Indicativ C 133 1982 Imbinari Cu SIRP

24
INSTRUCŢIUNI TEHNICE PRIVIND ÎMBINAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII METALICE CU ŞURUBURI DE ÎNALTĂ REZISTENŢĂ PRETENSIONATE Indicativ: C 133-82 Înlocuieşte: C 133-71 Cuprins * GENERALITĂŢI * MATERIALE * CONDIŢII TEHNICE DE PROIECTARE DE EXECUŢIE UZINALĂ ŞI DE MONTAJ LA ŞANTIERE, VERIFICAREA CALITĂŢII * RECEPŢIILE FURNITURILOR ŞI LUCRĂRILOR DE MONTAJ * VERIFICAREA ÎMBINĂRILOR ÎN TIMPUL EXPLOATĂRII * CONDIŢII TEHNICE PRIVIND PROTECŢIA ŞI SECURITATEA MUNCII * ANEXA 1 * ANEXA 2:Execuţia strângerii şuruburilor, verificarea strângerii şi remedierea strângerii în funcţie de rezultatele verificării acesteia * ANEXA 3:Elemente de dimensionare şi verificare a îmbinărilor cu şuruburi de înaltă rezistenţă pretensionate * ANEXA 4:Proces verbal de verificare pe faze a calităţii execuţiei îmbinărilor prin şuruburi de înaltă rezistenţă 1. GENERALITĂŢI 1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice se referă la proiectarea şi executarea cu şuruburi de înaltă rezistenţă pretensionate, a îmbinărilor cu eclise, la construcţiile metalice. Transmiterea solicitărilor între elementele îmbinării (eclise şi componentele elementelor de construcţii metalice care se îmbină) se face prin forţele de frecare dezvoltare sub sarcini între suprafeţele de contact ale acesto elemente, în limitele forţelor de frecare capabile, determinate de pretensionarea şuruburilor la montare. Şuruburile sunt executate din oţel aliat, cu rezistenţe superioare, obţinute prin tratament termic adecvat. Suprafeţele de contact ale elementelor îmbinării se prelucrează pentru a se realiza coeficientul de frecare adoptat în calculul îmbinării. 1.2. Fac obiectul prezentelor instrucţiuni tehnice, îmbinările elementelor de construcţii metalice din domeniul construcţiilor civile şi industriale folosite în medii de agresivitate până la 3, conform STAS 10128-75 "Protecţia contra coroziunii a construcţiilor supraterane din oţel". Prevederile instrucţiunilor se pot adopta altor tipuri de construcţii, altor tehnologii de prelucrare a suprafeţelor şi altor clase de agresivitate, pe bază de experimentări. [top ] 2. MATERIALE Elementele îmbinării 2.1. Elementele îmbinării pot fi executate cu laminate de oţel marca: OL 37, OL 52, OCS 44, OCS 52, OCS 55, OCS 58, RCA 37, RCA 52 şi RCB 52, conform STAS 500/1-78, "Oţeluri de uz general pentru construcţii. Condi tehnice generale", STAS 500/2-80, "Oţeluri de uz general pentru construcţii rezistente la coroziune atmosferică.Mărci" şi STAS 9021-80 "Table de oţel pentru construcţii metalice sudate, din oţel cu granulaţie fină. Condiţi tehnice de calitate".

Transcript of Indicativ C 133 1982 Imbinari Cu SIRP

INS

TR

UCŢ

IUN

I TE

HN

ICE

PR

IVIN

D ÎM

BIN

AR

EA

EL

EM

EN

TE

LO

R D

E C

ON

ST

RU

II M

ET

AL

ICE

CU

ŞU

RU

BU

RI D

E ÎN

AL

RE

ZIS

TE

NŢĂ

PR

ET

EN

SIO

NA

TE

Ind

icat

iv:

C 1

33-8

2

Înlo

cuieşt

e: C

133

-71

Cu

pri

ns

* G

EN

ER

AL

ITĂŢ

I *

MA

TE

RIA

LE

*

CO

ND

IŢII

TE

HN

ICE

DE

PR

OIE

CT

AR

E D

E E

XE

CUŢ

IE U

ZIN

ALĂ

ŞI D

E M

ON

TA

J L

A Ş

AN

TIE

RE

, VE

RIF

ICA

RE

A C

AL

ITĂŢ

II *

RE

CE

IILE

FU

RN

ITU

RIL

OR

ŞI L

UC

RIL

OR

DE

MO

NT

AJ

* V

ER

IFIC

AR

EA

ÎMB

INĂ

RIL

OR

ÎN T

IMP

UL

EX

PL

OA

RII

* C

ON

DIŢ

II T

EH

NIC

E P

RIV

IND

PR

OT

ECŢ

IA Ş

I SE

CU

RIT

AT

EA

MU

NC

II *

AN

EX

A 1

*

AN

EX

A 2

:Exe

cuţi

a st

rân

ger

ii şu

rub

uri

lor,

ver

ific

area

str

âng

erii şi

rem

edie

rea

strâ

ng

erii

în f

un

cţie

de

rezu

ltat

ele

veri

fică

rii a

cest

eia

* A

NE

XA

3:E

lem

ente

de

dim

ensi

on

are şi

ver

ific

are

a îm

binăr

ilor

cu ş

uru

bu

ri d

e în

altă

rez

iste

nţă

pre

ten

sio

nat

e *

AN

EX

A 4

:Pro

ces

verb

al d

e ve

rifi

care

pe

faze

a c

alităţ

ii ex

ecuţi

ei îm

binăr

ilor

pri

n ş

uru

bu

ri d

e în

altă

rez

iste

nţă

1. G

EN

ER

AL

ITĂŢ

I

1.1.

