ø montarea în mod necorespunztor a penelor pe ciocane;Ø repararea $i montarea în mod necorespunztor a matri#elor pe utilaje;

Ø îndeprtarea #undrului de pe nicoval sau a cavit#ilor pieselor cu aer comprimat;Ø manipularea necorespunztoare a pieselor calde;Ø evacuarea în mod necorespunztor a pieselor din tobele de sablaj;Ø polizarea $i marcarea în mod necorespunztor a pieselor;Ø manipularea în mod necorespunztor a srurilor folosite la tratamente termice;Ø folosirea pieselor, sculelor sau dispozitivelor ude;Ø topirea srurilor, în bi necorespunztoare (f r capace);Ø manevrarea cu cle$ti sau scule improvizate a ventilului buteliei de amoniac;Ø ventilarea incorect a instala#iei de nitrare;Ø manipularea necorespunztoare a pieselor pe masa de încrcare a manipulatorului;Ø folosirea necorespunztoare a bilor de r cire în ulei (la temperaturi peste limita de

aprindere);Ø folosirea incorect a gazului metan cu oxigen pentru ob#inerea unei flcri stabile




7

pentru clirea superficial cu flacr a pieselor;Ø prinderea necorespunztoare a probelor în circular pentru debitarea epruvetelor;Ø încrcarea necorespunztoare a cuptoarelor cu vatr mobil;Ø cur #irea sau deblocarea interioarelor bazinului de clire $i splare în mod

necorespunztor.

b) Pozi#ionri, consolidri, fixri:Ø depozitarea, stivuirea formelor goale sau turnate la înl#ime necorespunztoare;Ø depozitarea pe platforma cuptoarelor a materialelor combustibile;Ø deschiderea formei neconsolidate în t impul turnrii o#elului sau fontei;Ø a$ezarea barelor în mod necorespunztor pe mese $i role de la stan#e $i circulare;Ø prinderea barelor în mod necorespunztor pe ma$inile de debitat;Ø a$ezarea necorespunztoare a semifabricatelor în cuptor;Ø a$ezarea necorespunztoare a semifabricatelor la forjare;

1.3. Efectuarea în afara sarcinii de munc' a unor opera)ii de munc'

a) Pornirea mijloacelor de transport, instala#iilor, ma$inilor sau utilajelor:Ø pornirea accidental a unui agregat;

b) întreruperea func#ionrii instala#iilor, ma$inilor, utilajelor:Ø întreruperea func#ionrii instala#iilor de ventila#ie;

c) Oprirea alimentrii cu curent electric.

1.4. Expunerea în afara sarcinii de munc' la factori periculo*i sau nocivi

a) Prin deplasri, sta#ionri, în locuri sau zone cu pericol temporar sau permanent:Ø trecerea pe sub formele suspendate;Ø trecerea peste formele turnate;Ø circula#ia persoanelor pe bolta cuptoarelor;Ø servirea mesei cu mâinile murdare $i în apropierea amestecului cu r $ini furanice ;Ø urcarea pe gr tarul dezbttorului în timpul func#ionrii (cu forme pe el).

1.5. C'deri

a) Cderi la acela$i nivel:Ø prin dezechilibrare;Ø prin alunecare;Ø prin împiedicare.

b) Cderi de la înl#ime:Ø prin p$ire în gol;Ø prin dezechilibrare;Ø prin alunecare.

1.6. Reac)ii spontane inadecvate în situa)ii de pericol




8

1.7 Prezen)a la lucru în condi)ii psiho-fiziologice necorespunz'toare

Ø sub influen#a alcoolului;Ø în stare de oboseal;

Ø sub influen#a unor medicamente;Ø sub influen#a unor stri emo#ionale puternice.

1.8. Anihilarea brusc' a capacit')ii func)ionale

Ø le$in;Ø ame#eal.

BIBLIOGRAFIE

1.Normativ de protec)ie a muncii pentru industria de utilaj greu, construc)ii de ma*ini si electrotehnic',citat de O.I.D.-I.C.M.- Bucure$ti 1987.

3.Nazarica T., Teste pentru verificarea cuno*tin)elor de protec)ie a muncii la prelucr'ri la cald ICSPM,Bucure$ti, 1991.




9

FACTORII DE RISC DE ACCIDENTARE I ÎMBOLN#VIRI

PROFESIONALE PROPRII ACTIVIT#&ILOR DE PRELUCR #RI LARECE I METODELE DE PREVENIRE

HARJA COSTEL

Rezumat: Un rol important pentru prevenirea accidentelor de munc si îmbolnvirilor profesionale, const înevaluarea riscurilor $i stabilirea m surilor de securitate si sntate în munc. Obiectivele lucr rii constau în prezentarea factorilor de risc în activit # ile de prelucr ri la rece, precum $i m surile de prevenire .

Activit#ile de prelucr ri la rece se desf $oar la temperatura mediului ambiant, f r înclzirea prealabil a semifabricatelor sau a pieselor supuse prelucr rii.

Din aceast grup de prelucr ri fac parte:activit#ile de prelucrare prin a$chiere:Ø strunjire;

• frezare;• gurire;• rabotare;• mortezare;• rectificare etc.

Ø activit#ile de prelucrare prin deformare:• presare;• debitare.

• In continuare vor fi prezenta#i factorii de risc întâlni#i în activit#ile de prelucr ri larece, precum $i msurile de prevenire prevzute în normele de protec#ie a muncii.

1.1. Alunecarea

Acest factor de risc apare la: strunjire, bro$are, gurire, frezare, rectificare, debitare cufer str ul circular $i fer str ul alternativ.

Alunecarea la locul de munc se poate produce datorit uleiului de pe paviment saugr tar.

Pentru evitarea apari#iei acestui factor de risc se va men#ine în permanen# cur #enia lalocul de munc, iar petele de ulei vor fi acoperite cu rumegu$ pân la eliminarea uleiului.

1.2. R 'sturnare

Opera#iile la care apare factorul de risc „r sturnare" sânt: strunjire, bro$area, gurire,alezare.

Acest pericol poten#ial de accidentare exist în cazul depozitrii necorespunztoare a pieselor la locul de munc.

Pentru ca depozitarea pieselor s se fac corect, normele de protec#ie a muncii prevdurmtoarele:

- piesele cu o lungime mai mare de 1,5 ori diametrul lor nu se a$eaz în pozi#ie

vertical ci numai în pozi#ie orizontal $i pe supor #i;- stivele de material s nu dep$easc ca înl#ime 1,5 ori latura mic a bazei $i s se




10

verifice echilibrul acestora;- piesele mici se a$eaz în containere;- se recomand ca materialele a$ezate în containere s nu dep$easc nivelul de

umplere;- tablele se vor a$eza în stive numai în pozi#ie orizontal. Înl#imea stivei de tabl nu

va dep$i în atelier 0,5 m;- în stiv se vor a$eza numai materiale de aceea$i form.

1.3. C'derea liber'

Factorul de risc „cdere liber " este întâlnit la opera#iile de strunjire, bro$are, gurire,rabotare, mortezare în timpul manipulrii pieselor grele, la fixarea lor pe ma$in $i ladesfacerea lor la sfâr $itul prelucr rii.

Se recomand ca piesele grele s se manipuleze numai cu mijloace mecanizate(instala#ii de ridicat) când acestea dep$esc 20 kg greutate.

La presare, „cderea liber " const în cderea sculelor (matri#elor).

Sculele, matri#ele, stan#ele se transport $i se a$eaz pe masa presei cu utilaje destinateacestui scop (crucioare, electrostivuitoare, macarale, poduri rulante).

Sculele trebuie s fie corect fixate pe masa ma$inii.Se interzice fixarea improvizat a matri#ei chiar $i pentru un numr mic de piese de

executat.Montarea $i demontarea matri#elor se va face numai sub supravegherea reglorului.

1.4. Scurgerea

Acest factor de risc este întâlnit la opera#iile de strunjire, bro$are, frezare, gurire, la prese hidraulice $i const în scurgerea uleiurilor minerale folosite, care pot determinaîmbolnviri profesionale.

Actele normative in domeniul securit#ii $i snt#ii în munc prevd utilizareamnu$ilor de protec#ie rezistente la produse petroliere.

Este obligatorie folosirea unguentelor de protec#ie a pielii atât înainte de începerealucrului cât $i la terminare, conform prescrip#iilor medicale.

1.5. Riscuri implicate de mi*c'rile func)ionale normale ale ma*inilor, mecanismelor *ipieselor

La opera#ia de strunjire apare riscul de accidentare în timpul func#ionrii normale a

ma$inii prin lovire de barele ce se strunjesc.Se recomand ca aceste bare s fie drepte $i introduse în tuburi de protec#ie cu izolarefonic, care s fie mai lungi sau cel pu#in egale cu lungimea barelor.

La toate opera#iile de prelucr ri la rece exist riscul de accidentare prin interven#ia lama$in, pies, scul, în timpul func#ionrii ma$inii.

Se interzice interven#ia la ma$in în timpul lucrului, verificarea piesei, msurareaacesteia.

Se va opri ma$ina atât la verificarea cotelor, cât $i la desprinderea pieselor prelucrate$i la fixarea altora.

Îndeprtarea a$chiilor se va face cu ma$ina oprit $i cu scule ajuttoare.La toate opera#iile de prelucr ri la rece muncitorul se poate accidenta prin prinderea

îmbr cmintei sau a prului de ctre organele în mi$care. Se recomand ca hainele de lucru s fie încheiate $i bine strânse pe corp.




11

Prul s fie prins în basc sau basma.Este interzis apropierea de piesele excentrice în t impul prelucr rii.

1.6. Declan*area necontrolat' a pornirii

Acest factor de risc este prezent la toate opera#iile de prelucr ri la rece $i este generatde neaten#ia muncitorului care deserve$te ma$ina sau a unui alt muncitor aflat la locul demunc.

Pentru ca acest factor de risc s dispar , se recomand intercondi#ionarea între pozi#iade protec#ie a dispozitivului $i declan$area pornirii ma$inii, sau existen#a comenzii

bimanuale.

1.7. Întreruperea accidental' a procesului de produc)ie

Acest factor de risc exist la toate opera#iile de prelucr ri la rece.întreruperea accidental a procesului de produc#ie poate aprea datorit întreruperii

accidentale a alimentrii cu curent electric a ma$inii, cu aer comprimat sau lichid sub presiunea dispozitivelor de fixare a pieselor.

Pentru evitarea accidentrii se recomand ca ma$inile s fie prevzute cu apr tori de protec#ie speciale, iar dispozitivele de fixare a pieselor vor fi prevzute cu dispozitive de blocare împotriva desfacerii.

1.8. Devieri de la traiectoriile normale

La opera#ia de strunjire, devierea de la traiectoria normal, o poate avea piesa prindesprindere din universal în timpul lucrului, sau cu#itul datorit ruperii sau desprinderii dinsuport, precum $i universalul prin desprinderea lui.

Pentru eliminarea acestui risc de accidentare, normele de protec#ie a muncii prevdurmtoarele:

Ø se vor verifica bacurile de prindere pentru a se constata gradul de uzur ;Ø cu#itele vor fi fixate cu cel pu#in dou $uruburi pentru fiecare cu#it;Ø înl#imea cu#itului va fi în func#ie de regimul de a$chiere ;Ø pentru o strunjire normal lungimea cu#itului ce iese din suport trebuie, s fie mai

mare decât 1,5 din înl#imea capului cu#itului, iar ac#ionarea lui se va face lin;Ø la universalul fixat cu siguran# se va verifica modul de fixare al acestuia $i se

interzice lucrul la strung f r siguran#.La opera#iile de rabotare $i mortezare, piesele, prin desprinderea lor de pe masa

ma$inii $i cu#itele, prin ruperea lor, pot avea devieri de la traiectoria normal în timpullucrului.Pentru evitarea acestui lucru prinderea pieselor se va face în dispozitive de fixare care

s asigure rigidizarea lor. Se va verifica fixarea pieselor înainte de începerea lucrului.în timpul lucrului muncitorul va sta lateral fa# de ma$in.

Regimul de a$chiere va fi ales în func#ie de caracteristicile cu#itului $i ale materialului prelucrat.

La opera#ia de frezare, piesa, prin desprinderea ei de pe masa ma$inii poate produceaccidentarea muncitorilor. Se vor utiliza pentru fixarea pieselor dispozitive universale $ispeciale. Se va adopta un regim de a$chiere corespunztor sistemului de prindere folosit.

În timpul lucrului poate aprea pericolul de accidentare datorit ruperii frezei sau

ruperii dornului portscul.Se recomand utilizarea ochelarilor de protec#ie. Ma$ina va fi dotat cu dispozitive de




14

EVALUAREA RISCURILOR – PRACTICA DE PREVENIRE A

ACCIDENTELOR DE MUNCA SI A ÎMBOLN#VIRILORPROFESIONALE

ING. FULOP EUGEN

Rezumat. In the EU framework assessment is extremely important, as the key to healthy workplaces. Risk assessment is adynamic process that allows enterprises and organisations to put in place a proactive policy of managingworkplace risks. All enterprises must carry out regular assessments. Proper risk assessment includes, among others things,making sure that all relevant risks are taken into account, checking the efficiency of the safety measures adopted,documenting the outcomes of the assessment and reviewing the assessment regularly to keep it updated. Employers in each workplace have a general duty to ensure the safety and health of workers in every aspectrelated to their work. The purpose of carrying out a risk assessment is to enable the employer to take themeasures necessary for the safety and health protection of workers.There are many risk assessment tools and methodologies available to help enterprises and organisations assesstheir risks. The choice of method will depend on workplace conditions, for example the number of workers, thetype of work activities and equipment, the particular features of the workplace and any specific risks.The most common risk assessment tools are checklists, which are a useful tool to help identify hazards. Otherkinds of risk assessment tools include: guides, guidance documents, handbooks, brochures, questionnaires, and“interactive tools”.There are a variety of methodologies for achieving the risk assessment . There is no single “right” way to do arisk assessment and different approaches can work in different circumstances.One risk assessment procedure can be broken down into a series of five steps: Identify hazards and those at risk, Evaluating and prioritising the risks, Deciding on preventive action, Taking action and Monitoring andreviewing.

Evaluarea riscurilor este esen#ial în abordarea european de prevenire a accidentelor demunca $i a bolilor profesionale.

Dac procesul de evaluarea a riscurilor nu este f cut bine, sau nu se face de loc, msurileadecvate preventive nu pot fi identificate sau puse in practic.În trecutul politicii de protec#ia muncii din #ara noastr msurile de prevenire a accidentelorde munc $i a bolilor profesionale erau stabilite ca urmare a cercetrii accidentelor $iîmbolnvirilor profesionale, a experien#elor acumulate dup producerea acestor evenimente.

An de an se înregistreaz milioane de lucr tori din cadru U.E. care sufer vtmri sauîmbolnviri la locul de munc. De aceea este atât de important prevenirea riscurilor. Oriacest lucru nu se poate realiza decât prin evaluarea riscurilor înainte de producerea unorevenimente nedorite cu consecin#e incalculabile atât în plan economic cât $i în plan social.Evaluarea riscurilor este un proces dinamic ce permite firmelor $i organiza#iilor o politic

proactiv în administrarea riscurilor la locul de munc.

Firmele, indiferent de dimensiunile sau tipul acestora trebuie s realizeze evalu'ri aleriscurilor periodice. Se vor evalua nu numai riscurile imediate sau evidente ci $i cele

probabile $i se va verifica eficien#a msurilor, documentând rezultatele evalurii $i revizuind

evaluarea periodic, pentru a o men#ine la zi.




15

Legisla)ia european relevant în evaluarea riscurilor este directiva Cadru 89/391/CEE,directiv ce a fost transpus în legisla#ia româneasc, respectiv Legea nr. 319/2006 cu dreptulde a introduce prevederi urgente pentru protec#ia lucr torilor. Directiva ofer principiigenerale privind prevenirea riscurilor $i indica#ii pentru implementarea acestor principii.Astfel angajatorii sunt responsabili pentru asigurarea securit#ii si snt#ii lucr torilor în

orice aspect legat de munc', iar evaluarea riscurilor este un aspect integral almanagementului de SSM.

In desf $urarea procesului de munc este necesar definirea urmtorilor trei termeni, cecaracterizeaz strile $i varia#iile acestuia:

1. Pericol= un pericol poate fi reprezentat de materiile prime, substan#ele utilizate,echipamentele de munc, metode sau practici $i factori de mediu care prezint un anumit

poten#ial de vtmare sau îmbolnvire.

2. Risc= riscul este poten#ialul ridicat sau sczut ca cineva s fie atins de pericol.

3. Evaluarea riscurilor = procesul de evaluare a securit#ii $i snt#ii lucr torilor fa# de pericole la locul de munc. Este examinarea sistematic a tuturor aspectelor legate de munc ce includ:

- ceea ce poate provoca vtmri sau îmbolnviri- dac pericolele pot fi eliminate, iar dac nu,- care sunt msurile de protec#ie, sau ce msuri trebuie luate, pentru a controla riscurile.

Scopul evalu'rii riscurilor

Scopul realizrii evalurii riscurilor este de a permite angajatorului sa-$i ia msurile necesare pentru protejarea securit#ii $i snt#ii lucr torilor.Aceste msuri vor fi structurate în patru pr #i:

1. prevenirea riscurilor profesionale2. informarea lucr torilor3. instruirea lucr torilor4. organizarea si asigurarea mijloacelor de a implementa msurile necesare

De$i scopul evalurii riscurilor include prevenirea riscurilor profesionale, $i asta ar trebui s fie #elul, aceasta nu se poate ob#ine tot timpul în practic datorit strii $i varia#iilor din cadrulsistemului de munc. Astfel, de$i eliminarea total a riscurilor nu e posibil, riscurile ar trebui

reduse iar riscul rezidual s fie controlat permanent.

Evaluarea riscurilor va fi structurat $i aplicat pentru a ajuta angajatorii s realizezeurmtoarele obliga#ii:

1. s identifice pericolele la locul de munc $i s evalueze riscurile asociate cu aceste pericole, s determine ce msuri trebuie luate pentru a proteja sntatea $i securitatealucr torilor, #inând cont de cerin#ele minime de securitate $i sntate în munc;

2. s evalueze riscurile pentru a face selec#ia cea mai bun $i informat în alegereaechipamentului de munc, a substan#elor chimice sau a preparatelor utilizate,echiparea locului de munc, $i organizarea muncii;

3. s verifice dac msurile luate sunt adecvate;




16

4. s pun pe primul plan ac#iunea dac msuri ulterioare sunt necesare ca rezultat alevalurii;

5. s demonstreze inspectorilor de munc, lucr torilor $i reprezentan#ilor acestora ca to#ifactorii lega#i de munc au fost lua#i în considera#ie, $i deciziile luate au fostcorespunztoare în ceea ce prive$te riscurile $i msurile necesare de protec#ie;

6. s asigure ca masurile preventive, considerate a fi necesare, s fie implementate înurma evalurii riscurilor, $i s realizeze o îmbunt#ire a nivelului de protec#ie allucr torului.

Instrumente de evaluare a riscului

Exist multe instrumente $i metodologii disponibile pentru a ajuta firmele $i organiza#iile s evalueze riscurile. Alegerea metodei va depinde de condi#iile de munc, de numrul delucr tori, de tipul de activitate, de echipamentul de munc $i de orice alt risc specific.

Cel mai des întâlnit instrument de evaluare a riscurilor sunt listele de control, deosebit de utile

$i eficiente în identificarea pericolelor. Orice instrument de evaluare trebuie s includ:documente de ghidare (ghiduri), manuale, bro$uri, chestionare $i instrumente interactive.Aceste instrumente pot fi generice sau specifice unui anumit domeniu/ risc.

Cum se realizeaz' o evaluare a riscurilor

La nivel european nu exist reguli fixe cu privire la realizarea evalurii riscurilor. Totu$i serecomand s se #in cont de urmtoarele dou principii :

1. Structurarea evalurii s se realizeze astfel încât s permit depistarea tuturor pericolelor $i riscurilor relevante

• Când se identific un risc, se începe evaluarea de la principiul dac riscul poate fieliminat.

Indica#iile UE de evaluare a riscurilor la locul de munc propun o metod bazat pe mai multeetape (aceasta nu este singura metod, în paralel existând numeroase metodologii care conducctre acela$i obiectiv).

Etapele sunt:

1. Stabilirea unui program de evaluare a riscurilor la locul de munc

2. Structurarea evalurii

3. Adunarea informa#iilor

4. Identificarea pericolelor5. Identificarea celor supu$i riscurilor

6. Identificarea modelelor de expunere pentru cei supu$i riscurilor

7. Evaluarea riscurilor (probabilitatea de vtmare/ gravitatea vtmrii)

8. Investigarea op#iunilor pentru eliminarea $i controlul riscurilor

9. Alegerea ac#iunilor prioritare $i a msurilor de control

10. Implementarea controalelor

11. Înregistrarea evalurii

12. Msurarea eficacit#ii ac#iunii




17

13. Revizuirea evalurii (daca se fac schimbri)

14. Monitorizarea programului de evaluare a riscurilor

Pentru majoritatea întreprinderilor mici si mijlocii se recomanda un plan alctuit din 5 etape:1. Identificarea pericolelor *i a lucr'torilor supu*i riscurilor

Cutarea acelor activit#i $i locuri ce prezint poten#ial de a provoca vtmri $i identificarealucr torilor care pot fi expu$i acestor pericole.2. Evaluarea *i gradarea riscurilorEstimarea riscurilor existente $i ordonarea acestora în ordinea importan#ei.3. Luarea deciziilor pentru ac)iuni preventiveIdentificarea msurilor adecvate pentru a elimina sau controla riscurile.4. M'suri luate Punerea în aplicare a msurilor de prevenire $i protec#ie printr-un program de priorit#i.5. Monitorizare si revizuireEvaluarea se va revizui la intervale regulate pentru a se men#ine actual, relevant $i eficient.




18

CONSIDERA&II PRIVIND EVALUAREA RISCURILOR

ING. MIHAILESCU MIHAI

Evaluarea riscurilor este un lucru pe care majoritatea oamenilor o face imediat ceîncepe s lucreze într-un loc de munc. Modalitatea în care fiecare dintre noi percepe risculeste foarte important.

La fel de important este definirea clar , pentru toat lumea a no#iunii de risc, foartemul#i confundând, inten#ionat sau nu, riscul cu posibilitatea apari#iei unui eveniment.

Frank Knight face pentru prima dat diferen#a între incertitudine $i risc în cartea „Riscincertitudine $i profit” în anul 1921. Cartea pune bazele managementului riscului.

Din pcate diferen#ele educa#ionale existente în societate, nu permit tuturor odiferen#iere clar între posibilitatea producerii unui eveniment $i riscul producerii acestuia.

Oamenii sunt în general tributari percep#iilor proprii asupra posibilit#ii produceriiunor evenimente.

Evaluarea riscurilor în securitate $i sntate în munc este baza ese#ialmente necesar întocmirii programelor de prevenire $i protec#ie $i chiar mai mult, modalit#ilor de punere în

practic a msurilor stabilite.Din pcate, multe dintre msurile stabilite nu sunt implementate din mai cauze

financiare, tehnice $i nu în ultimul rând psihologice.Referirile psihologice sunt f cute atât la nivelul angajatorilor cât $i al angaja#ilor.Un rol important în psihologia percep#iei riscurilor este disponibilitatea informa#iilor.

Cu cât informa#iile disponibile despre un anumit eveniment sunt mai complete, cu atât maimult se va judeca dac acest eveniment se va produce.

Metodele disponibile de evaluare a nivelului de risc pe linie de securitate $i sntate înmunc, sunt laborioase, în general fiind necesar apelarea la o baz de date în vedereastabilirii frecven#ei acestora. La nivelul unit#ilor mici $i mijlocii aceste baze de date suntfoarte greu accesibile, fiind folosite de ctre un personal specializat. Aceste baze de date nusunt accesate de ctre personalul de decizie, ci de ctre personalul specializat.Oamenii au tendin#a s $tie în general care sunt cele mai comune $i în final cele mai frecventeevenimente.

Întocmirea cu succes a unui program de prevenire $i reducere a riscurilor este de aîn#elege importan#a pe care societatea o asociaz cu pericolele cu care se confrunt, ceea ceînseamn propria sa percep#ie a riscurilor.

Chiar la nivel European (U.E.), majoritatea #rilor care au adoptat prin legisla#iana#ional aceast prevedere (evaluarea riscurilor profesionale), întâmpin mari greut#i în

implementarea acesteia.Activitatea uman este indisolubil legat de mediul în care aceasta se desf $oar , fiindîntr-o permanent $i strâns interac#iune cu acesta, prin fiecare din cele patru componente alesistemului de munc:

• factorul uman (executantul);• sarcina de munc;• mijloacele tehnice (de produc#ie) – echipamente de munc;• mediul de munc (totalitatea componentelor fizice $i/sau chimice ale mediului în

care se desf $oar activitatea uman).Presiunile existente în mediul profesional dau na$tere la schimbri comportamentale în

executarea obliga#iilor func#ionale, reducerea productivit#ii muncii, sporirea absenteismului,

acestea constituind premize pentru producerea accidentelor de munc $i a îmbolnvirilor profesionale.




19

Un angajat î$i schimb comportamentul în colectivitate, sub influen#a acestuia între ora venirii$i a plecrii de la serviciu.

Nivelul de cultur a muncii în organiza#ie î$i pune amprenta asupra psihicului su $i asupraac#iunilor sale.Metodele de evaluare a nivelului de risc pe locuri de munc, cunoscute actualmente, pun

accentul pe echipamentele de lucru, amenajarea locului de munc, rela#iile scrise existenteîntre membrii organiza#iei $i mult mai pu#in sau de loc pe rela#iile cutumiare existente întremembrii colectivit#ii, precum $i pe nivelul de cultur organiza#ional existent în fapt.În percep#ia riscului exist patru factori importan#i:

- Expunerea – nivelul cantitativ actual al riscului;- Familiaritate – Experien#a personal a evenimentelor periculoase;- Preventabilitate – Gradul pân la care pericolul este perceput ca fiind controlabil sauefectele sale preventabile;- Teama – Conceptul pericolului pe care unii cercettori îl denumesc ca fiind teroarea, esteteama de pericol cu scara lui $i a consecin#elor sale.

Acest lucru duce la reac#ii diferite ale oamenilor afla#i în aceea$i situa#ie.

Oamenii reac#ioneaz diferit, în func#ie de cultur , nivel de cuno$tin#e $i situa#ii.

Bibliografie:- Darabon# Al., Pece 't., $a – Protec#ia Muncii – ed. Didactic $i Pedagogic, Bucure$ti, 2001- Steiner Nicolae, Andriciuc Radu – Managementul situa#iilor de urgen# ... – Buc 2007- Legea securit#ii $i snt#ii în munc nr.319/2006.- Norme Metodologice de aplicare a prevederilor Legii securit#ii $i snt#ii în munc nr. 319/2006 aprobate prin Hotrârea Guvernului României nr. 1425/2006.




20

EVALUAREA NIVELULUI DE RISC ÎN STA&IILE DE DISTRIBU&IECARBURAN&I

INGINER GHEORGHE BALAN

Conductorii unit#ilor economice sunt singurii responsabili de sntatea $i securitateasalaria#ilor, ei se afl în centrul activit#ii de prevenire a riscurilor $i asigur rii snt#ii $isecurit#ii în munc.

Într-o lume a muncii aflat în plin dinamism, trebuie ca to#i cei implica#i în procesulmuncii, angaja#i $i angajatori, s fie con$tien#i c rolul cel mai important în domeniulsecurit#ii $i snt#ii în munc îl constituie ac#iunea preventiv, iar aceast ac#iune trebuie s aib caracter permanent.

Orice societate care recunoa$te "omul ca valoare $i scop suprem" va admite c protejarea vie#ii acestuia este a priori justificat $i îndrept#e$te un efort oricât de mare.

Angajatorii au obliga#ia legal de a asigura starea de securitate $i de a proteja sntateasalaria#ilor.

Securitatea omului în procesul de munc este considerat ca acea stare a sistemului demunc în care este exclus posibilitatea de accidentare $i îmbolnvire profesional.

Vom avea securitate maxim atunci când vom îndeplini cerin#elor minime desecuritate $i sntate în munc, cerin#e care sunt stipulate în Directivele Europene $i care larândul lor sunt transpuse în legisla#ia româneasc în vigoare (Legea nr. 319 din 14 iulie 2006a securit#ii $i snt#ii în munc, Hotrâri de Guvern).

Abaterea fa# de cerin#ele minime de securitate conduce la apari#ia unor riscuri, risculconstituind posibilitatea de a ajungeîntr-o primejdie, un pericol poten#ial

$i care pot produce accidentri $iîmbolnviri. În timp, aceast abatere

cunoscut sub a$a numitul „riscrezidual”, din anumite motive $i f r voin#a noastr , apare $i tot cre$te

provocând scderea nivelului desecuritate.

Fig.1 Cre*terea în timp ariscului

rezidual

Cei implica#i, în special managerii $i lucr torii desemna#i, nu trebuie s ia la cuno$tin# de aceast abatere de la cerin#ele minime de securitate doar atunci când se confrunt cuaccidente de munc sau îmbolnviri profesionale; în acest moment, ac#iunea preventiv se vatransforma în ac#iune corectiv, o ac#iune corectiv tardiv, dar mai ales tragic $i costisitoare.

Riscul rezidual apare, fie $i numai datorit ac#iunii imprevizibile a omului. Dac nu se facinterven#ii corectoare pe parcurs, acest risc rezidual cre$te, pe msur ce elementelesistemului de munc (executant, sarcin de munc, mijloace de produc#ie, mediul de munc)se degradeaz prin „îmbtrânire”.

SECURITATEA SISTEMULUI DE

MUNC

Nivel de securitate

ÎNDEPRTAREA ÎN TIMP DE CERIN#ELEMINIME DE SECURITATE

DIRECTIVELEEUROPENE

RISCUL REZIDUAL

CERIN#E APLICABILESISTEMULUI DE MUNC




21

M e d iu d e m u n c a

E x e c u t a n t

M i j lo a c e d ep r o d u c t i e

M a t e r ii p r im e

E n e r g ie

I n f o r m a t i i

P r o d u s e

D e s e u r i

M E D I U IN C O N J U R A T O R

E n e r g ie

V ib r a t ii

Z g o m o t

S a r c in a d em u n c a

Fig.2 Elementele sistemului de munc'

Pentru a ne men#ine la nivelul acestor cerin#e trebuiesc adoptate în permanen# $i unelemsuri de reducere a „riscului rezidual” pentru diminuarea ponderii accidentelor de munc $iîmbolnvirilor profesionale.

Scopul principal privind securitatea $i sntatea muncii în societate, este reducerea pân la „zero” a „riscului rezidual”, cci numai a$a, societatea comercial va rezista rigorilor pie#ii, va devenii mai puternic $i se va dezvolta.

Scopul îl vom putea realiza numai dac vom acorda o aten#ie deosebit:− implementrii unui sistem eficient de management al securit#ii $i snt#i în

munc pentru prevenirea riscurilor profesionale;− asigur rii securit#ii $i protec#iei snt#ii lucr torilor;− informrii, instruirii $i con$tientizrii fiecrui lucr tor asupra riscurilor de

accidentare $i îmbolnvirilor profesionale, care pot aprea în timpul desf $urareaactivit#ii sale;

− dotrii lucr torilor cu echipamente individuale de protec#ie corespunztoare, $iverificarea dac acesta este utilizat;− combaterii riscurilor la surs;− asigur rii resurselor financiare necesare pentru desf $urarea normal a activit#ii

de SSM;− îmbunt#irii continue a sistemului de management SSM; − respectrii întregii legisla#ii de securitate $i sntate a muncii, în vigoare. Realizarea acestor deziderate va fi posibil numai dup cunoa$terea real, concret $i

obiectiv a riscurilor de accidentare $i îmbolnvire profesional, a surselor de unde provin $i aformelor lor de manifestare, care sunt sau care se pot întâlni în timpul desf $ur rii activit#ilorîn cadrul unei firme (unitate economic).

Cunoa$terea lor este urmarea cuantificrii efectului fiecrui risc eviden#iat sau previzibil în mod ra#ional.

Aceast cuantificare se face printr-o evaluare a riscurilor care const într-un studiusistematic al tuturor elementelor procesului de munc susceptibil de a genera daune, almijloacelor de eliminare a pericolelor $i al msurilor de prevenire/ protec#ie a acestor riscuri.

Identificarea riscului este opera#ia cea mai dificil din cauza diversit#ii $i multitudiniievenimentelor poten#iale. Probabilit#ile de apari#ie a evenimentelor rezult numai din studiistatistice de lung durat, dar rezultatele ob#inute cel mai adesea nu sunt fidele deoarece la

producerea unui eveniment pot ac#iona mai mul#i factori de risc iar ponderea individual aacestora în determinarea evenimentului este greu de apreciat. O evaluare calitativ a risculuide accident, presupune identificarea diferitelor scenarii $i determinarea consecin#elor care ar

putea afecta securitatea $i sntatea. 'ansa de eroare de msurare a acestor dou concepte este




22

mare.Un risc poten#ial de o mare gravitate $i o probabilitate sczut de producere, de multe

ori este tratat diferit fa# de un risc cu o gravitate sczut $i o probabilitate mare de producere.

În teorie, situa#iile sunt foarte aproape egale în rela#iile de prioritate, îns în practic,

cele din prima categorie sunt foarte dificile de gestionat în spe# atunci când se confrunt culipsa de resurse. Eliminarea total a pericolelor respectiv a accidentelor $i a bolilor profesionale din sistemul de munc este în mod practic imposibil.

În realitate, exist niveluri acceptabile de securitate a muncii, a cror punere îneviden# necesit eforturi serioase de apreciere calitativ $i încercri de evaluare cantitativ.

În urma evalurii riscurilor $i stabilirea unei ierarhizri pe nivele se poate determina,dac se asigur $i în ce msur , securitatea sistemului de munc.

Secur i tate în benzin r i i

În vederea evalurii riscurilor într-o sta#ie de distribu#ie carburan#i nu trebuiesc uitate a

fi analizate urmtoarele: Riscul de explozieEchipamentele de protec#ie individual

corespunztoare cerin#elor pentru utilizare în atmosfere poten#ial explozive corespunztor zonelor Ex în careare acces personalul. (Se recomand ca personalul dinsta#iile de distribu#ie carburan#i s poarte îmbr cminte$i încl#minte prin care s asigure prevenireadescrcrilor electrostatice de la om $i de peîmbr cmintea sa. Persoanele care sunt izolate fa# de

pmânt pot cu u$urin# dobândi $i re#ine o încrctur electrostatic. Izolarea de pmânt se poate datorafaptului c acoperi$ul du$umelei sau tlpile încl#mintei sunt f cute din materialneconductiv. Îmbr cmintea se poate încrca electrostatic cu u$urin#, îns nu reprezint îngeneral un risc de aprindere cu condi#ia ca purttorul s fie legat la pmânt prin încl#minteadecvat $i acoperire de pardoseal adecvat. Nu se vor scoate hainele în zonele unde potexista atmosfere inflamabile ( ex. zona 0, 1)).

Identificarea cu aten#ie a surselor poten#iale de aprindere $i excluderea din ariile periculoase.

Conectarea la pmânt a tuturor elementelor conductoare ale instala#iilor.Eliminarea a orice fel de materiale sau de$euri combustibile din ariile periculoase din

sta#iile de distribu#ie carburan#i.Integritatea legturilor de echipoten#ializare la îmbinrile cu flan$e.Func#ionarea aparatelor automate pentru semnalizarea acustic $i optic a concentra#iei

maxime admise de gaze $i vapori inflamabili în atmosfer . Riscul formrii atmosferei exploziveVerificare periodic a etan$eit#ilor conductelor $i a îmbinrilor.Existen#a dispozitivelor de siguran# specifice (limitator de supraplin, supape de sens,

opritoare de flacr ).Prevenirea $i lichidarea oricrei scurgeri vizibile sau suspecte prin rezultatele

msur torilor, monitorizrii sau prin mirosurile excesive de carburan#i. Determinarea surselor de aprindere

Aparatura electric s fie certificat, s corespund categoriei Ex pentru zona undeeste amplasat, s fie între#inut corespunztor.




23

Interzicerea distribu#iei carburan#ilor în recipiente portabile neomologatePrevenirea supraînclzirilor la echipamenteInterzicerea fumatului în ariile clasificate Ex.Men#inerea protec#iei antescântei (chedere, Cu sau aliaje de Cu) a capacelor gurilor de

vizitare a rezervoarelor $i a gurilor de alimentare.

Existen#a instala#iei de protec#ie la descrcri atmosferice.Concluzii Atunci când se folosesc echipamente, sisteme protectoare $i componente în locuri

periculoase, trebuie f cute verificri pentru a se vedea dac pot s apar pericole de aprindere,luându-se în considerare procesele de aprindere. Dac exist posibilitatea pericolelor deaprindere, trebuie s se ia msuri pentru a elimina sursele de aprindere din locul periculos.Dac acest lucru nu este posibil, trebuie implementate msurile de protec#ie adecvate.

Msurile trebuie s fac sursele de aprindere inofensive sau trebuie s reduc probabilitatea apari#iei surselor de aprindere efective. Acest lucru poate fi realizat printr-o proiectare, construc#ie $i supraveghere adecvate a echipamentelor, sistemelor protectoare $icomponentelor, prin proceduri de func#ionare $i, de asemenea, prin sisteme corespunztoare

de msurare $i control.Eliminarea riscurilor nu este posibil întotdeauna $i atunci acestea trebuiesc reduse,

pân la valoarea unor „riscuri reziduale” care pot fi controlate.Prin asigurarea unor condi#ii de securitate sporit în munc, prin neinterven#ia unor

factori perturbatori cauzali de accidente, în respectarea contractelor $i angajamentelor $i caurmare a realizrii unor produse de calitate, atât în rândul angaja#ilor proprii cât $i în rândul

beneficiarilor $i colaboratorilor se va crea o imagine favorabil cu privire la seriozitateasociet#ii.

Bibliografie:• Darabont, Alex., Pece, St., - Managementul securit#ii $i snt#ii în munc, Ed. AGIR, Bucure$ti,

2001.• Internet• Minc', G. – Analiza riscurilor profesionale, curs postuniversitar, Bucure$ti 2004• Moraru R, B bu# G., Ion. - Ghid pentru evaluarea riscurilor profesionale Ed FOCUS Petro$ani, 2002• Simion, Spiridon, Vasilescu Drago$ - Evaluarea riscurilor de accidentare $i îmbolnvire profesional,

INSEMEX Petro$ani ,2004• *** Norme metodologice pentru aplicarea Legii nr. 319/2006.• *** H.G. 1058/2006.• *** Legea nr. 319/2006 a Securit#ii $i Snt#ii în Munc, , Bucure$ti, 2006.




24

RELA&IA RISC - SECURITATE; RISC ACCEPTABIL

ING. SERGIU GHERASIM

Summary In shoppy terminology, the security man in the process of labor is consider as that stand the systems of labor in which is excluded the possibility of hurts and falls ill vocationally. The security and riskthe by-path two abstract notions, contrary to, carry I excluded reciprocally.

In practice, due to features every system of labor, don't I caned touches like states with character ofabsolute. He don't exists the system in which to is excluded completely the potential danger of hurts or fallsill; Appears always a residual risk", is and except by reason of unforeseeableness act man.

În terminologia de specialitate, securitatea omului în procesul de munc esteconsiderat ca acea stare a sistemului de munc în care este exclus posibilitatea deaccidentare $i îmbolnvire profesional.

În limbajul uzual, securitatea este definit ca faptul de a fi la ad post de orice pericol,iar riscul - posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, pericol poten#ial (Dic#ionarulexplicativ al limbii române, editat sub egida Academiei României).

Dac lum în considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate definisecuritatea ca starea sistemului de munc în care riscul de accidentare $i îmbolnvire estezero.

Prin urmare, securitatea $i riscul sunt dou no#iuni abstracte, contrare, care se excludreciproc.

În realitate, datorit tr sturilor oricrui sistem de munc, nu se pot atinge asemeneastri cu caracter de absolut. Nu exist sistem în care s fie exclus complet pericolul

poten#ial de accidentare sau îmbolnvire; apare întotdeauna un risc "rezidual", fie $i numaidatorit imprevizibilit#ii ac#iunii omului. Dac nu se fac interven#ii corectoare pe parcurs,acest risc rezidual cre$te, pe msur ce elementele sistemului de munc se degradeaz prin"îmbtrânire".

În consecin#, sistemele pot fi caracterizate prin "niveluri de securitate", respectiv"niveluri de risc", ca indicatori cantitativi ai strilor de securitate/risc. Definind securitatea

ca o func#ie de risc y = f(x), undex

1y = , se poate afirma c un sistem va fi cu atât mai

sigur, cu cât nivelul de risc va fi mai mic $i reciproc. Astfel, dac riscul este zero, dinrela#ia dintre cele dou variabile rezult c securitatea tinde ctre infinit, iar dac riscultinde ctre infinit, securitatea tinde ctre zero (fig. 1):




25

;0

1y +∞→= 0

1y →

∞+= .

SECURITATE +∝

0 RISC +∝

Fig. 1 Rela#ia risc - securitate

În acest context, în practic trebuie admise o limit de risc minim, respectiv un nivel alriscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera c sistemul este sigur, ca$i o limit de risc maxim, care s fie echivalent cu un nivel atât de sczut de securitate,încât s nu mai fie permis func#ionarea sistemului.

Riscul a fost definit în literatura de specialitate în domeniul securit#ii muncii prin probabilitatea cu care, într-un proces de munc, intervine un accident sau o îmbolnvire profesional, cu o anumit frecven# $i gravitate a consecin#elor.

Într-adevr, dac admitem un anumit risc, putem s-l reprezentm, în func#ie degravitatea $i probabilitatea de producere a consecin#elor, prin suprafa#a unui dreptunghiF1, dezvoltat pe vertical; rezult c aceea$i suprafa# poate fi exprimat $i printr-un

ptrat F2 sau printr-un dreptunghi F3 extins pe orizontal (fig. 2).În toate cele trei cazuri riscul este la fel de mare. În consecin# putem atribui unor

cupluri gravitate - probabilitate diferite acela$i nivel de risc.Dac unim cele trei dreptunghiuri printr-o linie trasat prin vârfurile care nu sunt pe

axele de coordonate, ob#inem o curb cu alur de hiperbol, care descrie legtura dintrecele dou variabile: gravitate - probabilitate. Pentru reprezentarea riscului func#ie de

gravitate $i probabilitate, standardul CEN - 812/85 define$te o astfel de curb drept "curb de acceptabilitate a riscului" (fig. 3).

y = f(x)




26

ACCEPTABIL

y

4

3

2

1

1 2 3 4 5 6

Fig. 2 Reprezentarea grafic a echivalen#ei riscurilor caracterizate prin cupluri diferite degravitate - probabilitate

10

10

10

Fig. 3 Curba de acceptabilitate a riscului

Aceast curb permite diferen#ierea între riscul acceptabil $i cel inacceptabil. Astfel,riscul de producere a unui eveniment A, cu consecin#e grave, dar frecven# foarte mic,situat sub curba de acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul evenimentului B,cu consecin#e mai pu#in grave, dar cu o probabilitate mai mare de apari#ie, ale cruicoordonate se situeaz deasupra curbei, este inacceptabil. De exemplu, în cazul uneicentrale atomice se iau astfel de msuri încât riscul unui eveniment nuclear - fie el riscul

evenimentului A - este caracterizat printr-o gravitate extrem a consecin#elor, dar de o probabilitate de producere extrem de mic. Din cauza frecven#ei foarte reduse de apari#ie,

Riscul evenimentului

INACCEPTABIL

Riscul evenimentului

Curba CC = X • Y

Probabilitatea

F1

F2

F3

Gravitatea




27

activitatea este considerat sigur $i riscul acceptat de societate. În schimb, dac pentruriscul evenimentului B lum ca exemplu accidentul rutier din activitatea unui conductorauto, de$i acest tip de eveniment provoac consecin#e mai pu#in grave decât un accidentnuclear, probabilitatea de producere este atât de mare (frecven# foarte ridicat), încâtlocul de munc al $oferului este considerat nesigur (risc inacceptabil).

Orice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile.O asemenea tratare a riscului ridic dou probleme:- cum se stabilesc coordonatele riscului (cuplul gravitate - probabilitate);- ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de

acceptabilitate de cele de inacceptabilitate.Pentru a le rezolva, premisa de la care s-a pornit în elaborarea metodei de evaluare a

fost rela#ia risc - factor de risc, decelat dintr-un model teoretic al genezei accidentelor demunc $i bolilor profesionale.

BIBLIOGRAFIE

• Darabont, Alex., Pece, tefan - Protec#ia muncii, E.D.P., Bucure$ti, 1996. • Severin, Lucian- Securitatea $i sntatea în munc – Curs, Universitatea 'tefan cel Mare Suceava,

2007-2008 • Pece, t., D'sc'lescu, Aurelia - Metod de evaluare a riscurilor, ICSPM, Bucure$ti. 1998.• Pece, t. - Metode de analiz aprioric a riscurilor profesionale, l.N.l.D., Bucure$ti, 1993.• Pece, t. - Metod de evaluare a riscurilor de accidentare $i îmbolnvire profesional în activitate,

RENEL, ICSPM, 1994.• Darabont, Alex., Pece, St., D'sc'lescu, A. - Managementul securit#ii $i snt#ii în munc, Ed.

AGIR, Bucure$ti, 2001.• Darabont. Alex., Kovacs, t., Darobant, Doru - Ghid de autoevaluare a securit#ii în munc pentru,

I.M.M.-uri, ICSPM, Bucure$ti, 1997.• Darabont, Alex., T

'nase Nazarica - Ghid pentru evaluarea nivelului de securitate în munc, ICSPM,

Bucure$ti, 1997.• Pece, t. - Metode de evaluare a întreprinderilor din punct de vedere al securit#ii muncii, l.N.l.D.,

Bucure$ti, 1993.• Creang' Camelia - Metodologii pentru aprecierea riscurilor la locul de munc, ICSPM, Bucure$ti,

1999.• Darabont, Alex., Kovacs, t. - Securitate $i sntate în munc. Suport de curs, l.C.S.P.M., Bucure$ti,

1998.• D'sc'lescu, A., Pece, t. - Elaborarea metodologiei de analiz a întreprinderilor din punct de vedere al

securit#ii în munc, ICSPM, Bucure$ti, 1993.• Darabont, Alex., Pece, t. - Protec#ia muncii, E.D.P., Bucure$ti, 1996.• Pece, t., - Evaluarea a riscurilor în sistemul om- ma$in, Ed ATLAS PRESS, Bucure$ti 2003.• Moraru R, B'bu) G., Ion. - Ghid pentru evaluarea riscurilor profesionale Ed FOCUS Petro$ani, 2002

• Simion, Spiridon, Vasilescu Drago* - Evaluarea riscurilor de accidentare $i îmbolnvire profesional,INSEMEX Petro$ani ,2004

• Minc', G. – Analiza riscurilor profesionale, curs postuniversitar, Bucure$ti 2004.• Moraru, R., B'bu), G., Ion. – Analiza de risc, Ed. UNIVERSITAS, Petro$ani, 2004.• Darabont, Alex. – Evaluarea calit#ii de securitate a echipamentelor tehnice, Ed. AGIR, Bucure$ti,

2001.• Alexandru, I., Alexandru, A. – Evaluarea riscurilor profesionale, note de curs, 2005.• *** -. Norme metodologice pentru aplicarea Legii nr. 319/2006.• *** -.H. G. 300/2006.• *** - Legea Securit#ii $i Snt#ii în Munc, Nr. 319/2006, Bucure$ti, 2006.• *** -Evaluare risc CNU Suceava INCDPM Bucuresti 2007




28

EVALUAREA RISCURILOR CAUZATE DE AGEN&II BIOLOGICI

PERICULOI

FLORIN MOISA, DORIN MIH)IL)

Summary. The study is intended to be a real tool to assist in the risk assessement. Its purpose is to help us toreduce risks and hazards for workers, who are exposed to biological agents at work. This study should be usedby the responsable employers for ensuring the health and safety at work where it is possible to appear biologicalagents.

Evaluarea riscurilor profesionale este o obliga#ie a angajatorilor cerut prin directivele

europene $i transpus în legisla#ia româneasc, în special articolele 7 $i 12 din Legea319/2006.Evaluarea riscurilor este principalul instrument de aplicare a principiilor de prevenire,

îns înainte de a se realiza o evaluare a riscurilor profesionale trebuie s fie îndeplinitecerin#ele minime de securitate $i sntate în munc. Orice angajator responsabil trebuie s anticipeze pericolele care pot genera evenimente nedorite.

Nu exist principii universale privind modul în care ar trebui efectuat evaluareanivelului de risc sau securitate. Exist o multitudine de metode de evaluare a acestuia.Corespunztor fiecrei teorii privind geneza accidentelor de munc $i a bolilor profesionale s-au elaborat de-a lungul timpurilor diverse metode apriorice de apreciere sau evaluare ariscurilor sau securit#ii muncii într-un sistem.

In func#ie de modelul care le-a generat, ele pot fi sistematizate în patru categorii:-metode de tipul “controale $i verificri”;-metode bazate pe modelul Heinrich;-metode bazate pe teoria fiabilit#ii sistemelor;-metode bazate pe ergonomia sistemelor.Defini#ii:

• Pericol - proprietate intrinsec a elementelor (materialelor de lucru, surselor deenergie, echipamentelor tehnice, mediului de lucru, metodelor, practicilor $itehnologiilor de lucru) de a cauza evenimente nedorite sau daune (accidente,îmbolnviri $i pagube materiale).

• Risc de accidentare $i îmbolnvire profesional - posibilitate de producere a unuiaccident sau a unei îmbolnviri profesionale, cu o anumit frecven# $i gravitate aconsecin#elor, într-o situa#ie periculoas.

• Prevenire – ansamblul de dispozi#ii sau msuri luate ori prevzute în toate etapele procesului de munc, în scopul evitrii sau diminurii riscurilor profesionale;

Ierarhia de prevenire consta în principiu în:1. Eliminarea sau evitarea riscurilor;2. Înlocuirea elementelor “periculoase” prin elemente “mai pu#in periculoase”;3. Combaterea riscului prin msuri tehnice;4. Combaterea riscului prin msuri organizatorice;5. Utilizarea echipamentului individual de protec#ie.

Indiferent de metoda utilizata evaluarea nivelului de securitate sau risc comport urmtoarele etape obligatorii:




29

- identificarea pericolelor;- identificarea salaria#ilor care sunt expu$i la aceste pericole;- estimarea riscurilor, calitativ sau cantitativ;- examinarea posibilit#ilor de eliminare a riscurilor la sursa sau de diminuare a acestora$i adoptarea de msuri concrete;

- actualizarea permanent $i revizuirea.Din pcate de cele mai multe ori evaluarea riscurilor se efectueaz pentru a demonstraautorit#ilor în domeniu c a fost îndeplinit aceast cerin# a legii, concluziile evaluriinefiind utilizate în scopul cunoa$terii situa#iei reale de la fiecare loc de munc din punct devedere al securit#ii $i snt#ii $i de a lua msurile de prevenire corespunztore, cum ar fi:- prevenirea riscurilor profesionale;- informarea $i instruirea lucr torilor;- informarea celor implica#i în realizarea masurilor de prevenire;- amenajarea locurilor de munc;- alegerea echipamentelor de munc;- alegerea echipamentelor individuale de protec#ie;

- stabilirea tehnologiilor;- selec#ionarea substan#elor $i preparatelor chimice;- selec#ionarea sistemelor de semnalizare de securitate $i/sau sntate la locul de munc, etc.

În lucrarea de fa#a s-a avut în vedere principalele obiective ale campaniei europene privindevaluarea riscurilor $i anume:

• Cre$terea gradului de con$tientizare fa# de r spunderea juridic $i nevoia practic de aevalua riscurile de la locul de munc;

• Promovarea unei abordri simple, în etape, a evalurii riscurilor;• Demitizarea evalurii riscurilor $i a procesului de efectuare a evalurii riscurilor;• Încurajarea întreprinderilor (în special a microîntreprinderilor $i a IMM-urilor) s î$i

efectueze propria evaluare a riscurilor (pe plan intern);• Promovarea ideii c evaluarea riscurilor include pe toat lumea; este responsabilitatea

tuturor celor de la locul de munc, nu doar a angajatorilor (sau a exper #ilor) $i beneficiaz de o abordare participativ a evalurii riscurilor;

• Sprijinirea angajatorilor, a reprezentan#ilor din sectorul securit#ii lucr torilor, alucr torilor, a practicienilor, a serviciilor de prevenire, a factorilor de decizie politic $i aaltor pr #i implicate în îmbunt#irea evalurii riscurilor.

S-a urmrit pe tot parcursul anului 2008, modul în care au fost puse în practic prevederileDirectivei 2000/54/CE privind protec#ia lucr torilor împotriva riscurilor legate de expunerealor la agen#i biologici în munc, directiva transpus în legisla#ia na#ional prin HotrâreaGuvernului nr. 1092 din 16 august 2006. La articolul 8 din hotrâre se precizeaz:

„(1) Pentru orice activitate susceptibil s prezinte un risc de expunere la agen#i biologici,angajatorul trebuie s determine natura, nivelul $i durata de expunere, pentru a se putea evaluaorice risc pentru sntatea $i securitatea lucr torilor $i pentru a se putea stabili msurile cetrebuie luate.

(2) Pentru toate activit#ile susceptibile de a prezenta un risc de expunere la agen#i biologiciapar #inând mai multor grupe, riscurile sunt evaluate pe baza pericolelor reprezentate de ctreto#i agen#ii biologici periculo$i prezen#i.

(3) Angajatorul trebuie s reînnoiasc periodic evaluarea riscurilor $i, în orice caz, la oricemodificare a condi#iilor de lucru care pot s determine expunerea lucr torilor la agen#i

biologici, precum $i atunci când creste numrul bolilor profesionale pe care le-a înregistrat.

(4) Angajatorul trebuie s furnizeze autorit#ii de sntate publica sau Inspec#iei Muncii, lacererea acestora, elementele care au stat la baza evalurii riscurilor profesionale.”




30

La majoritatea angajatorilor vizita#i s-a constatat c aceast evaluare nu a fost realizat,motivat de necunoa$terea unei metode de evaluare adecvate, lipsa unor „evaluatori cudiploma”, etc.

Având în vedere aceste inconveniente, în ceea ce urmeaz se propune o abordare simpl aevalurii riscurilor, mai bine zis a autoevalurii acestora, considerat a fi util $i la îndemâna

tuturor celor implica#i în activitatea de prevenire $i protec#ie la nivelul întreprinderii.In aceasta lucrare se va trata cazul particular de „AUTOEVALUARE A RISCURILORBIOLOGICE”.

Despre riscurile biologice

Agen#ii biologici se gsesc în multe sectoare de activitate $i locuri de munc. Riscurilegenerate de agen#ii biologici ar putea fi subestimate deoarece, în cele mai multe cazuri,ace$tia nu pot fi percepu#i cu ochiul liber. De aceea prevederile legale au ca scop diminuareariscurilor de a intra în contact cu agen#ii biologici.

Agen#ii biologici, sunt reprezenta#i de microorganisme, inclusiv microorganismele

modificate genetic, culturile celulare $i endoparazi#ii umani care sunt susceptibili s provoaceinfec#ie, alergie sau intoxica#ie.(Aceast defini#ie a fost prezentat în conformitate cu

prevederile stipulate de directiva 2000/54/CEE a Parlamentului European $i a Consiliului din18 septembrie 2000 privind protec#ia lucr torilor contra riscurilor legate de expunerea laagen#i biologici transpus în Hotrârea nr. 1092/2006 privind protec#ia lucr torilor împotrivariscurilor legate de expunerea la agen#i biologici.

Microorganismul este definit ca o entitate microbiologic, celular sau necelular ,capabil de a se reproduce sau a transfera material genetic, iar ”cultura celular ” esterezultatul cre$terii în vitro a celulelor izolate din organisme multicelulare.

Agen#ii biologici sunt reprezenta#i de bacterii, viru$i, ciuperci $i parazi#i $i careac#ioneaz asupra snt#ii lucr torilor ca urmare a manipulrii de ctre ace$tia a unor produse

patologice sau a unor materiale contaminante. Transmiterea agen#ilor biologici se poateefectua în mod direct de la lucr torii infecta#i cu ace$ti agen#i patogeni, animalele bolnave dinfermele zootehnice, animale de laborator cu care se lucreaz, sau indirect prin obiectelecontaminate cu produse biologice (sânge, urin, materii fecale) sau patologice (ex. pustule cu

puroi) provenite de la animale bolnave.De asemenea, sunt considera#i agen#i biologici $i substan#ele sau produsele biologice,

care prin manipulare pot produce efecte nefavorabile asupra snt#ii organismului uman,cum sunt hormonii sau toxinele produse de animale $i psri.

Clasificarea agen)ilor biologici

Agen)ii biologici sunt clasifica)i în patru grupe de risc în func)ie de importan)ariscului de infec)ie pe care ace*tia îl prezint' :1) grupa I – agen)i biologici care nu sunt susceptibili s' provoace omului o boal';2) grupa II – agen)i biologici care au capacitatea s' provoace omului o boal' *i s' constituie un pericol pentru lucr'tori; propagarea acestora în colectivitate esteimprobabil'; exist', în general, o profilaxie sau un tratament eficace.3) grupa III – agen)i biologici care pot s' provoace omului o boal' grav' *i s' constituieun pericol major pentru lucr'tori; el poate prezenta un risc crescut de propagare încolectivitate; exist', în general, profilaxie *i tratament eficace;4) grupa IV – agen)i biologici care pot s' provoace boli grave omului *i constituie un

pericol major pentru angaja)i. Ace*ti agen)i pot prezenta un risc ridicat de propagare în colectivitate. Nu exist' în general un tratament *i o profilaxie eficace.




31

Efectele agen)ilor biologici asupra s'n't')ii umane

Agen#ii organici de natur biologic sunt reprezenta#i de aproximativ 3000 desubstan#e alergene $i peste 200 de specii de viru$i, bacterii, micete $i parazi#i care afecteaz sntatea a circa 20-50% din lucr torii agricoli. În acest caz, alergiile, astmul, tuberculoza $i

maladiile parazitare cronice sunt cele mai frecvente tipuri de boli profesionale care rezult dintr-o expunere de acest gen. În func#ie de originea lor, agen#ii organici de natur biologic pot fi vegetali $i animali, dup cum $i bolile produse de ace$tia pot fi alergice $i, respectiv, parazitare.

Lucr torii pot fi expu$i la agen#i biologici la locurile de munc unde intra în contactcu:- sânge $i alte fluide umane $i animale;- substan#e de origine animal (carne, lân, pr, etc.) ;- materiale naturale sau organice (solul, argila etc.)- materiale de origine vegetal (fân, paie, bumbac etc.) ;

- pulbere organic (fain, praf de hârtie, mtrea# animal etc.) ;- gunoi, dejec#ii, ape reziduale.

Domeniile ce implic risc biologic sunt :- industria alimentar ;- agricultura (cre$terea animalelor), silvicultura, horticultura, produc#ia de hran $i furaje

pentru animale;- institu#ii medicale $i de cercetri biomedicale;- laboratoare clinice veterinare $i de diagnostic;- eliminarea de$eurilor;- arhive, biblioteci, anticariate, muzee;- procesarea lemnului;- restaurarea cldirilor;- zone de lucru cu sisteme de aer condi#ionat $i umiditate ridicat.

Efectele asupra snt#ii sunt:Agen#ii biologici pot cauza diferite tipuri de boli:- infec#ii cauzate de parazi#i, virusuri sau bacterii;- alergii cauzate de mucegaiuri, praful de fain, mtrea# animal, enzime $i acarieni;- intoxica#ii;- cancer;

- efecte nocive asupra fetu$ilor.Agen#ii biologici ptrund în organismul uman prin leziuni ale pielii, prin membranelemucoase ale pielii, ochilor, nasului sau gurii. Pot fi inhala#i, sau înghi#i#i. Contaminarea se

poate produce accidental prin mu$cturi ale animalelor sau în#epturi ale insectelor.În general, evaluarea riscurilor, din diverse motive, nu se realizeaz prin resurse

interne cu toate ca aceasta ac#iune impus de actualele reglementri legale permiteangajatorului s o fac utilizând for #e proprii.

De aceea s-a considerat c pentru realizarea acestei cerin#e este necesar a se dispunede un instrument simplu, u$or de utilizat de ctre to#i cei interesa#i în prevenirea riscurilor

biologice.Pentru realizare se propune o metod de evaluare calitativ, de tipul „CONTROALE $i

VERIFIC)RI” întocmindu-se a$a numita „FI'A DE CONTROL A RISCULUI BIOLOGIC”(vezi Anexa 1A $i 1B).




32

In final se stabilesc msurile $i prioritatea lor (vezi Anexa 2- Fi$a de sintez aneconformit#ilor $i msuri de înlturare a lor).Consider m c „FI'A DE CONTROL A RISCULUI BIOLOGIC” poate fi adaptat $iutilizat cu succes în cadrul „METODEI PENTRU EVALUAREA NIVELULUI DESECURITATE în MUNCA” elaborat de Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Protec#ia

Muncii, autori Dr. ing. Darabon# Alexandru $i ing. Tnase Nazarica, în acest caz evaluareafiind cantitativ, exist posibilitatea urmririi în dinamic a evolu#iei nivelului de securitate,respectiv risc la locurile de munc cu risc biologic.

La ac#iune poate $i trebuie s fie antrena#i reprezentan#i ai tuturor participan#ilor la procesul de munc: angajator, reprezentan#i ai lucr torilor, serviciul intern de prevenire $i protec#ie, lucr tori desemna#i, medical de medicin a muncii $i medicul veterinar atunci cândeste cazul.

În final, desigur, dintre msurile stabilite nu vor lipsi cele referitoare la :- informarea, consultarea $i instruirea lucr torilor asupra recunoa$terii riscului, simptomelor,modului de transmitere a bolilor, msurilor de prevenire $i vaccinare;- instruc#iuni de lucru;

- proceduri în cazuri de urgen#;- semnalizarea $i etichetarea, atunci când este cazul;- supravegherea medical;- monitorizarea riscurilor $i revizuirea msurilor de prevenire.

De asemenea se va insista asupra bunelor practici sntoase:- splarea mâinilor $i folosirea de solu#ii antiseptice;- cur #enia locului de munc;- prevenirea formrii de aerosoli;- folosirea echipamentului individual de protec#ie;- vaccinri (hepatit A/B, tetanos).Procedura se va repeta:- cel pu#in o data pe an;- la schimbri importante în activitatea firmei;- în cazul extinderii întreprinderii.- dup înregistrarea unor îmbolnviri cauzate de agen#i biologici.

CONCLUZII

Evaluarea riscurilor este o ac#iune care trebuie s genereze tot ce se întreprinde înscopul realizrii securit#ii $i snt#ii în munc a lucr torilor. De aceea este necesar cafiecare angajator s organizeze aceast ac#iune. Acest studiu pledeaz pentru ideea c

evaluarea poate s fie efectuat prin resurse proprii, ale angajatorului, care î$i poate alegemetoda de evaluare adecvat antrenând în echipa de evaluare reprezentan#i ai angajatorului,lucr torilor $i atunci când este cazul speciali$ti. Studiul recomand ca metod de evaluaremetoda de tipul „CONTROALE $i VERIFIC)RI” utilizându-se „FI'A DE CONTROL ARISCULUI”.

BIBLIOGRAFIE[1] 'tefan Pece - Evaluarea riscurilor în sistemul om-ma$ina, 2003[2] Nazarica Tnase, Doru Darabont – Ghid privind autoevaluarea nivelului de securitate pentru întreprinderilemici $i mijlocii[3] Alexandru Darabont, Nazarica Tnase – Ghid pentru evaluarea nivelului de securitate în munc [4] Prevenirea riscurilor legate de expunerea la agen#i biologici – proiect PHARE RO99/B/OT01, 2002

[5] Legea nr. 319/2006 a securit#ii $i snt#ii în munc [6] HG NR. 1092/2006 privind protec#ia lucr torilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agen#i biologiciîn munc




33

Anexa 1AFIA DE CONTROL A RISCURILOR BIOLOGICE

Apreciere

Nr.Crt. RISCURI BIOLOGICE

D A

I N S U F I C I E N T

N U

O B S E R V A & I I

0 1 2 3 4 51 Exist în unitate locuri de munc unde sunt sau pot fi prezen#i agen#i

biologici contaminan#i (bacterii, virusuri, ciuperci $i parazi#i)?

2 Serviciile veterinare, altele decât laboratoarele de diagnostic, au avutîn vedere în mod deosebit:2.1 a) incertitudinile legate de prezen#a agen#ilor biologici în

organismul animalelor, precum $i în probele sau produsele biologicecare rezult de la ace$tia?

2.2 b) pericolul pe care îl constituie agen#ii biologici care sunt sau ar putea fi prezen#i în organismul animalelor, precum $i în probele prelevate de la ace$tia?

2.3 c) riscurile inerente datorate naturii activit#ii?3 Au lucr torii contact cu agen#i biologici contaminan#i (bacterii,

virusuri, ciuperci $i parazi#i)?

4 Lucr torii cunosc ce sunt agen#ii biologici contaminan#i (bacterii,virusuri, ciuperci $i parazi#i)?

5 Lucr torii au informa#ii despre bolile ce pot fi contactate (boala,manifestri ale bolii)?

6 Lucr torii au informa#ii despre cile de ptrundere ale agen#ilor biologici patogeni în organismul uman (calea respiratorie, sanguin,digestiv, cutanat, mucoasa conjuctival)?

7 Lucr torii $i/sau reprezentan#ii acestora au primit, sub forma deinformri $i instructaj, o instruire suficient $i adecvat, bazat petoate informa#iile disponibile privind:

7.1 a) eventualele riscuri pentru sntate?7.2 b) msurile care trebuie luate pentru a evita expunerea?7.3 c) prescrip#ii aplicabile din domeniul igienei?7.4 d) purtarea $i utilizarea echipamentelor $i îmbr cmintei de

protec#ie?7.5 e) msurile pe care lucr torii trebuie s le ia în caz de evenimente

$i/sau incidente periculoase, precum $i msurile de prevenire aacestora?

8 Angajatorul a asigurat la locul de munc instruc#iuni de securitatescrise $i, dup caz, afi$e privind procedura de urmat în caz de:

8.1 a) accident sau incident grav datorat manipulrii unui agent

biologic ?8.2 b) manipularea unui agent biologic din grupa 4 ?




34

9 Este realizata consultarea $i participarea lucr torilor $i/sau areprezentan#ilor lor la rezolvarea tuturor problemelor legate desntate $i securitate în munc în cazul expunerii la agen#i biologiciîn timpul activit#ii ?

10 Angajatorul a informat imediat lucr torii $i/sau reprezentan#ii lor cu

r spunderi specifice în domeniul securit#ii $i snt#ii în munc despre orice accident sau incident care ar fi putut conduce ladiseminarea unui agent biologic $i care este susceptibil s produc laom infec#ii $i/sau boli grave ?

11 A efectuat informri despre cauzele accidentelor sau incidentelorgrave, precum $i despre msurile care au fost luate ori care trebuieluate pentru a remedia situa#ia ?

12 Angajatorul a notificat în prealabil autorit#ii de sntate publica jude#ean $i inspectoratului teritorial de munc utilizarea pentru prima dat a agen#ilor biologici din grupele 2, 3 $i 4, cu cel pu#in 30de zile înainte de începerea activit#ii ?

13 Exist la nivelul angajatorului o list a lucr torilor expu$i la agen#i biologici din grupele 3 $i/sau 4?

14 Medicul de medicina muncii $i inspectorul de munc în domeniulsecurit#ii $i snt#ii în munc au acces la lista lucr torilor expu$i laagen#i biologici din grupele 3 si/sau 4?

15 A fost limitat, la un nivel cât mai sczut posibil, numrul de lucr toriexpu$i sau care pot fi expu$i?

16 Procesele de munc $i msurile de control tehnic au fost concepute,astfel încât s se evite sau s se reduc la minimum diseminareaagen#ilor biologici la locul de munc?

17 Au fost aplicate msuri de protec#ie colectiv $i/sau msuri de protec#ie individual, atunci când expunerea nu poate fi evitat prinalte mijloace?

18 Au fost aplicate msuri de igiena adecvate obiectivului de preveniresau reducere a transferului ori diseminrii accidentale a unui agent

biologic în afar locului de munc?19 Au fost aplicate msuri de utilizare a panourilor care semnalizeaz

pericolul biologic, $i a altor semne de avertizare relevante conform prevederilor HG 971/2006?

20 Au fost aplicate msuri de elaborare a unor planuri care s fie puse înaplicare în caz de accidente ce implic prezen#a agen#ilor biologici?

21 S-au luat msuri de detectare a prezen#ei agen#ilor biologici la loculde munc, în afara locului de munc unde ace$tia se utilizeaz $i undes-au luat msuri de izolare fizic primar , dac acest lucru estenecesar $i tehnic posibil?

22 S-au lua msuri care s permit utilizarea de mijloace de colectare,depozitare $i eliminarea de$eurilor în deplin securitate de ctrelucr tori, dac este cazul, dup tratarea acestora, inclusiv utilizareaunor recipiente sigure, u$or identificabile?

23 S-au luat msuri care s permit manipularea $i transportul f r riscale agen#ilor biologici la locul de munc?

24 Au fost luate msuri ca s se asigure condi#iile corespunztoare calucr torii s nu serveasc masa $i s nu bea în zonele de lucru unde




35

exist riscul de contaminare cu agen#i biologici?25 S-a furnizat lucr torilor îmbr cminte de protec#ie adecvat sau alte

tipuri de îmbr cminte special adecvat?26 S-a asigurat lucr torilor spa#ii dotate cu instala#ii igienico-sanitare

adecvate, care pot include solu#ii/picturi pentru ochi $i/sau substan#e

antiseptice pentru piele?27 S-au creat condi#ii ca echipamentul individual de protec#ie s fie:27.1 a) a$ezat corect într-un loc stabilit separat de celelalte haine ?27.2 b) verificat $i cur #at, dac este posibil, înainte $i, în orice caz, dup

fiecare utilizare?27.3 c) reparat sau schimbat înaintea unei noi utilizri, în cazul în care

prezint defec#iuni?28 S-au stabilit proceduri privind prelevarea, manipularea $i tratarea

e$antioanelor de origine uman sau animal?29 Îmbr cmintea de lucru $i echipamentele de protec#ie, inclusiv

îmbr cmintea de protec#ie care pot fi contaminate de agen#i biologici, sunt scoase atunci când lucr torul pr se$te zona de lucru $i pstrate separat de alt îmbr cminte?

30 Angajatorul are grij ca îmbr cmintea de protec#ie care poate ficontaminat de agen#i biologici s fie dezinfectat $i cur #at sau, lanevoie, distrus?

31 Este asigurat supravegherea snt#ii lucr torilor expu$i ( prinmedic de medicina a muncii)?

32 Angajatorul are o rela#ie contractual cu un medic de medicin amuncii?

33 Fiecare lucr tor este supravegheat medical corespunztor înainte de

expunere profesional $i, în continuare, periodic, f când astfel posibil aplicarea direct a msurilor de medicin general $i demedicin a muncii?

34 Angajatorul a pus la dispozi#ia lucr torilor, dac este cazul, vaccinurieficace, dac ace$tia nu sunt înc imuniza#i împotriva agentului

biologic la care ei sunt sau pot fi expu$i?35 Atunci când angajatorii pun la dispozi#ia lucr torilor vaccinuri,

ace$tia au #inut seama de Codul de conduit recomandat pentruvaccinare?

36 A fost realizata o evaluare a riscurilor biologice?37 Angajatorul a reînnoit periodic evaluarea riscurilor $i, în orice caz, la

orice modificare a condi#iilor de lucru care pot s determine expunerealucr torilor la agen#i biologici, precum $i atunci când cre$te numrul

bolilor profesionale pe care le-a înregistrat?38 Angajatorul a furnizat autorit#ii de sntate publica $i inspectoratului

teritorial de munc, la cererea acestora, elementele care au stat la bazaevalurii riscurilor profesionale?

39 Evaluarea riscurilor profesionale s-a efectuat pe baza tuturorinforma#iilor existente $i, mai ales, pe baza:

39.1 a) clasificrii agen#ilor biologici care constituie sau pot constitui un pericol pentru sntate?

39.2 b) recomandrilor emise de inspectorii de munc $i/sau de inspectoriiautorit#ilor de sntate public, ce indic necesitatea ca agentul




36

biologic s fie controlat în scopul de a proteja sntatea lucr torilorcare sunt sau pot fi expu$i acestui agent biologic, în cursul activit#iilor?

39.3 c) informa#iilor asupra bolilor ce pot fi contractate datorit uneiactivit#i profesionale a lucr torilor?

39.4 d) efectelor alergice $i toxicogene ce pot s rezulte ca urmare aactivit#ii lucr torilor?

39.5 e) faptului ca un lucr tor sufer de o boal legat direct de munca sa?40 Dac natura activit#ii a permis, angajatorul a evitat utilizarea unui

agent biologic periculos, înlocuindu-l printr-un agent biologic care, înfunc#ie de condi#iile de utilizare $i de stadiul actual al cuno$tin#elor, nueste periculos sau este mai pu#in periculos pentru sntatealucr torilor?

41 Dac rezultatele evalurii relev existenta unui risc pentru securitatea$i sntatea lucr torilor, angajatorul a luat msurile necesare pentruca expunerea acestora s fie evitat?

Administrator/Director Lucr tor desemnat Reprez. Lucr tori Medic de medicin amuncii

Data .........................

Nota: Întrebrile din acest chestionar pot fi completate cu alte întrebri ce sunt relevantescopului propus.



S pt mâna eur opean pentr u s n tate # i secur it at e în mun c – Evaluarea riscurilor

37

Anexa 1B

SC ……………………ANEXA LA FIA DE CONTROL A RISCULUI BIOLOGIC

Nr.Crt.

Loc demunc

Denumireaagen#ilor

biologici la care pot fi expu$ilucr torii

Grupa dincare face

part e fiecareagent biologic

Durata deexpunere

(ore/zi)

Nr. persoa-

neexpuse

Informa#ii despre bolile ce pot fi

contactate (boala,mod de transmitere,manifestri ale bolii)

Efecte alergice $itoxigene ce pot s

rezulte în urmaactivit#iilucr torilor

Boli alelucr toril

or legatedirect demunca

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Administrator/Director, Lucr tor desemnat, Reprezentantul lucr torilor Medic de medicin a muncii



S pt mâna eur opean pentr u s n tate # i secur it at e în mun c – Evaluarea riscurilor

38

Data ……………Anexa 2

SC ……………………………… FIA SE SINTEZ# A NECONFORMIT#&ILOR I M#SURI DE ÎNL#TURARE A LOR

Prioritate Nr.Crt.

Neconformita-tea constatat

Msuri pentru eliminareaneconformit#ii

Termende

realizare

Responsa- bilitatearealizrii

Maxim Mare Medie Mic

Administrator/Director, Lucr tor desemnat, Reprezentantul lucr torilor Medic de medicin a muncii

Data ……………



S pt mâna eur opean pent r u secur it ate # i s n t at e în m un c – Evaluarea riscurilor

39

EVALUAREA RISCURILOR ÎN INDUSTRIA MOBILEI

OLTEANU MIHAIL

Rezumat : indiferent de modalitatea de evaluare a nivelului de risc pe locuri de munc , este cu adevratimportant luarea în considerare a tuturor componentelor sistemului de munc , precum $i urmrirea punerii în practic a m surilor stabilite, de ctre to # i participan # ii la procesul de munc.

I. Generalit#i referitoare la securitatea $i sntatea în munc în activitatea de prelucrare a lemnului inclusiv fabricarea mobilei

În ultima perioad activitatea de prelucrare a lemnului s-a dezvoltat, în special, în

constituirea unor unit#i mici cu personal, în medie, de 10-50 lucr tori, la care se lucreaz demulte ori cu echipamente de munc vechi (uzate moral $i fizic) de complexitate redus,cumprate la mâna a doua unde investitorii / patronii au procurat utilaje, în multe situa #ii culips de dispozitive de protec#ie.

Prelucrarea lemnului, mecanic sau manual, prezint o serie de particularit#igenerate de comportamentul materiei prime care în aplicarea anumitor tehnologii poateconstitui o surs de factori de risc de accidentare.

Structura neomogen a lemnului $i caracteristicile fizico-chimice ale acestuiaconstituie în timpul opera#iilor de prelucrare surse poten#iale de accidentare.

Prelucrarea lemnului, mecanic sau manual, prezint o serie de particularit#igenerate de comportamentul materiei prime care în aplicarea anumitor tehnologii poate

constitui o surs de factori de risc de accidentare.Referitor la echipamentele de munc utilizate în prelucrarea lemnului, putem semnala

existen#a unor echipamente de munc vechi, generatoare de riscuri de accidentare $i/sau boli profesionale dar $i existen#a unor echipamente de munc de genera#ie nou, în special asistatede calculator, pe care se poate executa o gam variat de opera#ii de prelucrarea lemnului,reducându-se astfel opera#iile manuale.

Prelucrarea lemnului inclusiv fabricarea mobilei se caracterizeaz constant, în contextulcelorlalte sectoare ale economiei na#ionale, prin valori ridicate ale indicilor de frecven# $igravitate ai accidentelor de munc, decurgând din numrul mare de accidente înregistrate.

INDICE DE FRECVEN+) al accidentelor de munc, este un indice statistic al situa#ieiaccidentelor de munc ce exprim numrul de accidenta#i, respectiv numrul certificatelor

medicale ini#iale, ce revin la 1000 încadra#i la un agent economic, ramur , luat în considerareîntr-un interval de timp dat. Se calculeaz prin raportarea numrului accidenta#ilor la numrulmediu scriptic de angaja#i x1000.

INDICE DE GRAVITATE al accidentelor de munc, este un indice statistic al situa#ieiaccidentelor de munc, care exprim numr de om zile de incapacitate de munc din cauz deaccident ce revin la 1000 persoane încadrate la un agent economic, ramur , într-un interval detimp dat. Se calculeaz prin raportarea numrului zilelor de concediu medical pltite lanumrul mediu scriptic de lucr torix1000.

