133

�� BBII--uull ddeevviinnee mmoobbiill

�� DDiirreeccþþiiii ddee rreeffoorrmmaarree îînn CCeerrcceettaarree

�� PPrriivvaattee CClloouudd

NNrr.. 113333 // 1155 mmaarrttiiee -- 1155 aapprriilliiee 22001111wwwwww..mmaarrkkeettwwaattcchh..rroo

Industrial Software furnizeazã soluþii de e-administraþie pentru Primãria Alba Iulia

CCaarree CCeenntteerr pr in

Semiconductors World by

Comunicaþii powered by

Continuous evolution

PPrrooff.. uunniivv.. ddrr.. IIooaann ªªtteeffããnneessccuu,, ddiirreeccttoorr ggeenneerraall IICCSSII RRmm.. VVââllcceeaa::

„TEHNOLOGIILE CRIOGENICE ªI IZOTOPICE SUNT PORTALURI ALE ROMÂNIEI CÃTRE ELITA CERCETÃRII” paginile 6-10

PPrrooff.. uunniivv.. ddrr.. IIooaann ªªtteeffããnneessccuu,, ddiirreeccttoorr ggeenneerraall IICCSSII RRmm.. VVââllcceeaa::

„TEHNOLOGIILE CRIOGENICE ªI IZOTOPICE SUNT PORTALURI ALE ROMÂNIEI CÃTRE ELITA CERCETÃRII”

3

SUMARCOMPANY PROFILE„Data Center-ul IBM Româniaoferã clienþilor un avantaj competitiv semnificativ“

Prin investiþia în noul Data Center, IBM ºi-a consolidat poziþia pe piaþa localã a furnizorilorde servicii ºi tehnologie.

ENTERPRISE APPLICATIONS„Utilizarea tehnologiei poate compensa reducerile de personaldin sectorul public“

Asociatã, în general, cu domeniul privat, crizaeconomicã a avut un impact la fel de grav ºiasupra sectorului public.

INDUSTRY WATCHSpre o nouã clasã antreprenorialã

În mai puþin de o lunã de la lansarea Programu-lui pentru stimularea înfiinþãrii ºi dezvoltãrii mi-croîntreprinderilor de cãtre tineri, peste 900 desocietãþi cu rãspundere limitatã-debutante înafaceri, pe scurt SRL-D-uri, s-au înscris deja laRegistrul Comerþului.

16

42

50

GABR I E L V AS I L E

Editorial

Cã piaþa IT a fost grav afectatã de criza economicã este o realitate incontesta-bilã, chiar dacã unele business-uri au prosperat. Dincolo de excepþii, se pune în-trebarea cât de afectatã a fost piaþa localã în ultimii doi ani ºi ce segmente au avutcel mai mult de suferit. În 2008, anul spre finalul cãruia ºi-a arãtat colþii crizaeconomicã, piaþa localã de IT avea o valoare de circa 2,1 milioane de euro con-form estimãrilor Ministerului Comunicaþiilor ºi Societãþii Informaþionale. Tren-dul general era unul ascendent, România era în topul dezvoltãrii în regiune, caprocente de creºtere, ºi înregistra un dezechilibru evident cauzat de valoarea multmai mare a vânzãrilor de hardware (1,6 miliarde de euro) faþã de software ºi ser-vicii (400 de milioane de euro), considerat însã firesc pentru o piaþã emergentã.

Au urmat doi ani foarte grei, cu prognoze dure ºi realizãri sub aºteptãri, încare piaþa hardware a fost pusã la pãmânt, cea de software s-a contractat, iar ser-viciile au înregistrat un avans uºor. Cele mai negre momente au fost falimentulK-Tech/UltraPro, dispariþia Best IT, dificultãþile de la Flamingo ºi eMag, dar ºi re-organizarea unor jucãtori precum Tornado ºi ScopComputers. În zona software,s-a consemnat o reducere de 25% a pieþei de ERP (în 2009), în condiþiile în caresoluþiile ERP reprezintã circa 48% din soluþiile de business.

Recent, compania polonezã de analizã PMR a fãcut public un studiu care aratãcã valoarea pieþei IT româneºti ar fi fost la finele anului 2010 de 831 de milioanede euro. La nivelul anului 2008, analizele PMR indicau o valoare similarã celei co-municate oficial de MCSI, deci, chiar dacã existã unele diferenþe de metodologie,rezultatele finale nu diferã foarte mult. Acordând credit cifrelor vehiculate dePMR, la un calcul simplu, se observã cã piaþa localã a pierdut în 2 ani de crizã circa60% din valoare, pierderi puse atât pe seama scãderii organice a business-ului IT,cât ºi a devalorizãrii leului faþã de Euro.

Încotro ne îndreptãm? Prognozele fãcute în ultima vreme de companiile deanalizã sau de oamenii de afaceri din sector sunt atât de diferite, încât o concluzieeste greu de formulat. Cel mai probabil este ca în 2011 piaþa sã se opreascã dincãdere ºi sã urmeze trendul general al economiei, cu 3-4% peste creºterea pro-dusului intern brut.

Cât a pierdut piaþa IT în urma crizei?

SUMAR

COVER STORY8 Tehnologiile criogenice ºi izotopice,

portaluri ale României cãtre elitacercetãrii

MANAGERIAL TOOLS12 Top 10 calitãþi de leadership ale

unui Project Manager

COMPANY FOCUS14 Private cloud, prioritatea Microsoft

16 Interviu IBM

ENTERPRISE APPLICATIONS18 ERP hostat, beneficiu sau risc

19 BI-ul devine mobil ºi în România

22 Adoptarea CRM în utilitãþi, evoluþia de la reactiv la proactiv

SERVICII30 Managed Services, piaþa localã

33 Nokia Care, succesul promisiunii îndeplinite faþã de utilizatori

34 De ce câºtigã teren externalizareaserviciilor de Call Center

LUMEA GEOSPAÞIALA36 Primãria Tîrgu-Mureº, pe drumul

cãtre Lumea Geospaþialã

TEHNOLOGIE38 Private Cloud, maximul rentabilizãrii

investiþiilor în virtualizare

41 IDC Security Roadshow

INDUSTRY WATCH�� ADMINISTRAÞIE PUBLICÃ

42 EMC: „Utilizarea tehnologiei poatecompensa reducerile de personaldin administraþia publicã”

44 Industrial Software implementeazãun sistem informatic integrat laPrimãria Alba Iulia

46 Call Center-ele, o modã în administraþia publicã

�� RETAIL

48 Ce au de învãþat retailerii de la micii comercianþi?

�� IMM

50 AIPPIMM ºi-a propus sã formeze o nouã clasã antreprenorialã

�� EDUCAÞIE

52 Articolele cercetãtorilor români intrã mai repede în atenþia comunitãþii ºtiinþifice mondiale

�� COMUNICAÞII

54 Un nou concept de televiziune digitalã-IPTV prin AdNet TV

56 ANCOM aduce comparatorul de tarife

MARKET REVIEW58 Canon SX30 IS,

un mega-zoom de performanþã

58 Sony VAIO - Un laptop ca un mãr verde

Aleea Negru Vodã nr. 6, bl. C3, sc. 3parter, 030775, sector 3, BucureºtiTel.: 021.321.61.23; Fax: 021.321.61.30;[email protected]. Box 4-124, 030775

� Director General FIN WATCH:Cãlin.Mãrcuº[email protected]

� PUBLISHER MARKET WATCH:[email protected]

� Redacþia:Redactor-ºef: Radu.Ghiþ[email protected]: [email protected]

� Consultanþi: Valentina.Neacº[email protected]

� Colaboratori: [email protected]

� Marketing: [email protected]

� Publicitate:Director: [email protected]

Alexandru.Pã[email protected]

� Desktop Publishing:[email protected]

� Foto: Septimiu ªlicaru ([email protected])

� Abonamente: [email protected]

� Distribuþie:Director: [email protected]

Elena CorneanuSorin Pârvu

� Tipar:MONITORULOFICIAL

� Data închiderii ediþiei:24 februarie 2011

� NOTÃ: Reproducerea integralã sau parþialã a articolelor sau a imaginilor apãrute în revistã este permisã numai cu acordul scris al editurii. Fin Watch nu îºi asumã responsabilitatea pentru eventualelemodificãri ulterioare apariþiei revistei.

FFiinn WWaattcchh SSRRLL eessttee mmeemmbbrruu aallBBiirroouulluuii RRoommâânn ppeennttrruu AAuuddiittaarreeaaTTiirraajjeelloorr –– BBRRAATT.. MMaarrkkeett WWaattcchheessttee oo ppuubblliiccaaþþiiee aauuddiittaattãã BBRRAATT..

FINWATCH

Editor :

�� REFORME

24 Sistemul de cercetare românesc,conectat la reformele europene

�� SEMICONDUCTORS WORLD

27 Ingeniozitatea Infineon, rãsplãtitã deindustria germanã

�� MATERIALE AVANSATE

28 ICPE-CA îmbunãtãþeºte perfor-manþele materialelor polimerice

�� PROIECTE

29 Mobilitate, Dezvoltare ºi ReducereaConsumului de Energie

CERCETARE

�� IBM FORUM 2011,PLEDOARIE PENTRU O INFRASTRUCTURÃIT MAI INTELIGENTÃ

IBM România a organizat „IBM Information InfrastructureForum 2011“, ocazie cu care exper-þii IBM de vârf în domeniul infra-structurii IT au prezentat cele mainoi tendinþe ºi soluþii din domeniu:virtualizare ºi gestionarea eficientãa infrastructurii IT; tehnici ºi soluþiisoftware pentru securizarea datelor;noile tehnologii cloud computing;cele mai recente tehnologii ºi cele mai bune practici privind managementul serviciilor IT. În cadrul conferinþei au fost prezen-tate soluþii de gestionare a riscului ºi compatibilitãþilor, precum ºisoluþii de optimizare a investiþiilordestinate dezvoltãrii afacerilor, îm-binând prezentãrile tehnice cudemonstraþii susþinute despecialiºtii IBM. Una dintre sesiu-nile de demonstraþii a fost axatã pe soluþiile IBM Smart Archive, careoferã o abordare completã ce îm-binã software, sisteme ºi serviciiIBM special concepute pentruevidenþierea informaþiilor cu valoareintrinsecã prin procedee specificede colectare, organizare, analizã ºi mod de folosire al informaþiilor. Abordarea propusã de cãtre IBM se bazeazã pe un set de soluþii,produse ºi servicii asamblate într-un mod unitar ºi integrat, formând o strategie care ajutã companiile sã foloseascã eficientinformaþiile din sistemele IT înscopul scãderii costurilor, reduceriiriscurilor ºi pentru a asigura cã in-formaþiile legate de activitatea com-paniei sunt stocate ºi protejate înmod corespunzãtor.

RRaadduu GGhhiiþþuulleessccuu

�� MARKET WATCH A LANSAT SUPLIMENTUL FEMEI ÎN TEHNOLOGIE

Revista Market Watch, împreunã cu Microsoft România au lansat suplimentulFemei în tehnologie, alãturi de cunoscutedoamne din industria IT&C româneascã.Proiectul editorial demarat în acest anreprezintã finalizarea cu succes a uneiidei mai vechi. Revista Femei în tehnolo-gie vorbeºte despre minunatele doamnedin IT&C-ul românesc, care au înfiinþatafaceri de succes sau au contribuit sub-stanþial la creºterea unor importante companii din sectorul IT&C din România. În þara noastrã, accesul femeilor latehnologie este deschis, la fel ºi drumulspre antreprenoriat, lucru valabil de altfel

ºi în multe þãri din regiunea ex-comunistã. Anul trecut a fost înfiinþatã „AsociaþiaFemei în tehnologie” (www.femei-in-tehnologie.ro), condusã de LoredanaPanait, Technical Audience MarketingManager Microsoft România, care îºipropune sã educe piaþa ºi sã faciliteze în-globarea unor practici de diversitate (careinclud, de exemplu, lucrul de acasã pen-tru persoanele care au copii sau familie înîngrijire) de cãtre companiile româneºti. Puteti citi suplimentul Femei în tehnologiepe site-ul revistei Market Watch -www.marketwatch.ro.

LUIZA SANDU

„Consolidarea activitãþii unei companii sebazeazã pe componenta IT, cea care îi con-ferã flexibilitate ºi scalabilitate. Alegereasoluþiilor ºi serviciilor optime poate pune învaloare sau poate inhiba aceste douã carac-teristici. Prin experienþa acumulatã în imple-mentãri de succes, consultanþii S&T Româ-nia sprijinã viitorii întreprinzãtori ºi manageriiorganizaþiilor de tip IMM sã analizeze corectsituaþia existentã ºi sã aleagã instrumenteleIT cele mai potrivite din perspectiva obiec-tivelor de afaceri stabilite“, a declarat BBoogg--ddaann CCooccoorraa,, DDiirreeccttoorr GGeenneerraall,, SS&&TT RRoommâânniiaaSSRRLL,, cu ocazia lansãrii oficiale a proiectuluistrategic „Formare ºi asistenþã în domeniulmanagerial-antreprenorial pentru mici ºi vi-itori întreprinzãtori, manageri ºi angajaþi din

cadrul IMM-urilor din regiunile Nord-Est,Nord-Vest, Centru ºi Sud-Est“.Proiectul, care se va derula pe o perioadãde 3 ani, este realizat în parteneriat deErnst&Young SRL, S&T România, Universi-tatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaºi, Univer-sitatea Tehnicã din Cluj Napoca, Universi-tatea „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia ºiUniversitatea „Dunãrea de Jos“ din Galaþi.Obiectivul general al proiectului (cofinanþatdin Fondul Social European prin ProgramulOperaþional Sectorial pentru DezvoltareaResurselor Umane 2007–2013) îl constituiepromovarea culturii antreprenoriale ºi dez-voltarea cunoºtinþelor, aptitudinilor ºi de-prinderilor antreprenorial-manageriale în rândul a 2.880 de persoane. ((RR..GG..))

�� S&T PROMOVEAZÃ SPIRITUL ANTREPRENORIAL

�� CRM FOR MARKETING DE LA GENESYSGENESYS Systems a anunþat lansareasoluþiei de gestiune a relaþiilor cuclienþii BlueBird for Marketing, soluþiebazatã pe Microsoft Dynamics CRM2011, care adreseazã managerii ºispecialiºtii departamentelor de Marke-ting. Unul dintre elementele inovatoareaduse de BlueBird for Marketing con-stã în posibilitatea de a gestiona cen-tralizat Planul de Marketing anual, Pro-gramele de Marketing asociate ºiBugetele de Marketing alocate atât lanivelul consolidat al Planului anual, câtºi la nivelul fiecãrei activitãþi purtãtoarede cost din cadrul unei campanii.Soluþia oferã astfel posibilitatea de acontrola în mod dinamic evoluþiabugetelor de marketing ºi de a modi-fica structura costurilor pentru atin-gerea cu succes a tuturor obiectivelorde marketing propuse. Soluþia esteoferitã atât în regim on demand, prinintermediul centrului de date GenesysSystems, pe baza unui abonamentlunar, cât ºi în regim on-premises.

�� RELANSARE LOCALÃ SUGAR CRMMycroft System a relansat în cadrulunui eveniment desfãºurat în Bu-cureºti soluþia Sugar CRM. Lansat în2004, CRM-ul care oferã ºi o variantãonline gratuitã (Community) numãrãastãzi peste 800.000 de utilizatori ºipeste 8.000 de companii care l-auimplementat. Printre noutãþileanunþate de partenerul local senumãrã localizarea în 14 limbi noi (in-clusiv românã), plug-in pentru iPhoneºi integrare cu reþele de social-media(Twitter, LinkedIn). De asemenea, selucreazã la variantele pentru Black-Berry ºi Android, în lucru fiind ºi versi-uni pentru încã 4-10 limbi. SugarCRM este disponibil în variantã on-premises sau în Cloud, beneficiazãde servere continentale (clientulpoate alege data-centerul cel maiapropiat, pentru accesarea mairapidã a datelor) ºi dispune de inter-faþã de conectare API. ((AA..PP..))

�� EVOLVE CRM, GRATUIT TIMP DE TREI LUNICompania misoft systems a anunþat cãEvolve CRM, soluþie nominalizatã printre fi-naliºtii categoriei Consumer Relationship dincadrul European IT Excellence Awards 2011,poate fi utilizatã gratuit începând din lunamartie 2011. „Antreprenorii trebuie sã fieconºtienþi de faptul cã o soluþie CRM nu estedoar un soft, un program. O soluþie pentrumanagementul relaþiilor cu clientii este, defapt, un instrument util atât pentru creºterea

vânzãrilor, cât ºi pentru fidelizarea clienþilorsau pãstrarea unei relaþii de duratã cuaceºtia. De asemenea, un CRM este apre-ciat ºi pentru maximizarea eficienþei echipeide vânzãri sau reducerea timpului de rãspunsla cerinþele clienþilor. Prin urmare, doresc sãsubliniez faptul cã Evolve CRM poate fi utilizatatât de companiile mari, cât ºi de companiilemici, pentru facilitarea implementãrii strate-giei de vânzãri prin urmãrirea, organizarea ºiutilizarea cât mai eficientã a tuturor informaþi-ilor despre întreg procesul de vânzare. Iaravantajul este cã preþul nu va fi o problemã,odatã cu utilizarea gratuitã. (...) Toate com-paniile care îºi vor exprima dorinþa de a utilizagratuit Evolve CRM, vor primi câte douã li-cenþe, fiecare“,a declarat IIuulliiaann IIuuggaa,, mmaannaa--ggiinngg ddiirreeccttoorr mmiissoofftt ssyysstteemmss. Campania,desfãºuratã sub egida „Evolve! Grow yourstart-up!“, este valabilã timp de 3 luni. Oricestart-up din România, indiferent de dimensi-uni sau profil de activitate, poate utiliza gra-tuit aceastã soluþie operaþionalã de businesstimp de 18 luni, beneficiind de toate funcþio-nalitãþile acesteia ºi update-urile lansate petoatã durata utilizãrii gratuite.

Microsoft România a lansat în cadrulevenimentului „Cloud Journey“ noua ge-neraþie de produse Dynamics, o suitã desoluþii alcãtuitã din noile versiuni ale apli-caþiilor CRM ºi ERP: Microsoft DynamicsCRM 2011 ºi Microsoft Dynamics CRMOnline 2011, Microsoft Dynamics NAV2009 R2 ºi Microsoft Dynamics AX 2009.Dynamics CRM Online 2011, disponibil ºipentru România din luna ianuarie, s-a bu-curat de un larg interes pe piaþa localã,peste 60 de companii creându-ºi conturide evaluare în primele 3 zile de ladisponibilitatea serviciului. România, cares-a aflat printre cele 6 þãri în care soluþiaCRM Online este disponibilã, s-a clasatastfel pe locul 3 într-un clasament al po-pularitãþii soluþiei. Noua versiune a Microsoft Dynamics CRM 2011 reprezintão soluþie completã cu un set extins defuncþionalitãþi, care acoperã necesitãþiledepartamentelor de vânzãri, marketing ºiservicii, ºi uºor de utilizat, beneficiind deavantajul integrãrii native cu suitele biro-cratice Microsoft, care asigurã o adopþierapidã ºi o perioadã redusã de training.Flexibilitatea sporitã a platformei, inte-grarea instrumentelor de Business Intelli-gence, analizã ºi raportare asigurã posi-bilitãþi nelimitate de extindere ºi configu-rare facilã. Microsoft Dynamics CRM

2011 vine cu o politicã de licenþiere flexibilã, achiziþie directã sau în rate,închiriere sau serviciu online, fiind disponibilã printr-o reþea extinsã de parteneri.„Soluþiile de business Dynamics sunt oofertã unicã pe piaþa din România, cuvariante de licenþiere ºi de implementareflexibile ºi soluþii adaptate cerinþelor le-gislative ºi practicilor de afaceri româ-neºti, care funcþioneazã similar ºi integratcu programele Microsoft. Sperãm ca noileversiuni sã se bucure de acelaºi succesºi sã înregistrãm în continuare o creºteresemnificativã a numãrului de clienþi, atâtpentru piaþa de CRM, cât ºi pentru cea deERP“, a declarat IIooaannaa RRããzzvvaann,, DDyynnaammiiccssBBuussiinneessss GGrroouupp LLeeaadd MMiiccrroossoofftt RRoommâânniiaa..

�� 2011: ANUL DYNAMICS CRM

Noile modele cu capabilitãþi de reþea pot fi partajate în grupuri de utilizatori pentru a creºte nivelul de productivitate ºi a asigura omodalitate uºoara ºi eficientã de a printa documente color. Construite în jurul fiabilelor motoare ce au echipat seria prece-dentã - Canon i-SENSYS MF8450, MF9130 ºi MF9170 – noilei-SENSYS MF9220Cdn ºi MF9280Cdn sunt ideale pentru pro-ducþia de documente excepþionale, broºuri, pliante ºi prezentãri.

Cele douã modele au ca þintã afaceri cu cerinþe variate ale utiliza-torilor. i-SENSYS MF9220Cdn este ideal pentru organizaþii mici în

cautarea unui echipament care sã introducã printul color digital,sã fie eficient ºi simplu de utilizat. i-SENSYS MF9280Cdn oferãaceleaºi funcþionalitãþi, dar beneficiazã în plus de capabilitãþi PCLºi PostScript Level 3 care furnizeazã suport infrastructurilor IT dincompanii mari ºi grupurilor de utilizatori. MF9280Cdn oferã printare directã de pe carduri de memorie.

Cele douã noi echipamente din seria Canon i-SENSYS au o eficienþã energeticã ridicatã ºi sunt certificate EnergyStar cu un con-sum de doar 2.3 KWh. Toate pãrþile consumabile sunt incluse înpatru cartuºe uºor de schimbat, astfel încât, de fiecare datã cândun nou cartuº este instalat, componentele vitale predispuse la uzurãsunt inlocuite.

Interfaþa graficã intuitivã ºi unealta graficã de instalare fac uºoarenavigarea în meniu, instalarea ºi depanarea pe ecranul TFT de3.5in (8.8cm). Puternica funcþie SEND permite partajarea de do-cumente la calitate înaltã pe reþea sau email, iar mulþumitã supor-tului LDAP aceste procese sunt mai uºor de rulat. Interfaþa Remote User asigurã o administrare uºoarã a echipamentelor.Tehnologia Canon de creare a fiºierelor PDF converteºte docu-mentele la o dimensiune de pânã la 1/20 din dimensiunea documentului original, pentru a fi trimis pe email, server de reþeasau memorie flash USB.

Rezoluþia superioarã de printare oferã o excepþionalã acurateþe ºi consistenþã a culorilor, chiar ºi în cazul în care sunt tipãrite imagini dificile cum ar fi tonuri de piele sau zone nuanþate, în penumbrã. Cu viteze de printare de pânã la 21ppm pentru printuri color sau alb-negru, Canon i-SENSYS MF9220Cdn ºi MF9280Cdn oferã un timp foarte mic pentru prima copie creatã, îmbunãtãþind astfel productivitatea.

Tava de alimentare cu capacitate de 850 coli (incluzând extensia de 500 coli) ºi productivitatea ridicatã a tonerelor asigurã eficienþã grupurilor de utilizatori cu volum de lucru ridicat, în acelaºi timp oferind ºi un cost de exploatare redus, pe toatã durata de viaþã a produsului.

Seria i-SENSYS MF9200Multifuncþionale color A4 eficiente pentru mediul office

•• PPrroocceessaarreeaa rraappiiddãã ººii ffuunnccþþiioonnaalliittããþþiillee rriiddiiccaattee ooffeerrãã ccoommppaanniiiilloorr oossoolluuþþiiee ssiimmppllãã,, eeffiicciieennttãã ppeennttrruu pprriinnttaarree llaasseerr llaa ccaalliittaattee rriiddiiccaattãã

•• NNooiillee CCaannoonn ii--SSEENNSSYYSS MMFF99222200CCddnn ººii MMFF99228800CCddnn ssuunntt nnooiillee vvâârrffuurriiddee ggaammãã ppeennttrruu mmuullttiiffuunnccþþiioonnaallee AA44 ((MMFFDD))

•• NNooiillee eecchhiippaammeenntteellee ddee rreeþþeeaa aassiigguurrãã aacceelleeaaººii ppeerrffoorrmmaannþþee ggrraaffiicceerreeggããssiittee ppee ddiissppoozziittiivveellee ccoolloorr CCaannoonn ddee vvâârrff,, ppeennttrruu oo ccaalliittaattee ooppttiimmãã

Prof. univ. dr. Ioan ªtefãnescu, director general ICSI Rm. Vâlcea:

„TEHNOLOGIILE CRIOGENICECRIOGENICEªI IZOIZOTTOPICEOPICE SUNT

PORTALURI ALE ROMÂNIEI CÃTRE

ELITELITA CERCETÃRIIA CERCETÃRII”În 2011, ICSI Rm.Vâlcea ºi-a propusdezvoltarea infrastructurii de cerce-tare-dezvoltare prin realizarea unuiLaborator de temperaturi scãzute pentru aplicaþii energetice ale fluidelor criogenice în fuziune ºidomenii conexe. Care va fi rolul,menirea acestui laborator?

Mai întâi de toate, trebuie specificatfaptul cã încercãm de ani buni sã ne defi-nim un „playground”. Sarcina cercetãrii în-tr-o þarã ca România este una destul de in-gratã, þinând cont de faptul cã suntem în-tr-o semnificativã întârziere de dezvoltarefaþã de alte þãri europene ºi, în plus, nu existã o susþinere din partea unei industriicompetitive. Din acest motiv, ideea noastrãde bazã a fost de a ne gãsi o „niºã” de activi-tate, în care doar experienþa anterioarã ºipotenþialul creativ sã fie definitorii.

Din acest punct de vedere, criogenia afost una dintre þintele noastre încã de la în-fiinþarea institutului ca organizaþie de cer-cetare. Este un domeniu care nu are încã oimagine publicã, dar care are un rol de cer-

cetare suport pen-tru multe

Setea de nemurire, cãutarea elixirului tinereþii, depãºirea limitelor cunoaºterii, îmbunãtãþireacalitãþii vieþii au reprezentat de-a lungul timpului frãmântãri constante ale umanitãþii. Cercetã-torii, poate cei mai pasionaþi oameni în descifrarea enigmelor vieþii, reuºesc de multe orisã transforme întrebãrile în rãspunsuri ºi imaginaþia în viitor. O astfel de dinamicã seregãseºte la câþiva kilometri de Râmnicu Vâlcea, acolo unde se aflã Institutul Naþional deCercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice ºi Izotopice - ICSI Rm.Vâlcea, locul încare cercetãtorii au creat tehnologii ce susþin domeniul energetic al fisiunii ºi fuziunii nucleare,domeniul energiei asociate hidrogenului ºi pilelor de combustibil, domeniul mediului ºi ca-litãþii vieþii. Apa Sãrãcitã în Deuteriu este doar unul dintre produsele patentate de institut,descoperire la care directorul general, prof. univ. dr. Ioan ªtefãnescu a avut o contribuþiemajorã, continuând an de an sã transpunã în practicã noi idei ºi noi proiecte, asociate fuzi-unii nucleare. Criogenia ºi echipamentele specifice, mediul ºi calitatea vieþii, siguranþa ali-mentarã, transferul tehnologic ºi serviciile de specialitate, dezvoltarea sistemului de ges-tionare a resurselor financiare publice ºi private ºi, nu în ultimul rând, dezvoltarea resurseiumane din cercetare, sunt obiective de cercetare-dezvoltare, care, adãugate celor de maisus, reprezintã fundamentul strategiei generale de dezvoltare a ICSI Rm.Vâlcea.

Centrul CNH2

15 MARTIE - 15 APRILIE 2011 | MARKET WATCH 9

domenii vitale de dezvoltare. Institutul aavansat în ultimii 10 ani mai multeproiecte pe termen lung, în care ne-ampropus ca implicarea noastrã în domeniuldezvoltãrii sau reformãrii unei noi struc-turi energetice sã fie tot mai adâncã ºi maicunoscutã pe plan naþional ºi european.Noul Laborator de temperaturi scãzute esteo etapã în aceastã traiectorie, care va per-mite creºterea capabilitãþii instrumentale aICSI Rm.Vâlcea în domeniul criogeniei casuport atât pentru cercetãrile noastre îndomeniul fuziunii, cât ºi pentru introdu-cerea de noi tehnologii nepoluante bazatepe resurse regenerabile.

Laboratorul va reprezenta, în acelaºitimp, ºi o platformã deschisã de cercetare,în care posibilitãþi de experimentare, ne-existente pânã în momentul de faþã înRomânia, vor fi oferite oricãrei organizaþiiinteresate în domeniu.

Pentru a fi mai specific, vreau sã su-bliniez faptul cã noul laborator - denu-mirea este genericã, cuprinzând în sinemai multe laboratoare cu topici distincte,are ca element central un sistem dual delichefiere Heliu/Hidrogen, care va permitederularea de experimente la temperaturiîn domeniul 4 ÷ 80 K. Este un lucru extra-ordinar, dat fiind faptul cã pânã în mo-mentul de faþã astfel de condiþii de exper-imentare au fost total inaccesibile cercetã-torilor din România.

Mai mult, heliul lichid produs în noullaborator va putea fi utilizat în spitale, lasistemele de investigare care necesitã men-þinerea unor temperaturi foarte scãzute.

Privit din perspectiva unui centru decercetare, laboratorul va activa în douã di-recþii fundamentale, una legatã de ciclulcombustibilului - Tritiul ºi Deuteriul, pen-tru experimentul de fuziune ITER, iarcealalatã de tehnologiile energetice, în sen-sul dezvoltãrii de sisteme de stocare ºitransport pentru cei doi vectori energeticiai viitorului: hidrogenul ºi electricitatea.Perspectivele pe care le estimãm în aceastãdirecþie sunt extrem de interesante, con-siderând efortul conjugat al tuturor statelorde a-ºi reforma sistemul energetic naþional.

Apa Sãrãcitã în Deuteriu (ASD) este oapã microbiologic purã, mineralizatã,cu proprietãþi antiaging ºi anticancer,

comercializatã în România, Ungaria,Japonia ºi SUA sub denumirea QLARI-VIA. Care sunt principalele sale carac-teristici, în ce terapii este folositã?

Concentraþia de deuteriu din organis-mul unui adult este de aproximativ 120-150 ppm. Cu toate cã nu pare mult, atuncicând comparãm aceastã cantitate cu masaaltor elemente vitale, se observã cã deu-teriul este prezent în corp într-o cantitatede ºase ori mai mare decât calciul ºi de zeceori mai mare decât magneziul.

O serie de experimente, efectuate înclinici de specialitate, au demonstrat cãASD are efecte benefice asupra diviziuniicelulare. Cu cât conþinutul de deuteriu înapã este mai mic, cu atât va fi mai lent pro-cesul de diviziune celularã, ºi, ca urmare,„îmbãtrânirea” organismului va fi înceti-

nitã. Consumul a 0,5 litri de ASD poateavea efectul reducerii concentraþiei de deu-teriu în organism echivalent cu al consu-mului de aproximativ 3-4 kg de fructe ºilegume proaspete.

Consumul de ASD are o serie de efectecare duc la hidratarea epidermei, detoxifie-rea ºi reglarea sistemului digestiv, reduce-rea riscului de atacuri de inimã, reglareasistemului circulator, tonifierea masei mus-culare, scãderea riscului de infecþii.

În 2008, S.C. Mecrosystem S.R.L. Bu-cureºti a preluat de la ICSI Rm.Vâlcea in-stalaþia de obþinere a apei sãrãcite în deu-teriu printr-un contract de închiriere/ex-ploatare ºi a lansat pe piaþã produsulQLARIVIA, apa potabilã purificatã cuconþinut diminuat de deuteriu.

Este de menþionat în acest context,proiectul ICSI dezvoltat pe Programul 5 –

Prof. univ. dr. Ioan ªtefãnescu,director general ICSI Rm. Vâlcea

COVER STORY

MARKET WATCH | 15 MARTIE - 15 APRILIE 201110

INOVARE cu privire la „Transfer ºi dez-voltare de tehnologie pentru obþinerea apeisãrãcite în deuteriu ºi a derivatelor sale”,proiect finanþat de Autoritatea Naþionalãpentru Cercetare ªtiinþificã (ANCS).

Prin valorificarea acestui rezultat alcercetãrii, ICSI Rm.Vâlcea a primit în2008, din partea MEdC-ANCS, Premiulpentru cel mai original transfer tehnologic– Apa Sãrãcitã în Deuteriu transformatã înprodus comercializat.

În prezent se dezvoltã un proiect fi-nanþat din fonduri structurale pentrumãrirea capacitãþii de producþie a apeiQLARIVIA ºi avem discuþii avansate cufirme de profil pentru realizarea de noi ca-pacitãþi de producþie.

Rãmânând în apropierea surselorvieþii, Institutul a produs încã din1976 apa grea, cu o concentraþie de99,8%. Care au fost utilizãrile salede-a lungul timpului ºi ce direcþii noide cunoaºtere sunt explorate pornindde la valorificarea acestui tip de apã?

Ne întoarcem cu 41 de ani în urmã,când la data de 1 Martie 1970 a fost statu-atã înfiinþarea Uzinei „G”, astãzi ICSIRm.Vâlcea, ca instalaþie pilot industrial ex-perimentalã. Cãutând respectarea terme-nelor stabilite prin actele normative dinperioada respectivã, instalaþiile experimen-tale ale Uzinei „G” au intrat eºalonat înfuncþiune ºi au fost omologate în ultimaparte a anului 1974. Pe 9 august 1976 s-aprodus prima apã grea (D2O) din România,cu o concentraþie de 99,8% , dupã li-cenþã româneascã, elaboratã de ICSIRm.Vâlcea. Cercetãrile efectuate au con-dus la brevetarea tehnologiei de producerea apei grele ºi valorificarea ei la proiectareaºi construcþia fabricii de apã grea ROMAGde la Drobeta Turnu Severin.

Industrializarea producerii apei greleeste o consecinþã a dezvoltãrii reactoarelornucleare pentru producerea de energieelectricã, dupã filiera uraniu natural - apãgrea. Apa grea s-a dovedit a fi un foarte bunmoderator ºi în acelaºi timp ºi agent termic.Ca urmare, apa grea produsã în Româniaeste agentul moderator al fluxului de neu-troni în reactoarele nucleare CANDU

(Unitãþile 1 ºi 2) de la CNE Cernavodã.Prin activitatea de susþinere a programuluinuclear naþional, ICSI Rm.Vâlcea con-tribuie la reproiectarea instalaþiei de recon-centrare a apei grele de la Unitãþile 1 ºi2/CNE Cernavodã, asigurã asistenþãtehnicã la montarea instalaþiei de recon-centrare, preparã ºi certificã etaloanele deapã grea pentru aparatura de analizã de laUnitãþile 1 ºi 2/CNE Cernavodã ºi de laROMAG Drobeta Turnu Severin, exper-tizeazã instalaþiile tehnologice de laROMAG pentru confirmarea stãrii tehnicea acestora ºi, foarte important, realizeazãproiectul de execuþie al Instalaþiei de detri-tiere a apei grele de la CNE Cernavodã,Unitãþile 1 ºi 2.