Pre

zent

ele

inst

rucţ

iuni

tehn

ice

se r

eferă

la p

roie

ctar

ea ş

i exe

cuta

rea

cu ş

urub

uri d

e în

altă

rez

iste

nţă

pret

ensi

onat

e, a

îmbi

năril

or c

u ec

lise,

la c

onst

rucţ

iile

met

alic

e.

Tra

nsm

itere

aso

licită

rilor

într

eel

emen

tele

îmbi

nării

(ecl

iseşi

com

pone

ntel

eel

emen

telo

rde

cons

trucţii

met

alic

eca

rese

îmbi

nă)

sefa

cepr

info

rţel

ede

frec

are

dezv

olta

resu

bsa

rcin

iîn

tre

supr

afeţ

ele

deco

ntac

tal

eac

esto

r el

emen

te, î

n lim

itele

forţ

elor

de

frec

are

capa

bile

, det

erm

inat

e de

pre

tens

iona

rea şu

rubu

rilor

la m

onta

re.

Şur

ubur

ile s

unt e

xecu

tate

din

oţe

l alia

t, cu

rez

iste

nţe

supe

rioar

e, o

bţin

ute

prin

trat

amen

t ter

mic

ade

cvat

.

Sup

rafeţe

le d

e co

ntac

t ale

ele

men

telo

r îm

bină

rii s

e pr

eluc

rează

pent

ru a

se

real

iza

coef

icie

ntul

de

frec

are

adop

tat î

n ca

lcul

ul îm

bină

rii.

1.2.

Fac

obie

ctul

prez

ente

lor

inst

rucţ

iuni

tehn

ice,

îmbi

năril

eel

emen

telo

rde

cons

trucţii

met

alic

edi

ndo

men

iul

cons

trucţii

lor

civi

leşi

indu

stria

lefo

losi

teîn

med

iide

agre

sivi

tate

până

la3,

conf

orm

ST

AS

1012

8-75

"Pro

tecţ

iaco

ntra

co

rozi

unii

a co

nstr

ucţii

lor

supr

ater

ane

din

oţel

".

Pre

vede

rile

inst

rucţ

iuni

lor

se p

ot a

dopt

a al

tor

tipur

i de

cons

trucţii

, alto

r te

hnol

ogii

de p

relu

crar

e a

supr

afeţ

elor

şi a

ltor

clas

e de

agr

esiv

itate

, pe

bază

de

expe

rimen

tări.

[top]

2. M

AT

ER

IAL

E

Ele

men

tele

îmb

inăr

ii

2.1.

Ele

men

tele

îmbi

nării

pot

fiex

ecut

ate

cula

min

ate

deoţ

elm

arca

:O

L37

,O

L52

,O

CS

44,

OC

S52

,O

CS

55,

OC

S58

,R

CA

37,

RC

A52

şiR

CB

52,

conf

orm

ST

AS

500/

1-78

,"Oţe

luri

deuz

gene

ral

pent

ruco

nstr

ucţii

.C

ondiţ

tehn

ice

gene

rale

",S

TA

S50

0/2-

80,

"Oţe

luri

deuz

gene

ral

pent

ruco

nstr

ucţii

rezi

sten

tela

coro

ziun

eat

mos

ferică.

Măr

ci"şi

ST

AS

9021

-80

"Tab

lede

oţel

pent

ruco

nstr

ucţii

met

alic

esu

date

,di

noţ

elcu

gran

ulaţ

iefină.

Con

diţii

te

hnic

e de

cal

itate

".

tehn

ice

de c

alita

te".

Pre

zent

ele

inst

rucţ

iuni

tehn

ice

conţ

in p

aram

etri

tehn

ici ş

i teh

nolo

gici

de

proi

ecta

re ş

i de

exec

uţie

pen

tru

elem

ente

le îm

bină

rii d

in O

L 37

, OL

44, O

CS

44,

OL

52, O

CS

55,

OC

S 5

8.

2.2.

Pen

tru

elem

ente

leîm

bină

riidi

nla

min

ate

deoţ

elde

alte

măr

ci,

para

met

riite

hnic

işi

tehn

olog

ici

depr

oiec

tareşi

deex

ecuţ

iese

vor

stab

ilinu

mai

peba

zăde

expe

rimen

tări,

fiepr

inco

mpl

etar

eapr

ezen

telo

rin

stru

cţiu

ni

tehn

ice,

fie

prin

pro

iect

ele

cons

trucţii

lor

met

alic

e re

spec

tive.

2.3.

Gro

sim

ea m

inimă

a ta

blel

or c

are

se îm

bină

est

e de

4 m

m.

Org

anel

e d

e as

amb

lare

2.4.Ş

urub

urile

deîn

altă

rezi

stenţă

pot

fidi

ngr

upa

deca

ract

eris

tici

mec

anic

e8.

8sa

u10

.9.

Ele

sevo

rex

ecut

aco

nfor

mS

TA

S87

96/0

-77şi

8796

/1-8

0"O

rgan

ede

asam

blar

ede

înal

tăre

zist

enţă

,fo

losi

tepr

inpr

eten

sion

are

la

îmbi

nare

a st

ruct

urilo

r di

n oţ

el. C

ondiţii

tehn

ice

gene

rale

de

calit

ate"

şi r

espe

ctiv

urub

uri I

.P. D

imen

siun

i".

2.5.

Piu

liţel

e vo

r fi

afer

ente

şur

ubur

ilor

de în

altă

rez

iste

nţă

grup

a 8.

8 sa

u re

spec

tiv 1

0.9,

după

caz.

Ele

se

vor

exec

uta

conf

orm

ST

AS

879

6/0-

77 ş

i 879

6/2-

80 "

Org

ane

de a

sam

blar

e de

înal

tă r

ezis

tenţă,

folo

site

prin

pre

tens

iona

re la

îmbi

nare

a st

ruct

urilo

r di

n oţ

el. C

ondiţii

tehn

ice

gene

rale

de

calit

ate"

şi r

espe

ctiv

aibe

I.P

. Dim

ensi

uni".