Ca urmare a unor analize efectuate, în acest domeniu, a rezultat c activitatea dinunit#ile de produc#ie se desf $oar în multe cazuri sub nivelul cerin#elor necesare, datorit urmtoarelor situa#ii: lips de persoane specializate, atitudine necorespunztoare a lucr torilorfa# de pericole, cre$terea accentuat a strii de indisciplin a lucr torilor, lipsa de fermitate a




40

factorilor de conducere fa# de abaterile manifestate, a toler rii unei evidente delsri, a slabeiinstruiri pe linie de securitate $i sntate în munc, a uzurii fizice $i morale avansate a dotriitehnice a unit#ilor mici, etc..

Particularit#i ale prelucr rii lemnului inclusiv fabricarea mobilei

Lemnul este un produs al unui organism viu numit arbore.Elementele anatomice ale lemnului sunt formate din substan#e chimice organice

complexe ( celuloz $i lignin) care sunt alctuite din elemente chimice ( carbon, oxigen,hidrogen, azot ) $i substan#e minerale ( potasiu, sodiu, calciu, magneziu, fier, siliciu ).

Celuloza $i lignina constituie 99-95 % din compozi#ia materiei prime lemnoase, restulocupat de substan#e ca: r $ini, substan#e tanante, uleiuri eterice, substan#e colorante.

Prelucrarea mecanic a lemnului este determinat de 3 factori:1. materialul care se prelucreaz ( însu$irile lemnului de a opune rezisten# la ac#iunea unor

for #e exterioare: statice - uniform $i lente sau dinamice – for #ele care intervin brusc cuschimbarea mrimi sau direc#iei);

2. scula cu care se face prelucrarea ( atât geometria sculelor cât $i caracteristicile de lucrutrebuie s corespund condi#iilor cerute de tehnologia de prelucrare a lemnului. Duritateasczut a lemnului face ca acesta s poat fi prelucrat cu viteze de tiere mari);3. mi$carea de lucru care asigur deplasarea relativ a sculei în raport cu materialul ( sauinvers).

Prelucrarea mecanic a lemnului – clasificare

1. f r schimbarea legturii între fibre( curbarea, presarea, $tamparea, ambutisarea);2. prin distrugerea legturii între fibre:

2.1. f râmi#area întregii mase a lemnului(mcinare, defibrare);2.2. despicare;2.3. tiere:

2.3.1. prelucrare f r formare de a$chii($tan#are,matri#are, sec#ionare cu cu#ite);

2.3.2. prelucrare cu formare de a$chii( rindeluire plan,fer struire, frezare, burghiere, strunjire, $lefuire,derulare ).

La tierea cu cu#it elementar ( dinte, fer str u, ti$ de cu#it lat, de frez, de burghiu,gr unte abraziv, etc.), deoarece aceast opera#ie se produce cu formare de a$chii se folose$tedenumirea de a$chiere.

Principalele riscuri din industria de prelucrare a lemnului, inclusiv fabricarea mobilei,sunt urmtoarele:- utilaje periculoase –duritatea sczut a lemnului d posibilitatea s poat

fi prelucrat cu viteze de tiere mari. Existen#a unor echipamente de munc, vechi, generatoarede riscuri de accidentare;- activit#i solicitante pentru aparatul locomotor – manipularea manual esteaplicat cu precdere la depozitare cherestea unde apare riscul de afec#iuni musculo –scheletice;- zgomot – ma$inile unelte $i utilajele din industria de prelucrare alemnului sunt surse puternice de zgomote datorit procesului tehnologic de prelucrare,

regimurilor de a$chiere $i a modului de func#ionare a diferitelor organisme $i cuple cinematicece compun lan#urile cinematice. Surse principale de zgomot:




41

a. procesul de a$chiere este generator de zgomote datorit structurii anizotrope a lemnului,trosniturilor care apar la tierea $i desprinderea a$chiilor, uzurii ti$ului sculei $i regimului delucru ( în special tura#ia, viteza de avans, adâncimea de prelucrare, direc#ia de prelucrare fa# de fibre $i inelele anuale); b. mecanismele cu ro#i din#ate din lan#urile cinematice produc zgomote importante;

c. transmisiile prin curele genereaz zgomote ca urmare a frecrii acestora de ro#ile detransmisie $i a jocurilor pe axe;d. zgomotul motoarelor electrice este preponderent în cazul montrii acestora prin flan$ de

batiurile ma$inilor unelte $i utilajelor;e. ventilatoarele, folosite în special la instala#iile de exhaustare, sunt mari productoare dezgomote $i de vibra#ii, atât datorit pr #ilor în mi$care ( paletele), cât $i curgerii turbionare încanalele rotorului.

Indiferent de surs, zgomotele se transmit prin intermediul organelor, carcaselor saudirect mediului înconjur tor, formându-se în jurul ma$inii sau utilajului un câmp acusticcomplex, câmp în care î$i desf $oar activitatea personalul care le deserve$te.- incendii $i explozii - în sectoarele de $lefuit $i la cicloane cu filtre de aer,

silozuri, unde se degaj pulberi de lemn (praf de lemn $i rumegu$) prezint pericol deexplozie $i de autoaprindere. Particulele fine de praf de lemn pot forma cu aerul amestecuriexplozive. Cel mai fin praf se produce la ma$inile de $lefuit, deoarece granulele abrazive aumuchii tietoare foarte mici $i ascu#ite. Cantit#ile de praf care se produc la $lefuire suntdestul de importante. Praful rezultat de la $lefuire este deosebit de periculos, deoarece deregul, provine din lemn uscat. Descompunerea termic $i desf $urarea procesului decombustie a materiei lemnoase precizeaz c la o temperatur de înclzire a lemnului între330-370 0 C are loc un proces în care gazele din lemn se aprind la aer, f r o surs extern defoc, denumit punct de autoaprindere. La sectoarele de finisaj cel mai grav pericol îl constituieexplozivitatea vaporilor sau microparticulelor formate din solven#i inflamabili din compozi#ialacurilor în amestec cu aerul din mediul de munc. Se afirm astfel c explozivitatea dinsectoarele de finisaj, este cel mai important poten#ial distructiv, exploziile respectivesoldându-se cu grave accidente colective $i importante distrugeri de bunuri materiale nunumai în sectoarele de finisaj $i în zone limitrofe.- riscuri chimice :

Ø lacuri/vopseluri - în sectoarele de finisaj din sec#iile de produc#ie de mobil, care prindiferite procedee ( pulverizat, turnat, imersie, manual ), se aplic pe suprafa#a tipurilorde mobilier, pelicule de lacuri, având func#iuni estetice $i de protec#ie. Sectoarele definisaj constituie LOCURI DE MUNC) CU PERICOL GRAV 'I IMINENT DEACCIDENTARE (situa#ia concret, real $i actual, creia îi lipse$te doar prilejuldeclan$ator pentru a produce un accident în orice moment) deoarece majoritatea

tipurilor de lacuri folosite ( nitrocelulozice în special, poliuretanice, carbamidice ) suntu$or inflamabile atât în stare lichid cât $i ca pelicul ulterior aplicrii tehnologice. Înafara pericolului de explozie mediile de lucru cu lacuri se caracterizeaz prin ridicatnivel de toxicitate.

Ø adezivi - principalii adezivi folosi#i la încleierea lemnului sunt: adezivi ureo –formaldehidici tip C, R $i P( urelit C, urelit R) ; adezivi pe baz de poliacetat de vinil(aracet); adezivi pe baz de cauciuc sintetic, de tip Prenadez 100-200-300; adezivisolizi, de topire.

Ø formaldehid ( poten#ial cancerigen )Ø pulberi de lemn – prezente în mediul de munc în concentra#ii mai mari decât cele

admise ( 5 mg/m cub aer ) pot provoca probleme grave de sntate lucr torilor expu$i

dac ace$tia nu sunt proteja#i corespunztor. Dintre aceste probleme de sntate se precizeaz: astm bron$ic, irita#ii ale cilor respiratorii ( uscciune a mucoaselor,




42

congestii nazale, scderea activit#ii cililor mucoaselor), irita#ii ale ochilor, cre$tereafrecven#ei r celilor, afectarea func#iei pulmonare, alergii ale pielii, cancer alsinusurilor nazale ( pulberea de lemn din esen#e tari - fag, stejar, carpen, paltin, ulm ).

II Considera#ii din punct de vedere al securit#ii $i snt#ii în munc.

În toate sistemele $i la toate locurile de munc, angajatorul are obliga#ia general de aasigura starea de securitate $i de a proteja sntatea lucr torilor. Evaluarea riscurilor are dreptobiectiv s permit angajatorului adoptarea msurilor de prevenire/protec#ie adecvate, cureferire la:

− prevenirea riscurilor profesionale;− formarea lucr torilor;− informarea lucr torilor;− implementarea unui sistem de management de securitate si sntate în munc, care s

permit aplicarea efectiv a msurilor necesare.Evaluarea riscurilor trebuie s fie structurat astfel încât s permit lucr torilor $i persoanelorcare r spund de securitatea $i sntatea în munc:

• s identifice pericole existente $i s evalueze riscurile asociate acestor pericole, învederea stabilirii msurilor destinate protejrii snt#ii $i asigur rii securit#iimuncitorilor, în conformitate cu prescrip#iile legale;

• s evalueze riscurile în scopul selectrii optime, în cuno$tin# de cauz, aechipamentelor, substan#elor sau preparatelor chimice utilizate, precum $i amenajrii $i aorganizrii locurilor de munc;

• s verifice dac msurile adoptate sunt adecvate;• s stabileasc atât priorit#ile de ac#iune, cât $i oportunitatea de a lua msuri

suplimentare, ca urmare a analizrii concluziilor evalurii riscurilor;

• s confirme angajatorilor, autorit#ilor competente, lucr torilor $i/saureprezentan#ilor acestora c to#i factorii relevan#i, lega#i de procesul de munc, aufost lua#i în considerare;

• s vegheze ca msurile de prevenire/protec#ie, considerate necesare $i adoptate în baza evalurii riscurilor, s contribuie efectiv la ameliorarea strii de securitate $isntate în munc.

Pe parcursul evalurii $i, ulterior, al aplicrii msurilor de securitate, este esen#ial s se acordeo aten#ie special imposibilit#ii de transfer a riscului, adic solu#iile adoptate s nu creeze

probleme noi.De remarcat este faptul c punerea în practic a msurilor de prevenire $i protec#ie revineorganizatoric conductorilor locurilor de munc, iar respectarea msurilor stabilite de ctre

ace$tia î$i gse$te o aplicabilitate practic la nivelul locurilor de munc, locuri de munc undede regul se produc evenimentele nedorite.Procedura de evaluare a riscului include $i câteva elemente de management al acestuia.

1. Stabilirea planului de evaluare a riscurilor profesionale2. Structurarea evalurii.

Abordarea deciziei privind modul de abordare (geografic, func#ional/axat pe proces/axat pe flux)

3. Colectarea informa#iilor.Mediu/sarcini de munc/persoane expuse/experien# acumulat

4. Identificarea pericolelor5. Identificarea persoanelor expuse




43

6. Identificarea tipurilor de expunere7. Evaluarea riscurilor.

Probabilitatea de producere/gravitate a consecin#elor, în condi#ii reale8. Studiul posibilit#ilor de eliminare sau de control a riscurilor9. Stabilirea priorit#ilor de ac#iune $i de adoptare a msurilor de securitate

10. Implementarea $i aplicarea msurilor de securitate11. Înregistrarea rezultatelor evalurii12. Msurarea (aprecierea) eficacit#ii13. Controlul (periodic sau în cazul unor modificri în sistem).

Rezultatele evalurii î$i men#in valabilitatea (nu este necesar nici o alt ac#iune)Revizuirea se impune

14. Urmrirea planului de evaluare a riscurilor

Cunoa$terea $i evaluarea riscurilor d posibilitatea persoanei juridice de a întreprindeac#iuni, care s conduc la reducerea sau eliminarea lor. A investi în prevenirea accidentelor

de munc $i a îmbolnvirilor profesionale înseamn a investi în îmbunt#irea activit#iisociet#ii activitatea de prevenire fiind o component intrinsec a procesului de munc.Implicarea întregului personal în activitatea de prevenire a riscurilor conduce la

con$tientizarea rolului socio-profesional pe care îl are fiecare. De asemenea, aceasta conducela gsirea celor mai bune metode de organizare a muncii (formarea echipelor de lucru,transmiterea sarcinilor de munc etc.). Un personal con$tient de sarcinile sale, cunosctor almijloacelor de ac#iune este un personal performant. Rela#iile profesionale $i sociale corectstabilite în cadrul organiza#iei creeaz un climat de siguran# $i încredere, care favorizeaz cre$terea eficien#ei muncii.

Asigurarea unor condi#ii de securitate sporit în munc, prin neinterven#ia unor factori perturbatori cauza#i de accidente în respectarea contractelor $i angajamentelor $i ca urmare a

realizrii unor produse de calitate, atât în rândul angaja#ilor proprii cât $i în rândul beneficiarilor $i colaboratorilor se va crea o imagine favorabil cu privire la seriozitateasociet#ii.

O activitate desf $urat în condi#ii de securitate conduce la cre$terea în final a profituluisociet#ii $i la bunstarea lucr torilor.

Evaluarea riscurilor const în studiul sistematic a tuturor elementelor procesului demunc susceptibil de a genera daune, al mijloacelor de eliminare a pericolelor $i al msurilorde prevenire/ protec#ie a acestor riscuri.

Indiferent de metoda aplicat evaluarea riscurilor trebuie s urmreasc urmtoareleetape obligatorii:

• identificarea pericolelor existente $i riscurilor;

• identificarea persoanelor care pot fi expuse acestor pericole;• estimarea calitativ $i/sau cantitativ a riscurilor;• examinarea posibilit#ilor de eliminare sau diminuare a riscurilor;• adaptarea altor msuri care s vizeze prevenirea riscurilor

Evaluarea trebuie axat pe riscurile profesionale eviden#iate sau previzibile în modra#ional, luând în calcul $i riscurile nesemnificative (riscuri din activit#i cotidiene) numai încazul când exist posibilitatea agravrii lor.

Evaluarea riscurilor trebuie s vizeze toate locurile de munc: fixe (birouri, ateliere,ma$ini unelte, etc.); evolutive ($antiere, docuri, etc.); mobile (temporare).

Evaluarea riscurilor la locurile de munc fixe, unde procesul de munc se deruleaz

dup o schem permanent se va face #inând cont de condi#iile efectiv existente, nu va fireiterat pentru locurile de munc comparabile $i se va revizui numai când circumstan#ele se




44

modific.Evaluarea riscurilor profesionale nu se va demara exclusiv de ctre angajator sau de

reprezentan#ii acestora, ci în acest demers vor fi antrena#i lucr torii sau reprezentan#ii lor, caretrebuie consulta#i pe tot parcursul evalurii $i informa#i cu privire la msurile de prevenire/

protec#ie adoptate $i la concluziile ob#inute.

Evaluarea riscurilor se va face prioritar la locurile de munc cu pericol grav $i iminentde accidentare urmrindu-se:• identificarea factorilor de risc precum $i consecin#ele ac#iunii lor asupra organismului

uman (deces sau invaliditate);• nivelul cantitativ al factorilor de risc în cazul îmbolnvirilor profesionale;• durata de expunere la ac#iunea factorilor de risc;• numrul persoanelor expuse;• nivelul morbidit#ii prin accidente $i îmbolnviri profesionale;

Din analiza accidentelor de munc pentru anii 2006 $i 2007 rezult urmtoarea dinamic pentru diviziunea 31 – fabricarea de mobil:

Numrsalaria#i

TOTALaccidente

AccidenteITM

Accidenteinvaliditate

Accidentemortale de

munc

Indicefrecven#

Indicefrecven# accidentemortale

Accidentecolective

2000 152448 251 247 12 4 1,65 0,03 1 / 4/ 02001 157401 296 290 16 6 1,88 0,04 1 /10/ 12002 151446 300 291 9 9 1,98 0,06 1 / 3/ 02003 153479 250 246 8 4 1,63 0,03 -2004 154544 291 283 12 8 1,88 0,05 -2005 158802 215 205 7 10 1,35 0,06 -2006 170300 230 227 11 3 1,35 0,02 -

2007 158832 190 189 4 1 1,44 0,01 1 / 3 / 0Locurile de munc cu pericol grav $i/sau iminent con#in factori de risc care genereaz explozii, incendii, factori de risc mecanic, termic, electric, biologic, psihic, factori de riscnaturali $i speciali ai mediului de munc.Modelul teoretic al dinamicii producerii accidentului consider c producerea unui accidentde munc este determinat de dou cauze, una obiectiv (de natur material) $i unasubiectiv (de natur uman).Cauzele producerii accidentelor în anii 2006 $i 2007 pentru diviziunea 31 – fabricarea demobil, sunt prezentate în tabelul de mai jos:

NR.

CRT.

DESCRIERE CAUZE NR. I TIP

ACCIDENTE2006

NR. I TIP

ACCIDENTE2007

1 Neutilizarea mijloacelor de protec)ie în dotare

16 ITM 15 ITM

2 Neefectuarea la timp a opera)iilorindispensabile securit')ii muncii

46 ITM, 2 M 32 ITM, 1 M

3 Efectuarea necorespunz'toare decomenzi, manevre

69 ITM 70 ITM

4 Efectuarea necorespunz'toare depozi)ion'ri, consolid'ri, fix'ri, etc.

33 ITM 21 ITM

5 Efectuarea necorespunz'toare dereglaje

5 ITM 3 ITM




45

6 Utilizarea necorespunz'toare amijloacelor de protec)ie

8 ITM 5 ITM

7 Efectuarea în afara sarcinii demunc' a pornirii mijloacelor detransport, instala)ii, ma*ini sau

utilaje

5 ITM 4 ITM

8 Efectuarea în afara sarcinii demunc' a întreruperii func)ion'riiinstala)iilor, ma*inilor, utilajelor

1 ITM 1 ITM

9 Expunerea, în afara sarcinii demunc' prindeplas'ri/sta)ion'ri în zonepericuloase

10 ITM 6 ITM

10 C'deri la acela*i nivel prindezechilibrare

3 ITM 3 ITM

11 C'deri la acela*i nivel prinalunecare

− ITM 3 ITM

12 C'deri la acela*i nivel prinimpiedicare

2 ITM 2 ITM

13 C'deri de la în'l)ime prindezechilibrare

1 ITM, 1 M 6 ITM

14 C'deri de la în'l)ime prin p'*ire îngol

1 ITM 1 ITM

15 C'deri de la în'l)ime prin alunecare 3 ITM 1 ITM16 C'deri de la în'l)ime datorit'

reac)iilor spontane inadecvate în caz

de pericol

1 ITM 1 ITM

17 Prezen)a la lucru în condi)iinecorespunz'toare datorate altorcauze

2 ITM 1 ITM

Analizând cauzele producerii accidentelor în anii 2006 $i 2007 rezult necesitatea acordriiunei aten#ii deosebite de ctre evaluatorii de risc pentru acele neconformit#i cu legisla#ia învigoare, care conduc la:- neefectuarea la timp a opera#iilor indispensabile securit#ii muncii;- efectuarea necorespunztoare de comenzi, manevre;- efectuare necorespunztoare de pozi#ionri, consolidri, fixri;

precum $i pentru multitudinea de cderi la acela$i nivel $i de la înl#ime.Aceste cauze sunt dependente în msur covâr $itoare de executant. Rezult importan#a

con$tientizrii tuturor participan#ilor la procesul de munc asupra efecturii corespunztoarea opera#iilor care le revin.

III. Concluzii:Indiferent de metoda de evaluare a nivelului de risc folosit este necesar acordarea

unei aten#ii deosebite asupra locurilor de munc la care în decursul timpului au avut locaccidente de munc.

Este foarte important efectuarea unei noi evaluri asupra nivelului de risc al unui locde munc, inclusiv atunci când exist susceptibilitatea c s-au modificat inclusiv factorii de

natur uman (subiectiv) $i nu numai când sunt modifica#i factorii de natur obiectiv ( echipamente de munc ).




46

Importan# deosebit trebuie acordat urmririi punerii în practic a msurilorrezultate în urma evalurii factorilor de risc $i a urmririi eficien#ei acestor msuri, chiar dac cuantificarea rezultatelor poate fi dificil.

Bibliografie:

Legea securit#ii $i snt#ii în munc nr.319/2006. Norme Metodologice de aplicare a prevederilor Legii securit#ii $i snt#ii în munc nr. 319/2006 aprobate prinHotrârea Guvernului României nr. 1425/2006.Darabon# Al., Pece 't., $a – Protec#ia Muncii – ed. Didactic $i Pedagogic, Bucure$ti, 2001




47

GHID PENTRU GESTIONAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I

ÎMBOLN#VIRE PROFESIONAL# LA FUNC&IONARII PUBLICI

DRD. ING. ANDREI GEORGE ALBULESCUDRD. ING. GEORGE DANIEL TANASIEVICI

DRD. ING. GABRIELA C)LD)RESCU

AbstractThe object of these guidelines is to become a useful working tool for the identification of dangers and

evaluation of injury and professional illness risks.The risk management refers in fact to the risk identification and evaluation, establishing also the

possible reaction when confronted with such risks that is putting into practice the internal control means meantto diminish their occurrence or the consequences deriving from their occurrence.

Without pretending to be the optimum solution, we hope that these guidelines will help you in theelaboration of the necessary documents as well as in the attempt of managing as correctly as possible the risksexisting in your organization.

Cuvin te cheie : functionari publici, riscuri, pericole, masuri, responsabilitati

Introducere

Acest ghid î$i propune s devin un instrument de lucru util pentru identificarea pericolelor $i efectuarea evalurii riscurilor de accidentare $i îmbolnvire profesional.

Ghidul cuprinde 7 pa$i ce ar trebui urma#i pentru a putea efectua identificarea

pericolelor, evaluarea riscurilor $i nu în ultimul rând pentru a putea stabili msurile ce seimpun pentru eliminarea riscurilor sau diminuarea acestora.Dac a#i ajuns s studia#i acest ghid se presupune c v intereseaz acest subiect sau c

ave#i cuno$tin#e minimale în domeniul securit#ii $i snt#ii în munc.Totu$i înainte de a trece la parcurgerea celor 7 pa$i vom face referire la câteva no#iuni

de baz legate de acest subiect.

No # iuni de baz

No#iunea de risc, în general este asociat cuvântului pericol, primejdie $i presupune un pericol poten#ial, eventual, mai mult sau mai pu#in previzibil. Poate fi privit chiar $i ca o

ac#iune nesigur , la noroc. Plecând de la aceste defini#ii general valabile, în accep#iasecurit#ii $i snt#ii în munc putem defini urmtoarele concepte:

Pericolul = situa#ie, întâmplare care pune sau poate pune în primejdie existen#a,integritatea cuiva sau a ceva.

Riscul = pericol poten#ial.Evaluarea riscurilor = un proces care const în evaluarea riscurilor pentru securitatea

$i sntatea lucr torilor, generate de pericolele existente la locul de munc.Risc rezidual = expunerea pe care o exercit un anumit risc dup ce au fost luate

msuri de diminuare sau eliminare a acestuia, presupunând c msurile sunt eficace.Gestionarea riscurilor = identificarea $i evaluarea riscurilor, precum $i stabilirea

modului de a reac#iona în fa#a riscurilor, adic de a pune în oper mijloace de control interncare s le atenueze posibilitatea de apari#ie sau consecin#ele pe care le-ar produce în cazul încare s-ar materializa.




48

- La prima lectur , defi ni # i il e par aride, dar nu ezita # i în demersul dumneavoastr pentr u a progresa în gestionarea r iscuri lor .- Lucrur i le nu sun t atât de compli cate pe cât par la prima vedere.

- Nu abandona # i înainte de a începe.

Scopul evalu rii riscuri lor

Angajatorii au obliga#ia general de a asigura securitatea $i sntatea lucr torilor întoate aspectele legate de munc. Cadrul legislativ care eviden#iaz aceast obligativitate îlconstituie Legea nr.316/2006, H.G. nr.1425/2006 $i Legea nr. 346/2002.

Scopul realizrii unei evaluri a riscurilor este de a permite angajatorilor s adoptemsurile necesare pentru a-$i proteja lucr torii.

În cazul în care nu este posibil eliminarea riscurilor, acestea trebuie s fie reduse, iarriscurile reziduale controlate. Ulterior, un astfel de risc rezidual va fi reevaluat $i se poatereexamina posibilitatea de eliminare a riscurilor, în lumina unor cuno$tin#e noi.

Evaluarea riscurilor ar trebui s fie realizat astfel încât angajatorul s poat dispun înfinal de urmtoarele informa#ii referitoare la:

• identificarea pericolelor generate la locul de munc;• evaluarea riscurilor asociate cu acestor pericole;• msurile care trebuiesc luate pentru a proteja sntatea $i securitatea angaja#ilor $i a

altor lucr tori;• stabilirea listei de priorit#i privind realizarea msurilor;• modalit#ile de verificare a msurilor dispuse în scopul eliminrii sau diminurii

ac#iunii riscurilor;• convingerea angajatorului, lucr torilor, reprezentan#ilor lor cât $i autorit#ilor

competente c au fost lua#i în considerare to#i factorii lega#i de munc $i c s-a luat o hotrârevalabil în legtur cu riscurile $i msurile necesare pentru protejarea snt#ii $i a securit#ii.

De re)inut !

Nu exist o singura metod de realizare a unei evaluri a riscurilor, exist o varietatede metodologii pentru atingerea aceluia$i obiectiv. Nu exist o metod universal “potrivit”

pentru realizarea unei evaluri a riscurilor, iar pentru func#ionarii publici pot func#ionadiferite abordri.

Prin urmare noi v propunem în continuare s urma#i pa$ii din acest ghid, indiferent demetoda de evaluare a riscurilor pe care o ve#i folosi.

Scopu l u nei evalu r i est e de a gesti ona r iscur i le.

Posibilitatea de diminuare i/sau eliminare a riscurilor generate de

pericolele identificate, prin stabilirea m#surilor de prevenire sau




49

Pa $ii ghiduluiCe avem de f 'cut?

Pasul I - Date de identi fi care a benefi ciarul ui (institu # ia care va beneficia de evaluareari scuri lor pentru securi tatea $i s n tatea lucr torilor)

Atunci când dorim s întocmim un raport se impune cunoa$terea datelor deidentificare a persoanei juridice la care face referire raportul nostru. Primul pas în cadrul uneievaluri este legat de aceste date.

Ce date ne sunt necesare?Denumirea institu#ie; CUI; CF; adres; contact; activit#i (conform CAEN); structura

organizatoric; numrul de salaria#i (din care func#ionari $i personal contractual); func#ii $iocupa#ii etc.

De ce ne sunt necesare?Orice evaluare se adreseaz unui beneficiar. În cazul nostru identificarea $i evaluarea

riscurilor de accidentare $i îmbolnvire profesional face referire la un proces de munc. Un proces de munc poate fi organizat de o persoan fizic sau juridic, în cadrul unui loc demunc.

Cine ne furnizeaz' aceste date?Conductorul institu#iei sau o persoana împuternicit de acesta.

Aten)ie!

Pasul I I - Formarea echipei de evaluare

Indiferent de domeniul de activitate în care facem o evaluare e bine de $tiut c acest evaluare este mai corect, mai precis dac se lucreaz în echip. O echip ne va ajuta înidentificarea cât mai multor riscuri, în cuantificarea cât mai echilibrat a acestora $i nu înultimul rând la stabilirea msurilor ce se impun pentru eliminarea sau diminuarea lor.

Persoanele care efectueaz evaluri ale riscurilor la locul de munc ar trebui s de#in cuno$tin#e $i/sau informa#ii despre:

• pericolele $i riscurile a cror existen# este deja confirmat $i modul în care acestea se produc;

• materialele, echipamentele $i tehnologia folosite la locul de munc;• procedurile de lucru, organizarea $i interac#iunea lucr torilor cu materialele folosite;• tipul, probabilitatea, frecven#a $i durata expunerii la pericole. În unele cazuri, aceasta

poate presupune aplicarea unor tehnici de msurare moderne;

Toate aceste date se vor trece într-un document i ulterior vor face partedin raportul final de evaluare (document numit Fi a identificarebeneficiar).




50

• rela#ia dintre expunerea la un pericol $i efectul acestuia;• standardele $i cerin#ele legale, care sunt relevante pentru riscurile existente la locul de

munc.

Cine poate face parte din echip'?

1. Conductorul institu#iei sau reprezentantul su legal;2. Specialistul în securitatea în munc (lucr torul desemnat sau reprezentantul serviciului

extern de SSM);3. Specialistul în sntatea în munc (medicul de medicina muncii);4. Conductorii locurilor de munc ($efi de departamente, $efi de servicii etc.);5. Reprezentan#ii lucr torilor cu r spunderi specifice în domeniul SSM (membrii în

CSSM, membrii de sindicat etc.)6. Exper #i (dac este cazul $i specificul activit#ii dvs. impune consultarea acestora).

Aten)ie!

Pasul I I I – Identi fi carea $i descri erea activit # i lor desf $urate în cadrul insti tu # iei

Pentru a face o bun evaluare trebuie s cunoa$tem toate activit#ile din cadrulinstitu#iei. Descrierea acestor activit#i poate fi realizat colectând informa#ii cu ajutorulconductorilor direc#i ai locurilor de munc, studiind atribu#iile personalului din cadrul fi$ei

postului etc.To#i membrii echipei de evaluare trebuie s î$i formeze o privire de ansamblu asupra

activit#ilor desf $urate.

La identificarea $i descrierea activit#ilor #ine#i cont de:1. Identificarea activit#ilor utilizând Organigrama.2. Descrierea activit#ilor pe departamente, servicii etc. (utilizând ROF, ROI).3. Descrierea atribu#iilor din cadrul departamentelor, serviciilor $i atribu#iilor

posturilor (utilizând fi$a posturilor).

- Documentul care certfic# constituirea echipei poate fi o decizie emis# deconduc#torul institu&iei în care vor fi nominalizate persoaneleparticipante.- Deasemeni odat# constituit# echipa se va stabili i un termen deefectuare a evalu#rii &inând cont de complexitatea activit#&ii, de num#rulde personal angajat etc. Acest termen poate fi trecut în decizia deconstituire a echipei sau poate fi specificat într-un document separat.- În raportul final ve&i trece componen&a echipei de evaluare i num#rul

Nu uita i: aceast# descriere v# poate ajuta ulterior la întocmirea planuluide prevenire.




51

Aten)ie!

Pasul IV - Întocmirea li stei l ocuri lor de munc / postur il or de munc

Aceast etap este una din cele mai importante $i presupune:

1. Identificarea locului de munc / postului de munc:1.1. denumire loc de munc / post de munc 1.2. încadrarea în spa#iu a locului de munc / postului de munc 1.3. numrul de lucr tori $i categoria din care fac parte (femei, brba#i, persoane cu

dizabilit#i, femei însrcinate, care al pteaz, tineri, btrâni etc.)1.4. func#iile, ocupa#iile.

2. Descrierea detaliat a locului de munc / postului de munc:2.1. echipamente de lucru aflate în dotare (se va trece anul achizi#iei, sursa de

provenien#, productorul sau importatorul direct), procesul verbal de punere în func#iune aechipamentului tehnic, procesul verbal care confirm efectuarea verificrilor periodice -

atunci când este cazul2.2. mediul de munc (iluminat, microclimat, calitatea aerului, zgomot, vibra#ii radia#iietc.)

2.3.echipamente individuale de protec#ie (se va trece anul achizi#iei, sursa de provenien#, productorul sau importatorul direct), actul din care reiese data primei utilizri aechipamentului individual de protec&ie, procesul verbal care confirm efectuarea verificrilor

periodice - atunci când este cazul2.4. sarcina de munc 2.5. programul de lucru (se vor men#iona intervalul orar precum i pauzele).

Aten)ie!

Pasul V - I denti f icarea peri colelor de accidentar e $i îmboln vire profesional la f iecare loc

de munc , post de lucru

Datele privind descrierea locurilor de munc#, respectiv a posturilor demunc# vor fi men&ionate în Fi a identificare i descriere loc de munc& /

&

Fara o evaluare corecta angajatorii nu vor putea lua masurile necesare invederea asigur#rii condi&iilor de securitate i s#n#tate în munca.

LANUL DE PREVENIREELABORARE PLAN PREVENIRE SI PROTECTIEEVALUARE RISCURI

Toate locurile de munc# / posturile de munc# identificate vor fi trecute înFi a inventar a locurilor de munc& / posturilor de munc&.




52

Cea mai important etap este etapa în care identificm pericolele (poten&ialeleriscuri).

De ce?

Odat identificate aceste pericole vor putea fi gestionate în mod corespunztor, princuantificare precum $i msuri de diminuare sau eliminare. Pentru fiecare loc de munc / post de lucru cuprins în lista inventar de la pasul anterior

va trebui s identificm pericolele existente.

Cum proced'm?1. Identificarea pericolelor în func#ie de riscurile generale (se pot folosi liste de

control, check-list-uri etc.).2. Identificarea pericolelor care genereaz riscuri specifice.

Aten)ie!

Pasul V I - Evaluarea riscuri lor generate de peri colele identi f icate (în func # ie de metoda deevaluare a ri scuri lor )

Evaluarea riscurilor se va face prin orice metod prefera#i. În acest ghid vom men#iona

c pute#i folosi oricare dintre metodele cunoscute de evaluare a riscurilor.

Aten)ie!

Pasul VI I – Întocmirea planului de m sur i = Plan de preveni re $i protec # ie

Planul de msuri este instrumentul care îi ajut pe angajatori s asigure securitatea $isntatea lucr torilor la locurile de munc.

Cum îl întocmim?Planul de msuri este de fapt un planul de prevenire $i protec#ie care este compus din

msuri tehnice, organizatorice, igienico-sanitare $i nu numai.

Ce con)ine?

• Msuri de eliminare a riscurilor• Msuri de diminuare a ac#iunii riscurilor

Pericolele identificate pot fi trecute în Fi a identificare pericole pe locuride munc&

- Nici una din metodele men&ionate nu poate da o precizie de 100% înevaluarea riscurilor.- Important este ca dvs. s# alegi metoda pe care a&i în&eles-o cel mai binei s# trece&i evaluarea în Fi a evaluare riscuri generate de pericolele




53

• Msuri de monitorizare a riscurilor

Fi$ele întocmite la pa$ii anteriori vor fi foarte utile acum. Planul de msuri va cuprindemsuri pentru toate locurile de munc / posturile de munc.

Aten)ie!

Cum finaliz'm documentele evalu'ri?

Toate documentele întocmite pe parcursul celor 7 pa*i fac parte din documenta#ia

gestionrii riscurilor.

În final dosarul de evaluare va cuprinde: • PASUL 1 - Fi*a identificare beneficiar • PASUL 2 - Fi*' identificare echipa evaluare • PASUL 3 - Fi*a identificare *i descriere loc de munc' • PASUL 4 - Fi*a inventar a locurilor de munc', posturilor de munc'.• PASUL 5 - Fi*a identificare pericole pe locuri de munc' • PASUL 6 - Fi*a cuantificare (evaluare) pericole pe locuri de munc' • PASUL 7 - Plan de prevenire *i protec)ie.

Aten)ie!

Indiferent de metoda de evaluare aleas' de dumneavoastr' gestionarea riscurilorpoate cuprinde urm'toarele etape:

- Dosarul cu toate documentele va fi semnat de echipa de evaluare.- Dosarul va fi înregistrat i adus la cunotin# tuturor persoanelor careau r#spunderi pe linie de securitate i s#n#tate în munc#.- Se va monitoriza în permanen&# realizarea planului de prevenire iprotec&ie.

- Dac# apar modific#ri la locurile de munc#, riscuri noi, se va facereevaluarea riscurilor.- Procesul de gestionare a riscurilor este un proces continuu, astfel având

- În planul de m#suri se vor trece m#suri pentru toate riscuri leidentificate.- Odinea de prioritate a m#surilor va fi dat# de nivelul fiec#rui riscidentificat.




54

Concluzii

F'r' a avea preten)ia c' acest ghid este solu)ia optim', sper'm c' v' va fi de folosla întocmirea documentelor necesare precum *i în demersul de a gestiona cât mai corectriscurile din organiza)ia dvs.

Bibliografie

1. www.protectiamuncii.ro.2. Ministerul finan # elor publice - unitatea centrala de armonizare a sistemelor de management financiar $icontrol metodologie de implementare a standardului de control intern “managementul riscurilor”, Bucure$ti,ianuarie 2007.

http://www.protectiamuncii.ro/





55

GRUPURI SENSIBILE LA RISCURI SPECIFICE

ING. LILIANA BOLOHAN

Rezumat: Lucrarea prezint informa # ii despre riscurile care pot afecta securitatea $i sntatealucr torilor din grupuri sensibile – femei gravide, tineri, lucr tori în vârst , persoane cu dizabilit # i

La baza întregii politici de prevenire, evaluarea riscurilor are ca principal scopidentificarea situa#iilor de munc poten#ial periculoase pentru sntatea $i securitateasalaria#ilor $i conduce la gsirea solu#iilor posibile pentru reducerea sau eliminarea lor.Obliga#ia angajatorului de a întocmi o evaluare a riscurilor este stabilit de Legea 319/2006 asecurit#ii $i snt#ii în munc, iar aceast obliga#ie prevede c evaluarea trebuie s includ $i

grupurile sensibile la riscuri specifice – femei gravide, lehuze $i care al pteaz, tinerii $ilucr torii în vârsta, persoanele cu dizabilit#i. In toate cazurile legisla#ia pune accent peevaluarea riscurilor pentru a asigura acestor salaria#i o protec#ie împotriva riscurilor care îiafecteaz în mod specific, pentru a realiza amenajarea locurilor de munc #inând seama denecesit#ile fiecrei categorii $i o informare suficient în legtur cu riscurile de la locul demunc. Evaluarea pentru grupurile sensibile se va face într-un capitol distinct al documentuluide evaluare general.

De multe ori în practic se omite s se fac o evaluare $i pentru aceast categorie delucr tori, de aceea în cele ce urmeaz se va face o prezentare a câtorva aspecte care s ajute înevaluarea riscurilor pentru grupurile sensibile.

Femeile gravideMai mul#i factori pot afecta la locul de munca sntatea femeii gravide $i mai ales a

copilului ce urmeaz a se na$te. Care sunt riscurile care pot afecta sntatea femeii gravide sia copilului sau ? Unele produse chimice, unele virusuri, o serie de agen#i fizici $i condi#ii demunc.

Efectele acestor riscuri asupra f tului se pot concretiza în na$tere prematur , avortspontan, malforma#ii, iar efectele asupra mamei implic oboseal, stres, afec#iuni musculo-scheletice. Pentru a proteja maternitatea, femeia împreun cu copilul ei, angajatorul trebuie s

previn expunerea lor la riscuri ce le poate afecta sntatea $i securitate $i nu poate obligafemeia gravid s desf $oare activit#i care pot le pot fi duntoare. O evaluare a riscurilor incazul femeilor gravide trebuie sa cuprind natura, gradul si durata de expunere.

Substan)e *i produse chimiceUn pericol pentru maternitate ar putea provoca una sau mai multe efecte asupra

snt#ii, în func#ie de momentul în care femeia a fost expus. De exemplu expunerea lasubstan#e nocive în timpul primelor 3 luni ale sarcinii poate cauza un avort sau o malforma#ief tului. În ultimele 6 luni ale sarcinii, o expunere la riscuri pentru maternitate ar putea încetinicre$terea f tului, ar putea încetini dezvoltarea creierului sau na$tere prematur . In legtur cu

produsele chimice exist în OUG 96/2003 privind protec#ia maternit#ii la locul de munc,nominalizate câteva substan#e care se cunoa$te c au efecte nocive asupra f tului.- plumbul $i deriva#ii lui atunci când pot fi absorbi#i de organismul uman, mercurul $i deriva#iilui, monoxidul de carbon

- agen#ii chimici prevzu#i în lista de valori limit de expunere profesional din HG1218/2006 privind stabilirea cerin#elor minime de securitate $i sntate în munc pentru




56

asigurarea protec#iei lucr torilor împotriva riscurilor legate de agen#ii chimici.Dar aceste substan#e nominalizate sunt numai o parte din mai multe produse chimice

care pot fi duntoare pe perioada maternit#ii $i care sunt men#ionate sub form de categoriide produse chimice:- produse chimice cancerigene si/sau mutagene ( o parte din ele men#ionate in HG 1218/2006)

- arsen si compu$i anorganici de arsen, benzen, benzidin, crom hexavalent, cromat de zinc,nichel $i compu$i, 2-naftilamina )- substan#e sau produse chimice care pot ptrunde în organism prin pielea intact ( o parte dinele men#ionate în HG 1218/2006 - toluen, tetraclorura de carbon, fenol, alcool metilic )

Pentru a realiza evaluarea riscurilor reprezentate de produsele chimice se face în primul rând o identificare a tuturor acestor produse, urmat de o informare asupra riscurilorreprezentate de fiecare din ele. Surse importante de informa#ii despre riscuri sunt eticheta sifi$a tehnic de securitate a fiecrui produs. Urmtoarele fraze de risc de pe etichetaambalajelor arat riscuri de efecte nocive asupra maternit#ii:

R46: Poate provoca efecte genetice ereditareR60 : Poate afecta fertilitatea

R61 : Risc în timpul sarcinii, cauzeaz prejudicii f tuluiR62 : Posibil risc de afectare a fertilit#iiR63 : Posibil risc în timpul sarcinii cauzeaz prejudicii f tuluiPictograme si fraze de risc care indica un produs cancerigen

Eticheta

Pictograma T (toxic) înso#ita de frazele de risc R 45 – poate provocacancer sau R 49 poate provoca cancer prin inhalare

Pictograma Xn (nociv) înso#ita de fraza de risc R 40 – efectecancerigene suspectate. Probe insuficiente.

Agen)i biologiciPentru femeile gravide anumi#i agen#i biologici reprezint un pericol serios în special

prin efectele ce le pot avea asupra copilului care se va na$te. Sunt cunoscute si nominalizate inOU 96/2003: - virusul toxoplasmei - este un virus care se transmite pe cale digestiva prin absorb#ie de la

dejec#ii sau produse contaminate cu dejec#ii animale – ex. de la pisici. Cel mai expus este

personalul din sectorul veterinar $i al animalelor de companie. Acest virus poate cauza pierderi de sarcin sau malforma#ii f tului.- virusul rubeolei – produce efecte nocive importante asupra f tului : moartea intrauterin,avort spontan, malforma#ii congenitale grave – cardiace, auditive, oculare, greutate sczuta lana$tere. Cel mai expus este personalul care desf $oar activit#i în colectivit#i de copii $iadolescen#i pentru c rubeola este o boal a copilriei $i adolescen#ei. Virusul se transmite dela o persoan la alta pe cale respiratorie, o s ptmân înainte $i una dup apari#ia erup#iei.Apari#ia complica#iilor la f t este dependent de stadiul sarcinii. Riscul maxim este dac secontacteaz virusul în primul trimestru de sarcin. Salariata este imunizat dac a contactat

boala înainte de sarcina sau prin vaccinare înainte de sarcin. Dac nu exist o imunizare prealabil salariata ar trebui s evite contactul cu copii $i adolescen#i.

- al#i agen#ii biologici din grupele de risc 2, 3 si 4 despre care se cunoa$te c ei sau msurileterapeutice cerute de existen#a lor pun în pericol sntatea femeii gravide $i a copilului ce




57

urmeaz a se na$te. Agen#ii infec#io$i pot fi bacterii, virusuri, parazi#i $i se transmit pe calerespiratorie, digestiv, cutanat, sanguin. In aceste cazuri este posibil transmiterea ctrecopil a unei boli infec#ioase.Ex. Virusul hepatitei B si virusul HIV care se transmit prin expunere la sânge. In cazulcontaminrii cu virusul HIV de exemplu, virusul se poate transmite la f t $i poate determina

greutate sczut la na$tere. Daca se produce un incident ce ar putea duce la contaminarea cuvirusul HIV, tratamentul instituit pentru lucr toare imediat postexpunere, poate duce la pierderea sarcinii. Virusul hepatitei B poate determina greutate sczuta a f tului la na$tere; pentru acest virus exist disponibil vaccin.

Sectorul sanitar $i laboratoare biologice unde femeile sunt numeroase, este cel maireprezentativ ca expunere datorit contactului cu persoanele bolnave $i cu produse posibilcontaminate.

Agen)i fiziciAgen#ii fizici care pot afecta femeile gravide :

- $ocuri, vibra#ii sau mi$cri bru$te, zgomot, ambiante termice extreme, reci sau calde, radia#iineionizante;

- manipularea manual de mase grele, implicând riscuri atât la nivelul coloanei vertebrale pentru femeile gravide cât si risc de na$tere prematur ;- radia#ii ionizante – ex. activit#i de radiodiagnostic, pot cauza anomalii sau malforma#iif tului, greutate sczuta la na$tere, tulbur ri de dezvoltare, tipuri de cancer ale copilriei. Incazul salariatelor cu expunere profesional la radia#ii ionizante este important s se insiste cafemeile s informeze despre sarcin cât mai curând posibil pentru a putea fi eliminat expunerea.

Activit')i *i condi)ii de munc' - activitatea în atmosfera hiperbaric, de exemplu în incinte presurizate $i la scufundrisubacvatice, activit#i subterane miniere,- igienizarea grupurilor sanitare, activit#i cu dejec#ii umane sau animaliere – de ex. personalulcare se ocupa de cur #enie, sectorul cre$terii animalelor, sta#ii de epurare a apelor uzate- încrcatul sau descrcatul cu lopata presupune un efort fizic intens cu risc de na$tere

prematura - diverse mi$cri $i pozi#ii de munc vicioase, deplasri (fie în interiorul, fie în exteriorulunit#ii), oboseal mental, fizic, alte eforturi fizice legate de activitatea salariatelor gravide- pozi#ii ortostatice prelungite sau pozi#ii $ezând prelungite. Aceste pozi#ii de lucru se potanaliza $i se poate stabili u$or un program de lucru cu activit#i în pozi#ii alternante sau pauze

pentru schimbarea pozi#iei.- munca de noapte.

Dac salariatele sunt corect informate în legtur cu riscurile existente pentru

maternitate la locul de munc, acest lucru le poate sensibiliza pentru a-$i declara cât maicurând starea de maternitate $i se poate evita expunerea. De aceea evaluarea riscurilor pentrumaternitate trebuie s se fac anterior existen#ei strii de maternitate $i s fie cuprins îndocumentul de evaluare general. Rezultatul evalurii trebuie s fie adus la cuno$tin# salariatelor în scris.

In cazul unei femei gravide, dac evaluarea arat ca exist riscuri asupra sarcinii,angajatorul este obligat s modifice condi#iile de munc sau orarul de munc iar dac acestlucru nu este posibil s o repartizeze la alt loc de munc f r riscuri pentru maternitate. Dac din motive obiective justificate angajatorul nu poate face acest lucru legea prevede

posibilitatea acordrii concediului de risc maternal. [1,3]Tinerii $i lucr torii în vârst

Perioada de început $i finalul vie#ii profesionale sunt perioade sensibile. In ambelecazuri pot apare situa#ii de vulnerabilitate în privin#a securit#ii $i snt#ii în munc dac nu




58

se pstreaz în aten#ie particularit#ile acestor dou categorii de lucr tori.TineriiCând vorbim de tineri lucr tori ne referim la salaria#i cu vârsta sub 18 ani. În ultimii

ani, datorit pregtirii mai îndelungate, tinerii ptrund mai târziu pe pia#a muncii. Chiar dac au dep$it vârsta de 18 ani, cei care intr pentru prima dat pe pia#a muncii sunt o categorie

sensibil sub aspectul securit#ii muncii datorit lipsei de experien#.Un tânr nou angajat vine cu o mare putere de munc $i o mare dorin# de afirmare,dar situa#ia existent la un loc de munc reprezint pentru el o noutate. Tânrul trece brusc dela teorie la practic $i diferen#ele pot fi importante. Lipsa de experien# în abordarea riscurilorexistente la un loc de munc îi aduce pe tineri în dezavantaj fa# de colegii lor deja integra#if cându-i mai vulnerabili la accidente de munc. Frecven#a $i gravitatea accidentelor demunc suferite de tinerii sub 25 de ani este mai mare decât în cazul celorlal #i salaria#i.Riscurile de îmbolnvire profesional nu sunt deloc neglijabile la organisme înc îndezvoltare; de exemplu tulbur rile musculo-scheletice pot apare dup câteva s ptmâni desolicitare.

Legisla#ia specific, reprezentata de Hotrârea 600/2006 privind protec#ia tinerilor la

locul de munc oblig angajatorii s asigure pentru tineri condi#ii de munc adaptate vârsteilor.

Pentru a pune în practic msurile particulare de protejare a tinerilor la locul de munc angajatorul este obligat sa evalueze riscurile pentru securitatea $i sntatea lor înainte caace$tia s înceap activitatea $i s îi informeze în scris pe tineri despre eventualele riscuri $imsurile pentru asigurarea securit#ii $i snt#ii lor.

Trebuie spus în primul rând c legisla#ia stabile$te în cazul tinerilor o serie se munciinterzise care includ :

- munci ce dep$esc capacit#ile lor fizice sau psihice,- implic expunerea nociv la agen#i chimici toxici, cancerigeni sau mutageni- munci care implic expunerea nociv la radia#ii,- munci care pun în pericol sntatea din cauza frigului, a cldurii sau din cauza

zgomotului $i vibra#iilor- munci care prezint riscuri de accidentare, pe care se presupune c tinerii nu le pot

identifica sau preveni din cauza lipsei de experien# La evaluarea riscurilor pentru tineri se vor lua în considerare în mod special urmtoareleriscuri care îi pot afecta pe tineri :

- riscuri reprezentate de agen#ii fizici – radia#ii ionizante, munca în atmosferahiperbaric

- riscuri reprezentate de agen#ii biologici din grupele 3 si 4- riscuri reprezentate de agen#ii chimici – substan#e $i produse chimice toxice, foarte

toxice, corozive, inflamabile, explozive, nocive, iritante, cancerigene si mutagenePrintre procedeele care pot fi periculoase pentru tineri sunt men#ionate:- procedeele $i activit#ile care pot duce la apari#ia cancerului- activit#i de fabrica#ie $i de manipulare a obiectelor care con#in explozivi- activit#i din menajeriile de animale feroce $i veninoase- activit#i de tiere industriala a animalelor- activit#i care presupun manipularea aparatelor de producere, de înmagazinare sau de

folosire a gazelor comprimate, lichefiate sau dizolvate- activit#i care presupun folosirea cuvelor, bazinelor, rezervoarelor, recipientelor

sau canistrelor care con#in agen#ii chimici periculo$i pentru tineri men#iona#i maiînainte

- activit#i care comport risc de pr bu$ire, cdere de la înl#ime- activit#i care comport riscuri electrice de înalta tensiune




59

- activit#i al cror ritm este condi#ionat de ma$ini $i care sunt remunerate înfunc#ie de rezultat.

Salaria#ii cu vârsta sub 18 ani nu au voie s presteze munca suplimentar $i munca de noapte[2].

La primirea unui nou angajat este esen#ial ca acesta s fie înso#it de o persoan

competent $i disponibil care s îi prezinte munca concret. Obiectivul este acela de a-l faces în#eleag care sunt obliga#iile sale, care sunt limitele, ce poate $i ce nu poate s fac. Odemonstra#ie înceat, urmat de o practic supervizat sunt mai eficiente decât o simpl explica#ie oral. Informa#ii se vor da $i în legtur cu celelalte proceduri referitoare ladisfunc#ionalit#ile cele mai frecvente $i metodele de remediere precum $i conduita de urmatîn caz de probleme neprevzute. Eficien#a muncii nu poate fi imediat ce mai bun. Este nevoiede timp pentru ca un tânr s-$i desvâr $easc treptat munc pe msur ce asimileaz.

Lucr'torii în vârst' Îmbtrânirea apare odat cu trecerea timpului ca un proces continuu de fenomene

cumulate de declin biologic. Fenomenele involutive devin vizibile dup vârsta de 40 ani $isunt semnificative dup vârsta de 60 de ani când apar $i deficite func#ionale. Fenomenele

involutive nu se produc cu aceea$i rapiditate $i nu ating simultan toate sisteme organismului.Exist o evolu#ie u$or descresctoare de-a lungul timpului care se exprim mai târziu îndeficite func#ionale. Iat câteva exemple de evolu#ie a capacit#ii func#ionale:

La nivelul aparatul locomotor apar modificri ale scheletului mai ales în al treileadeceniu de via#, prin rarefierea oaselor spongioase în principal a oaselor lungi $i avertebrelor , cartilagiile î$i pierd progresiv caracterul alunecos $i elasticitatea, ligamenteledevin mai pu#in elastice, tendoanele sunt mai dure, for #a musculara scade cu 25 % între 40 si65 ani. Dup 60 de ani apare o perioad de laten# mai mare a contrac#iilor fa# de comandamotrice.

Capacitatea cardio-respiratorie la exerci#ii $i efort se diminueaz progresiv începândcu 35-40 de ani. Se produce o diminuare a volumului $i debitului respirator. Tensiunea cre$teatât în repaus cât $i la efort.

Func#iile senzoriale $i perceptive cunosc modificri timpurii. Sensibilitatea tactil sediminueaz mai ales dup 60 ani. Percep#ia sensului, vitezei, amplitudinii de mi$careresponsabile de orientarea corpului în spa#iu este mai pu#in eficient dup 50 de ani.Modificrile pragurilor de detec#ie gustativ $i olfactiv trec adesea neobservate pân la 60 -70 de ani. Pân la 60 ani acuitatea auditiv este pu#in perturbat.

Modificri de echilibru: involu#ia sistemului muscular, vestibular, senzorial, perceptiv,sunt la originea unor modificri de echilibru. Aceste modificri sunt la originea cderilorconsecutive unor tulbur ri de echilibru ce pot apare la lucr torii în vârst. Legisla#ia stabile$tec vârsta de peste 55 de ani constituie o contraindica#ie pentru lucru la înl#ime.

Sistemul nervos: dup maturitate se diminueaz progresiv numrul de neuroni,func#ionarea neuronal este de mai slab calitate, transmiterea informa#iilor de intrare $i ie$irese degradeaz. Totu$i involu#ia în ansamblu este lent $i tardiv. Prelucrarea tuturorinforma#iilor necesit o mai mare concentrare $i în consecin# o încrcare mental maiimportant. Memoria de scurt durat se degradeaz dup vârsta de 50 de ani. Înaintarea învârst diminueaz din ce în ce mai mult capacitatea de aten#ie distributiv. Capacitatea deînv#are se pstreaz aceea$i doar dac metodele sunt aproximativ pu#in modificate $i se

bazeaz pe folosirea cuno$tin#elor $i experien#ei prealabile. În fapt func#iile care se pstreaz mai bine sunt cele care au fost cel mai bine antrenate.

Evolu#ia fenomenelor de îmbtrânire sunt caracteristice fiecrui individ, depind deantrenamentul fizic $i intelectual $i de mediul înconjur tor. Condi#iile de munc pot accelera

sau amplifica mecanismele îmbtrânirii, creând posibilitatea uzurii accelerate $i premature aorganismului. În general deficitele func#ionale r mân moderate pân în jurul vârstei de 50-60




60

de ani, iar capacit#ile în ansamblu nu sunt foarte diferite de cele ale persoanelor de 20-30 deani.

Lucr torii în vârsta pot fi influen#a#i negativ de o serie de constrângeri duntoare $ide programul neregulat. Constrângerile temporale – influen#eaz negativ capacitatea de aanticipa ac#iunile de lucru urmtoare. Constrângerile fizice, ca manipularea sarcinilor grele,

men#inerea posturilor dureroase $i penibile atrag dup sine influen#e majore asupra fiecruisalariat din cauza evolu#iei aparatului locomotor $i modificrii capacit#ii musculare.Programul neregulat $i în special lucrul în trei schimburi are repercusiuni asupra

calit#ii somnului ( care este deja diminuat datorit vârstei ) $i asupra calit#ii aten#iei. Existaun efect cumulativ între vârst, îmbtrânirea prematur generat de lucrul în trei schimburi $ivechimea în acest tip de program care poate fi la originea unei incapacit#i la lucru în acest

program. Odat cu vârsta programul neregulat poate caza tulbur ri de somn, afec#iunilordigestive, tulbur rilor cardio-vasculare, perturbri endocrine $i tulbur ri de dispozi#ie.

Este necesar s se men#in un echilibru între lucr torul în vârst $i munca lui la unmoment dat $i la un anumit loc de munc prin msuri la nivel de organizare, prin elaborareade reguli individuale pentru reducerea efectelor negative : reducerea solicitrilor fizice,

autonomie în luarea deciziilor, reducerea controlului, flexibilizarea programului de lucru.Pentru lucr torii în vârst se pune problema de adaptare a capacita#ilor func#ionale în declin lacondi#iile de munc si de performant. Lucr torii experimenta#i î$i creeaz reguli individualede lucru bazate pe economia mi$crilor, reducerea deplasrilor, strategii de reducere a

pozi#iilor incomode.Pentru a profita de capitalul de cuno$tin#e $i experien#a lucr torilor în vârst se pot

crea ci de comunicare pentru transmiterea cuno$tin#elor lor cât mai multor tineri.Îmbunt#ire condi#iilor de munc sunt benefice pentru to#i salaria#ii, prevenind

fenomenele de uzur pentru cei mai tineri $i permi#ând celor în vârst s-$i continue munca încondi#ii de sntate. [4]

O firma din Norvegia care consider ca utilizarea experien#ei lucr torilor esteimportant a prezentat msurile aplicate pentru men#inerea capacita#ii lucr torilor în vârsta :lucr torii peste 50 de ani pot lucra acas o zi pe s ptmân, al#ii muncind 80 % din timp

pentru 90 % din salariu. Regulile sunt individuale $i bazate pe cuno$tin#ele, deprinderile $iexperien#a fiecruia. [5]

Lucr'torii cu dizabilit')i

Situa#iile de dizabilitate a salaria#ilor pot fi cazuri de dizabilitate existent înainte deangajare $i situa#ii aprute ca urmare a unor accidente sau agravrii unor boli. Trebuieremarcat faptul c o parte dintre situa#iile de dizabilitate pot fi cazuri de dizabilit#i dobândite

chiar în urma unui accident de munc sau a unei îmbolnviri profesionale.Pentru integrarea sau reintegrarea profesional a persoanelor cu dizabilitti dar $i pentru a limita agravarea situa#iilor de dizabilitate, este nevoie de o participare larg despeciali$ti $i lucr tori din interiorul $i/sau din exteriorul unit#ii: conducerea unit#ii, medicide medicina muncii, servicii de securitate a muncii, membrii Comitetului de Securitate siSntate în Munc sau reprezentan#ii salaria#ilor, servicii de resurse umane, lucr torii.

O evaluare a riscurilor în cazul lucr torilor cu dizabilit#i trebuie s fie strict particularizat persoanei $i tipului de dizabilitate în raport cu locul de munc, $i s conduc în final la protejarea lucr torului în cauz. Metodele de ac#iune presupun analiza locurilor de munc,amenajri sau amplasri ale echipamentelor de munc ori ale infrastructurii, ajutor la

manipularea maselor, în#elegeri, negocieri, sensibilizarea personalului.In cazul dizabilit#ilor motorii cu dificult#i la urcarea $i coborârea scrilor $i la




61

manipulri, ac#iunile se pot îndrepta spre adaptarea treptelor cu o panta lin, achizi#ionareaunor mijloace de manipulare adaptate la posibilit#ile lucr torului. Pentru dizabilit#ile legatede auz când apar probleme de rela#ionare cu colegii $i superiorii $i de $icanri din parteacolegilor de munc msurile organizatorice de sensibilizare a lucr torilor pentru stimulareacomunicrii prin citirea de pe buze $i în form scris î$i dovedesc eficien#a. In cazul

problemelor psihice de lung durat, când lucr torul se afl în imposibilitatea realizrii programului de lucru integral, se pot adopta solu#ii de munc cu timp par #ial, planificarea unui program flexibil sau dac este posibil munca la domiciliu.

Nu de pu#ine ori apar situa#ii în care un lucr tor nu-si mai poate realiza sarcinile demunc fie în urma unei boli fie ca urmare a unui accident de munc sau îmbolnvire

profesional chiar cu concluzie de inaptitudine medical. In asemenea situa#ii ac#iunile pentrureintegrare în munc se vor axa pe schimbarea sarcinilor de munc sau schimbarea locului demunc. Se analizeaz ce alte calificri $i experien#e profesionale are lucr torul $i ce sarcini demunc ar putea realiza în cadrul unit#ii. Sarcinile de munc sau noul loc de munc trebuie s fie atent analizate astfel încât ele s fie posibil de realizat $i în condi#ii care sa nu agravezesitua#ia de dizabilitate. Alte posibilit#i se refer la crearea unui nou post în cadrul

întreprinderii care s r spund necesita#ilor sau s preia sarcini de la al#i lucr tori care suntaglomera#i, realizeaz sarcinile cu întârziere ori le neglijeaz. In fine, se va analiza

posibilitatea recalificrii profesionale prin cursuri de durat scurt pentru activit#i din aceea$iîntreprindere.

Un brbat în vârsta de 50 de ani angajat ca agent de vânzri într-o uzina metalurgic asuferit un accident de circula#ie pe $osea în timp ce se deplasa în interes de serviciu, accidentcare a fost încadrat ca accident de munc. La revenirea dup accident nu a mai fost apt pentrua conduce vehicule în regim prelungit. Întreprinderea a analizat în primul rând pregtirea lui

profesional ca desenator tehnic, dar s-a dovedit c nivelul cuno$tin#elor lui în acest domeniutrebuie s fie îmbunt#it. Analizând în colectiv $i prin reprezentan#ii salaria#ilor aceast situa#ie s-a pus în eviden# necesitatea crerii unui post cu sarcina de gestiune $i urmrire a

planurilor $i instala#iilor tehnice din întreprindere. S-a consultat medicul de medicina muncii$i dup acordul acestuia salariatul a fost transferat pe noul post. [ 6 ]

BIBLIOGRAFIE[1] Ordonan#a de Urgenta 96/2003 privind protec#ia maternit#ii la locurile de munca,aprobata cu modificri prin Legea 25/2004 si Normele metodologice de aplicare, aprobate

prin Hotrârea 537/2004[2] Hotrârea 600/2007 privind protec#ia tinerilor la locul de munca[3] The effects of Workplace Hazards on Female Reproductive Health, NIOSH[4] Kreutz G., Vallet P., Giles M., Meyer J.P. INRS Documents pour le médicin du travail

Nr. 97 trim. I - Vieillissement, santé, travail : états des lieux et perspectives de prévention[5] INRS nr. 7, avril 2005 Vieillessement – Travail La santé a tout age[ 6] Handicap et travail – Dossier www.inrs.fr

http://www.inrs.fr/

http://www.inrs.fr/




62

AUDITAREA SECURIT#&II I S#N#T#&II ÎN MUNC#, ÎN CADRUL

UNUI ATELIER DE PRELUCRARE A LEMNULUI

ING. STAN MARIAN

“Accidentele au loc atunci când doi oameniîncearc s fie de$tep#i simultan.”

(Legile lui Murphy)

1. Care sunt drepturile *i obliga)iile lucr'torilor la securitate *i s'n'tate la locul demunc'?

• S cunoasc riscurile existente la locurile de munc, cum trebuie s se comporte pentru a fi în siguran# $i cum trebuie s ac#ioneze în situa#ia apari#iei unui pericoliminent de accidentare la locul de munc, a unui accident, sau a unei situa#ii deurgen#.

• S primeasc informa#ii, instruire $i formare cu privire la aceste aspecte, care trebuies fie adaptate specificului sarcinii de munc.

• S li se asigure echipament individual de protec#ie specific activit#ii pe care o

desf $oar , în mod gratuit $i s fie instrui#i asupra modului corect de utilizare aacestuia.• S participe, punând întrebri, semnalând orice fel de practici sau condi#ii nesigure de

lucru cu privire la securitatea $i sntatea în munc.• În cazul în care au îndoieli asupra oricrui aspect de securitate $i sntate în munc au

dreptul $i responsabilitatea s aduc la cuno$tin#a conductorilor direc#i ai locurilor demunc aceste aspecte $i în cele din urm s refuze efectuarea unei munci lipsite desiguran#.

• S respecte toate regulile, instruc#iunile în domeniul securit#ii muncii.• S aduc la cuno$tin#a conductorului locului de munc orice deficien# tehnic

aprut sau orice accident suferit de propria persoan sau colegii de munc.• S aduc la cuno$tin#a conductorului locului de munca semnele timpurii ale unor

probleme de sntate, cum ar fi: durerile de cap, ame#eli, mâncrimi ale pielii, irita#iila nivelul ochilor, nasului sau gâtului.

2. Obligativitatea evalurii riscurilor la locurile de munc în #ara noastr decurge dinlegisla#ia actual în domeniu, care a fost armonizat cu legisla#ia Uniunii Europene privindsntatea $i securitatea în munc. Art. 13 lit.b din Legea nr. 319 / 2006 a securit#ii $i snt#iiin munca, preluând paragraful 2 pct. b art. 6 din Directiva-cadru 391/89/CEE, prevede:

"... angajatorii au urmtoarele obliga#ii : b) s întocmeasc un plan de prevenire $i protec#ie compus din masuri tehnice

,sanitare,organizatorice si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor...".




63

3. Auditarea securit')ii *i s'n't')ii în munc', în cadrul unui atelier de prelucrare alemnului.

Înainte de începerea auditului lucr torii au primit informa#ii despre:• pericolele $i riscurile existente în atelier.

• primul ajutor la locul de munc.• echipamentele tehnice din cadrul atelierului.• legisla#ia din domeniul securit#ii $i snt#ii în munc.• metoda de auditare a securit#ii $i snt#ii în munc.

Prezentarea metodei de audit al securit#ii $i snt#ii în munc.Pentru auditul securit#ii în cadrul atelierului s-au utilizat 4 fi$e respectiv:Simbol fi*a Tematica

Fi$a II ZgomotulFi$a VI Ventila#ie

Fi$a VII Echipamente tehniceFi$a XVII Organizarea primului ajutor

Fiecare fi$ se compune din trei pr #i distincte:

- o prezentare sintetic a factorului de risc.- o serie de întrebri, care permit evaluarea diferitelor aspecte care caracterizeaz

factorul de risc.- Informa#ii calitative sau cantitative privind posibilitatea de a minimiza efectele

pericolelor.

Evaluarea nivelului de securitate se realizeaz completând $i cuantificândr spunsurile la indicatorii din fiecare fi$, ob#inute prin constatri la fa#a locului sau prin analiza documentelor corespunztoare. Pentru fiecare întrebare, echipa deevaluare a acordat un numr de puncte în func#ie de situa#ia gsit în cadrul atelierului.Astfel:- în cazul unei situa#ii foarte bune se acord 4 sau 5 puncte.- în cazul unei situa#ii medii se acord 2-3 puncte.- în cazul unei situa#ii negative se acord un punct sau nici un punct.

Punctajul acordat se pondereaz în func#ie de importan#a fiecrui indicator din punctul de vedere a gravit#ii sau frecven#ei accidentelor de munc sau îmbolnvirilor

profesionale, care pot s apar în cazul nerespectrii lor.Coeficien#ii de ponderare prestabili#i au valori care variaz între 0,5 $i 2,0

Valorile coeficien#ilor de ponderare.Indicator Coeficient de ponderare

Foarte important 2,0Important 1,5De importan# medie 1,0Mai pu#in important 0,5Punctajul real pentru fiecare indicator s-a ob#inut, practic, din înmul#irea

punctajului acordat cu coeficientul de ponderare. În final, pentru fiecare fi$ s-acalculat:




64

Punctajul ob#inut = , ( punctaj acordat întrebrii x coeficientul de ponderare). Punctajmaxim posibil = , (5x coeficientul de ponderare ).

Nivelul de securitate (N) s-a ob#inut din raportul dintre punctajul ob#inut $i punctajulmaxim posibil.

Punctajul ob#inut

N = -------------------------------- x 100 (%)Punctaj maxim posibil

La calculul punctajului ob#inut $i a punctajului maxim posibil nu s-a luat înconsiderare indicatorii la care s-a r spuns “ nu este cazul”.În func#ie de rezultatul ob#inut, nivelul de securitate se încadreaz într-una dinurmtoarele $ase clase:

91-100% Excelent - E81-90% Foarte bun - FB71-80 % Bun – B61-70 % Mediu – Me.

51-60 % Mic - Mi.Sub 50% Nesatisf ctor

În finalul ac#iunii de auditare a securit#ii $i snt#ii în munca pentru atelierulde prelucrare a lemnului analizat, utilizând datele din fi$a de sintez aneconformit#ilor, s-a trecut la elaborarea programului de msuri tehnico-organizatorice care cuprinde:

Msura propus pentru eliminarea neconformit#ii constatate.Termenul calendaristic de implementare a msurii.

Fi$a II – Zgomot. Punctaj

Nesatisf 'c'tor

Mediu Foarte bun

Coeficient deponderare

Nr.Crt.

Indicatori

0 1 2 3 4 5

II.1 Lucr torii se plâng dezgomotul ambient dincadrul atelierului?

x 1,5

II.2 S-a efectuat o evaluareîncadr rii zgomotului

în limitele admisibilede ctre personalspecializat? Care estenivelul zgomotuluimsurat?

x 2,0

II.3 Echipamentele tehnicesunt dotate cu carcasefonoizolante.

x 2,0

II.4 În lipsa acestora, învecintateaechipamentelor

tehnice s-au montat panouri fonoizolante?

Nu este cazul 2,0




65

II.5 În vecintateaechipamentelortehnice la distan#a de30 cm, este inteligibil vocea normal?

x 1,5

II.6 Trebuie s vorbeasc foarte tare dou persoane situate la30cm de echipamentetehnice?

Nu este cazul 1,0

II.7 Lucr torii se plâng deo surs de zgomot

particular (ma$in sau instala#ie).

x 1,0

II.8 - de o cre$tere anivelului de zgomot în

anumite momente?

Nu este cazul 1,0

II.9- de o cre$tere anivelului de zgomot inanumite faze aleactivit#ii?

Nu este cazul 11,0

II.10 În caz de necesitate,conducerea unit#iidoteaz lucr torii cumijloace individualede protec#ie?

x 2,0

II.11 Mijloacele individualede protec#ie contrazgomotului sunt decalitatecorespunztoare?

x 1,5

II.12 Dac activit#ile dinatelier impunconcentra#ie a aten#iei,vigilen#ei, s-au luatmsurile necesare învederea încadr rii în

nivelurile de zgomotadmise?

x 2,0

II.13Locurile de munc care necesit lini$te(birouri, laboratoareetc.) sunt separate delocurile de munc cunivel de zgomotridicat?

x 1,5

II.14 Este necesar s închide#i u$a biroului

pentru a purta oconvorbire telefonic?

Nu este cazul 0,5




66

II.15 Dispozitivele deinsonorizare cu caresunt eventual dotateunele ma$ini sauinstala#ii împiedic

operatorii de a aveainforma#iile necesare bunei lor func#ionari?

Nu este cazul 1,0

II.16 În cazul în carema$inile sauinstala#iile nu pot fiinsonorizate,operatorii dispun decabine fonoizolante deunde s poat coordona perfect

procesele tehnologice?

Nu este cazul 1,5

II.17 În cazul halelor în carefunc#ioneaz ma$inizgomotoase, plafonul$i pere#ii sunt

prevzu#i cutratamentefonoabsorbante?

x 1,5

II.18 În pauzele de lucrulucr torii se potrefugia într-o înc perelini$tit?

x 1

Punctajul ob#inut= , (punctaj acordat întrebrii x coeficientul de ponderare)Punctaj maxim posibil = , (5x coeficientul de ponderare).

Punctajul ob#inut N = -------------------------------- x 100 (%)

Punctaj maxim posibil

Punctajul ob#inut= 60,5Punctaj maxim posibil=87,5

60,5N=------------ x100 (%)= 69,14 (mediu)

87,5

Fi$a VI Ventila#iePunctaj

Nesatisf 'c'tor

Mediu Foarte bun

Coeficientdeponderare

Nr.Crt.

Indicatori

0 1 2 3 4 5

VI.1 Atelierul este dotat cu un sistem deventila#ie corespunztor activit#ilor

x 2,0




67

care se desf $oar ?VI.2 Instala#ia de ventilare este între#inut

în mod corespunztor $i lucreaz la parametrii proiecta#i?

x 2,0

VI.3 Atelierul este dotat cu sisteme de

captare a noxelor la sursa,corespunztoare activit#ilor care sedesf $oar ?

x 2,0

VI.4 Sistemele de captare a noxelor suntîntre#inute în mod corespunztor $ifunc#ioneaz la parametrii proiecta#i?

x 2,0

VI.5 S-au efectuat msur tori privindnivelul noxelor?

x 1.5

VI.6 Nivelurile msurate dep$esc limiteleadmise ?

Nu este cazul

VI.7 Exist mirosuri dezagreabile în cadrulatelierului ?

Nu este cazul

VI.8 Atelierul este poluat cu noxe provenind de la alte locuri de munc?

Nu este cazul

VI.9 În cazul modificrii fluxuluitehnologic sau modificareasortimentelor de produse, s-a asigurat

protec#ia împotriva noilor noxeaprute?

Nu este cazul 1,5

VI.10În afar de sistemul de ventilaremecanic, în cadrul atelierului se

asigur la nevoie $i ventilareanatural?

x1,5

VI.11Lucr torii care lucreaz în spa#iiînchise sunt proteja#i în modcorespunztor expunerii la noxe prinsisteme de captare $i ventilarecorespunztoare?

Nu este cazul

VI.12 În cazul existen#ei unor noxereziduale, lucr torii sunt dota#i cumijloace individuale de protec#ie

corespunztoare?

Nu este cazul 2

Punctajul ob#inut= , (punctaj acordat întrebrii x coeficientul de ponderare)Punctaj maxim posibil = , ( 5x coeficientul de ponderare ).

Punctajul ob#inut N = ----------------------------------- x100 (%)


Punctajul ob#inut = 39 Punctaj maxim posibil = 55

39

N = ------------ x 100 (%) = 70,9 ( mediu )55




68

Fi$a nr. VII Echipamente tehnice.Punctaj

Nesatisf 'c'tor Mediu Foarte bun

Coeficient deponderare

Nr. Crt. Indicatori

0 1 2 3 4 5

VII.1 Este asigurat stabilitateama$inilor în timpulfunc#ionrii lor?

x 0,5

VII.2 Elementele de comand aleechipamentelor tehnice suntamplasate corespunztor din

punct de vedere ergonomic?

x 1,0

VII.3 Semnalizarea organelor decomand prezint

ambiguit#i?

x 1,0

VII.4 Postul de comand este astfelamplasat încât operatorul

poate supraveghea toat zonadin vecintatea ma$inii?

x 1,0

VII.5 Zonele de aprovizionare cumaterii prime $i de evacuarea produselor finite sunt u$oraccesibile?

x 1,0

VII.6 Exist informa#ii clare $i u$oraccesibile referitoare laregulile de securitate lama$in?

x 1,0

VII.7 Arhitectura echipamentelortehnice izoleaz în totalitatesau par #ial mecanismele

periculoase?

x 1,0

VII. 8 Sunt eliminate zonele detiere, zdrobire, antrenare,accesibile între pr #ile fixe $icele mobile sau între pr #ile

mobile ?

x 1,5

VII. 9 S-au luat msuri împotrivariscurilor de tiere sau deformare a prafului?

x 2,0

VII.10 Fiecare post de lucru estedotat cu dispozitiv de oprireu$or accesibil?

x 2,0

VII.11 Protectoarele fixe trebuieînlturate frecvent?

x 1,5

VII.12 Este facil punerea lor dinnou, în pozi#ia în care asigur

protec#ie?

x 1,0

VII.13 Dispozitivele de protec#ie x 1,5




69

sunt adesea neutralizate sauîndeprtate?

VII.14 La ma$ina de frezat exist ghidaj linear?

x 2,0

VII.15 -exist inel protector? x 2,0

VII.16 -exist opritor în caz deurgen#?

x 2,0

VII.17 -exist împingtor deghidare?

x 2,0

VII.18 -exist dispozitiv antirecul? x 2,0VII.19 La fer str ul circular exist

predespicator? (montat lamaxim 1 cm de vârfuldintelui)

x 2,0

VII. 20 -exist cu#it divizor (penei post despicare)?

x 1,5

VII. 21 -exist ghidaj paralel $iunghiular?

x 1,5

VII.22 -exist mâner de împingere $ighidare?

x 2,0

VII.23 La ma$ina de $lefuit, bandaeste carcasat pân la nivelulde lucru?

x 1,5

VII.24 Exist hota de aspira#ie pentru zona de $lefuire?

x 1,5

VII.25 Sunt asigurate echipamente

individuale de protec#iespecifice activit#ii pe care odesf $oar lucr torii?

x 2,0

VII.26 Lucr torii se plâng deinconvenientele pe care le

prezint anumite tipuri de protectori?

x 1,5

VII. 27 Ecranele $i carcasele de protec#ie jeneaz lucr torii întimpul desf $ur rii activit#iilor?

x 1,5

Punctajul ob#inut= , ( punctaj acordat întrebrii x coeficientul de ponderarePunctaj maxim posibil = , ( 5x coeficientul de ponderare ).


Punctaj maxim posibilPunctajul ob#inut = 152

Punctaj maxim posibil=205152

N = ---------- x 100 (%)= 74,14 (bun)205




70

Fi*a XVII Organizarea primului ajutorPunctaj

Nesatisf 'c'tor Mediu Foarte bun

Coeficientde

ponderare

Nr. Crt. Indicatori

0 1 2 3 4 5

XVII.1 Echipamentele de prim ajutorexistente în atelier sunt adaptateriscurilor specifice?

x 1,5

XVII.2 Exist truse de prim ajutor? x 2,0

XVII. 3 Con#inutul lor este verificat periodic?

x 1,5

XVII.4 Exist indicatoare care s

semnalizeze locul de amplasareal truselor?

x 1,0

XVII.5 Este accesibil locul de amplasareal truselor de prim ajutor?

x 1,0

XVII. 6 Sunt elaborate instruc#iuni pentru acordarea primuluiajutor?

x 2,0

XVII. 7 Lucr torii au cuno$tin#elenecesare acordrii primuluiajutor?

x 2,0

XVII. 8 Mai$trii cunosc modul de

utilizare a truselor de primajutor?

x 2,0

Punctajul ob#inut= , (punctaj acordat întrebrii x coeficientul de ponderare)Punctaj maxim posibil = , (5x coeficientul de ponderare).