Tehnologiile criogenice fac parte din core business-ul ICSI. Care estepotenþialul acestor tehnologii?

Tehnologiile criogenice ºi de separãriizotopice sunt portaluri ale României cãtreelita cercetãrii. Aplicaþiile criogeniei aco-perã un spectru larg interdisciplinar, de laanaliza comportãrii structurilor organice ºianorganice la temperaturi criogenice, pânãla studii de superfluiditate, supracon-ductibilitate, precum ºi dezvoltarea de con-cepte ºi standarde privind proprietãþile fi-zico-chimice ºi mecanice ale metodelor ºialiajelor speciale.

De la schimbul osmotic la nivel celu-lar ºi pânã la confirmarea plasmei, totuleste legat de existenþa, separarea ºi recom-binarea în anumite condiþii fizico-chimicea izotopilor unor elemente chimicecunoscute. Obþinerea anumitor izotopi,precum tritiul, se poate realiza doar prindistilarea criogenicã a amestecului speci-ilor izotopice ale hidrogenului: protiu,deuteriu ºi tritiu.

Tritiul, izotop radioactiv, este îndepãr-tat din moderatorul centralelor nucleare detip CANDU cu ajutorul unei tehnologiisimilare cu tehnologia omologatã la scarãde laborator la institutul nostru pentru se-pararea tritiului ºi deuteriului din ape deu-terate ºi tritiate, printr-un proces combi-nat: schimb izotopic catalizat ºi distilarecriogenicã. Pe baza rezultatelor obþinute s-a proiectat ºi construit la ICSI obiectivul

de interes naþional „Pilot Experimentalpentru Separarea Tritiului ºi Deuteriului“,instalaþie de nivel semi-industrial, echiva-lentã cu o unitate de detritiere cuplatã lareactoarele nucleare CANDU sau la reac-toarele de fuziune ITER.

Este lesne de înþeles cã misiunea aces-tei infrastructuri de cercetare-dezvoltaredin ICSI, finanþatã în totalitate de cãtre

ANCS, constã în dezvoltarea tehnologieide detritiere a apei grele utilizatã ca mode-rator în reactoarele nucleare CANDU ºi dea verifica comportarea materialelor ºiechipamentelor specifice în mediul tritiat ºila temperaturi criogenice.

Cercetãrile efectuate ºi rezultateleobþinute în aceastã direcþie au fost recunos-cute de MEdC - ANCS prin acordarea în2008 a Premiului pentru cel mai maretransfer tehnologic al anului - „Tehnologiade extragere a tritiului din apa grea utilizatãîn funcþionarea reactorului de tip CANDU,utilizat la Centrala Nuclearo-Electricã dela Cernavodã“.

Acest izotop, tritiul, care este deºeupentru reactoarele de fisiune nuclearã,devine combustibil pentru noua generaþiea reactoarelor de fuziune nuclearã.

ICSI este de mai bine de 12 ani înmarea familie a cercetãrii din domeniulfuziunii nucleare, fiind membru al unuivaloros consorþiu de cercetare Tri-Pla-CAîmpreunã cu KIT Germania, CEA/Franþaºi ENEA/Italia, consorþiu care participã înmod activ la proiectarea ºi realizarea insta-laþiilor primului Reactor Termonuclear Ex-perimental Internaþional - ITER, ca infra-structurã de cercetare internaþionalã.

HDD+

Centrul Criogenic

COVER STORY


Obþinerea energiei din surse regene-rabile este o preocupare importantã a Institutului. Ce progrese aþi fãcut în aceastã direcþie în ultimii ani?

Sursele regenerabile sunt un domeniu„la modã” în cercetare, dat fiind faptul cãexistã un interes uriaº pentru dezvoltareaunor sisteme de energie sustenabilã. Iniþial,institutul s-a implicat cu dãruire în dez-voltarea tehnologiilor bazate pe hidrogen,hidrogenul fiind previzionat ca un vectorenergetic major prin care sursele de energie regenerabilã devin integrabile însistemele energetice viabile. Ulterior, in-teresul nostru s-a extins ºi asupra altorsurse de energie, în sensul dezvoltãrii desisteme integrate complete.

Rezultatele obþinute în aceastã direcþieau condus la premierea institutului nostruîn anul 2008 cu Premiul Special al Au-toritãþii Naþionale pentru Cercetare ªtiinþi-ficã pentru un „Sistem integrat de conver-sie a energiei din surse regenerabile”.

Dupã cum ºtiþi, în cadrul institutuluiexistã un Centru Naþional pentru Hidro-gen ºi Pile de Combustibil, ale cãrui acti-vitãþi sunt focalizate cãtre implementareaenergiilor regenerabile în România. Gamade activitãþi este variatã, plecând de lacercetãri de tip exploratoriu, în vedereaelucidãrii proceselor fizico-chimice ce auloc în sistemele de conversie electrochi-mice, pânã la aplicaþii practice, precum re-alizarea de sisteme de tip solid-state ligh-ting, novatoare de iluminat stradal bazatepe surse fotovoltaice. De altfel, chiar în in-cinta acestui Centru existã o serie de apli-caþii concept, de tip demonstrativ, carereprezintã atât o bazã experimentalã pen-tru funcþionarea unor astfel de sisteme, câtºi o promovare de tip „proof of”.

În ceea ce priveºte strict proiectele decercetare prin care se doreºte imple-mentarea pilelor de combustibil pe auto-turisme, doresc sã subliniez cã suntem peun trend ascendent prin existenþa în cadrulCentrului a unor platforme mobile elec-trice, cuplate cu ansambluri de pile decombustibil pentru mãrirea autonomiei deparcurs. În viitorul apropiat se prevede cu-plarea acestor sisteme cu noi echipamentede stocare a hidrogenului pentru noi ex-

perimentãri ce sunt prevãzute sã aibã locîn viitorul apropiat.

Sunt absolut convins cã, în viitor, vomdispune de maºini absolut „curate”, cuhidrogen sau electric/hidrogen ºi cã Insti-tutul va fi un promotor al acestora, celpuþin în România.

Uneori poate fi dificil sã þineþi pasulcu o societate în continuã schimbare.Cum îmbinaþi cercetarea cu cerinþeledin mediul economic?

De-a lungul timpului, ICSI Rm. Vâlceaa reuºit sã valorifice rezultatele obþinute înactivitatea de cercetare, astãzi oferind o se-rie de servicii de interes, atât pentru comu-nitate, cât ºi pentru mediul industrial. Dis-punem de tehnici/facilitãþi de control foar-te avansate, putând oferi un spectru com-p-lex de servicii analitice, atât pentru exa-minarea probelor de apã, aer, sol, reziduuri,etc. în vederea certificãrii calitãþii lor ºi a im-pactului asupra mediului înconjurãtor,sãnãtãþii, cât ºi în domeniul securitãþii ali-mentare, de la certificare gaze etalon, gazede înaltã puritate utilizate în industria ali-mentarã, determinare reziduuri, pânã la am-prentare izotopicã. Avem o selecþie vastã demetode ºi know-how la nivel internaþional,susþinut de colaborãri cu firme de renumeinternaþional în domeniul analitic, dar ºi co-laborãri cu instituþii naþionale de prestigiuîn domeniul lor de activitate. În scopul stim-ulãrii transferului tehnologic, prin introdu-cerea în circuitul socio-economic a rezul-tatelor cercetãrii, ICSI Rm. Vâlcea a înfiinþatîn 2006, sub certificarea ANCS, un Incuba-tor Tehnologic ºi de Afaceri (ITA).

Mai mult, calitatea informaþiilor ºi da-telor furnizate clienþilor noºtri, atât dinsectorul de cercetare, cât ºi din cel econo-mic/industrial, reprezintã un factor pri-mordial pentru serviciile oferite, laboratoa-rele ICSI Rm. Vâlcea fiind acreditate con-form ISO 17025:2005 ºi certificate conformISO 9001/2008, ISO 14001-2005. ISO18001-2008 ºi CNCAN.

Am învãþat cã cercetarea ºi în specialcercetarea aplicativã, care preîntâmpinãcererea economicã, necesitã timp, rãbdareºi multã dãruire ºi cã orice eºec poate fi ul-terior un pas înainte.

Care sunt cheile evoluþiei continue a Institutului?

Prioritãþile ºi obiectivele strategiei ge-nerale a ICSI Rm.Vâlcea, bazate pe ori-entãrile atât la nivel naþional cât ºi euro-pean în sistemul de cercetare-dezvoltare,converg cãtre încurajarea dezvoltãrii sec-torului privat prin inovare ºi transfertehnologic.

Actele normative recent adoptate,modificãrile aduse legislaþiei în vigoare cuprivire la finanþarea activitãþii de cercetare-dezvoltare ºi a obiectivelor de interesnaþional în primul rând, dupã criterii deperformanþã, reprezintã un sprijin impor-tant pentru institut din partea Ministeru-lui Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului prin intermediul AutoritãþiiNaþionale pentru Cercetare ªtiinþificã.

Dezvoltarea parteneriatului intern/in-ternaþional prin valorificarea posibilitãþiloroferite de Programul Naþional de C-D, Pro-gramul Cadru 7 al Uniunii Europene, pro-gramele AIEA ºi de cooperare bilateralãconduce la crearea unui mediu de cerceta-re de nivel competitiv, comparabil cu celinternaþional. O componentã esenþialã înevoluþia continuã a institutului o repre-zintã diseminarea ºi asigurarea vizibilitãþiirezultatelor activitãþii de cercetare-dez-voltare, institutul participând consecventla saloanele naþionale ºi internaþionale deinventicã, târguri, expoziþii ºi alte mani-festãri cu caracter ºtiinþific.

Nu pot omite faptul cã ICSI Rm. Vâl-cea organizeazã anual Conferinþa naþionalãcu participare internaþionalã „Progrese înCriogenie ºi Separarea Izotopilor”, careajunge în acest an la ediþia a 17-a, la doi aniorganizeazã Workshopul cu participare in-ternaþionalã „Managementul Tritiului”,ajuns în acest an la ediþia a 5-a ºi, nu în ul-timul rând, editeazã revista bianualã “Pro-gress of Cryogenics and Isotopes Separa-tion”.

Institutul, prin specialiºtii sãi, aratã dis-ponibilitate deplinã de a reprezenta în con-tinuare România la organismele de specia-litate ale Directoratului General de Cer-cetare ªtiinþificã de pe lângã Comisia Eu-ropeanã.

� ALEXANDRU BATAL I

Top 10 calitãþi de leadership

ale unui Pro jec t ManagerPro jec t ManagerCare sunt calitãþile de care are nevoie unproject manager pentru a fi un lider deproiect eficient? ESI International, lider întrainingul de project management, a ana-lizat care sunt calitãþile care definesc unlider de proiect eficient.

Mai multor lideri de proiectfoarte talentaþi le-au fosttrimise chestionare, care aufost procesate ºi transfor-mate în topul pe care îl

prezentãm mai jos. Iatã care sunt cele 10calitãþi de leadership ale unui project ma-nager în ordine crescãtoare, conformfrecvenþei apariþiei lor în rãspunsurileprimite.

1. Inspirã o viziune

Un lider de proiect eficient este adeseadescris ca persoana care are o viziune a di-recþiei cãtre care se îndreaptã proiectul ºiabilitatea de a o formula clar. Vizionariisunt cei care progreseazã din schimbare ºicare sunt capabili sã traseze noi graniþe.Liderii vizionari sunt capabili de a le trans-mite oamenilor cã au un rol important încadrul proiectului. De asemenea, datoritãlor, oamenii au ºansa de a-ºi crea propriaviziune.

2. Un bun comunicator

Abilitatea de a comunicacu oamenii este indicatãca fiind a doua cea maiimportantã abilitate aunui project manager.Leadership-ul în ca-drul unui proiect atra-ge dupã sine o comu-

nicare clarã despre þeluri, responsabilitate,performanþã, aºteptãri ºi reacþii. Liderul deproiect este, de asemenea, legãtura dintreechipã ºi organizaþie. Liderul trebuie sãaibã abilitatea de a negocia eficient ºi de a-ºi utiliza puterea de convingere atuncicând este cazul, pentru a asigura succesulechipei ºi al proiectului.

3. Integritate

Unul dintre cele mai importante lu-cruri pe care ar trebui sã le þinã minte unlider de proiect este cã acþiunile lui, ºi nucuvintele, stabilesc modalitatea de lucrupentru echipã. Printre responsabilitãþileunui lider de proiect se numãrã ºi crearea ºiimpunerea unor standarde în ceea cepriveºte un comportament etic, cãrora sãse conformeze atât el, cât ºi ceilalþi membridin echipã, dar ºi acordarea unor recom-pense celor care pun în practicã acestestandarde. Leadership-ul bazat pe integri-tate nu reprezintã altceva decât un set de valori pe care le împãrtãºesc toþimembriiechipei.

4. Entuziasm

Nimãnui nu-i plac liderii negativiºti –ne descurajeazã. Oamenii îºi doresc unlider care sã fie entuziast ºi sã aibã o atitu-dine pozitivã. Membrii unei echipe deproiect vor sã simtã cã fac parte dintr-ocãlãtorie revigorantã, vor sã se simtã utili.De obicei, oamenii au tendinþa de a urmapersoanele care le spun cã un lucru poatefi realizat ºi nu pe cele care le dau 200 demotive pentru care acel lucru nu poate fifãcut. Entuziasmul este contagios, iar ade-vãraþii lideri ºtiu asta foarte bine.

5. Empatie

Care este diferenþa dintre empatie ºisimpatie? Deºi cuvintele par similare, defapt ele se exclud reciproc. Potrivit lui Nor-man Paul, în simpatie subiec-tul este în princi-pal absor-


bit în propriile sentimente, pe mãsurãce este proiectat înspre obiect ºi nu dãdovadã de o mare preocupare pentrurealitatea ºi validitatea experienþeiobiectului. Empatia, pe de altã parte,presupune existenþa obiectului ca unindivid separat, îndreptãþit la propriilesentimente, idei ºi istorie emoþionalã.Dupã cum remarca cineva: „E drãguþdacã liderul de proiect ne recunoaºteviaþa de dincolo de slujbã”.

6. Competenþã

În termeni simpli, este vorba de a tealãtura cauzei cuiva, trebuie sã credemcã acea persoanã ºtie exact ce face.Competenþa în leadership nu se referãnumai la abilitãþile tehnice ale lideruluide proiect. Pe mãsurã ce managemen-tul de proiect este recunoscut pe scarãdin ce în ce mai largã ca un domeniude sine stãtãtor, liderii de proiect vor fialeºi mai degrabã pe baza abilitãþilor lorde a-i conduce pe alþii cu succes, decâtpe baza abilitãþilor lor tehnice, aºa cumse întâmpla în trecut. Unul dintre celemai sigure mijloace prin care un liderde proiect poate fi considerat compe-tent este sã aibã la activ o listã lungã deproiecte de succes. Ca liderii de proiectsã fie consideraþi capabili ºi competenþitrebuie sã demonstreze cã au ºi abili-tatea de a provoca, inspira, promova ºiîncuraja.

7. Abilitatea de a delega sarcini

Încrederea este un element esen-þial în relaþia dintre un lider de proiectºi echipa sa. Vã arãtaþi încrederea înceilalþi prin intermediul acþiunilor pecare le întreprindeþi – cât de mult leverificaþi ºi controlaþi munca, cât demult delegaþi sarcinile ºi cât de mult lepermiteþi oamenilor sã se implice. In-divizii care nu sunt capabli sã aibã în-credere în alþi oameni eºueazã ca lideriºi vor fi mereu doar niºte micro-ma-nageri sau vor face toatã munca eiînºiºi. Dupã cum a remarcat un stu-dent în project management „Un bunlider este un pic leneº”.

8. Calm sub presiune

Într-o lume perfectã, proiectelear fi livrate la timp, s-ar încadra înbugetele alocate ºi nu ar apãrea pro-bleme sau obstacole majore dedepãºit. Însã nu trãim într-o lumeperfectã – în fiecare proiect aparprobleme. Un lider cu un caracterputernic va face faþã acestor pro-bleme fãrã prea mare efort. Când li-derii se întâlnesc cu un evenimentstresant, îl considerã interesant, simtcã pot influenþa rezultatul acestuia ºiîl vãd ca pe o oportunitate. Din in-certitudinea ºi haosul produs deschimbare, liderii se ridicã ºi for-muleazã o nouã imagine a viitorului,care reface unitatea proiectului.

9. Abilitãþi de formator de echipe

O persoanã care se ocupã de for-marea unor echipe poate fi cel maibine definitã ca fiind o persoanã pu-ternicã, ce asigurã echipei compo-nenta prin care aceasta se îndreaptã,la unsion, cãtre obiectivul corect.Pentru ca o echipã sã avanseze de laun simplu grup de strãini cãtre o en-titate coerentã, liderul trebuie sãînþeleagã procesele ºi dinamica nece-sare pentru ca aceastã transformaresã aibã loc. El trebuie, de asemenea,sã ºtie ce stil de leadership sã uti-lizeze pentru fiecare etapã din dez-voltarea echipei. Liderul de proiecttrebuie sã mai cunoascã ºi stilurilemembrilor de echipã ºi cum sã le va-lorifice la momentul potrivit.

10. Abilitãþi de rezolvare a problemelor

Deºi se spune cã un lider eficientîmparte responsabilitatea rezolvãriiproblemelor cu membrii echipei, ede aºteptat ca liderii de proiect sãaibã abilitãþi excelente de rezolvarea problemelor.

� LUIZA SANDU

COMPANY FOCUS

PRIVATE CLOUD


Pentru Microsoft, cloud computing înseam-nã simplu: „IT consumat ca serviciu“ ºi ga-rantat printr-un SLA. În versiunea sa pri-vatã, adoptarea acestui concept reprezintão schimbare majorã în modul de operare ainfrastructurii IT, schimbare care va ofericompaniilor un plus de eficienþã ºi agili-tatea necesarã reacþiei la schimbarilemediului de afaceri.

Cu douã înþelesuri distincte,cloud computing reprezintãatât orice servicii IT consumateprin Internet în timp real, cât ºitehnologia ºi arhitectura nece-

sare livrãrii acestora. În mod obiºnuit,cloud computing este împãrþit în trei cat-egorii: IaaS (Infrastructurã ca serviciu,oferã un mod flexibil de a crea, utiliza ºiadministra un mediu IT virtualizat), PaaS(Platformã ca serviciu, permite automati-zarea) ºi SaaS (Software ca serviciu, accesla funcþionalitãþi ce oferã valoare de busi-ness pentru clienþi). Din punct de vedereal accesãrii acestor servicii, infrastructurade tip cloud poate fi publicã (accesibilãoricui prin Internet), privatã (accesibilãdoar în interiorul companiei) sau hibridã(o combinaþie între cele douã).

O etapã superioarã în dezvoltareaacestui model de business este obþinereacapacitãþii de a muta fãrã efort deosebitun serviciu IT dintr-un cloud privatîntr-unul public ºi invers, un nivel ridi-cat de flexibilitate pe care o companie îlpoate obþine prin cloud computing înoperarea IT-ului. „Cloud computing vaoferi clienþilor opþiunea unei decizii ma-jore din punct de vedere financiar, sã in-vesteascã în infrastructurã sau sã o ex-ternalizeze, însã cu pãstrarea aceluiaºiset de aplicaþii ºi funcþionalitãþi.

Deoarece conteazã doar SLA-ul (ServiceLevel Agreement) ºi nu modul de livrareal IT-lui, flexibilitatea va fi maximã.Opþiunea de a rula IT-ul în public sauprivate cloud este o promisiune princare Microsoft se diferenþiazã de alþifurnizori de tehnologie care oferã fieopþiuni de tip SaaS, fie IaaS, fie imple-mentãri on-premises“, considerã GGaabbrriieellNNiiccoollaaeessccuu,, SSeerrvveerr aanndd TToooollss BBuussiinneessssGGrroouupp LLeeaadd MMiiccrroossoofftt RRoommâânniiaa..

Virtualizarea, primul pas cãtre private cloud

Pânã recent, majoritatea organizaþi-ilor rulau aplicaþiile direct de pe unserver fizic, ceea ce inducea un gradfoarte scãzut de utilizare. Din acestmotiv, apariþia virtualizãrii a avut unimpact pozitiv în lumea IT ºi astfel s-aajuns la rularea unor aplicaþii multiple,pe multiple maºini virtuale, toate con-solidate pe un singur server fizic. Acestnivel de abstractizare a adus o creºtere

masivã de utilizare a serverelor ºi reduc-eri importante de costuri, iar virtu-alizarea a devenit o tehnologie foarteapreciatã. Pe de altã parte, virtualizareainduce un nivel crescut de complexitateîn administrare, pe care însã o eliminãtehnologia IaaS. IaaS permite automati-zarea operaþiunilor de instalare, admin-istrare ºi monitorizare a maºinilor vir-tuale, ceea ce înseamnã o reducere su-plimentarã a costurilor. Trebuie menþio-nat însã cã nu orice infrastructurã virtu-alizatã înseamnã „private cloud“, difer-enþa dintre cele douã etape fiind fãcutãde adoptarea sau nu a unor soluþii demanagement ºi automatizare.

Produse Microsoft pentru private cloud

IT-ul tradiþional este departe de con-ceptul de private cloud. Pentru atingereaacestei stãri de fapt este nevoie de o seriede componente: virtualizare, automati-zare, precum ºi de alte capabilitãþi tehno-

„Pr i va te c loud“„Pr i va te c loud“ , o schimbare majorã în modul de operare a tehnologiei

Gabriel Nicolaescu, Server and Tools Business Group Lead Microsoft România

COMPANY FOCUS

15 MARTIE - 15 APRILIE 2011 | MARKET WATCH

PRIVATE CLOUD

15

logice. În mod curent, lista de produse Mi-crosoft destinate adoptãrii private cloudcuprinde o gamã extinsã de produse, celemai importante dintre acestea fiind:

• Windows Server Enterprise/Data-Center Edition

• Microsoft System Center VirtualMachine Manager

• Microsoft System Center Configu-ration Manager

• Microsoft System Center OperationManager

• Microsoft System Center ServiceManager

• OpalisProdusele menþionate mai sus, dedi-

cate adoptãrii private cloud, existau înportofoliul Microsoft ºi anterior. Noutã-þile constau într-o schimbare fundamen-talã a conceptelor precum ºi în lansareaunui set de bune practici (PrivateCloudGuidelines) ºi a unor instrumente soft-ware gratuite (Microsoft Data Center-ToolKit, Microsoft SelfService Portal 2.0),care uºureazã efortul de a ajunge la pri-vate cloud. „Adoptarea private cloud nureprezintã o schimbare a tehnologiei ac-tuale, în care multe companii au fãcutdeja investiþii, ci o schimbare a con-ceptelor ºi a modului în care tehnologiaeste implementatã si operatã. Exigenþelecu care operãm tehnologiile vechi aucrescut în adoptarea private cloud. Deaceea, Microsoft a lansat un set de reco-mandãri despre cum se pot configura ºiimplementa tehnologiile de managementactuale pentru a fi conforme cu cele maibune practici în operare, conform cu ex-igenþele Cloud Computing. Private cloudreprezintã un alt mod de a gândi infra-structura pentru a obþine un plus de efi-cienþã ºi o scãdere a costurilor. Astfel,tehnologia de datacenter Microsoft vinecu alte promisiuni, altã viziune ºi schimbãdirecþia în care ne îndreptãm cu versiu-nile viitoare“, afirmã Gabriel Nicolaescu.

Ce oferã private cloud?

Trecerea de la o arhitecturã IT tradi-þionalã la IaaS reprezintã o evoluþie consi-derabilã în modul în care companiile uti-lizeazã IT-ul. Aceastã evoluþie se regãseºte

în toate aspectele critice ale IT-ului: gradde utilizare, automatizare, administrare,flexibilitate, opþiuni de extindere etc. Dinpunct de vedere al beneficiilor, privatecloud oferã o îmbunãtãþire atât la nivel deIT prin atingerea unor capabilitãþi ce þinde: scalabilitatea ºi elasticitatea infrastruc-turii, self-service, mãsurare facilã a rezul-tatelor etc., dar ºi la nivel de business, prinobþinerea unui grad ridicat de agilitate,ceea ce reprezintã capacitatea unei orga-nizaþii de a se configura uºor ºi a rãspundeimediat la schimbãri. „O infrastructurã tipprivate cloud va putea livra în cadrul uneicompanii servicii IT cu un maxim dedisponibilitate, va putea tranfera costuride investiþii în costuri operaþionale, vaasigura reducerea considerabilã a acestoraºi va permite obþinerea unui nivel ridicatde agilitate IT. Prin private cloud, IT-ulpoate pune rapid la dispoziþia business-ului instrumentele de care are nevoiepentru începerea unui proiect nou, extin-derea sau comprimarea activitãþii, de-schiderea unei unitãþi noi, integrarea uneicompanii achiziþionate etc. Deºi mai greude mãsurat ca impact în profitul com-paniei, acest plus de agilitate reprezintãbeneficiul cel mai important al adoptãriiprivate cloud, superior faþã de reducereade costuri IT, deoarece stã la baza uneicreºteri în viteza de reacþie a companiei laschimbare, ceea ce înseamnã competitiv-itate ºi avans în faþa concurenþei“, consid-erã GGaabbrriieell NNiiccoollaaeessccuu..

Beneficii astãzi

O parte dintre beneficiile oferite decloud computing sunt promisiuni vi-itoare ºi vor putea fi obþinute doarprintr-o transformare completã a infra-structurii IT. Ce pot obþine însã concretclienþii care pornesc la drum alãturi deMicrosoft într-un proiect private cloud?

În principal, este vorba despre oabordare coerentã ºi de o platformã carepermite un nivel ridicat de integrare, re-utilizarea investiþiilor existente ºi capac-itatea de a administra tehnologii ºi infra-structuri eterogene. De asemenea, unavantaj major faþã de competiþie îlreprezintã preþul. Spre exemplu, Mi-

crosoft susþine cã un proiect privatecloud pe tehnologie proprie costã,înmedie, doar 1/3 din valoarea unui proiectsimilar derulat pe tehnologie VMware.Gabriel Nicolaescu afirmã cã: „diferenþamajorã între Microsoft ºi principaliicompetitori în spaþiul private cloud oreprezintã tehnologiile de management,care, în cazul Microsoft, acoperã o gamãmai extinsã de cerinþe ºi au costuri maimici. Putem reutiliza investiþiile exis-tente ºi putem trece de la IT tradiþional laprivate cloud cu aceiaºi oameni în depar-tamentul IT ºi aceleaºi tehnologii, fãrã aschimba fundamental ceea ce avem dejaîn datacenter, ci doar modul de operare.“

Private cloud în piaþa localã

Piaþa localã este la început de drum, înprincipal datoritã noutãþii conceptului, darºi gradului redus de adopþie a tehnologi-ilor de virtualizare faþã de alte þãri. Totuºi,în companiile foarte mari au fost iniþiatedeja proiecte de private cloud. În Româ-nia, Microsoft deruleazã mai multe astfelde proiecte în cadrul unor companii dinTop 100. „Lucrãm deja cu mai multe com-panii foarte mari din þarã ºi speram sãavem curând peste 10 implementãri pri-vate cloud de succes în România. Lucrãmdirect cu echipa de consultanþã Microsoftºi printr-un grup restrâns de parteneri lo-cali de elitã, pe care i-am selectat dintre ceimai buni pe tehnologiile Windows Server.Îi ajutãm, astfel, sã-ºi formeze un set depractici ºi experienþa necesarã abordãriiproiectelor de private cloud. Aceste com-petenþe se formeazã natural, în timp, însãne-am propus ºi am investit sã accelerãmprocesul de formare a partenerilor pentrutehnologiile Cloud Computing“, declarãGGaabbrriieell NNiiccoollaaeessccuu,, SSeerrvveerr aanndd TToooollss BBuussii--nneessss GGrroouupp LLeeaadd MMiiccrroossoofftt RRoommâânniiaa..

Starea incipientã a pieþei locale deprivate cloud oferã un spaþiu foarte marepentru dezvoltare, care, alãturi de cer-inþele tot mai mari ale companiilorromâneºti pentru creºtere de eficienþã ºireducere de costuri, va genera oportu-nitãþi majore în urmãtorii ani pe întregsectorul cloud computing.

� GABRIEL VAS ILE

COMPANY PROFILE

SERVICII


Prin investiþia în noul Data Center, IBM ºi-a consolidat poziþia pe piaþa localã afurnizorilor de servicii ºi tehnologie, de-venind singurul mare furnizor internaþionalcare deþine propriul centru de date înRomânia. DDaanniiaa ªªeellaarruu,, DDiirreeccttoorr DDiivviizziiaaGGlloobbaall TTeecchhnnoollooggyy SSeerrvviicceess IIBBMM RRoommâânniiaa,ne-a detaliat care sunt provocãrile cu carese confruntã companiile locale dupã aldoilea an de crizã ºi care sunt rãspunsurileoferite de IBM prin noua suitã de serviciipromovatã pe piaþã.

Cum a evoluat cererea de servicii ITpe piaþa localã, în al doilea an decrizã economicã?

Sub efectul crizei economice, dar ºica urmare a începerii procesului de ma-turizare a pieþei, concurenþa a devenitmult mai durã pe piaþa localã, firmeletrebuind sã facã faþã unei competiþiifoarte puternice. În acest moment, com-paniile sunt nevoite sã reacþioneze mairepede la provocãrile cu care se con-fruntã, sã lanseze rapid servicii ºi produsenoi, sã-ºi cunoascã mai bine clienþii, sãcontroleze mai bine costurile etc. IT-uleste însã un domeniu complex: tehnolo-gia este foarte diversã, existã numeroºifurnizori ºi o multitudine de soluþii carerãspund, practic, la aceeaºi nevoie. De

aceea, consider cã, la momentul actual,una dintre principalele nevoi este aceea aexistenþei pe piaþã a mai multor serviciide tip consultanþã, care sã poatã consiliacorect un client în alegerea celei maibune soluþii. O datã depãºitã etapa iden-tificãrii, în ciclul de implementare apareo a doua nevoie evidentã, ºi ea de mareactualitate, ºi anume lucrul cu specialiºticu experienþã realã. Specialiºti care sãpoatã asigura ºi garanta clientului rezul-tatele dorite de aceasta ºi care sã-i oferesiguranþã ºi responsabilitate în etapaoferirii de suport pentru soluþiile caresunt alese ºi implementate. În decursullui 2010, un an dificil pentru întreagaeconomie româneascã, am observat oorientare din ce în ce mai evidentã spresoluþiile profesionale. Pânã acum câþivaani, companiile optau preponderent pen-tru soluþii „custom“ – dezvoltate de unfurnizor sau dezvoltator de aplicaþii ast-fel încât sã rãspundã nevoilor specificeunui client. Acum s-a ajuns însã la unnivel de maturitate în care firmeleconºtientizeazã faptul cã, în marea ma-joritate a cazurilor, costurile asociateunei asemenea opþiuni/implementãricresc continuu. Pe acest fundal se pro-fileazã o tendinþã din ce în ce mai evi-dentã: companiile se orienteazã spresoluþii „out of the box“, împinse denevoia de a ºti din start, cât mai exact, ceanume oferã soluþia aleasã, de nevoia dea avea la sfârºitul implementãrii o seriede livrabile foarte clar definite, care sãasigure un nivel superior de predictibili-tate, atât la nivel de funcþionalitãþi, cât ºide costuri.

Care este rãspunsul pe care îl oferãIBM România acestei schimbãri semnificative a cererii?

Pentru a rãspunde acestui cumul decerinþe, IBM România a operat o diver-sificare continuã a serviciilor pe care leoferã, concentrându-ne, de exemplu, pezona serviciilor de suport. Zonã în careIBM este recunoscutã unanim pentrucalitatea serviciilor oferite, nu doar petehnologia IBM, ci ºi pe platformeeterogene, respectiv pe infrastructurihardware de la alþi vendori. Avantajulclientului este evident – lucreazã cu unsingur furnizor de servicii, care poateoferi rãspunsuri ºi soluþii rapid. O altãdirecþie de dezvoltare actualã a IBMRomânia este deschiderea politicii de

Dania ªelaru, Director Divizia GTS IBM România:

„Data Center -u l IBM Român iaData Center -u l IBM Român iaoferã clienþi lor un

avantaj competitiv semnificativ“

Dania ªelaru

COMPANY PROFILE


SERVICII

17

outsourcing ºi spre piaþa localã, oferindastfel acces ºi clienþilor români la acestrezervor de competenþe, care deserveaîn anii precedenþi doar pieþele externe.Un element important îl reprezintã fap-tul cã, prin aceastã reorientare, nuoferim acces exclusiv doar clienþilormari, ci ne adresãm cu oferte adecvateºi companiilor mici ºi mijlocii, singurazonã care înregistreazã o creºtere sem-nificativã. La aceste douã direcþii princi-pale se adaugã noile servicii pe care leoferim prin intermediul Data Center-ului IBM. În acest nou portofoliu de ser-vicii acordãm o atenþie deosebitã zoneide Managed Services, care merg de lasimpla colocare, pânã la soluþii com-plexe de back-up ºi disaster recovery ºicare oferã clienþilor IBM România unnivel foarte ridicat de flexibilitate. Deexemplu, dacã un client doreºte sã facãimplementarea unei anumite soluþii IT,dar nu dispune de resursele financiarenecesare investiþiei iniþiale în infra-structurã, prin intermediul Data Cen-ter-ului, IBM oferã respectivului clientposibilitatea de a închiria infrastructuraIT necesarã – hardware ºi software –contra unei rate lunare sau trimestriale.Este un sprijin real ºi solid pentru foartemulþi clienþi care nu pot susþine in-vestiþiile iniþiale. Pe lângã avantajul fi-nanciar, trebuie luat în calcul ºi un aldoilea beneficiu foarte important ºianume cã IBM administreazã, într-oasemenea situaþie, întreaga infrastruc-turã. Concret, avem clienþi care lu-creazã cu sisteme informatice complexeºi care nu deþin niciun specialist IT,aplicaþiile fiind administrate integral decãtre specialiºtii IBM. Nu în ultimulrând, un alt serviciu pe care îl pro-movãm în acest an pe piaþa localã estedeschiderea celor douã centre regionaleIBM cu resurse specializate, care re-unesc sute de experþi, care lucreazã pre-ponderent pentru subsidiare ale com-paniei din alte þãri. Este un capital decompetenþe extrem de important ºi va-loros la care oferim acum acces par-tenerilor locali IBM, care nu deþinresurse suficiente pentru a acoperi toatesoluþiile din portofoliul nostru ºi care

acum pot lucra cu specialiºtii din acestedouã centre. Oferta se adreseazã ºi com-paniilor care deþin centre de tip „SharedServices“ în România, care pot accesa ºiele acest rezervor de competenþe înaltspecializate. Totodatã, în viitorulapropiat, ne propunem sã extindemgama de servicii furnizate prin inter-mediul Data Center-ului cu o ofertãconsistentã de servicii cloud.