2.7.

În c

adru

l pre

zent

elor

inst

rucţ

iuni

tehn

ice

se v

or p

utea

folo

si, c

onfo

rm S

TA

S 8

796/

1, 2

, 3 –

80,

tipu

rile

dim

ensi

onal

e de

org

ane şi

de

asam

blar

e co

resp

unză

toar

e ur

măt

oare

lor şu

rubu

ri: M

16,

M20

, M 2

2, M

24 şi

M 2

7.

2.8.

Pre

zent

ele

inst

rucţ

iuni

tehn

ice

conţ

inpa

ram

etri

tehn

icişi

tehn

olog

ici

depr

oiec

tareşi

deex

ecuţ

iepe

ntru

îmbi

năril

ecu

şuru

buri

pret

ensi

onat

ede

înal

tăre

zist

enţă

,gr

upa

8.8

detip

urile

M16

,M

20,

M22

,M

24şi

grup

a10

.9

detip

urile

M20

,M

22,

M24

,M

27,

conf

orm

ST

AS

8796

/0-7

7şi

8796

/1,

2,3

–80

.P

entr

uor

gane

deas

ambl

are

core

spun

zăto

are

unorşu

rubu

ripr

eten

sion

ate

deîn

altă

rezi

stenţă

din

alte

grup

e,de

alte

tipur

isau

conf

orm

alto

r pr

escr

ipţii

tehn

ice,

par

amet

rii te

hnic

i şi t

ehno

logi

ci d

e pr

oiec

tare

se

vor

stab

ili n

umai

pe

bază

de

expe

rimen

tări,

fie

prin

com

plet

area

pre

zent

elor

inst

rucţ

iuni

, fie

prin

pro

iect

ele

cons

trucţii

lor

met

alic

e re

spec

tive.

2.9.

Liv

rare

a or

gane

lor

de a

sam

blar

e se

face

num

ai în

soţită

de c

ertif

icat

de

calit

ate

înto

cmit

conf

orm

ST

AS

879

6/0-

77.

La u

nita

tea

de c

onst

rucţ

ii-m

onta

j cal

itate

a or

gane

lor

se v

erifi

că:

- la

prim

irea

orga

nelo

r de

asa

mbl

are;

- în

aint

e de

mon

taj.

2.10

. Ver

ifica

rea

la p

rimire

a or

gane

lor

de a

sam

blar

e de

căt

re u

nita

tea

de c

onst

rucţ

ii-m

onta

j, co

nstit

uie

verif

icăr

i de

conf

runt

are şi

se

fac

conf

orm

pct

. 3.2

3.

Ver

ifică

rile

înai

nte

de m

onta

j se

fac

conf

orm

pct

. 3.2

5.

[top]

3. C

ON

DIŢ

II T

EH

NIC

E D

E P

RO

IEC

TA

RE

DE

EX

EC

IE U

ZIN

ALĂ

ŞI D

E M

ON

TA

J L

A Ş

AN

TIE

RE

, VE

RIF

ICA

RE

A C

AL

ITĂŢ

II

Co

nd

iţii

teh

nic

e d

e p

roie

ctar

e şi

de

exec

uţi

e u

zin

ală,

ver

ific

area

cal

ităţ

ii îm

binăr

ii la

într

epri

nd

erea

pro

du

căto

are

a co

nst

rucţ

iilo

r m

etal

ice

3.1.

Lapr

oiec

tare

aîm

bină

rilor

cuşu

rubu

ride

înal

tăre

zist

enţă

pret

ensi

onat

e,se

vor

resp

ecta

prev

eder

iledi

nan

exa

3la

prez

ente

lein

stru

cţiu

nite

hnic

e"E

lem

ente

dedi

men

sion

areşi

deve

rific

are

aîm

bină

rilor

cuşu

rubu

ride

în

altă

rezi

stenţă

pret

ensi

onat

e,co

nstit

uind

prec

izar

eapr

eved

erilo

rco

resp

unză

toar

edi

nS

TA

S10

108/

0-78

"."C

onst

rucţ

iici

vile

,in

dust

rialeşi

agric

ole.

Cal

culu

lel

emen

telo

rdi

noţ

el",

prec

umşi

com

plet

area

aces

tora

cupr

eved

eri

priv

ind

met

oda

rezi

stenţe

lor

adm

isib

ile a

plic

abile

str

uctu

rilor

met

alic

e, căr

ora

nu li

se

aplică

ST

AS

101

08/0

-78.

Pe

planşe

ecu

deta

liide

exec

uţie

,pr

oiec

tant

ulva

trec

eîn

mod

oblig

ator

iugr

upa

deca

litat

ea

orga

nelo

rde

asam

blar

eşi

stan

dard

ulde

prod

us.

De

asem

enea

laex

ecuţ

iauz

inală

sevo

rre

spec

taco

ndiţi

ilete

hnic

ede

calit

ate

cupr

inse

în S

TA

S 7

67/0

-77

"Con

stru

cţii

civi

le, i

ndus

tria

le ş

i agr

icol

e. C

onst

rucţ

ii de

oţe

l. C

ondiţii

tehn

ice

gene

rale

de

calit

ate"

şi c

ondiţii

le d

e al

cătu

ire, î

nscr

ise

în c

ap. 3

.4 ş

i 5 d

in p

reze

ntel

e in

stru

cţiu

ni te

hnic

e.

cupr

inse

în S

TA

S 7

67/0

-77

"Con

stru

cţii

civi

le, i

ndus

tria

le ş

i agr

icol

e. C

onst

rucţ

ii de

oţe

l. C

ondiţii

tehn

ice

gene

rale

de

calit

ate"

şi c

ondiţii

le d

e al

cătu

ire, î

nscr

ise

în c

ap. 3

.4 ş

i 5 d

in p

reze

ntel

e in

stru

cţiu

ni te

hnic

e.