Punctajul ob#inut = 47Punctaj maxim posibil = 65

47

N = ------------ x 100 (%)= 72,30 (bun)65

Concluziile lucr rii prezentate sunt expuse in: planul de msuri tehnico- organizatoricedispuse ca urmare a neconformit#ilor constatate

Simbolfi*'.

M'sura propus' pentru eliminareaneconformit')ii constatate

Termenul calendaristicde implementare a

m'suriiII.2 Se va msura nivelul zgomotului în cadrul

atelierului $i în func#ie de rezultatele buletinelorde determinare a noxelor se vor lua msuritehnice $i organizatorice corespunztoare.( montarea panourilor fonoabsorbante, dotarea

15.10.2008




72

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I/SAU

ÎMBOLN#VIRE PROFESIONAL# = “KILOMETRUL 0” ÎN POLITICASECURIT#&II I S#N#T#&II ÎN MUNC# A FIRMEI

ING. GABRIEL MOCANU

Rezumat: evaluarea riscurilor de accidentare $i/sau îmbolnvire profesional în activitatea curent a uneiunit # i economice “scoate la lumin” du $manii securit # ii $i snt # ii în munc pentru lucr tori, con $tientizareaacestora f cându-ne în stare s ne “înarmm” corespunztor, în vederea eliminrii sau diminurii efecteloracestora, cu arme eficiente printre care se numr planul de prevenire $i protec # ie, lista intern de acordare aechipamentului individual de protec # ie, ce caracteristici trebuie avute în vedere s îndeplineasc locul de munc $i echipamentul de munc utilizat.

Cuvinte cheie: identificare, enumerare, evaluare riscuri, securitate, prevenire

1. Introducere

Principalii “inamici” în existen#a $i buna func#ionare a unei unit#i economice (firme)îl reprezint accidentele de munc $i îmbolnvirile profesionale.

De ce?În primul rând sunt scoase din produc#ie importante resurse umane $i materiale. Apoi

intervin cheltuielile (pierderi financiare) legate de refacerea puterii de produc#ie prinrepararea/înlocuirea mijloacelor tehnice, precum $i cele legate de concediile medicale (pltite

de angajator) pentru refacerea capacit#ii de munc a resursei umane implicate într-un astfelde eveniment.“Bine ar fi s nu se întâmple!”, dar ce trebuie f cut pentru a nu se ajunge la o situa#ie

atât de defavorabil firmei?

2. Etape (practice) ale evalu'rii riscurilor de accidentare*i/sau îmboln'vire profesional'

Punctul de plecare în optimizarea activit#ii de prevenire a accidentelor de munc $i aîmbolnvirilor profesionale într-un sistem de munc îl constituie evaluarea riscurilor din

sistemul respectiv.

Conceptul de “risc” trebuie privit ca fiind indisolubil legat de cel de “securitate la locul demunc”, asemenea principiului Yin-Yang din filozofia tradi#ional chinez, între acesteaexistând un raport invers de propor #ionalitate (cre$te unul din factori, scade cellalt).

Evaluarea nivelului de risc/securitate în munc pentru un sistem de munc (loc demunc, compartiment , birou) permite ierarhizarea riscurilor în func#ie de dimensiunea lor $ialocarea resurselor pentru msurile prioritare.

Evaluarea nivelului de risc/securitate în munc pentru un sistem de munc presupuneidentificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat $i cuantificarea dimensiunii lor pe




73

baza combina#iei dintre doi parametri: frecven)a $i gravitatea consecin)ei maximeprevizibile .

Se determin astfel nivelul de risc par #ial pentru fiecare factor de risc, respectivniveluri de risc global pentru întregul sistem analizat (loc de munc).

Acest principiu de evaluare a riscurilor este prevzut în standardele interna#ionale $ieuropene ( CEI 812/85 , respectiv EN 292-1/1991 si EN 1050/96) $i constituie conceptul de

baz pentru diferite metode de evaluare a riscurilor, cu aplicabilitate practic. Astfelstandardul românesc SR EN 292-1/1996 preluat armonizat dup standardul european amintit,în capitolul 6.2 precizeaz c “factori ce trebuie lua#i în considerare la aprecierea risculuisunt:

a) probabilitatea producerii unei leziuni sau afectrii snt#ii;

b) gravitatea maxim previzibil a leziunii sau a afectrii snt#ii”.

Obligativitatea evalurii riscurilor la locurile de munc este impus de legisla#iaromâneasc $i constituie una din obliga)iile angajatorilor privind asigurarea securit#ii $isnt#ii lucr torilor în toate aspectele legate de munc ( Legea nr. 319/2006 a securit#ii $isnt#ii în munc (art. 12 (1), litera “a”) $i Normele Metodologice de aplicare a legii aprobate

prin HG nr.1425/2006, art. 15 (1).pct.1.), care a fost armonizat cu prevederile din legisla#iaeuropean privind securitatea $i sntatea în munc ( Directiva cadru 391/89/CEE, art.6.).

Chiar la nivel European (U.E.), conform unui raport al forului european caregestioneaz securitatea $i sntatea în munc a lucr torilor UE, raport publicat pe site-ulinspec#iei muncii, majoritatea #rilor care au adoptat prin legisla#ia na#ional aceast

prevedere (evaluarea riscurilor profesionale), întâmpin mari greut#i în implementareaacesteia, cauzate de o legisla#ie incomplet, ineficient $i rigid. Putem concluziona, f r agre$i prea mult, c $i la nivel european, evaluarea riscurilor profesionale este la început, c secaut noi direc#ii pentru a se putea crea modele, general valabile (sau cât mai acoperitoare)

pe ramuri de activitate.

Activitatea uman este indisolubil legat de mediul în care aceasta se desf $oar , fiindîntr-o permanent $i strâns interac#iune cu acesta, prin fiecare din cele patru componente alesistemului de munc:

• factorul uman (executantul);

• sarcina de munc;• mijloacele tehnice (de produc#ie) – echipamente de munc;• mediul de munc (totalitatea componentelor fizice $i/sau chimice ale mediului în

care se desf $oar activitatea uman).Prin prisma legisla#iei din domeniul securit#ii $i snt#ii în munc intrate în vigoare

dup data de 01 octombrie 2006 (Legea securit#ii $i snt#ii în munc nr. 319/2006 $i Normele metodologice de aplicare ale acesteia aprobate prin H.G. nr. 1425/2006 în primulrând, ca $i cadru legislativ), o noutate, nu atât prin esen#a sa cât prin importan#a acordat, oreprezint obliga#ia angajatorilor de a evalua riscurile de accidentare $i/sau îmbolnvire

profesional existente în cadrul activit#ilor desf $urate.Aceasta reprezint, pe scurt, procesul de evaluare a riscurilor pentru securitatea $i

sntatea lucr torilor cauzate de pericolele existente la locul de munc.Obligativitatea prin legisla#ia na#ional în vigoare la momentul de fa#, care transpune




74

o serie de directive europene în domeniul securit#ii $i snt#ii în munc aplicabile în toate#rile membre U.E., vine doar în scopul de a pune în prim plan una din bunele practicirezultate din dorin#a reducerii numrului de accidente de munc $i/sau îmbolnviri

profesionale.Procesul de prevenire a numrului accidentelor de munc începe prin reducerea,

tinzând la eliminarea complet a poten#ialelor riscuri existente în cadrul sistemului de munc,în complementaritate cu implementarea msurilor de protec#ie colectiv $i în ultim instan#, amsurilor de protec#ie individual.

Prin identificarea pericolelor $i evaluarea riscurilor, angajatorul sau persoana care arecontrolul direct asupra activit#ii ar trebui s poat:

• s ia o decizie cu privire la msurile de protec#ie cerute, având în vedere cerin#elelegale relevante;

• s verifice dac msurile aplicate sunt adecvate;• s stabileasc o ordine a priorit#ilor pentru orice alte msuri ulterioare care sunt

cerute;• s demonstreze c s-a luat o hotrâre în cuno$tin# de cauz în privin#a securit#ii $i

snt#ii lucr torilor (de exemplu, lucr torilor direct implica#i sau autorit#ilor dereglementare în acest domeniu);

• s verifice dac a fost realizat prin aceste msuri luate o îmbunt#ire a nivelului de protec#ie a lucr torilor.

Un principiu de baz în evaluarea riscurilor îl constituie acela c aceasta trebuie s corespund pericolelor, riscurilor $i posibilelor daune, detaliat $i particularizat condi#iilorconcrete de desf $urate a activit#ii.

Astfel, în cazul unit#ilor mari, cu activit#i extrem de complexe (de exemplu îndomeniul petrochimiei, etc.), se va aplica un sistem de evaluare foarte riguros, tehnic, în timpce în cazul unei microîntreprinderi, cu numr redus de lucr tori $i activit#i cu riscuri reduse(de exemplu proiectare, comer #, etc.) va fi aplicat un instrument simplu $i clar.

Evaluarea riscurilor trebuie s urmreasc principalele etape:• identificarea pericolelor de accidentare $i/sau îmbolnvire profesional;• identificarea lucr torilor ce pot fi expu$i acestor pericole;• estimarea riscurilor implicate;• luarea în considerare a posibilit#ii diminurii sau eliminrii complete a riscurilor;• luarea unei hotrâri în legtur cu msurile suplimentare necesare pentru prevenirea $i

reducerea riscurilor.

Cea mai la îndemân metod de evaluare a riscurilor o constituie utilizarea unor liste decontrol, pentru activit#i sau pentru locuri de munc. Acestea sunt astfel concepute, încâtfiecare r spuns afirmativ (“da”) reprezint o problem pentru angajator, $i deci impune luareaunei msuri de securitate a muncii.Odat rezolvat problema con$tientizrii riscurilor de accidentare $i/sau îmbolnvire

profesional cu care se confrunt firma, problema care se impune este aceea de a fi elaborateun plan de msuri ce trebuiesc a fi luate atât pe termen scurt, cât $i pe termen lung de ctreangajator în primul rând (el de#inând rolul principal decizional), dar cu luarea la cuno$tin# deacestea $i de ctre to#i participan#ii la procesul de produc#ie. Acesta, conform legisla#iei învigoare, se constituie ca “Planul de prevenire $i protec#ie” $i va fi dezbtut $i pus de comun

accord între patronat $i lucr tori (prin reprezentan#ii acestora), în cadrul $edin#elor CSSM(dup caz).




75

În func#ie de riscurile identificate în cadrul activit#ilor desf $urate, se stabile$te lista intern de acordare a echipamentului individual de protec#ie, f r a fi neglijate cerin#ele H.G. nr.1048/2006.

Nu intr m în detalii privitoare la metoda de evaluare abordat, întrucât o anume metod se preteaz într-un anume domeniu economic, în func#ie de complexitatea activit#ii desf $urate,

riscurile generate, $i, de ce nu, gradul de pregtire al persoanei care efectueaz aceast evaluare (evaluatorul), acestea nefiind înc standardizate.Evaluarea riscurilor de accidentare $i/sau îmbolnvire profesional r mâne, totu$i, un aspectsubiectiv.Indiferent de metoda adoptat, îns, odat identificate riscurile de accidentare $i/sauîmbolnvire profesional, msurile stabilite $i care trebuiesc respectate în vederea asigur riistrii de normalitate a securit#ii $i snt#ii în munc sunt acelea$i, deci practic nu metodaabordat conteaz, ci exigen#a, capacitatea de percep#ie $i analiz, precum $i, nu în ultimulrand, experien#a practic a evaluatorului.

3. Rezultate de nivel practic *i discu)ii pe marginea acestora

Din punct de vedere material (fizic) evaluarea riscurilor este reprezentat de ctredocumenta#ia întocmit $i care descrie în amnunt activitatea desf $urat, dotrile tehnice $ienumerarea riscurilor de accidentare $i/sau îmbolnvire profesional, dar $i stabilirea, în bazaunor formule de calcul specifice metodei abordate, gradului de periculozitate (indice de nivelde risc).În strâns interdependen# cu aceast identificare, enumerare $i cuantificare a riscurilor (=evaluarea riscurilor), func#ie de probabilitatea $i gravitatea producerii unui eveniment, se afl

întocmirea planului de prevenire *i protec)ie la nivel de unitate, care cuprinde msurile cetrebuiesc luate de ctre angajator, pe termen scurt, lung sau permanent pentru asigurarea unuinivel de securitate pentru lucr tori, vizând în primul rând eliminarea sau diminuarea riscurilorde accidentare $i/sau îmbolnvire profesional.

Odat intrat în posesia documenta#iei privind evaluarea riscurilor de accidentare $i/sauîmbolnvire profesional, angajatorul are obliga#ia legal ($i moral chiar) de a prezentalucr torilor din cadrul firmei al crei manager este (dar $i celorlal#i participan#i la procesul demunc sau doar vizitatori în cadrul unit#ii) riscurile la care se expun ace$tia $i, în consecin#,tocmai prin acest “Plan de prevenire $i protec#ie”, ce msuri trebuiesc luate pe linia securit#ii$i snt#ii în munc.

Evaluarea riscurilor permite întocmirea instruc)iunilor proprii de securitate amuncii, detaliate $i particularizate condi#iilor concrete de desf $urare a activit#ii, prin

precizarea în cel mai amnun#it mod posibil a tot ce trebuie s fac (sau s nu fac) un

lucr tor în cadrul activit#ii sale, astfel încât s se previn apari#ia oricrui eveniment care ar pune în pericol sntatea sa sau a celorlal#i participan#i la procesul de munc.În urma evalurii riscurilor care nu pot fi evitate se poate stabili lista intern' de

acordare echipamentului de protec)ie, ce categorii, sortimente $i mai ales ce caracteristicitrebuie s prezinte acestea, astfel încât s se asigure securitatea $i sntatea la locul de munc

pentru toate persoanele implicate în activitatea desf $urat.

4. Concluzii

Având în vedere aspectele prezentate mai sus, s-ar putea spune, eufemistic vorbind, c evaluarea riscurilor reprezint “piatra de temelie” în construirea unei politici coerente în

domeniul securit#ii $i snt#ii în munc în cadrul unei firme, sau, poate mai realistic,“kilometrul 0” pe drumul (traseul) pe care trebuie s-l urmeze aceasta în cadrul existen#ei sale,




76

punctul de referin# al tuturor msurilor luate pân la momentul de fa# $i în perioada ce vaurma, pe linia securit#ii $i snt#ii în munc, fapt ce-i va conferi firmei în cauz $anse realede a se regsi $i în viitor, ca un competitor de valoare, pe pia#a muncii $i economiei na#ionale$i, de ce nu, interna#ionale.

Cu evaluarea riscurilor porne$te securitatea $i sntatea în munc!

BIBLIOGRAFIE1. * * * * * – LEGEA SECURIT ') II * I S ' N ' T ') II ÎN MUNC ' NR. 319/2006 2. Guvernul României – NORMELE METODOLOGICE DE APLICARE A LEGII SECURIT)+II 'IS) N)T)+II ÎN MUNC) NR. 319/2006 APROBATE PRIN H.G. 1425/2006




77

EVALUAREA RISCURILOR – FACTOR DE CRETERE A

PROFITULUI ORGANIZA&IEI

SEBASTIAN SORIN CIOCAN

Rezumat: Evaluarea riscurilor reprezint procesul sistematic de identificare $i evaluare a pericolelor pentrusecuritatea $i sntatea lucr torilor, generate de locul de munc . Scopul principal cât $i rezultatul evaluriiriscurilor, ca principal msur de securitate într-o organiza#ie, îl reprezint preîntâmpinarea produceriiaccidentelor de munc $i a bolilor profesionale, efecte majore ale nonsecurit#ii. Deoarece costul securit#ii estede cel pu#in dou ori mai mic decât cel al nonsecurit#ii, concluzia evident este c evaluarea riscurilor este unfactor de cre$tere a profitului unei organiza#ii .

Cuvinte cheie: evaluarea riscurilor, costul securit#ii, costul nonsecurita#ii

1. Introducere

Evaluarea riscurilor reprezint procesul sistematic de identificare $i evaluare a pericolelor pentru securitatea $i sntatea lucr torilor, generate de locul de munc. Locurile demunc organizate de angajatori genereaz pericole ce pot determina vtmarea organismuluilucr torului rezultând în final accidente de munc sau îmbolnviri profesionale. Pentru a

preîntâmpina producerea accidentelor de munc sau a îmbolnvirilor profesionale estenecesar o ac#iune continu de descoperire a tuturor factorilor de risc din sistemul analizat sicuantificarea dimensiunii lor pe baza combina#iei dintre doi parametri: probabilitatea demanifestare si gravitatea consecin#ei maxime posibile (cea mai frecvent) asupra organismuluiuman. Rezultatul evalurii riscurilor îl reprezint întocmirea $i implementarea planului de

prevenire $i protec#ie bazat pe msuri tehnice, organizatorice, sanitare $i de orice alt natur învederea eliminrii riscurilor sau a controlrii lor acolo unde nu pot fi eliminate .

Urmrile accidentelor de munc asupra lucr torilor sunt reprezentate de incapacitatetemporar de munc, invaliditate sau, cazul cel mai grav deces. Toate aceste urmri implic

pierderea definitiv (deces, invaliditate) sau temporar a capacit#ii de munc. Pierdereacapacit#ii de munc impune costuri pentru victim, pentru angajator $i pentru bugetulconsolidat al statului. Fiecare accident înseamn suferin#e fizice si psihice, pierderi de venituri

pentru cei implica#i – victime, familie, prieteni, dar si o pierdere de timp de munc pentrufirma în care are loc evenimentul $i pentru societate.

2. Costurile accidentelor de munc' *i a bolilor profesionale

La nivel mondial, investiga#iile efectuate de Biroul Interna#ional al Muncii indic un costdirect al accidentelor de munc $i bolilor profesionale de aproximativ 1% din produsulna#ional brut, în timp ce pierderile totale datorate acestor evenimente totalizeaz în #riledezvoltate 2 – 4% din produsul na#ional brut. În opinia mea, consecin#ele economice sereflecta in dou categorii de costuri: directe si indirecte. În categoria costurilor directe suntincluse cele legate de contribu#ia la asigurarea pentru accidente de munc $i boli profesionale,indemniza#ia pentru incapacitate temporar de munc $i cele pentru prevenirea riscurilor.Drept costuri indirecte pot fi considerate pierderile economice neacoperite prin asigurarea de

accidente de munc $i boli profesionale, care grefeaz atât bugetul na#ional, cat siîntreprinderea : cheltuieli pentru repararea ma$inilor avariate sau înlocuirea lor, pierderile de




78

materiale, de timp de munc la nivelul colaboratorilor victimei pentru primul ajutor, costulfor #ei de munc ce înlocuie$te victima, timpul folosit pentru convorbiri, anchete, penalit#i

pentru întârzieri la livrarea produselor, etc.Un cost direct $i semnificativ pentru organiza#ie îl reprezint plata ctre angajat aindemniza#iei pentru incapacitate temporar de munc. În conformitate cu prevederile Legii

nr.346/2002, asigura#ii beneficiaz de o indemniza#ie pe perioada în care se afl înincapacitate temporar de munc rezultat în urma unui accident de munc sau a uneiîmbolnviri profesionale. Cuantumul indemniza#iei reprezint 80% din media veniturilorsalariale brute realizate în ultimele $ase luni anterioare manifestrii riscului. Indemniza#ia

pentru incapacitate temporar de munc în cazul accidentului de munc sau al bolii profesionale se suport în primele 3 zile de incapacitate de ctre angajator, iar din a 4-a zi deincapacitate, din contribu#ia de asigurare pentru accidente de munc $i boli profesionale.Totodat angajatorul trebuie s suporte $i indemniza#ia pentru trecerea temporar în alt loc demunc $i pentru reducerea timpului de lucru cu o ptrime din durata normal ca urmare a unorafec#iuni cauzate de accidente de munc sau boli profesionale .

Gruparea consecin#elor prin raportarea lor din punct de vedere economic este deosebit

de important pentru orientarea deciziilor manageriale în domeniul securit#ii $i snt#ii inmunc. Dimensiunile repercursiunilor economice constituie îns numai punctul de plecare. Înanaliza activit#ii de protec#ie a muncii, criteriul economic apare conjugat $i în acela$i timpsubordonat celui social. Prin natura rela#iei subsistem-sistem, dintre micro si macroeconomie,consecin#ele accidentelor si ale bolilor profesionale la nivel de firma se propag pân lanivelul economiei na#ionale. Prin urmare, se poate afirma c una dintre laturile dimensiuniieconomice a fenomenului avut în vedere o reprezint efectele economice ale accidentelor si

bolilor profesionale, respectiv consecin#ele acestora asupra elementelor $i modului defunc#ionare a micro si macroeconomiei.O evaluare cantitativ a tuturor consecin#elor accidentelor de munc $i bolilor profesionale,sau cel pu#in a celor cuantificabile, determin introducerea denumirii de cost al acestorevenimente, care poate fi utilizat ca indicator economic. Se poate spune c dimensiuneaeconomic a fenomenului accidentrii în munc $i al îmbolnvirii profesionale înglobeaz doua componente: efectele economice ale accidentelor /bolilor, precum $i costul accidentelor$i bolilor, ca indicator economic ce reflect toate efectele cuantificabile ale acestorevenimente.

Efectele economice ale accidentelor de munc' *i bolilor profesionaleÎn condi#iile economiei moderne, caracterizat prin rela#ii de pia# extrem de dinamice

$i mai ales prin fenomenul de globalizare, capacitatea de îmbunt#ire a performan#eloreconomice ale unei firme este un element vital pentru supravie#uirea acesteia. Dac în ce

prive$te componenta tehnic, eforturile de îmbunt#ire sunt limitate de posibilit#ile

financiare ale unit#ii, în domeniul organizrii produc#iei $i a muncii se pot opera modificricu eforturi mult mai reduse $i efecte pozitive considerabile asupra eficien#ei activit#ii. Printremsurile de natura organizrii muncii se înscriu $i cele care vizeaz securitatea $i sntatea înmunc. Prin urmare, stabilirea mrimii $i sensului efectelor economice ale accidentului sau

bolii profesionale ofer o premis important pentru aflarea unor noi resurse de mrire a performan#ei economice a firmei.Costul accidentelor de munc' *i al îmboln'virii profesionale

Pârghia principal prin care orice societate actual ac#ioneaz asupra resurselor saleeste mecanismul economic; deciziile macro $i microsociale au la baz criteriul eficien#eieconomice. Poate fi tratata astfel $i activitatea de realizare a securit#ii muncii?Pentru a putea aborda problema eficien#ei protec#iei muncii este necesar s se poat stabili un

cost al securit')ii, respectiv al nonsecurit')ii, care s fie comparat cu cheltuielile efectuate pentru prevenire.




79

3. Securitate versus nonsecuritate

Costul securit')ii/nonsecurit')ii reprezint de fapt costul accidentelor si bolilor profesionaleeliminate/produse, respectiv suma valoric a tuturor pierderilor generate de accident/boal.

Practic, securitatea înseamn absen#a acestor evenimente. Prin urmare, stabilirea costuluiaccidentelor de munc $i bolilor profesionale nu se poate realiza dac nu se cunoscconsecin#ele lor $i, implicit, dac aceste consecin#e nu pot fi cuantificate prin indicatoricantitativi, respectiv financiari sau economici.

Eviden#ierea ansamblului tuturor implica#iilor accidentelor $i ale bolilor este deosebitde dificil, datorit naturii lor variate $i multiplelor planuri în care se manifest, dar constituiesingura cale de a le identifica pe cele cuantificabile. Costul accidentelor $i al bolilor

profesionale poate fi utilizat $i pentru alte aplica#ii, nu numai pentru eficientizarea activit#iide securitate $i sntate în munc la nivel de agent economic. De exemplu, pe baza lui se

poate stabili o valoare mai corecta a primei de asigurare pentru riscul de accidentare $i deîmbolnvire profesional, sau, se pot fundamenta politicile preventive la nivel na#ional.

În concluzie, se poate afirma c identificarea consecin#elor $i determinarea costuluiaccidentelor $i bolilor profesionale poate constitui un instrument pentru îmbunt#irea calit#iivie#ii întregii popula#ii (nu numai a celei active, dac avem în vedere c prin diminuarea

pierderilor generate de accidente/boli profesionale se poate realiza o redistribuire a resurselorsociet#ii ctre alte sectoare). Obiectivul tuturor eforturilor pentru securitatea uman trebuie s fie cel de a face vie#ile s fie îndelungate $i oamenii s beneficieze de o bun sntate, de aextinde speran#ele unei vie#i sntoase cât mai mult posibil în raport cu fondurile disponibileacestui scop.În limbaj curent, prin no#iunea de cost se în#elege o cheltuial în bani ce trebuie suportat

pentru a putea beneficia de un bun sau de un serviciu. Costul nonsecurit#ii muncii poate ficonsiderat ca o component a costurilor sociale, costuri datorate îndeosebi dereglrilor dineconomie. Ele se concretizeaz în cre$terea $omajului, diminuarea consumului de bunuri $iservicii, scderea protec#iei sociale, deteriorarea condi#iilor de sntate, a celor de securitate amuncii, extinderea sr ciei. Costul securit#ii $i snt#ii în munc (#inând seama de faptul c realizarea acesteia este echivalent cu men#inerea integrit#ii anatomo-func#ionale $i asnt#ii angaja#ilor) ar putea fi încadrat printre costurile snt#ii, component esen#ial acostului vie#ii, care msoar efortul individual $i/sau social pentru men#inerea strii desntate. Apare ca evident c pentru a putea determina costul securit#ii, respectivnonsecurit#ii muncii, trebuie cunoscut dimensiunea a dou mari categorii de cheltuieli:

§ cheltuieli preventive-costul msurilor de prevenire $i/sau protec#ie;§ pierderile datorate producerii accidentelor de munc $i îmbolnvirilor

profesionale.Volumul cheltuielilor preventive este u$or de stabilit $i exprimat sub form de costuricontabile sau chiar economice. Se consider costul accidentelor $i al bolilor profesionale dreptexpresia valorica a consecin#elor (pierderile) acestora. Dup criteriul locului de constituire $icel al modalit#ilor de identificare, se constat dou categorii de astfel de costuri: directe(aparente) $i indirecte (ascunse).

Costurile directe includ cheltuielile cu primele de asigurare, cu rambursarea salariuluide baz $i cheltuielile medicale prevzute de asigurator. Costurile indirecte cuprind costurilesalariale datorate (timpului de munc pierdut de victima accidentului sau bolii, de colegii de lalocul de munc din apropierea producerii accidentului, de personalul medical, personalultehnic desemnat s repare echipamentele defecte sau s realizeze msurile de securitate $i

sntate impuse et.), costurile datorate cre$terii cheltuielilor de gestiune a personalului(cheltuieli) pentru angajarea unui înlocuitor temporar sau definitiv, salarii complementare




80

pltite colegilor victimei pentru orele suplimentare necesare recuper rii timpului pierdut,cheltuieli pentru formarea profesionala a înlocuitorilor, costuri materiale (cheltuieli pentrurepararea sau înlocuirea echipamentelor, pentru msurile de securitate $i sntate în munc s.a.) $i alte cheltuieli (pentru expertizare, onorariile avoca#ilor, amenzi). În urma calculelorefectuate în urma producerii de accidente de munc $i boli profesionale s-a constatat un cost

al securit#ii de cel pu#in dou ori mai mic decât cel al nonsecurit#ii.În figura 1 prezint o schem succint a efectelor accidentelor de munc asupraindividului $i a organiza#iei respectiv asupra economiei na#ionale.

4. Concluzii

Scopul principal cât $i rezultatul evalurii riscurilor, ca principal msur de securitateîntr-o organiza#ie, îl reprezint preîntâmpinarea producerii accidentelor de munc $i a bolilor

profesionale, efecte majore ale nonsecurit#ii, prin identificarea pericolelor ce apar în procesulde munc. Deoarece costul securit#ii este de cel pu#in dou ori mai mic decât cel al

nonsecurit#ii, concluzia evident este c evaluarea riscurilor este un factor de cre$tere a profitului unei organiza#ii . Dac in cadrul acestei lucr ri s-au luat în calcul în general costuricuantificabile, managerii $tiu c afectarea fondului comercial al brandului firmei de ctreaccidentele de munc este mult mai duntoare bugetului acesteia.




81

Figura 1

Efecteleaccidentelorde munc&

La nivelulindividu-lui

La nivelulunit#&ii

La niveluleconomieina&ionale

E X T R A E C O N O M I C E

E C O N O M I C E

FIZICE-leziuni cu ITM-leziuni cu invaliditate-deces

PSIHICE

SPIRITUALE

INFORMA)IO-NALE

POLITICE

-durere, suferinta

-stress-compasiune- frica

-diminuarea potentialuluicreator-diminuarea potentialuluiafectiv

-vehiculareasuplimentar# deinforma&ii(negative)

DIMINUAREAPRODUCTIVI-

T+)II MUNCII

FINANCIARE

MATERIALE

Pierderi de venituriersonale

Pierderi de profit

Pierderi de produsna&ional brut

Distrugeri de mijloacefix

-diminuarea încrederi ifor&ei de munc# -pierderea prestigiuluipe pia&a interna&ional#




82

ANALIZA I EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTE IÎMBOLN#VIRI PROFESIONALE

ING. STELIAN METLER

Rezumat: Analiza riscurilor poate ajuta la identificarea pericolelor la locul de munc $i a celor care sunt expu $iriscurilor, la luarea unor decizii privind m suri preventive corespunztoare $i de monitorizare a riscurilor. M surile de securitate, standardele $i codurile de securitate inginere $ti, procedurile de (operare) lucru $i celede proiectare stau în centrul managementului securit # ii. Reducerea în mod con $tient a riscurilor de accidentarea condus la dezvoltarea unor abord ri sistematice, metode $i instrumente de abordare a riscurilor. Metodele numite de analiz a riscurilor sau de evaluare cuantificat a riscurilor sunt instrumente de evaluare ariscului.

1. Scopul analizei

Evaluarea riscului face parte din strategia de alegere a msurilor de securitate. Acestconcept înglobeaz urmtoarele aspecte :

- prevenirea intrinsec ;- alegerea msurilor de protec#ie optime ;- furnizarea informa#iilor referitoare la riscul rezidual $i asupra msurilor de securitate

adecvate care trebuie luate de utilizatori.Reducerea riscului implic evaluarea riscului cuprins într-un proces interactiv pana la

ob#inerea unui nivel de securitate suficient.Analiza riscurilor este aprioric $i trebuie f cut :- asupra produselor $i procedeelor existente fie în scopul amelior rii securit#ii $i

fiabilit#ii, fie pentru includerea unei modificri semnificative;- pentru un produs sau procedeu nou, din faza de concep#ie.În cazul produselor sau procedeelor noi analiza a priori a riscurilor trebuie s

urmreasc dezvoltarea proiectului faz dup faz pan la sfâr $itul lui. Acest studiu esteimportant s se deruleze în paralel cu elaborarea proiectului, întrucât în perioada elabor rii

proiectului se pot detecta pericole poten#iale.

Etapele analizeiIn fig. 1 se prezint schema global de evaluare a riscului care cuprinde etapele :- descrierea sistemului ;- identificarea pericolelor $i dezvoltarea scenariilor unui accident;

- estimarea efectelor sau consecin#elor unor asemenea evenimente periculoase;- estimarea probabilit#ii de apari#ie a acestor evenimente periculoase ;- cuantificarea nivelelor de risc rezultate $i asumarea unor nivele de risc prin referin#acu criteriul de risc cuantificat.




83

Fig. 1: Etapele unei analize a riscurilor

2. Principalele metode de analiz' a riscurilor.

Pentru realizarea unui studiu de securitate a sistemelor se face apel la diferite metodede analiz, foarte diversificate atât din punct de vedere al domeniului lor de aplica#ie cât $i alcomplexit#ii lor.

Pentru a putea face o analiz a sistemului, sistematic $i reproductibil, este important

s se foloseasc o procedur coerent.Totodat se preconizeaz c nu exist o metod de analiza a riscurilor care, asigur s fie suficient de exhaustiv $i supl pentru a acoperi toate posibilit#ile complexe alemodelului, indispensabile pentru evaluarea caracteristicilor sistemelor reale (hardware $isoftware, structura func#ional complex, diverse tehnologii, etc.).

Pentru a avea o analiz corect a sistemelor complexe sau cu func#ii multiple estenecesar aplicarea diverselor metode de analiz.

Din punct de vedere al obiectivului urmrit, metodele utilizate în analiza riscurilor se pot grupa în :

- metode previzionale:- metoda Delphi

- metode de identificare a pericolelor:- metoda “What if”(Ce se întâmpl dac)- Analiza preliminar a pericolelor- HAZOP (studiul fenomenelor periculoase $i a aptitudinii de func#ionare)- AMDE (analiza modurilor de defectare $i a efectelor lor)

- metode de evaluare- AMDEC (analiza modurilor de defectare $i a efectelor lor $i a gravita#ii)- Analiza prin arborele de defectare(AAD)- Analiza prin arborele de evenimente

- metode de simulare-DEFI (injectarea defectrilor)




85

2.6. Analiza prin arborele de defectareEste o metod de analiz deductiv. Serve$te la determinarea $i la analiza condi#iilor $i

a factorilor care produc sau contribuie la producerea unui eveniment nedorit care influen#eaz mult performan#ele, securitatea sau alte caracteristici ale sistemului.

Pornind de la evenimentul de vârf (top) se cut cauzele sau modurile de defectare

posibile la nivel func#ional imediat inferior ale sistemului. Dup ce s-au identificat pas cu pasdisfunc#ionrile sistemului trecând de la un nivel la altul imediat inferior, se ajunge la nivelulcel mai de jos al sistemului. Cauzele la acest nivel sunt de regul modurile de defectare alecomponentelor. Rezultatele sunt reprezentate grafic prin arborele de defectri.

Analiza cantitativ se efectueaz plecând de la arborele de defectri.2.7. Analiza cu arborele de evenimenteUn element esen#ial în procesul de evaluare a riscului este reprezentat de realizarea

scenariilor posibile de accident.Tehnica arborelui de evenimente conduce la o re#ea logic (logica binara DA/NU)

pentru determinarea $i cuantificarea secven#elor de evenimente care pot rezulta la survenireaunor accidente poten#iale. Arborii de evenimente folosesc o logic inductiv $i sunt folosi#i în

mare msur în analiza riscurilor din industriile chimice $i nucleare.2.8. Metoda DEFIAceast metod, bazat pe simularea de defectri $i adaptat la nivelul standardizrii

europene, a aprut $i s-a impus ca urmare a utilizrii din ce în ce mai mult amicroprocesoarelor, în realizarea ma$inilor industriale (automat programabile, robo#itelecomenzi). Metoda DEFI se bazeaz pe injectarea de defectri într-un sistem informatizatîn scopul determinrii factorului de defectare periculoas care poate fi acoperit de ctresistemul însu$i.

3. Nivelul analizei riscurilor

Aplicate la dispozitive tehnice limitate (de ex. circuitul de comand al unei prese)metodele de analiz a riscurilor sunt capabile s conduc la suprimarea anumitor defectri

previzibile înc din faza de concep#ie. Prin urmare, analizele de securitate sistematic auincontestabilul merit de a reduce sau suprima anumite pericole înainte de a le observa efectul.

Cu toate acestea utilizarea acestor metode este prioritar la sistemele în care pot apareevenimente cu consecin#e grave (catastrofe), ca de exemplu avioane, centrale nucleare,rafinrii.

Este de subliniat c securitatea absolut (risc zero) nu se poate ob#ine iar conceptul demanagement al riscului se bazeaz pe nivelul de insecuritate acceptat.

In general, abordarea unui sistem de securitate este influen#ata de doi factori :

- pragul de acceptabilitate a riscului, si- raportul cost/eficacitateDac ne referim la fig.4 teoretic rezult c atât un eveniment destul de frecvent dar cu

gravitate minim (de ex. evenimentul B) cât $i un eveniment mai pu#in probabil dar cuconsecin#e grave trebuiesc eliminate, ele înscriindu-se în zona riscului inacceptabil, ceea ce arconduce la necesitatea evalurii riscului în ambele cazuri.

Pornind de la ipoteza c exista o rela#ie linear între costurile angajate (efortulfinanciar care poate fi exprimat $i în termeni referitori la numrul persoanelor mobilizate, acompeten#elor cerute) $i eficacitatea unei analize de securitate, se ajunge la concluzia c încazul sistemelor cu riscuri reduse aceste studii devin prea costisitoare, adesea neputând fisuportate.

Dac ne referim la punerea în oper a programelor complexe de modelare adisfunc#ionrilor sau exploatarea arborilor de defectare incoeren#i sau dezvolta#i apare cu atât




86

mai mult clar îndreptarea acestor aplica#ii spre sectoarele industriale de vârf (aeronautica,energie nucleara,…).

+inând seama pe de o parte de argumentul economic iar pe de alta de deplasareainteresului în direc#ia tradi#ionala adic a activit#ilor cu riscuri mai sczute, au început s apar contribu#ii care propun versiuni simplificate ale tehnicilor uzuale ale securit#ii

sistemelor. Ele r spund evident la necesitatule de accesibilitate financiar $i tehnica pentruaceste instrumente.In proiectul de standard interna#ional DIN IEC 56 (sec) 353 Analysetechnischer

Risiken, sunt cuprinse cerin#ele impuse unei analize de risc(fig. 2). Nivelul necesar de analiz este stabilit în func#ie de nivelul riscului. Se încearc astfel o punere de acord între cerin#ele de securitate $i efortul financiar.

Fig. 2: Cerintele impuse unei analize de risc.4. Clasificarea metodelor de analiza a securit')ii sistemelor

Analiza de securitate a unui sistem poate fi efectuat a priori sau a posteriori, înambele cazuri demersurile putând fi directe (inductive) sau inverse (deductive).

4.1.Analiza a priori - analiza a posteriori

O analiza a priori este efectuat înaintea apari#iei evenimentelor nedorite (accidente) ;analistul consider un anumit numr din aceste evenimente $i cuta s previn diverseleconsecin#e. Un astfel de demers se bazeaz pe experien#a acumulat privind apari#ia în alteocazii a acelora$i evenimente analoage precum $i pe cuno$tin#ele referitoare la posibilit#ilede apari#ie a defectrilor (sau disfunc#iilor) care pot conduce la evenimente finale nedorite.

O analiz a posteriori, din contr , este efectuat dup apari#ia unui eveniment nedoritea furnizând date utile pentru o viitoare analiz a priori. Ea se poate transforma într-o analiz a priori în situa#ii în care analistul nu urmre$te numai cercetarea de reconstituire a procesuluiunic care a condus la un astfel de eveniment sau la evenimente analoage.

4.2. Metoda direct' si indirect' Pentru a studia mecanismul, logica de înln#uire între dou sau mai multe evenimente

se face apel la ra#ionamente prin inducere $i deducere. Aceasta conduce la doua proceduri de




87

analiz complementar denumite metoda direct (inductiv) $i metoda invers (deductiv).Metoda direct (inductiv) const în reprezentarea diferitelor secven#e de evenimente

susceptibile s conduc, pornind de la cauze identificabile în prealabil, la unul sau mai multeefecte ce pot aduce prejudicii sistemului. Demersul inductiv porne$te de la cauze spre efecte.Cea mai cunoscut este metoda AMDE (Analiza modurilor de defectare $i efectele lor).

Metoda invers (deductiv) se concentreaz pe evenimente nedorite (incidente,accidente) – efecte. De la aceasta se urc progresiv spre cauz. Metoda reprezentativ esteanaliza prin arborii de defectri. In fig.3 se prezint cele dou demersuri în raport cu

procedura de analiz a sistemului $i derularea evenimentelor în timp.B

Fig. 3: Compara#ie între cele dou proceduri de analiz

4.2.1. Compara)ie între cele dou' metodea). Limit'ri impuse de metoda utilizat' Una dintre dificult#ile metodei directe provine din faptul c porne$te de la un

ansamblu de date de defectare, disfunc#ionare sau combina#iile acestora spre a ajunge lacercetarea efectelor. Valoarea unei astfel de analize depinde deci, în mare msur , deselec#ionarea judicioas a disfunc#iilor precum $i de întocmirea preliminar a eviden#elormodurilor de defectare ale componentelor sistemului.

Pe de alt parte întrucât consecin#ele disfunc#ionrilor $i combina#iile acestora suntnecunoscute, teoretic ar trebui încetate toate; ori dac acest lucru este posibil pentrudisfunc#iile luate câte una este foarte greu s se încerce toate combina#iile posibile cu excep#iacazurilor relativ simple. Apare astfel posibilitatea omiterii unor combina#ii ce pot avea

consecin#e periculoase.Metoda invers pare mai sistematic, sub acest aspect.. Pentru c se cunoscevenimentele de evitat, aplicând metoda invers analistul va fi condus la detectarea tuturordisfunc#iilor $i a combina#iilor acestora. Neexistând limitri impuse a priori de metod,analiza poate fi detaliata oricât de mult.

In acela$i timp pentru un sistem complex pentru care func#ionarea periculoas nu esterelevat prin utilizare de lung durat, este dificil s se ia în considerare toate situa#iile.Metoda direct în acest caz aplicat prin simulare, poate permite eviden#ierea acestor riscuri.Odat relevate acestea pot fi analizate într-un mod mai detaliat prin metoda invers.

b). Necesitatea de elaborare a unui model înainte de efectuarea analizei.

Pentru aplicarea metodei directe, practic este necesar ca la pornire s se dispun de




88

informa#ii suficiente referitoare la :- componentele sistemului studiat,- legtura lor reciproca,- modurile de defectare $i consecin#ele elementare directe ale acestora.Aceste informa#ii permit a construi un model $i în general asupra acestui model, care

trebuie s reconstituie structurile $i caracteristicile semnificative ale sistemului, efectuându-seanaliza în acest caz.Din acest motiv, analiza detaliat prin metoda direct se efectueaz mai ales pentru

sistemele materiale ca: circuite de comand, ansambluri automatizate, aparate, etc, sisteme pentru care este relativ simpl ob#inerea informa#iilor necesare analizei. În acest caz problemaare din start un caracter cert determinist, $i numai complexitatea sistemului poate împiedicarelevarea direct a efectelor nu numai elementare ci $i globale ale diferitelor defectri.

Metoda invers, este mai supl $i prezint marele avantaj de a putea fi aplicat chiardac nu se dispune din start de informa#ii detaliate asupra sistemului. Din acest motiv se

preteaz în special la analiza securit#ii sistemelor complexe (de ex. ateliere, uzine, etc.). Înconcluzie în fa#a unui sistem cuprinzând oameni, echipamente, mediu înconjur tor, sarcini de

realizat, metode de munca utilizate, etc., este dificil a $ti a priori la ce grad de detalii tehnicetrebuie reprezentat sistemul, care vor fi caracteristicele semnificative, etc. ; altfel spus estedificila crearea unui model util pentru studiul apari#iei accidentelor $i incidentelor. Înasemenea cazuri pornind de la evenimentul nedorit considerat, prin metoda invers se poateajunge progresiv la cauzele care l-au produs.

Sub acest aspect, metoda invers apare ca o metoda general pentru analizaevenimentelor.

c) Posibilitatea efectu'rii unei simul'ri analogiceMetoda direct se preteaz la simularea analogic; în acest caz sistemul real este

înlocuit printr-un sistem fizic echivalent, dar mai manevrabil. Acesta trebuie s reconstituiestructura $i caracteristicele semnificative ale sistemului real. Analiza se efectueaz introducând în sistemul simulat disfunc#ionri echivalente celor produse intr-un sistem real $ise examineaz consecin#ele.

Utilizarea simulatoarelor electronice ce permit studierea rapida a efectelor defectriicomponentelor ma$inilor automate sau semiautomate constituie un exemplu de aplicare aacestei metode.

5.Criterii pentru definirea pragului de risc acceptabil

Obiectivul fundamental al unui studiu de securitate a sistemului este atingerea unuinivel de securitate satisf ctor. Aceasta se bazeaz pe compararea unui nivel de securitate

evaluat $i a unui sistem de securitate normativ.5.1. Definirea formal' a riscului

Pornind de la defini#ia pericolului ca surs a unei posibile leziuni sau afectri asnt#ii, riscul reprezint dimensiunea acestuia, fiind caracterizat prin combina#ia între

posibilitatea de apari#ie (a pericolului) $i gravitatea consecin#elor ( leziuni sau afectare asnt#ii ) într-o situa#ie periculoas.

Din punct de vedere teoretic se poate defini o curb de acceptabilitate a riscului (fig.4).




89

Fig. 4:

Aceasta curb permite diferen#ierea dintre riscul acceptabil $i inacceptabil. Uneveniment important poate fi reprezentant cu ajutorul unui punct având coordonatele

probabilitate $i gravitate. Astfel evenimentul A cu consecin#e grave dar pu#in probabil ce se produce, reprezint un risc acceptabil în timp ce evenimentul B cu consecin#e mai pu#in gravedar cu o probabilitate mai mare corespunde unui risc inacceptabil.

Aceast reprezentare a riscului ridic doua probleme :- evaluarea probabilit#ii de apari#ie a unui eveniment (determinarea riscului real).

- criteriile de delimitare a riscului acceptabil.

5.2. Probabilitatea de apari)ie a unui eveniment

In general se evalueaz pornind de la estimri statistice. Astfel pentru determinarea probabilit#ii de defectare a unei componente simple (o pies mecanic sau electronic) serecurge la datele statistice rezultate din încercrile f cute în laborator sau achizi#ionate dinexploatare (date de utilizare opera#ionala).

5.3.Delimitarea riscului acceptabil

Între riscul real, care provine dintr-un sistem tehnic $i riscul care poate fi interpretatdrept acceptabil intervin adesea nu numai deosebiri valorice, ci $i de con#inut deoarece elesunt definite $i, în consecin#, apreciate diferit :

Riscul real este stabilit prin puncte de vedere obiective, putând fi determinat $i evaluatde ctre speciali$ti.

Riscul acceptabil este nedeterminat fiind puternic afectat de puncte de vederesubiective, el reprezentând de fapt o conven#ie a responsabililor socio-politici.

Cutarea solu#iilor din punct de vedere al tehnicii securit#ii înseamn, în primul rând,a aduce aceste dou mrimi ce caracterizeaz no#iuni principial diferite la valori apropiate.Concret, trebuie aleas acea variant care conduce la un risc real mai mic sau cel mult egal curiscul acceptat.

Delimitarea riscului acceptabil rezult dintr-o decizie cu caracter strategic.




90

Cele dou criterii de evaluare utilizate în mod obi$nuit sunt :a) evaluarea pornind de la costul vie#ii umane.

Aceasta conduce la traducerea în termeni monetari a avantajelor ce rezult dinreducerea unui risc.

b) evaluarea pornind de la compararea diferitelor riscuri deja acceptate.

Aceasta nu se refera la costuri ci la nivele de risc.

5.4. Reprezentarea obiectivelor de securitate

Nivelele de probabilitate $i gravitate care caracterizeaz diferite niveluri de risc suntreprezentate de obicei sub form de clase. Obiectivele globale de securitate relative la unsistem pot fi exprimate sub forma unor grile.

Bibliografie :1. Legea securit#ii $i snt#ii în munc nr. 319/20062. Legisla#ia în domeniul securit#ii în munc – Hotrâri de guvern care transpun directivele specifice

referitoare la securitatea $i sntatea în munc - 2007-3. Reglementri $i bune practici în domeniul securit#ii $i snt#ii în munc, Bucure$ti, Mariana Basuc

$i al#ii, edi#ia 2005.4. Managementul securit#ii $i snt#ii în munc, vol.1 si 2, Darabont A, Pece St, Dascalescu A.

Editura AGIR, Bucuresti, 2001.5. Metoda de evaluare a riscurilor de accidente $i îmbolnvire profesional la locurile de munc, Pece

St. $i al#ii, ICSPM Bucure$ti, 1998.6. Evaluarea calit#ii de securitate a echipamentelor tehnice-2001-Darabont A., s.a.7. Metoda de evaluare a riscurilor - 2003, Pece St.8.Reglementarea juridic a protec#iei muncii, Constantin Buga, Editura Jus R.B.A.Bucuresti,1997.9. Curs de instruire $i perfec#ionare în domeniul protec#iei muncii, Asocia#ia I.M.M. Consulting

România, edi#ia 1999, Suceava.10. Start Sigur! Lucr rile simpozionului ”S ptmâna european pentru securitate $i sntate în munc”

Piatra Neam# 23-25 octombrie 2006.11. Reduce#i Efortul ! Lucr rile simpozionului ” S ptmâna european pentru securitate $i sntate în

munc” Vaslui 25-26 octombrie 2007.12. Securitate $i sntate în munc – Cerin#e legale $i bune practici – Mariana Basuc $i al#ii, 2008.13. Revista Obiectiv14. Ghid de evaluare a riscurilor, Inspec#ia Muncii, bro$ura, Bucure$ti, 2007.15. Sistem de autoevaluare a securit#ii $i snt#ii în munc pentru întreprinderile mici $i mijlocii,

Darabont Al. $i al#ii, Bucure$ti, 2002,INCDPM.16. Securitatea muncii, Petro$ani, 1993, colectiv.




91

EVALUAREA RISCURILOR ÎN SOCIETATE, BAZA ÎMBUN#T#&IRIIACTIVIT#&II ÎN DOMENIUL SECURIT#&II I S#N#T#&II ÎN

MUNC#

SERAN DANIELBALAITA LAGARDINI

A$a cum este prevzut în Legea 319/2006 a securit#ii $i snt#ii în munc angajatorulare obliga#ia s realizeze o evaluare a riscurilor pentru securitatea $i sntatea în munc alucr torilor în unitatea a crei responsabilitate îi revine.

Alegerea metodei de evaluare este la latitudinea angajatorului. La ora actual nu exist o metod universal valabil de evaluare a riscurilor; fiecare metod posed avantaje $idezavantaje.

Metodele de evaluare a riscurilor sunt metode de analiz sistematic a riscurilorutilizate în domeniul prevenirii riscurilor ce permit identificarea cauzelor $i consecin#elor

poten#iale ale evenimentelor nedorite precum $i eviden#ierea barierelor de securitate aplicabileîn scopul controlului riscurilor.Majoritatea metodelor sunt semicantitative $i sunt destinate identificrii riscurilor

majore $i adoptrii msurilor adecvate de ameliorare a strii de securitate.Garantarea unei exhaustivit#i complete a unei analize este posibil numai combinând

mai multe metode complementare. În decursul timpului în conformitate cu evolu#ia percep#ieiasupra fenomenelor de accidentare $i îmbolnvire profesional, metodele de evaluare ariscurilor $i implicit a securit#ii muncii au evoluat, multe dintre ele r mânând valabile $iastzi.

Daca definim securitatea ca faptul de a fi la ad post de orice pericol, iar riscul ca posibilitatea de a ajunge într-o primejdie ( pericol poten#ial) putem considera ca acestea se

afl într-o strâns corela#ie excluzându-se reciproc.Riscul este caracterizat prin combina#ia probabilitate de apari#ie/gravitateaconsecin#elor, aplicat unui eveniment aleator (situa#ie periculoas) $i trebuie identificat $ievaluat la fiecare loc de munc, atelier, sec#ie, sector, pentru a se putea lua msurile de

prevenire adecvate. Nivelul de risc este un indicator cantitativ absolut care odat evaluat permite

cunoa$terea faptului în ce msur securitatea unui sistem de munc, sub aspectul posibilit#iide producere a accidentelor $i îmbolnvirilor profesionale, este acceptabil sau nu.

În practic se consider c un sistem de munc este sigur, dac prezint un nivel derisc diferit de zero, dar suficient de mic, cunoscut sub denumirea de risc rezidual sauacceptabil.

În lipsa interven#iilor corectoare riscul rezidual în timp cre$te pe msur ce elementelede munc se degradeaz $i îmbtrânesc conform legii cre$terii entropiei.

Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc de accidentare $iîmbolnvire profesional, calculul nivelului de risc, pe baza combina#iei dintre gravitatea $i

probabilitatea consecin#ei maxime previzibile.Obiectivul evalurii riscurilor este s permit angajatorului adoptarea msurilor de

prevenire/ protec#ie adecvate referitoare la:• prevenirea riscurilor profesionale• formarea muncitorilor• informarea muncitorilor

• implementarea unui sistem de management care s permit aplicarea efectiv amsurilor necesare.




92

Pentru ei sigur angajatorul nu a evaluat riscurile, au f 'cut-o ei *i *i-au luat masuridup' „posibilit')i ”.

Scopul de baz al evalurii riscurilor r mâne întotdeauna prevenirea riscurilor profesionale. Eliminarea acestora nu este posibil întotdeauna $i atunci acestea trebuiescreduse, pân la valoarea unor riscuri reziduale care trebuiesc controlate.

Evaluarea riscurilor trebuie astfel realizat (structurat) încât s permit persoanelor dincompartimentul de securitate $i sntate a muncii $i lucr torilor s:

• identifice pericolele existente $i s evalueze riscurile asociate lor;• evalueze riscurile în scopul selectrii adecvate a echipamentelor, substan#elor

utilizate $i organizrii locurilor de munc • verifice dac msurile de prevenire sunt adecvate• observe dac to#i factorii relevan#i sau ascun$i lega#i de procesul de munc au

fost lua#i în considerare• contribuie efectiv la ameliorarea strii de securitate $i sntate în munc.

Reevaluarea riscurilor profesionale se face ori de câte ori intervin modificri în sistemul

de munc ( organizarea muncii, introducerea de noi materiale, echipamente, metode, proceduri, etc.) sau ori de câte ori se solicit de cei implica#i.Pe timpul evalurii $i dup, trebuie urmrit ca riscul s nu fie transferat în alte zone ale

sistemului de munc $i s nu creeze probleme noi. Evaluarea riscurilor const în studiul sistematic a tuturor elementelor procesului de

munc susceptibil de a genera daune, al mijloacelor de eliminare a pericolelor $i al msurilorde prevenire/ protec#ie a acestor riscuri.

Indiferent de metoda aplicat evaluarea riscurilor trebuie s urmreasc urmtoareleetape obligatorii:

• identificarea pericolelor existente $i riscurilor;• identificarea persoanelor care pot fi expuse acestor pericole;• estimarea calitativ $i/sau cantitativ a riscurilor;• examinarea posibilit#ilor de eliminare a riscurilor;




93

• aprecierea de a stopa adaptarea altor msuri vizând prevenirea riscurilorEvaluarea trebuie axat pe riscurile profesionale eviden#iate sau previzibile în mod

ra#ional, luând în calcul $i riscurile nesemnificative( riscuri din activit#i cotidiene) numai încazul când exist posibilitatea agravrii lor.

Evaluarea riscurilor trebuie s vizeze toate locurile de munc: fixe ( birouri, ateliere,

ma$ini unelte, etc.) evolutive ( $antiere, docuri, etc.) mobile (temporare).Evaluarea riscurilor la locurile de munc fixe, unde procesul de munc se deruleaz dup o schem permanent se face #inând cont de condi#iile existente uzuale, nu va fi reiterat

pentru locurile de munc comparabile $i se va revizui numai când circumstan#ele se modific.Evaluarea riscurilor la locurile de munc evolutive sau mobile se face luând în

considerare toate etapele succesive ale locurilor de munc, #inându-se seama de toateschimbrile elementelor sistemului de munc.

Evaluarea riscurilor nu se face exclusiv de ctre angajator sau de reprezentan#iiacestora, ci în acest demers vor fi antrena#i muncitorii sau reprezentan#ii lor, care trebuieconsulta#i pe tot parcursul evalurii $i informa#i cu privire la msurile de prevenire/ protec#ieadoptate $i la concluziile ob#inute.

Ace*ti lucr'tori sigur n-au fost consulta)i pe tot parcursul evalu'rii *i nu au fostinforma)i cu privire la m'surile de prevenire/ protec)ie adoptate *i la concluziileob)inute, dac' ..........evaluarea riscurilor exista.

La evaluarea riscurilor se #ine cont obligatoriu de prescrip#iile legale $i de normele $irecomandrile publicate ( norme tehnice, coduri de bun practic, nivelele de expunere,norme ale societ#ilor profesionale, etc.)

Evaluarea riscurilor trebuie sa #in cont de eventuale prezen#e la locul de munc analizat $i a altor categorii de personal din afara sistemului de munc care pot fi expu$iriscurilor existente sau pot provoca riscuri suplimentare personalului prezent. Aceste categoriide personal ( personal din alte sectoare ale unit#ii, persoane din alte societ#i, vizitatori,studen#i, clien#i, elevi, public etc.) nefiind con$tien#i de riscuri, ignor msurile de protec#ie $ise expun pericolelor, de aceea ele trebuiesc informate în prealabil de msurile de protec#ie ce

se impun.Evaluarea riscurilor se face prioritar la locurile de munc cu pericol deosebit $i




94

iminent de accidentare urmrindu-se:• identificarea factorilor de risc precum $i consecin#ele ac#iunii lor asupra organismului

uman ( deces sau invaliditate);• nivelul cantitativ al factorilor de risc în cazul îmbolnvirilor profesionale;• durata de expunere la ac#iunea factorilor de risc;

• numrul persoanelor expuse;• nivelul morbidit#ii prin accidente $i îmbolnviri profesionale;

Concluziile unei evaluri a riscurilor profesionale trebui s determine:

• dac riscul este controlat în mod adecvat;

• în caz contrar, care sunt op#iunile pentru reducerea riscurilor;

• priorit#ile de ac#iune;

• dac pot fi adoptate msuri destinate amelior rii nivelului de protec#ie sanitar $i a securit#ii muncitorilor;

• ce alte categorii de personal pot fi afectate de ctre riscurile identificate.Scopul evalurii riscurilor îl constituie stabilirea msurilor de prevenire a riscurilor

concretizate printr-un plan de msuri.Principiile care stau la baza ierarhizrii msurilor de prevenire a riscurilor sunt:

• evitarea riscurilor;• înlocuirea elementelor periculoase;• combaterea riscurilor la surs;• prioritatea msurilor de protec#ie colectiv;• considerarea evolu#iei tehnico – $tiin#ifice;• ameliorarea continu a nivelului securit#ii $i snt#ii în munc.

Ace*ti lucr'tori nu au auzit sigur de principiile care stau la baza ierarhiz'riim'surilor de prevenire a riscurilor

Angajatorul are obliga#ia s întocmeasc planul de prevenire $i protec#ie care va fi

revizuit ori de câte ori intervin modificri ale condi#iilor de munc, respectiv apari#ia unorriscuri noi.




95

În urma evalurii riscurilor pentru fiecare loc de munc/post de lucru, se stabilescmsuri de prevenire $i protec#ie, de natura tehnic, organizatoric, igienico-sanitar $i de alt natur , necesare pentru asigurarea securit#ii $i snt#ii lucr torilor $i se stabilesc resurseleumane $i materiale necesare realizrii lor. Planul de prevenire $i protec#ie se supune analizeilucr torilor $i/sau reprezentan#ilor lor sau comitetului de securitate $i sntate în munc, dup

caz, $i va fi asumat de ctre angajator.In concluzie numai în baza unei evalu ri a riscuri lor f cut prof esional $i cât maicomplet, angajatorul poate stabil i m sur il e de preveni re $i protec # ie cele mai adecvate,poate decide asupra m surilor de protec # ie care trebuie luate $i dup caz, asupraechipamentu lu i de protec # ie care trebuie uti li zat, poate elabora instruc # iuni propri i care sacompleteze apli carea reglement r il or de secur itate $i s n tate în munc , se poate asigura oinstru ir e corespunz toare a lucr tor il or, se pot cunoa $te zonele cu risc ridicat $i specif ic $ise poate alege echipamentul de munc si tehnologii le de fabrica # ie cele mai adecvat e.

BIBLIOGRAFIE

Stadiul actual al metodelor de evaluare a riscurilor $i de apreciere a securit#ii muncii într-un sistem, INDCPM,1996.

Pece 't.- Evaluarea securit#ii sistemelor, Risc $i securitate în munc, I.C.S.P.M., Bucure$ti, nr. 1-2/1995,Minc G – Metod pilot de autoevaluare a riscurilor profesionaleDarabont Al. Pece 't. Dsclescu A. – Managementul securit#ii $i snt#ii în munc, Bucure$ti, Ed. AGIR voll, ll 2001Darabont Al, Pece St. $i col - Protec#ia muncii (manual pentru înv#mântul universitar), Ed. Didactic $iPedagogic, Bucure$ti, 1996;




96

SE EVALUEAZ# RISCURILE PSIHOSOCIALE ?

DR. MARIA DINESCU

Rezumat : Lucrarea ofer informa # ii despre aceast nou categorie de riscuri profesionale, riscurile

psihosociale, efectele lor asupra snt # ii $i securit # ii angaja # ilor, costurile pentru întreprindere $i societate.Sunt prezentate de asemenea modalit # i de abordare a evalurii $i prevenirii acestor riscuri.

Cuvin te cheie: risc, stres, hartuire, violenta

Introducere. Generalit')i privind riscurile psihosociale

Tulbur ri de concentrare, tulbur ri de somn, triste#e, depresie…Un numr tot mai marede salaria#i declar c sunt victimele riscurilor psihosociale legate de munc: stress, hr #uire $iviolen#. Fenomenul nu cru# nici un sector de activitate. Pe lâng efectele lor asupra snt#iiindivizilor, riscurile psihosociale au impact $i asupra func#ionalit#ii intreprinderii.

Pe lâng riscurile tradi#ionale (riscuri chimice, fizice $i biologice), datorate în generalcondi#iilor de munc, riscurile nou aprute, riscurile psihosociale, sunt determinate de nouaorganizare a muncii sau noile tehnologii.

În lipsa unei defini#ii stabilite $i recunoscute pentru riscurile psihosociale, aceast no#iune cuprinde riscurile profesionale care pot afecta integritatea fizic dar totodat sntateamental a salaria#ilor:

• Stress• Hr #uirea moral • Violen#a în munc

Aceste riscuri pot fi la originea unei patologii profesionale, cum ar fi:- boli psihosomatice

- tulbur ri de somn- oboseal cronic $i epuizare- tulbur ri musculoscheletice

1. STRESSUL ÎN MUNC#

În ultimii 15 ani, în general stessul apare ca unul din riscurile majore crora institu#iile$i intreprinderile trebuie s le fac fa#: unul din 5 salaria#i europeni declar c sufer demodificri ale strii de sntate legate de stressul în munc.

Defini)ie

Stessul “apare când o persoan percepe un dezechilibru între ceea ce i se cere s fac încadrul sarcinilor de munc $i resursele de care aceasta dispune pentru a r spunde cerin#elor.Chiar dac procesul de evaluare a solicitrilor $i a resurselor este de natur psihologic,efectele stressului nu sunt numai de natur psihologic, el afectând în aceea$i msur sntatea psihic, bunstarea $i productivitatea”.

Regsim în aceast defini#ie trei no#iuni importante:- factorii de stress, adic situa#iile de munc solicitante care vor favoriza apari#ia strii

de stress;- persoana care va reac#iona la situa#iile care o solicit, atât cu corpul fizic cât $i cu

func#iile psihice;- efectele asupra comportamentului sau snt#ii persoanei $i asupra intreprinderii, dac

situa#ia afecteaz un numr important de salaria#i.Stressul trebuie s devin o preocupare pentru intreprindere din momentul în care




97

plângerile de disconfort în munc se multiplic $i când factorii care sunt la originea acestuiasunt lega#i de munc (cre$terea intensit#ii muncii, presiuni multiple, exigen#a clien#ilor, etc.).Existen#a cazurilor de stress în intreprinderi este uneori negat sau este atribuit înexclusivitate fragilit#ii sau inadaptrii salariatului. Fa# de manifestrile stressului este dificilde a separa contribu#ia factorilor individuali $i a celor profesionali. Dar, f r a nega existen#a

factorilor individuali, este important s se analizeze legtura cu factorii profesionali(suprasolicitarea, obiective insuficient definite, rela#ii ierarhice dificile, lipsa autonomiei înmunc, etc.)

Identificarea factorilor de stress profesional

De$i oamenii nu reac#ioneaz întotdeauna de aceea$i manier fa# de situa#iilestressante, câteva caracteristici ale situa#iilor de munc, pot fi considerate ca generatoare destress. Aceste caracteristici pot fi grupate în 5 mari categorii:

- Factori ce apar # in sarcin ii de munc sau con # inu tulu i muncii efectuate

- exigen#e cantititative mari (munc grea, productivitate, constrângere temporal,cantitate mare de informa#ii de prelucrat...)

- exigen#e calitative mari (precizie, calitate, aten#ie...)- dificult#i legate de sarcina de munc (monotonie, lipsa autonomiei, repetitivitate,

întreruperi...)- riscuri inerente specifice îns$i sarcinii de munc (ex. erori medicale fatale în munca

chirurgilor)

- Factori ce apar # in organiz rii muncii - lipsa controlului asupra repartizrii $i planificrii sarcinilor în intreprindere- definirea imprecis a sarcinii încredin#ate (care sunt rezultatele a$teptate, cum trebuie

abordat sarcina de munc, care sunt criteriile de evaluare)- contradic#ia între exigen#ele postului (cum s faci $i repede $i bine, ce are prioritate -

satisfacerea clientului sau realizarea normei)- neadaptarea orarului de munc la ritmul biologic, via#a social $i familial - noile modele de organizare (flux tehnologic extins, policalificarea)- nesiguran#a contractului de munc (contract temporar sau slab pltit)

- Factori ce apar # in r ela # ii lor de munc - lipsa sprijinului din partea colegilor sau superiorilor- management f r consultarea angaja#ilor, autoritar sau deficitar

- absen#a sau slaba recunoa$tere a muncii depuse- Factori ce apar # in mediului de munc - noxe fizice la locul de munc (zgomot, cldur , umiditate, etc.)- amenajarea necorespunztoare a locului $i/sau postului de munc (lipsa de spa#iu,

iluminat necorespunztor, etc.)

- Factori ce apar # in mediul ui socio-economic din intreprindere - starea economic precar sau viitor incert pentru intreprindere- supralicitarea competitivit#ii pe plan na#ional sau interna#ional

Anchetele privind condi#iile de munc furnizeaz informa#ii asupra factorilor percepu#ide salaria#i ca fiind suprasolicitan#i. Între ace$tia se regsesc frecvent factorii de stress lega#i




98

de sarcina de munc $i de organizarea muncii, astfel:- 60 % din salaria#ii chestiona#i declar c trebuie s întrerup frecvent activitatea pe

care o desf $oar la un moment dat, pentru a face altceva;- 48 % declar c muncesc „în urgen#” (trebuie s se gr beasc frecvent sau în

permanen#);

- 53 % declar c ritmul lor de munc este impus de cereri care trebuiesc satisf cuteimediat;- 1 din 4 salaria#i care lucreaz cu publicul declar c sunt agresa#i verbal;- 42 % declar c lucreaz în situa#ie de tensiune cu publicul.

Modul de ac)iune al factorilor de stress

Studiile efectuate asupra factorilor de stress în munc arat c ace$tia sunt mai „toxici” pentru sntate când:

• ac # iunea lor este de durat – factorii de stress care ac#ioneaz timp îndelungat potavea drept consecin# apari#ia unei stri de stress cronic, care devine un risc pentru sntate ;

• apar subit – factorii de stress apru#i pe nea$teptate sunt suporta#i mai dificil (Ex.O infirmier din spital, poate suporta confruntarea zilnic cu boala, deoarece alegând aceast meserie cuno$tea $i solicitrile implicite. Din contr , trece cu greu peste nerespectarea

planificrii orare a vizitelor la patul bolnavului) ;• sunt numero $i – înmul#irea factorilor de stress este un element agravant

(Ex. În centralele telefonice, angaja#ii trebuie s r spund întrebrilor clien#ilor, întrun timplimitat, respectând cu stricte#e protocolul de conversa#ie, completând în acela$i timp o fi$ deinforma#ii, întro ambian# zgomotoas, în timp ce pe un ecran este afi$at numrul de clien#icare a$teapt);

• sunt incompatibili – coexisten#a unor factori de stress antagoni$ti afecteaz în moddeosebit sntatea. Astfel de situa#ii se întâlnesc în cazul coexisten#ei unei exigen#e de

productivitate crescut, cu libertate redus de mi$care (a$azisul „job strain” a lui Karasec), darmai ales în cazul unei exigen#e de productivitate crescut $i beneficii reduse pentru munca

prestat (financiare sau de alt natur ).În situa#iile de stress se pun în mi$care, simultan, mecanisme fiziologice $i psihologice

de compensare.Termenul de „stress” a fost introdus pentru prima oar de Hans Selye (1907-1982),

medic endocrinolog austriac. Pentru Selye, stressul este „un r spuns nespecific alorganismului la o solicitare”. Acesta este la originea conceptului de „sindrom general deadaptare”, care descrie trei reac#ii succesive ale organismului fa# de o situa#ie stressant (fazade alarm, faza de rezisten# $i faza de epuizare).

- Faza de alarm – Din momentul confruntrii cu o situa#ie considerat stressant,organismul elibereaz, prin glanda medulosuprarenal hormoni specifici, catecolaminele.Ace$ti hormoni au ca efect cre$terea frecven#ei cardiace, a tensiunii arteriale, a temperaturiicorpului $i a aten#iei, provocând în acela$i timp $i o vasodilata#ie la nivelul mu$chilor. Toateaceste modificri au ca scop cre$terea aportului de oxigen la nivelul inimii $i mu$chilor,

pentru a pregti organismul s reac#ioneze.- Faza de rezisten # – Dup alarm, este activat cea de-a doua ax neuro-hormonal,

axa corticotrop, care pregte$te organismul pentru cheltuielile energetice necesare pentru ar spunde la stress. Astfel, sunt sectreta#i hormonii glucocorticoizi care cresc nivelul gucozeidin sânge, pentru a oferi energia necesar creerului, inimii $i mu$chilor. Cantitatea deglucocorticoizi este reglat prin sistem de feed-back, astfel c nivelul lor crescut în sângele

periferic, detectat de receptorii sistemului nervos central, inhib secre#ia.- Faza de epuizare – Dac situa#ia stressant se prelunge$te sau se intensific,




99

capacitatea de reac#ie a organismului poate fi dep$it: aceasta este starea de stress cronic.Pentru a face fa# situa#iei, organismul produce cantit#i mai mari de hormoni. Mecanismul dereglare prezentat mai sus devine ineficient, sensibilitatea receptorilor din sistemul nervoscentral pentru glucocorticoizi scade $i în consecin# nivelul acestora cre$te constant în sânge.Organismul, inundat cu hormoni, aflat în activitate permanent, se epuizeaz.

Cercetri recente completeaz lucr rile lui Selye $i arat c r spunsul la stress nu provoac numai reac#ii psihologice, ci fiecare situa#ie stressant $i reac#iile biologice der spuns sunt stocate efectiv în memorie pentru toat via#a.

În fa#a unei mize importante sau a unei amenin#ri, noi r spundem printro stimularehormonal a crei intensitate $i durat sunt influen#ate de o situa#ie stressant pe care deja amtr it-o, memorat, $i pe care o asociem cu situa#ia prezent.

Termenele de stress „bun” sau „r u” sunt folosite frecvent pentru stressul în munc.Stressul „bun” permite o mai mare implicare în munc $i o puternic motivare, în timp cestressul „r u” va duce la îmbolnvire.

Din punct de vedere $tiin#ific nu exist nici stress „bun” nici stres „r u”, ci un fenomennecesar pentru adaptarea organismului uman la mediul înconjur tor.

Putem în schimb diferen#ia starea de stress „acut” de starea de stress „cronic”, care auefecte diferite asupra snt#ii.

Starea de stress „acut” corespunde reac#iilor organismului când se afl în fa#a uneiamenin#ri sau a unei situa#ii cu miz important (ex. luatul cuvântului în public, transmitereaurgent a unui raport, schimbarea locului de munc). Când situa#ia de stress ia sfâr $it,simptomele dispar, în general în scurt timp.

Starea de stres „cronic” este un r spuns al organismului la o situa#ie stressant caredureaz în timp: este cazul în care, în fiecare zi, la serviciu, ni se pare c tot ceea ce avem def cut din punct de vedere profesional, dep$e$te capacitatea noastr .

Simptome

Mecanismele fiziologice care intr în ac#iune pentru a face fa# stressului pot fi nefaste pentru organism. În câteva s ptmâni pot aprea simptome fizice, emo#ionale, intelectuale $itulbur ri de comportament.

Principalele simptome datorate stressului cronic:- Simptome fizice – dureri (colici cu diverse localizri, dureri de cap, dureri

musculare, articulare, etc.), tulbur ri de somn, tulbur ri de apetit $i de digestie, transpira#iifrecvente;

- Simptome emo # ionale – nervozitate $i irascibilitate crescute, crize de nervi sau de plâns, de anxietate, de excita#ie sau triste#e ;

- Simptome in telectuale – dificult#i de concentrare, gre$eli frecvente, dificult#i dememorie, lips de ini#iativ;- Modific ri comportamentale – modificarea comportamentului alimentar, violen# $i

agresivitate, izolare social (închis în sine, dificult#i de cooperare), consum crescut de produse calmante sau excitante (cafea, tutun, alcool, somnifere, anxiolitice).

Patologia asociat' stressului

Dac stressul se preluge$te sau dac este de mare intensitate, diversele simptome seagraveaz sau dureaz în timp, aceasta determin alterarea strii de sntate, care uneoridevine ireversibil.

Stressul cronic se poate manifesta în timp printrun sindrom „metabolic”, caracterizat prin simptome ca obezitatea abdominal, rezisten#a la insulin (care poate evolua spre diabet),




100

hipertensiune arterial $i perturbarea metabolismului lipidelor (cre$terea colesterolului,trigliceridelor).

Rela#ia între unii factori de stress profesional $i riscul accidentelor cardio-vascularesunt, pe de alt parte, bine studiate: s-a putut astfel demonstra c exist risc crescut pentru bolicardio-vasculare $i deces la persoanele care practic activit#i profesionale cu grad redus de

libertate de mi$care. Accidentele vasculare cerebrale sunt de asemenea mai frecventeîn cazulsitua#iilor stressante de munc.S-a stabilit de asemenea legtura dintre depresie $i anxietate $i, situa#iile stressante de

munc. Studiile au pus în eviden# c suprasolicitarea psihologic în munc, asociat cu putere de decizie redus $i slaba sus#inere social (lipsa ajutorului sau sus#inerii din parteacolegilor sau superiorilor), poate duce la depresie. Tulbur rile anxioase sunt de asemeneafrecvent întâlnite în cazul stressului care se prelungesc în timp. Suicidul atribuit motivelor

profesionale, sau cel produs la locul de munc, este un fenomen care devine îngrijor tor, putând fi consecin#a unei stri de depresie.

Tulbur rile musculo-scheletice sunt din ce în ce mai frecvent asociate cu o combina #iede factori: solicitrile biomecanice în munc (consecin# a mi$crilor repetitive), dar $i lipsa

de sprijin social sau insatisfac#ia în munc.Stressul de lung durat induce $i alte probleme de sntate, cum ar fi scderea

rezisten#ei la infec#ii, boli imuno-alergice, colite func#ionale, tulbur ri hormonale sau patologii ale sarcinii (ex. prematuritatea). Totu$i, sunt necesare studii suplimentare pentru ademonstra cu certitudine aceste rela#ii.

Consecin)ele asupra intreprinderii

Consecin#ele stresului nu afecteaz numai individul prin suferin#a suportat $i prejudiciilor asupra snt#ii sale, ele antreneaz de asemenea repercursiuni organiza#ionale $ieconomice pentru intreprindere, $i un cost pentru societate în ansamblul ei.

Consecin # e asupra func # ion r i iStressul în munc dezorganizeaz intreprinderea $i colectivele de munc. În

intreprinderile unde nivelul acestuia este crescut, se pot întâlni:- cre$terea absenteismului $i fluctua#iei personalului;- dificult#i pentru înlocuirea acestuia sau pentru recrutarea de personal;- accidente de munc;- lipsa motiva#iei sau scderea ini#iativei;- scderea productivit#ii, cre$terea rebuturilor sau defectelor;- degradarea climatului social, atmosfer neplcut la locul de munc;

- afectarea imaginii intreprinderii.Aceste disfunc#ionalit#i sunt indicatori ai stressului în munc.

Costul stresuluiDatorit consecin#elor asupra func#ionrii intreprinderii (absenteism, fluctua#ie, scderea

productivit#ii), stressul antreneaz costuri mari pentru intreprindere. Mai multe studii arat c este foarte rentabil pentru intreprindere s investeasc în prevenirea stressului în munc:costurile msurilor de preven#ie colectiv sunt rapid amortizate (în jur de 1 an).

Stressul cost scump $i colectivitatea $i societatea în general.La nivel european, costul stressului de origine profesional este estimat la aprox. 20

miliarde euro/an (dac lum în considerare ipoteza c cel pu#in 10% din costurile problemelor

de sntate în munc au o legtur cu stressul în munc). Mai mult, stressul este la originea a50-60% din totalul zilelor de munc pierdute (conform unei anchete din 1999 f cut de




101

Agen#ia European pentru Sntate $i Securitate în Munc, în 15 state europene).

M'suri de preven)ie colectiv'

Preven#ia colectiv a stressului, sau prevenirea riscului la surs, se înscrie în ac#iunea

global de prevenire a riscurilor profesionale, impus de legisla#ie. În primul rând trebuie promovat în intreprindere un mod de organizare favorabil snt#ii fizice $i mentale asalaria#ilor.

Punerea în practic a unei astfel de interven#ii #ine de voin#a conducerii intreprinderii $i poate constitui un rezultat al dezbaterilor interne asupra condi#iilor de munc, sau poate fi unr spuns la apari#ia unor situa#ii îngrijor toare (suspiciune de hr #uire, violen# între colegi,epidemie de tulbur ri musculo-scheletice, lipsa de motiva#ie a personalului, absenteism,suicid, etc.).

Un astfel de proiect poate fi demarat $i la ini#iativa institu#iile externe de preven#ie(servicul de medicina muncii, asiguratorul pentru accidente de munc $i boli profesionale),atunci când au semnale de alarm care nu sunt percepute sau sunt negate de intreprindere.