Cum a contribuit lansarea Data Center-ului IBM România la consolidarea poziþiei pe piaþa localã a furnizorilor de servicii?

Data Center-ul operat de IBM înRomânia ne conferã o pozitie unicã pepiaþa localã – suntem singurul marefurnizor internaþional de tehnologie ITcare deþine propriul Data Center. DataCenter-ul IBM România are cel maiînalt nivel de disponibilitate de pe piaþalocalã, de 99,982, find compliant cu Tier3, conform standardelor Uptime Insti-tute. Investiþia realizatã de IBM în acestData Center din România – o investiþierealizatã într-un climat economic dificil– demonstreazã cu prisosinþã seriozi-tatea intenþiilor noastre de a ne conso-lida poziþia pe piaþa localã a furnizorilorde servicii. Data Center-ul reprezintãpentru IBM România un avantaj com-petitiv important, pe care dorim sã-l va-lorificãm cât mai eficient, în beneficiulclienþilor noºtri, cãrora, graþie poziþieinoastre unice, le putem oferi un preþfoarte competitiv. Un alt element denoutate al ofertei diviziei de serviciiIBM este acela cã, prin intermediulportofoliului de servicii asociat DataCenter-ului, adresãm sectorul compani-ilor mici ºi mijlocii, printre primii clienþidin centrul nostru numãrându-se dejafirme din aceastã categorie.

Care este valoarea adãugatã de care beneficiazã clienþii apelând la serviciile IBM România?

Valoarea adãugatã pe care IBM ofurnizeazã clienþilor sãi, prin serviciilecontractate, este conferitã de mai multe

elemente. Pe de o parte, este un avantajde imagine – IBM este un partener debusiness foarte puternic, cu valoare ºinotorietate recunoscute pe plan mon-dial. Pe de altã parte, este vorba de sigu-ranþa pe care o oferim prin responsabi-litatea pe care IBM ºi-o asumã pentrufiecare client în parte. Dincolo denivelul de expertizã ridicat al specia-liºtilor noºtri, cu ani de experienþã prac-ticã, un alt atu îl reprezintã metodologi-ile cu care lucreazã IBM. Procesele inte-grate în aceste metodologii reprezintã ogaranþie a faptului cã un client va primila finalul procesului de implementaretoate livrabilele pe care le-a stabilit,oferindu-i nivelul de predictibilitatedorit. IBM România deþine o compe-tenþã foarte puternicã pe zona de con-sultanþã ºi management de proiect – cuexperienþa ºi certificãrile necesare – ºiavem specialiºti dedicaþi pe zona dearhitecturã ºi design de soluþie, capabilisã identifice ºi sã construiascã soluþiicare acoperã optim cerinþele de businessale clienþilor.

Cum consideraþi cã va evolua piaþa IT localã în 2011?

2010 a fost un an de austeritate, cu oevoluþie platã, companiile drãmuindu-ºifoarte atent bugetele de investiþii. Deºiunii analiºtii sunt sceptici asupra uneiposibile creºteri în 2011, consider cã estevorba de un pesimism exagerat, datoratîn bunã mãsurã faptului cã puþini suntcei care îºi mai asumã „riscul“ unor es-timãri pozitive. Eu personal consider cãva fi un an mai bun, cu o creºtere tem-peratã, în sectorul privat sunt semnalede revenire treptatã, dar un rol impor-tant l-ar putea juca anul acesta sectorulpublic. Pe de o parte, mesajele guverna-mentale vorbesc despre o eficientizare aaparatului administrativ prin îmbunã-tãþirea relaþiei cu cetãþeanul ºi extin-derea gamei de servicii oferite, iar pe dealta s-a atins un nivel mult mai bun decunoaºtere a modului de adresare ºiaccesare a fondurilor europene.

� RADU GHIÞULESCU

ENTERPRISE APPLICATIONS

ERP


ERP HOSTERP HOSTAATT,,beneficiu sau risc?

Ultimele studii pe care le-am citit desprepiaþa globalã de ERP aratã cã în 2010proiectele de profil au durat ºi au costatmai mult. Procentul proiectelor care s-auîntins mai mult decât era planificat a cres-cut de la 35% la 61%, iar al celor care aucostat mai mult decât era bugetat a ajunsde la 54% la 71%. Aceastã „evoluþie”aratã cã majoritatea clientilor are aºtep-tãri nerealiste de la o implementare ERPºi cã probabil, reticenþa de a investi vacreºte în viitor.

Pentru a reduce riscul indus deimplementãrile ERP, pros-pecþii au la dispozitie douãalternative: hostarea aplicaþi-ilor sau accesarea ERP-ului ca

serviciu. Nu cred în succesul pe termenscurt al SaaS în România, din douã mo-tive: ERP-ul în sine nu este cea maipotrivitã aplicaþie care sã fie livratã în-tr-o formã standardizatã, iar piaþa localãîncã nu este familiarizatã cu acest con-cept. Mai mult, dimensiunea redusã apieþei româneºti nu pare a fi mediulpropice pentru un business de volum caERP în regim SaaS. O alternativã maipotrivitã pare însã hostarea aplicaþieiERP într-un centru de date, al furni-zorului soluþiei sau al unui terþ. Hostareaoferã acces la o gamã completã defunþionalitãþi, asemenea unei imple-mentãri obiºnuite, însã aduce o serie debeneficii în termeni de costuri ºi livrare.

Când se justificã hostarea?

Plec de la premiza cã, în România, înmajoritatea cazurilor, discuþiile client-

furnizor au în vedere o implementaretradiþionalã on premises, iar elementulcheie al acestei discuþii îl reprezintã ra-portul funcþionalitãþi versus costuri.Clientul vrea sã creascã funcþionalitãþileºi sã reducã preþul, iar furnizorul urmã-reºte procesul invers. Hostarea soluþiei arputea pune aceastã discuþie pe alte baze ºiar trebui avutã în vedere de clienþii care:

• Au un buget redus care nu le permiteobþinerea tuturor funþionalitãþilordorite

• Nu vor sã investeascã în infrastructurãIT

• Nu au personalul IT care sã gestionezeaplicaþia ºi infrastructura

• Preferã sã plãteascã lunar o singurãfacturã pentru toate operaþiunile dementenanþã (hardware + software +servicii)

• Nu au un business aºezat ºi nici nu ºtiucum vor evolua pe termen de 2-3 ani

• Vor sã reducã timpul de imple-mentare

• Au locaþii multiple, dar nu au ºi oreþea între acestea

• Au angajaþi care lucreazã de acasã saucare schimbã frecvent locaþia.Hostarea nu eliminã costurile cu li-

cenþele software ºi serviciile de cus-tomizare a soluþiei ºi, pentru cã ERP-uleste o soluþie care trebuie sã se mulezepe specificul activitãþii clientului, acesteservicii sunt foarte necesare. Prin ur-mare, plata acestora se va face pe mãsuraderulãrii proiectului. Se eliminã însãcosturile cu infrastructura ºi, cum va-loarea însumatã pentru: server, sistem deoperare, stocare, securitate nu este negli-jabilã, ºi bugetul proiectului ar trebui sãse reducã parþial. Important de reþinutînsã cã hostarea nu eliminã complet cos-turile iniþiale ca în cazul SaaS, dar oferão aplicaþie personalizatã ºi nu una stan-dard. Dincolo de costuri, în economia

proiectului achiziþia acestor elemente,instalarea ºi configurarea lor sunt con-sumatoare de timp ºi resurse. Astfel, sis-temul poate intra în producþie mai re-pede ºi poate genera beneficii peste es-timãri sau aºteptãri. Mai trebuie pre-cizat cã hostarea este compatibilã cu ac-cesul aplicaþiei printr-un client local ºinu limiteazã la utilizarea unui browser.

Existã ºi dubii

Evident existã ºi unele riscuri asociatehostãrii unei soluþii ERP. Unele pot fieliminate printr-o atentã selecþie a furni-zorului, iar altele prin stabilirea unui SLA(Service Level Agreement) mai ferm.Orice manager care se gândeºte la hosta-rea unei soluþii, nu doar ERP, sau primeºteo astfel de propunere ar trebui, înainte dezâmbetul produs de reducerea de costuri,sã se gândeascã la urmãtoarele aspecte:

• Ce poate face dacã furnizorul creºteconsiderabil valoarea lunarã a ser-viciilor?

• Existã ºi costuri ascunse care trebuieplãtite periodic?

• Ce se întâmplã dacã furnizorul dãfaliment? (Au mai fost cazuri, deci sepoate.)

• Ce deþine din ceea ce a plãtit iniþial?Am cãutat pe web oferte pentru ERP

în regim hostat ºi, în mod surprinzãtor, nuam gãsit prea multe, deºi am informaþii cãmai mulþi furnizori au astfel de proiecte.Indiferent de rãspunsurile posibile la în-trebãrile de mai sus, hostarea este o alter-nativã la implementãrile tradiþionale ºilipsa bugetelor va determina tot mai multiclienþi ºi furnizori sã o aducã în discuþie.Cu atât mai mult, când în piaþã circulãpoveºti neplãcute despre proiecte scãpatede sub control ca timp ºi costuri, hostareaar putea fi o soluþie de compromis.

� GABRIEL VAS ILE


Piaþa soluþiilor de Business Intelligence vaînregistra pânã în 2014 câteva schimbãrisemnificative, conform previziunilor Gart-ner. Una dintre acestea este aceea cã, pefundalul „democratizãrii“ utilizãrii acestuitip de aplicaþii ºi al creºterii gradului depenetrare al soluþiilor de BI în mediul en-terprise, se va accelera ºi migrarea aces-tora pe device-uri mobile.

La nivelul anului 2014, aproxi-mativ 33% din aplicaþiile deanalizã ºi raportare vor fi mo-bile, potrivit Gartner. Conformcabinetului de analizã, aceastã

evoluþie spre mobilitate va fi vizibilã ºiîn politicile vendorilor de BI, care îºi vordiversifica portofoliul introducând înofertã soluþii de mobile-BI dedicate pedomenii specifice sau pentru anumitetipuri de activitãþi.

Principalul factor care influenþeazãºi susþine creºterea acceleratã a pieþeisoluþiilor de mobile-BI îl reprezintãadopþia din ce în mai rapidã ºi mai ex-tinsã a smartphone-urilor ºi tabletelor înmediul profesional. Conform analiºtilor,vânzãrile de smartphone-uri au înregis-trat în 2010 o creºtere de 72% la nivelmondial ºi se vor menþine pe un trendascendent ºi în cursul acestui an (43,7%apud IDC).

Pe de altã parte, vânzãrile de tabletecresc ºi ele foarte rapid ºi, potrivit unuistudiu realizat de compania Deloitte, circa25% din tabletele vândute anul acesta(aproximativ 10 milioane de unitãþi) vor

fi destinate mediuluienterprise, reuºind ast-fel sã ajungã din urmãsmartphone-urile. Es-timãrile IDC pentruanul în curs sunt de 44de milioane de tabletevândute în întreagalume, faþã de doar 17milioane în 2010.

Deºi existã scepticicare susþin cã intrareape piaþa profesionalã a tabletelor se vaface, ca ºi în cazul telefoanelor in-teligente, „pe uºa din spate“, fiind adop-tate – într-o primã fazã – de cãtre anga-

jaþi, în scop personal, urmând ca, ulte-rior, sã fie adoptate oficial de cãtremediul profesional, numeroase companiiau „ars“ aceastã etapã, trecând de la

B IB I -ul devine mobil

ºi în România

�� TOTALSOFT, PRINTRE PIONIERII MOBILE-BITotalSoft a oferit încãdin mai 2010 clienþilorsãi posibilitatea de autiliza Charisma Ana-lyzer (soluþia propriede Business Intelli-gence) pe iPad. „Ne-am gândit cã esteun mod mult mai ele-

gant ºi de «show-off» pentru un executiv sã-ºi poatã urmãri activitatea firmei priniPad, în orice moment“, ne-au explicat oficialii companiei, precizând cã oferta nu vafi singura iniþiativã în acest sens. Chiar dacã la ora actualã Charisma Analyzer estesingura aplicaþie din portofoliul TotalSoft portatã pe iPad, compania deþine propriidezvoltatori ºi are o echipã în formare. „Soluþia de BI este uºor portabilã ºi cu apli-cabilitate ridicatã, dar este doar un prim pas. Echipa de R&D se gândeºte ºi la altesoluþii cu aplicabilitate rapidã. Planuri de dezvoltare existã, atât pentru extindereaplatformelor de accesare a soluþiilor actuale, cât ºi de lansare a unor soluþii noidedicate direct iPad. Cum tehnologiile vor fi rescrise ºi adaptate pentru web, o mareparte din soluþii, în special zona de self-service, o vrem accesibilã de pe orice plat-formã/device gen smartphone, inclusiv iPhone sau iPad“, au mai precizat oficialiiTotalSoft, a cãror concluzie finalã la momentul lansãrii era cã: „iPad-ul se bucurã de un interes uriaº din partea caselor de software din toatã lumea. Nu se pune pro-blema dacã, ci când se vor dezvolta aplicaþii de business pe platformele Apple.“


BUSINESS INTELLIGENCE

20

opþionalul „nice to have“ la mãsuri con-crete. Existã deja companii care au optatpentru dotarea angajaþilor mobili cuacest nou tip de device-uri, cei mai fa-vorizaþi fiind membrii echipelor devânzãri ºi ai departamentelor de marke-ting. Bloomberg anunþa încã din iulietrecut cã SAP, unul dintre cei mai mariproducãtori de software business, a adop-tat iPad pentru angajaþi, decizii similarefiind anunþate de cãtre Mecedes-Benz ºiTellabs. Un interes deosebit vizavi detablete manifestã însã ºi sectorul medical,dar ºi zona de retail ºi distribuþie, er-gonomia ºi funcþionalitãþile device-urilorrãspunzând optim cerinþelor specificeacestor douã zone.

Oferta BI mobile

Creºterea interesului în zona enter-prise pentru tablete va genera, inerent,ºi o creºtere a ofertei software. Giganþisoftware, precum SAP ºi Oracle, deexemplu, au dezvoltat deja interfeþe ºiconectori pentru aplicaþiile ERP (En-terprise Resource Planning) ºi CRM

(Customer Relationship Management),astfel încât acestea sã poatã fi accesate depe tablete. Iar dacã þinem cont de volu-mul portofoliului de clienþi al celor douãcompanii, potenþialul de creºtere atabletelor este considerabil.

Vendorii de soluþii BI nu au ratat niciei oportunitatea, aºa cã primele oferte auînceput sã aparã, atât de la jucãtori con-sacraþi pe aceastã piaþã, cât ºi de la firmemai mici. Este adevãrat, însã, cã uneleoferte sunt focalizate încã doar pe zona

de smartphone, un fenomen explicabilavând în vedere debutul relativ recental tabletelor în mediul profesional(comparativ cu cel al telefoanelor inte-ligente). Specialiºtii susþin, însã, cã „re-conversia“ aplicaþiilor pentru a putearula pe tablete poate ºi va fi realizatãfoarte rapid.

Iatã câteva dintre ofertele lansatedeja pe piaþã, ale unor companii cuprezenþã vizibilã ºi pe piaþa localã:

• IBM oferã Cognos 8 Go! Mobileutilizatorilor soluþiei de BI Cog-nos, care poate rula pe Blackberrysau smartphone-uri cu WindowsMobile sau Symbian S60 (3rd Edi-tion);

• SAP oferã SAP BusinessObjects,care poate fi rulat pe terminaleBlackberry, iPhone sau pe smart-phone-uri cu Windows Mobile;

�� RELEVANCE LUCREAZÃ DEJA LA O NOUÃ GENERAÞIE DE SOLUÞII DE BI MOBIL„Relevance deþine propriile soluþii de BI mobil dezvoltate pentruclienþii sãi încã de acum 2 ani, prin intermediul platformeiQlikView. La momentul respectiv, tabletele nu erau utilizate încompanii, iar smartphone-urile aveau capabilitãþi destul de limi-tate, cum ar fi rezoluþia micã. Odatã cu lansarea iPad, interesulcompaniilor pentru BI mobil a crescut, iar în perioada urmã-toare estimãm un trend ascendent pentru portarea aplicaþiilor

de analizã pe device-uri mobile, top man-agementul compani-ilor având cea maimare nevoie sã fieconectat cu evoluþiaafacerii, pentru aanaliza rapid princi-palii indicatori de per-formanþã. În ceea cepriveºte aplicaþiile, fiecã este vorba devânzãri, producþie saulogisticã, dashboard-urile sunt cele maisolicitate, la ele

adãugându-se ºi alte niveluri de analizã detaliatã. CumQlikView este o platformã cu interactivitate ridicatã si are o in-terfaþã graficã de ultimã generaþie, Relevance construieºte apli-caþiile de BI mobil special pentru a rãspunde în câteva secundeoricãrei întrebãri de business pe care o pune utilizatorul. Avândo platformã mobilã puternicã în spate, am reuºit sã dezvoltãmaplicaþii pentru toate dispozitivele mobile care au mare cãutareîn România. QlikView Mobile este oferit gratuit pentru pro-dusele Apple (iPad, iPhone ºi iPod Touch), pentru majoritateadispozitivelor care ruleazã Android ºi pentru Blackberry Bold ºiBlackbery Storm. În 2010, am venit în întâmpinarea clienþilornoºtri ºi le-am oferit analize pe tablete (iPad ºi Android). În2011, acest trend este în continuã creºtere – majoritateaclienþilor ne cer ºi posibilitatea de a extinde sistemul petablete. 2012 credem cã va fi anul în care vom avea mai mulþiutilizatori de QlikView pe tablete mobile decât pe smartphone-uri (...) ºi ne aºteptãm sã fie anul unui boom al cererii de BImobil, odatã cu creºterea pieþei de tablete. De aceea, Rele-vance lucreazã deja cu generaþia a doua de aplicaþii BI mobilepe platforma QlikView, fiind pregãtiþi sã oferim clienþilor noºtri onouã experienþã de lucru pe tablete ºi smartphone-uri.“

IIoonnuuþþ TTooaaddeerr,, MMaannaaggiinngg PPaarrttnneerr RReelleevvaannccee




BUSINESS INTELLIGENCE

21

• SAS oferã suita de aplicaþii SASMobile, care poate rula pe iPhone,BlackBerry ºi smartphone-uri cuWindows Mobile;

• QlikTech oferã soluþia QlikView,care funcþioneazã pe aproape toatetipurile de smartphone ºi, în plus,ºi pe iPad.

Lista jucãtorilor consacraþi este com-pletatã de vendori precum: MeLLmo(oferã soluþiile Roambi Enterprise Server3, Roambi Publisher utility ºi Roambimobile app care se pot integra cu majori-tatea platformelor de BI), Extended Re-sults (oferã PushBI), SoftMaster (oferãSoftMaster Mobile BI care permite acce-sul la Oracle Business Intelligence Enter-prise Edition), Logi Info (oferã LogiXML),MicroStrategy (oferã MicroStrategy Mo-bile), Actuate (oferã BIRT Mobile) etc.

iPad, încã în centrul atenþiei

La momentul actual iPad-ul are încã opoziþie dominantã pe piaþa tabletelor(87,4% conform IDC, 95% - conformStrategy Anlytics), dar care va începe sãse erodeze sub presiunea concurenþei.Pânã când acest lucru se va întâmpla,iPad-ul se bucurã de atenþia vendorilor desoluþii BI mobile, lista de aplicaþii compa-tibile cu produsul Apple fiind destul de

consistentã: • MicroStrategy • ExtendedResults • QlikTech • Roambi • TIBCO • Yellowfin ºi, nu în ultimul rând, com-pania localã TotalSoft (vezi caseta). Laaceºtia se adaugã o serie de vendori cusoluþii BI bazate pe tehnologia Cloud(compatibile cu Safari, browser-ul nativiOS): • JackBe • Jaspersoft • SAP Businessby Design • Tableau • Roll Your Own.

Fenomenul de eroziune a cotei deþinu-te de iPad este însã inerent (în pofidamult-aºteptatei lansãri iPad2), þinând contcã la primele douã evenimente IT ale aces-tui an – Consumer Electronic Show ºi Mo-bile World Congress – au fost prezentatepeste 100 de modele de tablete. Potrivit es-timãrilor IDC, cota de piaþã deþinutã deiPad în 2011 se va diminua treptat, pânã la40-50% în 2012, sub asaltul noilor device-uri lansate de RIM, Motorola, Asus, HP,Dell, Acer, HTC, Samsung etc. Pe de altãparte, platforma Android dezvoltatã deGoogle, care ºi-a fãcut intrarea în forþã ºipe piaþa tabletelor, deþine deja poziþiadominantã pe piaþa smartphone-urilor.Fapt care va obliga vendorii de mobile-BIsã-ºi extindã rapid aria de compatibilitatea aplicaþiilor proprii.


�� DISCUÞII AVANSATEPENTRU PORTAREAAPLICAÞIILOR DE BUSINESS„Companii din sectorul financiar-bancar,telecom, retail, asigurãri se aratã interesatede portarea aplicaþiilor de raportare ºi ana-lizã pe device-uri mobile pentru accesareaKPI’s. Conducerea companiilor are învedere, în principal, informarea ºi analiza întimp real, ceea ce presupune acces la infor-maþii de bazã extrem de utile în luarea de-ciziilor. Având în vedere tendinþa pieþei pen-tru device-uri mobile smart (iPhone, Black-berry, iPad, Windows Mobile), suntem îndiscuþii avansate pentru portarea aplicaþiilorde business pentru a rãspunde cererilorvenite din partea executivilor. Odatã cu ma-turizarea pieþei de BI, suntem pregãtiþi ºipentru portarea aplicaþiilor de acest tip pedevice-uri mobile. Deocamdatã, suntematenþi la bãtãlia care se dã acum pe piaþãîntre diferitele tipuri de platforme. Din punctde vedere al aplicaþiilor care suscitã in-teres, din ceea ce ne-am confruntat pânãacum, în top se aflã rapoartele operaþionalede tip dashboard, care oferã acces facil lainformaþii în timp real. În trendul actual lanivel de echipamente, existã o nevoie deaccesare a informaþiilor de tip tabelar cu ungrad ridicat de sintetizare ºi analizã, carenecesitã utilizarea unui ecran suficient demare pentru a valorifica facil informaþiaafiºatã. Alegerile persoanelor de deciziepentru acest tip de aplicaþii au în vedere înprimul rând acest aspect. Dupã pãrereamea, dimensiunea minimã a ecranuluiporneºte de la 4 inch. Flexibilitatea nu tre-buie pierdutã din vedere, însã scopul mobi-litãþii este de a asigura accesul la informa-þie de decizie în timp real. Tabletele sunt înaria noastrã de interes pentru aplicaþiilebusiness pe care le implementãm.“

AAnnddrreeii CCaauunniiii,, MMaannaaggiinngg PPaarrttnneerr NNoovveennssyyss

�� ACCES LA INFORMAÞII INDIFERENT DE PLATFORMÃ„Senior Software vine în întâmpinarea nevoilor de accesmobil la aplicaþiile de BI prin SeniorVisualBI, un produsdezvoltat pe platforma Tableau Software. În cazul Se-niorVisualBI, disponibilitatea este datã de posibilitatea dea distribui informaþia cãtre angajaþi ºi colaboratori din di-verse locaþii în mod securizat, prin Internet. SeniorVi-sualBI are încorporat un server destinat publicãrii ana-lizelor. Acest server este dezvoltat pe tehnologii «web» ºiasigurã accesul la informaþii indiferent de platformã, atât timp cât existã Internet ºibrowser. Accesul la sistemul BI ºi datele aferente nu mai este limitat de componentahardware, iar informaþia poate fi accesatã de pe orice device desktop sau mobil:smartphone-uri, tablete, calculatoare portabile. Flexibilitatea este un aspect importantpentru cei mai mulþi dintre manageri, iar colaborarea on-line oferã atât mobilitate, câtºi libertate în alegerea device-urilor. (...) SeniorVisualBI aduce o caracteristicã nouãpentru utilizatorii de BI, cea de Self Service. Oricine poate crea vizualizãri interactiveale datelor cu Drag&Drop ºi alte instrumente intuitive, astfel încât noile rapoarte ºianaliza pot fi realizate uºor, fãrã costuri suplimentare.“

LLoorrii HHaaiidduucceessccuu,, DDiirreeccttoorr ddee ooppeerraaþþiiuunnii SSeenniioorr SSooffttwwaarree

Adoptarea CRM în uti l itãþi, evoluþia de la reactiv la proactiv

Soluþiile de management al clienþilor nuau reprezentat pânã acum câþiva ani o pri-oritate realã pentru furnizorii de utilitãþi dinRomânia. Nici acum interesul nu este ma-nifest, însã lucrurile încep sã se schimbe.Lent dar vizibil, sub presiunea liberalizãriipieþei, a normativelor legale ºi, mai ales,a consumatorilor, clienþii finali din ce în cemai bine informaþi ºi mai dispuºi la schim-bare în cãutarea calitãþii.

De la 1 iulie 2007, România deþi-ne o piaþã de energie liberali-zatã, simultan cu alte 13 stateeuropene, realizatã sub presiu-nea directivelor ºi normelor

emise de Uniunea Europeanã. Care au avutca principal obiectiv sã permitã oricãruiconsumator de energie electricã ºi gaze nat-urale sã îºi poatã alege, prin negociere, pro-priul furnizor. Pentru a accelera aceastã li-beralizare, Parlamentul European a adop-tat, în aprilie 2009, un nou pachet legislativprivind piaþa internã a gazului ºi a energieielectrice, care obligã marii jucãtori euro-peni de pe aceste pieþe sã nu mai blochezeaccesul concurenþilor la reþelele de trans-port, condiþie necesarã deschiderii pieþelor.

Premisele existente

Efectele liberalizãrii pe plan local nusunt încã foarte vizibile la momentul ac-tual (raportat la telecom, de exemplu, zonãîn care a existat un monopol similar). Însã,conform estimãrilor analiºtilor, creºtereaconstantã a preþurilor furnizorilor de en-ergie va genera, mai ales pe fundalul crizei

economice ºi a scãderii resurselor finan-ciare, o schimbare lentã dar vizibilã a com-portamentului clienþilor finali, din ce în cemai dispuºi la schimbare în cãutarea ca-litãþii. Care, presaþi de imperativul realizãriide economii la toate nivelurile, vor acordao atenþie din ce în ce mai mare oportu-nitãþii oferite de reglementãrile UE, respec-tiv posibilitãþii de a identifica un furnizor ºiun plan tarifar cât mai apropiat nevoilorproprii.

Pe de altã parte, într-un comunicat pos-tat în noiembrie 2009 pe site-ul AutoritãþiiNaþionale de Reglementare în domeniulEnergiei, ANRE constata la acel momentlipsa de informare a consumatorilor cuprivire la drepturile ºi obligaþiile lor, pre-cum ºi asupra reglementãrilor care stau labaza funcþionãrii pieþei de energie electricãºi cea a gazelor naturale. Cu aceastã ocazie,ANRE semnala interes ºi preocupare scã-zute din partea furnizorilor privind comu-nicarea cu clienþii, ceea ce genereazã ne-mulþumiri constante în rândul acestora.Cele mai multe probleme ridicate de con-sumatori se refereau la relaþiile dificile pecare le au cu furnizorii, ca de exemplu „ati-tudinea ostilã a unor angajaþi, emitereaunor facturi greu de interpretat, impunereanejustificatã a unor costuri profitând de ne-cunoaºterea reglementãrilor, avariereaaparatelor electronice ºi electrocasnice da-torate nerespectãrii parametrilor impuºi înstandardele emise de ANRE, rãspunsuri în-târziate la solicitãri“.

Astfel de situaþii, cu un grad de inci-denþã relativ ridicat pe piaþa localã, undepresiunea liberalizãrii abia începe sã se facãsimþitã, cresc considerabil apetitul pentruschimbarea furnizorului în rândul consu-matorilor. Deºi poate pãrea un scenariu ne-realist, el este perfect realizabil. Schim-barea furnizorului actual de electricitatesau gaze naturale nu dureazã mult – în me-

die aproximativ 30 de zile –, este gratuitãºi oferã posibilitatea identificãrii unui plantarifar cu preþuri mai mici faþã de cele pecare clientul le plãteºte în mod curent. Tre-buie sã recunoaºtem însã cã, ºi în acestecondiþii, schimbarea furnizorului nu esteun fenomen frecvent. Dar sã nu uitãm cã oevoluþie similarã a avut ºi sectorul telecom,unde schimbarea operatorului, care pãrea outopie în anii ’90, este acum extrem de uti-lizatã, odatã cu creºterea concurenþei înacest sector.

Soluþia CRM

Existã deci premise ca estimãrile ana-liºtilor asupra unei reale liberalizãri sãdevinã realitate. O realitate care va im-pune, inerent, ºi o schimbare a modului încare furnizorii de energie electricã ºi gazenaturale interacþioneazã cu clienþii finali.

Poate cã în România nu este încãfoarte vizibilã aceastã schimbare, însã înþãrile vecine ea devine din ce în ce maievidentã. Conform IDC Energy Survey(studiu realizat în iulie 2010), îm-bunãtãþirea serviciilor, a nivelului de loia-litate ºi al gradului de retenþie al clienþiloreste pe locul doi în ierarhia obiectivestrategice ale furnizorilor de utilitãþi dinEuropa Centralã, dupã reducerea cos-turilor operaþionale ºi înaintea îm-bunãtãþirii productivitãþii, creºterii coteide piaþã ºi dezvoltãrii de noi produse.

Plasarea problematicii legate de fideli-zarea clienþilor pe primele locuri în topulprioritãþilor reprezintã un semnal clar cãfurnizorii de utilitãþi încep sã conºtienti-zeze nevoia realã a unor soluþii eficientede management al relaþiilor cu clienþii.Or, soluþiile de tip CRM (Customer Re-lationship Management) pentru astfel decerinþe au fost concepute. Chiar dacã, is-toric, CRM-ul nu a reprezentat o priori-


CRM | UTILITÃÞI


tate realã pentru furnizorii de utilitãþi,contextul actual impune o reevaluare se-rioasã. Realizatã nu doar sub presiunealiberalizãrii pieþei, ci mai ales a nor-mativelor legale. Care existã ºi în Ro-mânia. ANRE a aprobat prin Ordinul nr.86/2009, un regulament care impune fur-nizorilor informarea consumatorilor, sta-bilind ºi modalitãþile prin care trebuie sãse realizeze aceasta. Totodatã, regulamen-tul impune furnizorilor sã elaboreze o„procedurã proprie, privind înregistrarea,investigarea ºi soluþionarea petiþiilorprimite de la consumatori, sã-i informezepe aceºtia cu privire la existenþa acesteiproceduri ºi sã o punã la dispoziþia celorcare o solicitã“.

Toate aceste „impuneri“ ale ANRE-uluiforþeazã practic furnizorii sã adopte o abor-dare focusatã pe client ºi nu doar pe ser-vicii, aºa cum existã de zeci de ani în acestsector. O schimbare pe care CRM-ul, prinarhitectura ºi modelul de business pe careîl promoveazã, o faciliteazã, reprezentând

un suport real în crearea unei noi strategii.Poate pãrea o argumentaþie abstractã,

însã aplicaþiile concrete sunt elocvente. Deexemplu, prin modulul de Service ºi Su-port al unei aplicaþii CRM se pot acoperimajoritatea cerinþelor ANRE, fãrã a mai finevoie sã fie improvizate soluþii ad-hoc,implementate insular, prin care sã se in-troducã informaþii redundante. Prin uti-lizarea CRM-ului în cadrul unui Call Cen-ter dedicat, în paralel cu oferirea de infor-maþii on-line, în varianta Self care (consu-matorul poate accesa pe Internet o serie deinformaþii utile, de la datele de contact aleunei filiale a furnizorului, pânã la valoareafacturii curente, modalitãþi de platã etc.),furnizorii pot obþine îmbunãtãþiri reale aleindicelui de satisfacþie a clientului. Prin in-tegrarea soluþiei de facturare cu cea demanagement al clienþilor se pot realiza oserie de optimizãri care permit economiireale, cuantificabile. Posibilitatea accesãriiistoricului consumatorului (casnic, comer-cial sau industrial), a tuturor interacþiu-

nilor pe care acesta le-a avut cu respectivulfurnizor, posibilitatea segmentãrii ºi ana-lizãrii clienþilor din perspectiva valoriireale pe care aceºtia o aduc respectivuluifurnizor reprezintã informaþii extrem deimportante pentru departamentele deMarketing ºi de Vânzãri. Care pot adresaastfel mult mai exact anumite categorii declienþi, ceea ce, în esenþã, reprezintã o efi-cientizare a procesului de vânzare. În plus,prin introducerea perspectivei analitice, sepot decela din timp categoriile de clienþicare prezintã un risc ridicat de dezertarestabilindu-se mãsuri concrete de prevenirea acestui eveniment.

Toate aceste exemple au la bazã, însã,ipoteza unui comportament proactiv faþãde consumatori din partea furnizorilor.Ipotezã infirmatã, parþial, de regulamen-tul impus de ANRE. Parþial pentru cã,totuºi, în 2010, lucrurile au început sã seschimbe ºi în acest domeniu ºi continuã sãevolueze.


Cu marje de profit în scãdere ºi clienþi care pretind îmbunãtã-þirea calitãþii serviciilor, reprezentanþii sectorului utilitãþi cautãmetode pentru a optimiza munca de rutinã a tehnicienilor dinteren. Unul dintre procesele care poate beneficia de o sporireconsiderabilã a eficienþei prin adoptarea unei soluþii IT de au-tomatizare este colectarea datelor.

Dispunând de un terminalmobil, tehnicienii colecteazãautomat informaþii precum:consumul, integritatea contoru-lui, diagnosticul instalaþiei,transmiþându-le în timp real lasediu pentru evaluare, prin in-termediul serviciului de dateoferit de orice reþea de tele-fonie mobilã. Automatizareaacestui proces eliminã eroriledatorate colectãrii manuale adatelor ºi sporeºte considerabilnumãrul de contoare citite. Pelângã acurateþea informaþiilor

din sistem, o soluþie automatizatã de colectare a datelor îmbunã-tãþeºte fluxul de numerar, reducând ciclul de platã al clienþilor. Soluþiile de tip Field Service implicã utilizarea terminalelor mo-bile rugged. Fiind rezistente la cãzãturi conform standarduluiMIL-STD 810G ºi sigiliate împotriva apei ºi prafului, termi-nalele mobile Intermec CN70 (cel mai performant terminalmobil rugged din piaþã), CN50, CN4 ºi CN3 sunt pregãtite sãofere, pe termen lung, o platformã de calcul solidã ºi versatilã. Un bun exemplu de aplicaþie care integreazã terminale mobile produse de Intermec, lider la nivel global pentru echipamenterugged dedicate colectãrii/prelucrãrii automate a datelor, este We Energies, o companie americanã specializatã în furnizarea de gaz ºi electricitate în Wisconsin ºi Michigan. Operatorii mobilipot descãrca la începutul zilei ruta de culegere a datelor alocatãde cãtre superior, confirmând în timp real acoperirea locaþiilor.În calitate de Platinum Partner ºi Centru de Service Autorizat Intermec împreunã cu experienþa acumulatã în furnizarea de terminale mobile pentru citirea contoarelor, Total Technolo-gies (tel: 0372.317.714; [email protected];[email protected]) furnizeazã soluþii hardware rugged însoþite de servicii suport de cea mai bunã calitate, certificate de producãtor ºi confirmate de clienþii de referinþã.