3.2.

Pen

tru

dist

anţe

ledi

ntre

şuru

buri,

prec

umşi

cele

dint

reşu

rubu

rile

mar

gina

leşi

mar

gini

leco

resp

onde

nte

ale

elem

ente

lor

care

seîm

bină

,se

vor

prev

edea

valo

rile

min

ime

prevăz

ute

înS

TA

S10

108/

0-78

"Con

stru

cţii

civi

le,

indu

stria

le ş

i agr

icol

e. C

alcu

lul e

lem

ente

lor

din

oţel

", c

orel

ate

cu d

ista

nţel

e m

inim

e im

puse

de

tehn

olog

ia d

e st

râng

ere

a şu

rubu

rilor

.

3.3.

Dia

met

rele

şur

ubur

ilor

se v

or a

lege

în fu

ncţie

de

gros

imea

max

imă

a el

emen

telo

r ca

re s

e îm

bină

şi a

pac

hetu

lui d

e st

râns

, con

form

tabe

lulu

i 1 a

l ane

xei 1

la p

reze

ntel

e in

stru

cţiu

ni te

hnic

e.

3.4.

Lung

imile

şuru

buril

or,

pent

ruor

gane

lede

asam

blar

ecu

cara

cter

istic

iledi

men

sion

ale

însc

rise

înS

TA

S87

96/1

-80

(şur

ubur

i),S

TA

S87

96/2

-80

(piu

liţe)şi

ST

AS

8796

/3-8

0(ş

aibe

),su

ntda

teîn

funcţie

degr

osim

eapa

chet

ului

de

str

âns,

în ta

belu

l 1 a

l ane

xei 1

la p

reze

ntel

e in

stru

cţiu

ni te

hnic

e (ş

urub

ul)

treb

uie

să d

epăş

ească

piul

iţa c

u do

i paş

i de

filet

).

3.5.

Ele

men

tele

car

e se

îmbi

nă v

or fi

ast

fel c

once

pute

în z

ona

îmbi

nării

, înc

ât să

se a

sigu

re p

lane

itate

a, fă

ră p

rag,

a s

upra

feţe

lor

core

spon

dent

e de

con

tact

.

Com

pensăr

ile d

e gr

osim

i nec

esar

e în

depl

iniri

i con

diţii

lor

de la

alin

iatu

l 1 a

l ace

stui

pun

ct, s

e vo

r pr

eved

e nu

mai

prin

furu

ri, c

are

de r

egulă

nu v

or m

ai fi

subţir

i de

4 m

m (

fig. 1

a).

3.6.

Zon

ele

de îm

bina

re v

or fi

loca

lizat

e, faţă

de

rigid

izăr

i, la

o d

ista

nţă

mai

mar

e de

30

de o

ri gr

osim

ea m

aximă

a ta

blel

or c

are

se îm

bină

, pen

tru

a pe

rmite

exe

cuta

rea

îndr

eptă

rii, e

vent

ual n

eces

ară,

a a

cest

ora,

în z

ona

îmbi

nării

.

Tab

elul

1

AB

AT

ER

I AD

MIS

E

Nr.

crt

.D

enum

irea

abat

erilo

rA

bate

ri ad

mis

e fă

ră r

emed

ieri

1A

bate

ride

laal

inie

rea

supr

afeţ

elor

supe

rioar

e,re

spec

tiv

infe

rioar

e, a

le e

lem

ente

lor

care

se

îmbi

nă -

tălp

i – (

H)

H <

1 m

m*)

max

.

2A

bate

ride

laal

inie

rea

supr

afeţ

elor

stân

ga,

resp

ectiv

drea

pta,

ale

ele

men

telo

r ca

re s

e îm

bină

– in

imă

– (

g) g

< 1

mm

*)

3A

bate

ri de

la d

iam

etru

l gău

rilor

(dg

)-0

,5

dg+

0,5

mm

4A

bate

ri de

la d

ista

nţel

e di

ntre

gău

ri (

ls)

-0,5

ls

+

0,5

mm

5A

bate

ride

ladi

stanţe

ledi

ntre

găur

ilem

argi

nale

şi

mar

gini

leco

resp

onde

nte

ale

elem

ente

lor

care

seîm

bină

(lm

)-0

,5

lm

+0,

5 m

m

*) A

bate

rile

se măs

oară

în a

xul p

rimul

ui ş

ir de

şur

ubur

i.

3.7.

Ecl

isel

evo

rfi

cât

mai

subţ

irişi

nuvo

rde

păşi

gros

imea

de22

mm

pent

ruşu

rubu

rile

din

grup

a8.

8şi

de30

mm

pent

ruşu

rubu

rile

din

grup

a10

.9,

pent

rua

sere

aliz

aun

cont

act

cont

inuu

pesu

praf

eţel

ede

cont

act

ale

elem

ente

lor

care

seîm

bină

.N

use

vor

folo

siec

lise

cugr

osim

im

aim

ici

de4

mm

.Lăţim

eaşi

poziţia

eclis

elor

vafi

astfe

lpr

oiec

tată

încâ

tm

argi

nile

eclis

eişi

tălp

iisă

nufie

situ

ate

înac

elaş

ipl

anve

rtic

al,

pent

rua

sepe

rmite

ap

licar

ea c

ordo

nulu

i de

chit,

în v

eder

ea e

tanşăr

ii îm

bină

rii.

3.8.

Laîm

bină

rile

supu

sela

solic

itări

repe

tate

,ca

repo

tpr

oduc

efe

nom

ene

deob

osea

lă(e

x.la

grin

zile

deru

lare

),m

uchi

ileec

lisel

orvo

rfi

prel

ucra

tesi

mila

rcu

muc

hiile

elem

ente

lor

care

seîm

bină

.E

clis

ele

sevo

rpr

eluc

rala

m

argi

nea

spre

pie

să, p

erpe

ndic

ulară

pe d

irecţ

ia e

fort

ului

, în

vede

rea

evită

rii s

chim

bării

bruşt

e a

secţ

iuni

i fig

. 1 b

).