Condi#iile necesare pentru reu$ita interven#iei- angajamentul intreprinderii (conducere, CSSM, reprezentan#ii salaria#ilor);- existen#a unei culturi a securit#ii $i snt#ii în munc în intreprindere (va fi dificil de

implementat un program de prevenire a stressului întro intreprindere care a investit pu#in, saunu a investit deloc, în prevenirea riscurilor fizice $i chimice);

- constituirea unui grup de ac#iune (incluzând $i reprezentan#ii salaria#ilor);- acordul reprezentan#ilor intreprinderii pentru a analiza $i eventual reface modul de

organizare (atunci când se dovede$te c unele componente ale organizrii muncii sunt factoride stress);

- informarea $i implicarea întregului personal;- recurgerea la speciali$ti externi pentru unele etape ale interven#iei.Uneori chiar dac dore$te s ini#ieze un program de prevenire a stressului,

intreprinderea se va sim#i incapabil de a aborda o astfel de problematic. Va trebui deci s seorienteze spre speciali$ti externi care s o ajute de-a lugul întregii ac#iuni, sau mcar înetapele cheie, mai ales pentru diagnosticul aprofundat, care necesit competen#e speciale $igaranteaz impar #ialitatea.

Interven)ie în 6 etape

I . Etapa de „pre-diagnostic”Înainte de începerea ac#iunii de preven#ie propriu-zis exist o etap necesar în

care se colecteaz datele necesare din intreprindere (bilan# social, raportul CSSM, raportulmedicului de medicina muncii, etc.) $i se sintetizeaz sub form de indicatori de depistare.Indicatorii care pot fi utiliza#i în cursul etapei de pre-diagnostic:- Func # ionarea intreprinderii

– timp de munc (absenteism, orar atipic) ;- mi$carea personalului (fluctua#ii, posturi nesolicitate, propor #ia muncitorilor

temporari) ;- activitatea intreprinderii (gre$eli de produc#ie);- rela#ii sociale (mijloace $i ac#iuni ale CSSM);- calificarea $i salarizarea (procentajul salaria#ilor în acord individual);- organizarea muncii (schimburi prelungite, pauze)

- Securitatea $i sntatea în munc - accidente de munc;




102

- boli profesionale (numr de afec#iuni musculoscheletice declarate);- situa#ii grave (tentativ de suicid sau suicid, hr #uire moral sau sexual cunoscute,

violen# fizic);- situa#ii înjositoare (plângeri de hr #uire, violen# verbal);- stress cronic (numr de simptome fizice sau emo#ionale, recurgerea la substan#e

psihotrope);- patologie diagnosticat $i urmrit (hipertensiune, depresii, stri de anxietate).Ace$ti indicatori vor fi analiza#i în func#ie de varia#ia lor în timp, de diferen#ele din

intreprindere sau fa# de datele na#ionale. În general se gsesc mai mul#i indicatori modifica#icare vor justifica o ac#iune de preven#ie. Ace$tia vor trebui urmri#i de-a lungul întregiiac#iuni, cu scopul de a evalua beneficiile interven#iei.

I I . Constitu ir ea grupulu i de ac # iuneComponen#a grupului este variabil în func#ie de mrimea $i structura intreprinderii, dar

el trebuie s fie reprezentativ pentru ansamblul angaja#ilor $i s includ reprezentan#ii

salaria#ilor. Principalele sarcini ale grupului:- consolidarea interven#iei pentru a deveni permanent;- informarea reprezentan#ilor intreprinderii asupra evolu#iei ac#iunii $i implicarea

acestora;- alegerea $i punerea în practic a mijloacelor de diagnostic (realizate de un specialist

extern);- sprijinirea speciali$tilor din exterior în analiza informa#iilor stânse;- participarea la stabilirea direc#iilor de ac#iune;- asigurarea urmririi ac#iunilor $i evaluarea acestora.Pe tot parcursul interven#iei grupul î$i însu$e$te metodele de investiga#ie $i î$i

consolideaz progresiv experien#a pentru a deveni ulterior mai independen#i în prevenireastressului.

I I I . Diagnosticul aprofundatPre-diagnosticul permite identificarea stressului din intreprindere. R mâne s se

evalueze cu precizie nivelul stressului, s se depisteze sursele de stress $i s se identificegrupurile de salaria#i cele mai afectate. Pentru aceasta pot fi utilizate diferite metodecantitative $i calitative :

- observarea activit#ii $i a condi#iilor de munc;- discu#ii individuale sau de grup;

- chestionare privind percep#ia condi#iilor de munc, a stressului, a problemelor desntate $i satisfac#ia în munc;- calcularea indicatorilor de sntate.Pentru garantarea obiectivit#ii diagnosticului $i credibilitatea sa, în aceast faz este

necesar s se apeleze la speciali$ti din exterior (institu#ii sau prestatori specializa#i pedomeniu).

I V. Prezentarea rezul tatelorDup efectuarea diagnosticului aprofundat, cu implicarea grupului de ac#iune,

rezultatele sunt comunicate diver $ilor responsabili din intreprindere. Este cea mai delicat etap, pentru c ea poate descoperi disfunc#ionalit#i care sunt negate, sau pot s apar

diferen#e mari între ipotezele de la care s-a pornit $i rezultate.




103

V. Elaborarea $i punerea în practic a unu i plan de ac # iuneÎn urma diagnosticului, grupul de ac#iune încearc s identifice ci de ac#iune pentru

reducerea surselor de stress. Aceste ac#iuni sunt ierarhizate. Dac grupul de ac#iune, eventualsprijinit de speciali$tii din exterior, propune ac#iunile, conducerea este cea care alege $i decideac#iunile care vor fi puse în practic. Poate fi vorba de alegerea unor ac#iuni rapide, sau a unor

solu#ii a cror efecte sunt a$teptate pe termen mediu.Exemple de ac#iuni de prevenire colectiv a stressului :- adaptarea muncii la capacitatea $i resursele salaria#ilor (ex. #inând cont de vârst);- organizarea muncii astfel încât s devin stimulativ $i s dea posibilitatea

personalului s-$i utilizeze competen#ele ;- definirea clar a sarcinilor $i responsabilit#ilor fiecrui angajat;- oferirea salaria#ilor a posibilit#ii de a participa la decizie $i la ac#iunile de schimbare

care pot afecta munca lor ;- ameliorarea comunicrii $i scderea incertitudinii;- facilitarea dialogului social $i al schimburilor de idei între to#i componen#ii

intreprinderii.

VI . Evaluarea ac # iunilor $i urm ri rea lorPentru ca demersul s fie complet el trebuie s includ evaluarea planului de ac#iune

(mai ales prin urmrirea indicatorilor selec#iona#i în etapa de pre-diagnostic). Aceast evaluare permite reajustarea ac#iunilor, dac este necesar.

Obiectivul în sine este de a se în#elege c prevenirea stresului face parte integrant din planul general de prevenire a riscurilor profesionale $i trebuie inclus în documentul oficial.

Directiva european cadru 89/391/CEE define$te, ca obliga#ie general a angajatorului,s evalueze riscurile , acestea incluzând $i riscurile psihosociale, $i s ia msurile necesare

pentru a proteja sntatea fizic $i mental, precum $i securitatea angaja#ilor si. Chiar dac nu exist o reglementare specific pentru prevenirea stressului în munc, conform

prevederilor referitoare la abordarea global a prevenirii riscurilor profesionale, lipsa uneireglementri particulare privind un risc specific, nu induce dreptul la inac#iune.

Pentru prevenirea stressului angajatorul se poate sprijini pe principiile generale ale preven#iei:

• necesitatea de a adapta munca la om - în cazul stressului: amenajarea posturilor delucru, alegerea echipamentelor de munc, a metodelor de munc $i produc#ie, astfel încât s limiteze munca monoton $i repetitiv $i s reduc efectele acestora asupra omului;

• planificarea preven # iei - aici incluzând, întrun ansamblu coerent, procesultehnologic, organizarea muncii, condi#iile de munc, rela#iile sociale.

Prevenirea stressului în munc se poate sprijini $i pe reglementrile particulare care se

refer la prevenirea unor riscuri care pot constitui surse de stress. Este cazul zgomotului,munca la ecran, munca de noapte, munca în schimburi.În afar de dispozi#iile generale $i reglementrile particulare, exist un acord cadru

european, privind stressul în munc, semnat de partenerii sociali pe 8 oct. 2004. Acest acordatrage aten#ia asupra riscurilor legate de stressul în munc $i a msurilor posibile de prevenire.El angajaz contractual partenerii sociali, dar nu creaz nici o nou obliga#ie reglementar .

2. H#R &UIREA MORAL# LA LOCUL DE MUNC# În cazul hr #uirii morale exist inten#ia de a face r u. Obiectivul ac#iunilor este, ca

întrun fel sau altul s se debaraseze de una sau mai multe persoane, pentru c acesteaincomodeaz.

Hr #uirea moral a existat întotdeauna la locul de munc, dar termenul de „hr #uiremoral” este recent. Denumit de asemenea teroare psihic sau „mobbing”, aceasta poate lua




104

diverse forme:- refuzul de a comunica cu persoana;- neatribuirea de sarcini sau supraîncrcarea;- privarea de instruc#iuni sau instruc#iuni contradictorii;- sarcini lipsite de sens sau sarcini ce dep$esc competen#a persoanei ;

- afi$area la vizier ca exemplu negativ ;- condi#ii de munc degradante;- critici neîncetate, sarcasme repetate;- farse umilitoare;- cuvinte calomnioase, insulte, amenin#ri.

Defini)ieHr #uirea moral la locul de munc este definit ca un ansamblu de intrigi, uneltiri

repetate „care au ca scop sau ca efect o degradare a condi#iilor de munc, capabil s aduc prejudicii drepturilor salariatului sau demnit#ii sale, s îi afecteze starea de sntate fizic saumoral sau s compromit viitorul su profesional”.

Hr #uirea moral poate avea diverse motive, cel mai adesea:- hr #uirea gratuit, pervers, pur $i simplu doar pentru a face r u;- hr #uirea f cut pentru „a da afar ” un salariat f r a fi concediat;- hr #uirea strategic, folosit în cadrul unei politici interne, pentru a determina o

concuren# între salaria#i cu scopul cre$terii productivit#ii acestora.Hr #uirea moral în munc poate aprea:- între colegi afla#i pe acela$i plan ierarhic- de la superior la subordonat- de la subordonat ctre superior- când un colectiv sau grup de salaria#i transform un coleg în „#ap isp$itor”

Diferitele studii arat c aceste practici s-au înmul#it în ultimii ani, iar criza locurilorde munc împiedic victima s plece, continuând s munceasc în acelea$i condi#ii.

Consecin)e asupra st'rii de s'n'tate- tulbur rile de aten#ie $i memorie- sentimente de descurajare, de pesimism, de culpabilitate, izolare- pierderea încrederii în sine- pierderea încrederii în sensul meseriei/profesieisale- depresia- suicidExist #ri în care legiuitorul a intervenit, introducând în Codul muncii no #iunea de

hr #uire moral $i pedepsirea sa prin Codul penal.Consecin)e asupra intreprinderiiSalariatul hr #uit, stressat, care $i-a pierdut încrederea în sine, va avea dificult#i în a lua

o ini#iativ sau în a lua decizii. Calitatea muncii scade, chiar dac el î$i mobilizeaz toat energia pentru a rezista la presiuni. Cu timpul sntatea sa se va deteriora $i va trebui s întrerup activitatea pentru a se trata. Absenteismul $i deteriorarea climatului de la locul demunc au consecin#e negative asupra intreprinderii.

Costurile directe $i indirecte datorate unui climat nefavorabil la locul de munc suntenorme nu numai pentru intreprindere ci $i pentru societate, conform unui studiu efectuat deHeinz Leymann asupra fenomenului de „mobbing.




105

3. VIOLEN&A I AGRESIUNEA

Când vorbim de violen#a la locul de munc, trebuie s distingem violen#a extern (violen#a sau chiar agresiunea din partea clien#ilor sau beneficiarilor de servicii) de violen#aintern a intreprinderii.

Violen#a extern se regse$te în principal în dou tipuri de activit#i profesionale:- În activit#ile de servicii cum ar fi : transportul în comun, servicii hoteliere, munca laghi$eu. În aceste activit#i contactul cu publicul este frecvent $i poate genera stri de tensiunecare pot degenera în conflicte.

- În activit#ile care implic mânuirea de valori (activit#i bancare, bijuterii, comer #,transportul de valori, etc.)

Violen#a extern poate lua forme diferite, care merg de la comportament necivilizat pân la acte violente, trecând prin agresiunea verbal.

Tipuri de agresiuneÎn principal exist trei tipuri de agresiune:

- violen # ele în scop de prad (spargeri, furturi, taxe de protec#ie, omucideri), careafecteaz un numr restrâns de profesii, mai ales cele din domeniul bancar;

- violen # ele fizice, amenin #rile sau insultele, care afecteaz un numr mare de profesii,expuse agresivit#ii clien#ilor sau publicului, mai ales în domeniul serviciilor;

- acte de distrugere sau degradare, îndreptate mai ales împotriva bunurilor materiale,dar percepute de salaria#i ca atacuri asupra muncii sau asupra identit#ii lor profesionale.

Consecin)e pentru victime. efecte f izice- absen#a leziunilor traumatice vizibile,- vânti, zgârâieturi;- plgi care necesit o simpl sutur ;- plgi care necesit o interven#ie chirurgical;- r ni cu risc vital pentru victim;- r ni mortale;

. efecte psihol ogice - starea acut de stres post-traumatic: incapacitatea de a vorbi, de a se mi$ca, stare de

agita#ie cu crize de plâns sau tendin#a de a fugi, etc.- starea cronic de stres post-traumatic, sau nevroza traumatic: retr irea evenimentului,

anxietate, depresie, consum excesiv de tranchilizante, tentativ de suicid.- starea de stres post-traumatic cu debut întârziat, în care simptomatologia se instaleaz

dup câteva luni sau chiar ani.Preven)iaIntreprinderea trebuie s evalueze riscurile la care sunt expu$i salaria#ii, insistând mai

ales asupra modului de organizare al intreprinderii, amenajarea posturilor de lucru, orarul $i procedurile de lucru, pentru a identifica principalii factori de risc de agresiune.

Nu exist solu#ii „tip” de prevenire, dar câteva ac#iuni cu caracter colectiv $i individual pot urmri:

- program de parteneriat cu autorit#ile $i administra#ia local, pentru combatereaviolen#ei în imprejurimile unit#ii;

- limitarea riscului printro mai bun organizare a muncii $i stabilirea procedurii de

urmat în caz de incident;- conceperea posturilor de munc sau reamenajarea celor existente în func#ie de riscurile




106

de agresiune (controlul accesului în unitate, amenajarea de sasuri la intrare, instalarea deecrane protectoare);

- montarea de sisteme de protec#ie colectiv (supraveghere video, sisteme de alert $ialarm, geamuri armate, etc);

- formarea personalului în scopul gestionrii conflictelor $i stressului, pentru un mai bun

control emo#ional în situa#iile de agresiune;- formarea personalului pentru detectarea precoce a poten#ialilor agresori $idezamorsarea escaladrii violen#ei;

- dotarea cu echipament de protec#ie – vest antiglon#.Un poten#ial agresor are trei posibilit#i la alegere: s atace, s se retrag sau s ajung

la un compromis. Angajatul care este în contact cu acesta poate prin atitudine, comportament$i cuvinte s influen#eze alegerea poten#ialului agresor, determinându-l s aleag ultimeledou posibilit#i.

METODE DE EVALUARE A RISCURILOR PSIHOSOCIALEFa# de obliga#ia legal de prevenire a riscurilor profesionale, angajatorul dispune de

pu#ine mijloace pentru evaluarea riscurile psihosociale.

Riscurile psihosociale sunt prin natura lor complexe $i au origine multifactorial. Pentruevaluarea lor pot fi ini#iate ac#iuni, de ctre echipe pluridisciplinare de sntate în munc.Printre acestea, evaluarea strii de sntate colectiv a unui grup mare de salaria#i permiteevaluarea $tiin#ific a riscurile psihosociale dintro intreprindere. Aceast evaluare se sprijin

pe chestionare de sntate, validate pe plan interna#ional, a cror analiz - anonim $icolectiv – permite s se identifice în special:

• care sunt riscurile cele mai importante?• care sunt colectivit#ile cele mai expuse?• care sunt repercursiunile asupra snt#ii salaria#ilor?

Pentru realizarea acestui tip de evaluare, echipa proprie a unit#ii (conducerea unit#ii,CSSM, inginerul de securitate $i medicul de medicina muncii) are nevoie de sprijinulserviciilor externe, specializate în domeniu, care acompaniaz intreprinderea de-a lungulacestui demers de evaluare a riscurilor psihosociale.

Aceste servicii specializate realizeaz programe pe calculator, care cuprind chestionarede evaluare medical $i social a salaria#ilor, luând în calcul specificul organiza#ional, cultural$i economic al intreprinderii. Salaria#ii sunt invita#i s se conecteze la un “site” pe internet,realizat special pentru aceast evalure, s r spund la un chestionar $i ob#in imediat rezultatul

personal. Pentru finalizarea evalurii, datele individuale sunt colectate $i apoi analizate pentrua permite o interpretare colectiv a rezultatelor, care apoi este transmis intreprinderii. Dateleîn cifre, astfel furnizate, permit obiectivizarea acestor riscuri, care prin natura lor sunt dificilde msurat. Rezultatele sunt cuprinse în documentul unic de evaluare a riscurilor $i permit

abordarea global a ac#iunilor de preven#ie ce trebuiesc puse în practic.StressAuditStresAudit este un program computerizat care permite msurarea $tiin#ific $i rapid a

fenomenului de stress profesional în intreprinderi. Inovator $i flexibil, acest programreprezint o solu#ie “la cheie” $i este pu#in costisitor.

StresAudit permite realizarea unei evaluri a stressului la scar mare (de la 100 pân lamii de salaria#i) $i care poate fi adaptat fiecrei intreprinderi. Aplicarea programului nunecesit instalarea lui pe computerul propriu.

Aplicarea acestui program permite r spunsul la urmtoarele întrebri:- Care este nivelul de stress în intreprindere? (pe posturi de munc, pe compartimente,

pe vârste)- Care sunt factorii de stress?




107

- Care sunt grupele de salaria#i cele mai expuse?- Care sunt consecin#ele stressului?Salaria#ii sunt invita#i s se conecteze la un “site” pe internet, realizat special pentru

intreprindere. Dup ce consult regulile dup care func#ioneaz studiul, trebuie s r spund laun chestionar de evaluare. La sfâr $itul completrii chestionarului salari#ii pot ob#ine imediat

rezultatul personal. R spunsurile individuale sunt colectate, analizate $i sintetizate sub formaunui raport detaliat în cifre, care este transmis intreprinderii.StressLabStressLab este un program computerizat robust $i flexibil, destinat intreprinderilor care

doresc s pun în practic o metod complet de urmrire a evolu#iei stresului.Accesibil datorit unui motor de navigare, StressLab este rapid $i u$or de utilizat (nu

necesit instalarea programului pe computerul propriu). Programul se sprijin pe metode$tiin#ifice de evaluare $i pe o exploatare statistic $i epidemiologic a rezultatelor.

Aplicarea acestui program permite r spunsul la urmtoarele întrebri:- Cum se msoar cu obiectivitate stressul întro intreprindere?- Care sunt consecin#ele asupra salaria#ilor?

- Poate estima costul stressului pentru intreprindere.- Care sunt principalii factori de stress?- Care sunt grupele de salaria#i cele mai expuse?- Cum s pui în practic indicatori de urmrire a stressului ? Cum evolueaz ace$ti

indicatori în timp ?- Ce ac#iuni corectoare trebuie puse în practic?StressLab utilizeaz chestionare de evaluare larg recunoscute în lumea medical, prin

care se msoar $i se analizeaz:- Nivelul de stress perceput de salari#i- Natura factorilor de stress la care sunt expu$i salari#ii- Tipuri de reac#ii ale salaria#ilor la stress- Metode de reducere a stressului descoperite de salaria#i- Stressul $i anxietatea- Stressul $i depresiaCompara # ie StressAudit/ StressLab

StressAudit StressLabTip de proiect Audit de stress Observator de stressDurata de utilizare punctual permanentUtilizarea de c'tre

serviciul medical NU DA

Utilizarea pornind de

la postul de lucru

DA DA

Func)ionalitateNum'r de criterii

socio-profesionale (vârst',profesie, compariment,mod de transport, etc.)

limitat limitat

Raport de auditdetaliat al rezultatelor

DA DA

Module de statistic' on line

NU DA

Gestionarea unui

dosar medical de stressindividual

NU DA




108

ConcluziiPrevenirea riscurilor psihosociale se înscrie în cadrul general al prevenirii riscurilor

profesionale. Angajatorul trebuie s ia msuri pentru a proteja sntatea $i securitatea fizic $imental a salaria#ilor. Este o obliga#ie impus de legisla#ie. În consecin#, ca $i pentru celelalteriscuri profesionale, abordarea riscurilor psihosociale trebuie s se concretizeze în evaluarea

acestora $i cuprinderea în planul de prevenire $i protec#ie.

Referin#e bibliografice:

/ CHOUANIERE D. «Stress et risques psychosociaux: concept et prevention»/ NIEDHAMMER I., GOLBERG M., LECLERC A., BUGEL I. «Psychosocial factors at work and subsequentdepressive symptoms»/ FRANCOIS M., LIEVID D. «Demarche de prevention du stress au travail. La realisation d´undiagnostic organisationnel»/ GUILLEMY N. «Stress et harcelement moral»/ SAHLER B. et coll. «Prevenir le stress et les risques psychosociaux au travail»/ NEBOIT M., VEZINA M. «Sante au travail et sante psychique»/ CHAPOUTHIER A. «Prise en charge au titre de risque professionnel des troubles psychologiques des salarie

victimes d´agression»/ DEBOUT M. «Travail, violence et environnement»




109

PARTICULARIT#&I PRIVIND EVALUAREA RISCURILOR ÎNUNIT#&I CARE REALIZEAZ# ACTIVIT#&I DE ÎMBUN#T#&IRE APERFORMAN&ELOR SUPRAFE&ELOR PIESELOR SUPUSE INTENS

FENOMENULUI DE UZARE, PRIN RECONDI&IONAREADRIAN FLOROIU, VIOREL T) NAS)

Rezumat: Evaluarea riscurilor în unit # i care realizeaz activit # i de îmbunt # ire a performan # elor suprafe # elor pieselor supuse intens fenomenului de uzare, se concretizeaz prin stabilirea unor m suri care auca scop prevenirea riscurilor profesionale, informarea lucr torilor, formarea acestora $i punerea în practic amijloacelor ce permit aplicarea m surilor. Scopul principal al evalurii riscurilor profesionale, îl reprezint protejarea snt # ii $i securit # ii lucr torilor. Evaluarea riscurilor, realizeaz diminuarea posibilit # ii devt mare a lucr torilor $i de afectare a mediului, ca urmare a activit # ilor legate de munc , ajutând deasemenea, la men # inerea competitivit # ii $i productivit # ii unit # ii care realizeaz aceste activit # i.

Cuvin te cheie: uzarea pieselor, reconditionarea pieselor, pericol, risc, evaluarea riscului

1. Introducere

În etapa actual asistm la o cre$tere spectaculoas a numrului, diversit#ii $icomplexit#ii echipamentelor de munc, corelat cu cerin#a de func#ionare la parametriioptimi, f r întreruperi sau opriri accidentale, în vederea ob#inerii unei eficien#e economiceridicate a acestora.

În timpul exploatrii, piesele $i subansamblurile echipamentelor de munc, se uzeaz sub ac#iunea diver $ilor factori, adic î$i modific forma, greutatea $i propriet#ile straturilorsuperficiale ale acestora, ceea ce le face neutilizabile.

Uzurile normale, sunt inevitabile, fiind rezultatul frecrii. Ele sunt condi#ionate decalitatea materialelor, de felul prelucr rii acestora, de calitatea lubrifian#ilor utiliza#i înexploatare, de viteza $i presiunea specific a pieselor aflate în frecare, de jocurile dintreacestea $i regimul de exploatare, cu condi#ia respectrii între#inerii prescrise, la termenele deverificare, între#inere $i reparare accidental sau planificat a acestora.

Uzurile de avarie (anormale), reprezint o cre$tere intens a uzurii normale a pieselorcomponente ale unui echipament tehnic, ca urmare a dereglrii func#ionrii, precum $i anerespectrii regimului de între#inere, exploatare $i repara#ii a acestuia.

Limita de uzur normal, se consider c se men#ine, pân când randamentul mecanic produs de ctre echipamentul de munc, începe s se înr ut#easc. Func#ionarea încontinuare a echipamentului de munc, conduce la uzura de avarie. Pentru men#inerea $i

restabilirea strii de bun func#ionare a echipamentului tehnic, sunt necesare $i se efectueaz lucr ri de între#inere specifice, conform cr #ii tehnice a acestuia, în cadrul lucr rilor deîntre#inere $i repara#ii, planificate.

Din punct de vedere tehnic, îmbunt#irea performan#elor suprafe#elor pieselor $isubansamblelor uzate, respectiv recondi#ionarea acestora, const în înlturarea defectelor $i înrefacerea ajustajelor ini#iale ale asamblrilor $i a caracteristicilor fizico-mecanice ale acestora.Din punct de vedere economic, prin recondi#ionarea pieselor $i subansamblurilor uzate, seurmre$te ob#inerea de economii la cheltuielile de între#inere $i repara#ii ale echipamentelortehnice.

Actuala tehnologie, dispune de un numr important de metode de recondi#ionare a pieselor uzate. Pentru a alege corect metoda de recondi#ionare a unei piese uzate, trebuie s se

#in seama de condi#iile de lucru $i de cerin#ele tehnice impuse piesei respective.Rentabilitatea recondi#ionrii pieselor uzate, const în alegerea metodei care s asigure piesei




110

recondi#ionate o rezisten# la uzur $i deci o durat de func#ionare cel pu#in egal cu cea aunei piese noi, ob#inut la un pre# mai mic decât pre#ul executrii unei piese noi. În vederearealizrii îmbunt#irii performan#elor suprafe#elor pieselor uzate, se realizeaz o serie deactivit#i, care constau în principal, în demontarea din componen#a subansamblelor a acestora,înlturarea impurit#ilor $i gr similor prin splare în bi de cur #are, desfundarea canalelor $i

orificiilor prin suflare cu jet de aer, verificarea, msurarea, sortarea $i introducerea pieselorcare mai pot fi recondi#ionate, în fluxul tehnologic din atelierele de recondi#ionare.Recondi#ionarea pieselor uzate, se realizeaz prin diverse metode, folosindu-se diferite

procedee tehnologice de încrcare cu material de adaos $i prelucrare mecanic ulterioar , prina$chiere, deformare plastic $i tratamente termice sau termochimice, dup caz. Metodelemoderne de recondi#ionare a pieselor uzate, constau în:

- recondi#ionarea pieselor la dimensiuni de repara#ie;- recondi#ionarea pieselor prin readucerea la dimensiunile nominale;- recondi#ionarea pieselor prin înlocuirea pr #ilor uzate;- recondi#ionarea pieselor cu ajutorul compensatoarelor de uzare;- recondi#ionarea pieselor prin deformare plastic.

Activit#ile de recondi#ionare a pieselor $i subansamblelor uzate, în vedereaîmbunt#irii calit#ii suprafe#elor acestora, pentru a putea fi refolosite în procesul defunc#ionare a echipamentelor tehnice, se realizeaz în unit#i specializate, dotate cu utilaje

performante $i personal calificat. Pericolele care apar în desf $urarea acestor activit#i, potafecta lucr torii, echipamentele, sau anumite procese de produc#ie.

Conductorii unit#ilor în care se realizeaz activit#ile de recondi#ionare în vedereaîmbunt#irii calit#ilor suprafe#elor pieselor uzate, în vederea reutilizrii acestora, auobliga#ia legal de a asigura securitatea $i de a proteja sntatea lucr torilor, printr-o serie deactivit#i specifice, printre care $i asigurarea evalurii riscurilor la locurile de munc $iîntocmirea planului de prevenire $i protec#ie.

Obligativitatea asigur rii evalurii riscurilor, se realizeaz în baza prevederilor Legii nr.319/2006 $i Directiva Cadru nr. 391/89/CEE, din legisla#ia Uniunii Europene.

Procesul de evaluare a riscurilor la locurile de munc, se bazeaz pe identificarea pericolelor $i evaluarea riscurilor, pentru fiecare component a sistemului de munc, pornindde la executant, sarcina de munc, mijloacele de munc (echipamentele de munc) $i mediulde munc, la posturile de lucru ale lucr torilor. Evaluarea riscurilor, se concretizeaz prinstabilirea unor msuri care au ca scop prevenirea riscurilor profesionale, informarealucr torilor, formarea acestora $i punerea în practic a mijloacelor ce permit aplicareamsurilor.

Ca scop principal, evaluarea riscurilor profesionale, îl reprezint protejarea snt#ii $isecurit#ii lucr torilor. Evaluarea riscurilor, realizeaz diminuarea posibilit#ii de vtmare a

lucr torilor $i de afectare a mediului, ca urmare a activit#ilor legate de munc. Prin evaluareariscurilor, se men#ine competitivitatea $i productivitatea unit#ii care realizeaz activit#ile deîmbunt#ire a calit#ilor suprafe#elor pieselor $i subansamblelor, prin recondi#ionareaacestora.




111

2. Particularit')i privind evaluarea riscurilor în unit')i care realizeaz' activit')i de îmbun't')ire a calit')ilor suprafe)elor pieselor supuse intens fenomenului de uzare, prin

recondi)ionarea acestoraLucrarea, propune evaluarea riscurilor la locurile de munc unde se realizeaz

îmbunt#irea calit#ilor suprafe#elor pieselor supuse intens fenomenului de uzare, prin

recondi#ionarea acestora, prin parcurgerea a opt etape, cu urmtoarele particularit#i:Etapa nr. 1 - Stabilirea echipei de evaluare a risculuiOrganizarea unei evaluri de risc adecvate, impune alegerea în echipa de evaluare, a

unor persoane competente, compus în principal din:- angajator sau reprezentantul su autorizat;- lucr torii desemna#i pentru activit#ile de prevenire $i protec#ie;- conductorii locurilor de munc, în special din sectorul de recondi#ionare;- reprezentan#ii lucr torilor.

Func#ie de natura pericolelor $i gravitatea presupus a riscurilor la locurile de munc dinatelierele de recondi#ionare, din echipa de evaluare a riscurilor, mai pot face parte:

- medicul de medicina muncii;

- exper #i din diferite domenii de activitate.Dac în cadrul unit#ii a fost stabilit $i Comitetul de Securitate $i Sntate în Munc,

acesta va fi consultat privind componen#a echipei de evaluare a riscurilor. Numrul membrilor care trebuie implica#i în ac#iunea de evaluare a riscurilor, depinde

de mrimea unit#ii $i de gravitatea riscurilor prezente la posturile de lucru.Mrimea $i activitatea economic a unit#ii, determin de asemenea, gradul de

complexitate, timpul $i resursele alocate pentru realizarea evalurii riscurilor.Evaluarea de risc fiind un proces ce are ca scop îmbunt#irea continu a condi#iilor de

munc, echipa de evaluare a riscului, poate fi privit ca o institu#ie semipermanent în cadrulunit#ii, care se întrune$te periodic pentru a înnoi $i adapta evaluarea de risc efectuat, laschimbrile survenite în produc#ie $i pentru a monitoriza progresul în implementareamsurilor stabilite în planul de msuri.

Etapa nr. 2 - Stabilirea posturilor de lucru *i a zonelor de evaluarePentru stabilirea posturilor de lucru $i a zonelor de evaluare, se realizeaz o analiz

general, care va sta la baza investiga#iilor ulterioare ale posturilor de lucru $i pentrueventuala solicitare de participare a unor speciali$ti. Echipa de evaluare, va analiza numrul

posturilor de lucru cu tehnologie $i organizare similare, existente. Pentru acestea, criteriul principal în vederea evalurii riscului este tipul de pericol existent. Dac pericolele suntsimilare, o singur evaluare de risc, poate acoperi mai multe posturi de lucru. În cazul în care

posturile de lucru sunt diferite, dar anumite pericole $i msuri de prevenire pot fi identice,relevante pentru o întreag zon, se recomand introducerea zonelor de evaluare.

În aceast etap, echipa de evaluare a riscului, va realiza:- ob#inerea planului de situa#ie al unit#ii (birouri $i zona de produc#ie);- identificarea posturilor de lucru $i pozi#ionarea acestora în planul de situa#ie;- identificarea posturilor de lucru cu tehnologie similar din cadrul atelierelor;- identificarea pericolelor de incendiu, explozie, zgomot, ce acoper mai multe posturi

de lucru $i formarea zonelor de evaluare a riscului, din atelierele de prelucrare.Etapa nr. 3 - Realizarea examin'rii generale a posturilor de lucruToate posturile de lucru $i zonele de evaluare, se vor verifica din punctul de vedere al

respectrii prevederilor legale în domeniul securit#ii $i snt#ii în munc. Pentru aceasta, seva utiliza o list de verificare pentru examinare general, adaptat la specificul unit#ii $i, înspecial la prevederile legale în vigoare. Echipa de evaluare a riscului, va colecta sau stabili,

informa#iile $i documentele specificate în list, privind:- amplasarea locului de munc în cadrul atelierului de recondi#ionare;




112

- lucr torul care efectueaz lucr ri la acest loc de munc, acordând o aten#ie special persoanelor care pot fi mai grav afectate de pericol (femei însrcinate, tineri, sau persoane cudizabilit#i), #inând cont $i de celelalte categorii de personal (lucr torii cu timp de munc

par #ial, subcontractorii $i persoanele aflate în vizit în unitate);- echipamentele de munc utilizate, materialele $i procedeele utilizate în desf $urarea

fluxului tehnologic de recondi#ionare a pieselor $i subansamblelor uzate;- sarcinile realizate de lucr tor, la locul de munc din atelierul de recondi#ionare;- pericolele care au fost deja identificate $i care sunt sursele acestora;- consecin#ele posibile ale pericolelor existente;- msurile de protec#ie care se aplic la acest loc de munc;- accidente $i boli profesionale raportate la acest loc de munc;- prevederile legale $i alte reglementri în vigoare, privind securitatea $i sntatea

lucr torilor, la acest post de lucru.Colectarea informa#iilor, se realizeaz din surse directe sau indirecte, cum ar fi:- datele tehnice ale echipamentelor de munc, dispozitivelor, accesoriilor, materialelor,

substan#elor utilizate în procesul de recondi#ionare la locul de munc;

- proceduri tehnologice $i instruc#iuni de lucru;- rezultatele msur torilor privind factorii nocivi, periculo$i $i de solicitare la locul de

munc;- înregistr ri privind accidentele de munc la locul de munc;- specifica#iile propriet#ilor substan#elor chimice utilizate în procesul tehnologic;- prevederi legale, literatur $tiin#ific $i tehnic;Informa#iile, pot fi ob#inute prin desf $urarea unor activit#i, privind:- examinarea mediului de munc;- examinarea sarcinilor efectuate la locul de munc;- examinarea sarcinilor efectuate în afara sarcinii de munc;- discu#ii purtate cu lucr torii;- examinarea factorilor externi care pot avea impact asupra locului de munc.

Neconformit#ile fa# de cerin#ele tehnice minime legale, trebuie ca regul de baz, s fie eliminate imediat, iar activit#ile s fie oprite pân la punerea în conformitate. Pentruneconformit#ile fa# de cerin#ele organizatorice minime legale, se vor dispune msuri deremediere în etapele urmtoare ale evalurii, dac acestea nu constituie un pericol grav $iiminent de accidentare.

Examinarea general a posturilor de lucru, se va finaliza cu identificareaneconformit#ilor pentru care vor fi stabilite msuri de remediere. Msurile de natur tehnic,se implementeaz imediat. Dup remedierea acestora, planul de prevenire $i protec#ie, vacuprinde numai ac#iuni de monitorizare a msurilor implementate.

Etapa nr. 4 - Identificarea pericolelor specifice de la locul de munc' Dup ce s-a realizat examinarea general $i au fost colectate informa#iile de baz prezentate în etapele anterioare ale lucr rii, se poate începe procedura de identificare a pericolelor specifice locului de munc $i/sau zonelor de evaluare. Echipa de evaluare ariscului, trebuie s planifice în primul rand, traseul de urmat, pentru întreaga loca #ie, urmândfluxul tehnologic din unitate. Pe parcursul traseului, vor fi implica#i to#i lucr torii $iconductorii, care cunosc $i sunt familiariza#i cu specificul locurilor de muc $i/sau zonele deevaluare vizitate. Fiind stabilit traseul care va fi urmat, se va proceda la întocmirea unor listede verificare, pentru identificarea pericolelor specifice, la locurile de munc din ateliere,respectiv la zonele de evaluare, care constau în:

a) intervievarea lucr torilor prezen#i, întrebrile având în vedere, aspecte privind:

- dac la locul de munc respectiv au avut loc accidente de munc;- dac la locul de munc respectiv au avut loc incidente;




113

- dac se cunosc bolile profesionale care pot aprea la locul de munc respectiv;- dac exist probleme de sntate ale lucr torilor, de la locul de munc respectiv.

b) observarea fluxului de lucru $i activit#ilor care se desf $oar .În aceast faz, acurate#ea observa#iilor va depinde de cuno$tin#ele $i experien#a membrilordin echipa de evaluare. Pentru finalizarea procesului de identificare a pericolelor specifice

locului de munc, fiecare pericol va fi discutat în cadrul echipei de evaluare. Când s-aconvenit de comun acord a membrilor echipei de evaluare, asupra unui pericol, acesta va ficonsemnat în “Planul de prevenire $i protec#ie”.

Etapa nr. 5 - Analizarea pericolelor specifice identificatePornind de la regula de baz c lucr torul trebuie s î$i desf $oare activitatea în condi#ii

de securitate, punctul de plecare pentru analizarea pericolelor, îl reprezint posibilitateaeliminrii cauzelor, prin identificarea op#iunilor de reducere a consecin#elor pericolelor. Înacest sens, trebuie s se acorde cu precdere, aten#ie aspectelor tehnice $i organizatorice, alesistemului de munc, care pot sau nu pot fi modificate sau schimbate. Pericolele care nu pot fieliminate în mod rezonabil, necesit evaluarea, pentru a se determina dac riscul respectiveste acceptat sau nu. Dac în analizarea pericolelor specifice identificate, echipa de evaluare a

riscului nu descoper pe baza cuno$tin#elor profesionale, a calificrilor individuale $iexperien#ei fiecrui membru, c gravitatea $i probabilitatea consecin#elor nu sunt destul deevidente, va avea nevoie de informa#ii suplimentare, referitoare la consecin#ele specifice

pericolului. În acest sens, echipa de evaluare a riscului, trebuie s se informeze din diferitesurse, respectiv, standarde interna#ionale, studii de cercetare, sau s apeleze la exper #i îndomeniu, pentru a afla mai multe despre pericolul specific respectiv. În faza de analizare a

pericolelor specifice identificate, trebuie s se #in cont de valorile limit de expunereexistente pentru anumite pericole, respectiv, vaporii, fumul, praful, zgomotul, vibra#iile,radia#iile, etc.

Dac în analiza situa#iei unui loc de munc aceste limite sunt dep$ite, echipa deevaluare a riscului, va trebui s solicite msur tori pentru determinare nivelului, efectuate dectre speciali$ti.

Etapa nr. 6 - Evaluarea riscurilor generate de pericolele identificateÎn aceast etap, echipa de evaluare a riscului, identific gravitatea $i probabilitatea

consecin#elor unui pericol, respectiv, accidentele de munc $i bolile profesionale care se pot produce, luând în considerare atât efectele acute cât $i cele cronice asupra securit#ii $isnt#ii în munc, a lucr torului $i procedeaz la:

a.) Evaluarea fiecrui pericol din punct de vedere al claselor de gravitate a vtmrii,care iau în considerare vârsta, condi#ia $i for #a fizic, sexul, grupurile sensibile la riscurispecifice de munc $i anume:

- mortal (consecin#a unui pericol este un accident mortal);

- foarte grav (consecin#a unui pericol este un accident de munc grav, ce are ca rezultatinvaliditate sau incapacitate temporar de munc mai mare de 90 zile);- grav (consecin#a unui pericol este un accident de munc, ce are ca rezultat incapacitate

temporar de munc de 3 pân la 90 de zile);- moderat (consecin#a unui pericol este un accident de munc, ce are ca rezultat

incapacitate temporar de munc de 1-2 zile). b.) Evaluarea probabilit#ii unui pericol de a cauza vtmare, unde sunt lua#i în calcul

urmtorii factori:- caracteristicile intrinseci ale pericolului;- posibilitatea de a recunoa$te o situa#ie periculoas pentru a evita consecin#ele;- posibilitatea producerii unei situa#ii periculoase;

- frecven#a $i durata expunerii la o situa#ie periculoas.c.) Alocarea unui pericol a unei clase de probabilitate.




114

În baza analizei dovezilor acumulate, echipa de evaluare a riscului, ajunge la unconsens, pentru alocarea unei clase de probabilitate, conform urmtoarelor elemente:

- foarte probabil (pericolul apare în cel mult o dat în 10 zile lucr toare);- probabil (pericolul apare o dat la 6 luni);- rar (pericolul apare o dat pe an);

- foarte rar (pericolul apare o dat la 5 ani);- improbabil (pericolul apare cel mult o dat la 5 ani).În urma combinrii gravit#ii vtmrii $i probabilit#ii unui pericol, de a cauza o

vtmare, se ob#ine o gril cu urmtoarele categorii de risc:- categoria de risc 5 (sunt necesare ac#iuni imediate $i încetarea lucrului pân ce

gravitatea este redus prin msuri tehnice);- categoria de risc 4 (sunt necesare ac#iuni, dar lucrul poate continua dac au fost luate

cel pu#in msuri organizatorice);- categoria de risc 3 (sunt necesare ac#iuni $i trebuie implementate cel pu#in msuri pe

termen mediu);- categoria de risc 2 (nu sunt necesare ac#iuni, dar pericolul trebuie supravegheat);

- categoria de risc 1(riscul este neglijabil).Etapa nr. 7 - Planificarea ac)iunilor de eliminare sau reducere a riscurilor

generate de pericolele specifice identificate Dup alocarea categoriilor de risc pericolelor identificate, echipa de evaluare a riscului,

de#ine toate informa#iile privind necesitatea de a implementa msuri, respectiv ac#iuni, curesponsabilit#i $i termene limit de realizare a acestora, care trebuie s respecte ierarhia de

prevenire, a$a cum a fost stabilit în etapele anterioare.Pentru op#iunea de eliminare sau evitare a pericolului $i de a înlocui aspectele

periculoase cu unele mai pu#in periculoase, care a fost luat în cadrul etapelor procesului deevaluare, sunt necesare ac#iuni în conformitate cu indica#iile categoriilor de risc $icompletarea ,,Planului de prevenire $i protec#ie”, pentru fiecare loc de munc, fiind posibileurmtoarele abordri, ce pot fi combinate $i anume:

- combaterea riscului prin msuri tehnice;- controlarea riscului prin msuri organizatorice;- instruirea continu a lucr torilor;- utilizarea echipamentului individual de protec#ie.Msurile, alocarea responsabilit#ilor $i termenelor de realizare, inclusiv monitorizarea

aplicrii lor, vor face parte din planul de prevenire $i protec#ie, completat pentru fiecare loc demunc din cadrul unit#ii.

Etapa nr. 8 - Monitorizarea ac)iunilorDup finalizarea planului de prevenire $i protec#ie, se monitorizeaz rezultatul

implementrii msurilor, pentru a stabili dac acestea sunt suficiente, sau dac se impunmsuri adi#ionale, prin întâlniri periodice ale echipei de evaluare a riscului, pentru sus #inereaideii de îmbunt#iri continue a condi#iilor de lucru.

Pe baza planului de prevenire $i protec#ie întocmit, se efectueaz periodic inspec#iiinterne, iar eventualele abateri de la acesta, se raporteaz imediat angajatorului $i echipei deevaluare a riscului. Supravegherea, monitorizarea ac#iunilor $i inspec#iile interne la locurile demunc, se realizeaz de ctre persoane desemnate de conducerea unit#ii, prin combinareaurmtoarelor metode: observa#ia, interviul $i discu#iile. Concluziile inspec#iilor interne lalocurile de munc, vor fi raportate echipei de evaluare a riscului, cu ocazia întâlnirilor

periodice.Echipa de evaluare, va stabili $i în ce msur condi#iile de la locurile de munc s-au

schimbat atât de mult, încât s fie necesar o nou evaluare de risc. Acela$i lucru se aplic pentru locurile de munc care nu existau la momentul evalurii de risc ini#iale, iar pentru




115

acele pericole ce nu au fost luate în considerare la început, dar care au fost identificate prinac#iunea de monitorizare, se vor repeta etapele de la 4 la 8. Se vor efectua revizuiri înainte $idup orice schimbare aprut la locul de munc $i revizuiri periodice , de preferat cel pu#inodat pe an, privind eficien#a msurilor implementate.

Dup finalizare, echipa de evaluare a riscului, prezint spre a ob#ine sprijinul

angajatorului, privind realizarea msurilor stabilite în planul de prevenire $i protec#ie.3. Concluziia.) Scopul de baz privind evaluarea riscurilor, în desf $urarea activit#ii de

îmbunt#ire a calit#ii suprafe#elor pieselor $i subansamblelor uzate, prin diferite procedeetehnologice de recondi#ionare, este $i va r mâne întotdeauna prevenirea riscurilor

profesionale. Eliminarea acestora, nu este posibil întotdeauna în totalitate $i atunci estenecesar reducerea, pân la valori reziduale, care trebuiesc controlate.

b.) Evaluarea riscurilor, trebuie astfel realizat, încât s permit lucr torilor dincompartimentele de securitate $i sntate în munc, s realizeze activit#i privind:

- identificarea pericolelor existente $i evaluarea riscurilor asociate acestora;- evaluarea riscurilor în scopul selectrii adecvate a echipamentelor, substan#elor

utilizate $i organizarea locurilor de munc;- verificarea dac msurile de prevenire sunt adecvate;- observarea dac to#i factorii relevan#i sau ascun$i lega#i de procesul de munc au fost

lua#i în considerare;- contribu#ii efective la ameliorarea strii de securitate $i sntate în munc.c.) Evaluarea de risc este un proces continuu $i trebuie reînnoit periodic pentru a reflecta

schimbrile condi#iilor de munc. O astfel de reînnoire, se recomand o dat pe an $i defiecare dat când condi#iile de munc se schimb semnificativ.

d.) În urma realizrii evalurii riscurilor, se vor putea stabili msurile tehnice,organizatorice $i sanitare, specifice fiecrei unit#i, pentru minimizarea sau chiar înlturareariscurilor de accidentare $i îmbolnvire profesional a lucr torilor.

e.) Indiferent c este vorba de un post de lucru, un atelier sau o întreprindere, evaluareariscurilor permite ierarhizarea riscurilor în func#ie de dimensiunea lor $i alocarea eficient aresurselor pentru realizarea msurilor prioritare.

f.) Procedura de evaluare prezentat, se consider ca fiind o abordare integrat $i serefer la faptul c evaluarea riscurilor este un proces ce are ca scop îmbunt#irea continu acondi#iilor de munc. Etapele parcurse în lucrare, de la identificarea pericolelor $i pân laimplementarea msurilor, trebuie urmate de monitorizarea condi#iilor de lucru $i a msurilorde prevenire aplicate, deoarece în timp, pot aprea noi pericole din cauza schimbrilor detehnologie, a sarcinilor sau mediului de lucru.BIBLIOGRAFIE1. Floroiu, A., Serban, C., Actual phase regarding reconditioning the surfaces of the pieces that undergo tough

wear (essay no. 1 doctorate), International Conference on Materials Science and Engineering, Universitatea“Transilvania”, Bra$ov, 22-24 Februarie, 2007, P.3.17, P.3.18 2. Floroiu, A., Serban, C., Upgrating mechanical proprieties of the worn-out surface parts under advancedrecondition technologies, Conferin)a tiin)ific' UgalMat, Universitatea “Dunrea de Jos”, Gala#i, 19-20Octombrie 2007, 389-393 3. Floroiu, A., Serban, C., Advanced technologies for bringing back to the rated operating dimensions of partsand units in order with mechanical usage phenomenon, Conferin)a tiin)ific' UgalMat, Universitatea“Dunrea de Jos”, Gala#i, 19-20 Octombrie 2007, 394-3974. Darabont, Al., 'tefan, P., Protec)ia muncii, Editura Didactic $i Pedagogic, R.A. Bucure$ti, 1996, ISBN973-30-4256-05. Comisia European - Direc#ia General de Munc, Rela#ii Industriale $i Probleme Sociale, Memento pentruevaluarea riscurilor profesionale, Bruxel, 19966. Ministerul Muncii, Familiei $i Egalit#ii de 'anse - Inspec#ia Muncii, Ghid de evaluare a riscului, Bucure$ti,

2007




116

MANAGEMENTUL RISCURILOR DE ACCIDENTARE I/SAUÎMBOLN#VIRE PROFESIONAL#

ING. LICA UNGUREANUING. DORIN SENCHETRU

Rezumat : Aten # ia acordat securit # ii $i snt # ii în munc nu salveaz numai zilele pierdute $i suferin # ele angaja # ilor $i ale familiilor lor, ci poate aduce o contribu # ie important la cre $terea eficien # ei $i productivit # ii. Ea reprezint în mod clar o parte integrant a unui bun management al întreprinderilor chiardac este un element separat pe agenda managerilor.

Cuvin te cheie : securitate si sanatate în munca, management, risc, pericol, managementul riscurilor,evaluare

„Managementul nu este nimic altceva decât motivarea altor oameni”Lee Iacocca

1. Starea de bine la locul de munc'

Plecând de la schimbrile aprute în lumea muncii $i apari#ia unor noi riscuri, înspecial cele de natur psihosocial, $i având în vedere cre$terea calit#ii muncii, una dintre

principalele caracteristici ale strategiei la nivel european în domeniul securit#ii $i snt#ii înmunc este aceea a abordrii globale a strii de bine la locul de munc, asigurarea unui mediulde munc sigur $i sntos, factori de performan# pentru o companie competitiv .

În aceste condi#ii a fost nevoie de o alt privire asupra politicii duse în acest domeniu,s-au reconsiderat priorit#ile $i s-a stabilit ca obiectiv crearea de locuri de munc mai multe $imai bune, $tiut fiind faptul c rela#iile între securitatea $i sntatea în munc $i competitivitatesunt mult mai complexe decât o simpl problem de costuri.

Un mediu de munc sntos îmbunt#e$te imaginea firmei, iar pa$ii f cu#i pentruîmbunt#irea acestui mediu fac parte dintr-o abordare general a „managementului calit#ii”$i responsabilit#ii sociale, ambele având un efect benefic asupra performan#ei $icompetitivit#ii.

Politica Comunit#ii Europene în ceea ce prive$te securitatea $i sntatea în munc trebuie s #in pasul cu schimbrile $i cu noile nevoi, iar prin promovare „strii de bine înmunc” se urmre$te asigurarea unei stri de bine fizice, morale $i sociale, $i nu doar cevacare poate fi msurat prin absen#a accidentelor de munc sau a bolilor profesionale.

Preocuprile statelor pentru crearea unui mediu de munc sigur $i sntos au crescutodat cu intensificarea eforturilor de dezvoltare economic, social $i moral $i este dat denivelul de civiliza#ie atins, de respectul acordat drepturilor fundamentale ale omului, între care

$i cel la protec#ie în munc.Promovarea siguran#ei $i snt#ii profesionale, ca parte a îmbunt#irii generale acondi#iilor de munc, reprezint o strategie important, nu doar pentru asigurarea bunstriisalaria#ilor dar poate s contribuie favorabil la productivitate. Salaria#ii snto$i vor avea omotiva#ie a muncii superioar , o satisfac#ie a slujbei mai mare $i o contribu#ie mai bun larealizarea produselor $i serviciilor, favorizând în general calitatea vie#ii persoanelor $isociet#ii. Sntatea, siguran#a $i bunstarea salaria#ilor sunt, astfel, condi#ii pentru calitate $iîmbunt#irea productivit#ii $i sunt foarte importante pentru dezvoltarea general socio-economic durabil $i echitabil.

Securitatea muncii este înainte de toate problema managementului, dar cuprinde toateactivit#ile întreprinderii, precum $i pe to#i salaria#ii, indiferent de scara lor ierarhic

necesitând o participare activ a fiecruia în prevenirea $i combaterea riscurilor, to#i trebuinds aib acela$i #el - îmbunt#irea permanent a condi#iilor de munc, oricare salariat trebuind




117

s se simt responsabil pe tot fluxul tehnologic $i s con$tientizeze rolul su în aplicarea programului de ac#iuni privind securitatea $i sntatea în munc.

2. Conceptul de „securitate *i s'n'tate în munc'”

În opinia Academiei Române, securitatea înseamn a fi la ad post de orice pericol, protec#ie sau aprare, iar sntatea reprezint starea unui organism în care func#ionarea tuturororganelor se face în mod normal $i regulat.

Din conjugarea acestor doi termeni, aplica#i unui sistem de munc a luat na$tereexpresia „securitate $i sntate în munc” care s-a transformat ulterior într-un concept amplu$i complex.

În sens larg, prin securitate $i sntate în munc se desemneaz ansamblul de activit#ireferitoare la organizarea, desf $urarea, îndrumarea $i controlul procesului de munc $i care are cascop crearea condi#iilor optime pentru aprarea vie#ii $i a snt#ii lucr torilor $i a celorlal#i

participan#i la procesul muncii, prevenirea accidentelor de munc $i a îmbolnvirilor profesionale.În sens restrâns, securitatea $i sntatea în munc reprezint msurile concrete, operative

de asigurare a vie#ii $i integrit#ii fizice a celor ce muncesc.Securitatea $i sntate în munc a fost lansat ca un concept care înseamn arta $i

$tiin#a de a anticipa, recunoa$te, evalua $i controla pericolele $i riscurile ce pot aprea la loculde munc.

În fapt, no#iunea de “securitate $i sntate în munc” cuprinde dou no#iuni:- securitatea lucr torilor – eliminarea/reducerea pericolelor $i a riscurilor ce pot

cauza accidente de munc sau boli profesionale- sntatea lucr torilor – asigurarea unui confort fizic, psihic $i social la locul de

munc În acest context securitatea $i sntatea în munc reprezint un ansamblu de activit#i

institu#ionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condi#ii în desf $urarea procesului demunc, aprarea vie#ii, integrit#ii fizice $i psihice, snt#ii lucr torilor $i a altor persoane

participante la procesul de munc.Activitatea de securitate $i sntate în munc asigur aplicarea criteriilor ergonomice

pentru îmbunt#irea condi#iilor de munc $i pentru reducerea efortului fizic, psihic $i social la loculde munc.

Abordarea aspectelor de securitate $i sntate în centrul problematicii locului de munc asigur nu numai evitarea costurilor mai mari cu accidentele $i îmbolnvirile, dar asigur $iîmbunt#irea productivit#ii muncii. Lucr torii bine motiva#i $i bine instrui#i, care lucreaz cuechipamente $i materiale eficiente $i bine între#inute, pot ob#in o calitate mai bun, o productivitatemai bun, deci performan#e economice mai bune.

Socializarea muncii genereaz o nou situa#ie: beneficiarul, conductorul,organizatorul $i executantul sunt distinc#i. În consecin#, unii (beneficiarul, conductorul) potconstitui o surs suplimentar direct sau indirect de pericol poten#ial, devenind, în maremsur r spunztori de dep$irea limitelor normale de consum al for #ei de munc alexecutantului. La aceasta se capacitatea proprie a mijloacelor cu care se efectueaz munca,mediul în care are loc procesul de munc, $i nu în ultimul rând executantul propriu-zis.

În condi#iile actuale apar dou fenomene deosebit de importante:- poten#ialul de risc de accidentare $i/sau îmbolnvire profesional este amplificat,

pe de o parte de automatizarea ce presupune o monotonie a muncii, un ritm impusde lucru, iar pe de alt parte de noile tehnologii care utilizeaz energii foarte înalte$i care necesit o precizie deosebit în execu#ie;




118

- cre$terea valorii umane, con$tientizarea rolului de principal resurs a existen#ei $i progresului societ#ii, $i care, ca toate resursele naturale $i aceasta este epuizabil,iar pentru un interval de timp este limitat cantitativ $i calitativ.

Interac#iunea celor dou fenomene a generat noi raporturi interumane între colectivitate$i membrii si, societatea asumându-$i sarcina $i r spunderea pentru calitatea vie#ii fiecrui

om $i cutând mijloacele prin care s intervin pentru a proteja individul în fa#a riscurilor lacare este expus.Cum unul din pericolele majore pentru individ îl constituie procesul de munc,

activitatea de protec#ie a muncii a aprut ca o necesitate derivat din cerin#ele sociale aleepocii. Activitatea de securitate $i sntate în munc a aprut ca un ansamblu de ac#iuni $imsuri întreprinse în scopul asigur rii integrit#ii anatomo-func#ionale $i snt#ii oamenilorîn procesul de munc.

3. Ce este managementul?

În lucrarea Dezvolt liderul din tine John C. Maxwell spunea c „managementul este procesul prin care se asigur aplicarea în practic a programului $i obiectivelororganiza#iei respective“.

În decursul timpului, no#iunea de management a înregistrat o evolu#ie rapid $i esteutilizat pentru a defini conceptul de conducere, iar cel chemat s organizeze aceast activitate este managerul.

Termenul management este preluat din limba englez, dar izvorul su este cuvântul“manus” din latin care înseamn mân $i implic ac#iunea de manevrare, pilotare. În italian,s-a format apoi cuvântul “mannegio” care se refer la prelucrarea cu mâna $i de aici, a apruttermenul francez “manège” cu semnifica#ia de loc unde sunt dresa#i caii. Ulterior, a aprut în

limba englez cuvântul “manage” care exprim activitatea de administrare, de conducere $iare substantivul “management”, care înseamn conductor.Termenul management derivat din latinescul „manum agere” – a conduce cu mâna, a

fost definit de ctre Mary Follet prin expresia „arta de a înf ptui ceva împreun cu al#ioameni”.

În lucrarea „Bog#ia no#iunilor”, în 1776, Adam Smith teoretizeaz no#iunea spunândc „managementul înseamn capacitatea de organizare ra#ional $i de coordonare competent a activit#ii grupurilor umane orientate spre atingerea unui scop.”

Dac la început termenul de management a fost folosit în sfera politicului, în sec. alXVIII-lea s-a impus $i în sfera economic $i administrativ, iar în ultimii 60 de ani termenul afost impus, în toate domeniile de activitate, dându-i-se o multitudine de defini#ii $i

interpretri.La noi în #ar se vorbe$te despre management înc de la sfâr $itul sec. al XIX-lea, autorica D.P. Mar #ian, Ha$deu, Bari#iu, P.S. Aurelian $i A.D. Xenopol contribuind prin lucr rilesale la implementarea no#iunii de management. Ion Strat leag problemele manageriale dedezvoltarea industrial $i factorul demografic, iar V. Madgearu arat c „Scopurile,organizarea, func#iunile $i obliga#iile manageriale sunt în strâns legtur cu întreprinderea.”

Termenul de management poate fi analizat din dou perspective:- func#ional – desemneaz:

- o activitate, o ac#iune, un proces: ex: managementul proiectului,managementul timpului, management personal, managementulcomenzilor;

- totalitatea ac#iunilor obi$nuite de conducere sau administrare aorganiza#iilor




119

- institu#ional – desemneaz:- o grup de persoane cu preocupri predominante pentru ac#iuni

organizatorice sau de conducere;- agen#i ai sportivilor sau arti$tilor

Conceptul de management cunoa$te 3 accep#iuni: activitate, grup de oameni care

conduc o întreprindere $i $tiin#.Managementul ca activitate a fost identificat mai întâi în sfera sportiv. Ulterior, a fostadoptat în $tiin#a militar , în politic, ziaristic, administra#ie public, dar s-a impus înactivitatea economic prin r spândirea lucr rii “The Managerial Revolution” a lui JamesBurnham, în anul 1941.

Odat cu procesul de adâncire a diviziunii muncii, cu procesul de concentrare aactivit#ii colective de munc a oamenilor, con#inutul activit#ii de management poate ficonfundat cu organizare, îndrumare, dirijare, administrare, leadership

Managementul, ca grup de oameni care conduce un sistem economic (o direc#ie, undepartament, o sec#ie, o întreprindere, un minister etc.) se diferen#iaz cel pu#in dup dou criterii $i anume:

o domeniul de activitate în care lucreaz managerul;o nivelul ierarhic din cadrul organiza#iei în care activeaz.

Este evident c un manager nu face acela$i lucru cu un altul din alt domeniu deactivitate $i nici în acela$i domeniu, doi manageri nu realizeaz aceea$i munc dac sesitueaz pe trepte diferite ale piramidei conducerii. Cu cât managerul se situeaz pe o treapt mai înalt a piramidei conducerii, cu atât ponderea func#iilor tehnice, de execu#ie scade $icre$te ponderea func#iilor manageriale.

Ca $tiin#, managementul reprezint $tiin#a care se ocup de totalitatea raporturilordintre elementele implicate într-o organiza#ie $i dintre ace$tia $i factorii exteriori. În acest fel,managementul prive$te atât firma, cu organizarea ei $i procesele care se deruleaz în interiorulunei organiza#ii, cât $i conjunctura în care ac#ioneaz firma, elementele de micro $imacromediu ale întreprinderii.

În concluzie, managementul reprezint un ansamblu de activit#i desf $urate cu scopulde a se asigura func#ionalitatea normal, eficient a sistemelor economice de ctre unul saumai mul#i indivizi $i care fac obiectul unei $tiin#e $i poate fi considerat o art deoarece omul$i-a folosit talentul în coordonarea eforturilor unui grup în vederea realizrii obiectivelor

propuse.Esen#a procesului de management este reprezentat de func#iile acestuia $i constituie o

premis pentru însu$irea $i utilizarea eficient a sistemelor $i tehnicilor de management.Cel care a tratat pentru prima dat func#iile managementului a fost H. Fayol care d

urmtoarele semnifica#ii:

ü A prevedea „înseamn a evalua viitorul $i a-l pregti”;ü A organiza „înseamn a dota o întreprindere cu tot ceea ce este necesar pentru afunc#iona”;

ü A comanda „înseamn a trage cele mai mari foloase de la care cei care compunîntreprinderea, în interesul acesteia”;

ü A coordona „înseamn a realiza armonie între toate compartimentele întreprinderii”;ü A controla „înseamn a verifica dac totul se petrece conform programului adoptat”.

4. Strategia securit')ii maxime

Un management modern al securit#ii $i snt#ii în munc trebuie s adopte caobiectiv $i, implicit, ca strategie securitatea maxim, s impun tuturor nivelurilor ierarhice –




120

de conducere $i de execu#ie – asumarea $i deplina implicare în ac#iunile de prevenire aaccidentelor de munc $i a îmbolnvirilor profesionale.

Strategia securit#ii maxime cuprinde toate activit#ile ce se desf $oar într-oorganiza#ie $i to#i lucr torii indiferent de pozi#ia acestora în ierarhia organizatoric. Ace$tiatrebuie s participe activ la prevenirea $i combaterea riscurilor.

Managementul securit#ii maxime trebuie conceput ca un sistem de management defirm care s vizeze cooperarea permanent a tuturor lucr torilor pentru a îmbunt#isecuritatea $i sntatea în munc, în scopul reducerii la maxim posibil a cazurilor de accidente$i îmbolnviri profesionale.

Eliminarea tuturor accidentelor $i îmbolnvirilor profesionale cu ajutorul preveniriireprezint obiectivul general al securit#ii $i snt#ii în munc. Acest obiectiv cuprinde, deasemenea, reducerea consecin#elor în cazul producerii accidentelor $i/sau îmbolnvirilor

profesionale. Prevenirea trebuie s cuprind toate situa#iile care afecteaz sau pot afectaintegritatea sistemului de munc $i continuitatea proceselor de munc.

Ac#iunea preventiv cuprinde ansamblul de mijloace umane, tehnice, economice $iorganizatorice cu efect pozitiv în rezultatul urmtoarei ecua#ii:

Pericol/Risc + Împrejur'ri favorizante = Accident/Incident Aplicând acestei ecua#ii principiile generale de prevenire ale Directivei Cadru, se pot

determina urmtoarele obiective de urmrit:- eliminarea pericolelor/ riscurilor sau reducerea consecin#elor poten#iale la surs,- eliminarea sau modificarea împrejur rilor favorizante în vederea scderii probabilit#ii

de producere,- prevederea de msuri $i mijloace adecvate pentru a face fa# situa#iilor de urgen#.Pentru ob#inerea unei eficien#e cât mai mari a ac#iunii preventive într-o organiza#ie este

absolut necesar coordonarea adecvat a cuno$tin#elor $i informa#iilor pe care le pot aducecele patru discipline de studiu: igiena industrial, ergonomia, psiho-sociologia muncii $imedicina muncii.

5. Managementul riscurilor profesionale

Pericolul reprezint sursa unei posibile leziuni sau afectri a snt#ii angaja#ilor întimpul lucrului. În fapt, este caracteristica unui sistem/ proces/ echipament/ element cu

poten#ial de afectare a sistemului de munc sau a unor elemente ale acestuia.Pe de alt parte, riscul de accidentare $i îmbolnvire profesional reprezint o

combina#ie între probabilitatea $i gravitatea unei posibile leziuni sau afectri a snt#ii într-ositua#ie periculoas.

Managementul riscurilor profesionale cuprinde analiza, evaluarea $i controlul

riscurilor profesionale:- analiza presupune identificarea pericolelor $i estimarea riscurilor corespunztoareriscurilor identificate.

- evaluarea presupune o judecat de valoare asupra riscului estimat- controlul reprezint, de fapt, luarea de decizii cu privire la msurile de prevenire

necesare pentru diminuarea $i eliminarea riscurilor, verificarea realizrii acestora$i reevaluarea riscului rezidual $i reprezint obiectivul principal almanagementului riscurilor profesionale urmrind eliminarea, substituirea saureducerea acestora.

Managementul riscurilor profesionale reprezint esen#a prevenirii accidentelor demunc $i a îmbolnvirilor profesionale, întrucât are o focalizare orientat spre pericolele $i

riscurile existente la locul de munc.Scopul managementului riscurilor este stabilirea msurilor de prevenire care pot anula




121

posibilitatea accidentrii sau îmbolnvirii profesionale, eliminând pericolul la surs,reducându-i probabilitatea de producere sau diminuându-i consecin#ele nedorite.

Managementul riscurilor trebuie s fie un proces continuu aplicat echipamentelor demunc de la faza de concep#ie $i pân la demolarea, distrugerea sau scoaterea din uz aacestora.

Indiferent de metodele utilizate, un management eficient al riscurilor profesionale esteacela care realizeaz protec#ia snt#ii $i securitatea lucr torilor la locurile de munc, prineliminarea sau, acolo unde nu este posibil acest lucru, diminuarea expunerii la riscuri

profesionale.O situa#ie ideal, reprezentat de „zero riscuri” în sistemul de munc, este greu de

realizat. Totu$i, preocuprile unor întreprinderi pentru realizarea „strii de bine” în munc, oria „bunstrii” la locul de munc au demonstrat faptul c este posibil atingerea unui nivelînalt al prevenirii, prin eliminarea ori reducerea la minim a riscurilor „clasice”. Acesteîntreprinderi au reu$it s-$i focalizeze aten#ia asupra unor abordri moderne ale noilor riscuri,

precum managementul stresului.Evaluarea nivelului de risc/securitate în munc pentru un sistem de munc (loc de

munc, un atelier, o sec#ie sau o întreprindere) permite ierarhizarea riscurilor în func#ie dedimensiunea lor $i alocarea eficient a resurselor pentru msurile prioritare. Ea are scopul de adetermina dac este necesar o reducere a riscului sau dac securitatea a fost atins în sistemulde munc. Dac este necesar o reducere a riscului, trebuie selectate $i aplicate msuri desecuritate adecvate, iar în timpul acestui proces trebuie s verifice dac, în urma aplicriinoilor msuri de securitate, nu s-au creat pericole suplimentare. La apari#ia unor pericolesuplimentare, acestea trebuie s fie adugate listei pericolelor identificate $i reluat procedurade evaluare a riscului.

6. Evaluarea riscurilor

Evaluarea riscurilor este unul dintre pilonii principali ai directivei-cadru $i ai altordirective privind sntatea $i securitatea în munc. O abordare preventiv, bazat pe evaluareariscurilor, reprezint fundamentul abordrii europene a securit#ii $i snt#ii în munc.

Dac procesul de evaluare a riscurilor, ca început al abordrii manageriale a riscurilor,nu este efectuat corect sau nu este efectuat deloc, exist $anse slabe s se implementezemsurile preventive corespunztoare. Este nevoie de o abordare integrat a evaluriiriscurilor, care s ia în considerare diferitele etape ale evalurii riscurilor, diferitele nevoi aleangajatorilor individuali $i lumea muncii aflat în schimbare.

Evaluarea riscurilor este un proces care const în identificarea riscurilor pentru securitatea$i sntatea lucr torilor, generate de pericolele existente la locul de munc, o examinare

sistematic a tuturor aspectelor muncii, pentru a se stabili:• cauzele unor posibile vtmri sau r niri;• posibilit#ile de eliminare a pericolelor $i, dac nu este posibil;• msurile de prevenire sau protec#ie care sunt sau trebuie implementate pentru a #ine

sub control riscurile.Procedura de evaluare a riscurilor cuprinde o serie de etape:

- Stabilirea unui program de evaluare a riscurilor (pe loc de munc/post de munc/flux tehnologic);

- Identificarea pericolelor $i a persoanelor expuse;- Evaluarea riscurilor (estimare calitativ $i cantitativ a cauzelor $i efectelor –

gravitate $i probabilitate);

- Identificarea msurilor corespunztoare pentru eliminarea sau #inerea sub control ariscurilor;




122

- Stabilirea ac#iunilor corective $i preventive, a ac#iunilor concrete în baza planuluistabilit în urma ierarhizrii riscurilor;

- Punerea în aplicare a msurilor stabilite- Monitorizarea $i revizuirea msurilor de protec#ie $i prevenire pentru #inerea sub

control a riscurilor

- Msurarea eficien#ei activit#iiEvaluarea riscurilor ar trebui s fie structurat $i aplicat astfel încât:- s se identifice pericolele generate la locul de munc $i s fie evaluate riscurile asociate

cu aceste pericole, s se stabileasc msurile care trebuie luate pentru a protejasntatea $i securitatea lucr torilor, #inând cont de cerin#ele legislative;

- s se evalueze riscurile pentru a face cea mai bine informat selec#ie a echipamentelorde lucru, a substan#elor sau a preparatelor chimice folosite, dotarea locului de munc $iorganizarea muncii;

- s se verifice caracterul corespunztor al msurilor puse în aplicare;- s se stabileasc prioritatea activit#ilor necesare $i alte msuri;- s dovedeasc angajatorilor, autorit#ilor competente, lucr torilor $i reprezentan#ilor lor

c au fost lua#i în considerare to#i factorii lega#i de munc $i c s-a luat o hotrârevalabil în legtur cu riscurile $i msurile necesare pentru protejarea snt#ii $i asecurit#ii;

- s se asigure c msurile de prevenire $i metodele de lucru $i de produc#ie, care suntconsiderate necesare $i puse în aplicare în urma unei evaluri a riscurilor, asigur ob#inerea de îmbunt#iri la nivelul protec#iei lucr torului.

Persoanele care efectueaz evaluri ale riscurilor la locul de munc ar trebui s de#in cuno$tin#e $i/sau informa#ii despre:

- pericolele $i riscurile a cror existen# este deja confirmat $i modul în care acestea se produc;

- materialele, echipamentele $i tehnologia folosite la locul de munc;- procedurile de lucru, organizarea $i interac#iunea lucr torilor cu materialele folosite;- tipul, probabilitatea, frecven#a $i durata expunerii la pericole. În unele cazuri, aceasta

poate presupune aplicarea unor tehnici de msurare moderne, aprobate;- rela#ia dintre expunerea la un pericol $i efectul acestuia;- standardele $i cerin#ele legale, care sunt relevante pentru riscurile existente la locul de

munc;- ce se consider bune practici în domenii în care nu exist standarde legale specifice.Angajatorii trebuie s se asigure c cel care efectueaz evaluarea riscurilor, fie c este un

angajat sau un consultant extern, vorbe$te cu angaja#ii sau cu alte persoane, cum ar ficontractan#ii care realizeaz efectiv munc. În cazul în care angaja#ii din cadrul unor

întreprinderi diferite lucreaz în acela$i loc de munc, este posibil ca evaluatorii s trebuiasc s împrt$easc informa#ii cu privire la riscurile $i msurile privind securitatea $i sntatea,care se aplic pentru combaterea riscurilor respective. Angajatorul este cel care trebuie s aranjeze aceast facilitate.

7. Prevenirea riscurilor profesionale - istoric

Sistemele de securitate reprezint un ansamblu de dispozitive (supor #i tehnici) $i procedee (supor #i logici) care ac#ioneaz asupra sistemelor de munc pentru a le cre$tesiguran#a. Pentru ca un sistem de securitate s fie integrat în sistemul de munc este necesar ase aplica „principiul proximit#ii”: cu cât se ac#ioneaz mai de „aproape” asupra riscului, cu

atât mai eficace va fi prevenirea acestuia. Termenul „aproape” se refer la proximitatea fizic,temporal $i conceptual.




123

Principiul proximit#ii în prevenire înseamn conceperea securit#ii sistemului odat cu acesta, adic înc din faza de proiectare.

În secolele „preindustriale”, cercetrile privind ameliorarea condi#iilor de munc,diminuarea eforturilor $i cre$terea randamentului au avut un caracter sporadic $i local.

Scrierile antice relateaz despre ac#iuni $i msuri exprese de protec#ie a lucr torilor,

despre msurile pentru combaterea saturnismului $i a intoxica#iei cu mercur, cum ar fi:apr tori ale mâinii, m$ti din b$ici de pe$te pentru $lefuitori, jambiere, tuburi de ventila#ie înmine, etc.

Caracteristica procesului de produc#ie din acea etap era efortul muscular, fapt pentrucare $i cercetrile erau orientate tot spre studierea acestuia. Treptat, concep#ia s-a lrgit, totmai multe $tiin#e au început s se preocupe de rela#ia om-ma$in-mediu ambiant: medicina,antropologia, sociologia, psihologia, $tiin#ele economice. Fiecare dintre aceste $tiin#e auanalizat impactul dintre om $i elementele procesului de munc din propriul su punct devedere, cutând solu#ii pentru protejarea lucr torului concomitent cu cre$terea productivit#ii.

Referitor la evolu#ia studiului în domeniul muncii pot fi amintite câteva exempleilustrative de-a lundul secolelor:

La mijlocul sec. al XIII-lea, medicul francez Arnaud de Villeneuve a dedicat bolilor profesionale mai multe capitole din tratatul su de igien, subliniind rolul factorilor deambian# la diferite locuri de munc: cldur , umiditate, pulberi toxice.

Leonardo da Vinci (1452-1519) s-a preocupat, printre altele, $i de msurarea timpilorde munc, a conceput reprezentri vizuale ale diferitelor faze ale muncii, a proiectat unelte $ima$ini pentru u$urarea efortului în construc#ii $i a f cut cercetri sistematice privind opera#iilede s pat la carierele de marmur , împr #indu-le pe faze $i timpi par #iali.

În 1546, Agricola studiaz ventila#ia, pauzele de munc $i securitatea în mine, iarGalileo Galilei (1546-1642) compar fenomenele fizice legate de gravita#ie cu semnele deoboseal muscular . Sanctorius (1561-1636) noteaz parametrii fiziologici observabili la omîn procesul muncii sau în repaus: greutate, temperatur , schimbri digestive, volumultranspira#iei, frecven#a pulsului. Borelli (1608-1679) evalueaz matematic for #ele muscularetransmise prin pârghiile osoase.

Inginerul militar Sebastien le Pestre (1633- 1707) s-a preocupat de determinareaactivit#ii maxime pe care o puteau presta muncitorii, într-o zi, la lucr rile de fortifica#ii – aefectuat msur tori privind sarcinile suportabile pentru lucr torii terasieri, în plan orizontalsau oblic, evaluând traseele maximale în func#ie de particularit#ile terenului, prevzând locuride schimbare, orare $i pauze. Împreun cu colaboratorul su B.F. Belidor a studiat rela#iilehran-performan# $i oboseal-scderea productivit#ii.

Ramassini a scris Tratatul maladiilor me $te $ugarilor , în care ia în considerarefactorii de ambian# (zgomot, pulberi), posturile de lucru $i nocivit#ile pur toxice.

La începutul sec. al XVIII-lea, Stephen Hales realizeaz primele instala#ii mari deventila#ie modern $i evalueaz viteza de confort a aerului pompat, care se poate sus#ine îndeplin siguran#.

Ch. C. Coulomb a scris în 1775 o lucrare în care a propus o metod de evaluare acantit#ii de munc necesar în diferite profesiuni, considerate cele mai grele, stabilindtotodat $i care este efortul maxim cerut unui muncitor.

Benjamin Thompson studiaz, în jurul anului 1800, protec#ia termic a #esturilorutilizând termometrul $i iluminatul cu ajutorul fotometrului, ambele instrumente fiind crea#iilesale.

În 1816, Davy a imaginat o lamp detectoare $i proiectoare pentru mineri, bazat pe propriet#ile pânzei metalice, pe care Jean Aldini o aplic, spre anul 1820, împreun cu

propriet#ile azbestului, la protec#ia împotriva cldurii $i focului.Spre mijlocul sec. al XIX-lea, Villermé insist asupra accidentelor datorate ma$inilor




124

$i propune mijloace pentru evitarea lor.În 1871, medicul suedez Holgren a examinat deficien#ele perceperii culorilor de ctre

mecanicii de la cile ferate $i a propus s se #in seama de acest lucru la încadrea personaluluiferoviar.

În 1890, F. Kraepelin $i-a dezvoltat teoria sa despre curba de lucru $i oboseal, iar A.

Bine $i T. Simon au pus bazele sistemului de teste pentru examinarea inteligen#ei.Spre finele sec. al XIX-lea $i începutul sec. al XX-lea apar $i se dezvolt ca ramuridistincte fiziologia muncii, psihologia muncii, sociologia muncii, ergonomia, protec#iamuncii.