Colectarea automatã a datelor – citirea contoarelor



UTILITÃÞI | CRM

23

CERCETARE

REFORME


Sistemul de cercetareromânesc, conectat

la reformele europene

Concentrarea resurselor, reducerea birocraþiei,deschiderea internaþionalã ºi stimularea cer-cetãrii aplicative ºi industriale sunt principiigenerale, implementate de orice þarã caredoreºte sã fie competitivã pe terenul plat aleconomiei globale ºi, mai ales, în competiþiapentru resurse umane. În urmãtoarele sãp-tãmâni ºi luni, vor fi introduse o serie de re-forme care vor nivela terenul de joc în sistemulde cercetare românesc, pentru a permite ocompetiþie realã pentru resurse, conformbunelor practici internaþionale. Astfel, fiecareleu public va ajunge acolo unde el poate ge-nera efectele ºi rezultatele cele mai impor-tante ºi relevante internaþional.

Context

Jurnalistul, eseistul ºi autorul ThomasFriedman, triplu laureat al premiuluiPulitzer, este celebru printre altele ºi pen-tru modul în care a rezumat efectele glo-balizãrii economice: „The world is flat.” -Lumea este platã. Imaginea pe care a încer-cat sã o transmitã este aceea a unui terende joc plat, adicã echitabil, propice com-petiþiei libere. Ideea esenþialã este cã, în-

tr-o lume unde cortinele, din orice mate-rial ar fi ele, sunt tot mai puþine ºi maistrãvezii, în care tehnologia comunicãrii adevenit mult mai rãspânditã decât apa potabilã ºi graniþele nu mai constituie un obstacol în calea ideilor noi, nimic numai stã în calea competiþiei libere pentruresurse financiare, resurse naturale, dar,mai ales, pentru resurse umane. Într-olume platã secretul succesului este capaci-tatea de formare ºi/sau de atragere a resur-sei umane creative, adaptabile, inovatoare,competitive.

De altfel, dupã cum reiese ºi din isto-ria dezvoltãrii economice în þãri precumCoreea de Sud, Taiwan, Europa de Vestdupã al doilea rãzboi mondial, ºi mai re-cent China ºi India, cele trei verigi esen-þiale în lanþul competitivitãþii sunt în-vãþãmântul superior, cercetarea ºi trans-ferul tehnologic ºi inovarea. Acele þãricare au înþeles cã aceste trei ingredientetrebuie sã funcþioneze armonios împre-unã sunt campionii competiþiei globale.

În acest context, România a fost, pânãla criza care a început în 2008, într-ozonã crepuscularã, în care, deºi cetãþeniipãreau sã fi sãrit cu entuziasm în apaadâncã a competiþiei globale, la nivel depolitici publice ea rãmãsese, de fapt, înaceeaºi izolare de lungã tradiþie comu-nistã. Rezultatul a fost cel cunoscut: stag-nare, rãmânere în urmã ºi migraþia ma-sivã a resursei umane competitive sprevest. Citându-l tot pe Thomas Friedman:„oamenii au votat cu picioarele”, plecând,

ºi nu oricine, ci exact cei doritori sã în-frunte competiþia într-o „lume platã”, înstrãinãtate.

Pentru a pondera, parþial, diagnosticul,trebuie sã menþionãm ºi cã aceastã schim-bare de paradigmã, cãtre o interconectareglobalã, a afectat puternic chiar ºi þãri multmai dezvoltate, forþându-le sã punã în apli-care planuri ambiþioase de reformã. Spreexemplu, Franþa este pe cale sã finalizeze oreformã ambiþioasã ºi profundã a sistemu-lui de învãþãmânt superior ºi cercetare. Gu-vernul italian a promovat, cu dificultate, oreformã parþialã, dar importantã. Portu-galia a implementat, cu remarcabilã rapi-ditate ºi eficienþã, o reformã a universitã-þilor, consideratã un model într-un raportoficial al OECD. Mai aproape de noi, Polo-nia este, de asemenea, în plinã reformã acercetãrii. Dupã cum vom vedea, toateaceste reforme converg spre aceleaºi prin-cipii fundamentale, pe care AutoritateaNaþionalã pentru Cercetare ªtiinþificã s-aangajat sã le implementeze, încã de la în-ceputul anului 2010.

Principalele direcþii de reformare

Principiile care stau la baza actualei re-forme au fost amintite în repetate rânduri,în rapoarte, pacte sau analize interne sauinternaþionale. Este vorba, în primul rând,de nivelarea terenului de joc pentru a des-chide cu adevãrat competiþia pentru re-surse publice: principiul finanþarea urmea-zã performanþa. Bugetul cercetãrii nu este

Dr. Alexandru I. CãbuzConsil ier al Preºedintelui

Autoritãþi i Naþionale pentru Cercetare ªtiinþif icã[email protected]

CERCETARE

REFORME

25

un buget de ajutor social, menit sã menþinãîn viaþã structuri ºi instituþii depãºite dedecenii. Resursele trebuie concentrateacolo unde ele pot crea rezultate, sinergiiºi, în ultimã instanþã, masa criticã necesarãrezultatelor cu adevãrat importante. În aldoilea rând, este vorba de reducerea biro-craþiei ºi de descentralizare, pentru a elimi-na unele dintre principalele obstacole ad-ministrative din viaþa de zi cu zi a cercetã-torilor. În al treilea rând, este vorba de des-chiderea sistemului naþional, reatragerearesursei umane din diaspora, stimularea co-laborãrilor cu echipe din strãinãtate, atra-gerea fondurilor europene. Iar în ultimulrând, dar poate cel mai important, stimula-rea colaborãrii între sistemul public decercetare ºi mediul economic.

În urmãtoarele rânduri voi explicitamãsurile implementate în fiecare dinaceste patru direcþii. O mare parte auechivalent în alte þãri, în special Franþa ºiPolonia, ºi se regãsesc printre recoman-dãrile unor studii independente, precumcel comandat de Comisia Europeanã (ra-portul INNOVA).

1. Concentrarea resurselorÎn acest sens, existã douã direcþii prin-

cipale de acþiune. Este în primul rând nevoie de o ra-

diografie a sistemului, pentru a determinazonele cu potenþial de dezvoltare la stan-darde internaþionale. Actualmente, sis-temul naþional de cercetare este fragmen-tat, între universitãþi, institute sub tuteladiferitelor ministere, cele din coordonareaANCS, plus cele douã academii, Academia

Românã ºi Academia de ªtiinþe Agricole ºiSilvice. Aceastã fãrâmiþare stã la originealipsei de coerenþã a alocãrii fondurilor decercetare. Ea este abordatã prin introdu-cerea unui instrument unic de eevvaalluuaarree ººiiccllaassiiffiiccaarree iinnssttiittuuþþiioonnaallãã,, la nivel naþional.Ordonanþa Guvernului 57/2002, modifi-catã, introduce procedura evaluãrii insti-tuþionale de cãtre echipe formate în pro-porþie de cel puþin 50% din experþi dinstrãinãtate. Aceastã evaluare este obligato-rie pentru a primi finanþare instituþionalãde la bugetul de stat. În acest fel, fondurilepublice vor fi folosite pentru a susþinenumai cele mai performante instituþii, re-alizându-se ºi o reducere masivã a poveriibirocratice aferente (cf. punctul 2 mai jos).

Cea de-a doua direcþie de acþiune înacest sens este susþinerea proiectelor ma-jore de cercetare, în special cele organizateîn jurul aderãrii României la CERN ºi înjurul celui mai mare proiect de cercetareºtiinþificã realizat vreodatã în România, Ex-treme Light Infrastructure - NuclearPhysics (ELI-NP). Cel mai puternic laserdin lume va fi construit pe platforma de laMãgurele, lângã Bucureºti, din 80% fon-duri europene. Acest proiect, precum ºiproiectele din cadrul CERN sunt oportu-nitãþi pentru a crea campioni naþionali sauchiar regionali, cu ºansa de a dezvolta mmaassaaccrriittiiccãã necesarã obþinerii rezultatelor deexcepþie.

2. Eliminarea obstacolelor create de centralizare ºi birocraþie

În România, în prezent, existã douã ob-stacole majore care împiedicã dezvoltarea

cercetãtorilor creatori de ºcoalã: în primulrând pprroobblleemmaa rreessuurrsseeii uummaannee,, atrase înstrãinãtate sau în mediul privat de salariisuperioare, ºi apoi pprroobblleemmaa mmeeddiiuulluuii ddeecceerrcceettaarree,, de prea multe ori ostil perfor-manþei, împovãrat de o birocraþie sufo-cantã ºi agresivã.

Numeroase modificãri legislative ºi deprocedurã au fost introduse sau urmeazã afi introduse pentru a reduce povara biro-craticã. Un prim exemplu este eliminareaatestãrii instituþiilor de cercetare, care era obarierã birocraticã fãrã echivalent în UE.Dar principala acþiune în acest sens este co-masarea celor trei agenþii de finanþare în-tr-una singurã, UEFISCDI, care sã creeze ointerfaþã coerentã, uniformã ºi eficientã cucomunitatea de cercetare. Mãsuri asemã-nãtoare au fost luate în Franþa ºi Polonia ºisunt recomandate de raportul INNOVA.În viitor, formularele, raportãrile ºi decon-tãrile vor fi mai uniforme, mai simple ºimai rapide, iar numãrul de aprobãri ºi ates-tãri mai mic. Existenþa unei singure agenþiiexecutive de conducere a programelor decercetare întãreºte, de asemenea, capaci-tatea ANCS de a obþine informaþii perti-nente pentru elaborarea strategiei de dez-voltare a cercetãrii ºi de a acþiona mai rapidºi mai coerent în întâmpinarea schim-bãrilor ce pot apãrea în mediul academic,social sau economic. UEFISCDI devineprincipalul instrument prin care ANCS vaputea implementa o ppoolliittiiccãã aa cceerrcceettããrriiii ddeettiipp „„ddeemmaanndd--ddrriivveenn””..

DRAGOª CIUPARU, PREªEDINTE ANCS:„Am venit la ANCS cu intenþia de a realiza câteva obiective importante: concentrarearesurselor, reducerea birocraþiei, deschiderea internaþionalã ºi stimularea cercetãriiaplicative ºi industriale, toate acestea subsumate principiului general de finanþare a performanþei, oriunde existã ea. Am certitudinea cã toate aceste proiecte pot fi realizate, deoarece beneficiem de sprijinul unei echipe profesioniste în cadrul ANCS,echipã cu foarte multã experienþã ºi care are capacitatea de a implementa mãsuri care sã valorifice tot potenþialul cercetãrii româneºti. De asemenea, am ºansa sã lucrez cu oameni foarte buni, riguroºi, cu foarte multã energie ºi îi numesc aici pe consilierul meu personal, Alexandru Cãbuz, ºi pe Rãzvan Florian, consilierul pe probleme de cercetare al Ministrului Educaþiei. Cred cã împreunã ºtim ºi putem sãfacem ceea ce este necesar pentru cercetarea româneascã”.


CERCETARE

REFORME


3. Deschidere internaþionalãÎn linie cu tendinþa din restul Europei,

buna practicã în domeniul evaluãriicercetãrii este folosirea experþilor strãini.Puþine sunt þãrile suficient de mari încâtevaluarea internã sã fie imparþialã, obiec-tivã ºi liberã de conflicte de interese. 30%din evaluatorii programelor franceze decercetare sunt strãini. Polonia, de aseme-nea, a introdus recent evaluarea cu experþistrãini. Iar la noi, modificãrile legislativerecente introduc obligativitatea folosirii acceell ppuuþþiinn 5500%% eevvaalluuaattoorrii ddiinn ssttrrããiinnããttaatteepentru fiecare proiect de cercetare evaluat,inclusiv proiectele de burse doctorale, pre-cum ºi pentru evaluãrile instituþionale.

Toate competiþiile pentru proiecte decercetare sunt deschise ºi pentru ccaannddiiddaaþþiiiiddiinn ssttrrããiinnããttaattee care doresc sã lucreze în in-stituþii româneºti. Astfel, un obstacol biro-cratic major în calea reintegrãrii cercetãto-rilor din diaspora a fost înlãturat.

Referitor la programele europene decercetare, acestea sunt concepute pentru astimula internaþionalizarea comunitãþiloracademice ale þãrilor membre. ªi totuºi,rata de absorbþie a fondurilor europene decercetare este foarte scãzutã în România,datoritã complexitãþii acestor instrumentede finanþare ºi a competiþiei intense.Aºadar, pentru a complementa competiþi-ile europene, ANCS va susþine în specialddeezzvvoollttaarreeaa ppuutteerrnniiccãã aa pprrooggrraammeelloorr bbiillaa--tteerraallee cu alte state, în special cele cueconomii dezvoltate, prin instrumente maisimple ºi mai accesibile cercetãtorilorromâni, pentru a stimula colaborãrile in-ternaþionale.

4. Colaborãrile între sistemul publicde cercetare ºi mediul economic

Legea cercetãrii modificatã (OG57/2002) conþine mãsuri importante destimulare a unui mmeeddiiuu ddee cceerrcceettaarree aannttrree--pprreennoorriiaall.. Transferul tehnologic este faci-litat prin intermediul clarificãrii dreptuluide proprietate asupra rezultatelor cer-cetãrilor finanþate din fonduri publice. Se

reglementeazã explicit, de asemenea, posi-bilitatea institutelor de a crea întreprinderiinovatoare în scopul realizãrii transferuluide tehnologie cãtre economie.

Noul Consiliu Naþional pentru Dez-voltare ºi Inovare este înfiinþat (HG475/2007) cu misiunea de a concepe, im-plementa ºi monitoriza instrumente de fi-nanþare destinate susþinerii colaborãrilorîntre universitãþi sau institute ºi agenþi eco-nomici sau instituþii private de cercetare.Aproximativ jumãtate din membrii aces-tuia vor fi cercetãtori ºi manageri dinmediul privat high-tech.

ANCS susþine, de asemenea, una din-tre iniþiativele legislative cele mai impor-tante pentru atragerea cercetãrii industrialeîn România: legea brevetelor de serviciu.Acest proiect este menit sã clarifice, sã sim-plifice ºi sã debirocratizeze relaþiile dintre

angajatori ºi angajaþi, din punctul de vedereal proprietãþii intelectuale.

Concluzie

Statisticile internaþionale aratã o core-laþie puternicã între competitivitatea ºti-inþificã a unei þãri ºi competitivitatea eco-nomicã a acesteia. Dintre cele mai compe-titive 10 economii ale lumii1, 6 se regãsesc,de asemenea, printre cele mai productive10 comunitãþi ºtiinþifice (mãsurat în numãrde citãri raportat la produsul intern brutcf. Figura 1). Ambele clasamente sunt con-duse de aceleaºi douã þãri: Elveþia ºi Suedia.Lecþia este clarã: într-o lume platã perfor-manþa în cercetare ºi performanþa econo-micã merg mânã în mânã, iar creativitateaeste cea mai bunã garanþie a dezvoltãrii ºiprosperitãþii durabile.

1 The Global Competitiveness Index, 2010-2011.

Pe axa Y apare numãrul de citãri raportat la Produsul Intern Brut (PIB), iar pe axa X apare PIBul pe cap de locuitor pentru un grup de 24 de þãri.

Datele sunt extrase din clasamentele Scimago disponibile la www.scimagojr.com ºi de pe CIA World Factbook disponibilã la www.cia.gov. Citãrile sunt contabil izate pentru perioada

1996-2009, iar datele referitoare la PIB sunt ultimele disponibile, pentru anul 2010. O analizã mai veche pe baza unor date din alte surse este, de asemenea, disponibilã în

Nature, 430, 311 (2004) ºi conduce la aceleaºi concluzii.

CERCETARE


SEMICONDUCTORS WORLD

27

Infineon Technologies a primit Premiul deInovaþie al industriei germane pentru ceamai bunã inovaþie tehnologicã, în cadrulunei ceremonii de galã care a avut loc pedata de 19 februarie 2011 la Centrul deCongrese din Frankfurt. La categoria între-prinderilor mari, acest premiu prestigios afost acordat tehnologiei de securitate „Integrity Guard” dezvoltatã de Infineon.Este a treia oarã când Infineon primeºteaceastã distincþie. În afara Infineon, nicioaltã companie din Germania nu a câºtigatpremiul de mai multe ori, în ultimii 10 ani.Premiul i-a fost înmânat lui Peter Bauer,CEO al Infineon Technologies AG, de cãtreProf. Dr. Annette Schavagan, MinistrulFederal German al Educaþiei ºi Cercetãrii.

„Inovaþia este ºi trebuie sã fie ADN-ulnostru. Fãrã chip-uri nu va fi niciun pro-gres, nu vor fi maºini electrice, reþele inte-ligente ºi nici securitate în lumea digitalã.Inovaþia este produsul dintre ingeniozita-tea ingineriei ºi cultura inovaþiei. Acestpremiu prestigios aratã cã Infineon areamândouã aceste ingrediente ale inovãrii.El confirmã performanþa în inovare a ingi-nerilor noºtri, cãtre care îmi îndrept celemai calde mulþumiri”, a declarat PPeetteerrBBaauueerr,, CCEEOO IInnffiinneeoonn TTeecchhnnoollooggiieess AAGG

Infineon a dezvoltat tehnologia de se-curitate „Integrity Guard” pentru a oferi unnivel ridicat de protecþie de lungã duratãpentru datele sensibile din aplicaþii, cum ar

fi cardurile de credit, documentele elec-tronice de identificare (de exemplupaºapoarte, cãrþi de identitate). Chip-urilede securitate convenþionale nu vor maiface faþã foarte curând cerinþelor acestoraplicaþii. În timp ce aceste chip-uri sto-cheazã datele într-o formã criptatã, datelesunt decriptate pentru prelucrare ºi astfelse expun atacurilor hackerilor. Cu „Inte-grity Guard”, informaþiile sensibile rãmâncriptate în timpul transmisiei ºi prelucrãrii.Chiar dacã datele ar putea fi interceptate,semnalele criptate nu vor fi de niciun folospentru hackeri.

În plus faþã de criptare completã on-chip de-a lungul întregului traseu de date(CPU, EEPROM, Flash, ROM si RAM,memoria cache ºi adrese), chip-urile de se-curitate Infineon cu „Integrity Guard” audouã unitãþi centrale de prelucrare (CPU)ºi un sistem sofisticat de detectare a ero-rilor. Cele douã CPU fac o verificare în-cruciºatã reciprocã în mod continuu ºi de-tecteazã dacã operaþiile aritmetice au fostexecutate corect sau dacã a fost lansat un

atac. În cazul în care controller-ul de secu-ritate detecteazã o eroare sau o tentativã deatac, se iau acþiuni protective: de exemplu,operaþiunea respectivã este anulatã.

Familia de produse SLE 78 care folo-seste tehnologia de securitate „IntegrityGuard” a obþinut toate certificãrile impor-tante necesare pentru a fi utilizatã în apli-caþii guvernamentale ºi de plãþi. Biroul Fe-deral German pentru Securitatea Infor-matiei (BSI) a cerificat standardul ridicat desecuritate realizat de cãtre Infineon ºi i-aacordat certificatul recunoscut internaþio-nal EAL 5+. Pentru utilizarea în cardurilebancare, produsele SLE 78 au primit apro-bãri în conformitate cu standardul inter-naþional EMVCo (Europay International,Mastercard, Visa) ºi schema germanã deplãþi ZKA (Zentraler Kreditausschuss).

30 de ani lider pe piaþa cardurilor cu circuite integrate securizate

Infineon este liderul mondial pe piaþacardurilor cu circuite integrate securizatede peste treizeci de ani. Conform celui mairecent studiu al companiei de cercetare apieþei Frost & Sullivan, realizat în oc-tombrie 2010, Infineon a deþinut în 2009 ocotã de piaþã de 27% (1,76 miliarde USD)din piaþa mondialã a cardurilor cu circuiteintegrate securizate.

Dezvoltarea „Integrity Guard” a fostsponsorizatã de cãtre Ministerul FederalGerman pentru Educaþie ºi Cercetare(BMBF). „Integrity Guard” a fost inventatîn München, Germania. Produsele SLE 78cu „Integrity Guard” au fost dezvoltate încea mai mare parte în München ºi în Graz– Austria. Chip-urile SLE 78 sunt produseîn Dresda – Germania ºi se planificã fabri-carea lor ºi în Burlington, Vermont – SUA.


Ingeniozitatea Infineon, rãsplãtitã de industria germanã

· În ultimii 10 ani compania a primit cele mai multe premii pentru inovaþie

Peter Bauer, CEO Infineon Technologies AG, ºi Dr. Helmut Gassel, Directorul Diviziei

Chipcards & Security, în momentul premierii

CERCETARE

MATERIALE AVANSATE


Având în vedere cã materialelepolimerice sunt utilizate înindustria energeticã ºi, bine-înþeles, în energetica nu-clearã pentru fabricarea de

izolaþii electrice, amortizoare de vibraþii,membrane separatoare pentru circuitelede rãcire, garnituri de etanºare pentrudelimitarea zonelor cu risc de conta-minare sau pentru agregatele genera-toare de energie termicã ºi electricã,ICPE-CA a abordat printre direcþiile saleprioritare de cercetare ºi aspecte legatede dezvoltarea ºi îmbunãtãþirea para-metrilor materialelor polimerice.

În exploatarea instalaþiilor în careaceste materiale sunt utilizate, problemaprincipalã este legatã de securitatea ºimenþinerea constantã a calitãþii nomi-nale. Cauzele principale ale degradãriiaccelerate a materialelor polimerice, ºiimplicit a limitãrii drastice a timpului deutilizare, sunt cãldura, energia radiaþi-ilor, oxigenul ºi, nu în ultimul rând, acþi-unile directe ale solicitãrilor mecanice,termice ºi chimice.

Luând în considerare aceste aspecte,în laboratoarele ICPE-CA, cu ajutorulexperienþei acumulate în decursul a celpuþin 20 de ani de activitate, s-au creatpremisele dezvoltãrii acestor materialeprin aditivarea materialelor polimericeprimare cu compuºi antioxidanþi,compuºi cu eficienþã ridicatã înmenþinerea integritãþii fiziceºi chimice a materialului debazã.

„Soluþia dezvoltatã deICPE-CA se referã la in-troducerea în compoziþiaproduselor, încã din etapade fabricaþie, a unor aditivieficienþi, antioxidanþi speci-fici, care sã blocheze pe un inter-val de timp cât mai lung procesul deîmbãtrânire oxidativã. Concret, aceºti

compuºi de stabilizare vor întârzia de-precierea materialului, ceea ce va con-duce la o perioadã de garanþie mai lungã,în funcþie de eficienþa de stabilizare“,afirmã dr. Traian Zaharescu, CS grad1,ICPE-CA.

Materiale performante pentru industria nuclearã ºi cea alimentarã

Ilustrarea acestui potenþial tehno-logic dezvoltat de ICPE-CA este susþi-nutã ºi de ultimele realizãri în domeniulîmbunãtãþirii performanþelor funcþio-nale ale materialelor polimerice. Astfel,printr-un proiect derulat de ICPE-CA,în cadrul Programului Naþional de Ino-vare, a fost elaboratã tehnologia de fa-bricaþie a unor repere importante pen-tru turbinele folosite în centralele nu-cleare (O ring-uri, membrane deetanºare, amortizoare) pe bazã de elas-tomeri etilen-propilenici.

În cadrul acestui proiect, printr-o co-laborare cu ROSEAL S.A. Odorheiul Se-cuiesc, au fost omologate materialepolimerice modificate cu antioxidanþifenolici eficienþi, care extind durata deviaþã a materialului de bazã la circa 30de ani, în condiþiile centralelor nucleare(doza tehno-

logicã ºi temperatura camerei) sau la 5-10 ani în condiþii de expunere maximã(temperatura mediului 500C ºi doze deiradiere de 0,1-0,4 kGy/h).

Aceastã performanþã poate fi extinsãºi în cazul multor altor aplicaþii în caremediul de utilizare a produselor poli-merice este agresiv, în care depreciereacalitãþilor funcþionale ale materialuluiare viteze de neacceptat. Prin aditivareaprodusului polimeric de bazã se asigurã,implicit, o frecvenþã redusã a operaþiilorde întreþinere, fãrã a împieta siguranþaîn exploatare.

Un al doilea exemplu de dezvoltarede materiale de înaltã performanþã rea-lizate de ICPE-CA este obþinerea de foliide polietilenã aditivatã cu antioxidanþinaturali (extracte din plante), cu imple-mentare adecvatã în industria ambala-jelor pentru produsele alimentare.

Calitatea de compatibilitate perfectãîntre produsul de ambalare, care conþineantioxidanþi naturali, ºi factorul umaneste definitã de acþiunile terapeutice aleextractelor naturale. În plus, aceºti an-tioxidanþi, pe lângã proprietatea de con-servare a calitãþii ambalajelor pe duratefoarte lungi ºi calitatea de promotori aiunei bune stãri de sãnãtate, prezintã o ac-tivitate antioxidantã remarcabilã, chiar

mai pronunþatã decât antioxidanþiicomerciali de sintezã analogi,

dupã aplicarea operaþiei de sterilizare cu radia-

þii ionizante (radiaþiigama sau electroniacceleraþi).

Acest „trata-ment” propus deICPE-CA se aplicã

deja cu succes în ma-rile unitãþi economice

de profil din þãrile puternicindustrializate sau emergente.

� BIROUL DE PRESÃ ICPE-CA

ICPE-CA îmbunãtãþeºte performanþele

materialelor polimerice

O ring-uri

CERCETARE


PROIECTE

29

În spiritul respectului pentru comuni-tate ºi mediu, oraºul Craiova deruleazã unproiect amplu de cercetare aplicatã cu ca-racter demonstrativ, finanþat prin Progra-mul Cadru 7 al UE - proiectul MMOODDEERRNN --MMoobbiilliittaattee,, DDeezzvvoollttaarree ººii RReedduucceerreeaa CCoonn--ssuummuulluuii ddee EEnneerrggiiee.

Proiectul are 21 de parteneri ºi se aplicãîn 4 oraºe europene: Craiova–România,Brescia–Italia, Coimbra–Portugalia ºi Vito-ria-Gasteiz–Spania, Craiova fiind oraºul coordonator al întregului proiect (detalii:hhttttpp::////wwwwww..cciivviittaass--iinniittiiaattiivvee..oorrgg//cciittyy__mmaapp..pphhttmmll??llaann==eenn)).

Misiunea proiectului MODERN esteaceea de a creºte calitatea vieþii ºi a mediu-lui în oraºe, prin implementarea unui pa-chet de mãsuri integrate, care sã conducãla reducerea consumului de energie, la re-ducerea poluãrii rezultate din transport ºila creºterea gradului de mobilitate urbanã.

Proiectul este implementat în Craiovaprintr-un parteneriat între Primãria mu-nicipiului ca element decizional, IPACIFATT Craiova executant cercetare-proiectare ºi RAT Craiova ca aplicant.

Dezvoltarea localã a oraºului Craiova,care s-a accelerat in ultimii ani, se bazeazãpe numeroase politici locale integrate, des-chidere ºi receptivitate faþã de eforturileComisiei Europene de a gãsi soluþii pentruun echilibru între cerinþele de mediu ºinevoia acutã de mobilitate, fie cã este vorbade mobilitatea pietonilor sau mobilitate pe„patru roþi”.

Proiectul se deruleazã pe o duratã de 4ani ºi ne aflãm acum în cel de-al treilea ande implementare, la începutul etapei dedemonstrare pentru cele mai multe dintremãsurile de intervenþie. Proiectul acoperão arie largã de aspecte ale transportuluipublic urban pentru a demonstra cã sepoate acþiona în diferite moduri pentru acrea echilibru ºi armonie între furnizorii deservicii de transport, utilizatori, membri ai

comunitãþii ºi mediu. Noutãþile tehnolo-gice pe care le aduce proiectul MODERNpentru oraºul Craiova sunt:1. IInnttrroodduucceerreeaa ccoommbbuussttiibbiilliilloorr aalltteerrnnaattiivvii::

s-a înlocuit motorina cu amestec 20%biodiesel pentru 10 autobuze dinCraiova.

2. TTrraannzziiþþiiaa sspprree aauuttoobbuuzzee ccuu nniivveell rreedduussddee ppoolluuaarree:: se vor analiza diferite sursede finanþare pentru achiziþia de auto-buze ecologice care au consum redus decombustibil, nivel redus de poluare ºicare oferã cãlãtorilor condiþii optime detransport. S-au achiziþionat deja 17 au-tobuze ºi anul acesta se vor cumpãra alte20 de autobuze noi.

3. SSiisstteemm ddee rreedduucceerree aa ccoonnssuummuulluuii ddeeeenneerrggiiee llaa ttrraammvvaaiiee ººii aaccoorrddaarree ddee pprriioo--rriittaattee aacceessttoorraa îînn iinntteerrsseeccþþiiii:: s-au moder-nizat 9 tramvaie, prin dotarea acestoracu chopper-e ºi calculatoare de bord,echipamente care vor contribui la re-ducerea cu cca. 40% a consumului deenergie electricã. Soluþia tehnicã pentruchoppere aparþine colectivului de tehni-cieni din Craiova ºi este brevetatã.Echipamentele pentru acordarea priori-tãþii sunt incluse în calculatorul de bord.

4. SSiisstteemm iinntteeggrraatt ddee ttaaxxaarree:: sistemul seaplicã pe 80 de autobuze ºi 27 de tram-vaie ºi va fi definitivat în cursul acestuian. Vor fi instalate câte 2 verificatoare ºiun computer de bord în fiecare mijloc detransport, precum ºi 30 de automate pen-tru eliberarea tichetelor/cardurilor de

cãlãtorie în staþii, toate fiind conectate lacentrul de management care va primi ºianaliza în timp real datele de pe trasee.

5. PPrrooggrraamm ddee sseeccuurriittaattee ppeennttrruu ttrraannssppoorr--ttuull ppuubblliicc îînn CCrraaiioovvaa:: pentru combatereaunui comportament necinstit, antisocialºi a fenomenului de vandalizare s-au in-stalat camere de supraveghere în 10 sta-þii, 10 autobuze ºi 5 tramvaie. Acesteavor transmite imagini la centrul de ma-nagement pentru intervenþia rapidã ºiizolarea acelor cãlãtori care genereazãprobleme.

6. SSeerrvviicciiii fflleexxiibbiillee ppeennttrruu zzoonneellee iinndduussttrrii--aallee aallee CCrraaiioovveeii:: dezvoltarea unui servi-ciu de tip car-pooling (împãrþirea uneimaºini proprii cu mai mulþi colegi pen-tru transportul la serviciu) ºi amenajareaunei parcãri dedicatã acestui serviciu.

7. SSiisstteemmee ddee mmaannaaggeemmeenntt aall vveehhiiccuulleelloorr::prin proiectul MODERN s-au echipat 80de autobuze ºi 27 de tramvaie cu sistemeGPS ºi 20 de staþii au fost dotate cu pa-nouri electronice pentru afiºarea în timpreal a timpului pânã la sosirea în staþie aurmãtorului autobuz. Întregul sistemeste controlat prin centrul de manage-ment pentru transport public.

IInnffoorrmmaaþþiiii ssuupplliimmeennttaarree:: wwwwww..mmooddeerrnn..iippaaccvv..rroo

Sã dãm un plus de valoare timpului,

mediului care ne înconjoarã

ºi mobil itãþi i oamenilor

EECCHHIIPPAA PPRROOIIEECCTTUULLUUII MMOODDEERRNN -- CCRRAAIIOOVVAA

•• GGaabbrriieell VVllããdduuþþ - SC IPA CIFATT Craiova:

Coordonator Proiect MODERN;

[email protected];

Tel 0251-412 775;0722 715 604•• DDoorreell PPooppaa -- RAT Craiova: Responsabil local

implementare; [email protected]•• VViirrggiinniiaa MMaatteeii - SC IPA CIFATT Craiova:

Responsabil local diseminare;

[email protected]•• AAnnaa--MMaarriiaa MMooggooººaann - SCIPA CIFATT Craiova:

Responsabil local evaluare;

[email protected]


La o primã analizã, piaþa localã de managedservices nu este bine conturatã în cadrul ofe-rtei mai largi de servicii IT, chiar dacã mulþidintre furnizori au o vechime relevantã.Suprapunerile peste outsourcing sunt nu-meroase, alimentate atât de confuziile din-tre cele douã concepte, cât ºi de existenþaunor portofoliii care le conþin pe ambele, înoferta comercialã a numeroºi furnizori.

Din punct de vedere al diversi-tãþii serviciilor ºi al target-ului,furnizorii activi în Româniaacoperã întreg spectrul pieþei:de la helpdesk ºi suport pentru

aplicaþii ca SAP sau Oracle, pânã la ma-

nagementul riscului ºi al schimbãrii ºi dela microîntreprinderi, pânã la multi-naþionale din industria financiarã sautelecomunicaþii. Un alt aspect importantal pieþei locale este prezenþa unui numãrmare de centre globale de servicii aleunor companii multinaþionale precum:IBM, HP, Microsoft, Ericsson, Nokia etc.Chiar dacã cele mai multe dintre acesteadeservesc alte pieþe, existã ºi excepþii.Spre exemplu, 20% din activitatea IBMGlobal Delivery Center de la Bucureºtieste orientatã cãtre companii din piaþaromâneascã. Prezentãm, în cele ce ur-meazã, profilul unor jucãtori pe aceastãpiaþã, fãrã a afirma însã cã aceºtia suntcei mai importanþi sau cei mai competi-tivi. Am încercat sã surprindem com-panii cu profiluri diferite, active pe di-verse segmente ºi niºe de piaþã.

MANAMANAGED SERVICES GED SERVICES ÎN ROMÂNIA

�� ENDAVA Divizia de Managed Services a companiei Endava are peste 10 ani de activitate ºi oechipã de peste 120 de oameni. Centrul de la Cluj a fost deschis în 2007 ºi are 50 depersoane: 30 de analiºti service desk ºi 20 de ingineri de suport implicaþi în proiecte de2nd ºi 3rd line support. Serviciile oferite includ: IT Service Desk - 1st line support (analiºtiiservice desk preiau solicitãrile utilizatorilor aplicaþiilor ºi lucreazã direct cu sistemeleclienþilor. IT Service Desk poate fi serviciu separat sau parte a unui proiect cu mai multetipuri de servicii) Suport tehnic 2nd line – (servicii desktop suport pentru utilizatori, suportaplicaþii OS ºi software de bazã, printing) suport tehnic 3rd line (server suport ºi manage-ment, networking suport: datacentre; routere; switch-uri; firewall management, adminis-trare baze de date SQL ºi Oracle). De asemenea, compania oferã: Website suport - ser-vicii webmastering ºi suport sisteme de content management, Soluþii Cloud - serviciicomplete cloud incluzând application server hosting ºi management; storage manage-ment ºi suport aplicaþii - servicii specializate pentru dezvoltarea de aplicaþii.Endava este o companie orientatã preponderent cãtre servicii, prestând ºi dezvoltare ºitestare software. Majoritatea proiectelor derulate sunt internaþionale, însã existã ºi clienþiîn România, din sectorul financiar-bancar, pentru care sunt prestate servicii de EnterpriseApplication Management. Compania are ca obiectiv extinderea protofoliului de clienþi dintoate verticalele de business, în principal prin furnizarea de servicii de IT Services Desk.Echipa de Service Desk din România are competenþe avansate de limbi strãine - 12 limbistrãine - cu focus pe englezã, spaniolã, francezã, germanã etc. În echipele de 2nd line ºi3rd line. Endava are specialiºti pentru Microsoft & Linux servers, network management,application suport, Microsoft SQL server, consultanþi pentru SharePoint, consultanþi pentrubusiness intelligence, CRM ºi ERP. Certificãrile includ Microsoft, Cisco, Linux, VMWare,certificãri în standardul de securitate PCI DSS. De asemenea, în echipa de la Cluj sunt 3specialiºti certificaþi ITIL v3.