3.9.

În c

adru

l exe

cuţie

i uzi

nale

se

adm

it, fă

ră r

emed

ieri,

aba

teri

de la

dim

ensi

unile

car

acte

ristic

e pr

oiec

tate

ale

îmbi

nării

, con

form

fig

. 2, î

n lim

itele

însc

rise

în ta

belu

l 1.

Sim

bolu

rile

dim

ensi

unilo

r ca

ract

eris

tice şi

ale

aba

teril

or s

unt a

răta

te în

fig.

2.

Dia

met

rul n

omin

al a

l gău

rilor

(dg

) se

va

prev

edea

cu

1 m

m m

ai m

are

decâ

t dia

met

rul n

omin

al a

l tije

i şur

ubul

ui.

Dia

met

rul n

omin

al a

l gău

rilor

(dg

) se

va

prev

edea

cu

1 m

m m

ai m

are

decâ

t dia

met

rul n

omin

al a

l tije

i şur

ubul

ui.

3.10

.În

cazu

rile

înca

reab

ater

ileîn

secţ

iune

tran

sver

sala

dela

supr

apun

erea

supr

afeţ

elor

înco

ntac

tsu

ntm

aim

ari

decâ

tce

lead

mis

e,fa

rare

med

ieri

(tab

elul

1),

dar

mai

mic

ide

3m

m,

vor

fiel

imin

ate

prin

poliz

area

plan

a nu

mai

a m

argi

nilo

r el

emen

telo

r ca

re s

e îm

bină

.

Pol

izar

ea s

e va

exe

cuta

cu

o în

clin

are

de m

axim

1/8

, pre

fera

bil 1

/10 şi

se

va a

prop

ia la

cel

mul

t 30

mm

de

linia

cen

trel

or p

rimul

ui r

ând

de gău

ri, p

aral

el c

u m

argi

nea

în c

auză

.

Pen

tru

cazu

l cân

d nu

se

pot r

espe

cta

ambe

le c

ondiţii

(pa

nta şi

dis

tanţ

a m

inimă)

, se

va a

dopt

a o

soluţie

de

rem

edie

re c

u ac

ordu

l pro

iect

antu

lui.

Rep

reze

ntar

ea s

chem

atică

a ac

esto

r ca

zuri

este

dată

în fi

g. 3

.

3.11

.În

doitu

rile

loca

lesa

upr

oem

inenţe

lere

zulta

tedi

ntă

iere

acu

foar

feca

,sa

udi

ngă

urire

acu

burg

hiul

înzo

nele

îmbi

nării

,vo

rfi

înde

părt

ate

prin

prel

ucră

rim

ecan

ice,

însc

opul

asig

urăr

iisu

prap

uner

iico

ntin

uea

eclis

elor

pe

elem

ente

le c

are

se îm

bină

.

Rep

reze

ntar

ea s

chem

atică

a ac

esto

r si

tuaţ

ii es

te d

ată

în fi

g. 4

.

3.12

.În

cazu

rile

unor

elem

ente

cude

form

aţii

dato

rate

sudu

rilor

(ciu

percăr

i),ch

iar

înlim

item

aim

ici

decâ

tce

lead

mis

ede

ST

AS

767/

0-77

"Con

stru

cţii

civi

le,

indu

stria

leşi

agric

ole

Con

stru

cţii

din

oţel

.C

ondiţii

tehn

ice

gene

rale

de

calit

ate"

, se

vor

prev

edea

ecl

isăr

i sep

arat

e al

e zo

nelo

r (fi

g. 5

).

3.13

.E

lem

ente

leca

rese

îmbi

năvo

rfi

prea

sam

blat

ede

cătr

eîn

trep

rinde

rea

prod

ucăt

oare

aco

nstr

ucţie

im

etal

ice,

folo

sind

u-se

şuru

buri

obiş

nuite

,cu

acel

eaşi

diam

etre

nom

inal

eca

şice

leal

eşu

rubu

rilor

deîn

altă

rezi

stenţă

dest

inat

e îm

bină

rii.

Pre

sam

blar

eauz

inală

efec

tuată

însc

opul

dete

ctăr

iiab

ater

ilor

dela

dim

ensi

unile

cara

cter

istic

epr

oiec

tate

ale

îmbi

năriişi

ave

rificăr

iico

ntra

ctul

uiîn

tre

elem

ente

leîm

bină

rii,

seva

final

iza

după

elim

inar

eaab

ater

ilor

adm

ise,

cu

rem

edie

repr

inpo

lizar

e,ca

lapu

nctu

l3.

10,

fig.

3,

după

elim

inar

eade

fect

elor

mar

gina

ledi

nzo

naîm

bină

rii,

prin

prel

ucra

rea

mec

anică,

cala

punc

tul

3.11

.,fig

.4şi

după

real

izar

ea c

ondiţii

lor

de c

alita

te a

le c

onta

ctul

ui d

intr

e el

emen

tele

îm

bină

rii.

În p

oziţi

a de

pre

asam

blar

e, ş

urub

urile

vor

treb

ui să

poată

fi in

trod

use

norm

al, fără

efor

t.

Str

ânge

reaşu

rubu

rilor

seva

face

înce

pând

dela

cent

rul

îmbi

nării

cătr

em

argi

nile

ei(e

x.or

dine

ain

dica

tăîn

fig.

6),

până

când

pies

ele

ajun

gîn

cont

actşi

sepo

tef

ectu

ave

rificăr

ilepr

evăz

ute

lapc

t.3.

27,

3.28

,3.

29.

Pen

tru

strâ

nger

e se

va

folo

si o

che

ie s

tand

ard,

acţ

iona

tă m

anua

l.