În România, unul din fondatorii $colii române$ti de fiziologie experimental esteconsiderat profesorul de fiziologie I. Atanasiu, datorit studiilor privind optimizarea

performan#elor neuromotorii în sport $i în munc, iar profesorul I. Ni#escu de la Cluj s-aorientat spre investiga#ii preponderent biochimice asupra efortului muscular.

8. Prevenirea riscurilor profesionale - principii

În ac#iunea de prevenire a riscurilor trebuie aplicate urmtoarele principii generale:- principiul eficien#ei, pe baza cruia angajatorul trebuie s garanteze într-un mod

eficient siguran#a $i sntatea lucr torilor de care r spunde;- principiul gestiunii democratice, care conjug r spunderea angajatorului cu

recunoa$terea dreptului lucr torilor de a participa, de a fi consulta#i $i de a participa activ la toate acele probleme de securitate $i sntate în munc care îiafecteaz;

- principiul cooper rii $i coordonrii ac#iunilor atunci când în acela$i loc de munc î$i desf $oar activitatea lucr tori din mai multe întreprinderi.

Directiva cadru, $i implicit Legea securit#ii $i snt#ii în munc, stabile$te principiile de prevenire:

- principiul eliminrii: evitarea riscurilor;- principiul evalurii riscurilor inevitabile: evaluarea riscurilor care nu se pot evita,- principiul prevenirii la surs: combaterea riscurilor surs;- principiul adaptrii personale: adaptarea muncii la om în ceea ce prive$te structura

posturilor de munc, alegerea echipelor $i metodelor de lucru $i de produc#ie învederea atenurii muncii monotone, repetabile $i de a reduce efectele asuprasnt#ii;

- principiul adaptrii tehnice: a avea în vedere progresul tehnic;- principiul prevenirii înlocuitoare: înlocuirea aspectului periculos cu ceea ce poate

însemna pu#in sau nici un fel de risc;

- principiul planificrii: planificarea prevenirii, cautând un ansamblu coerent care s integreze tehnica, condi#iile de munc, rela#iile sociale $i influen#a factorilorambientali ai muncii;

- principiul prevenirii colective: adoptarea de msuri care s prioriteze protec#iacolectiv celei individuale;

- principiul autoprotec#iei: furnizarea de instruc#iuni corespunztoare lucr torilor.Din perspectiva adaptrii personale, a adaptrii muncii la om, trebuie avute în vedere $i

obliga#iile privind luarea în considerare a capacit#ilor profesionale ale lucr torilor în ceea ce prive$te securitatea $i sntatea în munc, atunci când i se încredin#eaz sarcini, s se adoptemsurile care s garanteze c doar lucr torii care au fost suficient $i adecvat instrui#i $iinforma#i s aib acces la zonele de risc grav $i specific.




125

9. Concluzii

Importan#a economic a securit#ii $i snt#ii în munc este ceea ce factorii de decizieconsider c aceasta trebuie s fie, pentru c este în acela$i timp o problem în domeniul

social $i al snt#ii publice, precum $i în domeniul economic $i al afacerilor. Motivele pentrucare se dore$te o mai bun securitate $i sntate în munc provine din scopurile sociale cât $idin cele economice. Efectele de natur economic ale accidentelor $i vtmrilor profesionale

pot fi identificate ca fiind cheltuieli financiare, daune sau pierderi de resurse.Managementul securit#ii $i snt#ii în munc contribuie la beneficiile economice atât

ale întreprinderii, cât $i a societ#ii ca întreg. La nivel de întreprindere, prevenireaaccidentelor poate avea beneficii sub forma reducerii pierderilor anticipate, economii alecheltuielilor sau câ$tiguri suplimentare. În multe cazuri, beneficiile suplimentare (sau efectele

pozitive colaterale neprevzute ale activit#ii de prevenire) sunt chiar mai importante decât beneficiile care sunt legate în mod direct de reducerea concediului pe caz de boal.

Implementarea managementului de securitate $i sntate în munc este astzi un

imperativ pentru orice tip de organiza#ie, indiferent de natura activit#ii sale. Ra#iunea pentrucare este necesar abordarea cu cea mai mare seriozitate a aspectelor privind securitatea $isntatea în munc #ine atât de prerogativele legisla#iei în vigoare, cât $i de dreptulfundamental al omului în statul civil de drept de a-i fi ocrotit sntatea $i asigurat siguran#a.

BIBLIOGRAFIE:1. Viorel Cornescu, Paul Marinescu, Doru Curteanu, Sorin Toma – Management $i marketing 2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Management 3. Agen#ia European pentru Sntate $i Securitate în Munc – Inventarul costurilor sociale $i economice ale

accidentelor de munc 4. Florin Pa$a – Managementul securit # ii muncii, Tribuna Economic, Bucure$ti, 20085. Alexandru Darabont, 'tefan Pece, Aurelia Dsclescu – Managementul securit # ii $i snt # ii în munc , vol.

I, Editura AGIR, Buccure$ti, 2001

http://ro.wikipedia.org/wiki/Management

http://ro.wikipedia.org/wiki/Management




126

CONSIDERA&II PRIVIND EVALUAREA RISCURILOR ÎNDOMENIUL SECURIT#&II I S#N#T#&II ÎN MUNC#

ING. DORIN SENCHETRUING.LICA UNGUREANU

Rezumat: Legisla # ia în domeniul securit # ii $i snt # ii în munc prevede ca obliga # ie a angajatorului,identificarea pericolelor $i evaluarea riscurilor de accidentare $i/sau îmbolnvire profesional pentru fiecarecomponent a sistemului de munc , respectiv executant, sarcin de munc , mijloace de munc /echipamente demunc $i mediul de munc , pe locuri de munc /posturi de munc. Metoda utilizat pentru evaluarea riscuriloreste aleas de angajator, are la baz probabilitatea $i gravitatea manifest rii unui risc. Totu $i, la stabilirea probabilit # ii ar trebui avute în vedere aspecte cum ar fi: frecven # a $i durata expunerii, viteza de apari # ie aevenimentului periculos, posibilit # i de evitare sau limitare a daunei etc., iar pentru gravitate ar trebui s se # in seama $i de al # i factori, precum: natura obiectului protejat, gravitatea leziunii sau afectarea snt # ii, mrimeadaunei, frecven # a

Cuvin te cheie: evaluare, gravitate, probabilitate, frecventa, efect, coeficient de pondere, nivel de risc

Atât pierderile umane, cele financiare, cât $i daunele materiale $i de mediu cauzate deevenimentele produse în timpul procesului de munc de munc ar putea fi prevenite dac angajatorii, lucr torii, organiza#iile sindicale $i patronatele ar con$tientiza importan#arespectrii cerin#elor minime de securitate $i sntate în munc impuse de legisla#ia na#ional ce transpune directivele Uniunii Europene.

Aceasta înseamn c orice întreprindere trebuie s anticipeze pericolele care pot generaaccidente de munc sau boli profesionale, cât $i daune aduse propriet#ii sau mediului, în locs reac#ioneze dup ce astfel de evenimente au avut loc. O etap esen#ial pentru aimplementa o abordare responsabil în domeniul securit#ii $i snt#ii la locul de munc este

evaluarea riscurilor profesionale.Evaluarea riscurilor profesionale este un instrument ce contribuie la aplicarea principiilor de prevenire la nivelul întreprinderii/unit#ii, principii care ar trebui s #in contnu numai de cerin#ele la nivel na#ional $i european, ci $i de cerin#ele unit#ii respective, aangajatorului, bineîn#eles stabilite în condi#iile legii.

Finalul unei evaluri de riscuri reprezentând în cele din urm stabilirea unei priorit#i înrealizarea msurilor care ar putea aduce daune însemnate pentru angajator, angaja#i sau chiar

pentru societate în ansamblul ei (exemplu explozia unei centrale nucleare), în condi#iilemanifestrii riscurilor, respectiv a factorilor de risc care s duc la producerea dauneirespective.

Conform OHSAS 18001-2007, pericolul reprezint o surs sau situa#ie cu un poten#ial

duntor exprimat în accidentare, îmbolnvire, deteriorare a propriet#ii sau a mediului demunc sau o combina#ie între acestea.

Îns$i din defini#ia pericolului rezult c efectele pe care ar trebui s le evite angajatorulsunt legate $i de eventualele daune aduse propriet#ii $i a mediului fa# de care angajatoruleste direct interesat.

Evenimentele produse în timpul desf $ur rii procesului de produc#ie, pot aduce pe lâng accidentele de munc $i boli profesionale $i alte tipuri de daune. Ca un exemplu pentru celear tate anterior se poate avea în vedere o eventual explozie produs în buctria unuirestaurant care, de$i nu a dus la accidentarea nici unei persoane aflat în exercitarea sarcinilorde serviciu, a cauzat distrugerea echipamentelor de munc aflate în buctrie, a dus laaccidentarea unor clien#i - daune care vor fi suportate de ctre angajator. În alte cazuri pelâng aceste efecte pot avea loc degajri nocive în mediu care s afecteze bunuri, persoane,viet#i, vegeta#ie, pentru care în final angajatorul la care s-a produs evenimentul va suporta




127

consecin#ele pentru acesta $i respectiv a daunelor cauzate, dauna fiind direct propor #ional cunumrul persoanelor afectate, a cantit#ii de bunuri, etc.

Pe de alt parte evenimentele pot fi dependente de experien#a lucr torilor, gradul despecializare $i pregtire a acestora, de predispunerea lor la producerea evenimentelor (istorical unor evenimente la care a participat lucr torul în calitate de f ptuitor sau chiar victim,

etc.). Fa# de cele expuse anterior, autorii prezentei lucr ri consider c unele metode deevaluare (într-o msur mai mic sau mai mare) nu r spund tuturor cerin#elor prezentate $ifa# de care angajatorii sunt direct interesa#i.

De asemenea se consider c metodele de evaluare a riscurilor pot fi îmbunt#ite încondi#iile prezentate mai sus prin introducerea unor coeficien#i de pondere, care s #in cont $ide cele prezentate anterior.

În stabilirea coeficien#ilor de pondere, se va #ine cont $i de faptul c gravitatea poate fiestimat $i de factori precum: natura obiectului protejat, gravitatea leziunii sau afectareasnt#ii, importan#a (mrimea) daunei; iar din punct de vedere al estimrii probabilit#ii de

producere a evenimentului poate fi estimat $i de factori precum: frecven#a $i durata

expunerii, posibilit#ile de evitare sau limitare a daunei, viteza de apari#ie a evenimentului periculos, etc.

Pentru exemplificare se vor prezenta propunerile autorilor prezentei lucr ri raportate lacâteva metode de evaluare, la care este posibil aplicarea unor asfel de coeficien#i.

Autorii nu-$i propun prezentarea metodelor de evaluare $i nici a modului de efectuare aevalurii propriu-zise.

Coeficien#ii propu$i nu fac obiectul unor studii, ci sunt lua#i aleatoriu numai pentru a putea face o prezentare a modului cum cred autorii prezentei lucr ri c unele metode deevaluare pot fi îmbunt#ite în folosul angajatorilor, cât $i al stabilirii priorit#ilor de realizarea msurilor mai aproape de valoarea daunelor care pot fi cauzate de eveniment.

METODA KINNEY

Elementele (factorii de evaluare) care se au în vedere sunt:- posibilitatea P- frecven#a F- efect E

Indicele KINNEY (R) este dat de rela#ia:R = P x F x E

în care efectul E reprezint:

1 – mic (r ni u$oare sau accidente de munc f r întrerupere-micro)2 – important (accident de munc cu pierdere de timp sau invaliditate permanent < 10%)

3 – grav (invaliditate, r ni ireversibile sau invaliditate permanent >10%)6 – foarte grav - un om mort10 – catastrof - mai mul#i oameni mor #i

În acest caz se poate observa c nu este luat în considerare efectul cauzat privind pierderile materiale care ar putea avea loc, impactul asupra mediului, etc.

În acest sens se consider c pot fi utiliza#i diferi#i coeficien#i de pondere care s aib învedere $i astfel de situa#ii, f cându-se urmtoarele propuneri :

E= E1 x K




128

K = K 1 x K 2 x ......K n

unde:E1 = efect

K 1, K 2, ...., K n = coeficien#i de pondere, pentru care pot fi stabilite diferite valori pentru ace$tia.Se consider c în condi#iile în care ace$tia reprezint o daun mai mare prin adugare

unor pierderi materiale, daune asupra mediului, a viet#ilor, efect asupra unor persoane dinafara unit#ii, etc. ace$tia ar trebui s aib valori supraunitare, iar în condi#iile în care nuamplific efectul, valorile coeficien#ilor vor avea valoare unitar .

Spre exemplificare:K 1= pagube materiale aduse în cadrul societ#ii, spre exemplu pentru cazul cu explozia

în buctria unui restaurant, de care s-a f cut vorbire anterior, ar putea aveaurmtoarele valori:

K 1 = 1,1 – distrugerea unui echipament de munc

K 1 = 1,2 – distrugerea a dou sau mai multe echipamente de munc K 1 = 1,3 – distrugere a dou sau mai multe echipamente de munc $i par #ial

a buctrieiK 1 = 1,4 – distrugere cldireK 1 = 1 – f r distrugere a vreunui echipament de munc

K 2 = pagube aduse zonelor învecinate loca#ieiK 2 = 1,5 – daune minore loca#ii gen magazii, foi$oareK 2 = 1,6 – daune medii la cldiri învecinateK 2 = 1, 7 – daune majore la cldiri învecinateK 2 = 1 – f r afectarea zonei învecinate

K 3 = afectarea unor persoane din afara lucr torilor unit#iiK 3 =1 – nu afecteaz alte persoaneK 3 = 2 – afectarea altor persoane

+inându-se seama de condi#iile concrete ale unit#ilor în care se face evaluarea se potaduga diferi#i al#i coeficien#i de pondere, care s #in cont de natura $i întinderea daunelorcare pot avea loc.

În cazul exemplificat mai sus formula indicelui KINNEY, devine:

R = P x F x E1 x K 1 x K 2 x .......K n

De asemenea se pot stabili coeficien#i de pondere atât pe posibilitate cât $i pe frecven#.

METODA INCPDM

Calculul nivelului de risc, se realizeaz conform rela#iei:

Nr =

∑

∑ •

n

n

ri

Riri

1

1

unde: Nr = nivelul de risc global pe locul de munc

r i = nivel de risc, al factorului de risc identificatR i = coeficient de pondere , unde r i = R i




129

Nivelul de risc r i este stabilit în func#ie de gravitatea raportat la consecin#a maximadmisibil $i frecven#a de producere a evenimentului.

Gravitatea este reprezentat în tabelul de mai jos:

CLASE DEGRAVITATE CONSECIN+E GRAVITATEA CONSECIN+ELOR

1 NEGLIJABILE- consecin#e minore reversibile cu incapacitate

de munc previzibil pân la 3 zile calendaristice (vindecare f r tratament )

2 MICI- consecin#e reversibile cu o incapacitate de

munc previzibil de 3 - 45 zile, care necesit tratament medical

3 MEDII- consecin#e reversibile cu o incapacitate de

munc previzibil între 45 - 180 zile carenecesit tratament medical $i prin spitalizare

4 MARI- consecin#e ireversibile cu o diminuare a

capacit#ii de munc de maxim 50 % (invaliditate de gradul III )

5 GRAVE

- consecin#e ireversibile cu pierdere între 50 -100 % a capacit#ii de munc, dar cu

posibilitate de autoservire (invaliditate de gradul II )

6 FOARTE GRAVE- consecin#e ireversibile cu pierderea TOTAL '

a capacit#ii de munc $i a capacit#ii deautoservire (invaliditate de gradul I )

7 MAXIME - DECESSe observ c nu sunt luate în considerare o serie de elemente destul de importante cum

ar fi daunele materiale, numr de persoane afectate, timp expunere, experien# lucr tori,etc.,de care s se #in cont în stabilirea priorit#ilor la realizarea msurilor.

Fa# de cele prezentate mai sus, autorii lucr rii fac propunerea ca $i coeficientul de pondere R i s #in cont de aceste aspecte $i anume, R i s fie dat de rela#ia:

R i = r i x K 1 x K 2 x ......K n

unde:r i = nivel de risc, al factorului de risc identificatK 1,K 2,....K n = coeficien#i de pondere, pentru care pot fi stabilite diferite valori pentru

ace$tia.Coeficien#ii K i pot reprezenta $i avea valori cum ar fi:K 1 = care s #in cont de numrul de persoane afectate

K 1 = 1 – un lucr tor afectatK 1 = 1,2 – dou persoane afectateK 1 = 1,5 – minim trei persoane afectateK 1 = 1, 4 – afectarea unor persoane din afara societ#iiK 1 = 2 – mai mult de trei lucr tori afecta#i $i afectarea $i a altor persoane din

afara societ#ii

K 2 = pagube materialeK 2 = 1 – f r pagube materiale




130

K 2 = 1,2 – pagube materiale minoreK 2 =1, 5 – pagube materiale majoreK 2 = 2 – pagube materiale majore $i afectarea unor bunuri care nu apar #in

societ#iiPe acela$i principiu stabilindu-se valori $i pentru al#i coeficien#i K de care trebuie s se

#in cont.În aceste condi#ii formula de calcul pentru nivelul de risc global pe locul de munc devine:

Nr =

∑

∑ ••••

n

n

ri

k k riri

1

1

......21

EVALUAREA RISCURILOR ÎN IMM

Metod a fost elaborat $i publicat sub forma “Ghid de evaluare” de ctre Inspec#iaMuncii în cadrul proiectului Phare de înfr #ire institu#ional „Implementarea legisla#ieiarmonizate în domeniul securit#ii $i snt#ii în munc în întreprinderile mici $i mijlocii”.

Primul pas const în evaluarea fiecrui pericol din punctul de vedere al urmtoarelorclase de gravitate a vtmrii:

• Mortal: consecin#a unui pericol este un accident sau o boal profesional mortal • Foarte grav: consecin#a pericolului este un accident de munc grav, ce are ca

rezultat invaliditate sau incapacitate temporar de munc mai mare de 90 dezile (concediu medical mai mare de 90 de zile)

• Grav: consecin#a unui pericol este un accident de munc, ce are ca rezultat

incapacitate temporar de munc de 3 pân la 90 de zile (concediu medical de3 pân la 90 de zile)

• Moderat: consecin#a unui pericol este un accident de munc, ce are ca rezultatincapacitate temporar de munc de 1-2 zile (concediu medical mai mic de 3zile)

Al doilea pas const în evaluarea probabilit#ii unui pericol de a cauza vtmare. Pentruaceasta, trebuie lua#i în calcul patru factori:

• Caracteristicile intrinseci ale pericolului (de exemplu, toxicitatea agentuluichimic)

• Posibilitatea de a recunoa$te o situa#ie periculoas pentru a evita consecin#eleulterioare

• Posibilitatea producerii unei situa#ii periculoase• Frecven#a $i durata expunerii la o situa#ie periculoas

Echipa de evaluare a riscului trebuie s ajung în final la un consens bazat pe dovezi pentru a aloca unui pericol o clas de probabilitate a apari#iei, conform urmtoarei scheme.Trebuie folosite calificarea $i experien#a lucr torilor implica#i:

• Foarte probabil : pericolul apare cel mult o dat în 10 zile lucr toare• Probabil : pericolul apare o dat la $ase luni• Rar : pericolul apare o dat pe an• Foarte rar : pericolul apare o dat la cinci ani• Improbabil : pericolul apare cel mult o dat la 5 ani

Combinarea gravit#ii vtmrii $i probabilit#ii unui pericol de a cauza o vtmareconduce la urmtoarele categorii de risc:




131

Gril categorii de risc

gravitate

probabilitate

mortal foartegrav

grav moderat

foarte probabil 5 5 4 4 probabil 5 4 4 3rar 4 4 3 3foarte rar 4 3 3 2improbabil 3 3 2 1

Categoria de risc 5: sunt necesare ac#iuni imediate $i încetarea lucrului pân ce gravitatea$i/sau probabilitatea riscului este redus prin msuri tehnice

Categoria de risc 4: sunt necesare ac#iuni, dar lucrul poate continua dac au fost luate cel pu#in msuri organizatorice

Categoria de risc 3: sunt necesare ac#iuni $i trebuie implementate cel pu#in msuri petermen mediu

Categoria de risc 2: nu sunt necesare ac#iuni, dar pericolul trebuie supravegheat (de ex.instruirea lucr torilor)

Categoria de risc 1: riscul este neglijabil

Se observ c $i nici în acest caz sunt luate în considerarea aspecte referitoare lanumrul de lucr tori expu$i, durata expunerii, daune materiale asupra mijloacelor de

produc#ie, efecte asupra loca#iei $i asupra mediului înconjur tor, etc.Pentru ierarhizarea msurilor de prevenire ca urmare a aplicrii acestei metode, se

propune ca la stabilirea clasei de risc s se aib în vedere coeficien#i K de care s fie lua#i încalcul. Grila categoriilor de risc ar ar ta astfel:

gravitate

probabilitate

mortal foarte grav grav moderat

foarte probabil 5 X K i 5 X K i 4 X K i 4 X K i probabil 5 X K i 4 X K i 4 X K i 3 X K i rar 4 X K i 4 X K i 3 X K i 3 X K i foarte rar 4 X K i 3 X K i 3 X K i 2 X K i improbabil 3 X K i 3 X K i 2 X K i 1 X K i

unde K i = coeficient de pondere pentru care pot fi stabilite diferite valoriSpre exemplificare :

K 1 = numr de lucr tori expu$iK 1 = 1 – un lucr tor expusK 1 = 2 – doi lucr tori expu$iK 1 = 5 – trei sau mai mul#i lucr tori expu$i

K 2 = pagube materiale asupra mijloacelor de munc K 2 = 1 – un echipament de munc afectatK 2 = 2 – dou echipamente de munc afectateK 2 = 5 – trei sau mai multe echipamente de munc afectate

K 3 = pagube materiale asupra loca#ieiK 3 = 1 – pagube minore asupra loca#iei




132

K 3 = 2 – pagube medii asupra loca#ieiK 3 = 5 – pagube majore asupra loca#iei

K 3 = pagube materiale asupra mediului înconjur torK 3 = 1 – pagube minore asupra mediului înconjur torK 3 = 2 – pagube medii asupra mediului înconjur tor

K 3 = 5 – pagube majore asupra mediului înconjur torCoeficien#ii pot fi defini#i de evaluatori func#ie de condi#iile concrete din unitate,activitate desf $urat, etc

Concluzii

Pentru a stabili o prioritate real în realizarea msurilor stabilite ca urmare a uneievaluri a riscurilor $i pentru a da o imagine cât mai aproape de realitate asupra daunelor carese pot produce prin manifestarea factorilor de risc identifica#i, este necesar a se #ine cont detoate elementele care concur la aceste manifestri.

Autorii lucr rii consider c metodele de evaluare trebuie s #in cont $i de elemente

cum ar fi pagubele materiale, numr de personal afectat, dar $i de experien#a $i pregtirealucr torilor, a influen#ei timpului de expunere, etc. astfel încât angajatorul s fie în deplintatecuno$tin# asupra efectelor $i priorit#ii msurilor ce trebuiesc adoptate.




133

ASPECTE GENERALE PRIVIND REALIZAREA EVALU#RIIRISCURILOR PE LINIE DE SECURITATE I S#N#TATE ÎN MUNC#

LA UNIT#&ILE CARE REALIZEAZ# ACTIVITATEA DE

RECONDI&IONARE A ELEMENTELOR CUPLAJELOR.VIOREL T) NAS), ADRIAN FLOROIU

Rezumat: In lucrare este prezentat o clasificare a cuplajelor, for # ele care ac # ioneaz asupra elementelorintermediare ale acestora precum $i unele dintre metodele de recondi # ionare utilizate de ctre unit # ile carerealizeaz asemenea activit # i. De asemenea sunt prezentate aspecte generale ale activit # ii de evaluare ariscurilor , scopul principal fiind acela de a proteja sntatea $i securitatea lucr torilor. Evaluarea riscurilor,realizeaz diminuarea posibilit # ii de vt mare a lucr torilor $i de afectare a mediului, ca urmare a activit # ilorlegate de munc.

Cuvin te cheie: uzarea pieselor, reconditionarea pieselor, pericol, risc, evaluarea riscului

1. Introducere

Cuplajele sunt organe de ma$ini sau sisteme mecanice echivalente care realizeaz legturaîntre dou elemente succesive ale unui lan# cinematic simplu sau între dou subansambluri aleunei transmisii complexe.

a. Dup modul de transmitere a momentului de torsiune, cuplajele se clasific în:

- Cuplaje mecanice- Cuplaje hidraulice- Cuplaje electromagnetice b. Dup natura legturii între elementele lan#ului cinematic legate prin cuplaj:- Cuplaje fixe- Cuplaje mobilec. Dup natura comenzii:- Cuplaje comandate- Cuplaje automate

Indiferent de modul de transmitere a mi$crii de rota#ie, elementele componente ale cuplajelorîn timpul func#ionrii acestea sunt supuse la solicitri frecvent întâlnite cum ar fi: frecarea $iuzura.

Pe baza studiilor tribologice a rezultat c frecarea este un fenomen complex, iar uzura este oconsecin# a acesteia. Acest fenomen este înso#it de un proces termic.

Procesul de frecare-uzare evolueaz diferit, fiind influen#at de o serie de factori, dintre care se pot aminti:v - natura materialelor;v - tratamentul (termic, termochimic, etc.) aplicat suprafe#elor;v - felul frecrii;v - tipul lubrifiantului;v - prezen#a unor aditivi;

Frecarea apare ca urmare a mi$crii relative dintre dou suprafe#e $i conduce la modificareageometriei acestora, la transformarea energiei cinetice în cldur $i la modificareacaracteristicilor mecanice ale pieselor în contact. Aceste modificri produc scoaterea dinfunc#iune par #ial sau total a celor dou piese $i/sau a ansamblului respectiv.

For #a de frecare este o for # tangen#ial la nivelul suprafe#ei de contact dintre corpurile aflateîn mi$care relativ, ceea ce determin înclzirea $i uzarea suprafe#elor. Toate aceste fenomene




134

constituie fenomenul de frecare.În domeniul fabricrii $i recondi#ionrii prin încrcare, una din condi#iile de baz care

concur la realizarea acestui fapt, este cea a utilizrii în procesul de elaborare a tehnologiei deîncrcare a unor materiale optime care s asigure o rezisten# bun la frecare, uzur , oboseal $i nu în ultimul rând s fie economice.

2. Particularit')i privind opera)iile efectuate în unit')i care realizeaz' activit')i derecondi)ionare a elementelor intermediare ale cuplajelor

La unit#ile care realizeaz activitatea de recondi#ionare se poate efectua prin încrcareaelementelor intermediare ale cuplajelor, se utilizeaz urmtoarele procedee:

1) Încrcarea prin sudare - prin depunerea de metal se compenseaz uzura piesei. Sudarease poate face prin mai multe metode, în func#ie de material (o#el slab aliat sau înaltaliat).

a) Sudarea prin topire cu arc electric – care se aplic în special o#elurilor slabaliate care se sudeaz cu preînclzire $i r cire lent.

b) Sudarea cu arc electric - Piesele supuse uzurii (con#in 1,5 – 13 % Mn) suntînclzite la 12000 C $i dac sunt r cite lent se separ carburi de mangan care

produc fragilitatea o#elurilor (apar fisuri); sudura se execut pe por #iuni mici (se asigur o zon de înclzire redus $i o durat scurt) care sunt r cite imediatcu ap.

c) Sudarea electric sub strat de flux – este o metod foarte des utilizat îndomeniul recondi#ionrii pieselor uzate, ob#inându-se durit#i mari alematerialelor (40 – 45 HRC), rezisten# la uzare , rezisten# la coroziune $irefractaritate. Opera#iile de sudare sub strat de flux se efectueaz cu ma$inisemiautomate sau automate.

d) Depunerea aliajelor dure prin sudare cu arc electric – aliaje ce con#in W $i Crcu liant pe baz de Co $i Fe, duritatea stratului depus variind între 38 – 65HRC

2) Încrcarea prin metalizare – aceast metod are mare eficien# economic.Tehnologia de încrcare prin metalizare cuprinde mai multe opera#ii $i anume: controlulvizual al piesei, cur #irea $i degresarea piesei, controlul complex al piesei( deforma#ii, uzuri,fisuri), pregtirea suprafe#elor pentru metalizare de care depinde aderen#a stratului metalizat.Metalul pulverizat ader pe pies în dou moduri: mecanic ( prin ptrunderea particulelor

pulverizate printre asperit#ile piesei) sau cu ajutorul unui strat intermediar (un strat dintr-unmetal sau aliaj care realizeaz o re#ea de micropuncte de sudare cu piesa $i o aderen# mecanic). Prelucrarea mecanic se face func#ie de tipul piesei $i locul prelucr rii. Pregtirea

piesei prin utilizarea unui strat intermediar se face de obicei cu ajutorul unor aliaje de Mo, Ni-Al, Cr-Fe-Al. Aceast metod simplific opera#iile de pregtire, fiind necesare numai prelucrarea mecanic a spa#iului pentru metalizare si sablare. Metalizarea propriuzis serealizeaz prin pulverizare, piesa fiind fixat în dispozitivul $i ma$ina unealt care asigur mi$crile necesare, dispozitivul fiind introdus într-o hot absorbant. Suprafe#ele care nutrebuiesc metalizate sunt protejate împotriva pulverizrii prin acoperire cu benzi adezive,tabl sub#ire sau past de protec#ie. Parametrii tehnologici sunt urmtorii: temperatura de

preînclzire a piesei 80-1800C , distan#a dintre pies $i aparatul de pulverizare este de 180-200mm (pentru aplicarea stratului intermediar este de 125-150 mm), unghiul dintre axa conuluide metal pulverizat $i suprafa#a piesei este de 900 (poate fi de minimum 450, la unghiuri maimici cre$te porozitatea stratului pulverizat), grosimea optim a stratului metalizat va fi de 0,5

mm.În urma încrcrii piesei cu stratul metalizat se efectueaz prelucr rile necesare pentru a aduce




135

piesa la dimensiunile ini#iale. De regul se fac prelucr ri prin strunjire $i apoi rectificare cu piatr cu granula#ie mare.

3) Încrcarea prin acoperiri galvanice $i chimice – aceste procedee constau în depunereaelectrolitic a unor metale pe suprafa#a pieselor uzate ale cuplajelor pentru aducerea lor la

dimensiunile ini#iale. Ca avantaje: suprafe#ele acoperite au duritate $i rezisten# la uzare mari,stratul depus este uniform $i foarte precis controlat, nu se modific structura materialului $icaracteristicile mecanice ale piesei, procesul tehnologic poate fi automatizat. În func#ie demetalul depus se folosesc urmtoarele procedee de încrcare: cromare, fierare $i cuprare.Datorit materialelor utilizate la fabricarea elementelor intermediare ale cuplajelor ar putea fifolosit procedeul de fierare care se mai nume$te $i o#elire. Aceasta const în depunerea pe caleelectrolitic a fierului pe suprafa#a piesei uzate. Electrolitul utilizat este o solu#ie apoas cusruri de Fe (sulfat de Fe, clorur de Fe $i Mg), piesa se leag la catod, iar anodul este o plac de fier sau o#el cu 0,27%C, 0,2%Mn, 0,04%Si $i 0,04%S. Stratul depus va avea compozi#iachimic de 0,16%C, o,04%Si $i restul Fe, f r Mn $i S. Pentru a ridica duritatea stratuluidepus se poate aplica tratament termochimic cum ar fi carburare sau nitrurare.

Dup aplicarea unui procedeu men#ionat mai sus elementele intermediare ale cuplajelor vor fisupuse unor opera#ii de tratament termic (recoacere, clire, revenire) în func#ie de naturamaterialului sau al propriet#ilor dorite.

3. Aspecte generale privind evaluarea riscurilor în unit')i care realizeaz' activit')i derecondi)ionare a elementelor intermediare ale cuplajelor

Evaluarea riscurilor de îmbolnvire $i accidentare profesional, la locurile de munc unde se realizeaz activit#i de recondi#ionarea elementelor intermediare ale cuplajelor, se

poate efectua, parcurgând urmtoarele etape:Etapa nr. 1- Stabilirea echipei de evaluare a risculuiOrganizarea unei evaluri de risc adecvate, impune alegerea în echipa de evaluare, a

unor persoane competente, compus în principal din:- angajator sau reprezentantul su autorizat (administrator, director,împuternicit,etc.);

- lucr torii desemna#i pentru activit#ile de prevenire $i protec#ie $i/sau serviciulextern;

- conductorii locurilor de munc din cadrul atelierelor de sudur $i sec#iei undese efectueaz opera#iile de tratament termic;

- reprezentan#ii lucr torilor din cadrul unit#ii;- medicul de medicina muncii;

Func#ie de natura pericolelor $i gravitatea presupus a riscurilor, din echipa de evaluarea riscurilor, mai pot face parte $i exper #i din alte unit#i. Numrul membrilor care trebuie implica#i în ac#iunea de evaluare a riscurilor, depinde

de mrimea unit#ii $i de gravitatea riscurilor prezente la posturile de lucru.Mrimea $i activitatea economic a unit#ii determin gradul de complexitate, timpul $i

resursele alocate pentru realizarea evalurii riscurilor.Etapa nr. 2-Stabilirea posturilor de lucru *i a zonelor de evaluarePentru stabilirea posturilor de lucru $i a zonelor de evaluare, se realizeaz o analiz

general, care va servi drept baz pentru investiga#iile ulterioare ale posturilor de lucru $i pentru eventuala solicitare de participare a unor speciali$ti. Echipa de evaluare a riscului, vaanaliza numrul posturilor de lucru cu tehnologie $i organizare similare, existente. Pentru

acestea, criteriul principal în vederea evalurii riscului este tipul de pericol existent. Dac pericolele sunt similare, o singur evaluare de risc, poate acoperi mai multe posturi de lucru.




136

În cazul în care posturile de lucru sunt diferite, dar anumite pericole $i msuri de prevenire potfi identice, relevante pentru o întreag zon, se recomand introducerea zonelor de evaluare.

În aceast etap, echipa de evaluare a riscului, va realiza:- ob#inerea planului de situa#ie al unit#ii (birouri $i zona de produc#ie);- identificarea posturilor de lucru $i pozi#ionarea acestora în plan (utilaje $i/sau

instala#ii de sudur , cuptoare pentru tratament termic, instala#ii pentru tratareasuprafe#elor pieselor recondi#ionate, etc.- identificarea posturilor de lucru cu tehnologie similar ;- identificarea pericolelor de incendiu, explozie, zgomot, ce acoper mai multe posturi

de lucru $i formarea zonelor de evaluare a riscului.Etapa nr. 3-Realizarea examin'rii generale a posturilor de lucruToate posturile de lucru $i zonele de evaluare, se vor verifica din punctul de vedere al

respectrii prevederilor legale în domeniul securit#ii $i snt#ii în munc. Pentru aceasta, seva utiliza “Lista de verificare pentru examinarea general”, adaptat la specificul unit#ii $i,în special la prevederile legale în vigoare. Echipa de evaluare a riscului, va colecta sau stabili,informa#iile $i documentele specificate în list, privind:

- amplasarea locului de munc;- lucr torul care efectueaz lucr ri la acest loc de munc, acordând o aten#ie special

persoanelor care pot fi mai grav afectate de pericol (femei însrcinate, tineri, sau persoane cudizabilit#i), #inând cont $i de celelalte categorii de personal (lucr torii cu timp de munc

par #ial, subcontractorii $i persoanele aflate în vizit în unitate);- echipamentele de munc utilizate, materialele $i procedeele utilizate în desf $urarea

fluxului tehnologic de recondi#ionare a pieselor uzate;- sarcinile realizate de lucr tor, la locul de munc;- pericolele care au fost deja identificate $i care sunt sursele acestora;- consecin#ele posibile ale pericolelor existente;- msurile de protec#ie care se aplic la acest loc de munc;- accidente $i boli profesionale raportate la locul de munc respectiv;- prevederile legale $i alte reglementri în vigoare, privind securitatea $i sntatea

lucr torilor, la acest post de lucru. Neconformit#ile fa# de cerin#ele tehnice minime legale, trebuie ca regul de baz, s

fie eliminate imediat, iar activit#ile s fie oprite pân la punerea în conformitate. Pentruneconformit#ile fa# de cerin#ele organizatorice minime legale, se vor dispune msuri deremediere în etapele urmtoare ale evalurii, dac acestea nu constituie un pericol grav $iiminent de accidentare.

Examinarea general a posturilor de lucru, se va finaliza cu identificareaneconformit#ilor pentru care vor fi stabilite msuri de remediere. Msurile de natur tehnic,

se implementeaz imediat. Dup remedierea acestora, planul de prevenire $i protec#ie, vacuprinde numai ac#iuni de monitorizare a msurilor implementate.Etapa nr. 4-Identificarea pericolelor specifice de la locul de munc' Dup ce s-a realizat examinarea general $i au fost colectate informa#iile de baz

prezentate în etapele anterioare ale lucr rii, se poate începe procedura de identificare a pericolelor specifice locului de munc $i/sau zonele de evaluare. Echipa de evaluare a riscului,trebuie s planifice în primul rând, traseul de urmat, pentru întreaga loca#ie, urmând fluxultehnologic din unitate. Pe parcursul traseului, vor fi implica#i to#i lucr torii $i conductorii,care cunosc $i sunt familiariza#i cu specificul locurilor de munc $i/sau zonele de evaluarevizitate. Fiind stabilit traseul care va fi urmat, se va proceda la întocmirea “Listelor deverificare” pentru identificarea pericolelor specifice, la locurile de munc, respectiv la zonele

de evaluare, care const în:a) intervievarea lucr torilor prezen#i, întrebrile având în vedere, aspecte privind:




137

- dac la locul de munc respectiv au avut loc accidente de munc;- dac la locul de munc respectiv au avut loc incidente;- dac se cunosc bolile profesionale care pot aprea la locul de munc respectiv;- dac exist probleme de sntate ale lucr torilor, de la locul de munc respectiv.

b) observarea fluxului de lucru $i activit#ilor care se desf $oar .

În aceast faz, acurate#ea observa#iilor va depinde de cuno$tin#ele $i experien#amembrilor echipei de evaluare a riscului. Pentru finalizarea procesului de identificare a pericolelor specifice locului de munc, fiecare pericol trebuie discutat în cadrul echipei deevaluare.

Când s-a convenit de comun acord a membrilor echipei de evaluare, asupra unui pericol,acesta va fi consemnat în “Planul de prevenire $i protec#ie”.

Etapa nr. 5-Analizarea pericolelor specifice identificatePornind de la regula de baz c lucr torul trebuie s î$i desf $oare activitatea în condi#ii

de securitate, punctul de plecare pentru analizarea pericolelor, îl reprezint posibilitateaeliminrii cauzelor, prin identificarea op#iunilor de reducere a consecin#elor pericolelor. Înacest sens, trebuie s se acorde cu precdere, aten#ie aspectelor tehnice $i organizatorice, ale

sistemului de munc, care pot sau nu pot fi modificate sau schimbate. Pericolele care nu pot fieliminate în mod rezonabil, necesit evaluarea, pentru a se determina dac riscul respectiveste acceptat sau nu. Echipa de evaluare a riscului, trebuie s se informeze din diferite surse,respectiv, standarde interna#ionale, studii de cercetare, sau s apeleze la exper #i în domeniu,

pentru a afla mai multe despre pericolul specific respectiv. În faza de analizare a pericolelorspecifice identificate, trebuie s se #in cont de valorile limit de expunere existente pentruanumite pericole, respectiv, vaporii, fumul, praful, zgomotul, etc. Dac în analiza situa#ieiunui loc de munc aceste limite sunt dep$ite, echipa de evaluare a riscului, va trebui s solicite msur tori pentru determinare nivelului, efectuate de ctre speciali$ti.

Etapa nr. 6- Evaluarea riscurilor generate de pericolele identificateÎn aceast etap, echipa de evaluare a riscului, identific gravitatea $i probabilitatea

consecin#elor unui pericol, respectiv, accidentele de munc $i bolile profesionale care se pot produce, luând în considerare atât efectele acute cât $i cele cronice asupra securit#ii $isnt#ii în munc, a lucr torului $i procedeaz la:

a.) Evaluarea fiecrui pericol din punct de vedere al claselor de gravitate a vtmrii,care iau în considerare vârsta, condi#ia $i for #a fizic, sexul, grupurile sensibile la riscurispecifice de munc $i anume:

- mortal (consecin#a unui pericol este un accident mortal);- foarte grav (consecin#a unui pericol este un accident de munc grav, ce are ca rezultat

invaliditate sau incapacitate temporar de munc mai mare de 90 zile);- grav (consecin#a unui pericol este un accident de munc, ce are ca rezultat incapacitate

temporar de munc de 3 pân la 90 de zile);- moderat (consecin#a unui pericol este un accident de munc, ce are ca rezultatincapacitate temporar de munc de 1-2 zile).

b.) Evaluarea probabilit#ii unui pericol de a cauza vtmare, unde sunt lua#i în calculurmtorii factori:

- caracteristicile intrinseci ale pericolului;- posibilitatea de a recunoa$te o situa#ie periculoas pentru a evita consecin#ele;- posibilitatea producerii unei situa#ii periculoase;- frecven#a $i durata expunerii la o situa#ie periculoas.c.) Alocarea unui pericol a unei clase de probabilitate.În baza analizei dovezilor acumulate, echipa de evaluare a riscului, ajunge la un

consens, pentru alocarea unei clase de probabilitate, conform urmtoarelor elemente:- foarte probabil - pericolul apare în cel mult o dat în 10 zile lucr toare;




139

odat pe an, privind eficien#a msurilor implementate.Dup finalizare, echipa de evaluare a riscului, prezint spre a ob#ine sprijinul

angajatorului, privind realizarea msurilor stabilite în planul de prevenire $i protec#ie.

3. Concluzii

a.) Scopul de baz privind evaluarea riscurilor, în desf $urarea activit#ii derecondi#ionare a elementelor intermediare ale cuplajelor, este $i va r mâne întotdeauna

prevenirea riscurilor profesionale. Eliminarea acestora, nu este posibil întotdeauna întotalitate $i atunci este necesar reducerea, pân la valori reziduale, care trebuiesc controlate.

b.) Evaluarea riscurilor, trebuie astfel realizat, încât s permit lucr torilor dincompartimentele de securitate $i sntate în munc, s realizeze activit#i privind:

- identificarea pericolelor existente $i evaluarea riscurilor asociate acestora;- evaluarea riscurilor în scopul selectrii adecvate a echipamentelor, substan#elor

utilizate $i organizarea locurilor de munc;- verificarea dac msurile de prevenire sunt adecvate;

- observarea dac to#i factorii relevan#i sau ascun$i lega#i de procesul de munc au fostlua#i în considerare;

- contribu#ii efective la ameliorarea strii de securitate $i sntate în munc.c.) Evaluarea de risc este un proces continuu $i trebuie reînnoit periodic pentru a reflecta

schimbrile condi#iilor de munc. O astfel de reînnoire, se recomand o dat pe an $i defiecare dat când condi#iile de munc se schimb semnificativ.

d.) În urma realizrii evalurii riscurilor, se vor putea stabili msurile tehnice,organizatorice $i sanitare, specifice fiecrei unit#i, pentru minimizarea sau chiar înlturareariscurilor de accidentare $i îmbolnvire profesional a lucr torilor.

e.) Indiferent c este vorba de un post de lucru, un atelier sau o întreprindere, evaluareariscurilor permite ierarhizarea riscurilor în func#ie de dimensiunea lor $i alocarea eficient aresurselor pentru realizarea msurilor prioritare.

f.) Procedura de evaluare prezentat, se consider ca fiind o abordare integrat $i serefer la faptul c evaluarea riscurilor este un proces ce are ca scop îmbunt#irea continu acondi#iilor de munc. Etapele parcurse în lucrare, de la identificarea pericolelor $i pân laimplementarea msurilor, trebuie urmate de monitorizarea condi#iilor de lucru $i a msurilorde prevenire aplicate, deoarece în timp, pot aprea noi pericole din cauza schimbrilor detehnologie, a sarcinilor de lucru, etc.BIBLIOGRAFIE1. Tnas, V., Serban, C., The effect of the friction and wearing on the intermediate elements of the couplings(essay no. 1 doctorate), International Conference on Materials Science and Engineering, Universitatea“Transilvania”, Bra$ov, 22-24 Februarie, 2007, P.3.19

2. Tnas, V., Serban, C., The efficient choice of the loading proceedings and materials of the couplingsintermediate elements and of the treatments to be applied (essay no. 2 doctorate), International Conference onMaterials Science and Engineering, Universitatea “Transilvania”, Bra$ov, 22-24 Februarie, 2007, P.3.203. Tnas, V., Serban, C., Modern tehnologies in upgrating worn-out surfaces on coupling system Conferin)atiin)ific' UgalMat, Universitatea “Dunrea de Jos”, Gala#i, 19-20 Octombrie 2007, 394-3984. Darabont, Al., 'tefan, P., Protec)ia muncii, Editura Didactic $i Pedagogic, R.A. Bucure$ti, 1996, ISBN973-30-4256-05. Comisia European-Direc#ia General de Munc, Rela#ii Industriale $i Probleme Sociale, Memento pentruevaluarea riscurilor profesionale, Bruxelles, 19966. Ministerul Muncii, Familiei $i Egalit#ii de 'anse-Inspec#ia Muncii, Ghid de evaluare a riscului, Bucure$ti,2007




140

RISCURI SPECIFICE MEDIULUI DE MUNC#

DANILIUC CONSTANTIN

Rezumat : Dup o scurt prezentare a scopului evalurii riscurilor, a procedurii de evaluare a riscurilor, în

cadrul etapei de identificare a riscurilor profesionale sunt analiza # i o parte din factorii de risc specificimediului de munc. Analiza acestora se refer la influen # a lor asupra executantului, respectiv consecin # eleexpunerii organismului uman la ac # iunea factorilor de risc.

1. Introducere

Campania ,,Locuri de munc sigure $i sntoase” se adreseaz tuturor factorilorimplica#i în îmbunt#irea evalurii riscurilor la locurile de munc $i vizeaz promovarea uneiabordri manageriale integrate a evalurii riscurilor.

Evaluarea riscurilor const într-o examinare atent $i sistematic a tuturor aspectelorlegate de munc, pentru a identifica ce pericol poate provoca o vtmare, pentru a stabili dac

pericolele pot fi eliminate sau nu, $i dac nu, ce msuri de prevedere sau de protec#ie trebuieluate pentru a #ine sub control riscurile.Prin pericol se în#elege orice surs poten#ial de vtmare a integrit#ii corporale $i

snt#ii lucr torilor – materiale, echipamente, metode sau practici de munc. Aceste vtmrigenereaz accidente de munc sau boli profesionale, care, pe lâng costurile umane pentrulucr tori $i familiile acestora afecteaz, de asemenea, resursele sistemelor de sntate $i

productivitatea întreprinderilor. O alt defini#ie a pericolului dat în literatura de specialitateeste urmtoarea: ,,Pericolul este proprietatea intrinsec a materialelor, a surselor de energiesau capacitatea echipamentelor tehnice, a metodelor sau practicilor de lucru de a cauza daunecorporale sau materiale”.

Riscul reprezint combina#ia între probabilitatea mai mic sau mai mare a unui pericol

de a cauza o vtmare $i gravitatea vtmrii.R = P X GAlte defini#ii ale riscului conform literaturii de specialitate:,,Riscul este combina#ia între probabilitatea $i gravitatea unei posibile leziuni sau

afectri a snt#ii într-o situa#ie periculoas”.,,Riscul este probabilitatea ca vtmarea corporal sau paguba material s se realizeze

în condi#iile expunerii la pericol, cu anumite consecin#e privind gravitatea”.Evaluarea riscurilor poate fi considerat o activitate cheie pentru reducerea accidentelor

de munc $i a îmbolnvirilor profesionale. Corect aplicat poate îmbunt#i securitatea $isntatea în munc precum $i performan#a întreprinderilor, în general.

Evaluarea riscurilor permite luarea unor msuri eficiente pentru protejarea lucr torilor,

angajatorii având datoria $i responsabilitatea de a asigura securitatea $i sntatea lucr torilorîn toate aspectele legate de munc.

Procesul de evaluare a riscurilor este structurat astfel:- identificarea pericolelor la locul de munc $i a persoanelor expuse;- evaluarea riscurilor care nu pot fi eliminate $i clasificarea acestora în ordine

prioritar ;- deciderea ac#iunilor preventive pentru eliminarea sau #inerea sub control a

riscurilor;- stabilirea msurilor concrete de prevenire $i protec#ie care trebuie luate pentru a proteja lucr torii;

- punerea în aplicare a msurilor, monitorizarea func#ionrii $i eficacit#ii acestora,revizuirea msurilor dac este cazul.




142

2. Factori de risc chimic – gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici- pulberi în suspensie în aer- gaze sau vapori inflamabili sau explozivi

3. Factori de risc biologic – microorganisme în suspensie în aer: bacterii, virusuri,spiroche#i, ciuperci, protozoare, etc.).

4. Caracterul special al mediului – subteran, acvatic, subacvatic, ml$tinos,aerian,cosmic,etc.B. Factorii de risc proprii mediului social de munc sunt de natura rela#iilor interumane.

Un climat social neadecvat este caracterizat de:- rela#ii primare necorespunztoare ( izolarea noului angajat, lipsa de asimilare într-un

grup, tensiuni între categorii de vârst, rela#ii insuficient consolidate, etc.);- deficien#e de comunicare (indiferen#, ostilitate);- lipsa de satisfac#ie în munc cauzat de: condi#ii improprii la locul de munc,

efectuarea unei activit#i pentru care persoana nu este calificat, un program de lucru încrcat,rela#ii neprincipiale cu colegii sau superiorii, etc.).

Influen#a mediului de munc asupra celorlalte componente ale sistemului de munc

poate fi considerabil. Asupra executantului, de exemplu, poate produce atât efecte fiziologicecât $i psihice sub form de vtmri sau stri patologice.

Vom analiza în continuare, pe scurt, consecin#ele posibile ale influen#ei unor factori derisc proprii mediului fizic ambiant asupra executantului.

Microclimatul locului de munc se refer la temperatura excesiv a aerului, umiditateanecorespunztoare a aerului, curen#ii de aer. Factorii de microclimat ac#ioneaz direct asupraexecutantului $i pot provoca o serie de transformri fiziologice.

Temperatura mediului ambiant determin fenomenul de termoreglare a organismului,care are rolul de a men#ine echilibrul termic al acestuia. În condi#ii normale de temperatur ,temperatura intern a organismului se men#ine constant în jurul valorii de 370 C. Dac temperatura mediului cre$te, se intensific procesul de cedare a cldurii spre exterior –transpira#ie -, iar dac scade se declan$eaz procesul de termogenez –tremur turi. Reac#iaorganismului la cldura sau frigul excesiv este condi#ionat de variabile individuale, cum arfi: vârsta, sexul, constitu#ia fizic, aptitudinile de aclimatizare, etc.

Expunerea la cldur excesiv poate determina dureri cutanate, vezica#ii pe suprafa#aepidermei sau chiar arsuri, senza#ii de vom $i ame#eli, cre$terea ritmului cardiac $i chiarmoartea. Expunerea la temperatur sczut poate produce atât dereglri cu caracter patologic,localizate în special la extremit#i (reac#ii acute inflamatorii, deger turi, congelri), cât $itulbur ri de ordin general (tulbur ri de nutri#ie, dereglri ale func#iilor respiratorii, scdereaimunit#ii).

Starea de disconfort termic este cu atât mai repede perceput cu cât temperatura se

îndeprteaz de limitele ,,bunei stri fiziologice” limite care variaz în func#ie activitateadesf $urat $i nivelul de solicitare fizic.Temperatura 0C

Tipul activit#iiminim optim maxim

Munc de birou 18 21 24Munc u$oar - pozi#ie $ezând 18 20 24Munc u$oar – pozi#ie ortostatic 17 18 22Munc grea 15 17 21Munc foarte grea 14 16 20Categoria de munc u$oar /grea se stabile$te în func#ie de consumul de energie, de

gradul de solicitare a mu$chilor, de repartizarea efortului asupra masei musculare.

Umiditatea relativ a aerului este un alt factor de risc al microclimatului, care poateafecta direct organismul uman. Scderea umidit#ii sub 30% (aer uscat) produce uscarea




143

mucoaselor oculare $i respiratorii, ceea ce duce la scderea capacit#ii de aprare fa# de floramicrobian din aer $i spore$te riscul de îmbolnvire. Cre$terea umidit#ii peste 70% devineduntoare deoarece împiedic eliminarea normal a transpira#iei, perturbând procesul determoreglare a organismului.

Curen # ii de aer influen#eaz de asemeni starea de confort termic. La aceea$i

temperatur , în func#ie de viteza lor, pot provoca disconfort, iar la dep$irea anumitor limite perturb termoreglarea organismului. Astfel, în sezonul cald, viteza curen#ilor de aer nutrebuie s dep$easc 0,6 m/s când se lucreaz în pozi#ie $ezând, respectiv 1,5 m/s când selucreaz în pozi#ie ortostatic.

Zgomotul este sunetul nedorit perceput de ureche. Nivelul de zgomot este rezultatulenergiei ce mi$c aerul $i transmite oscila#ii/vibra#ii de la surs la urechi. Din punct de vedereal perceperii lor de ctre organul auditiv, oscila#iile acustice se clasific în:

- infrasunete – cu frecven#a sub 16 Hz- sunete - cu frecven#a între 16 $i 16000 Hz- ultrasunete - cu frecven#a peste 16000 HzDomeniul de frecven# audibil este cuprins între 20 $i 20000Hz.

În mod normal, la fiecare loc de munc cele trei categorii se suprapun atât în ceea ce prive$te componen#a spectrului oscila#iilor generate de echipamentele tehnice, cât $i în ceeace prive$te ac#iunea lor asupra organismului uman.

Pe lâng intensitate, un alt parametru important este durata zgomotului. În func#ie dedurat (T) se pot distinge urmtoarele categorii de zgomot:

- zgomot impulsiv –T de ordinul a câteva zeci de milisecunde;- zgomot stabil – varia#ia nivelului de zgomot nu dep$e$te 5 dB;- zgomot fluctuant – varia#ia nivelului de zgomot dep$e$te 10-15 dB;- zgomot intermitent – perioadele cu nivel ridicat alterneaz cu perioade cu

nivel nesemnificativ.În urma expunerii la ac#iunea unui zgomot intens apare oboseala auditiv , un fenomen

de uzur reversibil, dar revenirea este din ce în ce mai dificil în cazul expunerii persoaneiun timp mai îndelungat la ac#iunea zgomotului. În acest caz are loc o trecere lent, insensibil,din domeniul tulbur rilor func#ionale în cel al modificrilor organice, adic al apari#ieisurdit#ii. Surditatea profesional este rezultatul expunerii la ac#iunea zgomotului $idebuteaz cu dificult#i în perceperea comunicrilor verbale curente. Dup un timp voceanormal nu mai perceput decât la mic distan#.

Expunerea la ac#iunea zgomotului poate avea efecte negative asupra:- func#iilor organismului uman: cefalee înso#it de grea#, oboseal, scdere în

greutate,disfunc#ii respiratorii, accelerarea ritmului cardiac, etc.;- sistemului nervos: tulbur ri ale somnului, senza#ii de disconfort, nevroze, modificri

psiho-afective, etc.;- func#iei vizuale: degradarea capacit#ii de apreciere real a distan#ei, deficien# înrecunoa$terea luminilor colorate, etc.

În urma expunerii la infrasunete se constat instalarea rapid a unei oboseli marcate,scderea tensiunii arteriale, accelerarea ritmului cardiac, tremur turi $i frisoane ale mu$chilor,diminuarea tonusului muscular.

Expunerea la ac#iunea ultrasunetelor poate afecta întreg organismul sau numai anumiteorgane sau sisteme: organul auditiv, sistemul nervos, endocrin, muscular, sanguin. Laintensitate foarte mare efectul poate fi chiar moartea instantanee.

Iluminatul este un alt factor de risc propriu mediului fizic ambiant. Poate influen#anegativ activitatea executantului prin:

- nivel de iluminare sczut- str lucire




144

- pâlpâireÎn procesul muncii ochiul este solicitat în activitatea de orientare $i coordonare a

func#iilor organismului. Aceast solicitare este mai intens în munca mecanizat $iautomatizat decât în cea manual. Dac iluminatul la locul de munc nu este corespunztor,efortul vizual provoac, în general, o stare de oboseal. Un iluminat slab, necorespunztor,

provoac senza#ia de corp str in în ochi, fotofobie, lcrimare, senza#ia de greutate în regiuneafrun#ii, cefalee, dureri periorbitale. Între bolile determinate de un iluminat necorespunztor senumr $i nistagmusul, care înseamn lipsa de coordonare a mu$chilor globilor ocular, întâlnitîn general la mineri.

Al#i factori care, asocia#i cu un iluminat slab, contribuie la producerea de evenimentenedorite, sunt: dozarea incorect a umbrelor, distribu#ia necorespunztoare a luminan#elor înspa#iul înc perii $i planul de lucru, culoarea înc perii $i a planului de lucru, întârzierea deadaptare în schimbarea direc#iei privirii dintr-un spa#iu puternic iluminat spre zone mai pu#inluminate.

O iluminare excesiv (str lucire) poate determina, pe lâng fenomenul de orbire $i gravetulbur ri vizuale.

4. Concluzii

Expunerea organismului uman la ac#iunea factorilor de risc proprii mediului de munc poate produce afec#iuni fizice $i psihice care pot duce la accidente de munc sau îmbolnviri profesionale.

BIBLIOGRAFIE1. Darabont Al.- Valori limit de expunere la agen # ii fizici la locul de munc. Risc $i securitate în munc. I.C.S.P.M., Bucure$ti, nr.1-2/1994.

2. Darabont Al., Pece 't. $i col.- Protec # ia muncii (manual pentru înv#mântul universitar), Editura Didactic $iPedagogic, Bucure$ti 1996.3. Darabont Al., Pece 't., Dsclescu A. – Managementul securit # ii $i snt # ii în munc , vol. 1 $i 2, EdituraAGIR, Bucure$ti 20014. Pece 't. – Protec # ia muncii la temperaturi extreme, M.I.Ch.-I.P.A.C., Bucure$ti 19805. Pece 't., Dsclescu A. – Protec # ia muncii (înv#mânt preuniversitar), Editura Didactic $i Pedagogic,Bucure$ti 1994.6. Pece 't. $i al#ii – Metod de evaluare a riscurilor de accidentare $i îmbolnvire profesional la locurile demunc , I.C.S.P.M. Bucure$ti1998.7. Directiva 86/188/CEE referitoare la protec # ia lucr torilor contra riscurilor datorate expunerii la zgomot întimpul lucrului.




145

DINAMICA_RISCURILOR@PERFORMAN&A.SUSTENABIL#.RO

Ing. DONATELA MIGIREANUIng. GABRIELA C)P)TAN

Summary: The control work involves verification and monitoring to assess the situation, discovery anyirregularities and malpractice, and drawing up suggestions and proposals for improving results, and ifnecessary, measures of coercion.

Present scientific paper hasn t̀ proposed to identify and assess all risks to which it is exposed to alabour inspector Security and Health in Work, it is a simply analysis of some of the risks present in the exerciseof the powers of control and the consequences they have on health Senior Labour Inspectors.

Activities which carried out a labour inspector assumes the presence of specific risks of pregnancywork, working environment.

Risks specific employment pregnancy: pregnancy complexity of work, intensifying work, legal protection deficit.

Among the specific environmental risks at work, remember: noxious, stress at work, violence,harassment, the deficit image of supervisory authority, imbalance between private life and professional life.

All these risks have consequences on the health inspectors work, which will reflect the performance ofits work

1. Introducere

Se spune c e inutil s opre$ti scurgerea timpului $i c cel mai bine este s înve#i s mergi în aceea$i direc#ie cu el. Succesul deplin nu este asigurat atunci când prive$ti dinspretine spre ceea ce e în jurul tu, ci atunci când prive$ti dinspre mediul în care exi$ti $i ac#ionezictre eul tu. Într-un mod asemntor func#ioneaz $i sistemul economic, cu toatecomponentele acestuia: pentru a-$i asigura succesul societatea are nevoie de o viziune asupra

activit#ii ei orientat din exterior ctre interior. Dac societatea economic poate în#elegeschimbrile care intervin permanent în cadrul mediului de afaceri în care opereaz, atunci va putea profita din plin de eventualele ocazii favorabile ale dinamicii economice, cu condi#ia s se axeze pe reac#ia la timp.

Abordarea mediului de afaceri $i a interdependen#elor dintre acesta $i organiza#ie, încontextul tranzi#iei spre o economie de pia# globalizat, constituie o problem de maxim importan#, la a crei rezolvare institu#ia public este chemat s aib un rol activ. Aceasta cuatât mai mult cu cât cunoa$terea în detaliu a multitudinii de variabile interne $i externe ceinfluen#eaz organiza#ia economic este de natur s-i asigure o func#ionalitate eficient, într-un mediu concuren#ial din ce în ce mai acerb. Relativitatea importan#ei impactului sedatoreaz modului în care organiza#ia a anticipat $i s-a pregtit pentru recep#ionarea mesajului

respectiv. De asemenea con#inutul mesajului poate fi în#eles diferit de fiecare receptor în parte, fapt ce va duce la o reac#ie $i un r spuns ce va avea diferite aspecte în func#ie decomponentele psiho-sociale ale fiecrui individ. Aici intervine rolul institu#iilor publice, careîn acest context economic au devenit parteneri activi ai mediului de afaceri având ca scopfinal cre$terea nivelului de trai a fiecrui membru al societ#ii civile.

Este de a$teptat ca aderarea României la UE s conduc la o accelerare a colabor riidintre diferitele structuri economice $i administrative, ca r spuns la sarcinile comunitare ce lerevin. Din aceast perspectiv, func#ionarii publici cu atribu#ii de control sunt obliga#i s adopte o viziune nou asupra principiilor care stau la baza organizrii, func#ionrii $iexercitrii controlului (integrarea, autocontrolul, controlul extern $i specializarea controlului),menite s asigure acoperirea integral a activit#ilor ce necesit a fi supuse controlului în

scopul eficientizrii actului de control. Pentru a face fa# sarcinilor care-i revin, un inspectorcu atribu#iuni de control trebuie s dispun de anumite aptitudini specifice $i de un




146

temperament care s-l ajute s fac fa# situa#iilor limit.Aptitudinile sunt însu$irile fizice $i psihice cu ajutorul crora individul realizeaz cu

eficien# o lucrare ; ele indic posibilit#ile certe ale individului $i au la baz anumite structurifunc#ionale ce se vor reflecta în calitatea activit#ii desf $urate în viitor. Care sunt aptitudinile

pe care trebuie s le aib un organ de control dintr-o institu#ie de stat? „Ini#iativ $i

creativitate; implicare în îndeplinirea atribu#iilor; interpretarea unui volum mare $i diversificatde informa#ii; putere de analiz $i sintez; capacitate de adaptare la un volum suplimentar demunc; caracterul confiden#ial al informa#iilor; propuneri de alternative/op#iuni în tratareacazurilor sau sarcinilor mai complexe; utilizarea eficient a resurselor proprii.”

Temperamentul este forma de manifestare a personalit#ii în ceea ce prive$te energia,rapiditatea, regularitatea $i intensitatea proceselor psihice, reprezentând latura formal,dinamic a personalit#ii. În exercitarea atribu#iilor sale, autoritatea de control nu este supus decât numai îngr dirilor stabilite prin lege, exclusiv în scopul de a asigura recunoa$terea $irespectarea drepturilor $i libert#ilor altora $i pentru a fi satisf cute cerin#ele ordinii publiceîntr-o societate democratic. Numai un temperament puternic $i echilibrat va asigura chiar $iîn situa#ii limit abordarea corect a actului de control.

Lucrarea prezent este structurat în trei pr #i distincte, a cror capitole reprezint defapt etape ale procesului de evaluare a riscurilor la care sunt expu$i func#ionarii publici cuatribu#ii de control.

Autorii prezentei lucr ri $i-au propus s dezbat aceast tem prin particularizarea ei laactivitatea pe care o desf $oar ace$tia ca inspectori de munc în cadrul Compartimentului deControl Securitate $i Sntate în Munc.

Primul capitol, denumit generic “Concepte de baz' ale evalu'rii riscurilor”,urmre$te într-o prim etap definirea evalurii riscurilor, în contextul schimbrilor profundela nivelul organiza#iilor. Nevoia de adaptare la noua legisla#ie comunitar , a condus laimplementarea sistemelor planificate de management al securit#ii $i snt#ii în munc,sisteme care pot anticipa, reac#iona $i genera schimbarea în avantajul fiecrei organiza#iieconomice în parte.

Capitolul 2, cu titlul “Activitatea de control – concept *i garan)ie a eficien)ei *ilegalit')ii activit')ii umane”, reprezint abordarea practic a lucr rii. Unul dintre motivelede baz care ne-au îndemnat la abordarea acestui subiect este cunoa$terea insuficient în #aranoastr a rolului pe care îl au institu#iile de control într-o societate ce se vrea democratic.Subiectul cercetat a fost ales din considerentul c exist multe probleme practice $i de ordinlegislativ în domeniul securit#ii $i snt#ii în munc a lucr torilor institu#iilor publiceimplica#i în activitatea de control, în exercitarea autorit#ii cu care au fost investi#i de ctrestat.

Capitolul “Analiza riscurilor în cadrul activit')ii de control”, este o prezentare a

situa#iei existente, o analiz a mediului intern $i extern în care inspectorul de munc î$idesf $oar activitatea.

Cap.1. CONCEPTE DE BAZ# ALE EVALU#RII RISCURILOR

Una din modificrile esen#iale care s-au produs în ultimele decenii în $tiin#ele muncii,atât în cele care se ocup cu organizarea, cât $i în cele care studiaz problemele profilaxiei $i

protec#iei o constituie trecerea de la modelele unilaterale - economist $i tehnicist, la modelulinterna#ional - circular - cunoscut sub denumirea de model psiho-tehnologic. Acesta are la

baz conceptul de sistem “om-sarcin de munc - mijloace de produc#ie-mediu de munc” $iarat c omul este într-adevr elementul activ, subiectul propriu-zis al oricrui proces de

munc $i asupra cruia se r sfrâng toate disfunc#ionalit#ile acestui sistem.Activitatea uman, vzut ca un sistem “om - mijloc de produc#ie - sarcin de munc -




147

mediu de munc “, prin natura sa include no#iunea de risc profesional.În principiu, exist dou posibilit#i de evaluare a nivelului de securitate a muncii într-

un sistem:Ø evaluare postaccident / boal profesional Ø evaluare preaccident / boal profesional

Evaluarea postaccident este util din punct de vedere a statisticilor de accidente, care pot caracteriza orice organiza#ie din punct de vedere cantitativ $i calitativ prin indicele defrecven# $i de gravitate. În anumite situa#ii aceste informa#ii sunt de mare ajutor pentruaprecierea calit#ii unor locuri de munc din punct de vedere al securit#ii în vedereaimplementrii îmbunt#irilor necesare.

Evaluarea preaccident ia în considerare posibilitatea de producere a accidentelor într-unsistem. Ofer solu#ii înainte de a se întâmpla accidentul.

No#iunea fundamental utilizat este riscul de accidentare/îmbolnvire profesional.Având în vedere importan#a evalurii preaccident, în Europa au fost dezvoltate mai multemetode apriorice :

• controale, verificri - la nivelul locurilor de munc, sec#ii, ateliere, etc.

• metode directe (comparative)• metode indirecte (analitice) - analiza riscurilor pe baza: ergonomiei sistemelor

sau fiabilit#ii sistemelorOricare ar fi metoda de evaluare, aceasta conduce la rezultate concrete $i opera#ionale

dac se bazeaz pe recunoa$terea a patru criterii fundamentale:• rigurozitate $tiin#ific – s decurg dintr-o teorie coerent $i complet;• criteriul finalit#ii – scopul urmrit este realizarea securit#ii, prin diferite

obiective par #iale, care confer particularitate metodelor de analiz;• criteriul complexit#ii – metoda s fie adaptat pentru sistemul dat;• criteriul economic – în func#ie de importan#a $i de gravitatea consecin#elor

posibile.Aceste deziderate se pot realiza numai prin eliminarea sau reducerea riscurilor profesionale, în care scop trebuie întreprins un demers global care s cuprind:

Ø evaluarea riscurilor profesionale;Ø punerea în conformitate a echipamentelor tehnice;Ø stabilirea procedurilor de lucru;Ø ameliorarea condi#iilor de mediu de munc;Ø selec#ia, formarea $i informarea personalului;Ø stabilirea strategiei manageriale.

Punctul de plecare în optimizarea activit#ii de prevenire a accidentelor de munc $iîmbolnvirilor profesionale într-un sistem îl constituie evaluarea riscurilor din sistemul

respectiv.Indiferent dac este vorba de un loc de munc sau de o organiza#ie economic în

ansamblul su, o asemenea analiz permite cunoa$terea, cuantificarea $i ierarhizarea pericolelor în func#ie de dimensiunea lor $i alocarea eficient a resurselor pentru msurile prioritare.

Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemulanalizat $i cuantificarea dimensiunii lor pe baza combina#iei dintre doi parametri:

probabilitatea de manifestare $i gravitatea consecin#ei maxime posibile (cea mai frecvent)asupra organismului uman. Se ob#in astfel niveluri de risc par #iale pentru fiecare factor derisc, respectiv, niveluri de risc global pentru fiecare loc de munc $i nivel de risc globalagregat pentru întregul sistem analizat.

Acest principiu de evaluare a riscurilor este cuprins în standardele europene (CEI812/85, respectiv proiect CEN 1992) $i st la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practic.




148

Obiectivul evalurii riscurilor este s permit angajatorului adoptarea msurilor de prevenire/ protec#ie adecvate referitoare la:

Ø prevenirea riscurilor profesionaleØ formarea lucr torilorØ informarea lucr torilor

Ø implementarea unui sistem de management care s permit aplicarea efectiv amsurilor necesare de prevenire/protec#ie.Scopul de baz al evalurii riscurilor r mâne întotdeauna prevenirea riscurilor

profesionale. Eliminarea acestora nu este posibil întotdeauna $i atunci acestea trebuiescreduse, pân la valoarea unor riscuri reziduale care trebuiesc $i pot fi controlate.

Evaluarea riscurilor trebuie astfel realizat (structurat) încât s permit angajatorilor, persoanelor din compartimentul de securitate sntate în munc (S. S. M.) $i lucr torilor s:

§ identifice pericolele existente $i s evalueze riscurile asociate lor;§ evalueze riscurile în scopul selectrii adecvate a echipamentelor, substan#elor

utilizate $i organizrii locurilor de munc;§ verifice dac msurile de prevenire sunt adecvate;

§ observe dac to#i factorii, relevan#i sau ascun$i, lega#i de procesul de munc aufost lua#i în considerare;

§ contribuie efectiv la ameliorarea strii de securitate $i sntate în munc.Reevaluarea riscurilor profesionale se face $i ori de câte ori intervin modificri în

sistemul de munc (organizarea muncii, introducerea de noi materiale, echipamente, metode, proceduri, etc.) sau ori de câte ori se solicit de cei implica#i.

Pe timpul evalurii $i dup, trebuie urmrit ca riscul s nu fie transferat în alte zone alesistemului de munc $i eliminarea unui risc s nu creeze probleme noi.

Cap.2. ACTIVITATEA DE CONTROL – CONCEPT I GARAN&IE AEFICIEN&EI I LEGALIT#&II ACTIVIT#&II UMANE

Controlul presupune activitatea de verificare $i supraveghere cu scopul evaluriisitua#iei, elucidrii eventualelor abateri $i nereguli, precum $i elabor rii de sugestii $i

propuneri pentru îmbunt#irea rezultatelor, iar în caz de necesitate, luarea msurilor deconstrângere. Atingerea scopului se realizeaz prin func#iile pe care le exercit controlul: deevaluare, de îndrumare $i de constrângere.

În octombrie 1999 a fost înfiin#at, prin Legea 108/1999, Inspec#ia Muncii, institu#iecare exercit atribu#ii de control în domeniul rela#iilor de munc, al securit#ii $i snt#ii înmunc. Aceasta a devenit garantul societ#ii civile în asigurarea respectrii legilor $i aplicarea

principiilor muncii în statul de drept. Activitatea de control a Inspec#iei Muncii are ca scop

asigurarea respectrii $i prevenirea înclcrii dispozi#ilor legale referitoare la rela#iile demunc, securitate $i sntate în munc, protec#ia salaria#ilor care lucreaz în condi#iideosebite, precum $i cele referitoare la asigur rile sociale.

În anul 2004 s-a aprobat Ghidul Controlului care reprezint un ansamblu dereglementri $i norme tehnice care stabilesc tipurile propriu-zise de control, obiectivele $iscopul activit#ii de control, modul de exercitare a controlului $i limitele acestuia,documentele în care se concretizeaz ac#iunile de control, msurile ce pot fi luate de

personalul cu atribu#ii de control $i procedurile de contestare a ac#iunilor de control.Determinarea locului $i rolului Inspec#iei Muncii în cadrul institu#iilor statului a devenit

mai clar , cu atât mai mult cu cât prin constituirea Agen#iei Europene pentru Securitate $iSntate în Munc, a fost recunoscut $i la nivel interna#ional contribu#ia benefic a acestui

organ în realizarea unui climat de munc sigur $i sntos pentru to#i lucr torii.




149

Cap.3 ANALIZA RISCURILOR ÎN CADRUL ACTIVIT#&II DE CONTROL

Rela#ia între munc $i sntate este foarte puternic. Numeroase studii au pus îneviden# efectele pozitive ale muncii asupra snt#ii: munca ne organizeaz programul, ne

ofer un statut social, cre$te sentimentul de autoeficacitate $i stima de sine, ne permite s nedezvoltm o re#ea social pe care o putem accesa $i pentru a r spunde nevoilor din via#a personal. În acela$i timp îns, munca ne afecteaz uneori negativ starea de sntate.

Indiferent de natura activit#ii, în orice proces de munc sunt implicate patru elementecare interac#ioneaz $i se influen#eaz reciproc: executantul, sarcina de munc, mijloacele de

produc#ie $i mediul de munc.În preambulul Constitu#iei Organiza#iei Mondiale a Snt#ii, la care toate statele

membre UE sunt pr #i se precizeaz c „mediul de lucru”, de „securitate” $i de „sntate” nutrebuie s fie în#eles într-un sens restrictiv, el vizeaz „to#i factorii fizici $i de alt natur ,capabili s afecteze sntatea $i securitatea lucr torului în mediul de munc”.

În continuare vom analiza cele mai importante riscuri prezente în dou din

componentele sistemului de munc, în care î$i desf $oar activitatea inspectorul de munc dincadrul Compartimentului Control Securitate $i Sntate în Munc, anume sarcina de munc $imediul de munc.

FACTORI DE RISC SPECIFICI SARCINII DE MUNC# Identificarea factorilor de risc dependen#i de sarcina de munc se realizeaz prin analiza

conformit#ii dintre con#inutul sarcinii $i capacitatea de munc a executantului cruia îi esteatribuit, prin precizarea eventualelor opera#ii, reguli de munc $i procedee de lucru gre$ite.

Complexitatea sarcinii de munc' Orice sarcin de munc poate fi considerat ca o problem. Rezolvarea acestei probleme

cade în atribu#iile executantului care are aceast sarcin.De modul în care sarcina de munc este perceput $i rezolvat depinde securitatea în

munc atât a executantului, cât $i a colegilor si. Analiza modului de în#elegere $i rezolvare asarcinilor de munc poate oferi indicii importante pentru îmbunt#irea securit#ii $i snt#iila locul de munc. De foarte multe ori, modul de rezolvare a sarcinilor de munc este adeseaasimilat inspira#iilor momentane ale inspectorilor de munc.

Totalitatea informa#iilor pe care le are executantul asupra sarcinii de munc, la unmoment dat, constituie starea cuno$tin#elor sale despre problem la acel moment. De fiecaredat când el aplic o anumit opera#ie asupra faptelor, el modific starea cuno$tin#elor. Caurmare, rezolvarea unei sarcini de munc, trebuie s urmreasc aceste stri de cunoa$tere în

progresia lor.

Ac#iunile inspectorului de munc pot fi privite ca un proces de asimilare a unor modelecu cunoa$terea $i obiectivele existente. Întregul proces de rezolvare a unei sarcini poate ficonsiderat ca o structur compus din unit#i de plan. Aceast structur organizeaz ac#iuniledeja observate $i include cerin#ele formulate fa# de ac#iunile viitoare.

Actul de control efectuat de inspectorii de munc din cadrul Compartimentului ControlSecuritate $i Sntate în Munc se deruleaz dup un algoritm teoretic, cuprins în Manualulde Inspec#ie. Acesta îns, nu ia în considerare factorul uman cu care interac#ioneaz inspectorul de munc, lsându-i acestuia libertatea de a ac#iona în spiritul respectriilegalit#ii.

Nu întotdeauna materialele de care ia cuno$tin# inspectorul de munc în pregtireaderulrii actului de control sunt de natur s-i ofere informa#ii suficiente astfel încât controlul

s se desf $oare dup un algoritm deja stabilit. Fiecare unitate controlat trebuie privit ca oentitate cu propria personalitate, cu propriile reguli de func#ionare, care de multe ori nu sunt în




150

concordan# cu cerin#ele legislative.Prin specificul activit#ii sale, inspectorul de munc SSM î$i exercit atribu#iile de

control, în cea mai mare parte din timp, în unit#i economice în care exist riscuri (de oricenatur ar fi ele), cu un grad ridicat de periculozitate. De cele mai multe ori, inspectorul demunc trebuie s constate singur prezen#a acestor riscuri, interlocutorul - angajat sau angajator

- , având tendin#a de a le ascunde. Domeniile de activitate pe care le controleaz un inspectorde munc sunt din toate categoriile vie#ii economice, astfel fiind imperios necesar ca organulde control s de#in cuno$tin#e tehnice specifice fiecrui domeniu în parte, în a$a fel încât s

poat adopta fa# de interlocutor o atitudine profesionist. Adoptarea unor tehnologii performante de ctre agentul economic, impune o perfec#ionare continu a cuno$tin#elortehnice ale inspectorului de munc. De asemenea, inspectorul de munc opereaz cu acte $inorme legislative. Chiar dac pregtirea de specialitate a inspectorului de munc SSM nu estecea juridic, prin complexitatea $i rafinarea actului de control, inspectorul de munc trebuie s de#in bune cuno$tin#e juridice specifice activit#ii pe care o desf $oar .