�� ROMTELECOMOrientarea Romtelecom cãtre oferirea deservicii de tip managed a început odatãcu transformarea companiei dintr-un ope-rator tradiþional ºi exclusiv de voce într-unfurnizor de servicii integrate de telecomu-nicaþii ºi IT. Din 2005, compania are înoferta comercialã ºi managed services detipul: Managed VPN (reþea privatã), IPFixºi MetroNET (acces Internet). De aseme-nea, Romtelecom oferã ºi serviciile Mana-ged LAN ºi Managed Desktop. Toate ser-viciile includ suport on-site ca parte a pa-chetului de bazã. Având o prezenþã binedistribuitã naþional ºi o echipã extinsã,Romtelecom garanteazã prin SLA repune-rea în funcþiune a serviciului, inclusiv înlo-cuirea echipamentelor care pot suferi de-fecþiuni în maxim 3 ore oriunde în Româ-nia. Serviciile Managed LAN ºi ManagedDesktop includ pachete de intervenþii re-mote ºi, la cerere, intervenþii on-site rea-lizate de echipele de suport tehnic sau IT.Tradiþional, serviciile Romtelecom erauadresate companiilor medii ºi mari însãoferta a fost extinsã ºi cãtre companiimici, atât din punct de vedere al caracte-risticilor tehnice, cât ºi al bugetului alocatpentru telecomunicaþii. Echipa din spateleacestei linii de business a Romtelecom a suferit modificãri în funcþie de nevoileclienþilor ºi de creºterea constantã anumãrului acestora din ultimii ani. Managed VPN, Metronet ºi IPFix sunt singurele servicii din România certificateCisco Master Managed Services, cea mai înaltã certificare Cisco pentru serviciiManaged.

SERVICII


MANAGED SERVICES

31

New Tech Consulting a lansat linia de business ManagedServices încã din 2009, aceastã linie fiind o dimensiune importantã a strategiei de afaceri a companiei. În categoriaManaged Services, New Tech Consulting se focalizeazã pedoua axe importante: pe de o parte, categoria de ManagedIT Operations, pe de alta, categoria de Managed Security. În cazul Managed IT Operations, existã de trei categorii principale de servicii: Managed Desktop, Managed Networkºi Managed Server – pe care New Tech Consulting le poateadministra integral sau co-administra, împreunã cu echipatehnicã a organizaþiei-client. În cazul celei de-a doua cate-

gorii, Managed Security, ne concentrãm pe administrareadiferitelor tehnologii de securitate IT: Firewall (Unified Threat Management), Intrusion Prevention, Email Security(Anti-Virus/Anti-Spam/Anti-Phishing), Anti-malware (Anti-Virus/Anti-Spyware etc.), System Log Monitoring and Correlation etc. În esenþã, pentru linia de business Managed Services, segmentul de clienþi targetat sunt companiile SMB. În par-ticular, Managed IT Security este marketat ºi targetat cãtreo varietate mai largã de tipologii-client, în special companiimari, multinaþionale, care activeazã în sectorul financiar-bancar. New Tech Consulting ºi-a construit divizia de Ma-naged Services pe competenþele ºi experienþa unei echipetehnice extrem de puternice. Politica organizaþiei este de a-ºi certifica oamenii la cel mai înalt nivel în tehnologiile ºi soluþiile Microsoft, Linux, OS X, BSD. Inginerii New TechConsulting posedã certificãri prestigioase, cum ar fi Mi-

crosoft Certified System Engineer:Security pentru Windows 2000 ºi 2003, Microsoft Certified IT

Professional: Enterprise Administrator pentruWindows 2008, Microsoft Certified Databasa Administrator, Microsoft Certified Trainer, CompTIA Linux+, LPI.

În afara certificãrilor vendor-dependent, specialiºtii New Tech Consulting mai deþin

certificãri ale unor instituþii independente, cumar fi (ISC)2 – CISSP, ISACA – CISM sau PMI – PMP.

�� SOLV ITOferta de servicii a SolvIT Networks s-adefinit încã din 2005, când companiaa devenit partener regional CA, furni-zor de soluþii complete pentru manage-mentul infrastructurii, al proceselor ºial aplicaþiilor critice. SolvIT oferã com-paniilor un portofoliu variat de soluþii,ce acoperã o gamã extinsã de cerinþetehnologice: implementare bune prac-tici securitate IT, management infra-structurã IT, mentenanþã aplicaþii.Mentenanþa ºi suportul tehnic suntoferite 24x365. În mod curent, compa-nia are în portofoliu peste 50 de clienþidin sectoare precum: Finanþe-bãnci,Telecom, Asigurãri, Industrie (aluminiu,petrol ºi gaze, automobile, farmaceu-tice), guvern si administraþie publicã.De asemenea, SolvIT are o prezenþãactivã în întreaga regiune având filialeîn Grecia, Bulgaria ºi Serbia. Echipaare cel mai mare numãr de tehnicienicertificaþi pe tehnologii CA din regiune.

�� IT ASSISTCompania IT Assist a fost înfiinþatã în 2006 ºi are, în prezent, un portofoliu depeste 100 de clienþi, printre care companii multinaþionale precum Xerox, Redbull,L’Oreal. Portofoliul managed services include serviciile de helpdesk, on-call/on-sitesupport, management infrastructurã incluzând virtualizare servere, automaticbackup on premise ºi în the cloud, hosting site-uri ºi email, Saas etc.În prezent, IT Assist are un numãr de 25 de angajaþi ºi un numãr foarte larg de colaboratori cu care adreseazã clienþii cu sedii în toate oraºele din þarã, clienþi înspecial din clasa small and medium business, dar nu numai. Este organizatã pe un model de 3 nivele de suport ce asigurã o eficienþã operaþionalã sporitã ºi calitate excelentã a serviciilor.

�� NEWTECH CONSULTING

SERVICII

MANAGED SERVICES


Concluzie

Imposibil de evaluat în acest moment,piaþa localã de managed services este încontinuã creºtere. Gama de servicii aprincipalilor furnizori se extinde perma-nent, iar din discuþiile avute cu manageriiunora dintre companiile menþionate în articol am surprins interesul pentrudezvoltarea competenþelor oamenilor.Aceasta aratã cã piaþa se îndreaptã într-odirecþie bunã ºi, prin creºterea naturalã acalitãþii serviciilor (acumulare de expe-rienþã ºi expertizã), dezvoltarea va fi unaacceleratã.

�� BITSOLUTIONSServiciile tip managed services oferite de Bit Solutions au fost iniþial incluse înoferta mai largã de outsourcing IT, lansatã în anul 2007. Serviciile oferite acoperã:managementul resurselor IT, securitate, strategie ºi consultanþã IT, service ºimentenanþã. De asemenea, compania oferã consultanþã pentru achiziþionarea dehardware, software ºi consumabile. Target-ul BitSolutions îl reprezintã companii careau între 5 ºi 500 PC-uri cu sediul în Bucureºti sau pe o razã de 30 km în jurul Bucu-reºtiului. Aceste servicii sunt furnizate cu o echipã de 18 angajaþi.

La nivel mondial, Ericsson a câºtigat primul contract de serviciide administrare de servicii în anul 2000, iar doi ani mai târziu adevenit primul furnizor de tehnologie care oferã servicii completede administrare a operaþiunilor zilnice pentru reþele 3G. Centruldin România a fost deschis în 2007 cu servicii pentru piaþa glo-balã, iar în 2009 a fost semnat contractul cu Romtelecom pentruservicii de administrare a reþelei. Serviciile oferite de cãtre Erics-son sunt formate din ºase segmente: operare, mentenanþã înteren, disponibilitate operaþionalã, soluþii comune de reþea, ser-vicii de administrare a reþelei pentru companii mari ºi servicii deadministrare a reþelei pentru companii de televiziune. Ericssonare o structurã globalã de livrare de servicii de administrare areþelei bine definitã, având astfel posibilitatea sã rãspundã ce-rinþelor operatorilor din toatã lumea prin 4 centre de servicii glo-bale din România, India, China ºi Mexic. Cu peste 800 de spe-cialiºti, Centrul de Servicii Globale din Bucureºti pune la dispo-

ziþia operatorilor din toatã lumea, dar în special celor din Europa,o gamã largã de servicii, cum ar fi servicii de consultanþã ºi integrare, administrare a operaþiunilor pentru reþele de telecomu-nicaþii ºi servicii de suport. Principalele competenþe ale acestuiasunt dezvoltarea de aplicaþii software, serviciile de Front Office ºi Back Office pentru reþele, precum ºi un sistem foarte bine pusla punct de asistenþã operaþionalã, alãturi de administrareatehnologiilor multivendor implementate la clienþii companiei. De la deschiderea sa în 2007, Centrul Global din România a con-tinuat sã se extindã ºi sã dezvolte noi competenþe cerute depiaþã. În ultima perioadã, pe mãsurã ce operatorii cer suport ºiservicii operaþionale atât pentru infrastructurile lor 4G/LTE, cât ºipentru cele IT, Ericsson investeºte în dezvoltarea de competenþespecifice pentru aceste douã domenii. Centrul Global din Româ-nia are deja peste 50 de experþi de servicii LTE specializaþi în asusþine ºi a opera de la distanþã reþelele clienþilor internaþionali.

�� STAR STORAGEStar Storage a inclus în portofoliu“Managed Services” încã din 2004,cu oferte pentru companiile de di-mensiuni medii ºi mari din domeniivariate de activitate (financiar-bancar,utilitãþi, telco), dar ºi administraþiepublicã si sector guvernamental. Pe baza unei echipe de peste 100 despecialiºti certificaþi în consultanþã,dezvoltare, implementare ºi suport -una dintre cele mai mari echipe dinRomânia - ºi a tehnologiilor de laparteneri precum Adobe, Cisco, EMC,HDS, IBM, Microsoft, Oracle,Riverbed, VMware, Star Storage ºi-adezvoltat gama de servicii pe urma-toarele direcþii: Managed Infrastruc-ture Services, Managed Security Ser-vices, Managed Archiving Services,Managed Business Applications,Managed Printing Services. Compa-nia deþine certificarea ISO20000–1:2005 pentru imple-mentarea ºi menþinerea unui sistemde management al serviciilor îndomeniul tehnologiei informaþiei, cer-tificarea ISO 9001:2008 pentru sta-bilirea ºi implementarea corespunzã-toare a Sistemului de Management al Calitãþii ºi certificatul pentru implementarea ºi aplicarea corespun-zãtoare a Sistemului de Managemental Securitãþii Informaþiei conformstandardului ISO/IEC 27001:2005.

�� ERICSSON

SERVICII


CARE CENTER

33

Ne apropiem cu paºi repezi de îm-plinirea unui an de când utilizatorulNokia beneficiazã de pachetul de serviciicomplete în cadrul Nokia Care, centrusituat pe Str. Grigore Alexandrescu nr. 59, sector 1, Bucureºti.

Peste 6.000 de utilizatori de pe piaþadin România ºi nu numai, au optat pen-tru serviciile variate ºi produsele Nokiaoriginale oferite.

Din prisma serviciilor de serviceoferite în garanþie ºi post garanþie ºi su-portul pentru aplicaþiile Nokia, am con-statat cã utilizatorul Nokia este într-ocontinuã dezvoltare ºi este interesat defolosirea ºi experimentarea noilor ino-vaþii din domeniul telecom.

Topul serviciilor cele mai solicitate

Mare parte a clienþilor noºtri sunt înprezent ghidaþi în activitatea zilnicã ºi învacanþe prin folosirea Ovi Maps, înurma vizitei din centrul nostru ºi a su-portului primit cu privire la modul deutilizare.

Pentru serviciile ºi aplicaþiile Nokia,cele mai multe solicitãri sunt legate de:

� Magazinul Ovi - cum îºi creeazãcont, cum realizeazã tranzacþia deachiziþie a diverselor aplicaþii

� Hãrþi Ovi - instalare hãrþi, mod deutilizare, cum îºi pot face updatesau adãuga alte hãrþi.

� E-mail, messenger - setarea con-turilor (mail for exchange, yahoo,Gmail, etc.), funcþionalitate, administrare din perspectivaclientului.

Campanie de cosmetizare prelungitã

Din punct de vedere service, solicitãrilesunt, de asemenea, diverse, pe cele douãmari arii: hardware ºi software.

Necesitatea de a utiliza un telefonNokia, în cele mai optime condiþii, a fostsusþinutã de campania promoþionalã decosmetizare, desfãºuratã în perioada 15 de-cembrie 2010 - 15 martie 2011. S-a con-statat cã utilizatorul român se ataºeazã detelefonul pe care îl deþine ºi, dacã are opor-tunitatea, investeºte pentru a-ºi asigura celemai bune condiþii de folosire.

Vestea bunã este cã promoþia s-a pre-lungit pânã pe 15 iunie 2011. Reamintimcã, prin aceastã promoþie, utilizatorii Nokia,pot sã îºi cosmetizeze telefoanele la preþuriavantajoase. Pentru a beneficia de aceastãpromoþie, clientul trebuie sã se prezinte lacentrul Nokia Care. I se preia telefonul, iarreparaþiile se efectueazã pe loc. Durata me-die a unei astfel de reparaþii este de aproxi-mativ 15-20 minute sau chiar mai repede,în funcþie de complexitatea acestuia.

Principalele elemente cosmetizate

Costul unei astfel de reparaþii depindede elementele de carcasã schimbate. Lamanopera de montaj, clienþii vor beneficiade o reducere de 20% faþã de preþul de listãafiºat în cadrul magazinului.

În general, elementele de carcasã aleunui telefon care sunt expuse graduluimare de uzurã, din cauza utilizãrii, sunt:carcasa faþã, tastatura, carcasa spate, ca-pacul de baterie, precum ºi butoanele late-rale (în funcþie de model).

Elementele de carcasã, piesele care sevor utiliza sunt originale, direct de la pro-ducãtor, ºi sunt disponibile în limita stocu-lui, cu menþiunea cã se vor putea comandape toatã durata promoþiei, la solicitarea ºicu acceptul clientului. Din experienþã, seestimeazã recepþionarea comenzii în scurttimp. Astfel, clientului i se soluþioneazã ce-rerea de cosmetizare în termen de 5-7 zilede la data în care s-a prezentat la centrulNokia Care.

Situaþiile în care clientul va aºteptapentru recepþionarea elementelor de car-case necesare vor fi excepþionale ºi esti-mãm cã acestea vor fi pentru variante pre-ferenþiale de culoare dorite de o parte din-tre utilizatori.

De asemenea, menþionãm cã se vorputea onora doar cererile pentru care pro-ducãtorul încã oferã posibilitatea de a co-manda componentele necesare carcasãrii.Existã posibilitatea ca, pentru anumite mo-dele de telefoane, care au fost lansate cumult timp în urmã, sã fie indisponibilepentru a fi comandate.

Mai mult de un sfert din clienþii noºtria beneficiat de aceastã campanie. Mai mult,fiecare interacþiune a reprezentat o realãoportunitate de a promova accesoriile ori-ginale Nokia, ceea ce a determinat creº-terea semnificativã a situaþiilor în careclientul a optat ºi pentru un accesoriu, pen-tru a-ºi proteja, de exemplu, noua carcasã.

Dorim ºi credem cã ne respectãm lastandarde europene promisiunile fãcutecãtre utilizatorii terminalelor produse decãtre Nokia.

� VALER IA TENESCU,

MANAGER NOKIA CARE

Nokia Care, succesul promisiunii îndeplinite faþã de uti l izatorul Nokia

De ce câºtigã teren externalizarea servicii lor

de Ca l l CenterCa l l CenterÎn intervalul 2009-2010, în plinã crizã eco-nomicã, piaþa localã a furnizorilor de ser-vicii de Call Center a continuat sã creascã.Este adevãrat, nu la fel de exploziv ca pânãîn 2008, dar a crescut. O evoluþie caredemonstreazã clar cã externalizarea aces-tui tip de servicii reprezintã o opþiune via-bilã ºi pentru companiile româneºti.

Piaþa localã a serviciilor de CallCenter reuºeºte sã se menþinãpe un trend ascendent ºi dupãal doilea an de crizã econo-micã pe care îl traverseazã

România. Conform cifrelor vehiculate înpiaþã, creºterea înregistratã generic în2009-2010 s-ar situa undeva în jur de15%, la jumãtate faþã de cât se înregistraîn „perioada de glorie“, de pânã în 2008.

Dacã pânã în urmã cu doi ani expli-caþia furnizatã de specialiºti pentrucreºterea explozivã a cererii de serviciide Call Center fãcea referire, preponde-rent, la costul scãzut al „mâinii de lucru“locale ºi la abilitãþile lingvistice supe-rioare ale românilor – argumente extremde atractive pentru clienþii externi –, lamomentul actual situaþia s-a schimbatsensibil. Creºterea nu mai este susþinutãexclusiv doar de cererea externã, clienþiiinterni cãpãtând o pondere din ce în cemai importantã în portofoliile furnizo-rilor locali de servicii de Call Center.

Posibile explicaþii

Externalizarea serviciilor, în ansam-blu, a început sã fie altfel perceputã lanivelul pieþei locale, schimbarea de ati-tudine devenind vizibilã treptat. Avan-tajele intrinseci ale outsourcing-ului de

servicii (IT, de HR, de Call Center, defacturare, de management al docu-mentelor etc.) încep sã capete pertinenþãpentru din ce în ce mai multe companii,ºi nu doar pentru multi-naþionale.

Practic, criza economicã a avut undublu-efect. Pe de o parte, a obligatcompaniile sã conºtientizeze faptul cãnu toate procesele sunt core-business ºicã dezvoltarea competenþelor in-housepoate fi mai costisitoare, uneori, decâtexternalizarea lor cãtre un prestator ex-tern, care poate asigura, contra unuicost, nivelul de calitate dorit. Pe de altãparte, furnizorii de servicii ºi-au adaptatoferta la cerinþele pieþei, nu numai dinpunct de vedere al costurilor, ci ºi alflexibilizãrii ºi diversificãrii ofertei.

Evoluþia ascendentã înregistratã depiaþa serviciilor de Call Center benefici-azã de aceastã schimbare de atitudinevizavi de externalizare, efectul fiind am-plificat de fenomenul conºtientizãrii im-portanþei clientului. Practic, criza eco-nomicã a reuºit sã producã o schimbaresemnificativã în strategiile multor com-panii, obligate sã adopte rapid, mãcarparþial, o abordare centratã pe client, re-nunþând la focalizarea exclusivã pe pro-dus ºi/sau serviciu. O schimbare beneficã,din punct de vedere al clientului final,chiar dacã este realizatã sub presiuneaunui stimul extern, ºi nu ca o evoluþie in-ternã fireascã. Concret, scãderea drasticãa numãrului de clienþi ºi a volumului devânzãri au obligat companiile sã gãseascãrapid soluþii de fidelizare/loializare aclienþilor existenþi ºi de câºtigare a altoranoi, concomitent cu reducerea riscului de„dezertare“ la concurenþã. Un demersdelicat ºi în condiþii economice normale,prin urmare cu atât mai dificil la momen-tul actual, când bugetele de investiþii,drastic reduse în 2009-2010, sunt gestio-nate cu atenþie maximã.

Acest cumul de condiþii face ca opþi-unea pentru externalizarea serviciilor deCall Center sã capete o pertinenþã de-osebitã.

Argumente pro-externalizare

Apelarea la serviciile unui furnizordedicat de servicii de Call Center repre-zintã o opþiune realã, pentru companiilecare nu deþin nicio competenþã realã îngestionarea comunicãrii cu clientul final(altfel decât la nivelul departamentelorde Vânzãri ºi/sau Service). Iar astfel decazuri sunt încã numeroase în România,chiar dacã majoritatea companiilor ºi-aurevenit din euforia anilor de evoluþii ex-plozive, în care vânzãrile creºteau de lasine. Sub ºocul crizei, primele mãsurivizibile de-a lungul lui 2009 s-au rezu-mat la identificarea centrelor de cost,respectiv, la reducerea cheltuielilor pecât posibil. Politicã menþinutã custricteþe ºi în 2010 ºi, probabil, ºi anulacesta. În atari condiþii, blocarea de fon-duri ºi alocarea de resurse umane pentruun proiect nou de tipul Call Center esteun scenariu nerealist chiar ºi în 2011.

În astfel de cazuri, argumentele pro-externalizare au clar câºtig de cauzã. Înprimul rând pentru cã apelarea la exter-nalizare reduce considerabil volumul in-vestiþiei iniþiale. Care nu este unul negli-jabil în cazul unui proiect de Call Centerin-house. Pentru care trebuie luate încalcul atât investiþiile în tehnologianecesarã, cât ºi costurile cu resursaumanã. Dacã la „dotarea tehnicã“ nu sepoate face rabat, în ceea ce priveºte cos-turile de salarizare persistã încã ideeaeronatã a mâinii de lucru ieftine din CallCenter, în general, bazatã pe ideea cã sepoate lucra cu studenþi sau, cel maifrecvent, cu personalul companiei. Sepierde însã din vedere un aspect esenþial


ºi anume cã resursa umanã calificatã esteunul dintre principalele capitaluri aleunui Call Center. Procesul de calificare,care este un proces continuu în CallCenter-ele „consacrate“, implicã la rân-dul lui costuri ºi necesitã personal spe-cializat, cu un nivel superior de compe-tenþe. De unde rezultã alte costuri. Chiardacã se alocã personal din cadrul com-paniei pentru operaþiunile din Call Cen-ter (o decizie care se poate justifica dinperspectiva argumentelor cã angajaþiicompaniei sunt mai motivaþi ºi au ocunoaºtere mai bunã a business-uluidecât un agent dintr-un Call Center) ºiacesta trebuie pregãtit, specializat, pen-tru ca activitatea desfãºuratã de acesta sãfie cu adevãrat eficientã. Din aceastãperspectivã, apelarea la un furnizor deservicii de Call Center cu experienþãreprezintã un avantaj real, clientul be-neficiind de competenþele ºi know-how-ul unui furnizor specializat strict înacest domeniu.

Un alt element care „atârnã greu“ înpledoaria pro-externalizare este cel alpredictibilitãþii. În actualul context, a

putea atribui atributul predictibilitãþiievoluþiei anumitor elemente-cheie dinprocesul de business a devenit undeziderat universal. Concret, a puteaavea predictibilitate asupra costurilor înactivitatea de Call Center (luând în cal-cul ºi creºterile sau scãderile sezoniere)reprezintã un avantaj incontestabil în-tr-un climat economic dificil.

Calitatea serviciilor reprezintã un altargument important în favoarea out-sourcing-ului de servicii de Call Center.Faptul cã, prin intermediul contractuluiîncheiat ºi a SLA-urilor agreate (ServiceLevel Agreement) cu furnizorul, compa-nia are garanþia unui anumit nivel decalitate este un câºtig real, care cu greupoate fi realizat in-house. Excepþiile dela acest caz provin, îndeobºte, din zonamulti-naþionalelor care opereazã vo-lume de sute de mii de clienþi (genuloperatorilor telecom), care au compe-tenþe avansate ºi o experienþã îndelun-gatã. Pentru o companie care nu are,însã, nici competenþe, nici experienþã ºicare alege varianta dezvoltãrii in-house,calitatea serviciilor de Call Center poate

reprezenta o problemã realã. Pentru cãnu deþine instrumentele ºi metodologiilenecesare monitorizãrii calitãþii interacþi-unii cu clientul ºi pentru cã nu are mij-loacele efective de a eficientiza aceastãinteracþiune, fiind limitatã de lipsa deexperienþã a propriilor angajaþi transfor-maþi peste noapte în personal de CallCenter. Operarea dupã scenarii ad-hoc,ajustarea pe criterii empirice sunt soluþiiriscante, în condiþiile în care clienþii fi-nali au devenit din ce în ce mai pre-tenþioºi ºi mai „sensibili“ la interacþiuneacu companiile. Prin apelarea la furni-zorii de servicii de Call Center se eli-minã o bunã parte din aceste riscuri. Ba,în plus, pe baza know-how-ului pe careaceºtia îl deþin, se pot stabili strategii co-erente de interacþiune cu clientul, pebaza nivelului de criticitate al serviciilorcare trebuie oferite clienþilor.

Sunt doar câteva argumente dintr-olistã mult mai amplã, confirmatã decreºterea pieþei locale de servicii de CallCenter.



LUMEA GEOSPAÞIALÃ


Dupã Consiliul Judeþean Mureº, care a dezvoltat o soluþie geospaþialã de gestiune ateritoriului judeþului Mureº, anul acestaPrimãria municipiului Tîrgu-Mureº a hotãrât sãintre în lumea geospaþialã alãturi de Inter-graph Computer Services, alegând sã imple-menteze soluþia de urbanism Urban PlannerPro, din cadrul suitei Ingeea.

Proiectul denumit „Eficienti-zarea duratei livrãrii servici-ilor publice prin soluþiigeospaþiale pentru urbanism– Municipiul Tîrgu-Mureº” a

fost posibil datoritã câºtigãrii contractu-lui de finanþare cu fonduri nerambursa-bile pentru proiecte ce privesc eficienti-zarea serviciilor publice electronice ºi ainteracþiunii cu cetãþenii.

Acest proiect face parte din strategiaDigital Mureº, prin care municipiul Tîrgu-Mureº îºi propune sã devinã unpunct vizibil pe harta IT&C-ului mondial.

„Implementarea Strategiei DigitalMureº presupune pentru finanþare unimportant parteneriat public-privat. Fon-durile nerambursabile europene nu suntsuficiente pentru ceea ce dorim sã con-struim aici, în consecinþã ne concentrãmpe atragerea unui numãr sporit de fon-duri ºi finanþãri pentru a nu irosi nici uncent din ceea ce am putea utiliza fãrã sãcheltuim bani publici”, a declarat pprriimmaarruull mmuunniicciippiiuulluuii TTîîrrgguu--MMuurreeºº,,DDoorriinn FFlloorreeaa..

Consiliul Judeþean Mureº – un prim pas cãtre GIS

Un prim pas a fost fãcut de ConsiliulJudeþean Mureº, care a implementat o so-luþie geospaþialã de gestiune teritorialã ajudeþului Mureº. Sistemul a reorganizatmanagementul cãilor de transport rutierºi a activitãþilor asociate acestora, a datelorde urbanism ºi amenajarea teritoriului.

Creat unitar, sistemul permite inte-grarea activitãþilor curente ºi rezolvã ce-rinþele Direcþiei tehnice drumuri, podurijudeþene ºi investiþii. Datoritã flexibilitãþiisoluþiei, sunt posibile extensii pe mãsuradezvoltãrii cerinþelor utilizatorilor, fie din

departamentul tehnic de administrare adrumurilor ºi podurilor, fie din alte depar-tamente ale Consiliului Judeþean.

De ce o soluþie de urbanism?

Soluþiile geospaþiale integrate îndomeniul gestiunii documentaþiilor de ur-banism reprezintã cea mai evoluatã formãde management a tuturor informaþiilor dea cãror corelare ºi corectitudine depinddeciziile de dezvoltare la nivel local,judeþean sau naþional. O astfel de soluþie,odatã implementatã la nivelul fiecãreiprimãrii sau consiliu judeþean din þarã, vapermite administrarea unitarã a datelorprovenite din activitãþile curente ale tu-

PRIMÃRIA TÎRGUTÎRGU-MURE-MUREªª, PE DRUMUL CÃTRE

LLUMEA GEOSPUMEA GEOSPAÞIALÃAÞIALÃ

LUMEA GEOSPAÞIALÃ


turor compartimentelor care furnizeazãmaterialul de analizã pentru deciziile deurbanism. Sistemul va oferi nu numaianaliza corelatã a tuturor informaþiilor ac-tualizate din baza de date, ci ºi obþinereaautomatã ºi mult mai rapidã a unor rezul-tate imposibil de obþinut prin metodelemanuale, pe suport de hârtie. Desigur,pentru ca toate acestea sã fie posibile, vor-bim de o soluþie geospaþialã integratã înadevãratul sens al cuvântului. Mai precis,datele ºi procesele care se desfãºoarã în sis-temul GIS integrat sã constituie parte in-tegrantã a datelor ºi proceselor din insti-tuþia respectivã. Numai aºa va fi posibil cadatele specifice cu care lucreazã de-partamentele de urbanism sã fie corelateinstantaneu, atât cu celelalte informaþiigestionate de departamente diferite, cât ºicu toþi operatorii de reþele implicaþi îneliberarea unei autorizaþii sau certificat deurbanism.

Cuvântul cheie: integrare

Obiectivul general al noului proiectcâºtigat de municipalitate îl constituie efi-cientizarea serviciilor publice furnizate decãtre Primãria Tîrgu-Mureº ºi pro-movarea interacþiunii dintre instituþie,cetãþeni, servicii publice deconcentrate,administraþie publicã localã ºi mediul deafaceri, prin intermediul soluþiilor IT&C.

Proiectul va permite implementareamai multor module ºi aplicaþii, printrecare: un modul de urbanism care ges-tioneazã documentaþiile de urbanism, in-clusiv certificate de urbanism, autorizaþiide construire; un sistem interactiv graficpentru management în administraþie; unregistru agricol destinat gestionãrii uni-tare ºi complexe a terenurilor pe categoriide folosinþã ºi a inventarului fiecãreigospodãrii agricole; gestionarea derulãriiproiectelor care au ca scop realizareaobiectivelor investiþiilor, respectiv aachiziþiilor aferente acestora, dar ºi un sis-tem pentru evidenþa achiziþiilor publice ºigestiunea documentelor contabile. Toto-datã, se va crea un sistem integrat de ges-tionare ºi colectare a taxelor ºi impozitelorlocale, precum ºi un modul propriu deplatã a taxelor ºi impozitelor locale princard bancar.

„Proiectul câºtigat reprezintã un primsubsistem din ceea ce va rezulta în finalun sistem informatic complex cu zeci desubsisteme dezvoltate”, a declarat ccoooorrddoo--nnaattoorruull ssttrraatteeggiieeii DDiiggiittaall MMuurreeºº,, DDaannaaMMiihheeþþ..

Soluþia de urbanism se aflã încã în fazade implementare, deoarece trebuie finali-zatã implementarea aplicaþiei de Docu-ment Management pentru ca cele douã so-luþii sã fie integrate. Pentru început, muni-cipalitatea îºi propune reducerea durateide rãspuns la solicitãri în domeniul urban-ism de la 30 de zile în prezent, la 10 zile înviitor.

În Oradea, Sibiu ºi Braºov spre exem-plu, în urma informatizãrii tuturor acti-vitãþilor instituþiei, departamentele de ur-banism solicitã deja documentaþiile în for-mat digital pe o structurã impusã, comu-nicatã la momentul contractãrii lucrãrii.

„Primãria municipiului Tîrgu-Mureºare, spre deosebire de Primãria munici-piului Oradea, Primãria municipiuluiSibiu, Primãria municipiului Braºov o ho-tãrâre de Consiliu Local, HCL 125/2009,care solicitã predarea documentaþiilor deurbanism în format digital pe o structurãstandard. Se doreºte ca acest HCL sã intreîn vigoare dupã aprobarea PUG. Nici oaltã primãrie nu are un document similarîn acest domeniu”, menþioneazã MMiirrcceeaaVVooiinneeaa,, CCoonnssuullttaanntt GGIISS,, IInntteerrggrraapphh CCoomm--ppuutteerr SSeerrvviicceess..

Deocamdatã, beneficiarii direcþi aisoluþiei geospaþiale care va fi implemen-tatã sunt: Direcþia Arhitect ªef – 17 per-soane, Administraþia Domeniului Public– 5 persoane, Serviciul Investiþii – 5 per-soane.

„De asemenea, au fost instruiþi admi-nistratorii IT care pot crea interfeþe deconsultare ºi pentru alte compartimenteaprobate de Arhitectul ªef. În viitor sedoreºte extinderea cooperãrii cu operato-rii de utilitãþi ºi un flux de lucru de actu-alizare permanentã a datelor cadastrale. Înceea ce priveºte soluþia de la ConsiliulJudeþean Mureº, aceasta a ajutat deocam-datã la dezvoltarea celei de la PrimãriaTîrgu-Mureº ca experienþã utilã la imple-mentare. O diferenþã majorã între soluþi-ile de la Consiliul Judeþean Mureº ºisoluþia de la Primãria Tîrgu-Mureº estelegatã de faptul cã pe partea de gestiunedocumente de urbanism (certificate deUrbanism ºi Autorizaþii de construire/des-fiinþare) soluþia de la Consiliul JudeþeanMureº e gestionatã direct de aplicaþiageospaþialã, iar la Primãria Tîrgu Mureºsunt preluate din aplicaþia de DocumentManagement. Baza de la Consiliul Jude-þean Mureº nu a putut fi folositã, deoarecePrimãria Tîrgu-Mureº nu a dorit decâtdate din cadastru”, adaugã MMiirrcceeaa VVooiinneeaa..

Evident, unul dintre scopurile acestuiproiect este ºi de a contribui la reducereaconsiderabilã a efectelor birocraþiei, însãmunicipalitatea are în vedere mai ales îm-bunãtãþirea calitãþii ºi eficienþei serviciilorfurnizate de cãtre administraþia publicã lanivelul municipiului Tîrgu-Mureº, prinreducerea duratei de livrare a serviciilorpublice în domeniul urbanismului ºi ame-najãrii teritoriului, respectiv autorizãriiconstrucþiilor, avizãrii documentaþiilor de urbanism de tip PUZ, PUD ca urmare asolicitãrilor cetãþenilor ºi instituþiilor.