După

strâ

nger

eaşu

rubu

rilor

din

îmbi

nare

,se

vaex

ecut

ave

rific

area

aces

teia

cusp

ionu

lde

0,2

mm

,ca

renu

vatr

ebui

săpă

trun

dăîn

inte

rval

uldi

ntreşu

rubu

rile

mar

gina

le,

peo

adân

cim

em

aim

are

de20

mm

dela

mar

gine

a el

emen

telo

r îm

bină

rii, i

ar în

juru

l şur

ubur

ilor

mar

gina

le, n

u m

ai a

proa

pe d

e 1,

25 d

g. m

m d

e ax

ul fi

ecăr

ui ş

urub

.

Zon

ele

de a

cces

ale

spi

onul

ui d

e 0,

2 m

m d

e la

mar

gine

a pi

esel

or s

pre

inte

rioru

l îm

bină

rii, s

unt a

răta

te în

fig

. 7.

Se

vor

cons

emna

într

-ono

tăde

cons

emnă

riad

ucer

eaab

ater

ilor

dim

ensi

onal

ela

limite

lead

mis

ibile

,m

etod

ele

pres

cris

efo

losi

teîn

aces

tsc

op,

rezu

ltate

leve

rificăr

iipr

imar

ea

cont

actu

lui

dint

reel

emen

tele

îmbi

năriişi

rem

edie

rile

even

tual

ein

terv

enite

,pr

ecum

şico

nsta

tăril

eas

upra

însc

rierii

abat

erilo

rîn

limite

lead

mis

eşi

are

alizăr

iico

ntac

tulu

idi

ntre

pies

e.O

copi

edu

păno

tade

cons

tata

rese

vatr

ansm

iteun

ităţii

deco

nstr

ucţii

-mon

taj,

odată

culiv

rare

a el

emen

telo

r re

spec

tive.

După

prea

sam

blar

e,el

emen

tele

care

seîm

bină

şiec

lisel

ese

vor

mar

cacu

sim

bolu

rile

indi

cate

înpr

oiec

te,

dist

inct

epe

ntru

fieca

reel

emen

tal

îmbi

năril

orşi

pent

rufie

care

poziţie

înca

drul

aces

tora

,as

tfel

încâ

tsă

seas

igur

e re

cuno

aşte

rea şi

asa

mbl

area

lor

core

ctă

în e

tape

le u

rmăt

oare

.

La p

reas

ambl

area

din

uzi

nă, v

or p

artic

ipa şi

del

egaţ

i ai u

nităţii

de

cons

trucţii

-mon

taj.

3.14

. Ele

men

tele

car

e se

îmbi

nă n

u vo

r fi

grin

duite

la p

rodu

căto

r în

zon

ele

de c

onta

ct a

le îm

bină

rii ş

i ale

ecl

isel

or.

3.15

. La

man

ipulăr

ile ş

i tra

nspo

rtur

ile u

zina

le, p

recu

m ş

i la

încă

rcar

ea p

entr

u ex

pediţie

, se

va a

sigu

ra în

mod

spe

cial

păs

trar

ea c

urată

a su

praf

eţel

or d

e co

ntac

t ale

ele

men

telo

r îm

bină

rii.

3.16

. Pen

tru

expe

diţie

, ecl

isel

e se

vor

fixa

în z

ona

de îm

bina

re c

ores

punzăt

oare

a e

lem

ente

lor

care

se

îmbi

nă, c

u or

gane

de

asam

blar

e ob

işnu

ite. S

e in

terz

ice

fixar

ea lo

r pr

in h

aftu

ri de

sud

ură.

3.16

. Pen

tru

expe

diţie

, ecl

isel

e se

vor

fixa

în z

ona

de îm

bina

re c

ores

punzăt

oare

a e

lem

ente

lor

care

se

îmbi

nă, c

u or

gane

de

asam

blar

e ob

işnu

ite. S

e in

terz

ice

fixar

ea lo

r pr

in h

aftu

ri de

sud

ură.

Str

ânge

rea şu

rubu

rilor

pen

tru

expe

diţie

se

va fa

ce m

anua

l, cu

che

i sta

ndar

d, p

ână

la a

sigu

rare

a co

ntac

tulu

i din

tre

pies

e. S

e in

terz

ice

expe

dier

ea e

clis

elor

nes

olid

ariz

ate

prov

izor

iu la

ele

men

tele

res

pect

ive,

car

e se

îmbi

nă.

Co

nd

iţii

teh

nic

e d

e ve

rifi

care

pe şa

nti

er a

cal

ităţ

ii el

emen

telo

r îm

binăr

ii şi

org

anel

or

de

asam

bla

re, p

relu

crar

ea s

up

rafeţe

lor

de

con

tact

, mo

nta

rea

îmb

inăr

ilor şi

ver

ific

area

cal

ităţ

ii îm

binăr

ii

3.17

.D

esfa

cere

aec

lisel

ordi

nso

lidar

izar

eapr

oviz

orie

,ex

ecut

ată

cala

pct.

3.16

din

prez

ente

lein

stru

cţiu

nite

hnic

epe

ntru

oper

aţiu

nile

deve

rific

are

prec

izat

ela

pct.

3.18şi

3.19

,se

vafa

cenu

mai

lalo

culd

em

onta

j,in

terz

icân

du-

se d

epla

sări

ulte

rioar

e al

e el

emen

telo

r ca

re s

e îm

bină

.

3.18

.La

prim

irea

peşa

ntie

ra

elem

ente

lor

cese

îmbi

năse

vave

rific

aco

nfecţio

nare

alo

rco

nfor

mpr

oiec

tulu

işi

norm

elor

tehn

ice

învi

goar

e(S

TA

S76

7/0-

77şi

C56

-75

fasc

icol

a15

),in

clus

ivpo

ziţia

şidi

men

siun

ilegă

urilo

rîn

ra

port

cu

valo

rile

adm

ise

ale

abat

erilo

r; p

recu

m ş

i gro

sim

ea tă

lpilo

r şi

inim

ilor

care

treb

uie

să c

ores

pundă

proi

ectu

lui ş

i lun

gim

ilor

de s

trân

s a şu

rubu

rilor

.