Exist cazuri în care la solicitarea unit#ilor sau în timpul derulrii activit#ii de control,inspectorul de munc este cel care trebuie s sesizeze starea de pericol grav $i iminent de la un

loc de munc $i s dispun msuri, conform atribu#iilor sale, de înlturare a acestei stri.R spunderea $i implica#iile pe care le presupune constatarea prezen#ei unei asemenea stri defapt, sunt de natur s provoace o stare de stres prin con$tientizarea posibilelor efecte ale uneidecizii insuficient elaborate. În fa#a organelor de anchet superioare, inspectorul de munc este singurul responsabil de modul în care $i-a exercitat atribu#iile de serviciu.

De multe ori, inspectorul de munc este pus în postura unui mediator între angajat $iangajator. Conflictul latent care exist între interesele celor dou pr #i, o societate civil supus unor convulsii economice $i cele ale unui întreprinztor care caut s-$i croiasc drumîntr-o pia# în continu schimbare, a impus gsirea unor argumente care s conving peacesta din urm c este în avantajul su financiar s aplice msurile de securitate $i sntate înmunc. Aceste argumente #in atât de pregtirea profesional a inspectorului de munc, decapacitatea acestuia de a percepe realit#ile societ#ii economice, de calit#ile psihologice pecare le posed în aprecierea interlocutorului $i nu în ultimul rând de personalitatea $icapacitatea de a prezenta scopul actului de control.

Intensitatea munciiPresiunea exercitat de schimbrile frecvente din mediu conduc la tot mai multe situa#ii

în care luarea deciziilor se face în ritm alert.Termenele stricte $i viteza ridicat face ca inspectorii de munc s se confrunte cu un

volum din ce în ce mai mare de munc $i cu presiuni la locul de munc.Prin natura activit#ii sale, inspectorul de munc SSM trebuie s dispun de capacitatea

profesional $i intelectual de a discerne $i a interpreta obiectiv informa#iile pe care le prime$te. În cazul cercetrii accidentelor de munc, multe din persoanele intervievate autendin#a de a se disculpa $i de a oferi informa#ii trunchiate. În cazul în care se confrunt $i cuo lips a documenta#iei de specialitate (carte tehnic, instruc#iuni sau procedee de lucruspecifice, etc.), inspectorul de munc este cel care î$i asum r spunderea pentru interpretareaobiectiv a cercetrii $i aceasta pe fondul prezen#ei termenelor scadente.

Presiunea termenelor limit manifestat ca discordan# între obliga#ia de a rezolvasarcini noi, complexe $i timpul alocat rezolvrii acestora pot avea drept consecin# prezen#astresului la locul de munc.

Protec)ia juridic' deficitar' de care beneficiaz în prezent inspectorii de munc, înexercitarea autorit#ii cu care au fost investi#i de ctre stat este perceput de ace$tia ca un

factor de risc în executarea sarcinii de munc pe care o au. Acest lucru se poate concretiza fie prin efectuarea actului de control având rezerva protejrii juridice a propriei persoane, fie prin




152

sarcinilor $i lipsa de timp $i/sau de cuno$tin#e profesionale actualizate cerute de rezolvareasarcinilor. Pentru a r spunde acestor solicitri, inspectorii caut s-$i perfec#ioneze continuucuno$tin#ele profesionale prin studiu individual, fapt ce va conduce la stres privind nivelulcuno$tin#elor acumulate $i acurate#ea acestora

Preocuparea pentru viitorul institu # iei. Managerul unei institu#ii publice este numit prin

decizie politic. Fiecare schimbare de legislativ implic la nivelul angaja#ilor stresulschimbrii conducerii unit#ii. O nou conducere va genera stres la nivelul individului privindadaptarea la cerin#ele noului conductor. De aceea inspectorul de munc va cuta s se afirme

prin acceptarea unor provocri de ordin profesional, care trebuiesc rezolvate într-un timpscurt, având caracterul unor probleme complexe pentru care nu este pregtit s le fac fa#.

Prelungirea programului de lucru datorit apari#iei unor situa#ii de genul: termenescadente, schimbri frecvente în priorit#ile institu#iei etc.

Presiuni contradictorii pot apare între dorin#a de afirmare $i promovare $i efortul necesarrezolvrii atât a sarcinilor proprii cât $i a numeroaselor $i dificilelor sarcini primitesuplimentar (rapoarte, situa#ii statistice, cercetri de accidente), cu termene scurte, care nu îlexonereaz de cele anterioare.

Teama de pierdere a postului, caz în care stresul este generat de concedieri, nesiguran#a privind posibilitatea gsirii unui alt loc de munc. Mul#i inspectori caut s urmeze cât maimulte forme de înv#mânt, indiferent de natura temei abordate. Atât problemele de ordin

pecuniar pe care le aduce aceast practic cât $i orele necesare studiului sunt cauzatoare destress.

Dispozi # iile suplimentare primite din partea superiorilor pot provoca apari#ia stresuluidatorit presiunii dintre autoritatea, respectiv amenin#area posibilei sanc#iuni $i realitateasitua#iei ce nu permite aplicarea dispozi#iei în forma primit, în timpul solicitat. Încercareaunui inspector de a explica superiorului situa#ia inadecvat ar putea fi interpretat de ctreacesta ca un repro$ fa# de incompeten#a sau gradul redus de informare a acestuia. Pe de alt

parte, a nu aplica dispozi#ia primit înseamn nerespectarea procedurilor $i a obliga#iilorinspectorului de munc.

În situa#iile în care selec # ia $i promovarea personalului se face dup alte criterii decâtcele legate de competen#a profesional, stresul poate fi provocat de lipsa aptitudinilor sau a

pregtirii corespunztoare postului.Violen)a îi pune în pericol pe inspectori Problema violen#ei la locul de munc este din ce în ce mai îngrijor toare. De$i aceasta

afecteaz toate tipurile de ocupa#ii $i sectoare de activitate, ea este ridicat în sectoareleactivit#ii de control.

Violen#a poate proveni din interiorul sau exteriorul institu#iei. Actele specifice deviolen# nu pot fi previzibile, îns situa#iile probabile în care se produce violen#a pot fi

previzibile. Atunci când se aplic msuri coercitive, exist riscul ca interlocutorulinspectorului de munc s aib o reac#ie violent care poate fi de natur fizic $i psihic.Consecin#ele incidentelor violente, care cuprind r nirea, tulbur ri post-traumatice pe

baz de stres, absen#a din motive medicale $i proasta realizare a sarcinilor, pot fi foarte grave,atât pentru indivizi cât $i pentru institu#ie. Deteriorarea respectului de sine, anxietatea,depresia pot fi o consecin# a acestei probleme.

H'r)uirea (cunoscut $i ca intimidare, maltratare sau violen# psihologic) se refer lacomportamentul fa# de un organ de control, care vizeaz victimizarea, umilirea, subminareasau amenin#area acestuia. Hr #uirea, provine de regul, din exteriorul institu#iei, dar avândstrict legtur cu specificul activit#ii. Astfel, persoanele sanc#ionate au de multe ori o reac#ieviolent la adresa inspectorului de munc implicând agresivitate verbal, fizic, precum $i

ac#iuni mai subtile, cum ar fi reclama#iile mincinoase ctre institu#iile superioare de control,sau mediatizarea cu scop denigrator a inspectorului de munc. Acestea pot avea drept




153

consecin# o izolare a inspectorului de munc atât în cadrul institu#iei din care face parte cât $iîn via#a social.

Hr #uirea la locul de munc provoac un stres considerabil victimelor $i colegilor,familiilor $i prietenilor acestora. În unele cazuri, victimele nu î$i pot desf $ura activitatea înmod normal la locul de munc $i nu pot avea o via# normal. Hr #uirea poate produce

afec#iuni post-traumatice pe baz de stres, pierderea respectului de sine, anxietate, apatie,iritabilitate, tulbur ri de memorie, tulbur ri ale somnului $i probleme de digestie, $i chiarsinucidere. Simptomele pot persista ani de-a rândul dup hr #uire.

Deficitul de imagine a organului de controlEste cunoscut faptul c aten#ia presei se focalizeaz în general pe subiecte care

afecteaz un grup cât mai mare de persoane. Astfel, institu#iile cu profil social sau economicsunt cele care capteaz cel mai mult interesul presei. De asemenea, este binecunoscut apeten#a mass-mediei pentru $tiri de senza#ie.

Deficitul de imagine al unui inspector de munc poate fi cauzat de o serie de aspecte,cum ar fi:

Cauze externe institu # iei de control

• Dezinteres din partea reprezentantului mass-mediei care redacteaz $tirea fa# dedomeniul de activitate al institu#iei de unde provine inspectorul de munc (dinmotivele men#ionate la capitolul anterior).

• Incapacitatea mass-mediei de a în#elege domeniul de activitate al institu#iei, dincauza caracterului specializat al acestuia.

• Stereotipurile, zvonurile $i atitudinea de etichetare fa# de o institu#ie public sauun angajat al acesteia, practicat de jurnali$ti.

• Neprofesionalismul jurnalistic urmare a incompeten#ei profesionale $i ainteresului personal

Cauze interne institu # iei de control

• Insuficient aten#ie acordat promovrii activit#ii institu#iei respective.• Implicarea personalului institu#iilor publice (din orice domeniu de activitate) înscandaluri de tip corup#ie, mit, abuz.

• Incompeten#a $i/sau ineficien#a personalului institu#iei în deservirea publicului.• Absen#a unei strategii de comunicare interne $i externe.

Dezechilibrul între via)a privat' *i via)a profesional' afecteaz inspectorul demunc. Volumul din ce în ce mai ridicat de munc $i programul de lucru care poate suportamodificri în orice moment, îngreuneaz realizarea unui echilibru corespunztor între via#a

privat $i via#a profesional. Inspectorii de munc SSM particip la cercetarea accidentelor demunc, imediat dup ce acestea se produc. Cercetarea la fa#a locului $i culegerea primelorinforma#ii $i documente necesit disponibilitatea inspectorului spre un program prelungit în

detrimentul orelor petrecute în mijlocul familiei. Aceasta poate duce la apari #ia stresului $i aaltor efecte negative asupra snt#ii inspectorilor, în special atunci când nu exist posibilit#ica s î$i ajusteze condi#iile de lucru în func#ie de nevoile lor personale.

Concluzii

Aceste aprecieri personale arat c sarcina de munc $i mediul de munc în care î$idesf $oar activitatea inspectorul din cadrul Compartimentului Sntate $i Securitate înMunc, prin factorii de risc enumera#i, afecteaz sntatea emo#ional $i social a acestuia.

În raport cu performan#a sustenabil în munc, performan# pe care fiecare unitate dinsectorul public $i-o dore$te, sntatea angaja#ilor este redefinit conform Organiza#ieiMondiale a Snt#ii ca starea de bine fizic, emo#ional $i social a unei persoane. Sntateanu presupune doar absen#a bolii sau a infirmit#ii ( Organiza#ia Mondial a Snt#ii, 2006).




154

Deteriorarea snt#ii angaja#ilor conduce la scderea performan#ei acestora, în specialca urmare a dificult#ilor de concentrare, de luare a deciziilor, de comunicare , prezenteism,oboseala cronic, dificult#i în munca în echip $i în gestionarea rela#iilor cu publicul $i cucolegii.

Lucrarea prezent nu $i-a propus s identifice $i s analizeze toate riscurile la care este

expus un inspector de munc SSM, ci doar s-a vrut o analiz a câtorva din riscurile prezenteîn exercitarea atribu#iilor de control $i a consecin#elor pe care acestea le au asupra snt#iiinspectorilor de munc.

Consider m c se impune, a$adar, o analiz atent a activit#ii inspectorilor de munc SSM nu numai din punct de vedere al indicatorilor de performan# ci $i a complexit#ii

personalit#ii acestora.

BIBLIOGRAFIE

1. Darabon# A. Pece 't., Dsclescu A.- Managementul securit')ii *i s'n't')ii în munc', Ed. Agir, Bucure$ti,2001

2. Darabon# A. - Managementul protec)iei muncii, Risc *i securitate în munc', I.C.S.P.M., Bucure$ti, nr.3 –4, 1994, p. 5;3. Directive Europene în domeniul s'n't')ii *i securit')ii în munc' *i în domeniul rela)iilor de munc' 4. Pece 't.- Metod' de evaluare a securit')ii în sistemul om – ma*in'. Tez de doctorat, Universitatea dinPetro$ani, 1997;5. Jukka Takala, directorul Agen#iei Europene pentru Securitate $i Sntate în Munc (EU-OSHA) – raportul„Din ce în ce mai multe persoane se confrunt' cu riscuri psihosociale la locul de munc'” înaintat ctreObservatorul European al Riscurilor -30.01.2008 (http://osha.europa.eu/ro/press/press-releases-ro/news_article.2008-01-30_Stress)6. Bogdana Bursuc- Stil s'n'tos de via)' profesional' al angaja)ilor, Centrul Parteneriat pentru Egalitate-Bucure$ti, 20077. Alina Chiriac- Stil s'n'tos de via)' profesional', Centrul Parteneriat pentru Egalitate - Bucure$ti, 09.01.2007

http://osha.europa.eu/ro/press/press-releases

http://osha.europa.eu/ro/press/press-releases




155

COLABORAREA DINTRE ANGAJATORI I ANGAJA&I ESTE BAZAPENTRU UN LOC DE MUNC# MAI SIGUR, MAI S#N#TOS

ING. MIHAELA BUZEA

,, Angajatori $i angaja # i - Colabora # i ! ’ ’Summary: Ensuring a job more secure, more healthy should be the most important objective of a policy for the preservation of life and health of employees.

Safety and health at work should be a concern of everyone, both employers and employees. Regardlessof the nature activity, the best way to ensure a job more secure is one that is made with their employees.

A job safe and healthy will also lead to improving productivity, reducing absence, reducing fluctuation staff , improving qulity activities.

Asigurarea unui loc de munc mai sigur, mai sntos trebuie s fie cel mai importantobiectiv al politicii unei întreprinderii pentru pstrarea vie#ii $i snt#ii angaja#ilor. În acestcontext, cele mai atractive $i competitive pe pia# sunt companiile care asigur pentru propriiangaja#i, condi#ii de munc sntoase $i sigure.

Prevenirea riscurilor profesionale, protec#ia snt#ii $i securit#ii, minimizareafactorilor de risc de accidentare $i îmbolnvire profesional, informarea, consultarea,

participarea echilibrat $i instruirea angaja#ilor trebuie s fie un proces continuu $i o prioritate pentru angajatori.

Desf $urarea activit#ii profesionale într-un mediu de lucru care s nu periclitezesecuritatea $i sntatea angajatului trebuie s reprezinte o prioritate a angajatorului. În acestscop angajatorii vor respecta principiile de identificare, evaluare, evitare, $i combatere ariscurilor de accidentare $i îmbolnvire profesional.

Nevoia de a îmbunt#i condi#iile de munc trebuie s fie o preocupare colectiv ,luând în considerare atât aspectul uman cât $i cel economic .

Un loc de munc sigur $i sntos este un element esen#ial în ceea ce prive$te calitateamuncii $i un mediu de munc de calitate înseamn în final o afacere bun.

Angajatorul trebuie s $tie c îmbunt#irea securit#ii $i snt#ii în munc prezint importan# nu numai din punctul de vedere uman, pentru a reduce suferin#ele lucr torilor, dar$i ca un mod de a asigura succesul $i durabilitatea întreprinderii, printr-o dezvoltareeconomic mai bun pe termen lung

Securitatea $i sntatea în munc trebuie s fie o preocuparea a tuturor, atât aangajatorilor cât $i a angaja#ilor.

S ne gândim c lipsa securit#ii muncii cost pe angajator din punct de vedereeconomic iar pe angajat din punct de vedere fizic $i psihic.

Un prim pas pentru asigurarea unui loc de munc mai sigur $i mai sntos este

realizarea unei evaluri a riscurilor la acel loc de munc.Evaluarea este o bun practic pentru c permite luarea de msuri eficiente în vederea protejrii snt#ii lucr torilor.

Prin identificarea pericolelor $i evaluarea riscurilor, angajatorul are controlul asupraactivit#ii $i poate s :

- ia decizii cu privire la msurile de protec#ie cerute.- verifice dac msurile aplicate sunt adecvate;- stabileasc ordinea priorit#ilor pentru orice alte msuri ulterioare care sunt

necesare;- verifice dac s-a realizat o îmbunt#ire a nivelului de protec#ie a lucr torilor.

Evaluarea riscurilor trebuie:

- s identifice pericolele;- s identifice lucr torii care pot fi expu$i la aceste pericole;




156

- s estimeze riscurile implicate;- s ia în considerare dac riscurile pot fi sau nu eliminate;- s ia o hotrâre în legtur cu msurile suplimentare necesare pentru prevenirea

$i reducerea riscurilorEvaluarea riscurilor trebuie efectuat în colaborare cu angaja#ii $i monitorizat în mod

continuu astfel încât s poat fi revizuit, dac este cazul.Dar, indiferent de natura activit#ii, cel mai bun mod de a asigura un loc de munc maisigur este cel care se efectueaz împreun cu proprii angaja#i. Întrucât ace$tia sunt cei maiapropia#i de realitatea produc#iei, sunt indispensabili în procesul de evaluare a riscurilor. Deasemenea sunt cei mai indica#i în identificarea anumitor probleme pe linie de securitate $isntate în munc, cum ar fi: echipamente deficitare $i proceduri necorespunztoare din

punct de vedere al securit#ii, ventila#ie inadecvat, disconfort la locul de munc, care nu aufost raportate, chiar procedee de munc periculoase despre care angajatorii nu $i-au datseama. Angaja#ii sunt prezen#i în prima linie a activit#ii, ei $tiu ce poate merge prost, decisunt deseori cele mai potrivite persoane care pot spune angajatorului ce trebuie f cut, cemsuri trebuie luate.

Cel mai important lucru al unei întreprinderi îl constituie for #a sa de munc. De aceea,angajatorul are un rol important în a asigura o instruire corect $i o protec#ie corespunztoarea lucrãtorilor în activitatea desfã$uratã. Salaria#ii instrui#i pot lucra cu un randament mai bun$i se vor sim#i mai aprecia#i $i respecta#i de angajatorii lor.

Abordarea aspectelor de securitate $i sãnãtate la nivelul locului de muncã va asigura pentru angajator, nu numai evitarea costurilor mari cu accidentele $i îmbolnãvirile profesionale, ci $i îmbunãtã#irea productivitã#ii muncii. Lucrãtorii vor fi mai motiva#i, bineinstrui#i $i lucrând cu echipamente $i materiale eficiente , bine între#inute, pot ob#ine o calitatemai bunã, o productivitate mai bunã $i performan#e economice mai bune.

Angajatorul trebuie s pun în prim plan faptul c $i el este om, iar noi oamenii trebuies avem grij unii de ceilal#i.

Ex: ,,Un angajat în activitatea de construc#ii- “Când merg pe $antierul de construc#ii $i$eful meu îmi reaminte$te sã-mi pun imediat casca de protec#ie, îmi reaminte$te $i faptul cã îi

pasã de mine”.,,Un simplu gest dar care înseamn foarte mult, un lucr tor instruit se va sim#i apreciat

$i astfel, angajatorii pot sã câ$tige respectul angaja#ilor.Toate acestea vor avea rezultate apreciabile pentru angajat: un moral mai bun, stres

emo#ional mai redus, salariu $i condi#ii de lucru mai bune.Un loc de munc sigur $i sntos va duce de asemenea la îmbunãtã#irea productivitã#ii,

reducerea absenteismului, reducerea fluctua#iei personalului, îmbunãtã#irea calitã#ii activit#iidesf $urate.

Angajatorul ar trebui s ia în considerare faptul c, factorul uman are o importan# foarte mare în ceea ce prive$te cre$terea economic a propriei companii, lucru care nu poate firealizat f r asigurarea securit#ii $i snt#ii în munc a angaja#ilor.

Comunicarea cu angaja#ii este un punct forte în rezolvarea anumitor probleme careapar din punct de vedere al securit#ii $i snt#ii în munc.

De asemenea întreprinderile trebuie s ia msuri în ceea ce prive$te implicareaefectiv a angajatului din punct de vedere al securit#ii $i snt#ii în munc, astfel încâtefectele pozitive ale acestui lucru vor trebui s apar . Un exemplu ar fi motivarea într-unanumit fel a participrii angaja#ilor la gestionarea msurilor de securitate $i sntate în munc.

Angajatorul trebuie totu$i s #in seama de faptul c oamenii sunt foarte diferi#i $i aunevoi specifice, motive tot atât de diferite, ceea ce determin modalit#i diferite de satisfacere

a lor. De aceea, fiecare individ poate fi motivat într-o manier singular . Ci de motivare a personalului pot fi mijloacele bne$ti $i de alt natur .




157

Mul#i angaja#i consider c insuficienta instruire profesional în domeniul securit#ii $isnt#ii muncii, nerespectarea regulilor de securitate a muncii, echipamentul tehnologic uzatfizic $i moral, condi#iile nocive de munc, stresul profesional sunt principalii factori care ducla producerea de evenimente .

Dac ne referim doar la unul dintre ace$ti factori men#iona#i $i anume la stresul

profesional , observm c acesta poate avea ca baz de pornire chiar rela#ia dintre angajat $iangajator.Stresul profesional apare atunci când solicitrile mediului de munc dep$esc

capacitatea angaja#ilor de a le face fa# sau de a le men#ine sub control.Consecin#ele directe ale stresului profesional sunt: schimbri comportamentale în

executarea obliga#iilor func#ionale, reducerea productivit#ii muncii, sporirea absenteismului,acestea constituind premize pentru producerea accidentelor de munc $i a îmbolnvirilor

profesionale.Accidentele la locul de munc pot însemna suferin# $i dizabilitate $i pot afecta via#a

lucr torului, atât în cadrul cât $i în afara locului de munc. Întreruperile de produc#ie $i proasta publicitate care urmeaz unui accident sunt numai câteva dintre costurile pltite de

întreprinderi $i organiza#ii.O no#iune important este aceea c accidentele au efecte simultane atât asupra

snt#ii angajatului (cum ar fi vtmrile) cât $i asupra întreprinderii (de ex. efecte negativeasupra imaginii întreprinderii).

Întreprinderile trebuie s tin cont de faptul c nu numai persoana accidentat sau carea suferit o îmbolnvire profesional, dar $i ele în ansamblu vor avea pierderi importante :

• se pierde din timpul de produc#ie pe durata întreruperii procesului de munc pân la reluarea acestuia;

• apar cheltuielile cu repara#iile, dacã au existat deterior ri la echipamente saucldiri;

•

va fi probabil necesar sã fie angajat o alt persoan pentru a înlocui lucr torulaccidentat;• accidentele de munc $i îmbolnvirile profesionale pot conduce la scderea

moralului celorlal#i lucr tori $i la afectarea productivit#ii acestora;• trebuie alocat timp pentru completarea documentelor referitoare la accident.

Abordarea aspectelor de securitate $i sntate la nivelul locului de munc va asiguranu numai evitarea costurilor mari cu accidentele $i îmbolnvirile profesionale, va asigura, deasemenea, îmbunt#irea productivit#ii muncii.

Realizarea unui sistem de management în domeniul securit#ii $i snt#ii în munc areun rol esen#ial în crearea unor condi#ii de munc mai sigure $i mai sntoase.

Considerând sntatea $i securitatea în munc ca parte integrant a performan#ei

activit#ii $i cunoscând avantajele implementrii sistemului de management al securit#ii $isnt#ii în munc, obliga#iile legale $i responsabilit#ile ce revin întreprinderii, aceastatrebuie s ac#ioneze #inând seama de principiile generale de prevenire a accidentelor înorganizarea muncii $i a condi#iilor de munc $i în dezvoltarea rela#iilor sociale, punând accent

pe evitarea, evaluarea $i combaterea riscurilor de accidentare $i îmbolnvire profesional.Un sistem de management al securit#ii $i snt#ii în munc trebuie s se adreseze

tuturor angaja#ilor indiferent de locul de munc sau nivelul de pregtire al acestora, ace$tiafiind astfel implica#i efectiv în activitatea întreprinderii nu doar la nivel de produc#ie.Angaja#ii vor avea astfel, obliga#ia de a îndeplini cerin#ele stabilite,de a respecta procedurile,instruc#iunile de lucru $i alte documente aplicabile propriului domeniu de activitate.

Studiile au ar tat clar c un management eficient al securit#ii $i snt#ii în munc

este strâns legat de profitabilitate $i excelen# în afaceri $i c investi#iile în domeniulsecurit#ii $i snt#ii în munc contribuie la îmbunt#irea performan#elor întreprinderilor.




158

Scopul managementului securit#ii si snt#ii este acela de a cuprinde toate riscurileexistente în procesul de munc referitoare la sntatea angaja#ilor, de a le evalua $i de a lereduce în mod sistematic.

Avantajele unui management în domeniul securit#ii $i snt#ii sunt urmtoarele:• Reducerea numãrului de accidente de munc;

• Reducerea costurilor generate de un accident;• Cre$terea motiva#iei angaja#ilor;• Con$tientizarea importan#ei pe care o are securitatea $i sntatea în munc, adicã

o mai mare rãspundere din partea angaja#ilor• Identificarea în timp util a pericolelor $i evitarea lor, de ex. prin managementul

accidentelor iminente $i al ac#iunilor nesigure sau prin controlul proceselornesigure;

• Identificarea $i evaluarea rapidã a pierderilor $i avariilor, dezvoltarea unormsuri pe baza unei analize a cauzelor;

• Cre$terea securit#ii legale printr-un management eficient al cerin#elor legale.

Protec#ia snt#ii lucr torilor $i asigurarea unor condi#ii de muncã în deplinã securitatetrebuie s reprezinte elemente esen#iale $i preocupri de actualitate ale angajatorilor,speciali$tilor, ale institutelor de cercetãri, ale institu#iilor cu competen#e în domeniu, aleactorilor sociali, ale organismelor $i organiza#iilor interna#ionale pentru îndeplinireaobiectivului general al muncii decente pentru to#i participan#ii la procesul de muncã.

Securitatea vie#ii $i a snt#ii este, în fond, un factor însemnat al succesului pentrudezvoltarea economicã pe termen mediu $i lung a unei companii.

BIBLIOGRAFIE1.Constitu#ia României2.Legea 319 / 14 iulie 2006 a securit#ii $i snt#ii, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 646 din 26 iulie

20063. A. Dsclescu- Costul accidentelor de munc' Ed. ATLAS Bucure$ti 20034. A. Darabon#, 't. Pece - Protec)ia muncii (manual pentru înv#mântul universitar), Ed. Didactic $iPedagogic, Bucure$ti, 1996;5. O. Nicolescu- Ghidul managerului eficient, vol. I – II, Editura Tehnic, Bucure$ti, 1993 – 1994;6. 't. Pece- Geneza accidentelor de munc', I.N.I.D., Bucure$ti, 1993




159

METOD# ANALITIC# DE EVALUARE A RISCURILOR ÎNDOMENIUL MANIPULARII MANUALE A MASELOR

MIHAELA DIMADANIEL STOICESCU

RADU TOCAN

Rezumat: Lucrarea prezint o metod de evaluare a riscurilor utilizate în cadrul Uniunii Europene ce utilizeaz ca parametrii cuantificabili precum greutatea obiectelor manipulate $i frecven # a manipul rilor efectuate. Deasemenea, se are în vedere la evaluarea riscurilor $i pozi # ia de ridicare

Cuvin te cheie: evaluare riscuri, afectiuni musculo-scheletice, greutate , frecventa

1. Introducere

În Uniunea European, 24% dintre lucr tori au declarat c sufer de dureri de spate iar

22% acuz dureri musculare. În noile State Membre ponderea acestor afec#iuni este chiar maimare, ajungând la 39% $i respectiv 36%. În UE, jumtate din pensionrile anticipate suntcauzate de modificri patologice ale coloanei vertebrale. În plus, 15% dintre cazurile deincapacitate temporar de munc au legtur cu afec#iunile spatelui. Aceste afec#iunireprezint una dintre principalele cauze ale absen#ei de la lucru în mai toate Statele Membreale UE. Pe lâng faptul c ele pot provoca lucr torilor suferin#e, incapacitate temporar demunc $i pierderi financiare, aceste afec#iuni pot genera $i costuri ridicate pentru angajatori $i

pentru economia na#ional Potrivit statisticilor europene, 62% din lucr torii din UE27 (cele 27 de state membre

ale Uniunii Europene) sunt expu$i la mi$cri repetitive ale mâinilor $i bra#elor timp de un sfertsau mai mult din durata programului de lucru, 46% sunt expu$i la pozi#ii de lucru dureroase

sau obositoare $i 35% la purtarea sau deplasarea maselor (greut#ilor) mari.În România, ca urmare a suprasolicitrii aparatului locomotor, în anul 2007 s-audeclarat, la nivelul #rii 133 de cazuri noi de îmbolnvire profesional din care 91 de cazuride spondilartoz dorso-lombar .

Pornind de la aceste realit#i, Comitetul Superior al Inspectorilor de Munc (SLIC) aorganizat în anii 2007 $i 2008, campanii de informare $i control la nivelul Uniunii Europeneîn diverse sectoare de activitate: transporturi, medical, construc#ii $i comer #.

2. Cadrul legislativ *i factorii de risc

Prin respectarea directivelor privind sntatea $i siguran#a la locul de munc se pot

evita numeroase probleme de ordin ocupa#ional ale aparatului locomotor. Între acestea senumr $i Directiva European 90/269/CEE, ce a fost transpusa in legisla#ia Român prinHotrârea de Guvern nr.1051/2006 care stabile$te recomandrile de sntate $i siguran#

privind manipularea manual a greut#ilor. Aceast directiv se aplic activit#ilor care presupun riscuri, în special pentru zona dorsalo-lombar .

Manipularea manual a maselor reprezint orice tip de transport sau sus#inere a uneimase (sarcini, greut#i, încrcturi) de ctre unul ori mai mul#i lucr tori, inclusiv ridicarea,a$ezarea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorit caracteristicilor acesteia sau condi#iilor ergonomice necorespunztoare, prezint riscuri pentrulucr tori, în special de afec#iuni dorsolombare.

Exemple de asemenea activit#i ar fi activit#ile de ridicare, împingerea, tragerea sautransportarea unei greut#i. Este clar c asemenea moduri de manipulare pot duce $i lasuprasolicitarea membrelor inferioare $i superioare.




160

Factori de risc care apar în opera#ia de manipulare manual pot prezenta un risc pentruzona lombar dac: sarcina este prea grea, prea mare, dificil de apucat cu mâna sau estesituat prea departe de bustul persoanei. Sunt situa#ii în care persoana î$i r suce$te bustul

pentru a prinde sarcina în mân, efortul necesar pentru ridicare este excesiv $i necesit or sucire a bustului $i dezechilibreaz sarcina iar uneori este necesar ca persoana s adopte o

pozi#ie instabil. De asemenea, mediul de lucru este uneori inadecvat: tipul de podea, spa #iulliber $i mediu climatic nefavorabil.Îndeplinirea sarcinilor de munc legate de manipularea manual a maselor, cum ar fi

ridicare, împingere sau tragere poate avea drept rezultat vtmarea dureroas a coloaneivertebrale, pentru care sunt responsabili urmtorii factori:

- factori umani – de ex. vârsta, sexul, condi#ia fizic,- factori lega#i de încordarea fizic pe care o presupune munca – de ex. frecven#a

activit#ilor repetate de ridicare, purtare $.a.m.d., manipulare static,- factori organizatorici – de ex. managementul sistemelor de munc, cum ar fi

ridicarea în echip.

3. Principii de prevenire

Principiile de prevenire sunt definite de art. 6 al Directivei Cadru transpus în Legeasecurit#ii $i snt#ii în munc nr. 319/2006 $i preluate în directiva de manipulare manual

a) evitarea riscurilor; b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;c) combaterea riscurilor la sursa;d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce prive$te proiectarea posturilor de

munca, alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca $i de produc#ie, în vedereareducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat $i a diminurii efectelor acestoraasupra snt#ii;

e) adaptarea la progresul tehnic;f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este

mai pu#in periculos;g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprind tehnologiile,

organizarea muncii, condi#iile de munca, rela#iile sociale $i influenta factorilor din mediul demunca;

h) adoptarea, în mod prioritar, a msurilor de protec#ie colectiv fata de msurile de protec#ie individual;

i) furnizarea de instruc#iuni corespunztoare lucr torilor.Cerin#ele minime legate de manipularea manual a maselor sunt specificate $i în

Directiva 90/269/CEE. Potrivit acesteia, angajatorul trebuie s evite necesitatea manipulriimanuale a maselor de ctre lucr tori (art. 3). În cazurile în care nu se poate evita activitatea demanipulare manual a maselor de ctre lucr tori, angajatorul este obligat:

- s evalueze riscul,- s întreprind ac#iuni de remediere pentru a reduce riscul,- s asigure msuri tehnice specifice locului de munc,- s îi informeze $i s îi instruiasc pe lucr tori cu privire la metodele de munc sigure.




161

4. Metod' de evaluare a riscurilor specifice

Afec#iunile dorsolombare sunt o consecin# a modului necorespunztor de îndeplinirea sarcinilor de munc. Aceste afec#iuni sunt rezultatul manipulrii unor mase grele $i foarte

grele $i al neutilizrii dispozitivelor mecanice pentru a evita $i reduce la minim riscurile legatede manipularea manual a maselor. Con$tientizarea acestor pericole reprezint o prim condi#ie pentru adoptarea unor atitudini, comportamente $i ac#iuni adecvate. Evaluareariscurilor profesionale trebuie s identifice pericolele $i s conduc la dezvoltarea $iimplementarea de msuri de prevenire. Realizarea adecvat a evalurii de risc poate reducesemnificativ riscul profesional $i poate conduce la scderea numrului de accidente de munc $i a efectelor negative asupra snt#ii lucr torilor pe termen lung. Evaluarea periodic ariscurilor trebuie s garanteze o îmbunt#ire permanent a condi#iilor de munc. Deoareceevaluarea riscurilor profesionale constituie un element-cheie al managementului muncii sigure$i sntoase, în procesul evalurii trebuie implica#i lucr torii $i angajatorii, precum $icoordonatorii în materie de securitate $i sntate în munc.

Evaluarea riscurilor este un proces cu mai multe etape:A. identificarea riscurilor asociate manipulrii manuale a maselor, prin:- monitorizarea procesului de munc,- colectarea de informa#ii privind modul în care se efectueaz sarcinile de munc,

echipamentul disponibil la postul de lucru etc.B. activit#i de prevenire în vederea eliminrii opera#iunilor de manipulare manual a

maselor sau a reducerii riscurilor asociate lorC. evaluare periodic a riscurilor

Metoda europeana de evaluare a riscurilor Key Item Method (forma scurt: KIM) în traducereMetoda Indicatorilor Cheie(MIC) este o metod ce se bazeaz pe no#iuni elementare de

biomecanic, fiziologie $i psihofiziologie $i este testat privind validitatea $i fiabilitatea fiindaplicat de mai mul#i ani. Spre deosebire de metodele prezentate în literatura de specialitatedin România ce iau în calcul numai aspecte legate de gravitatea $i probabilitatea accidentelorde munc $i al bolilor profesionale, aspecte ce sunt greu de evaluat în multe situa#ii $i uneoricu unele erori.Principiul metodele de evaluare MIC are în vedere caracteristicile importante ale opera#iei cesunt clasificate în func#ie de o scar de evaluare crora li se acord un punctaj de risc.

Metoda MIC utilizeaz 2 fi$e de lucru diferite pentru : una pentru ridicare, purtare sisus#inere $i alta pentru împingere $i tragere. Evaluarea este practic realizat pentru sarcinile demanipulare manual $i trebuie s fie raportat la o zi de lucru. În cazul în care încrctura$i/sau posturile se schimb în cadrul unei activit#i individuale, trebuie gsite valori medii.

Dac apar mai multe sarcini de manipulare manual cu manipulri substan#ial diferite încadrul activit#ii generale, acestea trebuie estimate $i documentate separat.Metoda cuprinde 3 pa$i necesari în procesul de evaluare:- Determinarea indicilor de timp,- Determinarea indicilor pentru indicatorii cheie $i- Evaluarea.Pasul 1: Determinarea indicelui de timp

Indicele de timp este determinat plecând de la tabel, separat pentru cele 3 forme posibile demanipulare manual a maselor:Pentru sarcini de manipulare manual caracterizate prin repetarea regulat sau opera#ii rapidede ridicare, a$ezare sau deplasare, numrul opera#iilor este un factor determinant pentru

indicele de timp.Pentru sarcini de manipulare manual caracterizate prin sus#inerea maselor, se ia în




162

considerare durata total a sus#inerii (durata total = numrul opera#iilor de sus#inere x durataunei singure opera#ii de sus#inere).Pentru sarcini de manipulare manual caracterizate prin purtarea unei mase, se ia înconsiderare distan#a total parcurs cu masa. Se presupune o vitez medie de mers pe jos de 4km/h, aprox. egal cu 1m/s.

59© INTEFP 2006 / Département Formation Continue / DOETH

Metoda MIC

Pasul 1: Determ inarea indic elui de timp (Selecta i o singur ! coloan! )

P

Exemple: transportarea mobilei, livrarea unor pr # i de

schele pe un $antier de construc # ii

Exemple: sus # inerea $i ghidarea unei piese de font în

timpul lucrului pe un concasor, operarea unei ma $ini

manuale de zdrobit, operarea unei ma $ini de t iat iarba

Exemple: a $ezarea cr mizilor, introducerea

pieselor într-o ma $in , luarea cutiilor dintr-un

container $i a $ezarea lor pe o band rulant

100 16 km100 4 h100 1000

8între 8 $i 16 km8între 2 $i 4 h8între 500 $i 1000

6între 4 $i 8 km6între 1 $i 2 h6între 200 $i 500

4între 1 $i 4 km4între 15 min $i 1 h4între 40 $i 200

2între 300 m $i 1 km2între 5 $i 15 min2între 10 $i 40

1< 300 m1< 5 min1< 10

Indice de timp Distan # total pe zi

lucr toare

Indice de timp Durat total pe zi

lucr toare

Indice de timp Numr pe zi

lucr toare

Purtare

(> 5 m)

Sus )inere

(> 5 s)

Opera)iuni de ridicare sau deplasare (<

5 s)

Pasul 2: Determinarea indicelui de mas, de postur $i privind condi#iile de munc Indicele de mas este determinat plecând de la tabel, separat pentru brba#i $i femei. Dac sunt manipulate greut#i diferite în timpul evalurii sarcinii de manipulare manual caretrebuie evaluat, va fi calculat o valoare medie luând drept sarcin unic maxim o greutatede 40 kg pentru brba#i $i 25 kg pentru femei. Pentru compara#ie, pot fi utilizate $i valorilemaxime ale masei. În acest caz, trebuie luat ca baz frecven#a redus a acestor valorimaxime, $i în nici un caz frecven#a total.În cazul activit#ilor care presupun ridicarea / sus#inerea / transportarea / a$ezarea, trebuieluat în considerare greutatea efectiv. Masa real este for #a pe care lucr torul trebuie s ocompenseze efectiv. Sarcina nu este, deci, întotdeauna egal cu greutatea obiectului. Atuncicând o cutie este ridicat, doar 50% din greutatea ei ac#ioneaz.În cazul tragerii sau împingerii sarcinilor, este necesar o evaluare separat.


Metoda MIC

25$ 25 kg25$ 40 kg

715 la < 20 kg730 la < 40 kg

410 la < 15 kg420 la < 30 kg

25 la < 10 kg210 la < 20 kg

P1< 5 kg1< 10 kg

Indice de mas%Greutatea efectiv% pentru femei1

Indice de mas%Greutatea efectiv% pentru b%rba'i 1

1) „Greutatea efectiv%” înseamn%, în acest context, for 'a real% de ac'iune care este necesar % pentru a muta înc%rc%tura. Aceast% for '% de ac'iune nu corespunde cu masa înc%rc%turii înfiecare caz. La ridicarea unei cutii de carton, doar 50% din mas% va avea un efect asupralucr %torului, iar când este utilizat un c%ru', doar 10%.

Pasul 2: Determinarea indici lor de m as , de precizie a pozi # io n ri i , de

vitez ,de postur $i pr iv ind condi # i i le de mun c




163

Indicele de postur este determinat plecând de la pictogramele din tabel. Pentru activitateaindividual trebuie utilizate posturile caracteristice adoptate în timpul manipulrii maselor.Dac în timpul lucrului sunt adoptate diferite posturi, poate fi calculat o valoare medie

plecând de la indicele de postur pentru sarcina de manipulare manual evaluat.


Metoda MIC

8•Aplecare mult înainte (i r %sucirea simultan% acorpului

• Înc%rc%tura este 'inut% departe de corp

•Stabilitate precar %

•Ghemuire sau îngenunchiere

4•Aplecare în jos sau înainte

•U(oar % aplecare înainte cu r %sucirea simultan% acorpului

• Înc%rc%tura este 'inut% departe de corp saudeasupra umerilor

2•Trunchiul u(or aplecat în fa'% sau u(or r %sucit

• În momentul r idic%rii, sus'inerii, purt%rii (ia(ez%rii înc%rc%turii, aceasta este la o distan'%

medie de corp

1•Trunchiul drept, nu r %sucit

• În momentul r idic%rii, sus'inerii, purt%rii (i

a(ez%rii înc%rc%turii, aceasta este aproape de

corp

Indice depostur %

Postura, pozi'ia înc%rc%turiiPostura tipic%,pozi'ia înc%rc%turii 2)

P

Pentru a determina indicele privind condi#iile de munc, trebuie utilizate condi#iile de munc

predominante în cea mai mare parte a timpului de lucru. Nu se va lua în considerare

disconfortul ocazional, care nu are semnifica#ie pentru securitatea muncii. Indicatorii desecuritate trebuie men#iona#i în csu#a „Verificarea locului de munc pentru alte motive”.




164


Metoda MIC

2Spa'iu de mi(care extrem de limitat(i/sau instabilitate a centrului degreutate al înc%rc%turii (de ex.transferul pacien'ilor)

1Spa'iu de mi(care limitat (i condi'iiergonomice nefavorabile (de ex. 1:spa'iu de mi(care limitat de

în%l'imea prea joas% a plafonului saulucrul în spa'ii mai mici de 1,5m2sau 2: stabilitate precar % datorit% podelei cu denivel

%ri sau a solului

moale)

0 PCondi'ii ergonomice bune, de ex.spa'iu suficient, f %r % obstacole înspa'iul de lucru, podea dreapt%, f %r %

înclinare, iluminat suficient, priz% bun%

Indice privind condi'iile de munc%Condi'ii de munc%

Pasul 3: EvaluareaFiecare sarcin de lucru este evaluat plecând de la nivelul riscului atribuit activit#ii (calculat

prin adunarea indicilor pentru indicatorii cheie $i înmul#irea rezultatului cu indicele de timp).


Metoda MIC

Pasul 3: Evaluarea

q Indicii corespunz%tori acestei activit%'i trebuie introdu(i (i calcula'i îndiagram%.

1

1

0

3

2

3=Indice de timpx

Total

=

Indice privind condi#iile de munc

+

Indice de postur

+

Indice de mas




165


Metoda MIC

Mas' foarte mare; posibil s' apar' supraînc'rcare fizic'. Este

necesar' reamenajarea locului de munc'5).

, 504™

Mas' *i mai mare; posibil s' apar' supra înc'rcare fizic' *i

pentru persoanele rezistente în mod normal. Se recomand'

reamenajarea locului de munc'.

între 25 *i 503™

Mas' mai mare; este posibil s' apar' supraînc'rcarea fizic' în

cazul persoanelor mai pu)in rezistente4). Pentru aceste grupuri

este folositoare reamenajarea locului de munc'.

între 10 *i 252™

Mas' u*oar'; supraînc'rcare fizic' pu)in probabil'.< 101ž

DescriereNivelul risculuiCategoria de risc

Ca regul general, trebuie s plecm de la principiul c, pe msur ce cre$te nivelul riscului,

cre$te $i riscul supraîncrcrii sistemului musculo-scheletic. Grani#ele dintre categoriile derisc sunt fluide din cauza tehnicilor $i condi#iilor de munc individuale. Prin urmare,clasificarea poate fi privit doar ca un ajutor orientativ. O analiz mai exact necesit cuno$tin#ele unui specialist în ergonomie.În acest context, persoanele mai pu#in rezistente sunt persoanele cu vârsta mai mare de 40 deani sau mai mic de 21 de ani, nou-veni#ii la locul de munc sau persoanele bolnave.Cerin#ele de reamenajare pot fi determinate prin raportarea la numrul de puncte din tabel.Prin reducerea greut#ii, îmbunt#irea condi#iilor de execu#ie sau reducerea timpului în carese depune efort, poate fi evitat stresul.5. Concluzii

Aceast metod de evaluare este accesibil angajatorilor, metoda nu necesit cuno$tin#e avansate de securitate $i sntate în munc $i este o metod cu care se pot ob#inerezultate exacte ob#inându-se o radiografie exact a locului de munc din punct de vedere alriscurilor privind manipularea manual.

De asemenea, metoda poate constitui $i un element de verificare pentru inspectorii demunc în cadrul ac#iunilor de control fiind o metoda extreme de rapid.Bibliografie1. Studiu European privind condi#iile de munc, Funda#ia european pentru îmbunt#ireacondi#iilor de via# $i de munc 2005 2. Comisia Uniunii Europene, http://www.handlingloads.eu/pdf_files/en/en-KIM-LHC-ac.pdf.

http://www.handlingloads.eu/pdf_files/en/en-KIM-shl.pdf .

http://www.handlingloads.eu/pdf_files/en/en-KIM-LHC

http://www.handlingloads.eu/pdf_files/en/en-KIM-shl.pdf

http://www.handlingloads.eu/pdf_files/en/en-KIM-shl.pdf

http://www.handlingloads.eu/pdf_files/en/en-KIM-LHC




166

SIGURAN&# I SECURITATE PRIN MANAGEMENTUL RISCULUI

ANGHEL VALENTINA

Rezumat: o organiza # ie modern care se dore $te performant nu poate face abstrac # ie de un domeniu relativ

nou, managementul riscurilor. Analizând toate activit # ile desf $urate într-o organiza # ie, pot fi identificate maimulte tipuri de risc. Atunci când pericolele sunt identificate, riscurile asociate lor pot fi eliminate sau reduse laminim iar numrul de accidente $i îmbolnviri $i implicit costurile pe care acestea le pot provoca se reduc. Perturbrile $i întreruperile procesului de munc scad iar eficien # a $i calitatea produc # iei este îmbunt # it . Managementul riscului unei companii îmbunt # e $te $ansele acesteia de succes.

Cuvin te cheie: pericol, risc, evaluarea riscurilor, managementul riscurilor

1. Riscul – amenin)are sau oportunitate?

Conform defini#iei din Dic#ionarul explicativ al limbii române, risc însemn posibilitatea de aajunge într-o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de suportat o pagub, un pericol

posibil.Din punct de vedere al managementului, putem defini riscul ca amenin#area sau posibilitateaca o ac#iune sau eveniment s afecteze negativ sau pozitiv abilitatea unei organiza#ii de a-$iatinge obiectivele.În via#a unei organiza#ii lucrurile nu merg totdeauna a$a cum au fost planificate. Via#a este

plin de surprize, oamenii fiind cei care sunt lega#i cauzal de aproape toate riscurile. Uneori,fenomene naturale cum ar fi: furtuni, ploi, cutremure pot produce pagube dar este posibil s ne protejm chiar $i împotriva lor $i s ne pregtim pentru consecin#ele acestora. Când au locevenimente care produc pierderi, de cele mai multe ori acestea sunt cauzate de lipsacuno$tin#elor, a instruirii $i a aptitudinilor corespunztoare care s le previn. Uneori îns,riscurile sunt asumate deliberat. Când se întrevede o oportunitate, apare dorin#a de a ajunge la

scopul propus cu eforturi mai mici $i într-un timp mai scurt, ceea ce conduce la adoptareaunor solu#ii care pot genera probleme. De multe ori lucrurile merg bine $i a$a dar la unmoment dat unele ac#iuni conduc inevitabil la accidente.Riscul în sine nu este un pericol, riscul este esen#ial progresului iar e$ecul face de multe ori

parte din procesul de înv#are. Trebuie îns s punem în balan# consecin#ele negative aleriscului $i beneficiile poten#iale ale oportunit#ilor.În 1921, Frank Knight publica "Risc, incertitudine $i profit". Cartea avea s devin temelialiteraturii de management al riscului. Knight face pentru prima oar distinc#ia întreincertitudine, care nu este msurabil, $i risc, acesta putând fi cuantificat statistic. Tot elavertizeaz asupra posibilit#ii ca o "surpriz viitoare" s invalideze previziuni elaborate pe

baze statistice, aplicate unui model. Managementul riscului este un domeniu relativ nou,aprând ca disciplin de sine-stttoare în anii '60, ca alternativ la asigurarea de risc.Managementul riscului a permis unor organiza#ii reduceri semnificative de costuri, rezultatedintr-un mai bun control al activit#ilor supuse riscului. Raportat la afacere, scopul final estesprijinul activit#ii productive. Teama de necunoscut sau necuprins pledeaz pentru origineaintrinsec uman a managementului de risc.

În afaceri, riscul este o parte integrant a activit#ii. De exemplu, exist totdeauna oincertitudine cu privire la modul cum consumatorii vor primi un produs nou pus în vânzare.Poate rezulta un mare succes sau o pierdere. O bun gestionare a riscului îmbunt#e$te$ansele de succes $i poate reduce consecin#ele e$ecului. De aceea riscurile trebuie evaluate $i#inute sub control. În circumstan#e nefavorabile, chiar $i o mic perturbare poate declan$a un

lan# de evenimente negative care pot amenin#a existen#a unei firme. Din acest punct de vederecompaniile mici sunt mai vulnerabile pentru c au personal de conducere mai pu#in $i nu




168

magazie• un utilaj principal se defecteaz grav

• produc#ia se întrerupe

Riscuri legatede informa)ii • hard disk-ul unui computer sestric • informa#ii despre clien#iapar #inând companiei suntînstr inate f r permisiune• informa#ii importante se pierd

• se pierd date importante

• reputa#ia firmei sufer ; unconcurent fur clien#ii

• competitivitatea scadeRiscuri legateder'spunderiasumate princontracte

• un angajat face o gre$eal legat de un produs sau serviciu • untermen de livrare este întârziat• un produs provoac daune• un produs neconform trebuie

retras de pe pia#

• acoperirea r spunderii sau adaunelor ctre un ter # • firma plte$te penalit#i

• firma plte$te compensa#ii

• pierderi financiare, reputa#iafirmei are de suferit

Riscuri legatede transport

• un produs se stric pe timpultransportului• un vehicul de transport este furat

• pierderi financiare

• livr rile nu mai respect termenele

Riscuri legatede mediu

• un recipient cu produs chimic sesparge

• ambalajele folosite se dovedesc afi nereciclabile

• reputa#ia companiei sufer $idevine r spunztoare de daunele

produse• vânzrile la export într-o #ar cureglementri stricte sunt întreruptesau se pltesc taxe foarte mari

Sursa: IOSH – Institution of Occupational Siguran# $i Sntate (IOSH) „SME Riskmanagement Tool kit”

În mod particular, o list' a situa)iilor *i activit')ilor generatoare de pericole *i riscuri deaccidentare *i îmboln'vire la locul de munc' este prezentat' în anexa 1.

3. Siguran)' *i securitate prin management

Realitatea nu e niciodat simpl. Majoritatea msurilor corective sau compensatoriicontroleaz statistic cauza sau efectul, dar ele nu vor elimina niciodat riscul, decât poateodat cu oprirea total a afacerii. Cu cât lumea devine mai msurabil, cu atât riscul se poatecalcula mai precis $i poate fi st pânit mai u$or. Managementul riscului unei companiiîmbunt#e$te $ansele acesteia de succes. Micile companii au nevoie s-$i concentrezeresursele limitate în mod eficient, în scopul de a controla riscurile. Atunci când pericolele suntidentificate, riscurile asociate lor pot fi eliminate sau reduse la minim iar numrul deaccidente $i îmbolnviri $i implicit costurile pe care acestea le pot provoca se reduc.Perturbrile $i întreruperile procesului de munc scad iar eficien#a $i calitatea produc#iei esteîmbunt#it. Procesul de evaluare a riscurilor ajut $i angaja#ii ca opera#iunile de la locul demunc s devin mai bine în#elese, pericolele s fie con$tientizate iar în cazul în care ar trebui

s se fac îmbunt#iri, msurile de aplicat s fie mai u$or identificate.Competen#a angaja#ilor poate fi îmbunt#it prin participarea la identificarea pericolelor $i




170

Severitatea efectului (daunei)

Probabilitatea

Pu#in duntoare Nociv Extrem deduntoare

Foarte pu#in probabil1.Riscnesemnificativ(obi$nuit)

2.Risc tolerabil 3. Risc moderat

Pu#in probabil 2.Risc tolerabil 3. Risc moderat 4. Risc substan#ial

Probabil 3. Risc moderat 4. Risc substan#ial 5. Risc intolerabil

"tolerabil" înseamn c nivelul de risc a fost redus la cel mai sczut nivel posibilLa evaluarea nivelului de risc, ar trebui s se acorde aten#ie urmtoarelor aspecte:

• Cât de des apare situa#ia în care este posibil accidentul? Ce contribu#ie au factorii implica#i?• Care ar putea fi consecin#ele accidentului? Ce se poate întâmpla în cel mai r u caz?• Cât de ample ar putea fi consecin#ele accidentului? Cât de mul#i oameni, activit#i, utilaje,clien#i sau loturi de produse pot fi afectate?• Care ar fi efectele indirecte pe termen lung asupra firmei? Ce costuri ar implica?Stabili rea metodelor de control al ri scuri lorExist multe moduri în care riscurile pot fi controlate. Scopul principal ar trebui s fie

prevenirea pierderilor sau reducerea la minimum a efectelor adverse ale riscului. Msurile decontrol necesare depind de nivelul $i tipul de risc. Msurile de control pot fi planificate cuajutorul tabelul urmtor:

Nivelul de risc Msurile necesare pentru a reduce riscul

Risc nesemnificativ (obi$nuit)• riscul este atât de mic încât msurile de control nusunt necesare

Risc tolerabil

• msurile de control nu sunt neaprat necesare• trebuie luate în considerare solu#ii mai bune care s nu provoace costuri suplimentare• situa#ia ar trebui s fie monitorizat pentru a #ineriscul sub control

Risc moderat

• ar trebui s fie luate msuri pentru a reduce riscul• raportul cost - eficien# trebuie s fie studiat atent

•dac pot aprea consecin#e extrem de duntoare(cum ar fi r niri grave sau un incendiu), probabilitateaar trebui s fie re-examinat mai amnun#it.

Risc substan#ial

• activitatea nu trebuie început pân când riscul nu afost redus• resurse considerabile pot fi necesare pentru a reduceriscul• în cazul în care activitatea este în curs dedesf $urare, trebuie s fie luate msuri urgente pentrua reduce riscul.

Risc intolerabil

• activitatea nu trebuie început sau continuat înainte

ca riscul s fie redus, indiferent de costul msurilor decontrol.




171

Controlul riscurilor trebuie s înceap cu cel care are gradul cel mai mare. Msurile pentrueliminarea sau reducerea riscurilor, tipice pentru metodele de management al riscului suntenumerate în urmtorul tabel:

Metode (msuri) Exemple

Evitarea riscului • verificarea cu aten#ie a poten#ialilor parteneri de afaceri• evitarea deplasrilor atunci când drumurile sunt acoperite cu

polei - amânarea cltoriilor pân când condi#iile devin maisigure pentru conducerea autovehiculelor

Reducerea riscului • montarea unui sistem de alarm pentru incendiu $i a unor u$irezistente la foc într-un depozit• montarea unor sisteme antiefrac#ie• men#inerea echipamentelor de munc în stare bun defunc#ionare

• o bun administrare este men#inut la locul de munc • stabilirea unor proceduri de lucru sigure $i instruireacorespunztoare a angaja#ilor

Transferarea riscului • efectuarea unei lucr ri poten#ial periculoase cu unsubcontractant de încredere care are expertiza de a o face încondi#ii de siguran#.• acoperirea riscului de incendii prin asigurarea la o companiede profil

Men#inerea riscului • riscurile fac parte din afaceri. Unele riscuri $i pierderi suntabsorbite de ctre companie (acest lucru se poate întâmpla $i

dac nu sunt pe deplin identificate riscurile)

4. Concluzii

• Accidentele sunt de cele mai multe ori atribuite erorilor unui executant dar ele sunt adeseacauzate de factori care #in de locul de munc (de exemplu, tehnologii $i echipamente prost

proiectate sau între#inute), de factori individuali (de exemplu, nivelul sczut de competen#) $ide factori de organizare. Gre$elile pe care le fac oamenii trebuie anticipate $i controlate, astfelîncât consecin#ele s fie atenuate.

• Accidentele sunt de cele mai multe ori din cauza unui lan# de evenimente. Cel mai bine estes se ac#ioneze pentru a influen#a începutul lan#ului, pentru eliminarea cauzelor.• Unele riscuri ar trebui $i pot s fie eliminate anticipat (de exemplu prin proiectare). Riscurilear trebui s fie luate în considerare înainte de a se produce schimbri. Corectarea unordeficien#e pe parcurs este întotdeauna costisitoare $i laborioas.• Adoptarea de msuri de control eficiente $i la timp poate influenta pozitiv atât probabilitateacât $i severitatea accidentelor care s-ar putea produce.

5. …. *i un exemplu de „bun' practic'” …Teoria a fost însu$it, managementul riscului a fost implementat la toate nivelele $i s-au

aplicat msurile de control, activitatea se desf $oar în siguran#!




172

Anexa 1 - Situa)ii *i activit')i generatoare de pericole *i riscuri pentru securitatea *is'n'tatea în munc'

Situa#ii $iactivit#igeneratoare de

pericole $i riscuriPericole $i riscuri

Utilizareaechipamentelortehnice

- piese în mi$care de rota#ie sau transla#ie, insuficient protejate,capabile s zdrobeasc, în#epe, perforeze, antreneze, izbeasc etc.;- mi$carea liber a pieselor sau materialelor (cdere, rostogolire,glisare, basculare, oscilare, scufundare) care poate afecta executantul,

deplasrile vehiculelor $i ma$inilor;- pericolul de producere a unui incendiu sau a unei explozii (deexemplu prin fric#iune, recipiente sub presiune, etc.);suprafe#e periculoase (în#eptoare, tietoare, rugoase, adezive,alunecoase);- lucru la înl#ime

Sarcinile demunc $iamenajarea

locului de munc

- sarcini de munc ce implic deplasri frecvente, posturi de lucruanormale;- spa#ii înguste (lucru între elementele fixe);- riscul de derapare sau alunecare (suprafe#e umede);- con#inut necorespunztor al sarcinilor de munc;

- influen#a purtrii echipamentelor individuale de protec#ie asupraaltor aspecte ale procesului de munc




173

- tehnici $i metode de munc – suprasolicitri- accesul $i/sau lucrul în spa#ii izolate

Utilizarea

energiei electrice

- comutatoare electrice;- instala#ii electrice de for # sau iluminat;

- comenzi, izola#ii electrice;

- unelte portabile ac#ionate electric;- liniile electrice aeriene;- incendiile sau exploziile generate de cauze electrice.

Expunere laagen#i chimici

- inhalarea,ingerarea $i absorb#ia cutanat a unor substan#e periculoase pentru sntate, inclusiv aerosoli $i particule în suspensie;

- utilizarea substan#elor inflamabile $i explozibile;- deficien#a în oxigen;

- prezen#a substan#elor corozive;- substan#e reactive/ instabile;

- prezen#a alergenilor

Expunere laagen#i fizici

- expunerea la radia#ii electromagnetice $i ionizante;

- expunerea la lasere;- expunerea la zgomot, ultrasunete;- expunerea la vibra#ii mecanice;- expunerea la medii calde/ reci;- expunerea la curen#ii de aer;

- prezen#a fluidelor sub presiune (aer comprimat, vapori,lichide)

Expunere laagen#i biologici

- riscul de infectare cauzat de manipularea $i expunerea involuntar lamicroorganisme, exotoxine $i endotoxine;

- prezen#a alergenilor

Factori ambientali

- luminat necorespunztor

- curen#ii de aer;- reglarea inadecvat a temperaturii $i umidit#ii în sistemele decondi#ionare a aerului

- prezen#a poluan#ilor (noxe);

Interac#iuneadintre locul de

munc $i factoriiumani

- neadaptarea sistemului de securitate pentru colectarea $i prelucrareacorect a informa#iilor

- neadaptarea la cuno$tin#ele $i aptitudinilor personalului- incapacitatea de adaptare la normele comportamentale

- calitatea necorespunztoare a comunicrii $i a instruc#iunilor date pentru a se putea face fa# situa#iilor de pericol noi (necuprinse într-o

prealabil evaluare)

- consecin#ele nerespectrii modurilor de operare sigure, previzibile înmod ra#ional- gradul de adaptare la echipamentele individuale de protec#ie

- insuficienta motiva#ie pentru protec#ia muncii (din diferite motive)- factori ergonomici (adaptarea configura#iei locului de munc la

executant)

Factori psihologici

- impactul asupra anumitor categorii de personal (monotonie, ritm deefectuare al unor opera#ii repetitive etc.)

- dimensiunile fizice ale locului de munc (claustrofobie, senza#ia deizolare);

- ambiguit#ile $i/ sau conflictele referitoare la sarcina de munc,

percepute diferit $i uneori având ca rezultat ac#iuni gre$ite aleexecutantului;




174

- modul de a contribui, în calitate de executant, la deciziile privindsarcina de munc;

- nivelul ridicat de exigen#e, controlul redus al procesului de munc;- restric#iile inadecvate în caz de urgen#

Organizareamuncii

- factorii determinan#i de ctre procesele de munc (munca în regim

de noapte, în schimburi prelungite etc.)- sisteme de management eficace, aplicabile pentru organizarea, prevenirea, urmrirea controlului securit#ii $i snt#ii în munc

- între#inerea echipamentelor, inclusiv a celor de securitate- dispozi#iile adecvate pentru prognozarea accidentelor $i urgen#elor

Al#i factori

- pericolele generate de alte persoane decât cele din interiorulsistemului de munc - munca cu animalele

- caracterul particular al mediului (acvatic, subacvatic, aerian, cosmic,minier subteran)

- intemperii, catastrofe naturale

integritatea programelor de calculator utilizate- locuri de munc în schimbare

Sursa: curs “Metode de evaluarea riscurilor” – Universitatea Tehnic Gh. Asachi Ia$i

BIBLIOGRAFIE1. pr. univ. dr. ing. Alexandru Darabont, dr. ing. Stefan Pece, ec. Aurelia Dsclescu Managementul securit#ii $isnt#ii în munc (vol. I $i II), Editura: AGIR, Bucuresti, 2001 2. pr .dr. ing. Ioan Alexandru, $ef lucr. dr. ing. Adrian Alexandru – curs “Metode de evaluarea riscurilor” –Universitatea Tehnic Gh. Asachi Ia$i, 20023. www.protectiamuncii.ro – site-ul punctului focal România al Agen#iei Europene pentru Securitate $i Sntateîn Munc;4. www.iosh.co.uk – site-ul Institution of Occupational Safety and Health (IOSH) din Marea Britanie

5. www.hse.gov.uk - site-ul Autorit#ii Na#ionale din Marea Britanie pentru Securitate $i Sntate în Munc (Health and Safety Executive).


http://www.iosh.co.uk/

http://www.hse.gov.uk/

http://www.hse.gov.uk/

http://www.iosh.co.uk/





175

EVALUAREA RISCULUI ÎN EXPLOATAREA FORESTIER #

STROIE DOREL

Sistemul de munc – compus din: executant - sarcin de munc - mijloace de produc # ie – mediu de munc.

Indiferent de natura sa, la realizarea oricrei activit#i productive este necesar s existe si s intre în rela#ie aceste patru elemente ale sistemului de munc.

Implicând existenta unui raport între evenimentul care constituie accidentul sau boala profesional si executarea unei sarcini de munc, cele dou no#iuni presupun o legturaetiologic cu munca. Prin urmare, fenomenele respective se pot manifesta numai în cadrulunui proces de munc, în care omul apare ca un executant al unei sarcini de munc. EXECUTANTUL – omul implicat nemijlocit în realizarea sarcinii de munc .Rezult c el

este victima poten#ial a oricrui accident sau boal profesional .Apare evident faptul c, f r prezenta sa, nici un incident nu constituie – conform legii – accident de munc.

SARCINA DE MUNCA – totalitatea ac#iunilor pe care trebuie sa le efectueze executantul, prin intermediul mijloacelor de produc#ie pentru realizarea scopului sistemului de munc, si acondi#iilor impuse de realizarea acestora. MIJLOACE DE PRODUCTIE –totalitatea mijloacelor de munc( echipamente tehnice,

scule, unelte, mijloace de transport etc.) si a obiectelor muncii( materii prime ) pe care omul lefolose$te în procesul de produc#ie. MEDIUL DE MUNCA – totalitatea condi#iilor fizice, chimice, biologice si psiho-sociale în

care executantul î$i desf $oar activitatea. El cuprinde: mediul fizic ambiant si mediul social( ambianta sociala) PROCESUL DE MUNCA – unitate, celula elementar a procesului de produc#ie,

reprezentând succesiunea în timp si în spa#iu a activit#ilor conjugate ale executantului simijloacelor de produc#ie în sistemul de munc.

Pentru ca un proces de munc s aib loc este necesar ca cele patru elemente prezentateanterior sa coexiste în spa#iu $i în timp $i s intre în rela#ie între ele.

În condi#iile în care elementele implicate în realizarea procesului de munc func#ioneaz $iinterac#ioneaz corect, ele vor realiza scopul pentru care a fost creat sistemul, respective acelade a crea si nu acela de a se autodistruge. Prin urmare, accidentele de munc si bolile

profesionale sunt consecin#e ale disfunc#iilor sistemului de munc, generate de dereglrileelementelor sale constituente si/sau ale rela#iilor dintre ele. Disfunc#iile sistemului de munc ce se pot finaliza printr-un accident de munc sau o îmbolnvire profesionala se producnumai în condi#iile existentei $i manifestrii factorilor de risc.

Punctul de plecare în optimizarea activit#ii de prevenire a accidentelor de munc $i aîmbolnvirilor profesionale într-un sistem de munc îl constituie evaluarea riscurilor dinsistemul respectiv.

Indiferent c este vorba de un loc de munc , un atelier sau de o întreprindere, o asemeneaanaliz permite ierarhizarea pericolelor în func#ie de dimensiunea lor si alocarea resurselor

pentru msurile prioritare ce se impun.În fapt, evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul

de munc analizat si cuantificarea dimensiunii lor pe baza combina#iei dintre doi parametrii sianume: gravitatea si frecventa consecin#ei maxime posibile ce ac#ioneaz asupra organismuluiuman.

Se ob#in astfel niveluri de risc par #iale pentru fiecare factor de risc , respectiv niveluri derisc global pentru întregul sistem de munc analizat.




176

Acest principiu de evaluare a riscurilor este inclus în standardele europene – CEI 812/85,respective EN 292-1/1991, EN 1050/96) si st la baza diferitelor metode cu aplicabilitate

practic.Astfel, SR EN 292-1/1996, preluat în România dup standardul european amintit, în cap.6,

precizeaz c ,,factorii ce trebuie lua#i în considerare la evaluarea riscului sunt:

a). Probabilitatea producerii unei leziuni sau afectri a snt#ii ; b). Gravitatea maxim previzibil a leziunii sau afectrii snt#ii.”Obligativitatea evalurii riscurilor la locurile de munc în tara noastr decurge din legisla#iaactual în domeniu, care a fost armonizat cu legisla#ia Uniunii Europene privind securitateasi sntatea in munc .

Astfel , in legea nr. 319/2006 – a securit#ii $i snt#ii în munc, la art. 12, alin. 1, lit. a, preluând paragraful 2, pct. b, art. 6 din Directiva cadru 391/89/CEE, prevede:,, Angajatorul are urmtoarele obliga#ii;a) s realizeze si s fie în posesia unei evaluri a riscurilor pentru securitatea si sntatea în

munca …” si în plus celelalte obliga#ii ce decurg din aceasta.Îndeplinirea efectiv a acestei obliga#ii se realizeaz de ctre personalul din serviciile de

securitate a muncii, cu sus#inerea financiar a societ#ii $i cu sprijinul institu#iilor despecialitate sau a persoanelor fizice abilitate s presteze servicii de securitate a muncii.

Metoda de evaluare a riscurilor de accidentare si îmbolnvire profesional la locurile demunc a fost elaborat de ctre INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE pentru PROTECTIA MUNCII SI avizat de Ministerul Muncii $i Protec#ieiSociale în anul 1993, reavizat în anul 1996 si editat în 1998 $i apoi reeditat în 2002.

Conform metodei de evaluare, echipa de evaluare a inclus personal din compartimentulde securitate a muncii, personal abilitat cu experien# în domeniul securit#ii $i snt#iimuncii si în probleme de evaluare a riscurilor, precum si conductori ai procesului de munc si reprezentantul salaria#ilor. Pentru finalizarea procesului de evaluare s-a consultat simedicul societ#ii.

Evaluarea propriu-zis a presupus parcurgerea mai multor subetape.• În primul rând, echipa de evaluare a studiat activit#ile din cadrul societ#ii, respectiv

instruc#iunile $i normele de securitate a muncii referitoare la acestea.

• Urmtoarea etap, a constat în analiza locurilor de munc selectate, sub aspectulcelor patru elemente ale sistemului de munc. Analiza fiecruia din aceste locuri demunc a condus la posibilitatea identificrii factorilor de risc care exist sau pot s apar în procesul de munc.

• Pe baza instrumentelor proprii metodei, pentru fiecare din factorii de risc identificati,

s-a stabilit gravitatea maxim posibil si previzibil a consecin#ei ac#iunii factorului derisc asupra executantului.

• Utilizând datele statistice referitoare la accidentele de munc si îmbolnvirile profesionale din cadrul societ#ii, pentru fiecare factor de risc identificat s-adeterminat probabilitatea transformrii ac#iunii sale asupra executantului într-unaccident de munc sau boal profesional.

În continuare se prezint evaluarea riscurilor din cadrul exploat'rii forestiere.

FACTORI DE RISC IDENTIFICA&I:I. Factori de risc proprii mijloacelor de produc)ie




177

În timpul executrii serviciului se utilizeaz : autocamionarm cu glon# telefon mobil binoclu

Nr.

Crt.

Pericol/neconformit#i Catego-

ria derisc

Msuri propuse Termen

limit

Responsa

-bilitate

v e r i f i c

a t

1 F1 –prindere mân la organele de ma$ini înmi$care,transmisie prin curele, mecanisme dtransmisie, direc#ie

4 efectuarea derepara#ii curente$i capitaleconformgraficeloraprobate, de ctre

persoaneautorizate, în

vederea evitriiinterven#iilorconductoruluiauto

Perma-nent

Angaja-tor

2 F2-prinderea vestimenta#iei de organele dema$ini în mi$care ale mijlocului auto

4 dotareaconductoruluiauto cu E.I.P.adecvat ( combine-zon ajustat pe corpîn vederea evitrii

accidentri prin prindereavestimenta#iei

imediat Angaja-tor

3 F3 –prinderea sau lovirea de unelte manualelucru, la interven#iile de repar ri sau între#in

curente

3 instruirea pe liniade s.s.m. a lucr to-rilor privind folosi-rea uneltelormanuale

Perma-nent

Angaja-tor$ef ierar-hic

4 F4 –deplasarea mijlocului auto sub efectgravita#ional cu accidentarea lucr toruluifrâne,

pante

4 instruirea pe liniade s.s.m. a lucr to-rilor privind folosi-

rea penelor în caz ddefec#ii

Perma-nent

Angaja-tor$ef ierar-

hic

5 F5 –scurgerea de carburant din rezervorulmijlocului de auto, din instala#ia de alimentamotor sau sta#ia de alimentare cu carburant

3 instruirea lucr tori-lor privind reguliles.s.m. ce trebuiescrespectate în sta#ii-le de alimentare cucarburan#i, verifi-carea zilnic aetan$eit#iirezervoarelor $i a

sistemului dealimentare a

Perma-nent





178

motorului mijlocu-lui auto

6 F6 –coliziunea mijlocului de auto în timpuldeplasrii, cu accidentarea lucr torului

5 instruirea $i testa-rea privind condu-cerea autovehicu-

lelor, selectarea personalului, con-trol medical perio-dic de specialitate

Perma-nent

angajator$ef ierar-hic

7 F7 –explozia unei anvelope în timpul deplas mijlocului auto cu accidentarea lucr torului

4 aprovizionarea $iînlocuirea din timpanvelopelor uzateîn vederea evitriiaccidentrii

Perma-nent


8 F8 –contactul lucr torului cu suprafe#eFierbin#i - motor, galerie de evacuare,

radiator

3 instruirea lucr to-rului privind

interven#iile lasuprafe#e fierbin#i amijlocului auto,dotarea ci E.I.P.adecvat ( mnu$ide protec#ie)

Perma-nent

Angaja-tor

$ef ierar-hic

9 F9 –contactul lucr torului cu substan#eFierbin#i - vapori ai lichidului de r cire,lichid de r cire

3 instruirea lucr to-rului privindinterven#iile ocazionale $i la posibilul

contact cu substan-#e sau vapori fierbin#i

Perma-nent


l

10 F10 –contactul lucr torului cu obiecte sausuprafe#e cu temperaturi sczute în sezonulrece

3 dotarea personalu-lui cu E.I.P. adec-vat sezonului rece,instruirea privindnecesitatea purtriiE.I.P.

Perma-nent

Angajator$ef ierar-hic

11 F11 – expunerea lucr torului la foc deschis îcazul declan$rii unei incendiu la bordul

autovehiculului

4 dotareaautovehiculelor cu

extinctoare, instrui-rea conductoruluiauto privind folosi-rea lui în caz deincendiu

Perma-nent

Angajator$ef ierar-

hic

12 F12 –Expunerea lucr torului la curent electr prin atingerea direct a instala#iei mijloculuiauto

3 instruirea lucr to-rilor privindelectrosecuritatea,executareainterven#iilor prin

personal speciali-

zat

Perma-nent


13 F13- expunerea lucr torului la electrolit 2 aprovizionarea $i Perma- Angaja-




179

baterie, acumulator în timpul manipulriisau transvazarea lor

înlocuirea la timp aacumulatoarelorvechi în vedereaevitrii accident-rii

nent tor$ef ierar-hic

14 F14 –expunerea lucr torului la benzin,motorin, uleiuri în timpul manipulriialimenta#iei sau transvazrii lor

2 instruirea lucr toril privind respectarearegulilor s.s.m. lamodul de lucru cusubstan#e care

prezint risc chimic

Perma-nent Angaja-tor$ef ierar-hichic

15 F15-expunerea lucr torului la exploziacarburantului

5 instruirea lucr to-rilor privind

protec#iaîmpotriva

exploziilor,executareainterven#iilor prin

personal speciali-zat

Perma-nent


16 F16-expunerea lucr torului la descrcareagre$it a armei

5 Instruirea lucto-rului asupra folo-sirii corecte aarmei $i asupra

posibilelor acciden-te în caz de folosi-re gre$it

Perma-nent


II. Factori de risc proprii mediului de munc'

În timpul executrii serviciului, mediul de munc este pdurea, ocolul silvic.

Nr.Crt

.

Pericol/neconformit#i Catego-ria de

risc

Msuri propuse Termenlimit

Respon-sabilitate

v e r

i f i c a t

1 F17 –expunerea lucr torului la planteotr vitoare sau animale slbatice

4 instruirea privindevitarea contactu-lui direct cu

plante otr vitoare sanimale periculoas modul de ac#ionarecaz de accident,acordarea primuluiajutor

Perma-nent

angajator$ef ierarhicmedic demedicinamuncii

2 F18-expunerea lucr torului la temperaturiridicate sau sczute

3 Reducerea programului de

Perma-nent

Angajator$ef ierar-




180

lucru hic

3 F19 –expunerea lucr torului la curen#i de aer 2 Folosirea haineloradecvate în caz decuren#i de aer

Perma-nent


4 F20-expunerea lucr torului în timpuldeplasrii la tr snet, inunda#ii, vânt,grindina,viscol, alunecri, surpri, pr bu$iriteren, sau copaci, avalan$e – vezi fotonr.1,nr.2,nr.3 –

4 instruirea lucr to-rului privind regu-rile ce trebuiescrespectate în cazde fenomenemeteorologiceextreme

Perma-nent

Angajator$ef ierar-

5 F21 –iluminat sczut în condi#ii de trafic,condi#ii meteorologice nefavorabile, intervaloral al deplasrii

3 stabilirea progra-mului de lucru înintervalul orar de8-18

Perma-nent


6 F22 –expunerea lucr torului la iluminat excecu luminile farurilor din sens invers

5 instruirea privindcircula#ia pe timpde noapte, verificar

periodic a abili-t#ii vizuale alucr torilor

permane angajator$ef ierar-hic

7 F23 –cdere de la acela$i nivel prindezechilibrare, alunecare,împiedicare

3 dotarea cuîncl#minte de

protec#ie cu talpaantiderapant,

pstrarea cilor deacces libere $icurate

permane Angajator$ef ierar-hic

8 F24 –Expunerea lucr torului la stres dincauza infractorilor care fur din pduri

4 Instruirea lucr to-rilor asupraautoapr rii lor încaz de nevoie

Perma-nent





181

III. Factori de risc proprii sarcinii de munc'

Nr.

Crt.

Pericol/neconformit#i Catego-

ria derisc

Msuri propuse Respon-sabilitate

Termen

limit

v e r i f i c

a t

1 F25 –Supradimensionarea sausubdimensionarea sarcinilor de munc

3 dimensionareasarcinilor de lucruîn conformitate

cu fiecare loc demunc în vedereaeliminriisuprasolictrilorsau a plictiselii

Perma-nent

angajato

2 F26 –Lipsa msurilor administrative privind înclcarea instruc#iunilor propriiS.S.M.$i a disciplinei la locul de munc

4 completarea R.O.I. cu msuri desanc#ionare încazul înclcriiinstruc#iunilor pro-

prii privind s.s.m.