� LUIZA SANDU

�� PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE PROIECTULUI• Automatizarea activitãþilor:

- instrumentare documentaþii urbanism (PUG, PUZ, PUD) - administrare nomenclaturã urbanã (gestiune artere ºi numere administrative)- autorizare (certificate de urbanism ºi autorizaþii de construcþii) - informare public (cetãþeni, persoane juridice)

• Reducerea duratei de rãspuns la solicitãri în domeniul urbanism de la 30 de zileîn prezent la 10 zile în viitor

• Reducerea volumului de muncã pentru funcþionarii publici în procesul de identifi-care a documentelor, de la 2 ore la mai puþin de 10 minute

• Creºterea volumului de lucrãri pe fiecare categorie de activitãþi (de exemplunumãrul de acte procesate lunar: 594 în prezent, 772 în viitor)

PRIVPRIVAATE CLTE CLOUDOUD,

MAXIMUL RENTABILIZÃRII INVESTIÞIILOR ÎN VIRTUALIZARE

Private Cloud este un concept care a în-ceput în ultimul an sã devinã din ce în cemai atractiv pentru companiile care dorescsã-ºi rentabilizeze la un nivel superior in-vestiþiile extinse în proiectele de virtualizareºi pentru care serviciile livrate în modelulPublic Cloud nu reprezintã o ofertã viabilã.Materializarea acestui concept în practicãeste un demers delicat, dar ale cãrui be-neficii se pot transforma rapid în avantajecompetitive, oferind totodatã oportunitatearealizãrii unui control superior al costurilor,cu o marjã de predictibilitate ridicatã.

Oscurtã incursiune în literaturaon-line dedicatã zonei enter-prise IT, demonstreazã clarcã, la momentul actual,Cloud Computing este unul

dintre cele mai „fierbinþi“ subiecte, caregenereazã mii de articole în presa despecialitate. Menþinerea Norului în „Top10 IT Hot Topics“ timp de peste un an seexplicã ºi prin faptul cã zeci de studii ºianaliºti se întrec continuu în a argu-menta cã pasul spre Cloud Computingreprezintã evoluþia inerentã a industrieiIT, prognozând o adoptare masivã aacestui nou model business la nivelmondial.

Previziunile excesiv de optimiste(bazate, în majoritatea cazurilor, pe exemple de tipul serviciilor oferite înNor de Amazon sau Google) nu reuºesc,însã, sã înfrângã total reticenþa poten-þialilor clienþi. Clienþi care, deºi au obunã cunoaºtere a conceptului Cloud ºiconºtientizeazã câºtigurile pe care acestale poate furniza afacerii pe care odesfãºoarã, ezitã sã apeleze la serviciileunui furnizor de servicii în Nor sau sãdezvolte un proiect in-house. Asta, chiarîn condiþiile în care beneficiile CloudComputing-ului reprezintã avantajecompetitive reale pentru respectivelecompanii.

Care sunt factorii inhibitori

Existã mai mulþi factori inhibitoricare pot explica un astfel de tip derãspuns. Primul dintre aceºtia (într-o„listã scurtã“, care eludeazã argumen-taþiile prea subtile ºi/sau excesiv detehnice, care pot fi regãsite on-line) estede naturã psihologicã! Astfel, conformunui recent studiu IDC („Accelerate Hy-brid Cloud Success: Adjusting the ITMindset“), care evalueazã rata de pene-trare a serviciilor de tip Hybrid CloudComputing în Europa, principalul obsta-col în adoptare sunt chiar departa-mentele IT ale potenþialelor companiiclient. Departamentecare, în faþa„ameninþãrii“reprezen-

tate de Cloud, se confruntã cu problemaunei schimbãri de mentalitate impor-tante, care impune transformarea IT-ului din furnizor de aplicaþii ºi suport înfurnizor de servicii. Un rol cu totul nouºi, uneori, puþin dorit, pentru cã implicãresponsabilitãþi ºi competenþe sensibildiferite de cele tradiþionale. Acest obsta-col apare frecvent în cadrul companiilorcare iniþiazã proiecte de tip PrivateCloud.

Un al doilea factor inhibitor, cu ovizibilitate mai mare face referire lacâteva elemente esenþiale ale mecanis-mului de business: securitatea, disponi-bilitatea ºi performanþa pe care le potasigura furnizorii de servicii de CloudComputing. Sunt trei aspecte extrem desensibile, asupra cãrora specialiºtii in-sistã ºi care reprezintã probleme reale,mai ales pentru companiile care nu auapelat niciodatã la modelul Software as aService (SaaS) ºi care nu au compe-tenþele necesare în definirea unor Ser-vice Level Agreement (SLA) adecvatemodelului Cloud ºi necesitãþilor de busi-ness. Astfel de probleme apar frecventîn cazul companiilor care apleazã lafurnizori de servicii în Public Cloud.

Cele douã obstacole se cumuleazã înmodelul Hybrid Cloud, în care servici-ile sunt furnizate printr-un mixt in-tern (printr-un Private Cloud ges-

tionat de depar-

TEHNOLOGIE

CLOUD COMPUTING


tamentul IT al companiei) ºi extern (decãtre un furnizor de servicii PublicCloud).

De ce Private Cloud

Într-o ierarhie a frecvenþei cu caresunt întâlnite cele douã obstacole, celgenerat de teama vizavi de posibileleprobleme de securitate, disponibilitate ºiperformanþã ocupã clar prima poziþie.Existã numeroase companii, în întreagalume nu doar în România, care mani-festã reticenþã maximã atunci când li seprezintã proiecte de externalizare, totalãsau chiar parþialã, a infrastructurii hard-ware ºi software ºi trecerea la un modelIT as a Service.

Evident, furnizorii de servicii înCloud pot aduce numeroase contraargu-mente solide pentru combaterea acestortemeri, însoþite de demonstraþii practice,studii de caz, dar, totuºi, nu au întot-deauna câºtig de cauzã. Mai ales în cazulcompaniilor pentru care confidenþiali-tatea datelor este un element critic prinnatura business-ului pe care îl desfãºoa-rã, cum este cazul instituþiilor financiar-bancare ºi operatorilor telecom, douãverticale în care existã reglementãri le-gislative stricte în ceea ce priveºte secu-ritatea ºi confidenþialitatea datelor, darºi disponibilitatea acestora.

ªi totuºi, indiferent, de temeri, reti-cenþe, reglementãri, beneficiile CloudComputing-ului nu pot fi negate. „Calea

de compromis“, în astfel de cazuri, estemodelul Private Cloud, o stra-

tegie care permiteunei companii care

demareazã un ast-fel de proiect sã

aibã controlultotal asupra

propriilor

date, aplicaþii ºi resurse ºi a modului încare acestea sunt accesate.

Autobuze ºi servere

Adoptarea modelului Private Cloudasigurã, dincolo de eliminarea temerilorlegate de securitate ºi disponibilitate, oserie de beneficii importante precumoptimizarea costurilor, dar mai ales sca-labilitate ºi elasticitate crescutã ºi posi-bilitatea adaptãrii rapide la cerinþele uti-lizatorilor.

O analogie, pe care am preluat-o depe site-ul PrivateCloud.com, ilustreazãplastic avantajele pe care „Norul Privat“le poate oferi: imaginaþi-vã cã sunteþiadministratorul unei reþele urbane detransport ºi trebuie sã achiziþionaþi onouã flotã auto care sã asigure servicii detransport optime pentru urmãtorii 7 ani.Autobuzele pe care le puteþi achiziþionaau 20, 30 ºi 50 de locuri, în timp ce dvs.aveþi nevoie de o capacitate de 1.000-1.100 de locuri pentru a deservi optimcãlãtorii pe rutele pe care operaþi, iarfiecare linie este astfel conceputã pentrua maximiza utilizarea unui autobuz cu20 sau 50 de locuri. La o primã vedere,cu puþinã aritmeticã poate fi gãsitã rapidsoluþia: 20 de autobuze de 20 de locuri ºi12 de 50 de locuri. Teoretic, cu 32 de au-tobuze ar trebui sã vã acoperiþi cerinþele.

Totul pare simplu ºi clar, iar organi-zarea judicioasã, dar ce vã faceþi dacã, înanumite zile, apar evenimente care nupot fi prevãzute ºi, prin urmare, luatemãsuri din timp. Evenimente cum ar fi:blocarea unuia sau mai multor autobuzeîn trafic, creºterea numãrului de cãlãtoripe o anumitã rutã la intervale de timpneregulate, scãderea numãrului decãlãtori pe alte rute, defecþiunicare impun retragerea tem-porarã din circulaþie, creº-terea numãrului de cã-lãtori pe anumite li-nii, scumpirea

car-

burantului, modificarea rutelor de tran-sport din motive independente de ope-rator, creºterea costurilor de mente-nanþã ºi depanare etc. Numai enume-rarea tuturor acestor probleme, uzualeîn transportul în comun, ºi devine evi-dent cã soluþia cu 32 de autobuze nu maieste acoperitoare. Rezolvarea uzualã înastfel de cazuri este suplimentareanumãrului de autobuze.

În analogia de mai sus, înlocuiþi flotaautobuzele cu servere fizice. Într-un sce-nariu clasic de utilizare, o companie se-lecteazã ºi achiziþioneazã servere astfelîncât acestea sã acopere cât mai bine ce-rinþele pe o perioadã de 3-5 ani. Ceea ceimpune o o previzionare a posibilelor di-recþii de dezvoltare ºi nevoile aferente.Dacã se introduce în ecuaþie ºi evoluþianumãrului de utilizatori ºi nivelul încreºtere al cerinþelor acestora, predicþiacapãtã un grad ridicat de incertitudine.

Aºa se face cã, mai ales în condiþiileunor bugete reduse draconic sub pre-siunea crizei, orice manager IT îºi ia mã-suri de siguranþã atunci când i se aprobãachiziþia unui nou server, supracapa-citându-l pentru a fi în siguranþã untimp cât mai îndelungat posibil. Ceea ceexplicã fenomenul subutilizãrii ser-verelor, care este unul frecvent: conformstatisticilor, nivelul de utilizare fiind un-deva în jur de maximum 30%. Aduce cuscenariul autobuzelor – suplimentareaparcului auto pentru a preveni situaþiilecare nu pot fi luate în calcul.

Operarea timp de 3-5 ani într-un ast-fel de scenariu, cu configuraþii fixe,scade drastic ºansa departamentului ITde a deveni un centru real de profit,

fiind în majoritatea ca-zurilor asociat ima-

ginii unui centrude costuri.

TEHNOLOGIE

CLOUD COMPUTING


Private Cloud oferã oportunitatea de ascãpa de limitãrile impuse de utilizareaaceloraºi resurse timp de mai mulþi ani larând, timp în care, inerent, cerinþele debusiness ºi solicitãrile utilizatorilor seschimbã rapid. Norul oferã posibilitateade a crea, rapid, funcþie de nevoi, un au-tobuz cu 800 de locuri sã zicem, pentru acontinua analogia. ªi apoi de a-l recon-figura, la fel de rapid, astfel încât sãrãspundã optim altor cerinþe – de la cea aunui singur utilizator/cãlãtor, pânã la celevenind de la 1.000.

Exemplul de mai sus evidenþiazã unuldintre cele mai solide argumente de caredispune Cloud Computing-ul ºi anumeflexibilitatea în alocarea resurselor ºi o ca-pacitate de scalare extrem de mare. Prac-tic, modelul Private Cloud permite re-unirea tuturor resurselor IT, gestionarealor centralizatã ºi posibilitatea alocãrii di-namice a resurselor, funcþie de necesitã-þile reale ºi de cerinþele venite din parteautilizatorilor. Astfel, IT-ul devine unansamblu de serviciii, iar departamentulIT - gestionarul tuturor acestor servicii,care pot fi dezvoltate ºi customizate rapid(avantaj net faþã de oferta furnizorilor deservicii în Public Cloud) ºi scalate funcþiede cerinþele de business. Ca orice furni-zor de servicii, departamentul IT poate(ºi, mai ales, trebuie!) monitoriza uti-lizarea acestor resurse, facturând efectivfiecare departament funcþie de serviciilefolosite, pe modelul „pay as you go“.

Virtualizarea, condiþie sine qua non

Private Cloud reprezintã, practic, odezvoltare a conceptului de „DynamicData Center“, concept care presupune,însã, preexistenþa unui nivel superior devirtualizare. Virtualizarea reprezintã ocondiþie sine qua non pentru dezvoltareaunui proiect de tipul Private Cloud. Nueste însã vorba doar de virtualizareaserverelor, ci ºi de extin-

derea la nivelul stocãrii ºi reþelei. (Unprim pas cãtre atingerea nivelului Infra-structure as a Service.)

Extinderea proiectelor de virtualizarelansate deja în anii anteriori este una din-tre principalele prioritãþi ale acestui an,conform analiºtilor. Potrivit Gartner, în2011 departamentele IT ale companiilorcare au dezvoltat deja proiecte de virtu-alizare a serverelor vor începe sã resimtãdin ce în ce mai acut nevoia unor instru-mente dedicate de monitorizare ºi ma-nagement al platformelor virtuale. Pre-viziune confirmatã ºi de analiºtii IDC, încondiþiile în care în 2008-2009 numãrulde maºini virtuale (VM) a depãºit pentruprima oarã numãrul serverelor fizice in-stalate (estimare fãcutã pe evoluþia pieþeivest-europene). IDC estimeazã cã decala-jul VM - servere fizice va creºte rapidpânã în 2013, raportat la creºterea pecare o vor înregistra, ca volum, serverelefizice în urmãtorii doi ani.

Existenþa unor largi ferme de VM-uri,extinderea proiectelor de virtualizare dinzona serverelor cãtre dispozitivele destocare ºi zona de reþelesticã, interesulmanifest faþã de Cloud Computing suntpremisele care explicã optimismul ana-liºtilor în ceea ce priveºte creºtereanumãrului proiectelor de Private Cloud.

Extinderea nivelului de virtualizare ainfrastructurii IT este, însã, doar o primãetapã în drumul spre Private Cloud. Adoua fazã a proiectului reprezintã un pasdelicat, cel al trecerii de la managemen-tul infrastructurii la managementulnivelurilor serviciilor pe care le IT-ul leoferã pe baza cerinþelor venite din parteautilizatorilor de aplicaþii. Pentru a realizaacest lucru, este necesarã introducereaunui nivel superior de automatizare (care sã scuteascã departamentul IT deprocedurile repeti-tive, rutiniere)ºi a unorfuncþio-

nalitãþi de self-service pentru utilizatoriifinali, care sã poatã dispune astfel deresursele ºi aplicaþiile de care au nevoieîntr-un timp cât mai scurt, cu efortminim ºi fãrã a apela la suportul departa-mentului IT. Un alt element importanteste introducerea unui sistem extins demonitorizare ºi contorizare a resurselorutilizate, care are rolul nu doar de realizaun control exact al costurilor de „ex-ploatare“, ci de a oferi ºi un suport solidpentru în previzionarea evoluþiei nece-sitãþilor ºi a potenþialelor direcþii de dez-voltare a proiectului.

Triada automatizare, self-service, con-torizare-monitorizare consfinþeºte trans-formarea IT-ului într-o utilitate, un ser-viciu, modificând radical mecanismelede business din cadrul unei organizaþii.ªi face trecerea cãtre a treia etapã, finalã,pe care o poate atinge un proiect de Private Cloud, cea de federalizare, încare IT-ul ca utilitate poate fi livrat (viaInternet) cãtre diverse business units,sub acelaºi model de serviciu. Prin fede-ralizare se realizeazã nu doar livrarea ci ºio interconectare a infrastructurilor deCloud Computing disparate, conectân-du-le într-un singur nivel de manage-ment, ceea ce permite alocarea acestoraîn funcþie de cerinþe ºi nevoi.

Dupã cum se poate vedea, dezvol-tarea unui proiect de Private Cloud nueste un demers facil, care sã poatã fi reali-zat într-un interval de timp scurt ºi fãrãinvestiþii consistente. Avantajele compe-titive pe care le oferã ºi posibilitãþilemultiple de rentabilizare a investiþiei facca din ce în ce mai multe companii, dincategoria large enterprise, ºi organizaþiicu resurse IT solide sã se arate interesatede lansarea unor astfel de proiecte.


TEHNOLOGIE

CLOUD COMPUTING


TEHNOLOGIE


SECURITATE

41

La Bucureºti s-a desfãºurat în 10 martiecea de-a 9-a ediþie localã a evenimentuluiIDC CEMA IT Security Roadshow. Temaediþiei din acest an este „Win the Game:Beat IT Threats”. IT Security Roadshow seva desfãºura pe parcursul anului 2011 în30 dintre cele mai importante oraºe dinEuropa Centralã, Orientul Mijlociu ºi Africaºi va oferi informaþii despre noi problemede securitate, aducând în dezbateresubiecte precum schimbãrile economiceglobale asupra cheltuielilor de securitate înIT, riscuri ºi conformitate, tendinþele de vi-itor sau nevoile critice ºi provocãrile îndomeniul securitãþii IT.

Piaþa de securitate din Româniaa devenit o importantã opor-tunitate de afaceri. Cu toateacestea, noile ameninþãri desecuritate ºi tehnologiile apã-

rute recent sunt doar câteva dintre rea-litãþile pe care firmele au început sã leînþeleagã ºi sã le accepte. În cadrulevenimentului au prezentat soluþii desecuritate a datelor companiile PPrriinntteecc,,FFoorrttiinneett,, KKaassppeerrsskkyy,, AAPPCC bbyy SScchhnneeiiddeerrRRoommâânniiaa,, CCrruucciiaall SSyysstteemmss ººii MMiiccrroossoofftt,,în timp ce BBooggddaann MMaannoolleeaa, reprezen-tantul APTI, a pus în discuþie ultimeleproiecte legislative privind securizareaºi securitatea datelor personale.

Conform reprezentanþilor IIDDCC ¾ dinbugetul de securitate al companiilorromâneºti este cheltuit pe soluþii de bazã(antivirus, anti-spam), cele mai impor-

tante ameninþãri fiind considerate coru-perea datelor, furtul de date personale ºiviruºii. Un alt risc considerat major este„denial of service” ca urmare a unor atacuri informatice.

KKaassppeerrsskkyy a anunþat cã una din pre-ocupãrile majore se regãseºte acum înzona internetului mobil, la acel momentfiind înregistrate peste 2.000 de semnã-turi malware dedicate acestui segment,în timp ce chiar ºi pe Android Market(platforma de aplicaþii pentru mobil asistemului Android) a fost depistatã osuitã de aplicaþii infectate la începutullunii martie. În acelaºi timp, a crescut ºinumãrul de aplicaþii malware de la 1 peminut în 2006 la 1 pe secundã în 2011(70.000 de semnãturi pe zi), în timp ce99% dintre acestea îºi fac update con-stant.

EEdduuaarrdd BBooddoorr de la APC by Schnei-der România a prezentat noile soluþii desecuritate pentru centrele de date, in-cluzând „porþi” care permit accesul larack pe bazã de card sau web remotecontrol. În acest moment cinci din data-centerele localizate în România benefi-ciazã de soluþiile de securitate fizicã(DCPI) ale Schneider, în timp ce numaicâþiva clienþi din douã data-centere auimplementat ºi accesul controlat la rack.

Securitate în domeniul financiar-bancar

GGrriiggoorriiss DDiimmiittrrooppoouullooss,, GGrroouupp SSoolluu--ttiioonnss MMaannaaggeerr îînn ccaaddrruull PPrriinntteecc GGrroouupp aavut amabilitatea sã ne rãspundã lacâteva întrebãri privind securitateadatelor, în special în sistemul financiar-bancar. Astfel, cele mai importante vul-nerabilitãþi sunt considerate: ameninþã-rile interne (angajaþii care pot utiliza datepersonale), fraudele (e-commerce) ºi at-

acurile informatice (viruºi, viermi, tro-ieni). Din aceste motive, echipamentelePPrriinntteecc (ATM) sunt prevãzute cu an-tivirus, sisteme de fraud detection (dacãun card nu este înregistrat la bancã sis-temul semnalizeazã acest aspect ºi bancavã sunã pentru confirmarea utilizãrii),antiskimming (copiere/clonare de car-duri), data loss prevention ºi camere desupraveghere.

Referitor la proiectul implementat însectorul 6 (plata taxelor la info-chioºc pebaza cãrþii de identitate), DDiimmiittrrooppoouulloossîl considerã un proiect unic ºi foarte si-gur (tranzacþiile se fac utilizând tehnolo-giile GPRS/3G, care sunt considerate detop în S.U.A. la ora actualã) ºi a menþio-nat cã se poartã discuþii ºi chiar s-au de-marat proiecte de implementare ºi înalte þãri.

„Cu sau fãrã constrângeri legislative,companiile din România trebuie sã asi-gure securitatea datelor interne. În cazcontrar, încrederea consumatorilor sepierde ºi automat scade ºi profitabilitateaafacerii în ansamblu. Directivele ºi stan-dardele europene vor trebui adoptate ºide cãtre companiile din România în celmai scurt timp, motiv pentru care vor finecesare investiþii suplimentare în secu-ritate”, a declarat GGrriiggoorriiss DDiimmiittrrooppoouullooss..

� ALEXANDRU PÃDURE

Eduard Bodor

IDC SECURITY ROIDC SECURITY ROADSHOW 20ADSHOW 20111 1

LA BUCUREªTI

INDUSTRY WATCH

ADMINISTRAÞIE PUBLICÃ


Ronnen Brunner, EMC:

„UTILIZAREA TEHNOLTEHNOLOGIEIOGIEI POATE COMPENSACOMPENSA

REDUCERILEREDUCERILE DE PERSONAL DIN SECTSECTORUL PUBLICORUL PUBLIC“

Asociatã, în general, cu domeniul privat, crizaeconomicã a avut un impact la fel de grav ºiasupra sectorului public. Afectate de subfi-nanþare, instituþiile publice au fost puse însituaþia identificãrii celor mai bune soluþii pen-tru reducerea costurilor ºi creºterea eficienþei.Într-un interviu acordat Market Watch, Ron-nen Brunner, Business Development DirectorPublic Sector în cadrul EMC EMEA, considerãcã sistemele informatice sunt singurele carepot suplini reducerea bugetelor.

Având o experienþã realã ca ex-CIOîntr-o instituþie publicã ºi o poziþieregionalã în cadrul corporaþiei EMC,care sunt, din punctul dvs. de vedere,principalele provocãri prin care trecadministraþiile publice în mod curent?

Sectorul public este marcat profund dereducerile masive de bugete. În multe din-tre þãrile regiunii, autoritãþile au contrac-tat împrumuturi masive, prin comparaþiecu Produsul Intern Brut (PIB), ceea cecreeazã o presiune foarte mare pe reducer-ile de costuri în sistemul administrativ,pentru toate tipurile de activitãþi, nu doarIT. Ce înseamnã aceste reduceri pentru ast-fel de organizaþii? Provocarea pãstrãriiaceluiaºi nivel de servicii cu mai puþinibani la dispoziþie. Pânã la urmã, o instituþiepublicã oferã exclusiv servicii – internepentru alte departamente ºi externe pen-tru cetãþeni, companii sau alte instituþiipublice. Totuºi, din perspectiva IT-ului, nupoþi sta ºi aºtepta, pentru cã aºteptareaînseamnã, de fapt, regres, deoarece tehno-logia avanseazã permanent. Am remarcat,din aceastã perspectivã, cã, în ultimii ani,factorul principal care determinã investiþii

în sistemele informatice din sectorul publica devenit nevoia de reducere a costuriloroperaþionale ºi mai puþin dorinþa de îmbu-nãtãþire a serviciilor, aºa cum era câþiva aniîn urmã. Acesta este motivul pentru careconsider „reducerea generalã a bugetelor“drept principala provocare a sectorului. Aldoilea aspect important este optimizareaproceselor, adicã modul în care se poateîmbunãtãþi efectiv modul în care se desfã-ºoarã lucrurile în sectorul public. Aici estenevoie de schimbãri fundamentale. Înfoarte multe þãri din regiune, atât pentrucetãþeni, cât ºi pentru companii, lucrul cuadministraþia, localã sau centralã, implicãinteracþiuni repetate cu multiple instituþii(agenþii, direcþii, departamente etc.). Peaceastã direcþie, EMC promoveazã concep-tul de „Connected Government“, prin caretoate instituþiile publice devin interconec-tate ºi schimbã informaþia între ele în ca-drul unui sistem unic, chiar dacã sistemeleproprii ale acestor organizaþii sunt diferite.Astfel, cetãþenii sau companiile acceseazãun singur punct de contact, indiferent denatura solicitãrii, întreg procesul simpli-ficându-se considerabil.

Consideraþi cã reducerile conside-rabile ale bugetelor IT în sectorulpublic au un impact imediat asupramodului în care acest sector economic cumpãrã tehnologie?

Cea mai relevantã schimbare pe caream remarcat-o în acest domeniu este mo-dul de abordare a proiectelor. Pânã recent,cele mai multe organizaþii publice derulauproiecte de mare anvergurã, foarte scumpeºi cu derulare multianualã, între 5 ºi 8 ani.Situaþia acum este diferitã, lipsa rezervelorfinanciare necesare susþinerii unor proiectecu un CAPEX mare determinã orientareacãtre OPEX ºi, implicit, cãtre cloud com-puting ºi shared services, care permit plata

doar a ceea ce se foloseºte sau utilizarea încomun a aceloraºi resurse.

Consideraþi cloud computing un concept viabil pentru administraþia publicã?

Din motive care þin, în principal, de re-glementãri ºi securitate, nu cred cã vomvedea adoptarea serviciilor de public cloudîn acest sector. Existã însã alte trei direcþiiasociate cloud computing care pot fi susþi-nute în administraþia publicã: private, com-

RRoonnnneenn BBrruunnnneerr este Business Development Director pentru PublicSector în cadrul EMC EMEA (EuropeMiddle East and Africa). Divizia sa faceparte din grupul Information Intelli-gence. Intrat în echipa EMC în urmã cudoi ani, Ronnen Brunner a lucrat ante-rior, timp de ºase ani, ca Chief Infor-mation Officer (CIO) pentru MinisterulJustiþiei din Israel, poziþie care i-a per-mis o bunã cunoaºtere a domeniului.

INDUSTRY WATCH



43

munity ºi hybrid cloud. Deºi cloud com-puting este, din multe puncte de vedere,încã un concept, EMC a finalizat deja maimulte proiecte în regiunea EMEA, cele mairãspândite fiind cele de tipul „Communitycloud“. Avem astfel de proiecte în UK, Fin-landa etc., unde unele organizaþii publiceºi-au dezvoltat destul de mult infrastruc-tura încât sã poatã oferi servicii ºi altor in-stituþii similare. La fel de potrivit este ºimodelul „Private cloud“, care desemneazão infrastructurã deþinutã ºi operatã internde o organizaþie ºi care livreazã servicii cã-tre diverse departamente proprii. Un mi-nister, spre exemplu, ar putea funcþionadupã un astfel de model. Cloud computingaduce o schimbare de mentalitate ºi în sec-torul public ºi oferã perspective de dezvol-tare ºi colaborare care nu existau anterior.

Sunt presate administraþiile publicesã ofere un rãspuns mai rapid cetãþe-nilor obiºnuiþi acum cu o interacþiuneonline de tipul Web 2.0, Social Mediaetc.? Poate EMC oferi instituþiilorpublice un astfel de suport?

Din punct de vedere tehnologic, nive-lul aºteptãrilor este foarte ridicat, într-o pe-rioadã în care utilizatorii sunt obiºnuiþi cuInternetul mobil, Social Media, smart-phone-uri etc. ºi vor sã interacþioneze cusectorul public într-o manierã similarã,simplã ºi rapidã. Pe de altã parte, criza eco-nomicã a generat ºi un val de probleme so-ciale, iar beneficiarii serviciilor publice nupot aºtepta zile întregi pentru primireaunui rãspuns din partea autoritãþilor, maiales în probleme legate de asistenþã socialã,ºomaj, insolvenþã, dizolvare companii etc.Diferenþa dintre nivelul aºteptãrilor ºi ca-pacitatea de rãspuns a instituþiilor publiceeste mare, iar reducerile de bugete desprecare vorbeam anterior riscã sã accentuezeaceastã diferenþã. Soluþii existã ºi constaucu precãdere în optimizarea proceselor,printr-o analizã atentã a acestora ºi identi-ficarea celor mai bune mãsuri de îm-bunãtãþire. Nu conteazã doar viteza derãspuns, ci ºi procesarea internã corectã acerinþelor ºi livrarea unui rãspuns de cali-tate. Primul pas în aceastã direcþie esteeliminarea hârtiei, deoarece proceselebazate pe hârtie sunt greoaie ºi nu pot fi au-tomatizate ºi monitorizate. PropunereaEMC cãtre sectorul public este ceea ce senumeºte „Case management“, soluþiebazatã pe DDooccuummeennttuumm xxCCPP (xCeleratedComposition Platform).

Existã elemente comune între „Case management” ºi Citizen Relationship Management?

Case management (Managementulcazurilor) este diferit de managementulcetãþenilor/clienþilor (CRM). CRM-ul esteorientat cãtre persoanã/cetãþean, Casemanagementul este orientat nu cãtre per-soanã, ci cãtre proces, în toate elementeleacestuia: iniþiere, conþinut, responsabili,fluxuri, automatizare, finalizare etc. EMCDDooccuummeennttuumm xxCCPP nu este o aplicaþie sau otehnologie, ci o platformã a cãrei imple-mentare nu implicã scriere de cod. Oricetip de interacþiune cu administraþia publicãeste tratat drept un „caz“ ºi predefinit încadrul platformei pentru un maxim deconfigurabilitate. Existenþa acestor cazuripredefinite face ca perioada de imple-

mentare sã fie foarte micã. Avem situaþiaunei þãri din regiune unde au fost necesaredoar douã luni pentru dezvoltarea uneisoluþii cu aplicabilitate naþionalã în dome-niul asigurãrilor de sãnãtate. Un avantajeste ºi unicitatea sectorului public la nivelnaþional ºi, chiar dacã legislaþiile diferã dela o þarã la alta, în esenþã sistemele suntsimilare, pentru cã serviciile oferite suntsimilare (naºtere, cãsãtorie, asistenþã socialãetc.). Mai mult, experienþa acumulatã înanumite þãri poate fi utilizatã foarte rapidîn orice alt proiect. România este o piaþãunde, în lipsa unor standarde comune, ad-ministraþia publicã s-a dezvoltat insular,multe instituþii având sisteme informaticeproprietare cu o capacitate limitatã de in-terconectare. Conservarea investiþiilor an-terioare este o preocupare pentru orice or-ganizaþie, privatã sau publicã, ºi existã petoate pieþele, indiferent de evoluþie. EMCdispune de toate uneltele necesare pentrua conecta soluþiile proprii cu orice sistemproprietar al clienþilor, în scopul preluãrii ºiutilizãrii datelor din aceste sisteme. Obiec-tivul EMC nu este schimbarea sistemuluiIT al clientului, ci eficientizarea acestuia.Aplicaþiile deja existente pot rãmâne laclient, atâta vreme cât sunt funcþionale ºisunt eficiente din punct de vedere al cos-turilor operaþionale. Acesta este, de fapt,cel mai relevant indicator.

Poate suplini tehnologia reducereamasivã de personal prin care treceadministraþia publicã româneascã?

În sectorul public, reducerile de bugetînseamnã, de cele mai multe ori, reduceride personal, situaþie care nu se petrece doarîn România, ci ºi în Marea Britanie, spreexemplu. Reducerile de personal nu pot ficompensate decât printr-un sistem infor-matic eficient, care sã permitã automati-zarea proceselor ºi eliminarea intervenþieimanuale. Creºterea de eficienþã înseamnãcâºtig de timp ºi, implicit, posibilitatea de aefectua acelaºi numãr de operaþiuni cu maipuþini oameni. Probabil, singura modali-tate de a compensa reducerea de personaleste utilizarea intensivã a tehnologiei.

� GABRIEL VAS ILE

INDUSTRY WATCH



Primãria Alba Iulia a reuºit performanþa dez-voltãrii unui sistem informatic foarte competi-tiv, utilizând soluþii software de renume , per-fect adaptate la cerinþele administraþiei publicelocale. Sistemul informatic al „Cetãþii Unirii”este finanþat din fonduri nerambursabile, soluþi-ile implementate prin proiect rãspunzândnevoii punerii în practicã a urmãtoarelor prin-cipii: transparenþa în furnizarea de informaþiiºi servicii publice, accesul egal, nediscrimina-toriu la informaþii ºi servicii publice, inclusiv pen-tru persoanele cu dizabilitãþi, confidenþialitatea,respectiv garantarea protejãrii secretului datelorcu caracter personal, garantarea disponibilitãþiiinformaþiilor ºi serviciilor publice.

Proiectul implementat de Indus-trial Software împreunã cupartenerii sãi a fost axat pe pro-movarea la nivelul adminis-traþiei publice locale a unui mod

de lucru bazat pe utilizarea mijloacelorelectronice, ceea ce conduce, practic, lasimplificarea, accelerarea ºi la posibilitateade a beneficia de un management strategical proceselor economice care urmeazã a fiderulate pe baza unor soluþii informatice.

În 2007, Primãria Alba Iulia a pusbazele unei strategii de informatizare pebaza cãreia urma sã fie dezvoltat un sistemintegrat care sã permitã gestionarea acti-vitãþii ºi livrarea unor servicii de calitatecãtre oraº si cetãþenii acestuia. Comple-mentar, instituþia a identificat sursele de fi-nanþare necesare derulãrii acestui proiectgândit a se desfãºura în mai multe etape.„Am arãtat cã ºtim ce vrem ºi, prin înfi-inþarea unei Direcþii de Management al Proiectelor, am reuºit sã atragem peste

120 de milioane deEuro pentru diver-se arii de dezvolta-re. Astfel, am reu-ºit sã investim într-un sistem de e-Ad-ministraþie, pentrucã vrem sã rãspun-dem nevoilor ora-ºului, oamenilor ºicompaniilor ºi sã oferim tuturor celor careinteracþioneazã cu Primãria Alba Iulia unsuport modern ºi normal în egalã mãsurã.În 2007 am definit o strategie de informa-tizare, iar astãzi mã bucur cã am reuºim sãdevenim un model pentru alte adminis-traþii din þarã”, declarã MMiirrcceeaa HHaavvaa,, PPrriimmaarruull MMuunniicciippiiuulluuii AAllbbaa IIuulliiaa..

Dezvoltare etapizatã ºi cofinanþare europeanã

Implementarea sistemului integrat afost planificatã pentru douã etape ºi urmasã conþinã elemente de management aldocumentelor, arhivare electronicã, ERP,CRM, portal, GIS etc. ºi sã transforme fun-damental modul de lucru din cadrul insti-tuþiei. Prima etapã, gestionatã de integra-torul Industrial Software, a fost finalizatãîn luna decembrie 2010.

„Strategia de informatizare definitã în2007 împreunã cu un consultant extern astat la baza unuistudiu de fezabili-tate care a stabilit14 proiecte de carePrimãria Alba Iu-lia are nevoie pen-tru a deveni o ad-minsitraþie moder-nã ºi eficientã.Abordarea acestorproiecte s-a fãcutîn douã etape, prima a fost deja finalizatã ºia inclus soluþiile de management al docu-mentelor, GIS, Patrimoniu ºi portal, ur-

mând partea a doua care va aborda ma-nagementul relaþiilor cu cetãþenii”, afirmãNNiiccoollaaiiee MMoollddoovvaann,, ªªeeff SSeerrvviicciiuu PPrrooiieecctteeCCoommuunniittaarree îînn ccaaddrruull DDiirreeccþþiieeii PPrrooggrraammeeddiinn PPrriimmããrriiaa AAllbbaa IIuulliiaa..