3.19

. Pre

asam

blar

ea la

sol

de

cătr

e un

itate

a de

con

stru

cţii-

mon

taj e

ste

oblig

ator

ie la

prim

irea

elem

ente

lor

pe ş

antie

r, în

următ

oare

le c

azur

i:

- de

lega

tul î

ntre

prin

derii

de

cons

trucţii

mon

taj n

u a

part

icip

at la

ver

ifica

rea

în s

tare

pre

asam

blată

a el

emen

telo

r m

etal

ice

la u

zina

furn

izoa

re, s

au n

u a

cons

emna

t pun

ctul

său

de

vede

re în

act

ul d

e co

nsta

tare

pre

văzu

t la

pct.

3.13

;

- da

că s

e co

nsta

tă că

au s

urve

nit a

ccid

ente

în ti

mpu

l exp

edie

rii ş

i tra

nspo

rtul

ui.

Ace

astă

prea

sam

blar

ese

vaex

ecut

aîn

acel

eaşi

cond

iţiun

ite

hnic

eca

şipr

easa

mbl

area

dela

uzin

afu

rniz

oare

,co

nfor

mpc

t.3.

13,

urmăr

indu

-se

acel

eaşi

obie

ctiv

eşi

adop

tând

,pe

ntru

rem

edie

rea

defe

cţiu

nilo

r,măs

urile

pr

evăz

utel

a pc

t. 3.

10, 3

.11 şi

3.1

3 di

n pr

ezen

tele

inst

rucţ

iuni

tehn

ice,

înto

cmin

du-s

e o

notă

de

cons

tata

re.

3.20

. Îna

inte

de

mon

taj,

mon

tato

rul v

a fa

ce u

rmăt

oare

le v

erifi

cări şi

rem

edie

ri:

- da

că n

u s-

au p

rodu

s de

formăr

i ale

ele

men

telo

r în

tim

pul o

peraţiu

nilo

r de

tran

spor

t, m

anip

ular

e şi

dep

ozita

re, î

n ca

drul

şan

tieru

lui,

efec

tuân

du-s

e re

med

ieril

e ne

cesa

re;

- da

că s

udur

ile c

ap la

cap

cor

espu

nd n

orm

elor

de

verif

icar

ea c

alităţii

(co

nf. p

reve

deril

or C

150

-82

"Nor

mat

iv p

rivin

d ca

litat

ea îm

bină

rilor

sud

ate

din

oţel

, ale

con

stru

cţiil

or c

ivile

, ind

ustr

iale

şi a

gric

ole"

);

- da

că o

rgan

ele

de a

sam

blar

e au

fost

con

serv

ate

pe ş

antie

r în

con

diţii

cor

espu

nzăt

oare

nor

mel

or te

hnic

e;

- da

că e

xistă

nota

de

cons

tata

re a

pre

asam

blăr

ii pr

evăz

ută

la p

unct

ul 3

.13,

sau

în c

azul

lips

ei a

cest

eia,

not

a de

con

stat

are

a pr

easa

mblăr

ii pe

şan

tier

(pct

. 3.1

9);

- da

că e

xistă

acte

de

verif

icar

ea c

alităţii

org

anel

or d

e as

ambl

are şi

a e

lem

ente

lor

ce s

e îm

bină

, la

prim

irea

pe ş

antie

r.

3.21

. Pre

lucr

area

şi t

rata

rea

supr

afeţ

elor

de

conc

tat s

e va

exe

cuta

prin

dec

apar

e (s

păla

re ş

i fre

care

cu

peria

) şi

ard

ere

cu fl

acăr

a, c

u re

spec

tare

a ur

măt

oare

lor

cond

iţii:

- spăl

area

mat

eriil

or u

leio

ase

cu s

ubst

anţe

deg

resa

nte şi

spă

lare

a m

ater

iilor

păm

ânto

ase

cu a

pă;

- fr

ecar

ea c

u pe

ria d

e sâ

rmă

din

oţel

moa

le p

entr

u în

depă

rtar

ea r

ugin

ei n

eade

rent

e şi

a p

ojgh

iţei d

e la

min

are

(se

inte

rzic

e fr

ecar

ea c

are

să c

ondu

că la

o s

praf

aţă

luci

oasă

);

- fr

ecar

ea s

e va

exe

cuta

tran

sver

sal p

e di

recţ

ia d

e tr

ansm

itere

a e

fort

ului

;

-ar

dere

acu

flacă

racu

oxig

ense

vaex

ecut

acu

ovi

teză

deîn

aint

are

de1

...2

mpe

min

ut,

cuo

încl

inar

ea

sufla

iulu

ide

cca.

30°

,su

flaiu

lîn

aint

ând

înur

ma

flăcă

rii;

tem

pera

tura

supr

afeţ

eiîn

timpu

lar

derii

cufla

căra

nutr

ebui

e să

depăş

ească

200°

C. P

entr

u ac

eastă

oper

aţie

se

vor

folo

si a

rzăt

oare

cu

un s

ingu

r be

c sa

u cu

mai

mul

te b

ecur

i asa

mbl

ate.

Înut

iliza

rea

aces

tora

seur

măr

esc

tras

eede

arde

repe

zone

delim

itate

,as

igur

ându

-se

încă

lzire

aun

iformă

azo

nei,

evitâ

ndu-

sesu

praî

ncăl

ziri

loca

le.