Perma-nent

angajato

3 F27 –trimiterea pe teren f r a #ine cont destarea fizic $i psihic

4 verificarea striifizice $i psihiceînainte de plecarea pe teren

Perma-nent

angajato$ef ierar hic

4 F28 –supradimensionarea sausubdimensionarea duratei de deplasare

3 dimensionarea du-ratei de lucru,respectarea regi-mului de lucru $iacordarea pauze-lor fiziologice ne-cesare în vedereaevitrii monoto-niei muncii

Perma-nent

angajato

5 F29 –repartizarea unei alte sarcini de servici

3 reinstruirea lucr -

torilor pe linie des.s.m. privind noi-le sarcini de lucru

Perma-

nent

Angaja-

tor$ef ierar hic

IV. Factori de risc proprii executantului

Nr.Crt.

Pericol/neconformit#i Categoriade risc

Msuri propuse Termenlimit

Respon-sabilitate

v e r i f i c a t

1 F30-Efectuarea sumar sau neinstruirea privind electrosecuritatea $i ac#iuni în caz de

4 întocmirea $i afi$rea planurilor de

Perma-nent

Adminis-trator




182

incendiu evacuare $i deacordare de prim-ajutor în caz deaccident sau in-cendiu

2 F31 –Executarea sarcinilor de lucru sub presiune excesiv privind realizarea lucr rilotermen

3 se vor respectaregimul de lucru$i a pauzelorfiziologice

Perma-nent Adminis-trator

3 F32-Expunere la solicitri psihice, aten#iedistributiv

3 reconsiderarea $iredistribuirea sar-cinilor de munc

Perma-nent

Adminis-trator, $efierarhic

4 F33 –neutilizarea echipamentului individualde protec#ie din dotare

3 dotarea cu E.I.P.adecvat, instruire

privind purtarea l

$i consecin#ele lacare sunt expu$i, prin nepurtarealui

Perma-nent

Adminis-trator, $efierarhic

5 F35 –angajarea lucr torului f r pregtirea profesional, adecvat sarcinilor de lucruîncredin#ate

4 instruirea $i testarlunar a lucr toru

Perma-nent

angajator

PREZENTAREA NIVELURILOR DE RISC PE FACTORI DE RISC

0

1

2

3

4

5

F1 F4 F7 F10 F13 F16 F19 F22 F25 F28 F31 F34

NIVEL DE RISC

unde F1………….F34 , sunt prezentate în tabelul fatorilor de risc.




183

PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICA&I DIN CADRUL SISTEMULUIDE MUNC#

Sarcina demunc' 14,7%

MIJLOC DE

PRODUCTIE

47MEDIUL DE

MUNCA 23,5

SARCINA DE

MUNCA 14,7

EXECUTANT

14,7

Executant14,7%

Mediul de munc' 23,5%

Mijloc de produc)ie47%




184

Nivelul de risc global al locului de munc' este:

68,3119439

2*33*154*125*4)2*2(*3)3*3(*15)4*4(*12)5*5(*4

6

1

6

110 ==

++++++=

⋅

=

∑∑

=

=

ii

i ii

rg

r

Rr N

INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUARII LA EXPLOATARE FORESTIER # Nivelul de risc global calculat pentru locul de munc EXPLOATARE FORESTIER # este egalcu 3,68 valoare ce îl încadreaz în categoria locurilor de munc cu nivel de risc acceptabil.Rezultatul este sus#inut de Factori de risc identifica)i, din care se observ c din totalul de 34 de

factori de risc identifica#i, 16 dep$esc ca nivel par #ial de risc valoarea 3.Cei 16 factori de risc ce se situeaz în domeniul inacceptabil sunt :F1, F2, F4, F7, F11, F17, F20, F24, F26, F27, F30, F34 -nivel par #ial de risc 4F6, F15, F16, F22 –nivel par #ial de risc 5Pentru diminuarea sau eliminarea factorilor de risc (care se situeaz în domeniul inacceptabil), suntnecesare msuri generice prezentate în Factori de risc identifica)i,m'suri propuse.




185

foto nr.1

foto nr.2




186

foto nr.3




187

SCOPUL EVALUÃRII RISCURILOR PROFESIONALE PEANTIERELE DE CONSTRUC&II

DANA TOMECI

Rezumat: Evaluarea riscurilor permite angajatorului adoptarea m surilor de prevenire $i protec # ie adecvate, cureferire la asigurarea securit # ii $i protec # iei lucr torilor, prevenirea riscurilor profesionale, informarea $iinstruirea lucr torilor, organizarea cadrului organizatoric $i a mijloacelor necesare securit # ii $i snt # ii înmunc.

Cuvin te cheie: identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor, masuri de prevenire $i protectie, securitatea si sanatatea lucratorilor.

1. Introducere

În toate sistemele $i la toate locurile de munc, angajatorul are obliga#ia de a asigura

securitatea $i sntatea lucr torilor în toate aspectele legate de munc. Evaluarea riscurilor nuse realizeaz doar pentru a ar ta autorit#ilor competente c s-a îndeplinit o obliga#ie legal.Aceasta permite partenerilor interni (cum ar fi lucr torii, CSSM, etc.), s afle constatrilef cute $i s urmreasc realizarea msurilor de prevenire stabilite în urma procedurii deevaluare a riscurilor.Scopul de baz al evalurii riscurilor r mâne întotdeauna prevenirea riscurilor profesionale.Eliminarea acestora nu este posibil mereu $i atunci acestea trebuie reduse, pân la valoareaunor riscuri reziduale care trebuie controlate. Evaluarea riscurilor trebuie s fie realizat astfelîncât s permit angajatorilor, persoanelor din compartimentul SSM $i lucr torilor s:

- identifice pericole existente $i s evalueze riscurile asociate acestor pericole, învederea stabilirii msurilor destinate protejrii snt#ii $i asigur rii securit#iilucr torilor, în conformitate cu prescrip#iile legale;

- evalueze riscurile în scopul selectrii optime, în cuno$tin# de cauz, aechipamentelor, substan#elor sau preparatelor chimice utilizate, precum $iamenajrii $i a organizrii locurilor de munc;

- verifice dac msurile adoptate sunt adecvate;- contribuie efectiv la ameliorarea strii de securitate $i sntate în munc

Se poate afirma c sarcina principal a activit#ii de prevenire o reprezint ob#inereamaximumului de eficien# $i de calitate a muncii în condi#iile reducerii numrului deaccidente ctre zero.

De aici rezult c sunt dou obiective majore ale prevenirii, care suscit interes în

principal:a) pe plan uman: - reducerea numrului accidentelor de munc $i a îmbolnvirilor

profesionale b) pe plan financiar: - reducerea costurilor legate de accidentele de munc $i îmbolnvirile

profesionale.

Aceste deziderate se pot realiza numai prin eliminarea sau reducerea riscurilor profesionale, în care scop trebuie întreprins un demers global care s cuprind:

• evaluarea riscurilor profesionale;• punerea în conformitate a echipamentelor de munc;

• stabilirea procedurilor de lucru;• ameliorarea condi#iilor mediului de munc;




189

eliminarea unui factor de risc sunt necesare mai multe msuri iar în alte situa#ii este posibil cao singur msur s elimine mai mul#i factori de risc.Dac #inem îns cont c producerea unui accident de munc sau a unei îmbolnviri

profesionale este posibil la suprapunerea a cel pu#in unui element material periculos cu cel pu#in o eroare uman, putem împr #i msurile corective în dou mari categorii:

− m'suri organizatorice, care vizeaz' în special evitarea producerii de erori umaneatât la executant (gesturi, pozi)ii, metode de lucru, atitudini etc.), cât *i în sarcinade munc' (omisiuni, suprasolicit'ri etc.);

− msuri tehnice, care vizeaz în special echipamentele de munc (în scopul asigur riicondi#iilor minime de securitate), materialele utilizate, precum $i condi#iile legate demediul de munc.

3. Activitatea de prevenire a riscurilor – calea cea mai sigur' de reducere a accidentelorde munc'

Riscurile întâlnite în practic sub form de pericole poten#iale, se pot transforma în accidente

de munc, îmbolnviri profesionale, ca urmare a unei perturbri instantanee a procesului demunc. Prin tragismul lor, acest gen de evenimente nedorite, afecteaz în primul rândvictimele $i familiile acestora. Accidentele de munc sau îmbolnvirile profesionale produc

puternice traume fizice, psihice $i sociale afectând profund via#a de familie datorit suferin#elor produse. În egal msur , producerea unor accidente de munc sau îmbolnviri

profesionale, afecteaz în mod serios $i agentul economic. În fapt, acesta plte$te costulrepar rii prejudiciului uman (costul direct) dar $i costurile generate de pierderile de produc#ie,de readucere în stare de func#ionare a echipamentelor tehnologice, de pregtire profesional aînlocuitorilor, de pierderea imaginii de marc a societ#ii comerciale (costul indirect).În spiritul noilor reglementri din domeniul securit#ii $i snt#ii în munc, angajatorul, prinobliga#iile $i r spunderile stabilite, este singurul responsabil de sntatea $i securitatealucr torilor lui, deoarece el de#ine atribu#ia de decizie $i mijloacele materiale $i economice derealizare a msurilor stabilite.Astfel, conductorul unit#ii (sau persoana desemnat s preia func#iile acestuia) se afl încentrul activit#ii de prevenire a riscurilor $i de asigurare a snt#ii $i securit#ii lucr torilorsi. Acesta trebuie s desf $oare o intens munc de atragere a personalului în activitatea deidentificare $i evaluare a riscurilor profesionale.Activitatea de prevenire a riscurilor profesionale trebuie s fie o preocupare constant atuturor participan#ilor la procesul de munc. Prin diversele forme de educare, la aceast activitate trebuie angrenat atât personalul de exploatare cât $i cel ce se ocup de concep#ia $i

proiectarea echipamentelor tehnice $i a tehnologiilor.

În acest mod, to#i participan#ii, direc#i sau indirec#i la procesul de munc, pot fi con$tientiza#icu privire la responsabilitatea lor în materie de prevenire a riscurilor, atât pentru persoana lorcât $i fa# de ansamblul participan#ilor la procesul de munc.

Evaluarea riscurilor profesionale d posibilitatea angajatorului de a întreprinde ac#iunicare s conduc la reducerea sau eliminarea lor. A investi în prevenirea accidentelor de munc $i a îmbolnvirilor profesionale înseamn a investi în îmbunt#irea activit#ii unit#ii.




190

Figura 1. Schema general a cauzelor poten#iale ale accidentelor de munc $i bolilor

profesionale $i a principalelor msuri de prevenire

ACCIDENTE DE MUNC

CAUZE

MASURI DEPREVENIRE

- NSU+IRI FIZICE NECORESPUNZ TOARE- APTITUDINI NECORESPUNZTOARE- LIPSA DE CUNO+TIN#E PROFESIONALE

+I DE SECURITATEA MUNCII- ATITUDINE NECORESPUNZTOARE

FA# DE RISC- STRI MOMENTANE

NECORESPUNZTOARE

SOLICITRI FIZICE +I PSIHICE

INCOMPATIBILE CU

POSIBILIT#ILE FIZIOLOGICE:

- dimensionareanecorespunz#toare a sarcinii demunc#

- coordonarea necorespunz#toarea activit#&ii

- repartizarea defectuoas# asarcinilor

- neconcordan&a dintre sarcinilede munc# i cerin&ele de

- TEHNOLOGI I, UTILAJ E CUPERICOL MARE DE ACCIDENTARE )IÎMBOLN +VIRI PROFESIONALE- INSTALA-II, UTILAJ E, MA)INIAC-IONATE EL ECTRIC- MA)INI )I ORGANE DE MA)INI ÎNMI)CARE- INSTALA-II, UTILAJ E MA)INI )ISCULE DEFECTE-ROSTOGOLIREA, RÃSTURNAREA,CÃDEREA L IBERÃ AECHIPAMENTELOR )IMATERIALELOR UTILIZATE SUB

EFECTUL GRAVITA-IEI-TRANSPORTUL, MANIPULAREA )IDEPOZITARE DEFECTUOAS + A

- MEDIUl FIZIC AMBIANT:

Condi&ii de iluminatMicroclimatZgomot, vibra&ii, ultrasunete

- MEDIUl SOCIAL

- EXAMEN MEDICAL- EXAMEN PSIHOLOGIC- INSTRUIRE PERSONAL- CONTROLUL OPERATIV AL

ST +RII S +N + T +-I IPERSONALULUI

- DOTAREA PERSONALULUI CUECHIPAMENT INDIVIDUAL DE

- dimensionarea corespunz#toare asarcinii- coordonarea optim# a activit#&ilor- repartizarea corect# a sarcinilor- asigurarea concordan&ei între sarcinilede munc# i cele de securitate- instruire, supraveghere, control intern

- CONCEPEREA UNOR TEHNILOGII

NEPERICULOASE( cu grad de risc sc%zut)

-REALIZAREA CORESPUNZ + TOARE AOPERA-II LOR DE REPARA-I I- DOTAREA MA)INI LOR CUDISPOZITI VE DE PROTEC-IE )ISIGURAN-+ - DOTAREA CU MI J LOACE DEPROTEC-IE ÎMPOTRIVA CURENTULUIELECTRIC ASIGURAREAMATERIALELOR )I ECHIPAMENTELORÎMPOTRIVA CÃDERII L IBERE AACESTORA

- determin%ri, utilizare EIP, organizarea

tinpului de munc% cu posibilit%'i de

reducere a duratei de expunere

PROCES DEMUNC+

FACTORUMAN

(EXECUTANT)

SARCINA DE MUNCÃ

ECHIPAMENTDE

MUNCÃ

MEDIULDE

MUNCÃ




191

4. Concluzii

La fiecare câteva minute, o persoan din Uniunea European î$i pierde via#a din cauzelegate de munc. Mai mult, în fiecare an, sute de mii de angaja#i sunt victime ale accidentelorde munc, în timp ce al#ii au concedii medicale pentru a face fa# stresului, volumului excesiv

de munc, afec#iunilor musculoscheletice sau altor boli legate de munc. Peste 430 de români$i-au pierdut via#a în urma accidentelor de munc suferite pe parcursul anului 2007. În ceea ce prive$te domeniile de activitate, cei mai mul#i accidenta#i la locul de munc au fost înregistra#iîn construc#ii: 15,3%. Pe lâng costurile umane pentru lucr tori $i familiile acestora,accidentele de munc $i bolile profesionale greveaz, de asemenea, resursele sistemelor desntate $i afecteaz productivitatea întreprinderilor.

Evaluarea riscurilor constituie fundamentul unei gestiuni eficace a securit#ii $isnt#ii $i poate fi considerat o activitate cheie pentru reducerea accidentelor de munc $i a

bolilor profesionale. Dac este corect aplicat, evaluarea riscurilor poate îmbunt#isecuritatea $i sntatea în munc, precum $i performan#a unit#ilor, în general.




193

e) activit#i în laboratoare clinice, veterinare $i de diagnostic, laboratoarele de cercetare,inclusiv laboratoarele microbiologice de diagnostic;f) activit#i în instala#iile de eliminare a de$eurilor;g) activit#i în instala#iile de transport $i de epurare a apelor uzate;h) arhive, biblioteci, anticariate, muzee;

i) procesarea lemnului; j) restaurarea cldirilor;k) zone de lucru cu sisteme de aer condi#ionat si umiditate ridicat.

Efecte asupra s'n't')ii

Agen#ii biologici pot cauza diferite tipuri de boli:

• infec)ii cauzate de parazi#i, virusuri sau bacterii;• alergii cauzate de mucegaiuri, praful de fain, mtrea# animal, enzime $iacarieni;• intoxica)ii;• cancer;• efecte nocive asupra fetu$ilor.

C'ile de p'trundere a agen)ilor biologici în organismul uman

Microorganismele: (bacteriile, parazi#ii, virusurile si ciupercile) sunt prezente înmediul înconjur tor deci implicit $i în mediul de munc.Agen#ii biologici, deseori, î$i gsesc calea de intrare în organism prin leziuni ale pielii sau

prin membranele mucoase ale ochilor, nasului sau gurii. De asemenea pot fi inhala#i sau

înghi#i#i, cauzând infec#ii ale tractului superior respirator sau ale sistemului digestiv.Contaminarea se poate produce $i accidental, prin mu$cturi ale animalelor $i în#epturi deinsecte.În cazul activit#ii desf $urate în abatoare, pot aprea unele boli denumite zoonoze $i care fac

parte din cadrul bolilor profesionale, cum ar fi: tuberculoza (la prelucrarea bovinelor,ovinelor, caprinelor, porcinelor, cabalinelor), bruceloza (la prelucrarea bovinelor, ovinelor,caprinelor, porcinelor), febra Q (la prelucrarea bovinelor, ovinelor, caprinelor), infec#ia custreptococcus suiss (la prelucrarea porcinelor), turbarea (la prelucrarea tuturor animalelor cusânge cald), leptospiroza (la prelucrarea bovinelor, porcinelor, ovinelor, cabalinelor si lacontactul cu roztoarele sau a produselor infestate de acestea), micoze cutanate (la prelucrarea

bovinelor, ovinelor, caprinelor $i porcinelor).

Modul de transmitere a bolii de la animale la om

În timpul procesului de munc, transmiterea agen#ilor biologici de la animale la om, se poate face în diferite forme:

- prin folosirea mâinilor murdare sau a unui obiect contaminat;- prin împro$carea în ochi;- prin r nire (în#epturi, tieturi, jupuituri);- prin neprotejarea unei r ni deja existent;- respirând particule fine în suspensie în aer (aerosoli).

Riscul de contaminare depinde de concentra#ia agentului biologic.

Aceast concentra#ie variaz în func#ie de :- agentul biologic în cauz;




194

- tipul de animal abatorizat;- natura #esuturilor sau fluidelor infectate.

Este important s identificm pericolul poten#ial pe care l-ar putea reprezenta fiecare animalîn parte, $i de asemenea s cunoa$tem pr #ile acestuia care prezint cele mai mari riscuri(rezervoare de germeni) pentru sntatea muncitorului. Pentru cele mai multe boli bacteriene

aceste rezervoare sunt:- aparatul genital (organe, placent, lichidul amniotic);- tubul digestiv;- con#inutul tubului digestiv.

Animalele pot fi purttoare de germeni f r a prezenta simptome aparente.Poate fi vorba de animale infectate care nu prezint înc simptome, sau de animale purttoare,sntoase (purttoare de agen#i patogeni în concentra#ii limit, în tubul lor digestiv, deexemplu).Dac este important s se identifice pericolele poten#iale pentru fiecare tip de animal, este deasemenea indispensabil s fie cunoscute pr #ile animalului care implic cele mai multe riscuri(rezervoarele de germeni). Pentru cea mai mare parte a bolilor bacteriene, aceste rezervoare

sunt cele amintite anterior.

2. Procedeu experimental

Pentru orice activitate susceptibil s prezinte un risc de expunere la agen#i biologicitrebuie determinate natura, gradul $i durata de expunere $i msurile ce trebuie luate.Riscurile sunt evaluate pe baza pericolului prezentat de to#i agen#ii biologici periculo$i.În urmtoarea etap se trece de la no#iunea de pericol la aceea de risc prin :

- identificarea posturilor unde expunerea este posibil;- reperarea situa#iilor unde barierele exist deja între rezervoarele de germeni $i salaria#i lalocul de munc: ventila#ie, mecanizarea sarcinilor, portul mnu$ilor.Aceast recunoa$tere calitativ a riscurilor trebuie înso#it pe cât posibil de o evaluarecantitativ:

- numrul persoanelor expuse;- durata expunerii în raport cu timpul de lucru (zi, s ptmân sau lun).

Analiza acestor date trebuie s permit:- ierarhizarea diferitelor probleme de rezolvat;- eficacitatea msurilor de prevenire existente;- punerea în eviden# a altor msuri;

- stabilirea listei lucr torilor expu$i.Lista lucr torilor care sunt expu$i agen#ilor biologici din grupa 3 $i/sau 4, trebuie stabilit deconductorul unit#ii în colaborare cu medicul de medicina muncii. Ea este pstrat cel pu#in10 ani dup sfâr $itul expunerii la agen#ii biologici. Lista va fi pstrat o perioad maiîndelungat, ajungând pân la 40 de ani de la ultima expunere cunoscut, în cazul expunerilorcare pot s antreneze:- infec#ii produse de agen#ii biologici despre care se cunoa$te c pot provoca infec#ii

persistente sau latente;- infec#ii care nu pot fi diagnosticate înainte ca boala s se declare, mul#i ani mai târziu;- infec#ii a cror perioad de incuba#ie înainte de declararea bolii este deosebit de lung;- infec#ii care antreneaz boli ce pot prezenta recrudescent timp îndelungat contrar

tratamentului aplicat;- infec#ii care pot provoca sechele grave pe termen lung.




195

La întocmirea listei trebuie s se aib în vedere pentru fiecare lucr tor, elementerelevante privind evaluarea riscurilor cât $i:

- natura activit#ii desf $urate;- msurile colective de protec#ie aplicate;

- echipamentele individuale de protec#ie utilizate.

Caz particular – encefalopatia spongiform' bovin' (ESB)

Primul caz de ESB a fost întâlnit în 1986 în Marea Britanie la bovinele domestice. Estevorba despre o boala apar #inând familiei encefalopatiilor spongiforme subacute transmisibile(ESST).

ESST sunt boli neurovegetative care antreneaz partea neuronal din creier (aspectspongiform la microscop).

Evolu#ia lor este lent îns întotdeauna mortal. În prezent, nici un tratament nu estedisponibil.

ESST sunt legate de agen#i care nu sunt nici bacterii, nici virusuri.

Ei se numesc agen#i transmisibili neconven#ionali (ATNC) $i sunt clasa#i în grupa 3 înreglementrile referitoare la agen#ii biologici patogeni.

Nu exist astzi nici o certitudine asupra apari#iei acestei patologii, nici asupra moduluide transmitere a ESB la om. Transmiterea de la animal la om a fost totu$i probat prin tehnicide biologie molecular $i prin similitudinea leziunilor cerebrale.

În stadiul actual de cunoa$tere, nu se poate exclude riscul de transmitere pe alte ci decâtcea alimentar . În consecin# trebuie luate msuri în cazul abatoarelor.

Organele care pot fi infectate cu ESB

Animalele bolnave nu trebuie admise în abator; ele trebuie eutanasiate, trimise laecarisaj $i incinerate.

Exist posibilitatea ca animalele care nu prezint înc nici un simptom al bolii s fieaduse la abator de bun credin#.

Pentru a asigura securitatea consumatorilor, trebuie ca, #esuturile sau organelesusceptibile a con#ine agentul ESB $i anume mruntaiele de vit sau materialele cu riscspecific, s fie distruse pentru a împiedica intrarea lor în alimenta#ia uman $i animal.

În func#ie de vârsta bovinei, materialele cu risc specific pot fi:- craniul (creierul $i ochii);

- mduva spinrii;- amigdalele;- splina;- timusul;- intestinele.

Trebuie luate de asemenea msuri de prevenire $i pentru ovine $i caprine.

M'suri pentru evitarea riscului de infectare cu ESB în abatoareM'suri de protec)ie colectiv':

- limitarea la nivelul cel mai sczut posibil, a numrului de angaja#i expu$i sau care pot fiexpu$i;




196

- conceperea proceselor de munc $i a msurilor de control tehnic pentru a evita sau reduce laminimum r spândirea agentului biologic la locul de munc;- msuri de igien adecvate pentru prevenirea sau reducerea transportului sau propagriiaccidentale a agentului biologic în afara locului de munc;- limitarea riscului de împro$care $i de contact cu pielea animalului la locurile de munc

expuse la materialele cu risc specific (MRS).Aceast msur se refer în special la urmtoarele opera#ii: separarea capului,scoaterea mduvei spinrii, abla#ia amigdalelor, separarea intestinelor.

M'suri de protec)ie individual':

- dotarea $i utilizarea de ctre lucr tori a echipamentului individual de munc pentru protec#ia mâinilor $i fe#ei inclusiv a ochilor;- informarea $i formarea lucr torilor pentru a-i con$tientiza asupra importan#ei msurilor cetrebuie adoptate.

Rezumat: Pân acum nu s-a dovedit înc nici un caz de contaminare de origine profesional cu ESB, îns acest risc nu poate fi în totalitate exclus.În consecin# trebuie luate msuri de protejare a consumatorilor în virtutea principiilor de prevenire. Deasemenea, trebuie s fie adoptate în abatoare msuri pentru prevenirea eventualelor riscuri profesionale.

BIBLIOGRAFIE

1. Legea securit#&ii i s#n#t#&ii în munc# nr. 319/2006;2. Hot#rârea Guvernului nr. 1092/2006 privind protec&ia lucr#torilor împotriva riscurilor de

expunere la agen&i biologici în munc#;3. Inspec#ia Muncii – Ghid metodologic pentru prevenirea riscurilor legate de expunerea la agen#i biologici.




197

ROLUL I IMPORTAN&A EVALUATORULUI ÎN EVALUAREARISCURILOR PENTRU SECURITATE SI S#N#TATE ÎN MUNC#

ING. IULIAN IFTIMIE

Moto: ,,O evaluare corecta a riscurilor duce la masuri eficiente de prevenire si protec # ie’’

Rezumat: In lucrarea de fa# autorul prezint o analiz critic a activit#ii de evaluare a riscurilorurmare constatrilor $i experien#ei dobândite în activitatea de inspector de munc

1. Introducere

Conform legisla#iei europene $i implicit $i celei a României, angajatorii au obliga#ia de aasigura securitatea $i sntatea lucr torilor în toate aspectele legate de munc $i de a efectua o

evaluare a riscurilor. Directiva-cadru nr. 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea in aplicare pentru promovarea îmbunt#irii securit#ii $i snt#ii lucr torilor la loculde munc prevede la art. 6 care sunt principiile generale de prevenire în baza croraangajatorul poate crea acest cadru de securitate:

,,(a) evitarea riscurilor;(b) evaluarea riscurilor care nu pot evitate;(c) combaterea riscurilor la surs ;(d) adaptarea muncii în func#ie de individ, în special în ce prive$te proiectarea

locurilor de munc , alegerea echipamentului de lucru $i a metodelor de produc#ie $i de lucru,în vederea atenurii monotoniei muncii normate $i a reducerii efectelor asupra snt#ii;

(e) adaptarea la progresul tehnic;(f) înlocuirea aspectelor periculoase prin aspecte nepericuloase sau mai pu#in

periculoase;(g) dezvoltarea unei politici de prevenire, cuprinztoare $i coerent , care s includ

tehnologiile, organizarea muncii, condi#iile de munc , rela#iile sociale $i influen#a factorilorasupra mediului de lucru;

(h) acordarea priorit#ii msurilor de protec#ie colectiv fa# de cele de protec#ieindividual;

(i) acordarea de instruc#iuni corespunztoare lucr torilor.’’

2. Evaluarea riscurilor

2.1. Ce este evaluarea riscurilor?Evaluarea riscurilor este un proces care consta în identificarea si ierarhizarea riscurilor

pentru securitatea si sntatea lucr torilor, generate de pericolele existente la locul de munc.

2.2. Care este scopul evalu'rii riscurilor?Scopul este acela de a stabili modalitatea de a elimina sau de a tine sub control

riscurile prin diferite masuri, astfel:-- masuri de eliminarea riscurilor, daca este posibil;-- masurile necesare pentru tinerea sub control a riscurilor, daca acestea nu pot fi

eliminate, astfel încât sa nu fie afectate securitatea si sntatea persoanelor expuse.În contextul prevenirii si gestionarii riscurilor, trebuie respectate urmtoarele principii




198

de prevenire:-- evitarea riscurilor;-- înlocuirea elementelor periculoase cu elemente nepericuloase sau mai pu#in

periculoase;-- combaterea riscurilor la sursa;

-- acordarea de prioritate masurilor de protec#ie colectiva fata de masurile de protec#ieindividuala;-- adaptarea la progresul tehnic $i la schimbrile aprute în domeniul informa#iilor;-- încercarea de a îmbunt#i nivelul de protec#ie.Fr o evaluare corect angajatorii nu vor putea lua msurile necesare în vederea

asigur rii condi#iilor de securitate $i sntate în munca $i pentru prevenirea accidentelor demunca $i a bolilor profesionale ( a se vedea schema de pe pagina urmtoare) .

2.3. Cine face evaluarea?Angajatorul stabile$te prin decizie interna persoanele care efectueaz evaluarea

riscurilor. Acestea pot fi:

- angajatorul,- lucr tori desemna#i de angajator,- evaluatori externi si servicii externe.Principala condi#ie pe care trebuie sa o îndeplineasc persoanele care efectueaz

evaluarea riscurilor este aceea de a fi competente, aceasta constând in special in:(1) cunoa$terea abordrii generale a evalurii riscurilor;(2) capacitatea de a aplica aceste cuno$tin#e la locul de munca si la sarcina ceruta;

aceasta comporta obliga#ia:(a) de a identifica problemele legate de securitate si sntate;(b) de a evalua si stabili ordinea de prioritate a nevoilor de ac #iune;(c) de a prezenta op#iunile posibile pentru a elimina sau a reduce riscurile si avantajele

relative ale acestor op#iuni;




199

elaborarea deinstruc#iuni proprii

elaborarea $iactualizarea planuluide prevenire $i

protec#ie

stabilirea zonelor carenecesit semnalizarede securitate $isntate în munc verificarea cunoa$terii

$i aplicrii de ctre to#ilucr torii a msurilor

prevzute în planul de prevenire $i protec#ie,

elaborarea tematicii pentru toate fazele deinstruire, stabilirea

periodicit#ii adecvate pentru fiecare loc demunc, asigurareainformrii $i instruiriilucr torilor îndomeniul securit#ii $i

snt#ii în munc

eviden#a meseriilor $ia profesiilor prevzutede legisla#ia specific,

pentru care estenecesar autorizareaexercitrii lor

eviden#a posturilor delucru care necesit examene medicalesuplimentare $i/saucontrol psihologic

periodic

elaborarea programului deinstruire-testare lanivelul întreprinderii

eviden#aechipamentelor de

munc $i urmrirea caverificrile periodice$i, dac este cazul,încercrile periodiceale echipamentelor demunc s fie efectuatede persoanecom etente

eviden#a zonelor curisc ridicat $i specific

identificareaechipamentelor

individuale de protec#ie necesare pentru posturile delucru din întreprindere$i întocmireanecesarului de dotare alucr torilor cuechipament individualde protec#ie,

asigurarea întocmirii planului de ac#iune încaz de pericol grav $i

iminent

monitorizareafunc#ionrii sistemelor$i dispozitivelor de

protec#ie, a aparaturiide msur $i control,

precum $i ainstala#iilor deventilare sau a altorinstala#ii pentrucontrolul noxelor înmediul de munc

EVALUAREARISCURILOR

Fara o evaluare corecta angajatorii nu vor putea lua masurile necesare invederea asigur rii condi#iilor de securitate $i sntate în munca.




200

(d) de a evalua eficacitatea acestora;(e) de a promova si comunica îmbunt#irile în domeniul securit#ii si snt#ii $i bunele

practici;(3) capacitatea de a identifica situa#iile în care nu sunt în msur s evalueze în mod

adecvat riscurile f r ajutor si de a semnala necesitatea unei asistente suplimentare.

Evaluarea riscurilor nu ar trebui efectuata în mod izolat, de ctre angajator saureprezentantul angajatorului. Ei trebuie sa-i implice pe angaja#i sau pe reprezentan#ii acestora.Consultarea lucr torilor este parte integranta a procesului de evaluare a riscurilor. Lucr toriitrebuie informa#i privind concluziile evalurii si masurile de prevenire care urmeaz sa fieadoptate.

2.4. Când se încheie evaluarea?Evaluarea trebuie revizuita la intervale regulate, pentru a se asigura o actualizare

permanenta.Revizuirea trebuie realizata ori de câte ori se produc schimbri semnificative în cadrul

organiza#iei sau ca urmare a concluziilor cercetrii unui accident de munca sau unui „accident

evitat în ultima clipa”

2.5. Cum se face evaluarea in realitateIn jude#ul Neam# func#ioneaz un numr de 39 de servicii externe care au încheiate

contracte de consultan# în domeniul securit#ii $i snt#ii în munc cu angajatori, contractein baza crora o mare parte dintre ace$tia efectueaz evaluarea riscurilor.

Din vizitele de control efectuate la o parte din angajatori si din verificarea evalurilor pe care ace$tia le de#in si care in propor #ie de 96% sunt executate de servicii externe abilitate,reiese faptul ca acestea sunt incomplete, prezentând un mare numr de lipsuri, dintre careamintesc:

- din echipele de evaluare nu fac parte conductorii locurilor de munca evaluate,- lucr torii a cror locuri de munca sunt evaluate nu sunt consulta#i in ceea ce prive$te

prezenta riscurilor,

IDENTIFICARERISCURI

EVALUARE RISCURI

ELABORARE PLANPREVENIRE SI PROTECTIE

REALIZARE MASURIDIN PLANUL DEPREVENIRE




201

- evaluarea riscurilor se face in multe cazuri f r deplasare la toate locurile de munc, decif r a se cunoa$te integral caracteristicile specifice fiecrui loc de munca evaluat,

- de multe ori nu este definit foarte clar locul de munca evaluat, prin loc de muncaevaluatorii în#elegând atelierul sau sec#ia (exemplu: Fisa de evaluare a riscurilor pentruatelierul de prelucr ri prin a$chiere),

- sau fac evaluarea riscurilor pe întreaga activitate a unei întreprinderi, sc pând din vedereechipamentele de munc specifice acelei activit#i deci sc pând din vedere chiar riscurilespecifice ce apar in timpul lucrului cu astfel de utilaje (ex: Fisa de evaluare pentruactivitatea de tâmplrie),

- riscurile men#ionate in fisele de evaluare întocmite pentru un anumit tip de utilaj ( ex.strung), le gsim sub aceea$i forma si aceea$i valoare la acela$i evaluator pentru societ#idiferite cu caracteristici diferite ale componentelor sistemului de munca,

- nu se fac evaluri pentru grupurile sensibile la riscuri specifice,- evaluarea riscurilor nu se face pentru fiecare component a sistemului de munc,

respectiv executant, sarcin de munc, mijloace de munc/echipamente de munc $imediul de munc pe locuri de munc/posturi de lucru:

a) pentru executant, nu se fac referiri cu privire la:- calificarea lucr torului,- modul in care a fost instruit din punct de vedere al securit#ii si snt#ii in

munca,- la modul in care se asigura supravegherea strii de sntate a acestuia si daca a

fost declarat apt pentru activitatea respectiva,- la dotarea cu echipament individual de protec#ie.

b) pentru sarcina de munca, nu se fac referiri cu privire la:- lucr rile si opera#iile efective pe care trebuie sa le execute lucr torul pentru

îndeplinirea sarcinii de serviciu,- existenta instruc#iunilor de lucru, fiselor tehnologice, instruc#iunilor de

interven#ie etc. necesare desf $ur rii opera#iunilor din cadrul sarcinii de munca.c) pentru mijloace de munc/echipamente de munc, nu se fac referiri cu privire la:

- modul in care se prezint mijlocul de munca respectiv (nu sunt fotografii),- daca mijlocul de munca respectiv este echipat cu dispozitive de protec#ie

conform cr #ilor tehnice,- fabricantul si scopul pentru care a fost produs mijlocul de produc#ie,- daca este certificat sau este construit artizanal,- modul in care este racordat la instala#ia de exhaustare, ventilare, legare la pmânt etc.,

- daca este verificat periodic,

- daca se respecta planul de revizii si repara#ii,- daca repara#iile sunt efectuate doar de persoane calificate si instruite pentru acestelucr ri.

3. Lacune in legisla)ie

Având în vedere cele enumerate anterior consider ca legisla#ia ar trebui sareglementeze urmtoarele aspecte:

• o perioada dup care trebuie f cuta o noua evaluare (reevaluare) chiar daca planulde prevenire si protec#ie ar prevede in general masuri dispuse pe perioada unui an

calendaristic,




202

• o specifica#ie privind modul in care trebuie f cuta evaluarea riscurilor si de ctrecine,

• masuri ce pot fi luate împotriva evaluatorilor in cazul in care se constata caace$tia nu realizeaz lucr ri de calitate etc.

4. Concluzie

A$a c rolul esen#ial pe care ar trebui sa-l joace evaluarea riscurilor in stabilirea principiilor de baza care trebuie respectate de ctre fiecare angajator in vederea ridicriinivelului de securitate al locurilor de munca din cadrul societ#ii sale s-ar putea transformaintr-un rol de decor concretizat in simpla ,,posesie a unei evaluri a riscurilor pentrusecuritatea $i sntatea în munca’’ prezenta sub aceea$i forma la toate societ#ile care auîncheiat un contract de consultanta cu acela$i evaluator ,,profesionist,,.

Summary: This paper is an analysis of the assessment of human risks, findings and

experience gained as a labor inspector.

Bibliografie

[1]Ioan Alexandru – Curs – Metode INCDPM de evaluator a riscurilor .[2]Darobont, Alex., Pece, 't. - Protec # ia muncii, E.D.P., Bucure$ti, 1996.[3]Pece, 't., Dsclescu, Aurelia - Metod de evaluare a riscurilor , ICSPM, Bucure$ti. 1998.[4]Darobont Alex., Kovacs, 't., Dorobant, Doru - Ghid de autoevaluare a securit # ii în munc

pentru,l.M.M.-uri, ICSPM, Bucure$ti, 1997.[5] Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr.319/2006 .[6] Hotararea Guvernului Romaniei nr.1425/2006 .[7]Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea in aplicare pentru

promovarea îmbunt#irii securit#ii $i snt#ii lucr torilor la locul de munc.




203

EVALUAREA RISCURILOR CE NU POT FI EVITATE -ÎNCEPUTUL ABORD#RII MANAGERIALE A RISCURILOR

ING. VIRGIL L)PU' NEANU

Rezumat: Lucrarea se refer la principiul general de prevenire-evaluare a riscurilor ce nu pot fi evitate - o primaetapa în sensul gestionrii sistematice a securit#ii $i snt#ii în munc, elementul esen#ial al eficien#ei uneiafaceri.

Cuvinte cheie: evaluare risc, prevenire, eficienta, competitivitate

1.Introducere

La fiecare câteva minute, o persoan din UE î$i pierde via#a din cauze legate demunc. Mai mult, în fiecare an, sute de mii de lucr tori sunt victime ale accidentelor demunc, în timp ce al#ii au concedii medicale pentru a face fa# stresului, volumului excesiv demunc, afec#iunilor musculo-scheletice sau altor boli legate de munc. Pe lâng costurileumane pentru lucr tori $i familiile acestora, accidentele de munc $i bolile profesionalegreveaz, de asemenea, resursele sistemelor de sntate $i afecteaz productivitateaîntreprinderilor.

Evaluarea riscurilor constituie fundamentul unei gestiuni eficace a securit#ii $isnt#ii $i poate fi considerat o ac#iune cheie pentru reducerea accidentelor de munc $i a

bolilor profesionale. Daca este corect aplicat, evaluarea riscurilor poate îmbunt#isecuritatea $i sntatea în munc, precum $i performan#ele întreprinderilor, în general.

2. Principiile generale de prevenire

Pentru prevenirea accidentelor de munc $i îmbolnvirilor profesionale este necesar oabordare managerial global.

Aceast abordare trebuie s ia în considerare nu numai prevenirea riscurilor ci $imen#inerea în activitate, readaptarea $i reintegrarea lucr torilor.

Un alt principiu general important pe care angajatorii trebuie s îl respecte este faptulc ace$tia nu trebuie s transfere riscurile. Aceasta înseamn c prin identificarea solu#iei

pentru o problem nu trebuie s se creeze o alt problem.Pentru orientri privind #inerea sub control a riscurilor, angajatorii trebuie s consulte

specifica#iile din legisla#ia na#ional, orientrile publicate $i alte criterii similare, publicate deautorit#ile na#ionale.

Angajatorii au obliga#ia s respecte reglementrile legale de securitate $i sntate înmunc pentru adaptarea msurilor de prevenire $i s le implementeze pe baza urmtoarelor

principii generale de prevenire:




204

Principiile generale de prevenire

Prevenirea

riscurilor

Evaluarea

riscurilor

ce nu potfi evitate Combaterea

riscurilor

la surs%

Adaptarea

muncii la om

Adaptarea laprogresul

tehnic

Înlocuireapericolelor

prin non-pericole

sau pericole

mai mici

Dezvoltarea

unei

politici de

prevenire

Prioritatea

masurilor

de protec'ie colectiv% fata de cele

de protec'ieindividual

%

Instruc'iuni

corespunz%toare

pentru angaja'i

Evitarea

riscurilor

Protejarea

expu(ilor

la riscuri de

accidentare si îmboln%vire

profesional%

3. Evaluarea riscurilor ce nu pot fi evitate

3.1. Legisla)ie

Cea mai important lege european relevant pentru evaluarea riscurilor este DirectivaCadru 89/391. Aceasta prevede responsabilitatea angajatorilor de a asigura securitatea $isntatea lucr torilor în orice aspect al muncii, iar evaluarea riscurilor este un aspect integralal acestei gestionri obligatorii a snt#ii $i securit#ii la locul de munc. Conform directivei,evaluarea riscurilor trebuie s reprezinte startul în procesul complex al acestei gestionriobligatorii a snt#ii $i securit#ii la locul de munc. Aceasta joac un rol esen#ial deoarece

permite angajatorilor s aplice msuri care sunt necesare pentru a proteja sntatea $isecuritatea lucr torilor lor.

3.2. Scopul evalu'rii riscurilor

Scopul principal al evalurii riscurilor profesionale este protejarea snt#ii $isecurit#ii lucr torilor. Evaluarea riscurilor ajut la diminuarea posibilit#ii de vtmare alucr torilor $i de afectare a mediului ca urmare a activit#ilor legate de munc. Aceasta ajut,de asemenea, la men#inerea competitivit#ii $i productivit#ii întreprinderii.

Conform prevederilor legisla#iei din domeniul securit#ii $i snt#ii în munc, to#iangajatorii trebuie s evalueze riscurile în mod periodic.

Scopul realizrii unei evaluri a riscurilor este de a permite angajatorilor s adoptemsurile necesare pentru a proteja securitatea $i sntatea lucr torilor lor.

Aceste msuri cuprind:- prevenirea riscurilor profesionale;

- informarea lucr torilor;- instruirea lucr torilor;




205

- asigurarea organizrii $i a mijloacelor corespunztoare pentru implementareamsurilor necesare.

În timp ce scopul evalurii riscurilor cuprinde prevenirea riscurilor profesionale,aceasta nu va putea fi întotdeauna pus în practic. În cazul în care nu este posibil eliminareasau evitarea riscurilor, acestea trebuie s fie reduse, iar riscurile reziduale controlate. Într-o

etap ulterioar , ca parte din programul de revizuire, un astfel de risc rezidual va fi reevaluat$i se poate reexamina posibilitatea de eliminare a riscurilor, poate în lumina cuno$tin#elor noi.Evaluarea riscurilor ar trebui s fie structurat $i aplicat astfel încât s ajute

angajatorii în sensul urmtor:- s identifice pericolele generate la locul de munc $i s evalueze riscurile asociate cu

aceste pericole, s stabileasc msurile care trebuie luate pentru a proteja sntatea $isecuritatea angaja#ilor lor $i a altor lucr tori, #inând cont de cerin#ele legislative;

- s evalueze riscurile pentru a face cea mai bine informat selec#ie a echipamentelorde lucru, a substan#elor sau a preparatelor chimice folosite, dotarea locului de munc $iorganizarea muncii;

- s verifice caracterul corespunztor al msurilor puse în aplicare;

- s stabileasc prioritatea activit#ilor dac, în urma evalurii, se descoper c suntnecesare $i alte msuri;

- s î$i dovedeasc lor, autorit#ilor competente, lucr torilor $i reprezentan#ilor lor c au fost lua#i în considerare to#i factorii lega#i de munc $i c s-a luat o hotrâre valabil înlegtur cu riscurile $i msurile necesare pentru protejarea snt#ii $i a securit#ii;

- s se asigure c msurile de prevenire $i metodele de lucru $i de produc#ie, care suntconsiderate necesare $i puse în aplicare în urma unei evaluri a riscurilor, asigur ob#inerea deîmbunt#iri la nivelul protec#iei lucr torului.

3.3. Evaluarea riscurilor

Evaluarea riscurilor este un proces care const în examinarea sistematic a riscurilor pentru securitatea $i sntatea lucr torilor, generate de pericolele existente la locul de munc, pentru a se stabili:

- cauzele unor posibile vtmri sau r niri;- posibilit#ile de eliminare a pericolelor $i, dac nu este posibil- msurile de prevenire sau protec#ie care sunt sau trebuie implementate pentru a #ine

sub control riscurile.Evaluarea riscurilor este unul dintre pilonii principali ai directivei-cadru $i a altor

directive specifice privind securitatea $i sntatea în munc. Evaluarea riscurilor reprezint începutul abordrii manageriale a riscurilor, o prim etap în sensul gestionrii sistematice a

securit#ii $i snt#ii în munc.Evaluarea riscurilor este esen#ial pentru abordarea european privind prevenireasnt#ii $i a securit#ii în munc. Exist motive întemeiate pentru aceasta. Dac procesul deevaluare a riscurilor – începutul abordrii gestionrii snt#ii $i a securit#ii – nu se realizeaz în mod corespunztor sau deloc, este pu#in probabil s se identifice sau s se implementezemsurile necesare de prevenire.

În fiecare an, milioane de oameni din UE sufer vtmri la locul de munc sausntatea acestora este grav afectat la locul de munc. Din acest motiv evaluarea riscuriloreste atât de important, aceasta reprezentând calea spre locuri de munc sigure $i sntoase.Evaluarea riscurilor este un proces dinamic care permite întreprinderilor $i organiza#iilor s implementeze o politic proactiv de gestionare a riscurilor la locul de munc.

De aceea, este important ca toate tipurile $i dimensiunile de întreprinderi s efectuezeevaluri regulate ale riscurilor. O evaluare corect a riscurilor cuprinde, printre altele,




206

asigurarea c toate riscurile relevante sunt avute în vedere (nu numai cele imediate sauevidente), verificarea eficien#ei msurilor de securitate adoptate, înregistrarea rezultatelorevalurii $i revizuirea evalurii în mod regulat pentru a o actualiza în permanen#.

Este nevoie de o abordare integrat a evalurii riscurilor, care s ia în considerarediferitele etape ale evalurii riscurilor, diferitelor nevoi ale angajatorilor individuali $i lumea

muncii aflat în schimbare.

3.4. Adoptarea *i implementarea de m'suri concrete

Dup identificarea celor mai potrivite msuri de protec#ie $i prevenire, urmtoareaetap este de a le implementa în mod eficient.

O implementare eficient implic elaborarea unui plan care trebuie s cuprind:- msurile care trebuie implementate;- mijloacele alocate (timp, costuri etc.);- persoanele responsabile $i termenele de realizare;- data finalizrii ac#iunilor $i

- data revizuirii msurilor de control.Este important s se implice lucr torii $i reprezentan#ii acestora în acest proces:- s fie informa#i cu privire la msurile implementate, la modul în care acestea vor fi

implementate $i la persoana responsabil cu implementarea acestora;- s fie instrui#i sau s li se acorde instruc#iuni cu privire la msurile sau procesele care

vor fi implementate.

3.5. Monitorizarea *i revizuirea

În urma evalurii riscurilor trebuie s se organizeze monitorizarea $i revizuireamsurilor de protec#ie $i prevenire pentru a asigura eficacitatea permanent a acestor msuri $i#inerea sub control a riscurilor.

Informa#iile ob#inute din activit#ile de monitorizare trebuie s fie utilizate pentru aservi în cazul revizuirii $i al relurii evalurii riscurilor.

Evaluarea riscurilor nu trebuie s fie o activitate care se realizeaz odat pentrutotdeauna. Evaluarea trebuie s fie revizuit $i reluat, dup caz, dintr-o serie de motive,inclusiv:

- gradul de schimbare care se poate produce în activitatea desf $urat;- schimbrile care pot interveni în percep#ia riscurilor la locul de munc, cum ar fi un

nou proces, echipamente sau materiale noi, schimbri în organizarea muncii $i noi situa#ii demunc, inclusiv ateliere noi sau alte posturi de lucru;

- odat ce noile msuri au fost introduse în urma evalurii, noile condi#ii de munc trebuie s fie evaluate pentru a revizui consecin#ele schimbrii. Este esen#ial ca riscul s nu fietransferat, adic prin identificarea unei solu#ii pentru o problem, s nu se creeze o alt

problem;- încetarea valabilit#ii evalurii datorit faptului c datele sau informa#iile pe care

aceasta se bazeaz, nu mai sunt valabile;- insuficien#a sau caracterul necorespunztor al msurilor de prevenire $i protec#ie care

sunt aplicate, de exemplu, datorit faptului c exist informa#ii noi disponibile cu privire lamsurile specifice de #inere sub control;

- ca urmare a constatrilor unui eveniment.




207

3.6. Înregistrarea evalu'rii riscurilor

Trebuie s se realizeze o înregistrare a rezultatelor evalurii riscurilor la locul demunc. O astfel de înregistrare poate fi utilizat ca baz pentru:

o transmiterea informa#iilor ctre persoanele interesate;o monitorizarea dup evaluare, pentru a verifica dac au fost implementate

msurile necesare;o prezentarea de probe autorit#ilor de control;o orice revizuire în cazul în care se modific condi#iile de munc.

Se recomand înregistrarea a cel pu#in urmtoarelor informa#ii:♦ numele $i func#ia persoanei/persoanelor care a/au efectuat examinarea;♦ pericolele $i riscurile identificate;♦ grupurile de lucr tori care se confrunt cu riscuri specifice;♦ msurile de protec#ie necesare;♦ informa#ii privind implementarea msurilor, cum ar fi numele persoanei

responsabile $i data;♦ informa#ii referitoare la reglementri ulterioare privind monitorizarea $i

revizuirea, inclusiv termene $i persoane implicate;♦ informa#ii referitoare la implicarea lucr torilor $i reprezentan#ilor acestora în

procesul de evaluare a riscurilor.Înregistrarea evalurilor trebuie s se fac prin consultarea $i cu participarea

lucr torilor $i/sau a reprezentan#ilor acestora $i adus la cuno$tin#a acestora. În orice caz,lucr torii în cauz ar trebui s fie informa#i cu privire la rezultatul fiecrei evaluri care arelegtur cu sta#ia lor de lucru, $i cu privire la msurile care trebuie s fie luate în urmaevalurii.

4. Rolurile *i responsabilit')ile angajatorilor

Angajatorii ar trebui s pregteasc în mod riguros ceea ce inten#ioneaz s fac pentru a-$i îndeplini responsabilit#ile privind realizarea unei evaluri a riscurilor $i s implementeze msurile necesare pentru protec#ia snt#ii $i a securit#ii lucr torilor. Acestorali se recomand s fac acest lucru prin stabilirea unui plan de ac#iune pentru eliminarea sau#inerea sub control a riscurilor.

Planul de ac#iune ar trebui s cuprind:Ø contractarea, organizarea $i coordonarea activit#ii de evaluare;

Ø numirea persoanelor competente pentru efectuarea evalurilor:- persoana care efectueaz evaluarea riscurilor poate fi:

o angajatorul însu$io angajatul desemnat de angajatoro evaluatori externi $i furnizori de servicii dac nu exist personal competent

în acest sens la locul de munc - persoanele î$i pot dovedi competen#a ar tând c de#in urmtoarele abilit#i:

♦ o în#elegere a abordrii generale a evalurii riscurilor;♦ capacitatea de a aplica aceast în#elegere la locul de munc;♦ abilitatea de a identifica situa#ii în care acestea sunt incapabile s

evalueze în mod corect riscurile f r ajutor $i de a putea da indica#ii cu privire la necesitatea unei asisten#e suplimentare.




208

Ø consultarea cu reprezentan#ii lucr torilor în legtur cu msurile luate pentrunumirea celor care vor face evalurile;

Ø furnizarea de informa#ii, instruire, resurse $i asisten# evaluatorilor care suntnumi#i din cadrul întreprinderii;

Ø asigurarea unei coordonri corespunztoare între evaluatori (dac este cazul);

Ø implicarea conducerii $i încurajarea participrii for #ei de munc;Ø stabilirea msurilor care vor fi luate pentru revizuirea $i reluarea evaluriiriscurilor;

Ø asigurarea corelrii msurilor de prevenire $i de protec#ie cu rezultatele evalurii;Ø asigurarea înregistr rii evalurii riscurilor;Ø monitorizarea msurilor de prevenire $i de protec#ie pentru a asigura eficien#a

permanent a acestora;Ø informarea lucr torilor $i/sau a reprezentan#ilor acestora cu privire la evaluare $i la

msurile aplicate (prin accesul la înregistr rile realizate).

5. Rolurile *i responsabilit')ile lucr'torilor

Este important ca lucr torii s participe la evaluarea riscurilor. Ace$tia cunosc problemele $i detaliile legate de ceea ce se întâmpl de fapt atunci când î$i desf $oar sarcinile sau activit#ile, a$a c ar trebui s fie implica#i în evaluare. Cuno$tin#ele practice saucompeten#a acestora este, de asemenea, deseori necesar pentru a dezvolta msuri de

prevenire care pot fi puse în practic.Participarea lucr torilor nu reprezint numai un drept, ci reprezint un lucru esen#ial

pentru ca gestionarea securit#ii $i a snt#ii la locul de munc de ctre angajatori s devin eficient $i efectiv.

Lucr torii $i/sau reprezentan#ii acestora au urmtoarele drepturi/obliga#ii:- s fie consulta#i cu privire la organizarea evalurii riscurilor $i la desemnarea

persoanelor care efectueaz aceast sarcin;- s participe la evaluarea riscurilor;- s avertizeze responsabilii sau angajatorii în legtur cu riscurile observate;- s semnaleze orice schimbare survenit la locul de munc;- s fie informa#i privind riscurile pentru securitatea $i sntatea lor $i msurile

necesare pentru eliminarea sau reducerea acestora;- s fie implica#i în procesul de decidere asupra msurilor de prevenire $i protec#ie care

vor fi puse în aplicare;- s solicite angajatorului adoptarea msurilor corespunztoare $i prezentarea

propunerilor pentru reducerea la minim a riscurilor sau combaterea riscurilor la surs;- s coopereze cu angajatorul pentru a-i permite acestuia s asigure un mediu demunc sigur;

- s fie instrui#i/s primeasc instruc#iuni cu privire la msurile care vor fi puse în practic;

- s protejeze, pe cât posibil, securitatea $i sntatea lor $i a altor persoane afectate deac#iunile lor în conformitate cu instruirea $i instruc#iunile primite din partea angajatorului;

În plus, este important ca reprezentan#ii lucr torilor s fie instrui#i pentru a în#elegeevaluarea riscurilor $i rolul acestora în efectuarea acestei evaluri.




209

6. Concluzii

Este evident faptul ca evaluarea riscurilor ce nu pot fi evitate, adoptarea celor mai potrivite msuri de protec#ie $i prevenire, monitorizarea $i revizuirea acestora conduc la

cre$terea nivelului de securitate $i sntate al întreprinderilor.Evaluarea riscurilor presupune o puternic implicare a angajatorilor $i a lucr torilor,singura cale spre locuri de munc sigure $i sntoase.

Întreprinderile considera c o bun activitate de securitate $i sntate în munc previneaccidentele de munc $i îmbolnvirile profesionale $i aduc $i beneficii acestora, cum ar fi:

Securitatea $i sntatea în munc constituie elementul esen#ial al eficien#ei unei afaceri pentru c:

- ajut la demonstrarea faptului c întreprinderea este responsabil din punct de vederesocial;

- protejeaz $i îmbunt#e$te imaginea de marc $i valoarea de marc;- ajut la maximizarea productivit#ii lucr torilor;- îmbunt#e$te devotamentul salaria#ilor fa# de întreprindere;- construie$te o for # de munc mai competent $i mai sntoas;- reduce costurile $i perioadele de întrerupere a activit#ii;- permite întreprinderilor s r spund a$teptrilor clien#ilor în materie de securitate $isntate în munca;- încurajeaz for #a de munc s r mân activ mai mult timp.

Orice întreprindere se poate bucura de avantaje semnificative investind în securitatea$i sntatea în munc. Investi#ii simple pot mri competitivitatea, profitabilitatea $i motiva#iaangaja#ilor.

Summary: This paper is about the general principle of prevention – the evaluation ofunavoidable risks – a first step in systematic management of security and health in labor, theessential element of an efficient business.

Bibliografie [1]Directiva 89/391/CEE a Consiliului Comunit # ii Europene din 12 iunie 1989 pentru promovareaîmbunt # irii snt # ii $i securit # ii lucr torilor la locul de munc [2]Legea securit # ii $i snt # i în munc nr. 319/2006.

[3]http://osha.europa.eu [4]http://inspectiamuncii.ro.

http://osha.europa.eu/

http://inspectiamuncii.ro/

http://inspectiamuncii.ro/

http://osha.europa.eu/




210

EVALUAREA NIVELULUI DE RISC I DE SECURITATE ÎN MUNC# ÎN UNIT#&ILE ECONOMICE CARE FOLOSESC MATERII

EXPLOZIVE

ING. ECATERINA VÎRVONI

Abstract: In order to prevent the risks and to decide which ones have relevance to the security and health work,it is important to exist thorough information about the risks of accidents that may occur in the work process. Thetask of evaluating the risks can be assigned to a group, whose members have different competences. The groupcan be formed of the managers of the department, employees, security and health work responsible, andresponsible for elaboration and developing methods. Normally is imposed that a responsible for explosivematerials is present.

1. INTRODUCERE

Exploatarea industrial a rocilor $i substan#elor minerale utile tari $i foarte tari se execut astzi aproape exclusiv cu ajutorul explozivilor, recurgându-se la alte metode de extragere $ideta$are din masiv numai atunci când folosirea explozivilor cauzeaz fisurarea masivului $i înfelul acesta are loc degradarea rocii.

În ultimii ani s-au înregistrat progrese semnificative în calitatea $i performantele produselor de împu$care întrebuin#ate, în dezvoltarea tehnologiilor de împu$care, precum $i încea a rezultatelor ob#inute în urma efecturii împu$crilor la suprafa# sau în subteran. Au fostatinse performan#e deosebite în fabricarea explozivilor $i a mijloacelor de amorsare, ceea ce adus la asigurarea realizrii exploziilor secven#iale $i la controlul atent al energiilor eliberate ladeclan$area exploziilor.

Principalele etape de parcurs în realizarea unei împu$cri constau în proiectarea

împu$crii, realizarea efectiv a acesteia pe teren $i în final analiza la frontal de lucru arezultatelor ob#inute.

2. DOMENII NOI DE APLICABILITATE A TEHNICII ÎMPUC#RIITehnica împu$crii cunoa$te astzi noi domenii de aplicabilitate, printre care

men#ionez: demolarea construc#iilor civile $i industriale, scoaterea cioatelor $i r dcinilorarborilor, distrugerea ghe#ii etc.

Din categoria lucr rilor mai sus men#ionate sunt de reliefat în mod special lucr rile dedemolare, care în etapa actual de modernizare $i extindere a vechilor capacit#i productive,

precum $i de urbanizare a localit#ilor, ocup o pondere tot mai mare.Imagini de la demolarea cu explozii controlate a unor obiective industriale:




212

4. REGLEMENT#RI LEGISLATIVE PRIVIND UTILIZAREAEXPLOZIVILOR

Dincolo de consecin#ele asupra construc#iilor industriale $i civile $i de o manier maigeneral asupra mediului înconjur tor, utilizarea explozivilor a necesitat punerea la punct $i

aprobarea în foruri legislative a unor reglementri foarte importante vizând în principal dou obiective:- un obiectiv de securitate public, în care se pune accent pe condi#iile de de#inere $i

utilizarea explozivilor $i de protec#ie în timpul lucr rilor de împu$care.Documentele oficiale aprobate care se utilizeaz sunt documente cu caracter general

care stabilesc sarcini $i conduite justificate de grija de a evita deturnarea si înstr inareamateriilor explozive. Este vorba de sarcinile $i responsabilit#ile care se refer la întregul

personal care de#ine succesiv responsabilit#i legate de explozivi, de la productor pân lautilizatorul final.

- un obiectiv de securitate individual, pentru cei care manipuleaz explozivi, întrucâtatunci când are loc un accident, acesta este întotdeauna foarte grav.

Documentele oficiale sunt documente cu caracter tehnic motivate prin riscul intrinseclegat de explozivi. Este vorba în particular de impunerea condi#iilor de transport $i dedepozitare $i de autorizarea recep#ionrii $i folosirii substan#elor explozive.

Totodat trebuie subliniat c artificierul nominalizat pentru a executa împu$carea,trebuie obligatoriu s fie instruit pentru aceasta $i s posede o diplom eliberat de forurileabilitate în acest sens.

Directiva 93/15/CEE instituie norme pentru asigurarea circula#iei explozivilor încondi#ii de siguran# $i securitate pe pia#a comunitar . Conform prevederilor directivei, estenecesar s se asigure faptul c întreprinderile din sectorul explozivilor dispun de un sistem deurmrire a explozivilor care s permit identificarea de#intorilor de explozivi în oricemoment. Identificarea unic a explozivilor este esen#ial dac se pstreaz înregistr ricomplete $i corecte ale explozivilor în fiecare etap a lan#ului de aprovizionare. Acest lucru artrebui s permit identificarea $i trasabilitatea unui exploziv de la unitatea de produc#ie $i

prima sa introducere pe pia# pân la utilizatorul final $i utilizarea sa, cu scopul de a împiedicao utilizare eronat sau un furt $i de a ajuta autorit#ile însrcinate cu aplicarea legii s afleoriginea explozivilor pierdu#i sau fura#i.

5. METODE DE EVALUARE A RISCURILOR

Securitatea muncii este o stare ipotetic, ideal spre care se tinde în demersurile

preventive.În realitate, exist niveluri de securitate a muncii a cror punere în eviden# serealizeaz prin activitatea de evaluare, care poate fi postaccident sau preaccident.

Metoda de evaluare postaccident const în aprecierea gradului de securitate a munciidin cadrul unui sistem de produc#ie pe baza analizei accidentelor de munc înregistrate intr-oanumita perioad de timp.

Criteriile de evaluare utilizate prin aplicarea acestei metode sunt ratele morbidit#ii,respectiv indicii de frecvent $i gravitate.

Evaluarea comparativ a gradului de securitate analizat se face prin utilizareaindicatorilor statistici absolu#i $i relativi.

Indicatorii absolu#i exprim în mrime absolut numrul de accidente, indicând într-o

perioad dat, dinamica $i structura accidentelor înregistrate.Aceasta categorie de indicatori se exprima prin:




213

- numrul total de accidenta#i;- numrul total de accidente colective de munca;- numrul total de zile de incapacitate temporar de munc;- costul indemniza#iilor pentru incapacitate temporar de munc etc.Ace$ti indicatori permit caracterizarea situa#iei globale a securit#ii muncii, f r a da

îns posibilitatea efecturii unor evaluri profunde a mediului de munc.Indicatorii relativi exprim numrul de accidenta#i raportat la diverse mrimi, cum estespre exemplu numrul mediu scriptic de salaria#i:

- indicele de frecven#: indic numrul de accidenta#i ce revin la 1000 desalaria#i;- indicele de gravitate: indic numrul de zile de incapacitate temporar demunc raportat la numrul de accidenta#i în perioada de referin#.Limitele evalurii postaccident constau în:- neluarea în considerare a situa#iilor poten#iale de accidentare;- neputin#a extinderii acestei evaluri la sistemele de produc#ie ce func#ioneaz de pu#in timp;

- imposibilitatea aplicrii metodei în faza de proiectare a sistemelor de produc#ie.De$i evaluarea postaccident are ca scop constatarea unor stri trecute, totu$i caracterul

su de prevenire poate fi utilizat în cazul extinderii concluziilor rezultate la sisteme similare.

6. CONCLUZII

Datele statistice referitoare la accidentele de munc, eviden#iaz faptul c activit#ileîn care se folosesc materii explozive sunt periculoase pentru securitatea $i sntatealucr torilor. Conform acestor date, carierele sunt locuri unde se utilizeaz adesea un numrmare de vehicule, se folosesc cantit#i mari de explozivi $i se manipuleaz cantit#i mari demateriale grele. Probabilitatea ca cel care lucreaz într-o carier s fie victima unui accidentde munc mortal este de doua ori mai mare decât în cazul unui lucr tor din construc#ii $i de 13ori mai mare decât în cazul unui lucr tor din industria prelucr toare. Metodele de evaluare ariscurilor preaccident ofer solu#ii de eliminare a pericolelor înainte de a se produceevenimentul nedorit.

BIBLIOGRAFIE1. pr. univ. dr. ing. Dumitru Fodor-Ingineria împu$crilor-materiale $i tehnici de lucru; editura Namaste,Timi$oara $i Corvin Deva

2. pr .dr. ing. Ioan Alexandru, $ef lucr. dr. ing. Adrian Alexandru – curs “Metode de evaluarea riscurilor” –Universitatea Tehnic Gh. Asachi Ia$i3. www.protectiamuncii.ro – site-ul punctului focal România al Agen#iei Europene pentru Securitate $i Sntateîn Munc.






214

EVALUAREA RISCURILOR BAZA PREVENIRII ACCIDENTELOR DEMUNCA SI A IMBOLNAVIRILOR PROFESIONALE

DRD. JUR. POPESCU IOAN

Rezumat: In lucrarea de fata autorul isi propune sa aduca o serie de argumente in sprijinul ideii ca prevenirea indomeniul securitatii si sanatatii in munca incepe si se bazeaza pe evaluarea riscurilor.

Cuvinte cheie: evaluare risc, prevenire, strategie, legislatie, costuri, competitivitate

1. No)iuni generale

Sntatea $i securitatea în munc reprezint, în prezent, unul dintre cele mai

importante $i mai dezvoltate aspecte ale politicii UE privind ocuparea for #ei de munc $iafacerile sociale. Activitatea din acest domeniu este o interac#iune complex între mai mul#iactori de la nivelul UE $i al statelor membre, incluzând în special guverne $i alte autorit#i

publice, precum $i organiza#ii ale lucr torilor $i angajatorilor. Dac în trecut a fost elaborat uncorp legislativ comunitar vast privind sntatea $i securitatea în munc, în prezent,dezvoltarea $i punerea în aplicare a unor aspecte $i strategii holistice referitoare la sntatea $isecuritatea în munc devin din ce în ce mai importante pentru a îmbunt#i $i mai multcondi#iile de munc din statele membre ale UE. De asemenea, exist multe informa#iidisponibile referitoare la sntatea $i securitatea în munc din #ri $i organiza#ii din afara UE,care pot furniza date utile $i pot constitui o surs de inspira#ie pentru eforturile de a crea locuride munc sntoase $i sigure.

Noua strategie comunitara pentru perioada 2007-2012 î$i propune obiective foarteambi#ioase, $i anume reducerea cu 25 % a ratei de inciden# a accidentelor de munc pân în2012 în UE, prin ameliorarea protec#iei snt#ii $i securit#ii lucr torilor, constituind astfel ocontribu#ie major la succesul strategiei „Cre$tere economic $i locuri de munc”.

În ciuda progreselor realizate, ultimele rezultate ale celui de-al patrulea sondajeuropean în privin#a condi#iilor de munc indic faptul c mul#i lucr tori europeni au încontinuare percep#ia c locul lor de munc prezint pericol pentru sntatea sau securitatealor, astfel : aproximativ 28 % dintre lucr torii europeni declar c sufer de probleme desntate neaccidentale provocate sau agravate de locul de munc actual sau trecut, iar înmedie, 35 % din lucr tori consider c sntatea le este amenin#at din cauza locului lor demunc. Din aceste motive, ar fi de dorit s se continue $i s se dezvolte eforturile pentru

promovarea snt#ii $i securit#ii în munc în cursul urmtorilor ani.Primul obiectiv al strategiei comunitare pentru perioada 2007-2012 r mâne o reducere

continu, durabil $i omogen a accidentelor de munc $i a bolilor profesionale. Comisiaeuropeana consider c obiectivul general al acestei perioade ar trebui s fie reducerea cu25% a ratei totale de inciden# a accidentelor de munc la 100000 de lucr tori în UE, iar

pentru atingerea acestui scop ambi#ios, printre principalele instrumente propuse se numr :evaluarea riscurilor la locurile de munca.

In fiecare an, peste 7 milioane de persoane din Uniunea Europeana sufer accidente demunca (la fiecare 4 secunde si jumtate 1 accident), care genereaz întreruperi din lucru

pentru mai mult de 3 zile, însumând în medie aproximativ 146 milioane de zile de lucru

pierdute. Anumite accidente au consecin#e permanente, care afecteaz capacitatea de munca arespectivelor persoane si viata lor extra-profesionala. Accidente de munca intervin în toate




215

domeniile de activitate. Costurile legate de accidentele de munca sunt ridicate, si includ: plataconcediului medical, pla#i pentru ore suplimentare sau pentru personal de înlocuire temporara,

pensionare anticipata, recrutarea noii forte de munca, recalificare; pierderi de timp în produc#ie; daune aduse unit#ii, echipamentelor, materialelor, produselor; timp alocat deconducere pentru gestionarea urmrilor accidentelor; cote de asigurare mrite, cheltuieli de

judecata; scderea moralului angaja#ilor.

2. Prevenirea (reducerea) accidentelor la locul de munca *i a îmboln'virilorprofesionale prin realizarea evalu'rii riscurilor

În fiecare an 7 500 de persoane din Uniunea European î$i pierd via#a ca urmare a unoraccidente de munc, conform cifrelor citate de EUROSTAT. Pe lâng aceasta, Organiza#iaInterna#ional a Muncii estimeaz c un numr suplimentar de 159 500 de lucr tori din UE morîn fiecare an din cauza unor boli profesionale. Dac se iau în calcul ambele cifre ( ~ 167 000

mor #i/an ), se poate estima c la fiecare trei minute $i jumtate cineva din UE moare din cauzelegate de locul de munc.

Situa#ia accidentelor de munca înregistrate la I.T.M. Neam# in ultimii 5 ani se prezint astfel:

Anul Numr de accidente de munca

înregistrateDin care accidente

mortale

Accidente cuincapacitate

temporara de munca

2003 125 8 117

2004 130 14 116

2005 95 10 852006 97 11 86

2007 82 15 67

Total 529 58 471

Majoritatea acestor accidente sau boli pot fi prevenite, iar primul pas în prevenireaacestora este evaluarea riscurilor. Conform legisla#iei comunitare (Directiva cadru 89/391), to#iangajatorii din UE sunt obliga#i s realizeze evaluri ale riscurilor. Evaluarea riscurilor îi ajut

pe angajatori s în#eleag msurile pe care trebuie s le ia pentru a îmbunt#i sntatea $isecuritatea la locul de munc. Punctul de plecare in optimizarea activit#ii de prevenire aaccidentelor de munca si/sau îmbolnvirilor profesionale intr-o unitate îl constituie evaluareariscurilor din sistemul respectiv. Indiferent ca este vorba de un loc de munca, atelier, sec#ie sauunitate, o asemenea analiza permite ierarhizarea pericolelor in func#ie de dimensiunile lor sialocarea eficienta a resurselor destinate securit#ii si snt#ii în munca. Procesul de prevenire aaccidentelor de munc $i a îmbolnvirilor profesionale începe cu reducerea $i, acolo unde este

posibil, eliminarea în totalitate a riscurilor poten#iale, fiind urmat de implementarea msurilorde protec#ie colectiv $i, în final, de implementarea msurilor de protec#ie individual.

Multe dintre problemele legate de accidentele de munca pot fi evitate, totu$i, printr-unmanagement performant. Cu privire la responsabilitãtile privind managementul performant inacest domeniu, in conformitate cu directivele Uniunii Europene, angajatorii au o serie deobliga#ii privind securitatea si sãnãtatea angaja#ilor lor. Directiva 89/391 prevede cadrul




216

general pentru managementul securitãtii si sãnãtãtii, pentru identificarea si prevenireariscurilor. Aceastã Directiva a fost implementatã în legisla#iile na#ionale, care pot include - dela caz la caz - si cerinte suplimentare. Angajatorii au obliga#ia sã evalueze riscurile si sã iamãsuri practice pentru a proteja securitatea si sãnãtatea angaja#ilor lor, sã tinã evidentaaccidentelor, sã asigure informarea si instruirea, precum si consultarea angajatilor, sã

colaboreze si sã se consulte cu subcontractantii în privinta mãsurilor care trebuie luate peaceastã linie.A fost stabilitã o ierarhie a mãsurilor de prevenire, care include: evitarea riscurilor,

combaterea riscurilor la sursã, adaptarea muncii la capacitatea fiecãrui angajat, înlocuirea pericolelor prin nonpericole, acordarea de prioritate mãsurilor de protectie colectivã în raportcu mãsurile de protectie individualã. Angajatii trebuie sã fie informa#i în privin#a riscurilor

pentru securitate si sãnãtate, a mãsurilor de prevenire, primului ajutor si proceduriloraplicabile în cazurile de urgentã. Angaja#ii au datoria de a colabora în mod activ în cadrulmãsurilor de prevenire adoptate de angajatori, respectând instruc#iunile în conformitate cuinstructajul primit si preocupându-se atât de propria lor securitate si sãnãtate, cât si de cea acolegilor lor de muncã.

Nevoia de ac#iune in sensul prevenirii rezulta din consecin#ele determinate de producerea unui numr mare de accidente, astfel: se pierde din timpul de produc#ie pe durataîntreruperii procesului de munc $i pân la reluarea acestuia, trebuiesc suportate cheltuielilecu repara#iile - dac au existat deterior ri la echipamente sau cldiri, se pierde for #a de munc experimentat, poate fi necesara angajarea altei persoane pentru a înlocui lucr torul accidentat(iar instruirea acesteia solicit timp si cheltuieli suplimentare), trebuiesc suportate cheltuielilecu salariul lucr torului accidentat (plus costurile de compensare), accidentele de munc potconduce la scderea moralului celorlal#i lucr tori $i la afectarea productivit#ii acestora, cre$tecuantumul contribu#iilor de asigurare, se pot ivi costuri pentru despgubiri $i amenzi, se

pierde din timpul de produc#ie pentru investigarea accidentului $i întocmirea documenta#iei, precum si pierderea reputa#iei companiei.

Scopul principal al evalurii riscurilor profesionale este protejarea snt#ii $isecurit#ii lucr torilor. Evaluarea riscurilor ajut la diminuarea posibilit#ii de vtmare alucr torilor $i de afectare a mediului ca urmare a activit#ilor legate de munc. Evaluareariscurilor ajut, de asemenea, la men#inerea competitivit#ii $i productivit#ii companiei.Conform prevederilor legisla#iei din domeniul securit#ii $i snt#ii în munc, to#i angajatoriitrebuie s de#in $i s efectueze o evaluare a riscurilor pentru securitatea $i sntatea înmunc, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice.

În primul rând, evaluarea riscurilor nu este neaprat complicat, birocratic sau osarcin numai a exper #ilor. Aceasta este o idee gre$it, r spândit cu precdere în rândulIMM-urilor. Exist o mul#ime de instrumente disponibile (precum listele de verificare) care

ajut pe parcurs, la realizarea unei evaluri.În al doilea rând, o evaluare corect a riscurilor aduce, de asemenea, o serie de beneficii afacerii, deoarece locurile de munc mai sigure $i mai sntoase ajut la reducereaabsenteismului $i a costurilor de asigurare, $i cre$te motiva#ia $i productivitatea lucr torilor.

În cele din urm, evaluarea riscurilor ajut, de asemenea, la reducerea sarcinii asuprasistemelor na#ionale de sntate.




218

msuri de prevenire $i protec#ie, de natur tehnic, organizatoric, igienico-sanitar $i de alt natur , necesare pentru asigurarea securit#ii $i snt#ii lucr torilor” (art. 46, alin. 2); planulde prevenire $i protec#ie va fi revizuit ori de câte ori intervin modificri ale condi#iilor demunc, respectiv apari#ia unor riscuri noi (art. 46, alin. 1);

- cerin#ele minime de pregtire în domeniul securit#ii $i snt#ii în munc

corespunztoare nivelului superior sunt: „…curs postuniversitar de evaluare a riscurilor cu odurat de cel pu#in 180 ore” (art. 50, alin. 1, lit. c);- reprezentan#ii lucr torilor cu r spunderi specifice în domeniul securit#ii $i snt#ii

în munc „înso#esc echipa/persoana care efectueaz evaluarea riscurilor”(art.56,lit.b);- angajatorul trebuie s informeze comitetul de securitate $i sntate în munc cu

privire la „evaluarea riscurilor pentru securitate $i sntate, msurile de prevenire $i protec#ieatât la nivel de unitate, cât $i la nivel de loc de munc $i tipuri de posturi de lucru” (art. 71);

- pentru lucr torii din întreprinderi $i/sau unit#i din exterior, care desf $oar activit#i pe baz de contract de prestri de servicii în întreprinderea $i/sau unitatea unui alt angajator,angajatorul beneficiar al serviciilor va sigura instruirea lucr torilor privind „riscurile pentrusecuritate $i sntate în munc precum $i msurile $i activit#ile de prevenire $i protec#ie la

nivelul întreprinderii $i/sau unit#ii” (art.82, alin. 2);- angajatorul trebuie s aduc la cuno$tin# conductorilor locurilor de munc $i

lucr torilor care î$i desf $oar activitatea în zonele cu risc ridicat $i specific ( = zone dincadrul întreprinderii $i/sau unit#ii în care au fost identificate riscuri ce pot genera accidentesau boli profesionale cu consecin#e grave, ireversibile respectiv, deces sau invaliditate)msurile stabilite în urma evalurii riscurilor (art. 106);

- ac#iunile pentru realizarea msurilor stabilite în urma evalurii riscurilor pentruzonele cu risc ridicat $i specific constituie o prioritate în cadrul planului de protec#ie $i

prevenire (art. 107).Asadar, conducatorul intreprinderii are obligatia legala de a asigura securitatea si de a

proteja sanatatea angajatilor printr-o serie de activitati specifice intre care si evaluareariscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala la locul de munca. Aceasta evaluare ariscurilor se concretizeaza prin stabilirea unor masuri care au ca scop: prevenirea riscurilor

profesionale, informarea lucratorilor, formarea lucratorilor, punerea in practica a mijloacelorce permit aplicarea masurilor. Desi finalitatea cea mai importanta a evaluarii riscurilor este

prevenirea riscurilor profesionale, nu este intotdeauna posibil sa se transpuna acest dezideratin practica. Intrucat nu intotdeauna este posibil sa fie eliminate, riscurile trebuie reduse, iarriscurile reziduale trebuie stapanite. Intr-o etapa ulterioara in cadrul unui program de control,aceste riscuri reziduale vor fi reevaluate, iar posibilitatile de eliminare sau de reduceresuplimentara a riscurilor pot fi analizate prin prisma unor metode noi. Reevaluarea riscurilor

profesionale se face ori de cate ori intervin modificari in sistemul de munca (organizarea

muncii, introducerea de noi materiale, echipamente, metode, proceduri, etc.) sau ori de cateori se solicita de cei implicati.Evaluarea riscurilor trebuie sa fie structurata si aplicata de o asemenea maniera incat

sa ajute angajatorul si persoanele cu responsabilitati in domeniul SSM la: identificarea pericolelor, selectionarea, in cunostinta de cauza, a aparatelor, substantelor sau compusilorchimici utilizati, amenajarea locului de munca si organizarea muncii, verificarea modului deluare a masurilor, stabilirea prioritatilor de actiune privind imbunatatirea mediului de munca,a face dovada lor insisi sau autoritatilor competente, angajatilor sau reprezentantilor acestoraca toate componentele locului de munca au fost luate in considerare in cunostinta de cauzafata de riscurile si masurile necesare pentru protectia sanatatii si asigurarea securitatii.