În urma implementãrii acestui proiect,cetãþenii Municipiului Alba Iulia vor be-neficia de un acces mult mai facil la infor-maþii de interes personal (obligaþiile pri-vind plata taxelor ºi a impozitelor locale,stadiul unor cereri adresate instituþiei etc.)sau informaþii generale referitoare la inter-acþiunea cu autoritãþile locale.

Eficientizarea activitãþilor la nivelulPrimãriei Municipiului Alba Iulia este realizatã prin implementarea conceptuluide administraþie electronicã, bazat pe mi-jloace specifice tehnologiei informaþiei ºise va translata practic în:

• Îmbunãtãþirea furnizãrii informaþiilorºi serviciilor publice cãtre cetãþeni

• Eliminarea procedurilor birocratice ºisimplificarea metodologiilor de lucru

• Îmbunãtãþirea eficacitãþii ºi calitãþiiserviciilor publice.

Interfaþa cu cetãþenii pe o platformã online

Soluþia implementatã de IndustrialSoftware include 3 componente (internet,intranet, extranet), acestea realizând inte-grarea între diferitele aplicaþii software alePrimãriei Municipiului Alba Iulia, oferindcetãþenilor acces la serviciile e-adminis-traþie.

Portalul web dezvoltat în cadrulproiectului este o soluþie gânditã ca punctunic de acces pentru cetãþeni ºi mediul deafaceri, menitã sã înlocuiascã, în condiþiide securitate a tranzacþiilor, deplasarea laghiºeu ºi interacþiunea fizicã dintre cetã-þean sau delegatul unei companii ºi func-þionarul public. Aºadar, portalul reprezintãun punct de acces la serviciile electronicefurnizate de cãtre Primãrie, oferind cetãþe-nilor acces la informaþii de interes general,

I ndus t r ia l Sof twareIndust r ia l Sof tware furnizeazã soluþi i eficiente de e-admin is t ra þ ie e-admin is t ra þ ie

pentru Primãria Alba Iulia

Mircea Hava

Nicolaie Moldovan

INDUSTRY WATCH



45

precum ºi la informaþii specifice din bazelede date ale Primãriei (accesul fiind permisnumai în mod autentificat) privind anu-mite obligaþii locale sau documente, for-mulare, cereri, sesizãri, stadiul rezolvãriiunor solicitãri depuse etc.

Serviciile electronice disponibile pen-tru cetãþeni ºi mediul de afaceri prin inter-mediul portalului sunt urmãtoarele:

• Depunere documentaþii pentru au-torizaþii ºi certificate.

• Consultare situaþie proprie ºi stadiulsoluþionãrii demersurilor.

• Notificãri automate trimise cetãþe-nilor înregistraþi, cu privire la stadiulsoluþionãrii demersurilor.

• Platã electronicã.

• Petiþii, sesizãri, audienþe.

• Descãrcare formulare tipizate.

• Oferire de informaþii online.Proiectul pune la dispoziþie servicii ad-

ministrative prin mijloace electronice, re-spectiv va crea beneficii atât pentru utiliza-tori (cetãþeni ºi mediul de afaceri), cât ºipentru administraþia publicã. Pentru utili-zatori, beneficiul principal oferit este re-prezentat de accesul facil la serviciile ad-ministraþiei publice. Implementarea com-ponentelor proiectului, precum ºi inte-grarea soluþiilor Portal, ManagementulDocumentelor ºi Arhivã Electronicã, Urbanism ºi Patrimoniu aduc urmãtoarelebeneficii de ordin general pentru utiliza-tori:

• Posibilitatea de autoservire ºi evitarea meandrelor birocratice (trans-parenþã).

• Acces non-stop la informaþii de in-teres (prin Portalul web).

• Informare corectã ºi completã.

• Servicii integrate obþinute din-tr-un singur punct de acces.

• Confortul cetãþeanului.

• Reducerea costurilor de furnizare ainformaþiilor ºi serviciilor.

• Creºterea eficienþei muncii: timp maiscurt de procesare a solicitãrilorcetãþenilor, reducerea aglomeraþiei dela ghiºee, reducerea numãrului deerori ºi plângeri.

• Posibilitãþi de creare a unor serviciinoi, destinate publicului, de integrarea proceselor, de automatizare etc.

• Îmbunãtãþirea relaþiei dintre adminis-traþie ºi cetãþean.

Plata electronicã – alternativa la sistemul actual

Soluþia de „Platã electronicã”, partecomponentã a acestui proiect, aduce unbeneficiu major cetãþenilor MunicipiuluiAlba Iulia ºi anume posibilitatea plãþiiprin intermediul Internetului, utilizândcarduri bancare, a tuturor categoriilor desume datorate bugetului local: impozite ºitaxe locale, chirii, redevenþe concesiuni,amenzi etc.

Soluþia web de platã electronicã esteaccesibilã oricãrui utilizator autentificatprin intermediul portalului Primãriei.Aceasta dispune de o interfaþa clarã ºiuºor de utilizat, interacþiunea cetãþeanu-lui cu soluþia de platã fiind condusãprintr-un set de paºi logici, personalizaþiîn funcþie de natura relaþiei acestuia cuPrimãria. Aceastã componentã a proiec-tului asigurã tuturor cetãþenilor acces lainformaþiile relevante despre taxele ºi im-pozitele locale, oferind în acelaºi timp osoluþie facilã, rapidã ºi comodã pentruachitarea datoriilor la bugetul local.

Premierã naþionalã - Microsoft AXpentru sectorul public

Soluþia software “Patrimoniu” dincadrul proiectului “Servicii Eficiente de e-Administraþie ºi Managementul Teritoriu-lui pentru Primãria Alba Iulia” este o com-ponentã dezvoltatã pe platforma MicrosoftDynamics AX.

Aceasta reprezintã un pionierat îndomeniu, deoarece este prima soluþie deacest fel dezvoltatã în România carefoloseºte platforma Dynamics AX de la Mi-crosoft.

Arhitectura pe 3 nivele a platformeiMicrosoft Dynamics AX a fãcut posibilãadaptabilitatea la necesitãþile avansateale clienþilor din sectorul public. Avanta-jele majore ale soluþiei se regãsesc în interfaþa familiarã utilizatorilor, a pro-ceselor operaþionale interne îmbu-nãtãþite ºi în scãderea timpului derãspuns la solicitãri.

Industrial Software este unul dintrepartenerii tradiþionali ai Microsoft, cu ex-pertizã doveditã în soluþiile dedicate pen-tru sectorul administraþiei publice.

Acest proiect vine sã întãreascã poziþiaIndustrial Software pe piaþa de profil IT dinRomânia, printr-un proiect de înaltã com-plexitate cu un impact pozitiv în relaþia ad-ministraþiei Alba Iulia cu cetãþenii. Este odovadã în plus cã partenerii Microsoft dinRomânia pot livra soluþii de administrare aproceselor unei instituþii publice la celemai înalte standarde, contribuind astfel laeforturile de modernizare, eficientizare ºicreºtere a calitãþii serviciilor oferite popu-laþiei.

“Suntem ono-raþi sã fim alãturide clientul nostruPrimãria Alba Iuliaºi partenerul nos-tru Industrial Soft-ware în asemeneamomente pentrucã sãrbãtorim de-opotrivã un pio-nierat în domeniulcelor mai noi tehnologii, dar ºi un marebeneficiu pentru cetãþeni. Este un exemplufoarte elocvent despre cum tehnologiapoate ajuta cetãþeanul ºi cum, cu voinþã ºimuncã din partea echipelor de proiect, sepoate ajunge la rezultate remarcabile, lastandardele Uniunii Europene”, spune FFlloorriiaann IIvvaann –– PPaarrttnneerr SSttrraatteeggyy&&PPrrooggrraammssLLeeaadd îînn MMiiccrroossoofftt RRoommâânniiaa..

Cu o experienþã de peste 10 ani în sectoruladministraþiei publice, Industrial Software se po-ziþioneazã pe piaþa de profil ca leader înfurnizarea ºi integrarea de soluþii software ºihardware, vizând toate ariile de funcþionalitatede la nivelul unei instituþii.

IInndduussttrriiaall SSooffttwwaarree SSRRLL Sibiu, B-dul. Mihai Viteazu, Nr. 2

Tel.: +40 269 220426 Fax: +40 269 210559

E-mail: [email protected] Web: www.indsoft.ro

Florian Ivan

În primul rând, un call center numai este considerat de mult timpde cãtre administraþiile publicedrept un simplu centru de prelu-are a apelurilor cetãþenilor ne-

mulþumiþi. Existã primãrii în Româniacare, cu ajutorul fondurilor structuralesau din resurse proprii, au pus la punctsisteme de call center care se integreazãcu alte aplicaþii din cadrul primãriei. Deexemplu, actele ºi problemele, cererile,reclamaþiile ºi sesizãrile pot fi preluatepentru rezolvare de Sistemul Informati-zat de management al documentelor, întimp real ºi tratate dupã procedurilestandard. Operatorul comunicã celuicare dã telefon numãrul de înregistrare,termenul de rezolvare ºi modalitãþile deurmãrire a cererii fãcute. Aplicaþiile

INDUSTRY WATCH


Call centerele,la modã în administraþia publicãConform unui sondaj efectuat de Linea Directa Communications în iulie 2009 pe un eºan-tion de 420 de companii, 33% din respondenþi folosesc serviciile de call center. Dintreaceºtia, 27% desfãºoarã intern astfel de operaþiuni, 5% apeleazã la un call center externºi 1% deþin un departament intern, dar, în acelaºi timp, apeleazã ºi la outsourcing pentruproiectele sezoniere sau atunci când volumul de apeluri creºte considerabil. Ce se mai întâmplã în aceastã zonã în administraþia publicã ºi de ce cred primãriile cã un call centerle ajutã sã reducã din cheltuieli?


monitorizeazã accesul în bazele de date,oferind date despre tipul informaþiilorsolicitate, data/ora oricãrei solicitãri,operatorul care a accesat baza de date,eventual observaþii preluate de la solici-tant. Pentru cererile scadente, aplicaþiapoate permite înregistrarea unei sesi-zãri/reclamaþii, rutate ºi gestionate au-tomat de Sistemul Informatizat de ma-nagement al documentelor.

Pentru a asigura confidenþialitateainformaþiilor, se creeazã proceduri deidentificare a clientului, iar operatoriicare lucreazã în proiect au semnat unacord, prin care se obligã sã pãstrezeconfidenþialitatea informaþiilor ºi sã nule foloseascã în alte scopuri.

Call center non-stop la Primãria Braºov

Primãria Braºov a deschis un servi-ciu telefonic de informare pentrucetãþeni, care va funcþiona non-stop. Unrobot telefonic va oferi informaþii fãrãintervenþia unui operator uman, cetã-þenii vor putea afla unde se aflã cererilelor, la ce serviciu ºi ce etape procedurales-au parcurs. Call center-ul este disponi-bil 24 de ore din 24, având posibilitateade a rãspunde automat la 20 de apeluriºi de a gestiona 60 de apeluri simultane.„Este foarte bun un asemenea sistem,eliminând orice fel de coadã sau pe-rioadã de aºteptare la ghiºee. În plus, vaexista ºi un portal ºi o platformã de platãon-line a taxelor ºi impozitelor localesau a amenzilor ce se încaseazã de Direc-þia Fiscalã”, a declarat primarul muncip-iului Braºov, George Scripcaru. Acestlucru va fi posibil, însã, din luna augusta acestui an, anunþã www.bzb.ro.Cetãþeanul ascultã meniul ºi alege opþi-unea doritã folosind tastatura numericãa telefonului. „Apelurile cetãþenilor vorfi preluate de cãtre personalul din Dis-

peceratul Tehnic al Primãriei ºi deceilalþi operatori ai callcenter-ului. Dacãeste necesar, apelul va fi redirecþionatcãtre alte departamente în funcþie decerinþele cetãþeanului”, a explicatGabriela Vlad, ªef Serviciul InformaticPrimãria Municipiului Braºov. Acestlucru este valabil în timpul orelor deprogram. În rest, când operatorul nu vafi disponibil, apelurile ºi sesizãrilecetãþenilor se vor înregistra ºi apoi vorputea fi ascultate de cãtre funcþionariimunicipalitãþii. Aceastã aplicaþie faceparte din proiectul „Primãria Braºov laun click distanþã”, care are un buget de2,1 milioane de lei, dintre care asistenþanerambursabilã acordatã este de 1,6 mi-lioane de lei ºi a fost depus pe Axa prio-ritarã 3 a Programului Operaþional Sectorial „Creºterea competitivitãþii eco-nomice”.

Call center ºi la Râºnov

Administraþia localã din Râºnov a fi-nalizat implementarea softului integratcare conþine mai multe aplicaþii pentruinterconectarea serviciilor administra-tive. Râºnovenii pot, de asemenea, sãdepunã petiþii on-line fãrã sã mai vinã lasediul primãriei, sau pot vizualiza pro-gramul de audienþe al primarului, în an-umite perioade. Acelaºi proiect, pentrucare primãria a investit 400.000 de eurode la Ministerul Comunicaþiilor ºi Soci-etãþii Informaþionale în softuri ºi echipa-mente, a dus ºi la crearea unui call cen-ter. Sunând la un numãr cu tarif normal,cetãþenii pot afla ce sume au de platã laServiciul de impozite ºi taxe sau dacãvreo cerere deja depusã la primãrie saula vreun serviciu deconcentrat aflat încoordonarea acesteia a fost sau nu rezol-vatã. Apelând la acest Call center, râºno-venii sunt preluaþi de un robot care îighideazã printr-un meniu, oferind chiar

ºi informaþii despre restanþele la im-pozite sau despre programul cu publiculal primãriei.

Cetãþenii judeþului Tulcea vor aveaacces la servicii publice electronice

La începutul lunii februarie a acestuian, Valerian Vreme, ministrul Comuni-caþiilor ºi Societãþii Informaþionale, a sem-nat contractul de finanþare prin fonduristructurale a unui proiect care va creºteeficienþa serviciilor publice adresate cetã-þenilor ºi mediului de afaceri din judeþulTulcea. Intitulat „Dezvoltarea serviciilorelectronice cãtre cetãþeni ºi mediul deafaceri din judeþul Tulcea”, proiectul are ovaloare totalã de 6.818.978 lei, valoareatotalã eligibilã fiind 5.499.176 lei, dintrecare 5.389.192 lei reprezintã valoarea asis-tenþei nerambursabile. Perioada de imple-mentare a proiectului este de 18 luni.

Conform informaþiilor prezentate decãtre oficialitãþi, va fi implementat unsistem informatic integrat de manage-ment al fluxurilor interne ºi al resurselor,care va asigura un acces rapid ºi eficiental cetãþenilor la serviciile electronice on-line ale administraþiei publice locale,prin utilizarea facilitãþilor oferite de por-tal sau de callcenter. Printre obiectiveleproiectului se mai numãrã: promovareautilizãrii Internetului ºi a tehnologiilorde callcenter în cadrul instituþiilor pu-blice locale; creºterea gradului de trans-parenþã a modului de utilizare ºi de ad-ministrare a fondurilor publice; redu-cerea cheltuielilor publice, combatereabirocraþiei ºi a corupþiei la nivelul au-toritãþilor locale; promovarea colaborãriiîntre instituþiile publice pentru furni-zarea de servicii publice prin mijloaceelectronice. Prin acest proiect, vor fi in-struite un numãr de 75 de persoane pen-tru utilizarea aplicaþiei informatice.

� LUIZA SANDU

INDUSTRY WATCH



Ce au de învãþat retaileri i de la micii comercianþi?

Comportamentul de achiziþie s-a modificatsensibil în ultimii doi ani de crizã econo-micã. Iar retail-ul este unul dintre sectoa-rele care a resimþit din plin acest efect, nudoar pe plan local, ci în multe alte þãri.Scãderea puterii de cumpãrare ºi înãsprireacondiþiilor la acordarea creditelor de con-sum au generat, inerent, o scãdere a con-sumului. Pe care marii retaileri încearcã são compenseze prin strategii de loializarea clienþilor.

Impactul crizei economice resimþitde marile reþele de retail, ºi nunumai, a devenit vizibil relativrapid, o datã cu explozia campani-ilor promoþionale. La momentul

actual, majoritatea reþelelor de retail uti-lizeazã astfel de campanii, a cãrorfrecvenþã a crescut rapid de la an la an.Mesajele de genul „Cele mai micipreþuri!“ (întãrite, de obicei, prin adagiul„Plãtim de X ori diferenþa de preþ!“) audevenit o prezenþã constantã în peisajulcitadin ºi în mass-media. Atât de con-stantã, încât, adesea, sunt ignorate. Dindouã motive evidente: primul – ba-nalizarea mesajului prin repetiþia lui ob-sesivã sub varii branduri, al doilea – niciun retailer nu poate susþine cã are celemai mici preþuri din piaþã la toate miilede sortimente de produse pe care lecomercializeazã. Ci doar la cele incluseîn campaniile de reduceri ºi/sau ofertespeciale.

Campanii care, corect planificate ºipromovate, reuºesc sã-ºi atingã scopul –acela de a creºte temporar vânzãrile pe

anumite categorii de produse. Temporarînsã. Ceea ce nu rezolvã, per ansamblu,problema scãderii vânzãrilor. ªi nici nuar putea. Aceasta nu înseamnã, însã, cãastfel de instrumente nu sunt cu ade-vãrat eficiente. Sunt, dar cu limitele derigoare.

De aceea, analiºtii în domeniu susþincã mizarea exclusiv pe mecanismul pro-moþiilor de acest tip nu reprezintã o ale-gere optimã pentru marii retaileri. Argu-mentaþia acestora se bazeazã pe o axiomãdemonstratã în practicã: atragerea unuinou client este mult mai costisitoare (va-lorile variazã între 4 ºi 8) decât menþi-nerea unuia vechi. Menþinere dificil derealizat în condiþiile actuale când, o datãcu scãderea puterii de cumpãrare, clienþiise informeazã din ce în ce mai atentasupra alternativelor. Dar nu imposibil!

Mecanismele uzuale de fidelizare

Schemele de fidelizare nu reprezintãun lucru nou în peisajul retail-ului local.Numeroase reþele utilizeazã, de câþivaani buni, mecanismul clasic al carduri-lor de fidelizare, în ideea cã, prin inter-mediul acestui instrument, reuºesc sãcreascã gradul de fidelizare al clienþilorlor.

Mecanismul cel mai frecvent utilizatîn cazul cardurilor este cel al acordãriipunctelor de loialitate. Cu ajutorulcãrora, clientul poate obþine reduceri lacumpãrãturile efectuate în respectivareþea sau poate beneficia de anumite dis-counturi la o serie de produse (inclusesau nu în campanii promoþionale).

Deþinerea unui card de fidelitateîntr-o anumitã reþea, nu-l poate împie-dica, însã, cu nimic pe respectivul clientsã deþinã în portofel încã 3, 4, 5 carduride la concurenþã. Este adevãrat cã, efec-

tuând cumpãrãturi în magazine din variireþele, ritmul de creºtere al „punctaju-lui“ este unul lent. De altfel, valoareaefectivã a punctelor pentru client, maiales în primele faze de startare a unuiprogram de fidelizare prin intermediulcardurilor, este o problemã destul de di-ficil de soluþionat. ªi care reduce sensibilatracþia clienþilor pentru cardurile de fi-delitate. De aceea, o soluþie alternativãuzitatã este acordarea de vouchere, prinintermediul cãrora clientul este recom-pensat (conform anumitor criterii), cu oreducere universal valabilã, de o anu-mitã valoare, admisã pentru o perioadãlimitatã de timp.

Avantajul micilor comercianþi

Dar nu mecanismele „externe“reprezintã punctul nevralgic al fi-delizãrii în retail, ci ceea se întâmplã înback-office. Sau mai precis, ceea ar tre-bui sã se întâmple.

Marele reproº care poate fi adus lamomentul actual schemelor de loializareeste acela cã, în majoritatea cazurilor, nurãspund corect aºteptãrilor clienþilor.Mai precis, cã nu acordã „recompense“clientului în conformitate cu aºteptãrilelui, acesta nu beneficiazã de promoþiispeciale, personalizate chiar, pe pro-dusele care îl intereseazã ºi pe care lecumpãrã frecvent. Sã luãm un exempluipotetic: este puþin probabil ca un clientbãrbat, vârstã 45 de ani, în al cãrui coºde cumpãrãturi se regãsesc în mod con-stant produse de tipul hranã semi-preparatã ºi veselã de unicã folosinþã ºicare îºi face cumpãrãturile în marea ma-joritate a cazurilor dupã ora 20.30, sã fieinteresat de o promoþie la seturi decratiþe sau de servicii de masã de 12 per-soane.

INDUSTRY WATCH

RETAIL


Desigur, excepþii sunt numeroase ºipot fi gãsite numeroase explicaþii care sãcontrazicã supoziþia de mai sus. Dar ceeace vrea sã sublinieze exemplul anterioreste importanþa datelor pe care lefurnizeazã sistemele de tipul cardurilorde fidelizare. Datele de consum adunatedin interacþiunea directã cu clientul pebaza cãrora se poate schiþa un profil deconsumator, pe baza valorii medii acoºului ºi a istoricului achiziþiilor pe careacesta le-a realizat în magazinele dincadrul unei reþele de retail.

„Înarmat“ cu astfel de informaþii, unretailer poate realiza promoþii dedicatepe anumite categorii de clienþi, rãspun-zând mult mai exact aºteptãrilor aces-tora. Mai ales dacã promoþia în sine serealizeazã punctual, nu în masã, pecanalele de comunicare agreate cu clien-tul (telefonic, prin e-mail sau SMS etc.).Se rãspunde astfel unei a doua aºteptãri

importante a clientului actual: cea de a ise acorda atenþia pe care ºi-o doreºte ºiconsiderã cã i se cuvine, printr-o re-laþionare „one-to-one“.

Promoþiile dedicate ºi acordarea unuiplus de atenþie clientului sunt douã ele-mente pe care se bazeazã, în bunã mã-surã, succesul reþelelor magazinelor deproximitate. Dovada cea mai bunã estecreºterea numãrului acestora în plinãcrizã economicã. Faptul cã opereazã cuun volum mult mai mic de clienþi, per-mite micilor comercianþi sã iniþieze o re-laþie mult mai strânsã cu aceºtia ºi sãbeneficieze de un feedeback directasupra ofertei de produse ºi a serviciilorpe care le furnizeazã. Se poate crea, ast-fel, un sistem de fidelizare eficient (deexemplu, clienþii loiali pot fi creditaþiºi/sau ofertaþi ad-hoc cu reduceri care sãdiminueze considerabil riscul „dez-ertãrii“ la concurenþã), care poate com-

pensa sortimentul redus de produse,comparativ cu alte magazine.

Revenind la problematica loializãriiîn retail – pentru a putea beneficia detoate datele pe care sistemele de fi-delizare le oferã, retailerii trebuie sãdeþinã un sistem eficient de colectare,sortare, structurare ºi analizare a datelor.Pe baza cãrora sã poatã crea clasificãri declienþi ºi promoþii specializate dedicateacestora, dar ºi predicþii asupra moduluicum va evolua comportamentul deachiziþie al acestora. Este un obiectiv pecare nu mulþi retaileri pot afirma cã l-auatins. Este adevãrat, însã, cã unii nici nuºi l-au propus. Încã... Dar, dacã e sã dãmcrezare specialiºtilor, aceasta este unadintre principalele direcþii de dezvoltarea retailului modern. Rãmâne de vãzutcând devine cu adevãrat vizibilã ºi peplan local.


În calitate de Platinum Partner Intermec, Autho-rized Reseller Skeye ºi Datamax O’Neil, TotalTechnologies oferã echipamente, consumabileºi suportul necesar pentru a consolida în cadrulsoluþiilor o bazã hardware versatilã ºi fiabilã.Una dintre metodele prin care retailerii culeg in-formaþii referitoare la clienþi ºi obiceiurile lor decumpãrare, dar care serveºte, de asemenea, ºipentru rãsplãtirea acestora, o reprezintã car-durile de fidelitate. Indiferent de tipul de carddorit: de identificare, de membru, de angajat,de loialitate sau de volumul tipãrit, veþi regãsi în portofoliul de soluþii Total Technologies (tel: 0372.317.714; [email protected];[email protected]) imprimanta de carduripotrivitã ºi consumabilele care oferã cel mai bun raport preþ/calitate. Informaþiile culese despre clienþi nu sunt

valoroase dacã nu sunt folosite în oferte per-sonalizate, prezentate acestora în cadrul maga-zinului. În acest sens a fost dezvoltatã aplicaþiaPersonal Shopping Assistant, ce implicãoferirea unui terminal mobil cumpãrãtorilor, cepoate fi folosit în perimetrul rafturilor cu pro-duse. Cumpãrãtorul poate scana un cod debare imprimat pe eticheta de preþ de la raft,fapt ce determinã afiºarea de informaþii ºi pro-moþii speciale pe ecranul terminalului. Abordatã static, soluþia anterioarã poate fi con-struitã ºi pe bazã de chioºcuri interactive, prinintermediul cãrora posesorii de card au acces lapromoþii ºi oferte personalizate, conform profilu-lui personal de achiziþii. Acest sistem creeazãun sentiment de interacþiune realã cu programulde loialitate ºi stã la baza unui motiv în plus dea revizita magazinul.

SUPORT TEHNOLOGIC PENTRU APLICAÞII DE LOIALITATE ÎN RETAIL

În spaþiul destul de aglomerat al sectorului Retail, menþinerea clienþilor a devenit o artã, ce presupune îmbinarea mai multorstrategii ºi metode care ºi-au dovedit eficienþa de-a lungul timpului. Începând cu anii ’90, programele de loialitate ºi-au doveditutilitatea, iar de-a lungul timpului au devenit foarte eficiente, în special datoritã avansului tehnologic care a permis elaborareaunor sisteme din ce în ce mai complexe de fidelizare a clienþilor.

INDUSTRY WATCH

RETAIL


INDUSTRY WATCH

IMM

AIPPIMM ºi-a propus sã formezeo nouã clasã antreprenorialã

• Tinerii vor înfiinþa în acest an în jur de 3.000 de microîntreprinderi debutante în afaceri

În mai puþin de o lunã de la lansarea Progra-mului pentru stimularea înfiinþãrii ºi dezvoltãriimicroîntreprinderilor de cãtre tineri, peste 900de societãþi cu rãspundere limitatã-debutanteîn afaceri, pe scurt SRL-D-uri, s-au înscris dejala Registrul Comerþului. Interesul foarte crescutal tinerilor de a porni o afacere ºi de a bene-ficia prin acest program de cei maxim 10.000de euro nerambursabili, fac ca bugetul alocatpentru finanþarea a doar 1.100 de microîn-treprinderi sã parã insuficient. În interviul acor-dat, Cristian Haiduc, preºedintele Agenþiei pentru Implementarea Proiectelor ºi Progra-melor pentru IMM-uri (AIPPIMM), a prezentataceastã imagine într-o luminã nouã ºi a vorbit,totodatã, ºi despre celelalte programe aleAgenþiei, care încearcã sã dea consistenþã petermen lung antreprenoriatului românesc.

Dintre cele 7 programe pe care Agenþia le coordoneazã iese în evidenþã cel care sprijinã tinerii întreprinzãtori…

Cel mai nou, ºi, în acelaºi timp, cel maide succes program pe care îl gestionãm estecel pus în miºcare de OUG 6/2011, princare acordãm alocaþii financiare nerambur-sabile în valoare de pânã la 10.000 de eurotinerilor întreprinzãtori care nu au maiavut o afacere, dar doresc sã înceapã una dela zero.

Sunt deja aproape 2.000 de tineri care ºi-au rezervat nume pentru înfiinþarea deSRL-D-uri ºi peste 900 de societãþi deja în-scrise la Registrul Comerþului. Pânã lasfârºitul anului mã aºtept sã se înfiinþeze înjur de 3.000 de astfel de societãþi, o cifrãbunã pentru primul an de funcþionare aprogramului. Mult mai important este,însã, impactul investiþiei, câte locuri demuncã noi se vor crea, care va fi profitulacestor firme ºi valoarea adãugatã pe care ovor aduce. Acest program este gândit ca oinvestiþie inteligentã, atât din punct devedere economic, prin recuperarea banilorîn 2-3 ani, cât ºi din punct de vedere al dez-voltãrii resurselor umane ºi a formãrii noiiclase antreprenoriale din România.

Cererea tinerilor pentru accesareaacestui program a depãºit cele maioptimiste aºteptãri. Veþi suplimenta

bugetul pentru a creºte numãrul deSRL-D-uri ºi a multiplica efectele economice pozitive?

Acest program are o parte de evaluare,se bazeazã pe întocmirea unui plan de afa-ceri ºi primirea unui punctaj. Ca atare, nutoate firmele înregistrate vor primi fi-nanþare.

În momentul în care se va depãºi nu-mãrul celor 1.100 de societãþi debutante,vom face un demers pentru majorarea bu-getului, dar trebuie sã subliniez cã alocaþiade 10.000 de euro nu reprezintã singura fa-cilitate oferitã. Se pot accesa ºi alte facilitãþi,precum creditele garantate în proporþie de80% de Fondul Naþional pentru Garantareºi în valoare de pânã la 80.000 de euro, scu-tirea acestor firme de platã a CAS pentrucel mult 4 angajaþi în limita salariuluimediu brut lunar, scutirea de platã a ta-

Cristian Haiduc


INDUSTRY WATCH

IMM

xelor de înmatriculare la Registrul Comer-þului etc. Accesul la creditare pentru o so-cietate nou înfiinþatã este, în general, foartedificil. Aportul unui astfel de credit din to-talul valorii investiþiei poate fi mult maisemnificativ decât alocaþia financiarã însine.

În altã ordine de idei, preºedintele Pa-tronatului Tinerilor Întreprinzãtori ne-asemnalat cã asociaþii de tineri întreprinzã-tori din alte þãri europene ºi-au manifestatinteresul de a prelua ca model acest pro-gram, atractiv datoritã simplitãþii accesãriisale: înscrierile se fac online de acasã ºi estenecesar un numãr minim de documente,eliminându-se astfel birocraþia, suspiciu-nile, câºtigându-se timp ºi eficienþã. Ceicare acceseazã programul nu se întâlnesccu niciun funcþionar ºi astfel nu existãnervi, discuþii, corupþie. Aplicaþia a fost re-alizatã de o firmã româneascã, costurilefiind foarte mici, de sub 15.000 de euro.

Care sunt celelalte programe prin care susþineþi dezvoltarea IMM-urilor româneºti?

Avem ºi alte programe mai mici ca bu-get, dar interesante prin conþinut, princeea ce oferã. Programul START se adre-seazã societãþilor comerciale care au pânãla doi ani vechime ºi care doresc sã-ºi dez-volte activitatea. Acordãm cofinanþare depânã la 70% în încercarea de a oferi suportpentru o a doua ºansã în afaceri acelor în-treprinzãtori care, deºi au mai avut o firmãºi au dat faliment sau au lichidat-o, au oanumitã experienþã ºi doresc în continuaresã încerce sã construiascã un business.Bugetul acestui program este de 10 mili-oane de lei, iar alocaþia financiarã neram-bursabilã este de pânã la 100.000 lei. Înaceste condiþii, de acest program vor bene-ficia doar în jur de 100 de societãþi comer-ciale, în principal cele care vor urma ºicursuri de formare antreprenorialã prin

programul complementar EMPRETEC.Desfãºurat în cele opt oficii teritoriale pecare le avem, programul este organizat deUNCTAD Geneva ºi conceput la Harvard,fiind funcþional în multe þãri din lume. Înesenþã, este un mini-MBA care dureazãnouã zile, toþi cei care l-au fãcut spunândcã le-a schimbat viaþa. Este gândit pentrucei care doresc sã porneascã o afacere sausã ºi-o dezvolte pe cea existentã prin dez-voltarea aptitudinilor ºi competenþelorantreprenoriale, care primesc cu aceastãocazie anumite repere ºi sugestii pentru a-ºi îmbunãtãþi anumite aptitudini ºi com-petenþe.

Programul este subvenþionat în pro-porþie de 80-90%, cursanþii plãtind o sumãmodicã, de 1.000 de lei, fiindu-le asiguratetoate condiþiile: materialul didactic, caza-re, masã pe parcursul a 9 zile. În acest an,240 de persoane vor urma aceste cursuri.La cerere, se mai pot organiza astfel decursuri, dar, bineînþeles, la costuri maimari. În 2012 vom încerca sã dublãmnumãrul absolvenþilor.

Cât de important este pentru managerii ºi angajaþii din IMM-uri sã urmeze cursuri de formare, de îmbunãtãþire profesionalã?

În România nu existã o tradiþie, o edu-caþie antreprenorialã, ºi, de asemenea, oculturã antreprenorialã foarte bine dez-voltatã. Toate lucrurile bune se învaþã greu,cu sacrificii. Este foarte important ca, maiales tinerii, sã înveþe ºi sã facã afaceri la unnivel profesionist, sã aibã planuri de afa-ceri, idei inovatoare, pe care sã ºtie sã lepunã în evidenþã, sã ºtie sã acceseze cre-ditele, fondurile de garantare, instrumen-tele de sprijinire a afacerilor.

Ce recomandãri aveþi pentru manageri pentru a-ºi face afacerea mai performantã?

Cred cã este esenþial sã aplice idei ºitehnologii inovative, sã încerce sã cuce-reascã noi pieþe. Dacã vor reuºi sã punã înaplicare aceste lucruri, IMM-urile vorprospera ºi implicit economia româneascã.

Care este cel mai ambiþios obiectivpe care Agenþia ºi dumneavoastrã vi-l propuneþi pe termen lung?

Unul dintre dezideratele noastre estede a juca un rol important în procesul deschimbare a structurii pe vârste a antre-prenorilor, în aºa fel încât clasa antre-prenorialã sã fie dominatã de cei tineri.

Un alt obiectiv este acela de a deter-mina ºi sprijini societãþile comerciale sã fieinovative. Termenul de inovare trebuieprivit in sensul larg, nu numai prin uti-lizarea de tehnologii inovative, ci extins lanivel de management, marketing. Deasemenea, punem accent ºi pe creativitateaantreprenorilor, pe punerea în practicã aideilor inovative. În acest sens, ProgramulSTART a fost gândit astfel încât sã creezecondiþii necesare înfiinþãrii de business-uriinovative, prin sprijinirea ideilor inova-toare ale tinerilor antreprenori, faci-litându-se astfel prin program accesul la fi-nanþare ºi creditare.

În ce stadiu evolutiv credeþi cã se aflã IMM-urile româneºti în acest moment?

Pot compara IMM-urile cu un copilcare trece puntea spre adolescenþã. ÎnRomânia trecem de copilãrie ºi ne apro-piem de adolescenþa business-ului.

În cadrul acestui proces Agenþia îºipropune sã fie o locomotivã, în specialpentru tinerii antreprenori, pe care sã-itragã înainte, sã-i oblige sã avanseze. Im-portant e sã tragem cât mai multe vagoa-ne care sã conþinã cât mai multe bogãþii.



Platforma Editorialã RomânãSCIPIO este accesibilã tuturorpublicaþiilor ºtiinþifice univer-sitare (asociate unei ºcoli doc-torale, cu apariþie regulatã)

care doresc sã beneficieze de funcþio-nalitãþile sistemului. Pânã în acest mo-ment s-au înregistrat 160 de publicaþii,

dar SSoorriinn AAvvrraamm,, ccoooorrddoonnaattoorruull ppaa--cchheettuulluuii ddee lluuccrruu „„CCaappaacciittaattee eeddiittoorriiaallãã““,,estimeazã cã, pânã la sfârºitul anului, vorfi înregistrate aproximativ 500 de revisteºtiinþifice.

În cadrul Platformei se vor publicaarticolele ºtiinþifice care au trecutprintr-un proces de selecþie (de tip peer

review) organizat de cãtre redacþiile re-vistelor respective. Pentru o diseminarecât mai largã ºi o creºtere a gradului devizibilitate a revistelor înregistrate, sedoreºte publicarea atât a noilor ediþii, câtºi a arhivelor acestor reviste. Pe parcur-sul întregului flux publicaþional, în-cepând de la recepþia manuscrisului,pânã la pregãtirea ºi obþinerea formei fi-nale pentru tipar sau publicare online,utilizatorii beneficiazã de suportulechipei SCIPIO.

La sfârºitul lunii februarie, pe Plat-forma SCIPIO erau deja înregistraþi 283de utilizatori, reprezentând 160 de re-viste ºtiinþifice. În luna februarie 2011au fost publicate 78 de noi articole, cu 28de articole mai mult decât în luna ia-nuarie. Aceste informaþii au fost înregis-trate în condiþiile în care majoritateapublicaþiilor ºtiinþifice româneºti are operiodicitate mai mare de 3 luni.

Platforma Editorialã Românã este o componentã a proiectului strategic „Doctoratul înªcoli de Excelenþã – Evaluarea calitãþii cercetãrii din universitãþi ºi creºterea vizibilitãþiiprin publicare ºtiinþificã”, unul dintre principalele sale obiective fiind întãrirea capacitãþiieditoriale a publicaþiilor româneºti pentru a intra în fluxul principal de cunoaºtere prinindexarea în baze de date scientometrice. În acest sens, a fost dezvoltatã PlatformaEditorialã Românã – SCIPIO (www.scipio.ro), platformã informaticã ce este compatibilãcu platforme de prestigiu internaþional, precum SpringerLink sau ScienceDirect. Desti-natã publicaþiilor ºtiinþifice româneºti, SCIPIO permite automatizarea procesului edito-rial ºi propune spre adoptare standardele internaþionale din domeniu.Lansarea Platformei Editoriale Române a avut loc anul trecut, pe 17 septembrie, la Universitatea de ªtiinþe Agronomice ºi Medicinã Veterinarã din Bucureºti, unde au par-ticipat directori ºi redactori-ºefi ai editurilor ºi publicaþiilor ºtiinþifice româneºti. „SCIPIO va fi suportul pentru publicare electronicã, urmând a fi dezvoltatã ca o bi-bliotecã digitalã a producþiei ºtiinþifice din România. Prin includerea pe platforma SCIPIO a revistelor recunoscute CNCSIS din categoriile A, B, B+, vom dezvolta o bazãcomplexã de date a producþiei ºtiinþifice din România”, a declarat, cu aceastã ocazie, pprrooff.. ddrr.. iinngg.. IIooaann DDuummiittrraacchhee,, manager al proiectului.

Când auzim prima oarã numele SCIPIO, primul gând ne duce la fostul general ºi politi-cian roman din timpul Rãzboaielor Punice, unul dintre cei mai mari conducãtori militariai lumii. Istoria recentã a adãugat o nouã semanticã termenului, SCIPIO fiind de anultrecut acronimul de la Scientific Publishing & Information/Platforma Editorialã Românã,un sistem informatic conceput sã creascã vizibilitatea ºi, implicit, valoarea articolelor pu-blicate în revistele ºtiinþifice din România. Asemenea precursorului sãu antic, noul strategSCIPIO îºi propune sã cucereascã, sã câºtige teritorii. De data aceasta pe harta vastã ºicomplicatã a producþiei editoriale ºtiinþifice mondiale. Miza este creºterea numãruluide citãri internaþionale primite de cercetãtorii români care publicã în revistele autohtoneºi, dintr-o perspectivã mai largã, punerea în valoare, prin publicare ºtiinþificã, a rezul-tatelor cercetãrii universitare din România.

INDUSTRY WATCH

EDUCAÞIE

Articolele cercetãtorilor românivor intra mai repede în atenþiacomunitãþi i ºti inþif ice mondiale

• O platformã IT modernã accelereazã deja valorificarea producþiei editoriale academice

Ioan Dumitrache


Drepturi de acces ºi limitãri

Accesul pe Platforma SCIPIO esteliber, de tip open access, articolele pu-blicate în acest spaþiu putând fi citite înprincipiu, de cãtre orice persoanã caredoreºte acest lucru.

Navigarea prin crearea unui cont deutilizator autentificat vã permite sal-varea cãutãrilor realizate, primirea denotificãri privind apariþiile de noi nu-mere, de noi articole ale autorilorpreferaþi, atragerea în corpul recen-zenþilor unei reviste sau în bordul edi-torial al revistei etc.

Vizualizarea articolelor depinde depolitica editorialã adoptatã de cãtrefiecare revistã. Astfel, în cadrul Plat-formei se vor putea întâlni atât revistece au optat pentru modelul open-acces,în care accesul este gratuit, cât ºi revistepentru care existã posibilitatea de achi-ziþie a articolelor individual ºi/sau a unuiabonament.

Principalele beneficii

Platforma Editorialã Românã este unsistem informatic performant care au-tomatizeazã procesul editorial ºi pro-pune spre adoptare standardele inter-naþionale din domeniu. Obiectivul SCI-PIO.ro este de a asigura revistelor ºtiinþi-fice înregistrate mecanisme de creºterea vizibilitãþii în spaþiul virtual ºi a numãrului de citãri primite de cercetã-torii români ce publicã în revistele autohtone.

“Platforma SCIPIO a generat deja unlarg interes în rândul marilor edituri ºial agregatorilor ce activeazã pe piaþa in-ternaþionalã. În acest sens, SCIPIO.rosuportã interconectarea cu alte plat-forme internaþionale prin protocoale deschimb a metadatelor ºi a conþinutuluipublicaþiilor ºtiinþifice”, afirmã SSoorriinnAAvvrraamm..

Pe de altã parte, utilizatorii SCIPIOvor putea regãsi într-un singur portal in-formaþia ºtiinþificã disponibilã la mo-mentul actual, vor putea fi notificaþi cuprivire la noile apariþii ale unui autor,

ale unei reviste sau li se vor putea sem-nala noile apariþii din domeniul de cer-cetare pe care îl vizeazã.

Instruire ºi promovare

Pentru utilizarea Platformei Editori-ale SCIPIO au avut loc sesiuni de trai-ning la Timiºoara ºi Bucureºti în 2010 ºi,în acest an, la sfârºitul lunii ianuarie, laUniversitatea Transilvania din Braºov,unde s-au reunit 30 de participanþi, careau reprezentat 15 reviste ºtiinþifice dinBraºov ºi Sibiu. Pe 25 februarie 2011, laUniversitatea din Piteºti a avut loc o se-siune de training editorial în cadrulcãreia au fost incluse un modul deprezentare a Platformei Editoriale SCI-PIO, a funcþionalitãþilor acesteia, unscurt curs despre „Indexarea ISI a arti-colelor ºi revistelor”, precum ºi un cursdespre politici editoriale. Pânã în oc-tombrie 2011 vor avea loc alte sesiuni detraining în utilizarea SCIPIO în cele maiimportante centre universitare din þarã,urmãtoarea sesiune fiind gãzduitã pe 15aprilie de Universitatea “Dunãrea de Jos”din Galaþi.

Programul sesiunilor de training înutilizarea platformei SSCCIIPPIIOO cuprinde ºio prezentare a „Indexãrii ISI a articolelorºi revistelor”, un scurt curs despre „Ma-nagementul publicaþiilor ºtiinþifice.Planul de afaceri”, precum ºi „Resurseleelectronice în activitatea de editare”.

Pentru a putea beneficia integral de

facilitãþile SSCCIIPPIIOO, publicaþiile intere-sate trebuie sã parcurgã douã etapeobligatorii în procesul de validare a con-turilor de acces ºi publicare: înregis-trarea revistei ºi transmiterea „Acordu-lui de utilizare a Platformei EditorialeRomâne – SCIPIO”.

SCIPIO.ro este promovat ºi înmediul online, prin newsletter-ul lunartransmis în prezent cãtre un numãr depeste 400 de redactori ai revistelor ºti-inþifice din România. De asemenea, încursul acestui an, va exista ºi o campaniede link-exchange, prin care site-urileuniversitãþilor din România vor gãzduio zonã cu informaþii ºi link-uri cãtresite-ul SCIPIO, care se aºteaptã sã fieaccesat de un numãr cât mai mare decercetãtori, profesori ºi studenþi.


�� TOP 5 ARTICOLECITITE

1. Minimum Field Requirements forSpin-Polarized Current AssistedSwitching of Magnetization înNanostructures with UniaxialAnisotropy

2. A Knowledge Management Scenarioto Support Knowledge ApplicationsDevelopment în Small and MediumEnterprises

3. Calculus of the Power Spectral Den-sity of Ultra Wide Band – Pulse Po-sition Modulation Signals Codedwith Totally Flipped Code

4. Pulse width Modulation CommandSystems Used for the Optimizationof Three Phase Inverters

5. Cogging Torque Reduction în Brush-less DC Motors Using Slot-OpeningShift

�� ULTIMELE REVISTEÎNREGISTRATE

• Lucrãrile Seminarului Geografic Dimitrie Cantemir

• Studia antiqua et archaeologica

• JOURNAL of RADIOTHERAPY & MEDICAL ONCOLOGY

• Anale. Seria Informaticã

• Philobiblon - Journal of the LucianBlaga Central University Library, Cluj

INDUSTRY WATCH

EDUCAÞIE

Sorin Avram


INDUSTRY WATCH

COMUNICAÞII

Un nou concept de televiziune

digitalã – IPTV prin AdNet TVAdNet Telecom a lansat AdNet TV, IPTV cuacoperire naþionalã, un serviciu de televi-ziune digitalã, transmis direct cãtre TV prinintermediul conexiunii de Internet. IPTVsau Internet Protocol Television este noulTV trend încorporat în conceptul de televi-ziune digitalã, televiziune interactivã ceaduce publicului orice conþinut multimediadorit. Calitatea audio ºi video digitalã estemult mai bunã în comparaþie cu televi-ziunea clasicã, iar interactivitatea este ocaracteristicã revoluþionarã a acestui pa-chet de servicii oferit de AdNet TV.

Ce este IPTV-ul?

Numele IPTV are în esenþã douãcomponente: Internet Protocol (IP),care specificã forma pachetelor de datetransmise prin Internet ºi modul deadresare, ºi Televiziune (TV), care speci-ficã modul de comunicare care opereazãprin transmisiuni de imagini ºi sunet.Toþi ºtiu ce e TV, dar aici ne referim laserviciile care sunt oferite pentru televi-zor, precum transmisiuni normale ºivideo la cerere. Dacã îmbinãm cele douãcomponente IP+TV, avem conceptulIPTV.

Beneficii

„Televiziunea IP permite vizua-lizarea unui numãr mai mare de canaleTV decât cele recepþionate prin cabluTV (CATV) sau antene satelit (DTH), o

calitate a imaginii ºi a sunetului supe-rioare ºi accesarea unor funcþii precumvizualizarea în reluare a programelorTV, ghid electronic al programelor,posibilitatea de a accesa jocuri online saude a comanda vizualizarea unor anumitefilme sau emisiuni TV contra unei taxe(Video on Demand)”, ne-a informatCCããlliinn VVeelleeaa,, RReesseeaarrcchh && DDeevveellooppmmeennttMMaannaaggeerr AAddNNeett TTeelleeccoomm..

Calitatea audio-video a serviciilorIPTV este dependentã de calitateaconexiunii la Internet, un program cuimagine de înaltã definiþie ºi sunetDolby Digital neputând fi accesat, spreexemplu, printr-o conexiune prin tele-fonul fix, ci printr-o conexiune prinfibrã opticã sau alte tehnologii broad-band.

Cum accesezi IPTV?

Pentru a avea acces la televiziuneaIP, clientul are nevoie de un receptor(set top box). Un Set Top Box (STB) esteun dispozitiv care permite folosirea tele-vizorului drept interfaþã între utilizatorºi reþeaua de transmisie de date, primireaºi decodarea semnalelor video digitale(DTV). Set Top Box-urile DTV mai suntnumite ºi receptoare (receivere).

Trebuie fãcutã diferenþa între servi-

ciul IPTV furnizat prin set-top-box în-tr-o reþea proprie ºi televiziunea prin In-ternet, care se referã, în general la trans-miterea de streaming video prin reþelelepublice, unde accesul se realizeazã, decele mai multe ori, prin intermediulbrowserului web sau al unui programinstalat pe PC.

”În cazul variantei prin web sau prinprograme instalate, furnizorul de tele-viziune nu are niciun control asupra ca-litãþii transmisiei ºi nu îºi poate protejaconþinutul. Pe de altã parte, televiziuneaIP via set-top-box presupune trans-miterea semnalului TV cu o înaltã cali-tate a imaginii ºi sunetului pe o conexi-une Internet furnizatã de operator, undecalitatea transmisiei poate fi garantatã ºiconþinutul furnizorului poate fi prote-jat”, declarã CCããlliinn VVeelleeaa..

AdNet TV by AdNet Telecom

Aceastã soluþie extinde conceptul deTV, care ajunge sã includã nivele înaltede interacþiune, personalizare ºi controldin partea utilizatorilor, AdNet TV fiind

Cãlin Velea

Amira Rãdulescu


INDUSTRY WATCH

COMUNICAÞII

televiziunea interactivã ce aduce publi-cului orice conþinut multimedia dorit.

”AdNet TV este un serviciu pentrucei care vor sã deþinã controlul, pentrucei interesaþi sã þinã pasul cu noile teh-nologii, pentru cei care cautã diversi-tate ºi un conþinut de calitate. ServiciulAdNet TV oferã un semnal 100% digi-tal, cu cea mai bunã calitate a imaginiiºi a sunetului datoritã transmiterii sem-nalului TV pe o reþea de fibrã opticã ºia folosirii celei mai performante vari-ante de conectare - FTTH - Fiber ToThe Home. Practic, semnalul pe care îlprimiþi este optic pânã la intrarea înlocuinþã, având parametrii nemodifi-caþi faþã de semnalul original re-cepþionat în head-end. Rezultatul esteunul de care veþi fi foarte mulþumiþi:imagine clarã, profunzimea culorilor ºiun sunet perfect”, afirmã AAmmiirraa RRããdduulleessccuu,, MMaarrkkeettiinngg && PPRR MMaannaaggeerrAAddNNeett TTeelleeccoomm..

Cum funcþioneazã AdNet TV?

Canalele sunt preluate de pe satelitsau direct de la televiziuni în standar-dele MPEG2 sau H.264 ºi livrate prin-tr-un set-top-box. Pentru posturile dinpachetele extinse, transmisia este crip-tatã ºi decodificatã în set-top-box.Transmisia semnalului cãtre abonaþi seface prin reþeaua de mare vitezã AdnetTelecom, asigurându-se calitatea nece-sarã unei vizionãri optime.

Serviciul IPTV este livrat clienþilorpe o conexiune de bandã largã ºi un SetTop Box (STB), iar serviciile furnizatesunt accesate direct pe ecranul televi-zorului ºi nu al unui monitor conectat laun computer. STB-ul funcþioneazã ca unweb browser, iar canalele TV sunt acce-sate prin funcþii speciale ale acestuia.

Interactivitatea ºi personalizareasunt principalele avantaje ale AdNetTV. Imaginaþi-vã, de exemplu, cã, întimp ce urmãriþi un meci de fotbal saubaschet, puteþi cãuta detalii despre unuldintre jucãtori sau despre cotaþiile de labursã. Sau poate nu aþi prins un film dela început ºi vreþi sã-l vedeþi în în-tregime. Acum se poate!

Autoritatea Naþionalã pentru Cercetare ªtiinþificã implementeazã proiectul „„DDeezzvvoollttaarreeaaccaappaacciittããþþiiii AANNCCSS ddee eellaabboorraarree aa ppoolliittiicciilloorr ppuubblliiccee îînn ddoommeenniiuull iinnoovvããrriiii ººii aall ttrraannssffeerruulluuiitteehhnnoollooggiicc ppeennttrruu aassiigguurraarreeaa uunneeii ddeezzvvoollttããrrii ssoocciioo--eeccoonnoommiiccee dduurraabbiillee””,, Cod SMIS 24120.

Proiectul este cofinanþat din FFOONNDDUULL SSOOCCIIAALL EEUURROOPPEEAANN prin PPrrooggrraammuull OOppeerraaþþiioonnaall „„DDeezz--vvoollttaarreeaa CCaappaacciittããþþiiii AAddmmiinniissttrraattiivvee”” (PO DCA) 2007-2013, axa prioritarã 1 - Îmbunãtãþiride structurã ºi de proces ale managementului ciclului de politici publice, domeniul majorde intervenþie 1.2. - Creºterea responsabilizãrii administraþiei publice, operaþiunea – Dez-voltarea de metodologii ºi instrumente pentru îmbunãtãþirea sistemelor ºi procedurilor demãsurare a performanþelor ºi de raportare asupra activitãþii administraþiei publice. Valoarea totalã eligibilã a proiectului (fãrã TVA) este de 13.400.625,00 lei, din care asis-tenþa financiarã nerambursabilã din Fondul Social European este de 11.390.531,25 leiºi 2.010.093,75 lei reprezintã contribuþia ANCS. OObbiieeccttiivvuull ggeenneerraall aall pprrooiieeccttuulluuii vviizzeeaazzãã dezvoltarea capacitãþii administrative a ANCSîn vederea îmbunãtãþirii procesului de elaborare, monitorizare ºi evaluare a politicilorpublice de inovare ºi transfer tehnologic pentru asigurarea unei dezvoltãri socio-eco-nomice durabile. Scopul proiectului va fi atins prin îndeplinirea a douã obiective speci-fice, respectiv:

• Elaborarea ºi implementarea de metodologii de evaluare, monitorizare ºi raportare a ac-tivitãþilor de inovare ºi transfer tehnologic precum ºi a rezultatelor acestora ºi realizareade analize ºi rapoarte de evaluare.

• Realizarea unui sistem îmbunãtãþit de coordonare, planificare ºi implementare a politi-cilor publice de inovare ºi transfer tehnologic, instruirea resurselor umane pentru efici-entizarea sistemului ºi promovarea acestuia la nivel naþional.

GGrruuppuull þþiinnttãã este reprezentat de 105 funcþionari publici din: administraþia publicã cen-tralã, OSIM, ORDA ºi 360 de funcþionari publici din cadrul administraþiei publice locale. PPrriinncciippaalleellee aaccttiivviittããþþii aallee pprrooiieeccttuulluuii ssuunntt::

• Management de proiect;

• Analiza situaþiei actuale a modului de raportare a performanþelor în domeniul inovãrii ºitransferului tehnologic ºi elaborarea de metodologii ºi instrumente pentru îmbunãtãþireasistemelor ºi procedurilor de raportare;

• Crearea unei reþele naþionale de manageri de inovare în administraþia publicã centralãºi localã, în vederea creºterii capacitãþii de implementare a politicilor europene de ino-vare la nivel central ºi local;

• Elaborarea unui standard naþional pentru procesul de transfer tehnologic „Modelul dedezvoltare a afacerii prin inovare”;

• Promovare ºi vizibilitate (mãsuri de informare ºi publicitate);

• Auditul proiectului; Proiectul va fi implementat de cãtre Autoritatea Naþionalã pentru Cercetare ªtiinþificã în parteneriat cu Asociaþia Românã pentru Transfer Tehnologic ºi Inovare - ARoTT, pe operioadã de 24 de luni. Persoana de contact: Gheorghe BALA, Manager proiect, tel: 021.3162977, Fax: 021.3183071, email: [email protected] Str. I.D. Mendeleev nr. 21-25, Sector 1, 010362, Bucureºti.

COMUNICAT DE PRESÃ 08.02.2011

ANCOMANCOMaduce comparatorul de tarife

Liviu Nistoran, care a condus pentru scurtãvreme Autoritatea Naþionalã pentru Admi-nistrare ºi Reglementare în Comunicaþii (înprezent ANCOM, în 2009 ANC), a venitacum doi ani cu o propunere care a pus pejar operatorii de telecomunicaþii din Româ-nia: realizarea unui comparator de tarife.Orange România, Cosmote, VodafoneRomânia ºi Zapp au contestat în instanþãdecizia ANCOM cu privire la obligativitateade a furniza clienþilor un set de informaþiilegate de tarifele ºi serviciile prestate.

Însã Autoritatea nu a renunþat laproiectul pe care îl considerãnecesar pentru clienþii operato-rilor telecom din România. La în-ceputul lunii martie, ANCOM a

semnat contractul de finanþare din fon-duri nerambursabile pentru compara-torul de tarife.

„Pentru ANCOM, acesta este un mo-ment mult aºteptat. Pentru noi, sem-narea contractului înseamnã startul unuiproiect la care lucrãm de mai mulþi ani ºicare vine sã rãspundã unei nevoi expri-mate în nenumãrate rânduri de utiliza-torii finali: aceea de a compara uºor ºirapid ofertele existente pe piaþã, pentru

a putea face o alegere informatã ºi caresã corespundã întrutotul nevoilor realede comunicaþii ale unei persoane”, a de-clarat CCããttããlliinn MMaarriinneessccuu,, pprreeººeeddiinntteelleeAANNCCOOMM..

Ce informaþii vor afla clienþii?

Una dintre prevederile deciziei77/2009 obligã furnizorii sã punã la dis-poziþia ANCOM informaþiile necesarepentru ca Autoritatea sã realizeze ºi sãpunã la dispoziþia publicului un portalde internet care sã permitã comparareatarifelor ºi condiþiilor oferite de furni-zorii de telefonie mobilã, telefonie fixãºi acces la Internet în bandã largã, prinintermediul unei aplicaþii interactive detip „calculator de preþuri”. Aplicaþia vapermite introducerea de cãtre utilizatora unui set de opþiuni de consum ºi vaefectua o analizã comparativã a ofertelorexistente pe piaþã (introduse în baza dedate), oferind apoi acestuia un clasamental celor mai avantajoase oferte din punc-tul de vedere al preþului, în funcþie deopþiunile sale.

Deºi furnizorii oferã ºi în prezent nu-meroase informaþii, accesarea acestoraeste adeseori dificilã, utilizatorul fiind„bombardat” cu oferte ºi promoþii, celemai multe dintre ele fiind condiþionatede alte elemente (scrise ilizibil în sub-solul paginilor, marcate cu steluþã etc.).De asemenea, compararea ofertelor ºi a

pachetelor tarifare oferite de diferiþifurnizori este extrem de dificilã, avândîn vedere diversitatea ºi complexitateaacestora.

„Acest comparator de preþuri va per-mite utilizatorilor sã îºi aleagã cea maipotrivitã ofertã pentru ei. Astfel, efortulunui utilizator care petrecea câteva orepe internet sau câteva zile prin maga-zinele dealerilor, în cãutarea celei maibune oferte, se va transforma într-oaccesare de câteva minute a compara-torului. Aceasta este una dintre cele maiimportante decizii adoptate de Autori-

INDUSTRY WATCH

COMUNICAÞII

Cãtãlin Marinescu


tate, care vine în completarea mãsurilorîn favoarea consumatorului, precumportabilitatea numerelor, deblocareatelefoanelor ºi reducerea tarifelor de in-terconectare”, declara în 2009 LLiivviiuu NNiiss--ttoorraann,, pprreeººeeddiinntteellee AANNCC,, în cadrul con-ferinþei de presã organizate cu ocaziaadoptãrii deciziei privind obligaþiile deinformare a utilizatorilor care revinfurnizorilor de comunicaþii electronice.De altfel, conform unor studii coman-date de ANCOM ºi realizate de Gallupîn anul 2010 privind evoluþia princi-palilor indicatori din sectorul comuni-caþiilor electronice pentru serviciile detelefonie fixã, telefonie mobilã, acces laInternet ºi servicii de retransmisie a ser-viciilor de programe de televiziune încazul utilizatorilor finali-persoane fizice,respectiv pentru serviciile de telefoniefixã, telefonie mobilã ºi acces la Internetîn cazul utilizatorilor finali-persoane ju-ridice, un procent destul de redus dintreutilizatorii români cunosc tarifele ser-viciilor de comunicaþii electronice decare beneficiazã.

Studiile au avut ca principal obiectividentificarea comportamentului de con-sum ºi evidenþierea caracteristicilorcererii de servicii de comunicaþii elec-tronice ºi au fost efectuate pe un eºan-tion total reprezentativ la nivel naþionalde 5.983 de persoane fizice ºi 2.832 decompanii ºi instituþii publice.

Câþi români vor avea acces la comparatorul de tarife?

În perioada martie-aprilie 2010, TheGallup Organization Romania a realizat,la cererea ANCOM, o cercetare care avizat piaþa serviciilor de comunicaþiielectronice, având ca þintã atât segmen-tul populaþie, cât ºi cel de persoane ju-ridice. Principalul obiectiv al acestuistudiu a constat în identificarea compor-

tamentului de consum ºi evidenþiereacaracteristicilor cererii de servicii de co-municaþii electronice: telefonie fixã ºimobilã, acces la Internet ºi servicii de re-transmisie a programelor TV.

Conform studiului, dotarea gospo-dãriilor româneºti cu calculatoare con-tinuã sã rãmânã deficitarã: în 48% dintotalul acestora nu existã calculator, iarîn 40% dintre acestea existã în dotare undesktop PC. Mobilitatea nu constituieun element de referinþã pentru dotareagospodãriilor româneºti: numai 12% dinacestea deþin un laptop/minilaptop, în7% coexistând sisteme desktop ºi laptop-uri/minilaptop-uri.

Aproape jumãtate din respondenþi(47%) nu au utilizat niciodatã Internet,în timp ce majoritatea consistentã a ce-lor care au utilizat Internetul au fãcut-orecent, în ultimele trei luni (47%).

Principala locaþie de accesare a Inter-netului este acasã (42%), locul de muncãsau ºcoala (16%) reprezentând locaþiasecundarã menþionatã de cãtre respon-denþi. Telefonul mobil/laptopul ºi inter-net café-urile constituie modalitãþi pe-riferice de accesare a Internetului (3%),fiind, surprinzãtor, plasate semnificativîn urma prietenilor ºi cunoºtinþelor.

Majoritatea gospodãriilor româneºti(56%) nu dispune de acces la Internet,în timp ce, dintre cele care beneficiazãde acces, cele mai multe (39%) folosescreþeaua de telefonie fixã. Utilizarea ac-cesului mobil (2%) ºi a accesului combi-nat, fix-mobil (3%), ocupã poziþii de niºãdin acest punct de vedere.

Principalii furnizori de Internet pen-tru conexiunile fixe sunt RCS & RDS(45%), Clicknet-Romtelecom (24%) ºiUPC (12%), în timp ce conexiunile mo-bile sunt furnizate preponderent de Orange (45%), Vodafone (33%), Zapp(6%) ºi RCS & RDS (5%).

Valoarea medie a unei facturi lunare

pentru accesul la Internet prin conexi-une fixã este de 40,90 lei, aceasta fluc-tuând, în funcþie de tipul de conexiune,între 37,40 ºi 51,90 lei (inclusiv TVA).

În doar 1% din companii ºi instituþiinu existã calculatoare. În 65% din com-panii este utilizatã o reþea internã de tipLAN, indiferent dacã este prin cablu/firsau fãrã fir (wireless).

În 94% din companii se folosesc ser-vicii de acces la Internet plãtite de firmã,indiferent dacã este vorba de internet lapuncte fixe (prin cablu, radio etc.) sau lapuncte mobile (prin telefonul mobil,card/USB etc.).

Majoritatea covârºitoare (94%) a com-paniilor ºi instituþiilor folosesc conexiuniinternet la puncte fixe, conexiunile DSL(51%) ºi cele prin fibrã opticã (31%) fiindcele mai folosite în acest scop. Puþin pesteun sfert (27%) din companii ºi instituþiifolosesc conexiuni Internet la puncte mo-bile, aproape trei sferturi din acestea uti-lizând accesul prin card/USB.

Romtelecom/Clicknet (59%) esteprincipalul furnizor de servicii de accesla Internet prin conexiuni la puncte fixeîn companii ºi instituþii, fiind urmat lamare distanþã de RCS & RDS (26%).Vodafone (53%) este principalul furni-zor de servicii de acces la Internet princonexiuni la puncte mobile în companiiºi instituþii, fiind urmat la o distanþãsemnificativã de Orange (37%).

Majoritatea respondenþilor din cadrulcompaniilor ºi instituþiilor (62%) a indi-cat o valoare medie a cheltuielilor lunarecu accesul Internet la puncte fixe, aceastafiind de circa 327 lei (inclusiv TVA).

Dacã portalul va fi disponibil dinacest an, românii vor putea alege vari-antele de tarifare care li se potrivesc ºi,cine ºtie, poate ºi operatorii vor veni cuoferte mult mai personalizate decât înprezent.

� LUIZA SANDU

INDUSTRY WATCH

COMUNICAÞII



UN LAPTOP CA UN MÃR VERDE

Sony Vaio E verde este al treilea lap-top din seria Vaio pe care l-am avut lateste ºi a fost, de departe, cea mai pla-cutã experienþã de pânã acum. Spre deo-sebire de celelalte laptopuri, pe care le-am folosit mai mult acasã, pe acesta amdecis sã-l testez ºi la serviciu, lucrând

numai pe el. Dacã la început culoareaextraordinar de verde m-a cam fãcut sãstrâmb din nas, pe parcurs m-amobiºnuit ºi nu mi s-a mai pãrut deloc„þipãtoare”. Însã verdele nu e singuraculoare disponibilã, putând sã alegeþidin alb/roºu aprins/albastru aprins. Nou-tatea acestui laptop este touchpad-ul,care este realizat dintr-un plasticabraziv, astfel fiind mult mai simplu deutilizat, se miºcã mult mai rapid ºiaproape cã nu mai e necesarã prezenþaunui mouse. Am apreciat, din nou, dis-playul cu iluminare LED, o soluþie ex-celentã atât pentru încãperile în care lu-mina naturalã nu e suficientã (cum ecazul biroului nostru), cât ºi pentruochii proprii, pentru cã nu te mai dor.

Alt punct forte pe care l-am mai sem-nalat ºi înainte este tastatura, la care sescrie foarte uºor, fiind acum mult maigreu sã tastezi din greºealã o literã în locde alta alãturatã.

Nu lipseºte butonul dedicat ASSIST,care acceseazã rapid aplicaþia VAIO Care,care faciliteazã diagnosticarea ºi rezol-varea oricãrei probleme de sistem. Deasemenea, este foarte utilã prezenþa bu-tonului WEB (lângã butonul ASSIST)pentru a accesa, în câteva secunde, toatefuncþiile de navigare ºi editare pe inter-net, fãrã sã deschidã sistemul de operareprin secvenþa de butare.

Trei porturi USB poziþionate lateralsunt completate de un al patrulea porteSATA/USB, care oferã viteze de transferde cinci ori mai mari cãtre o unitate destocare externã, în comparaþie cu por-turile USB 2.0.

Durata de viaþã a bateriei nu estefoarte mare, douã ore, cu aproape toateaplicaþiile importante deschise ºi muzicãla cãºti. Însã acest lucru nu e un impedi-ment prea mare. Pe scurt, e o achiziþie ex-celentã, deºi cam scumpã – 3.500 RON.

� LUIZA SANDU

Canon Europe a anunþat lansarea a douã noi impri-mante color de format mare – modelul ima-gePROGRAF iPF6300S de 24 inch ºiimagePROGRAF iPF8300S de 44 inch(sistem de cartuºe Canon 8-colourLUCIA EX), cu care adreseazã pieþelefotografice, proofing, producþie pro-prie ºi de volum. „Aceste douã noimodele din gama noastrã de imprimante de for-mat mare vor permite partenerilor noºtri sã pro-fite de noile oportunitãþi oferite de cererea încreºtere pentru soluþii in-house de imprimare laformat mare. imagePROGRAF iPF6300S ºiiPF8300S sunt soluþii complete pentru productiemicã, în timp util ºi la calitate ridicatã aproof-urilor, fotografiilor, posterelor ºi a ma-terialelor POS“, a precizat Petronius Secãre-anu, General Manager Canon CEE- Bucharest Office.Modelul imagePROGRAF iPF6300S (succesorul luiiPF6000S) ºi modelul imagePROGRAF iPF8300S au fost dez-voltate pentru a completa gama Canon de imprimante de formatmare, alãturându-se modelelor imagePROGRAF iPF6300,iPF6350, iPF8300 ºi iPF8000S. Pe lângã o reproducere de cali-tate a tonurilor de negru, o gamã extinsã de culoare ºi o ex-cepþionalã rezistenþã la zgârieturi, cele douã noi modele benefici-azã de viteze de print ridicate ºi compatibilitate extinsã pentrufluxuri de lucru, precum ºi un cost total de exploatare foarte

redus. Existenþa unei game largi de culori permite celordouã noi modele sã fie utilizate în aplicaþii

ce necesitã o precizie ridicatã, în timpce un profil de culoare conceput pentruproducþia de postere le oferã un avan-taj în producerea de imagini viu colo-

rate. Productivitatea este îmbunãtãþitãprin poziþionarea în oglindã a capului de prin-tare ºi prin intermediul opþiunii de printarerapidã, pentru o vitezã de printare dublatã,menþinând în acelaºi timp un nivel de calitatece rivalizeazã cu modul standard. Acestaeste un avantaj major atunci când, la produ-cerea de postere sau material POS, timpulde rãspuns este un factor critic. Impriman-

tele permit utilizarea modurilor „Proof“,„Image“ ºi „Economy“, ce oferã utiliza-

torului posibilitatea de a decide ce nivel decalitatea doreºte sã obþinã atunci când printeazã. Modul „Proof“produce texte ºi linii clare, fiind ideal pentru imprimarea proof-urilor, în timp ce modul „Image“ permite printarea cu precizie a textului ºi a liniilor, fãrã a reduce viteza, fiind o alegere bunãpentru utilizatorii ce pun mai mult preþ pe vitezã decât pe precizia de plasament. Modul „Economy“ reduce consumul de cernealã cu aproape 50%, fiind foarte convenabil în produ-cerea posterelor de uz intern sau pentru verificarea anumitor aspecte în timpul printãrii de test.

MARKET REVIEW

CANON LANSEAZÃ DOUÃ IMPRIMANTE COLOR DE FORMAT MARE

133

Documents

Transcript of 133