Evaluarea riscurilor presupune parcurgerea unor etape, cum ar fi:

Ø identificarea pericolelor;Ø identificarea lucratorilor sau altor persoane care risca sa fie expuse pericolelor;




219

Ø estimarea riscurilor calitativ sau cantitativ;Ø examinarea posibilitatii de eliminare a riscurilor;Ø daca eliminarea riscurilor nu este posibila, se analizeaza alte masuri vizand

prevenirea sau reducerea riscurilor.Procesul de evaluare a riscurilor trebuie sa includa toate locurile de munca: incinte de

lucru fixe (birouri, depozite etc.); locuri de munca in continua schimbare (santiere deconstructii, santiere navale etc.); locuri de munca mobile, cum sunt locurile de muncatemporare pentru activitatile de intretinere si reparatii etc;

Evaluarea riscurilor nu se supune niciunui principiu universal, exista insa doua reguliesentiale in acest domeniu:

Ø evaluarea trebuie structurata intr-un astfel de mod incat toate pericolele siriscurile aferente, sa fie luate in considerare;

Ø un risc odata identificat, se poate trece la evaluarea lui, nu inainte insa de acauta posibilitati pentru eliminarea lui.

Orice metoda de evaluare comporta urmtoarele operatiuni:Ø observarea mediului ambiental al locului de munca;

Ø determinarea tuturor activitatilor si sarcinilor de munca de la locul respectiv;Ø analiza activitatilor si a sarcinilor de la locul de munca;Ø observarea lucrarilor descompuse pe operatii;Ø analiza factorilor externi care influenteaza asupra locului de munca;Ø analiza atenta a factorilor psihologici, sociali si practici susceptibili de a

contribui la stres la locul de munca, interactiunea intre acestia si alti factori relevanti tinand deorganizarea mediului de munca;

Ø analiza echipamentelor folosite pentru mentinerea conditiilor de securitate.Securitatea muncii este o stare ipotetica, ideala spre care se tinde in demersurile

preventive. In realitate, exista niveluri de securitate a muncii a caror punere in evidenta serealizeaza prin activitatea de evaluare, care poate fi postaccident sau preaccident.

Metodele a posteriori sunt metode statistice, si presupun analiza statistic aaccidentelor de munc $i îmbolnvirilor profesionale deja produse, criteriile de evaluarefolosite utilizeaza dou categorii de indicatori statistici: absolu#i sau relativi, indici defrecven# $i gravitate.

Aceste metode prezint limite legate de neluarea în considerare a situa#iilor poten#ialede accidentare $i îmbolnvire profesional, inaplicabilitatea în faza de proiectare a sistemelorde produc#ie, imposibilitatea de prevedere a riscului în obiectivele date recent în func#iune,tendina#a principal de constatare a unor stri de fapt petrecute, nu de prevenire a acestora etc.

De$i evaluarea postaccident are ca scop constatarea unor stri trecute, totu$i caracterulsu de prevenire poate fi utilizat în cazul extinderii concluziilor rezultate la sisteme similare.

Metodele de evaluare a priori a riscurilor de accidente $i/sau îmbolnviri profesionaleau la baz diverse teorii privind geneza bolilor profesionale.Astfel, în fun#ie de modelul care le-a generat, metodele pot fi sistematizate în patru

categorii:- metode de inspec#ie (controale $i verificri);- metode bazate pe modelul Heinrich;- metode bazate pe teoria fiabilit#ii sistemelor;- metode bazate pe ergonomia sistemelor.Controalele $i verificrile, metoda cea mai veche de evaluare a riscului, presupune

riscul de producere a unui accident sau a unei îmbolnviri profesionale invers propor #ional cugradul de respectare a normelor $i reglementrilor apreciat în urma controalelor $i

verificrilor.Metodele bazate pe modelul Heinrich presupun elaborarea unei scheme de analiz a




220

riscurilor bazat pe o list a ac#iunilor $i/sau comportamentelor periculoase, dependente deoperator, echipamentul tehnic $i/sau de mijloacele de transport.

Metodele bazate pe teoria fiabilit#ii (analiza modurilor de defectare $i a efectelor lor,metoda arborelui de defecte, analiza preliminar a riscurilor), presupun ra#ionamenteinductive $i deductive care permit depistarea pas cu pas a disfunc#iilor din sistem.

Metodele bazate pe ergonomia sistemelor prezint avantajul unei abordricuprinztoare, dar $i dezavantajul necesit#ii de îndeplinire a mai multor condi#ii, solicitând oselec#ie riguroas a sistemelor luate în studiu; nici una dintre metodele cuprinse în aceast categorie nu poate s ofere o solu#ie general valabil de analiz a riscurilor $i implicit deevaluare a securit#ii muncii la nivelul oricrui sistem.

Metodele de evaluare preaccident au un pronun#at caracter predictive, oferind solu#iide eliminare a pericolului înainte de a se produce evenimentul nedorit.

4. Concluzii

În fiecare an, mai mult de 350 000 de lucr tori sunt obliga#i s-$i schimbe locul de

munc în urma unui accident, 300 000 sufer de incapacitate permanent de diverse grade $i15 000 sunt definitiv exclu$i de pe pia#a for #ei de munc.

Accidentele $i bolile profesionale sunt foarte costisitoare. Costul uman pentru lucr tori$i familiile acestora: în spatele statisticilor se afl oameni adevra#i, fiecare având propria sa

poveste, unii oameni pot muri sau trebuie s tr iasc cu consecin#ele unor accidente $i cu osntate precar tot restul vie#ii. Costul pentru organiza#ii: când lucrurile nu merg bine la loculde munc, aceasta afecteaz productivitatea afacerii, iar în urma accidentelor $i bolilor

profesionale apar costuri, procente de concedii medicale $i de fluctua#ie a for #ei de munc mrite, precum $i o for # de munc mai pu#in motivat. Costul pentru guvern: accidentele $i

bolile plaseaz o povar enorm pe umerii sistemelor sanitare. Evaluarea corespunztoare ariscurilor poate oferi câteva beneficii economice: Crearea unor condi#ii de lucru sigure

permite companiilor s reduc costurile survenite în urma accidentelor $i bolilor profesionale.Evaluarea corespunztoare a riscurilor ajut la reducerea procentelor de concedii medicale, iarcosturile asigur rilor scad, întrucât exist solicitri mai pu#ine. Lucr torii mai motiva#i suntmai productivi $i mai eficien#i, iar procentele de fluctua#ie a personalului scad. Toate acesteaajut companiile s devin mai competitive.

În 2004, a fost emis o comunicare din partea Comisiei Europene privind punerea înaplicare practic a Directivei cadru 89/391 $i a primelor cinci directive individuale aleacesteia. Documentul sublinia nevoia de a r spândi sarcina referitoare la evaluarea riscurilor.Acesta eviden#ia, de asemenea, nevoia de a îmbunt#i punerea în aplicare a evaluriiriscurilor $i calitatea acesteia. Sarcinile din cadrul evalurii riscurilor, documenta#ia $i

supravegherea nu sunt r spândite universal, nici mcar în statele membre cu o tradi#ie bazat pe prevenire; Evaluarea riscurilor este adesea considerat ca fiind o ac#iune „intermitent” $inu este durabil; Riscurile nu sunt analizate $i evaluate colectiv. Ca urmare, sunt aplicatemsuri separate, dar nu exist nici o abordare integratoare pentru analiza condi#iilor de lalocul de munc. În cursul efecturii unor evaluri superficiale ale riscurilor, accentul este pus

pe identificarea riscurilor evidente $i imediate; efectele pe termen lung, cum ar fi cele cauzatede substan#ele chimice, sunt neglijate; Riscurile psiho-sociale $i factorii lega#i de organizareamuncii sunt rareori luate în considerare în cadrul evalurii riscurilor; Eficacitatea msuriloradoptate nu este supravegheat suficient de ctre angajatori

Pentru toate aceste considerente, evaluarea riscurilor trebuie sa se afle la bazaabordrii europene privind sntatea $i securitatea în munc $i exist motive întemeiate pentru

aceasta. Dac riscurile nu sunt evaluate sau tratate corespunztor, nu se poate ini#ia un procesadecvat de gestionare a riscurilor $i exist $anse reduse de a se pune în aplicare msuri




221

preventive corespunztoare. În consecin#, evaluarea sistematic a riscurilor îmbunt#e$tesiguran#a $i sntatea la locul de munc, precum $i performan#a afacerilor în general.Evaluarea riscurilor este procesul de estimare a riscurilor la care sunt supuse securitatea $isntatea lucr torilor din cauza pericolelor existente la locul de munc. Este o examinaresistematic a tuturor aspectelor muncii, care ia în considerare: ceea ce ar putea cauza r niri

sau vtmri, dac pericolele ar putea fi eliminate, iar dac nu, ce msuri preventive sau de protec#ie sunt sau ar trebui s fie adoptate pentru a controla riscurile.Consideram de asemeni ca, o mai riguroasa respectare a legisla#iei specifice

domeniului snt#ii $i securit#ii în munc va contribui în mod eficient la scaderea numruluide accidente de munc $i boli profesionale, iar pentru a atinge acest obiectiv, angajamentultuturor celor implica#i, atât la nivel comunitar cât $i la nivel na#ional, va trebui intensificat.

Conchidem prin a afirma ca, rolul snt#ii $i securit#ii în munc este primordial pentru consolidarea competitivit#ii $i a productivit#ii întreprinderilor, deoarece se traduce printr-o reducere a costului accidentelor, incidentelor $i bolilor $i printr-o motivare mai maredin partea lucr torilor. Accidentele de munc $i bolile profesionale reprezint o povar enorm pentru sistemele de protec#ie social publice $i private $i necesit un r spuns integrat,

coordonat $i strategic, precum $i o colaborare a principalelor pr #i interesate din UniuneaEuropean în ceea ce prive$te elaborarea politicilor comunitare $i na#ionale.

Summary: In this paper the author brings a number of arguments to support the ideathat prevention in security and health in labor begins and is based on risk assessment.

Bibliografie :

[1]Politica si Strategia României in domeniul securit#ii si snt#ii în munc pentru perioada 2004 – 2007

[2]Comisia Comunit#ilor Europene, Bruxelles 21 februarie 2007 – Comunicatul comisiei – Imbunatatirea calitatiisi productivitatii in munca: Strategia Comunitara 2007-2012 în domeniul securit#ii si snt#ii în munc

[3] Revista Obiectiv

[4]Mariana Basuc $i colaboratorii, Reglementri $i bune practici în domeniul securit#ii $i snt#ii în munc,Bucure$ti, Edi#ia 2005

[5]Laura Georgescu,Ion Nicolae, Revista român de Dreptul muncii nr. 2/2007, Obligatiile generale aleangajatorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca, Editura Wolters Kluwer, Bucure$ti, 2007

[6]Cristina Mihes, Revista român de Dreptul muncii nr. 2/2006, Documente recente ale Organiza#iei Interna#ionalea Muncii, Editura Wolters Kluwer, Bucure$ti, 2006

[7]Organiza#ia Interna#ional a Muncii, Conven#ia nr.187/2006 privind cadrul de promovare a Securit#ii siSnt#ii în Munc

[8]Alexandru Darabont., 'tefan Pece., Protec#ia Muncii, manual pentru înv#mântul universitar, Editura Didactic

si Pedagogic, Bucure$ti, 1997;

[9]'tefan Pece,Evaluarea riscurilor in sistemul om - masina,Editura Atlas Press, Bucure$ti, 2003

[10]Ovidiu +inca, Normele Juridice de Protec#ia Muncii, Editura Lumina Lex, Bucure$ti, 2002

[11] http://www.inrs.fr/htm/evaluation_des_risques_professionnels.html. Document tradus în rezumat $i adaptat de Nisipeanu Stelu#a $i Nicolescu Georgiana, in baza permisiunii acordate, dup originalul publicat de INRS Fran#a

[12]Remus Furtuna, Metode de evaluare a nivelului de risc si de securitate in munca inmanagementul unitatiloreconomice;

[13] Plan National de Actiune al Inspectiei Muncii 2007 – 2012 privind promovarea realizarii efectieve a evaluariiriscurilore in intreprinderile IMM-uri

[14]Dumitru Tucu, Dumitru Mnerie, Nicolae Crainic, Gabriela-Victoria Anghel, Nelu Pepu „Consideratii privindelaborarea unui model pentru evaluarea riscului in constructii”

http://www.inrs.fr/htm/evaluation_des_risques_professionnels.html

http://www.inrs.fr/htm/evaluation_des_risques_professionnels.html




222

ASIGURAREA SECURIT#&II I PROTEC&IEI LUCR #TORILORPRIN EVALUAREA RISCURILOR I ADOPTAREA M#SURILOR

DE PREVENIRE – STUDIU DE CAZ

ING. LILIANA DANIELA AIRINEI

1. Introducere

Din punct de vedere etimologic, riscul este definit drept “probabilitatea de a ajungeîntr-o primejdie”, “un pericol posibil” sau “un eveniment probabil, generator de pericole”, iarevaluarea este un “calcul”, o “estimare, msurare sau apreciere”.

Pornind de la cele dou defini#ii, evaluarea riscului reprezint în general, o msurare,un calcul sau o apreciere a probabilit#ii de a ajunge într-o situa#ie generatoare de pericole.

Particularizând, evaluarea riscurilor la nivelul organiza#iilor care desf $oar diverseactivit#i în sectorul public sau privat $i la care se refer legisla#ia de securitate $i sntate înmunc în vigoare, ca transpunere a directivelor europene privitoare la îmbunt#irea securit#ii$i snt#ii lucr torilor la locurile de munc, este o activitate organizat de angajator prin carese urmre$te estimarea sau chiar cuantificarea probabilit#ii ca în timpul procesului de munc s se produc o vtmare (accident) sau o îmbolnvire (profesional) a participan#ilor la

procesul de munc.Pericolul este o proprietate intrinsec a elementelor sistemului de munc

(echipamente de munc, sarcin de munc, mediul de munc). Probabilitatea apari#iei uneivtmri sau îmbolnviri $i gravitatea consecin#elor ca rezultat al expunerii la un pericol,

define$te riscul profesional.De aici rezult, în mod evident, c, scopul principal al evalurii riscurilor profesionaleeste protejarea lucr torilor de apari#ia unor vtmri sau îmbolnviri, respectiv a snt#ii $isecurit#ii lor.

Conform legisla#iei române$ti, armonizat cu cerin#ele legisla#iei europene,“angajtorul are obliga#ia de a asigura securitatea $i sntatea lucr torilor în toate aspectelelegate de munc” (art.6 al. 1 din Legea securit#ii $i snt#ii în munc nr. 319/2006). Pentrusus#inerea acestui deziderat, toat legisla#ia în domeniul securit#ii $i snt#ii în munc,adoptat dup apari#ia Legii securit#ii $i snt#ii în munc nr. 319/2006, stabile$te obliga#iiale angajatorilor $i cerin#e minime de securitate $i sntate în munc pe care ace$tia trebuie s le asigure.

Între ac#iunile pe care angajatorii trebuie s le realizeze, evaluarea riscurilor ocup probabil chiar primul loc, pentru c rezultatul ei constituie baza pe care se argumenteaz toateactivit#ile ulterioare de asigurare a securit#ii $i snt#ii în munc a lucr torilor. În acestcontext, Legea securit#ii $i snt#ii în munc nr. 319/2006, prevede ca obliga#ie aangajatorilor „ s întocmeasc un plan de prevenire $i protec#ie compus din msuri tehnice,sanitare, organizatorice $i de alt natur , bazat pe evaluarea riscurilor, pe care s îl aplicecorespunztor condi#iilor de munc specifice unit#ii”.




223

2. Prezentare studiu de caz

Pentru exemplificarea modului în care se poate ob#ine un program al ac#iunilor pe careun angajator trebuie s-l întreprind pentru asigurarea securit#ii $i snt#ii în munc alucr torilor si, am ales un caz ipotetic al unei instala#ii de sterilizare a seringilor de unic

utilizare.Sterilizarea este ultima faz a procesului tehnologic. Opera#ia se bazeaz pe propriet#ile de sterilizare ale oxidului de etilen, chiar dac este diluat, $i pe permeabilitatea pentru oxidul de etilen a hârtiei medicale, în care sunt ambalate sub forma blisterelorserigile, $i a cutiilor din carton. Acest fapt permite efectuarea sterilizrii dup ambalareafinal a seringilor, adic în blistere $i cutii din carton închise $i etichetate. Cutiile de carton auo greutate de 10 – 11 kg $i urmtoarele dimensiuni: 60 x 40 x 45 cm.

Sterilizarea se realizeaz într-o autoclav de sterilizare, la temperatur $i presiune prestabilit, folosind un amestec sterilizant format din 10 % oxid de etilen $i 90 % bioxid decarbon.

Sterilizarea se efectueaz în $arje. Principalele faze ale unei sterilizri sunt : -

Pregtirea $arjei, amplasarea indicatorilor chimici $i biologici- Încrcarea sterilizatorului cu pale#ii pe care se afl cutiile de carton- Realizarea vacuumului $i controlul men#inerii acestuia- Umidificarea prin injec#ie de abur în sterilizator- Condi#ionarea- Introducerea amestecului sterilizant- Sterilizarea propriu-zis - Realizarea vacuumului- Splarea cu aer proaspt

Temperatura de sterilizare se realizeaz $i se men#ine constant în autoclav pe toat durata sterilizrii prin intermediul apei calde care circul prin mantaua utilajului.

Sterilizarea propriu-zis are o durat corespunztoare care asigur ptrunderea gazuluisterilizant în interiorul blisterului $i realizarea func#iei antibacteriene.

La terminarea sterilizrii, amestecul sterilizant remanent în autoclav este aspirat $itransportat într-un absorber. Aici se realizeaz neutralizarea oxidului de etilen printransformarea lui în etilenglicol, produs chimic netoxic.

La terminarea ciclului de sterilizare se deschide u$a autoclavei $i se scot manual pale#iicu cutii. Pale#ii sunt introdu$i în depozitul de produs finit unde are loc finalizarea fazei dedegazare pentru eliminarea eventualelor reminiscen#e moleculare de oxid de etilen din

produsul finit.Întreg ciclul de sterilizare este condus $i supravegheat prin intermediul unui program

pe calculator. Ini#ierea ciclului de sterilizare, stabilirea parametrilor este realizat de ctre uninginer chimist, specializat pentru sarcina de munc pe care o are. Vechimea sa la locul demunc este mai mare de 10 ani.

Opera#iile manuale de pregtire a $arjei, încrcare $i descrcare a cutiilor cu seringi,depozitare pentru degazare sunt efectuate de doi operatori chimi$ti. Pentru protec#iaindividual sunt dota#i cu echipament individual de protec#ie format din salopet, încl#mintede protec#ie, mnu$i de protec#ie $i masc cu aduc#iune de aer. Ace$tia sunt califica#i $i au ovechime la locul de munc mai mare de 10 ani.

Amplasarea inducatorilor chimici $i biologici în cutiile de seringi se face de ctre olaborant specializat în controlul calit#ii produselor. Vechimea ei la locul de munc este de7 ani.

Amestecul sterilizant este un gaz este aprovizionat în recipien#i tip butelie de 25 kg, lao presiune de 20 bari. Gazul de sterilizare prin oxidul de etilen este un amestec inflamabil,




224

toxic, cancerigen $i mutagen.Pornind de la sistemul de munc prezentat mai sus, am realizat evaluarea riscurilor

prin dou metode de evaluare, cunoscute în rândul speciali$tilor drept “metoda fiabilit#ii”,respectiv “metoda INCDPM”.

3. Rezultatele evalu'rilor *i comentarii

3.1 Metoda fiabilit # ii

Metoda fiind complex , s-a ob#inut o analiz global a locului de munc definit, princompararea situa#iei reale, existente cu o situa#ie referen#ial, ideal $i s-a calculate un

procent de “realizare” a celei din urm. Rezultatul se concretizeaz în msuri care s determine apropierea de situa#ia ideal într-o msur cât mai mare.

Au fost calculate niveluri de securitate pe componentele sistemului de munc $i amob#inut urmtoarele rezultate.

Pentru nivelul de securitate global indus de executant s-a ob#inut o valoare de 82,62

% , pe scara de apreciere încadrându-se în limitele unui sistem de securitate foarte bun.Pentru nivelul de securitate global indus de sarcina de munc', componenta de

diminuare a gravit#ii consecin#elor, a fost calculat o valoare de 60,59%, ceea ce îl situeaz la un nivel de apreciere mediu. Pentru componenta de diminuare a probabilit#ii de producere,nivelul de securitate calculate este de 79,15%, ceea ce îl situeaz la un nivel bun.

Nivelul de conformitate calculat pentru mijloacele de produc)ie este de 93,68%, valoare care se afl plasat în limitele unei aprecieri excelente.

Pentru mediul de munc' am ob#iunut un nivel de conformitate forte bun, cu o valoarecalculat de 80,42%.

Valorile de mai sus conduc la ideea c abaterile cele mai mari de la starea ideal asistemului de munc sunt proprii sarcinii de munc. Acestea sunt legate în special decomponenta de diminuare a gravit#ii consecin#elor $i vizeaz organizarea supravegherii striide sntate (nivelul de securitate calculat este de 17,50%) $i organizarea activit#ii dealarmare (nivelul de securitate calculat fiind 61,05%).

În cazul componentei de reducere a probabilit#ii cele mai mici valori ale nivelului desecuritate s-au ob#inut pentru organizarea activit#ii de prevenire $i protec#ie conform

prevederilor legale, pentru organizarea comitetului de securitate $i sntate în munc (pregtirea în domeniu a reprezentan#ilor salaria#ilor $i a lucr torului desemnat) $isemnalizarea riscurilor profesionale. Datorit valorilor mici ale nivelului de securitate calculatde 47,00%, 63,63% respectiv de 41.46% se impune luarea unor msuri imediate pentrucorectarea abaterilor.

3.2 Metoda INCDPM

Evaluarea riscurilor prin aceast metod const într-un studiu sistematic a tuturorelementelor procesului de munc (executant, sarcin de munc, mediul de munc $imijloacele de munc) susceptibile a genera daune prin identificarea pericolelor existente $i ariscurilor, precum $i a persoanelor expuse la aceste pericole. Apoi se face o estimare calitativ $i cantitativ a riscurilor în raport cu gravitatea consecin#elor $i cu frecven#a sau probabilitateade manifestare.

Au fost identificate 4 persoane expuse la pericolele specifice locului de munc prezentat mai sus, din care dou sunt operatori chimi$ti, una este inginer chimist $i una este

laborant.Pentru operatori (loc de munc operator sterilizare) au fost identifica#i un numr de




226

4. ConcluziiAnaliza comparativ a rezultatelor ob#inute prin evaluarea riscurilor prin cele dou

metode ne conduce ctre urmtoarele concluzii.1. Ambele metode urmresc anumite etape obligatorii de desf $urare, care nu

sunt foarte diferite. În principiu ele se refer la definirea sistemului, identificarea riscurilor,

evaluarea , stabilirea msurilor.2. Ambele metode au drept finalitate stabilirea unor msuri de prevenire $i a priorit#ilor solu#iilor propuse, fie derivate din valoarea nivelului de conformitate sau anivelului de risc, fie derivate din nivelul de risc rezultat prin asocierea cuplului gravitate –

probabilitate de elementele caracteristice ale factorilor de risc.3. Ambele metode #in seama de elementele sistemului de munc : executant,

sarcin de munc, mediul de munc $i mijloacele de munc.4. Prin metoda fiabilit#ii a fost identificat ca cea mai nefavorabil situa#ie,

situa#ia sarcinii de munc, componenta de diminuare a gravit#ii consecin#elor. Msurilevizeaz organizarea activit#ii de prevenire $i protec#ie la nivelul standardelor prevzute delegisla#ie, asigurarea supravegherii eficiente a strii de sntate a lucr torilor $i îmbunt#irea

semnalizrii de securitate $i sntate la locul de munc. Acestea sunt msuri cu caracter maimult organizatoric.

5. Prin metoda INCDPM observm c ponderea factorilor de risc dependen#i desarcina de munc este zero pentru trei din locurile de munc analizate $i cu o valoare mic

pentru locul de munc operator sterilizare. Pentru toate locurile de munc îns pondereafactorilor de risc dependen#i de mijloacele de munc este peste 50 %. De aici, $i fi$ele demsuri propuse cuprind mai multe msuri care vizeaz mijloacele de munc. Acestea sunt denatur tehnic.

Din cele prezentate mai sus rezult faptul c, prin cele dou metode de evaluareaplicate aceluia$i sistem de munc s-au ob#inut planuri de msuri diferite în care priorit#ilesunt de naturi diferite. În cazul metodei fiabilit#ii predomin msurile organizatorice, iar încazul metodei INCDPM predomin msurile de natur tehnic.

De aici se poate concluziona c nu metoda este cea mai important component aactivit#ii de evaluare a riscurilor. Rezultatele ob#inute par a nu reflect în mod obiectiv stareareal a sistemului de munc.

În acest context, poate ar fi interesant de discutat varianta unei combina#ii între celedou, în sensul aplicrii succesive a metodelor în etapa de reevaluare periodic a riscurilor ceurmeaz în mod logic dup punerea în aplicare a msurilor.

Important este valorificarea la maximum a rezultatelor evalurilor, $i întreprinderiiunor ac#iuni care s conduc la reducerea sau la eliminarea riscurilor. Investi#ia în prevenireaaccidentelor de munc $i a bolilor profesionale î$i poate arat rezultatele mai repede decât ne

imaginm prin cre$terea eficien#ei muncii, reducerea costurilor, cre$terea productivit#iimuncii, cre$terea calit#ii produselor. Aceasta ajut, de asemenea, la men#inereacompetitivit#ii $i productivit#ii întreprinderii, cre$terea prestigiului societ#ii.

Conform prevederilor legisla#iei din domeniul securit#ii $i snt#ii în munc, to#iangajatorii trebuie s evalueze riscurile în mod periodic. Obligativitatea acestei ac#iuni nurezult numai din faptul c este o obliga#ie legal, ci mai ales din considerente practice. Nu

po#i s previi ceva f r s identifici veriga slab. Identific-o pentru a putea interveni la timp,înainte de apari#ia unor consecin#e asupra lucr torilor.

Bibliografie1. Legea securit#ii $i snt#ii în munc nr. 319/20062. Managementul riscurilor profesionale, metode de evaluare $i prevenire – dr. ing. Gabriel Minc - suport

de curs

3.Metode INCDPM de evaluare a riscurilor – prof. Dr. Ing. Ioan Alexandru $i $ef lucr. Dr. Ing. AdrianAlexandru – suport de curs




227

Colaborarea dintre public *i privat în domeniul evalu'rii riscurilor pentrusecuritatea *i s'n'tatea în munc' – un exemplu de succes

ING. TRU'ESCU VASILE

Rezumat: In lucrarea de fata autorul prezinta un exemplu de colaborare si rezultatele obtinute in cazul unui proiect derulat de institutii din domeniul public si o unitate din domeniul privat in ceea ce priveste evaluareariscurilor.

Cuvinte cheie: evaluare risc, prevenire, parteneriat, succes

1. Argument

Asigurarea securitatii si sanatatii in munca reprezinta fara doar si poate un obiectiv

pentru atingerea caruia trebuie sa se preocupe toti actorii unei intreprinderi: lucratori, personalcu functii de conducere, manager, si aceasta spre binele tuturor: lucratori, familiile acestora,stabilitatea si performanta intreprinderii, bugetele sociale si de sanatate s.a.

Astazi, securitatea si sanatatea in munca constituie una din cele mai importante sidezvoltate aspecte ale Uniunii Europene. Datorita unei legislatii europene cuprinzatoare,instituite si implementate de-a lungul ultimelor decenii, a fost posibila imbunatatireasemnificativa a conditiilor de munca si reducerea numarului de accidente de munca si aimbolnavirilor profesionale.

Evaluarea riscurilor constituie fundamentul unei gestiuni eficace a securitatii sisanatatii in munca si poate fi considerata o activitate cheie pentru reducerea numaruluiaccidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale.

Rolul fundamental al evaluarii riscurilor este precizat in Directiva - cadru a UE.Angajatorii au responsabilitatea generala de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor intoate aspectele legate de munca. Evaluarea riscurilor permite angajatorilor sa adopte masurilenecesare pentru a proteja sanatatea si securitatea lucratorilor lor. Aceste masuri cuprind:

-prevenirea riscurilor profesionale;-informarea si instruirea lucratorilor;-asigurarea organizarii si a mijloacelor corespunzatoare pentru implementarea

masurilor necesare.Raportul privind evaluarea strategiei comunitare in domeniul securitatii si sanatatii in

munca 2002 – 2006 concluzioneaza ca aceasta strategie a relansat politicile de prevenire lanivel national si a prezentat o serie de argumente convingatoare in favoarea unui parteneriat

in vederea atingerii obiectivului comun: asigurarea securitatii si sanatatii in munca.Strategia europeana aprobata pentru perioada 2007 – 2012 precizeaza ca principalul

obiectiv al acestei perioade este reducerea continua, durabila si omogena a accidentelor demunca si a imbolnavirilor profesionale. Pentru atingerea acestui scop ambitios unul dininstrumentele principale este dezvoltarea unor metode noi pentru identificarea si evaluareanoilor riscuri potentiale, cercetarea si cooperarea intre partenerii sociali. Comisia incurajeazastatele membre si partenerii sociali sa promoveze aplicarea practica si rapida a rezultatelorcercetarii fundamentale in domeniul securitatii si sanatatii in munca, introducind instrumentesimple care sa poata fi aplicate de intreprinderile mici si mijlocii. Agentia Europeana invitaorganismele publice sa dezvolte proiecte in sistem parteneriat public – privat, destinatesensibilizarii tuturor cu privire la securitatea si sanatatea in munca si promovarii gestionarii

problemelor specifice prin: schimburi de experienta, implementarea bunelor practici si arezultatelor cercetarii.




228

Din declaratia d.lui Jukka Takala - Directorul EU-OSHA, rezulta ca exista un interesreal în rindul intreprinderi mici din Europa pentru imbunatatirea nivelului de securitate sisanatate, precum si o nevoie reala de instrumente simple, care sa le permita incepereaevaluarii riscurilor la locurile lor de munc.

Succesul poate fi asigurat prin cooperare, dialog social, implicare, actiune si

parteneriat.

2.Actiuni, solutii, actiuni specifice

In perioada 2006 – 2007 Inspectia Muncii a derulat impreuna cu Agentia pentruIntegrare Europeana si Dezvoltare Economica din Austria un proiect de infratire institutionala“Implementarea legislatiei armonizate in domeniul securitatii si sanatatii in munca inintreprinderile mici si mijlocii”.

Obiectivul general al proiectului definit în Conven#ia de twinning a fost armonizarealegisla#iei României privind securitatea $i sntatea în munc, cu cea a Uniunii Europene, inintreprinderile mici si mijlocii.

Proiectul a fost finantat din bani publici, fiind un parteneriat intre Romania si Austria,in proiect fiind implicate institutii publice dar si intreprinderi private.

Cu privire la aplicarea legislatiei comunitare in Austria se precizeaza ca aplicareaDirectivei cadru 89/391/CEE s-a facut imediat dupa adoptarea ei de catre institutiile UE, faptcare a schimbat radical legislatia tarii in acest domeniu de activitate. Obligatia privindsecuritatea si sanatatea in munca s-a mutat de la autoritati la angajatori.

Angajatorilor le revin o serie obligatii printre care cea mai importanta este evaluareariscurile pentru lucratori. Rezultatele evaluarii se regasesc in masurile de prevenire. Toateacestea, atit riscurile cit si masurile, se actualizeaza periodic.

Alte obligatii care revin angajatorilor:-sa adopte principiile generale de prevenire;-sa desemneze lucratori cu raspunderi in securitatii si sanatatii in munca;-sa utilizeze specialisti (medici, psihologi) in asigurarea securitatii muncii pentru

lucratori: interni, externi sau specialisti ai unor centre specializate. In Austria functioneazaAUVA (institutie de stat) care poate asigura orice fel de serviciu privind securitatea sisanatatea in munca, inclusiv evaluarea riscurilor, gratuit, intreprinderilor cu mai putin de 50de salariati;

-sa formeze specialisti in securitate si sanatate prin participare la un curs de 288 ore la

inceput, apoi prin perfectionari de 25 ore/an;-sa asigure informarea si instruirea lucratorilor.Printre obiectivele proiectului mentionat au fost:-elaborarea unui Ghid de evaluare a riscurilor $i multiplicarea acestuia în 150.000

exemplare, pentru uzul angajatorilor $i a persoanelor responsabile cu securitatea $i sntateaîn munc din intreprinderile mici si mijlocii. Ghidul a fost realizat si distribuit angajatorilor

prin inspectoratele teritoriale de munca.-crearea a 6 Centre Pilot în 6 intreprinderi mici si mijlocii pe riscuri specifice vizate de

directivele europene.La Piatra Neamt a fost infiintat un centru pilot, exemplu de bune practici in domeniul

securitatii si sanatatii in munca, la SC Imob SRL Piatra Neamt.

Sarcinile inspectoratului teritorial de munca au fost:• Sprijinirea implementarii directivelor UE;




230

• scaune pentru sudori prevazute cu roti, pentru pozitionarea usoara in jurul meselor desudura.La COMPANIA ANREI, producatoare de mobila, avind 220 lucratori, s-au observat o

serie de bune practici printre care amintesc:-eliminarea manipularii maselor prin masuri tehnice: o retea completa si complexa de

cai de rulare, utilizarea de elevatoare, motostivuitoare s.a.;-asigurarea conditiilor adecvate de microclimat prin utilizarea unor instalatii deincalzire, umidificare, ventilare, exhaustare (prin pardoseala);

-asigurarea informarii lucratorilor in domeniul securitatii muncii prin amenajarea unuiloc special la fiecare loc de munca pentru consultarea cartilor tehnice, a Fiselor Tehnice deSecuritate, a instructiunilor de securitate a muncii s.a.;

-interzicerea fumatului propusa de conducerea companiei urma sa se realizeze prinimplementarea unui proiect, a carei durata era de 1 an. Proiectul viza informarea siconstientizarea lucratorilor asupra consecintelor fumatului asupra sanatatii dar si influentelor

pe care fumatul il are asupra riscului de producere a unor evenimente la locurile de munca. In proiect erau implicati diversi specialisti din exteriorul intreprinderii cum ar fi: medici,

psihologi, sociologi.5.Cresterea profesionalismului inspectorilor de munca urmare colaborarii cu expertii

straini. Acest cistig a fost realizat prin implicarea inspectorilor de munca in proiect alaturi deexpertii straini si lucratorii SC Imob SRL si se refera la faptul ca: 1 inspector a efectuat ovizita de studii in Austria, 3 inspectori de munca au fost implicati permanent in evaluareariscurilor, 9 inspectori au fost implicati in diverse actiuni.

Dintre cistigurile realizate cu prilejul proiectului mai amintesc: conceperea unui set demateriale care au ramas pentru formarile ulterioare, perfectionarea comunicarii in cadrulevaluarii riscurilor deoarece evaluarea a presupus lucrul in echipe mixte: inspectori – expertistraini, o serie de informatii de specialitate care au fost transmise prin comunicare directa intimpul realizarii centrului pilot intre expertii straini, inspectorii de munca si specialistiilucratorii SC Imob SRL.

Dintre masuri implementate la SC Imob SRL urmare proiectului amintesc:q Construirea unui perete de separare a sectorului de finisaj de zona de depozitare

scaune, fapt ce a dus la reducerea expunerii lucratorilor de la sectorul depozite lanoxele emise la sectorul finisaj;

q Constructia unei incaperi separate pentru pulverizarea adezivului si aplicarea pouliuretanului pe cadrele de tapiterie, fapt ce a dus la reducerea numarului delucratori expusi;

q Constructia unei incinte separate in exteriorul halei pentru depozitarea containeruluicu adeziv poliuretanic utilizat in sectia de tapiterie, ceea ce a condus la reducerea

pericolului in caz de incendiu, explozie s.a.;q Constructia unor cabine de finisare (pulverizare) performante pentru sectia de mobilasi inlocuirea cabinelor existente, ineficiente, ceea ce a condus la reducerea expuneriilucratorilor prin cresterea eficientei captarii noxelor degajate la aceste locuri demunca;

q Instalarea semnalizarii de securitate adecvate si complete in toata unitatea, ceea ce acondus la informarea lucratorilor si reducerea riscului de accident prin schimbareacomportamentului lucratorilor fata de pericolele identificate;

q Reorganizarea depozitelor de cherestea, oxigen si chimicale, ceea ce a condus lareducerea riscurilor specifice la aceste locuri de munca;

q Instruirea si constientizarea lucratorilor (manipulare, zgomot, pericole chimice),

actiune care s-a desfasurat pe durata a 2 zile si a condus la reducerea erorilor sigreselilor pe care le-ar fi putut face lucratorii.




231

O parte din rezultatele obtinute urmare evaluarii riscurilor si implementariiPlanului de actiune sunt prezentate in continuare:

-stivuirea cherestelei, sector depozite:

-depozitarea buteliilor de oxigen:

-cabina pulverizare lac, sectia finisaj:




232

-manipularea scaunelor, sectia tapiterie

3.Concluzii

Avind in vedere aceasta colaborare, dar si celelalte actiuni desfasurate in tara,Inspectia Muncii a intocmit un Plan National de Actiune prin care isi propune sa extinda lanivel national experienta dobindita de intreprinderile implicate in domeniul evaluarii riscurilorsi respectarea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca. Acest plan se va desfasura

pe parcursul anilor 2007 – 2012.

Constient fiind ca evaluarea riscurilor contribuie la imbunatatirea conditiilor de muncain concordanta cu dezvoltarea tehnologica, sociala si economica a societatii de astazi, de

beneficiile evaluarii avind parte atit sectorul public cit si cel privat, consider ca fiind foarteimportanta comunicarea si colaborarea celor doua parti, aceasta fiind una din caile de urmatcatre succes.

Summary: In this paper, the author presents an example of collaboration and theachievements of a project started by public institutions and a private institution, in the area ofrisk evaluation.




233

Bibliografie :

[1]Strategia comunitara 2007 – 2012 in domeniul securit#ii si snt#ii în munc, Bruxelles, 21.02.2007[2]Agen#ia European pentru Securitate si Sntte în Munc, S ptmâna europeana 2008[3]Legea nr.319/2006 a securit#ii $i snt#ii în munc, publicat în “Monitorul Oficial al României”, partea I,nr. 646 din 26 iulie 2006[4.[FACTS 80 Evaluarea riscurilor – roluri si responsabilitati a Agentiei Europene pentru securitate si Sanatate

in Munca[5]FACTS 81 Evaluarea riscurilor – calea spre locuri de munca sigure si sanatoase a Agentiei Europene pentrusecuritate si Sanatate in Munca[6.] Planul National de Actiune al Inspectiei Muncii 2007-2012 privind promovarea realizarii efective a evaluariiriscurilor in intreprinderile mici si mijlocii, Bucuresti, 6 noiembrie 2007[7]www.protectiamuncii.ro

[8]www.inspectmun.ro [9]www.osha.europa.eu


http://www.inspectmun.ro/

http://www.osha.europa.eu/

http://www.osha.europa.eu/

http://www.inspectmun.ro/





234

EVALUAREA RISCURILOR PROFESIONALE – FACTOR DEPROGRES

IN CADRUL UNEI COMPANII

ING. VIOREL UNGUREANU, DR. ING. PETRONELA C)T)LINA MÎNDRIL)

Motto : Asigura # i un mediu de munc sntos $i sigur pentru lucr tori prin evaluarea riscurilor profesionale!

Rezumat: In lucrarea de fata autorul prezinta modul in care prin actiunea de prevenirea riscurilor conducerea unei companii constientizeaza despre riscurile la care sunt expusi

lucratorii in cadrul procesului de munca, iar prin masurile de prevenire si protectie adoptate secreeaza un mediu de munca sanatos si sigur, acest fapt ducand la cresterea implicita a productivitatii si a imaginii companiei.

1. Introducere

Activitatea uman (în special cea de tip industrial), vzut ca un sistem “executant – echipament de munca - sarcin de munc - mediu de munc “, prin natura sa, includeno#iunea de risc profesional.

Func#ie de natura lor, riscurile înglobate în activitatea uman, pot afecta atât

personalul direct implicat în cadrul sistemului, cât $i persoanele neparticipante sau mediulînconjur tor (ca urmare a polurii sau a unor catastrofe industriale). Acest fapt conduce lanecesitatea ca la toate nivelele de participare a factorului uman, s se con$tientizeze faptul c activitatea uman (ca proces de munc) include pericole poten#iale ce se pot transforma înevenimente ireversibile.

Riscurile întâlnite în practic sub form de pericole poten#iale, se pot transforma înaccidente de munc, îmbolnviri profesionale sau catastrofe industriale, ca urmare a unei

perturbri instantanee a procesului de munc. În anumite condi#ii, greu de precizat, acestadeclan$eaz mecanismul producerii accidentelor de munc sau catastrofelor industriale. Deasemenea, prin expunerea la risc peste limitele de rezistent natural a organismul uman seajunge la îmbolnviri profesionale. Prin tragismul lor, acest gen de evenimente nedorite,

afecteaz în primul rând victimele $i familiile acestora. Accidentele de munc sauîmbolnvirile profesionale produc puternice traume fizice, psihice $i sociale, afectând profundvia#a de familie datorit suferin#elor produse. În egal msur , producerea unor accidente demunc sau îmbolnviri profesionale, afecteaz în mod serios $i agentul economic. În fapt,acesta plte$te costul repar rii prejudiciului uman (costul direct) dar $i costurile generate de

pierderile de produc#ie, de readucere în stare de func#ionare a echipamentelor tehnologice, de pregtire profesional a înlocuitorilor, de pierderea imaginii de marc a societ#ii comerciale(costul indirect).




235

2. Influen)a activit')ii de prevenire asupra procesului de munc'

Component intrinsec a strategiei manageriale, activitatea de prevenire reprezint unansamblu de procedee $i msuri luate sau planificate la toate stadiile de concepere, proiectare$i desf $urare a proceselor de munc, menite s asigure desf $urarea proceselor de munc în

condi#ii de maxim securitate pentru sntatea $i integritatea participan#ilor la proces, princare se elimin riscurile de accidentare sau îmbolnvire profesional. Astfel, aceasta seconstituie ca o $tiin# de interfa# îmbinând cuno$tin#e $i tehnici de strict specialitate îndomeniul de aplicare cu tehnici $i cuno$tin#e din domeniul ergonomiei, igienei industriale,

psihosociologiei muncii, medicinii muncii $i toxicologiei industriale. În acest context se poateafirma c sarcina principal a activit#ii de prevenire o reprezint ob#inerea maximumului deeficien# $i de calitate a muncii în condi#iile reducerii numrului de accidente ctre zero.

Din cele prezentate deriv cele dou obiective majore ale prevenirii: pe plan uman: − reducerea numrului accidentelor de munc $i a îmbolnvirilor

profesionale; pe plan financiar: − reducerea costurilor legate de accidentele de munc $i îmbolnvirile

profesionale.

Aceste deziderate se pot realiza numai prin eliminarea sau reducerea riscurilor profesionale. În acest scop trebuie întreprins un demers global care s cuprind:

− evaluarea riscurilor profesionale;− punerea în conformitate a echipamentelor tehnice;− revizuirea procedurilor de lucru;− ameliorarea condi#iilor de mediu de munc;− stabilirea politicii de selec#ionare, formare $i informare a personalului;− implementarea managementului de securitate $i sntate în munc.

Activitatea de prevenire, fiind o component intrinsec a procesului de munc, poate s-linfluen#eze sub mai multe aspecte, in continuare fiind prezentate cele mai importante.

2.1.Continuitatea procesului de produc)ie

Este bine cunoscut faptul c producerea unui accident de munc genereaz întreruperea lucrului pentru o perioada de timp relativ limitat, dar în acela$i timp genereaz ostare de tensiune nervoas în rândul personalului datorat evenimentului $i incertitudinii c acesta nu se va repeta. Acest lucru face ca procesul de munc s se desf $oare cu scderi aleritmului de munc $i implicit cu scderea produc#iei.

2.2.Reducerea costurilor

Mijloacele de prevenire a riscurilor bine alese mresc viteza de derulare a fluxuluitehnologic mic$orând sau eliminând timpii mor #i, fapt ce conduce la o cre$tere a produc#iei $iimplicit la reducerea cheltuielilor pe unitatea de produs. În acela$i timp sunt eliminate $icheltuielile f cute cu realizarea msurilor de securitate si sanatate in munca ce ar putea fidispuse în urma cercetrii eventualelor accidente ce se pot produce în sistemul dat.

2.3.Cre*terea eficien)ei muncii

Aplicarea unor msuri de prevenire conduce la reducerea sau eliminarea cheltuielilorf cute cu pierderile material rezultate ca urmare a unor accidente, la eliminarea costurilordirecte ale accidentului (asisten#a social, plata concediului medical, ajutoare materiale etc.),




236

la evitarea perturbrilor procesului prin reorganizri ale personalului precum $i la eliminareacheltuielilor suplimentare legate de pregtirea personalului ce supline$te pe cei accidenta#i.

2.4.Cre*terea productivit')ii

Alegerea tehnologiilor $i a echipamentelor cât mai pu#in periculoase, stabilireaergonomic a fluxului tehnologic, disciplinarea tehnologic a personalului, respectareagraficelor de între#inere-repara#ie sunt tot atâtea elemente care contribuie la cre$terea

productivit#ii atât prin cre$terea randamentului utilajelor, cât $i prin cre$terea randamentului personalului. De asemenea, un rol deosebit la cre$terea productivit#ii îl are realizarea unuimediu de lucru normal. Este $tiut faptul c un mediu ambiental corect conduce la cre$tereaaten#iei $i implicit la reducerea numrului de rebuturi prin cre$terea confortului în munc.

2.5.Cre*terea calit')ii produselor

Acest fapt se realizeaz aproape automat derivând din disciplinarea personalului prin

respectarea procedurilor de lucru. Un produs realizat în condi#iile optime prevzute de procedurile de lucru nu poate fi decât un produs de calitate.

2.6.Imbun't')irea climatului socio-profesional

Implicarea întregului personal în activitatea de prevenire a riscurilor conduce lacon$tientizarea rolului socio-profesional pe care îl are fiecare. De asemenea, aceasta conducela gsirea celor mai bune metode de organizare a muncii (formare a echipelor de lucru,transmitere a sarcinilor de munc etc.). Un personal con$tient de sarcinile sale, cunosctor almijloacelor de ac#iune este un personal performant. Rela#iile profesionale $i sociale corectstabilite în cadrul forma#iei creeaz un climat de siguran# $i încredere.

2.7.Cre*terea prestigiului societ')ii

Prin asigurarea unor condi#ii de securitate sporit în munc, prin neinterven#ia unorfactori perturbatori cauza#i de accidente în respectarea contractelor $i angajamentelor $i caurmare a realizrii unor produse de calitate, atât în rândul angaja#ilor proprii cât $i în rândul

beneficiarilor $i colaboratorilor se va crea o imagine favorabil cu privire la seriozitateasociet#ii.

2.8.Eliminarea consecin)elor

Se realizeaza prin eliminarea consecin#elor administrative, contraven#ionale sau, dup caz, penale suportate de eventualele persoanele vinovate de producerea unor accidente

precum $i a despgubirilor ctre victime sau urma$ii acestora.

3. Evaluarea riscurilor profesionale

Punctul de plecare în optimizarea activit#ii de prevenire a accidentelor de munc $iîmbolnvirilor profesionale într-un sistem de munc îl constituie evaluarea riscurilor

profesionale din sistemul respectiv.

Indiferent dac este vorba de un loc de munc, un atelier sau o societate comercial în

ansamblul su, o asemenea analiz permite identificarea $i ierarhizarea factorilor de risc înfunc#ie de importan#a lor $i alocarea eficient a resurselor financiare $i umane pentru msurile




237

prioritare de eliminare sau reducere a riscurilor reziduale asociate.Evaluarea riscurilor profesionale presupune identificarea tuturor factorilor de risc

(pericole sau situa#ii periculoase) din sistemul de munc analizat $i cuantificarea dimensiuniilor pe baza combina#iei dintre doi parametri: probabilitatea de manifestare $i gravitateaconsecin#ei maxime previzibile (cea mai frecvent) asupra organismului uman. Se ob#in astfel

niveluri de risc par #iale pentru fiecare factor de risc în parte, respectiv niveluri de risc global pentru întregul sistem analizat. Numeroase directive europene, transpuse $i în legisla#ia româneasc, referitoare la

securitatea $i sntatea în munc prevd o evaluare a riscurilor, dar, chiar $i f r a exista ocerint legal de efectuare a evaluarii, aceasta reprezint o bun practic pentru c permitecunoa$terea procesului de munc în toate aspectele sale (executant, mediu de munc,echipament de munc, sarcin de munc) $i luarea de msuri eficiente în vederea crerii unuimediu de munc sntos $i sigur pentru lucr tori.

Cerin)ele minime de securitate *i s'n'tate în munc' sunt prev'zute înurm'toarele trei directive:

- UE-89/654/CEE - privind locul de munc', transpus' în H.G. nr. 1091/2006privind cerin)ele minime de securitate *i s'n'tate pentru locul de munc';- UE-89/655/CEE - echipamente de munc', transpus' în H.G. nr. 1146/2006

privind cerin)ele minime de securitate *i s'n'tate pentru utilizarea în munc' de c'trelucr'tori a echipamentelor de munc';

- UE-89/656/CEE - privind echipamentul individual de protec)ie, transpus' înH.G. nr. 1048/2006 privind cerin)ele minime de securitate *i s'n'tate pentru utilizareade c'tre lucr'tori a echipamentului individual de protec)ie la locul de munc' (E.I.P).

In vederea crerii unui mediu de munc sntos $i sigur pentru lucr tori, angajatoriitrebuie s apeleze la principalele principii generale de prevenire stipulate în art. 7 alin. 3) dinLegea securit#ii si snta#ii în munc nr. 319/2006 $i anume:

a) evitarea riscurilor; b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;c) combaterea riscurilor la surs;d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce prive$te proiectarea posturilor de

munc, alegerea echipamentelor de munc, a metodelor de munc $i de produc#ie, în vedereareducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat $i a diminurii efectelor acestoraasupra snt#ii;

e) adaptarea la progresul tehnic;f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este

mai pu#in periculos;g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care s cuprind tehnologiile,

organizarea muncii, condi#iile de munca, rela#iile sociale $i influenta factorilor din mediul demunca;

h) adoptarea, în mod prioritar, a msurilor de protec#ie colectiv fa# de msurile de protec#ie individual;

i) furnizarea de instruc#iuni corespunztoare lucr torilor.Evaluarea riscurilor profesionale reprezint un demers structurat, sistematic,

cuprinztor, adecvat $i documentat, ale crui rezultate se prezint sub forma unui “documentunic”, care poate fi pus la dispozi#ia Comitetului de securitate $i sntate în munc (CSSM),medicului de medicin a muncii $i, la solicitarea acestora, inspectorului de munca $ireprezentan#ilor CNPAS.

Evaluarea riscurilor profesionale se înscrie în cadrul responsabilit#ii angajatoruluicare are obliga#ia general de a asigura securitatea $i de a proteja sntatea lucr torilor si, în




238

acest scop aplicând un principiu general de prevenire prin evaluarea riscurilor ce nu pot fievitate, prin ac#iuni de identificare $i de clasificare a riscurilor, precum $i prin implementareaac#iunilor de prevenire.

Aceasta evaluare este util intreprinderii deoarece poate contribui la î mbunt#ireafunc#ionrii pe parcursul intregii sale evolu#ii, consolidând controlul riscurilor cunoscute, si

anticipand posibilitatea apari#iei de riscuri cu efecte diferite sau de noi riscuri. In acestcontext, securitatea $i sntatea lucr torilor nu trebuie disociate de func#ionarea intreprinderiiîn ansamblu (solu#ii tehnice, organizarea muncii, mobilizarea competen#elor, formarea

profesional). Implementarea unor ac#iuni de prevenire va contribui la imbunt#irea performan#elor intreprinderii, în plan uman si economic.

Evaluarea riscurilor profesionale constituie un demers structurat ce cuprindeurmatoarele etape :

-pregtirea evaluarii riscurilor;-identificarea riscurilor;-clasificarea riscurilor;-propunerea ac#iunilor de prevenire.

Pregatirea evalurii riscurilor const în definirea cadrului de evaluare, precum $i amijloacelor care sunt disponibile în acest scop, prealabil desf $ur rii sale. Din aceasta etap fac parte desemnarea unei persoane sau a unui grup care s coordoneze $i s strâng informa#iile, definirea unit#ii de lucru, stabilirea instrumentelor utilizate în vederea evaluarii$i a resurselor financiare necesare.

Mrimea $i activitatea economic a intreprinderii determin gradul de complexitate,timpul si resursele alocate evalurii de risc. Evaluarea de risc este un proces continuu $itrebuie reinnoit periodic pentru a reflecta schimbrile condi#iilor de munc.

Identificarea riscurilor const în reperarea pericolelor $i estimarea expunerii la aceste pericole, utilizand competen#e interne $i, dac este necesar, externe, $i are la baz: cuno$tin#e$tiin#ifice $i tehnice, cunoa$terea producerii poten#iale a unui prejudiciu, experien#ele $icuno$tin#ele operatorilor, observa#iile privind pericolele.

Etapa de clasificare a riscurilor este esen#ial în desf $urarea procesului de evaluare ariscurilor profesionale; ea poate fi :

-subiectiv (realizat de indivizi pornind de la ideile pe care $i le formeaz asuprariscului bazându-se pe experien#a $i cuno$tin#ele lor) sau obiectiv (plecând de la datestatistice, studii de caz, etc)

-calitativ (stabilirea unui sistem de ordin comparativ) sau cantitative (utilizândcalculul probabilit#ilor).

Rezultatele evalurii riscurilor profesionale se reunesc într-un dosar ce con#inereferin#e la :

-cadrul de evaluare;-metoda de analiz a riscurilor selectat, precum $i mijloacele de implementare aacesteia;

-metoda de clasificare selectat;-lista riscurilor identificate $i evaluate;-planul de masuri de prevenire propuse.




239

4.Vopselele pulbere – o alternativ' cu riscuri profesionale reduse, în sectorulacoperirilor industriale

Un exemplu de aplicare a pricipiilor prevenirii si reducere a riscului in cazulvopselelor industriale este prezentat in continuare.

Forma clasic- de prezentare a vopselelor, ast-zi înc- cea mai folosit-, este cea aunui lichid, consisten)a sa fiind reglat- în func)ie de metodele de aplicare, prinpensulare, pulverizare cu sau f -r- aer , imersie sau în câmp electrostatic. Instala)iile deob)inere a vopselelor lichide pot realiza solu)ii adev-rate sau dispersii. In ultimeledecenii au ap-rut îns- *i vopsele ce nu con)in solven)i, acestea prezentându-se atât înform- lichid-, cât *i solid- (pulbere).

Solventii organici fac parte din categoria substan)elor periculoase, fiind de regulasubstan)e inflamabile, nocive si cu potential exploziv.

Expunerea la solven#i organici, cum sunt alcoolii, eterii $i esterii de glicol, poate

conduce la pierderea memoriei, oboseal sever $i alte probleme ale sistemului nervoscentral. Aceste tipuri de solven#i care - printre multe alte probleme de sntate - pot cauza $iafectarea rinichilor, precum $i probleme ale aparatului reproductiv, se regsesc în mod curentîn vopsele, adezivi $i lacuri. Numeroase sectoare industriale utilizeaz solven#i organici,

printre acestea fiind incluse cele ale construc#iilor, textilelor, poligrafiei, maselor plastice $icur #rii chimice. Studiile efectuate au eviden#iat un risc crescut de pensionare anticipat înrândul vopsitorilor $i parchetarilor, din cauza “sindromului solventului”, denumire sub caresunt cunoscute astfel de simptome neuropsihiatrice, printre care se regse$te $i pierdereamemoriei.

Datorit- con)inutului ridicat de solven)i organici, costului ridicat al acestora,

riscurilor pe care le prezint- *i problemelor de poluare a mediului pe care le genereaz-, în ultimii 40 de ani s-au f -cut eforturi sus)inute de a introduce ca solvent apa. Au ap-rutastfel produsele cunoscute sub denumirea de „vopsele de ap-”. Dar *i în cazul lor, estenevoie de o cantitate redus- de solvent organic. Problema protec)iei mediului

înconjur-tor este astfel, în mare parte rezolvat-, de*i folosirea aminelor necesare înprocesul de reticulare, are o oarecare influen)- negativ-.

O alt- grup- de vopsele sunt cele cunoscute ca ”vopsele de dispersie”. Este vorba, în primul rând, de r-*inile de greutate molecular- ridicat- care sunt foarte findispersate în ap-. Din p-cate, calit-)ile peliculogene de acoperire ob)inute din astfel devopsele nu sunt întotdeauna cele dorite, motiv pentru care folosirea lor este limitat- ladomeniul construc)iilor.

In final trebuie consemnat- grupa vopselelor f -r- solvent. Vopselele f -r- solventse prezint-, fie sub form- lichid- în forma de aplicare, reac)ionând chimic pentruformarea macromoleculelor ce constituie în final filmul, fie sub form- de pulbere, a*anumitele ”vopsele pulbere”. Ca reprezentant tipic al primei grupe de vopsele f -r- solvent sunt considerate vopselele poliesterice nesaturate. In acest caz este vorba de or-*in- dizolvat- în stiren, deci o r-*in- reactiv- într-un solvent care poate reac)iona maideparte. Ambele componente formeaz- prin reac)ie chimic-, o pelicul- la suprafa)aobiectului.

Vopselele pulbere sunt materiale polimerice destinate form-rii peliculelor deacoperire organice *i care se situeaz- la grani)a dintre materialele plastice *ipeliculogene. Se prezint- sub form- de particule fine de lian)i de natur- polimeric-

în amestec cu pigmen)i, materiale de umplutur-, agen)i de reticulare *i al)i aditivi.




240

Acoperirile organice pe baz1 de vopsele pulbere au ap1rut ca o alternativ1 la vopseleleclasice în solven#i $i reprezint1 o solu#ie ideal1 care rezolv1 atât probleme economice cât $i de

protec#ie a mediului, fapt ilustrat de datele din tabelul 1.

O analiz- de ansamblu a datelor prezentate în tabelul 1 permite eviden)iereaunui num-r de argumente ce pot fi invocate pentru a explica popularitatea de care sebucur-, în ultima vreme, acoperirile organice realizate cu vopsele pulbere ca alternativ-

în cadrul sectorului acoperirilor industriale:-pierderile de vopsea asociate cu aplicarea vopselelor pulbere sunt considerabil

mai mici decât în cazul celor asociate cu tehnicile conven)ionale. Acest nivel sc-zut alpierderilor constituie un avantaj semnificativ pentru aplicatori *i utilizatorii finali;

-reducerea substan)ial- a emisiilor de compu*i organici volatili (Volatile OrganicCompounds - VOC), ajutând la respectarea cerin)elor na)ionale *i ale directivelorUniunii Europene care dicteaz- nivelele unor astfel de compu*i elimina)i în atmosfer-.Vopselele pulbere emit în medie numai 0,6 tone VOC pe kilotona de acoperirecomparativ cu cele 38 de tone care rezult- din formul-rile conven)ionale pe baz- de

solven)i organici;-tendin)a c-tre utilizarea maselor plastice acolo unde s-a utilizat metal în modtradi)ional, de exemplu la piesele de caroserie *i aparatur- electrocasnic-, îi încurajeaz- pe produc-torii de acoperiri pulbere s- investeasc- în activitatea de cercetare pentru ag-si modalit-)i de aplicare a acoperirilor organice pe baz- de vopsele pulbere pe acesttip de materiale;

-vopselele pulbere cu înt1rire la radia#ii permit ob#inerea de acoperiri pe suporturisensibile la c1ldur 1 cum sunt masele plastice, lemnul $i materialele ceramice. Ele combin1 totodat1 avantajele vopselelor lichide cu înt1rire la radia#ii (aplicare rapida $i consum sc1zutde energie) cu cele ale vopselelor pulbere (putere mare de acoperire $i aplicarea facil1 prin

pulverizare).

Tabelul 1.Compara)ie între diferitele tipuri de vopsele

In Solven#i Diluabile cu apaTipul devopsea

Caracteristici

Conventionale

cucon#inutredus desolven#i

r 1$inidiluabilecu apa

dispersiiapoasede r 1$ini

Pe bazade

solven#ireactivi

Vopsele pulbere

1 2 3 4 5 6 7

Con#inut de : - solide , % 30 -60 75 – 80 40 - 50 50 - 60 98 - 100 100- solvent , % 45 - 70 20 – 25 7 - 20 2 - 5 0 - 2 0- apa , % 0 0 40 - 60 40 - 50 0 0

Emisia de solvent laaplicarea

produsului în forma delivrare,g/kg

600 - 800 200 – 300 70 - 200 20 - 50 20 - 70 0

Concentra#ia maximaadmis1 în aer conform TA

–Luft* , mg/m3 150 150 350 350 150

re#inerea pulberii prinfiltrare




241

Aer necesar la aplicarea a 1kg produs conform TA-Luft , Nm3

4000 -5340

1340-2000 235-670 70-170 135-470 400

Reducerea emisiei de noxefa#1 de o vopsea

conven#ional1,%

0 80 – 85 75 - 90 94 - 97 98 -100 100

Consum de vopsea pentruob#inerea unei pelicule de1 mm (utilizare100%),kg/m2

2,5 1,9 2,2 2,0 1,3 1,3

Economia de material , % 0 33 12 20 50 50Pre# mediu pentru 1 kg

produs în forma de livrare, inclusiv diluant pentruaplicare , $

10,10 10,83 11,72 8,34 13,00 6,40

Cost pentru 1 m2 pelicul1 uscat1 de 100 µm , 3 3 4 3$ 2,53 2,06 2,58 1,67 1,69 0,83Durata estimat1 deexploatare pân1 la primaîntre#inere , ani

1 - 3 2 – 4 3 – 5 4 - 5 4 - 6 5 - 7

Costuri medii de ventila#ie, f 1r 1 re#inerea noxelor , laaplicarea unei pelicule de100µm (1kWh = 0,15$),

$ / m2 **

0,18 0,05 0,02 0,004 0,06 0,008

Cheltuieli totale (vopsea +

ventila#ie ) pentru aplicareaunei pelicule de100 µm , $ / m2

2,71 2,11 2,60 1,674 1,75 0,84

* TA – Luft = Technische Anleitung zur Reinhaltung der Luft ( Legisla )ia german- privind controlul polu-rii aerului );** 1 Nm3 aer evacuat necesit- 0,001 kW

Câteva dintre cele mai evidente avantaje ale utiliz-rii vopselelor pulbere sunt :• Vopselele pulbere sunt imediat gata de utilizare. Nu trebuie amestecate cu alte

ingrediente cum ar fi diluan)i sau catalizatori. Aceasta duce la economisirea timpului depregatire a aplic-rii *i, de asemenea, la eliminarea variabilei de aducere a vopselei în

parametrii de aplicare, care trebuie controlat- în cazul vopselelor lichide pentru aob)ine propriet-)i satisfacatoare ale peliculei;• Deoarece pentru aplicarea vopselelor pulbere nu sunt necesari solven)i, se

reduce pericolul de incendii ceea ce determin- economii de cost pentru m-surile desigurant- prevazute în fabricile care realizeaz- acoperiri organice pe baz- de vopselelichide. Vopselele pulbere, deoarece nu con)in solven)i organici, nu fac obiectulreglement-rilor referitoare la lichidele inflamabile ;

• In cazul vopselelor conven)ionale în solven)i organici, la viscozitatea de aplicare,solven)ii reprezint- pân- la 70% din compozi)ie. Ace*ti solven)i, care se volatilizeaza întimpul aplic-rii si usc-rii, de obicei nu pot fi recupera)i, iar legisla)ia introdus- îndiferite p-r)i ale lumii a interzis eliminarea acestora în atmosfer-. In unele cazuri, din

acest motiv, sunt necesare instala)ii speciale pentru recuperarea solven)ilor;




242

• In cazul sistemelor pentru vopsele lichide sunt folosite de obicei cabinele depulverizare cu sp-lare cu ap-. Reziduurile de vopsea rezultate la pulverizare sunt înmod obi*nuit emulsionate în ap-, care în unele cazuri este evacuat- direct sau, în altecazuri, este trecut- într-un bazin de decantare. Vopselele pulbere nu implic- acesteprobleme *i nici costuri suplimentare;

• Pulberea rezultat- în cabinele de pulverizare este recuperabil- *i nu ajunge înatmosfer- ;

• Se reduce pericolul de îmboln-vire profesional- a operatorilor. Deoarecepulberile nu con)in solven)i se înregistreaza o reducere marcant- a irita)iilor mucoaselornazal- *i bucal- *i a c-ilor respiratorii. Orice vopsea lichid- care vine în contact cupielea unui operator trebuie sp-lat- cu solvent, apoi îndep-rtat- prin emulsionare cus-pun *i ap- fierbinte. In cazurile dificile trebuie folosite substan)e de cur-)are specialepentru mâini. Acestea îndep-rteaz- uleiurile volatile de pe piele *i în unele cazuri potcauza iritarea pielii. In general, pulberea nu provoac- iritarea pielii. Pulberea poate fi

îndepartat- u*or de pe piele prin sp-larea cu ap- cald-;

• Timpii de procesare a pulberii sunt in general mai scur)i decât cei folosi)ipentru vopselele lichide cu uscare la cuptor deoarece, cum nu exist- solvent, nu estenecesar- perioada de zvântare; articolele acoperite cu acoperiri pulbere pot trece direct

în cuptor, ob)inându-se astfel reduceri de timp *i spa)iu;• In timpul usc-rii în cuptor se fac economii de cost deoarece nu este necesar-

energie pentru evaporarea si evacuarea solven)ilor din cuptor;• In cazul sistemelor pe baz- de solven)i, dozarea solven)ilor trebuie atent reglat-

în func)ie de tipul de polimer, condi)iile de aplicare *i uscare, deoarece multe dintredefectele peliculei provin direct din dozarea incorect- a acestora. In cazul vopselelorpulbere nu exist- asemenea condi)ii *i sunt ob)inute, în general, propriet-)il superioareale peliculei precum aderen)a *i rezisten)a la coroziune, comparativ cu peliculele de

acoperire realizate cu vopsele lichide;• Zonele cu defecte sau slab acoperite pot fi retu$ate cu u$urin#1 înainte de uscare prin

îndep1rtarea pulberii $i reacoperire;• Cantitatea de aer vehiculat1 în cabina de pulverizare este mult mai redus1 decât

pentru vopselele pe baz1 de solven#i, ceea ce determina economii importante de ventilare $iînc1lzire a zonelor de lucru;

• Pierderea de material poate fi men#inut1 la mai pu#in de 5% prin recuperarea pulberiirezultate în urma pulveriz1rii excesive. Pulberea recuperat1 poate fi amestecat1 cu pulberecare nu a mai fost folosit1 $i astfel reutilizat1;

• O grosime mai uniform1 a peliculei, mai controlat1 $i dac1 este necesar, mai mare, poate fi ob#inut1 cu vopsele pulbere mai u$or decât cu vopsele conven#ionale, la o singur 1 aplicare;

• Utilizând vopselele pulbere se pot realiza o varietate de straturi de acoperire, atâtdecorative, cât $i func#ionale. Aceste straturi de acoperire pot fi într-o gama de la mat la luciusuperior, de la finisaj neted la texturat, incluzând efectul metalic $i alte efecte speciale.Alegerea tipului de polimer liant poate îmbun1t1#i propriet1#i precum rezisten#a la coroziune$i rezisten#a la intemperii;

• Operatorii au nevoie de mai pu#in1 instruire pentru aplicarea vopselelor pulbere decât pentru sistemele pe baz1 de solven#i organici;

• Aplicarea vopselelor pulbere este un procedeu mai curat decât cel al aplic1riivopselelor lichide. O cabin1 de pulverizare poate fi cura#at1 prin utilizarea unor unelte cu

muchie de cauciuc în timp ce din cabin1 are loc evacuarea aerului. Nu trebuie folosite în acestscop perii sau furtune cu aer;




243

• Instala#iile de aplicare a vopselelor pulbere, automate sau manuale, sunt extrem desimplu de utilizat $i mai pu#in constisitoare decât cele pentru vopsele lichide.

• Suprafe#e precum sticla $i anumite materiale termosensibile pot fi acoperite cuvopsea pulbere. Sfera materialelor care pot fi folosite este in cre$tere deoarece s-au facut

progrese în tehnologiile de uscare;

• Pentru vopselele pulbere este necesar mai pu#in spa#iu de depozitare comparativ cuvopselele lichide.Vopselele pulbere au o rat1 de cre$tere superioar 1 altor tipuri de vopsele ecologice $i ,

cu toate c1 în domeniul voselelor decorative, alternativa la vopselele în solven#i o constituie produsele în dispersie apoas1, pentru aplica#ii industriale vopselele pulbere reprezint1 viitorul.Acest fapt este ilustrat în tabelul 2 , din care se poate observa o cre$tere estimat1 în 2010 a

ponderii vopselelor pulbere la 20% din total produse pentru acoperiri organice, de la 6,5% în1990, fa#1 de vopselele în ap1 (altele decât cele aplicabile prin electrodepunere), care vorinregistra o cre$tere de la 12,5 % la 22,5% , în acela$i interval de timp.

Tabelul 2.Piata vest european- a acoperirilor în func)ie de tipul acestora, 1990-2010Tip produs 1990 1995 2000 2005 2010Produse în solven#i cu con#inut redus de solide (

conven#ionale )53.0 39.5 30.5 15.0 7.0

Produse în solven#i cu con#inut ridicat de solide (“high-solids” )

7.5 12.5 12.0 10.0 8.5

Produse pe baz1 de ap1 – aplicabile prinelectrodepunere

7.0 8.5 10.0 15.5 17.0

Alte produse pe baz1 de ap1 12.5 14.0 16.0 19.0 22.5Sisteme reactive 11.0 14.0 15.0 16.5 17.5Vopsele pulbere 6.5 8.0 12.0 17.5 20.0

Acoperiri înt1rite cu radia#ii 2.5 3.5 4.5 6.5 7.5Total 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0

Summary: The main idea of this paper is that by undertaking risk prevention actionsthe leadership of a company acknowledges the risks workers are being exposed to duringlabor; through prevention and protection measures a safe and healthy work environment iscreated, this leads to an implicit growth in productivity as well as company status.

Bibliografie

[1]Ioan Alexandru – Curs – Metode INCDPM de evaluator a riscurilor .[2]Darobont, Alex., Pece, 't. - Protec # ia muncii, E.D.P., Bucure$ti, 1996.[3]Pece, 't., Dsclescu, Aurelia - Metod de evaluare a riscurilor , ICSPM, Bucure$ti. 1998.[4]Darobont. Alex., Kovacs, 't., Dorobant, Doru - Ghid de autoevaluare a securit # ii în munc pentru,l.M.M.-

uri, ICSPM, Bucure$ti, 1997.[5] Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr.319/2006 .[6] Hotararea Guvernului Romaniei nr.1425/2006 .[7]RUSU, M., MINDRILA, P.C.,MOCANU, C.E., Environ.Eng.Management Journal, 2(3),2003, p.217[8]RUSU, M., MINDRILA, P.C.,MOCANU, C.E., Environ.Eng.Management Journal, 4(3),2005, p.353[9]BROCK,T., GROTEKLAES, M., MISCHKE, P., European Coatings Handbook, Vincentz Verlag,

Hannover, 2000[10]*** Powder Coatings Terms&Definitions, The Powder Coating Institute,

Suite 401, Alexandria, VA 22314, 1996[11]de LANGE, P.,G., Powder Coatings.Chemistry and Technology, Vincentz Verlag, Hannover, 2004 [12]OISTEANU, G.,Tendinte de dezvoltare a tehnologiilor de obtinere a lacurilor si vopselelor diluabile cu

apa, Chiminform Data S.A., rotaprint, Bucure$ti,1996




244

[13]***Concise guide to Powder Coatings, Akzo Nobel Brochure,1999[14]LIBERTO, N.P.(ed.), Powder Coating. The Complete Finisher”s Handbook , 2nd ed., The Powder Coating

Institute, Alexandria, VA 22314, 1997[15]CROWLEY, J.D., TEAGUE, G.S., CURTIS, L.G., FOULK, R.G., BALL, F.M.,,Journal of Paint

Technology, 44 (571), 1972, p.56




245

C U P R I N S

FACTORI DE RISC DE ACCIDENTARE l ÎMBOLN!VIRIPROFESIONALE PROPRII ACTIVIT!$ILOR DE PRELUCRARE LA CALD,RACLARIU GICU CATALIN

5

FACTORII DE RISC DE ACCIDENTARE I ÎMBOLN!VIRIPROFESIONALE PROPRII ACTIVIT!$ILOR DE PRELUCR!RI LA RECEI METODELE DE PREVENIRE, HARJA COSTEL

9

EVALUAREA RISCURILOR – PRACTICA DE PREVENIRE AACCIDENTELOR DE MUNCA SI A ÎMBOLN!VIRILOR PROFESIONALE,FULOP EUGEN

14

CONSIDERA$II PRIVIND EVALUAREA RISCURILOR, MIHAILESCUMIHAI

18

EVALUAREA NIVELULUI DE RISC ÎN STA$IILE DE DISTRIBU$IECARBURAN$I, GHEORGHE BALAN

20

RELA$IA RISC - SECURITATE; RISC ACCEPTABIL, SERGIUGHERASIM

24

EVALUAREA RISCURILOR CAUZATE DE AGEN$II BIOLOGICIPERICULOI, FLORIN MOISA, DORIN MIHIL

28

EVALUAREA RISCURILOR ÎN INDUSTRIA MOBILEI, OLTEANUMIHAIL

39

GHID PENTRU GESTIONAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE IÎMBOLN!VIRE PROFESIONAL! LA FUNC$IONARII PUBLICI, ANDREIGEORGE ALBULESCU, GEORGE DANIEL TANASIEVICI,GABRIELA CLDRESCU

47

GRUPURI SENSIBILE LA RISCURI SPECIFICE, LILIANA BOLOHAN 55AUDITAREA SECURIT!$II I S!N!T!$II ÎN MUNC!, ÎN CADRULUNUI ATELIER DE PRELUCRARE A LEMNULUI, STAN MARIAN

62

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE I/SAU ÎMBOLN!VIREPROFESIONAL! = “KILOMETRUL 0” ÎN POLITICA SECURIT!$II IS!N!T!$II ÎN MUNC! A FIRMEI, GABRIEL MOCANU

72

EVALUAREA RISCURILOR – FACTOR DE CRETERE A PROFITULUIORGANIZA$IEI, SEBASTIAN SORIN CIOCAN

77

ANALIZA SI EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTE SIIMBOLNAVIRI PROFESIONALE, STELIAN METLER

82

EVALUAREA RISCURILOR IN SOCIETATE BAZA IMBUNATATIRIIACTIVITATII IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA,SERAN DANIEL, BALAITA LAGARDINI

91

SE EVALUEAZ! RISCURILE PSIHOSOCIALE ?, MARIA DINESCU 96PARTICULARIT!$I PRIVIND EVALUAREA RISCURILOR ÎN UNIT!$ICARE REALIZEAZ! ACTIVIT!$I DE ÎMBUN!T!$IRE APERFORMAN$ELOR SUPRAFE$ELOR PIESELOR SUPUSE INTENSFENOMENULUI DE UZARE, PRIN RECONDI$IONARE, ADRIANFLOROIU, VIOREL TNAS

109

MANAGEMENTUL RISCURILOR DE ACCIDENTARE I/SAUÎMBOLN!VIRE PROFESIONAL!, LICA UNGUREANU, DORINSENCHETRU

116




CONSIDERA$II PRIVIND EVALUAREA RISCURILOR ÎN DOMENIULSECURIT!$II I S!N!T!$II ÎN MUNC!, DORIN SENCHETRU, LICAUNGUREANU

126

ASPECTE GENERALE PRIVIND REALIZAREA EVALUARII RISCURILORPE LINIE DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA LA UNITATILE

CARE REALIZEAZA ACTIVITATEA DE RECONDITIONARE AELEMENTELOR CUPLAJELOR, VIOREL TNAS, ADRIAN FLOROIU

133

RISCURI SPECIFICE MEDIULUI DE MUNC!, DANILIUCCONSTANTIN

140

DINAMICA RISCURILOR@PERFORMAN$A SUSTENABIL! RO 145

133765810 48696075 Factori de Risc de Accidentare Şi Imbolnăviri Profesionale Proprii...

Documents

Transcript of 133765810 48696075 Factori de Risc de Accidentare Şi Imbolnăviri Profesionale Proprii...