După

arde

rea

cufla

căra

,su

praf

aţa

deco

ntac

tva

avea

ungr

adde

rugo

zita

te

pron

unţa

t. S

upra

feţe

le d

e co

ntac

t vor

fi u

scat

e în

aint

e de

asa

mbl

are,

iar

pies

ele

de c

onta

ct s

e vo

r m

onta

la te

mpe

ratu

ra m

ediu

lui.

3.22

.A

plic

area

core

ctă

ate

hnol

ogiil

orde

prel

ucra

reaşi

trat

area

supr

afeţ

elor

deco

ntac

t,cu

asig

urar

eapr

eten

sionăr

iişu

rubu

rilor

lava

loril

est

abili

tepr

inpr

ezen

tele

inst

rucţ

iuni

,pe

rmite

luar

eaîn

calc

ula

următ

oare

lor

valo

ripe

ntru

3.22

.A

plic

area

core

ctă

ate

hnol

ogiil

orde

prel

ucra

reaşi

trat

area

supr

afeţ

elor

deco

ntac

t,cu

asig

urar

eapr

eten

sionăr

iişu

rubu

rilor

lava

loril

est

abili

tepr

inpr

ezen

tele

inst

rucţ

iuni

,pe

rmite

luar

eaîn

calc

ula

următ

oare

lor

valo

ripe

ntru

coef

icie

nţii

de fr

ecar

e (f

N).

f N =

0,3

5 pe

ntru

şur

ubur

i din

gru

pa d

e ca

litat

e 8.

8. ş

i ele

men

te a

le îm

bină

rii d

in oţe

luri

OL

37; O

L 44

; OL

42; O

L 52

pen

tru şu

rubu

ri di

n gr

upa

de c

alita

te 1

0.9.

şi e

lem

ente

ale

îmbi

nării

din

oţe

luril

e O

L 37

; OL

44; O

L 52

; OC

S

44; O

CS

52;

OC

S 5

5 şi

OC

S 5

8.

Se

pot

folo

sişi

alte

valo

rial

eco

efic

ienţ

ilor

defr

ecar

est

abili

tepe

cale

expe

rimen

tală

num

aila

schi

mba

rea

valo

rilor

forţ

eide

pret

ensi

onar

e,a

regi

mur

ilor

dest

râng

ere,

aoţ

elur

ilor

din

elem

ente

leîm

bină

riisa

ua

tehn

olog

iei

de

prel

ucra

rea şi

trat

area

sup

rafeţe

lor.

Fol

osire

a un

or a

stfe

l de

coef

icie

nţi s

e va

face

prin

com

plet

area

pre

zent

elor

inst

rucţ

iuni

, fie

prin

pro

iect

ele

cons

trucţii

lor

met

alic

e.

3.23

. Înt

repr

inde

rea

de m

onta

j are

dre

ptul

şi o

blig

aţia

exec

ute

verif

icăr

ile d

e co

nfru

ntar

e pr

ivin

d ca

litat

ea o

rgan

elor

de

asam

blar

e pr

imite

pe şa

ntie

re. E

le c

onst

au d

in:

-ve

rific

area

dim

ensi

unilo

rşi

aspe

ctul

uişu

rubu

rilor

,pi

uliţe

lorşişa

ibel

or,

verif

icar

eafil

etel

orşi

verif

icar

eaca

lităţ

iior

gane

lor

deas

ambl

are

prin

înce

tare

ade

durit

ate

Brin

ell,

care

seex

ecută

asup

raeş

antio

anel

orst

abili

teco

nfor

m

acel

uiaş

i tab

el.

Înca

zuril

eîn

care

din

acea

stă

verif

icar

ede

conf

runt

are,

nure

zultă

înde

plin

irea

cond

iţiilo

rde

acce

ptar

e,se

înto

cmes

cno

tede

cons

tata

reşi

situ

aţia

vafi

imed

iat

sesi

zată

într

eprin

derii

prod

ucăt

oare

aor

gane

lor

deas

ambl

areşi

în

trep

rinde

rii p

rodu

căto

are

a co

nstr

ucţie

i met

alic

e, în

caz

ul c

ând

orga

nele

de

asam

blar

e au

fost

com

anda

te ş

i liv

rate

de

acea

sta,

pen

tru

luar

ea măs

urilo

r co

resp

unză

toar

e.

În c

azur

i de

litig

iu c

u fu

rniz

orul

priv

ind

durit

atea

Brin

ell,

dete

rmin

ante

sun

t car

acte

ristic

ile m

ecan

ice

, sta

bilit

e pr

in în

cerc

area

la tr

acţiu

ne a

epr

uvet

elor

con

fecţ

iona

te ş

i înc

erca

te c

onfo

rm S

TA

S 8

796/

0-77

.

Într

eaga

proc

edură

deac

cept

are

aca

ntităţil

orde

orga

nede

asam

blar

epe

şant

ier

seva

înch

eia

înai

nte

dete

rmen

ulde

înce

pere

aex

ecuţ

iei

îmbi

năril

orpe

şant

ierşi

num

aitâ

rziu

de50

dezi

leca

lend

aris

tice

dela

prim

irea

orga

nelo

r de

asa

mbl

are,

pe şa

ntie

r.

3.24

. Mon

tare

a îm

bină

rilor

cu şu

rubu

ri de

înal

tă r

ezis

tenţă

va în

cepe

num

ai d

upă

efec

tuar

ea tu

turo

r ve

rificăr

ilor şi

rem

edie

rilor

menţio

nate

şi a

pre

gătir

ii pe

ntru

mon

taj a

org

anel

or d

e as

ambl

are,

con

form

pct

. 3.2

0, 3

.21 şi

3.2

3.

Nu

se v

a ef

ectu

a m

onta

rea

eclis

elor

dacă

supr

afeţ

ele

de c

onta

ct, d

upă

prel

ucra

rea

de la

pct

. 3.2

1, n

u au

un

aspe

ct u

nifo

rm, l

ipsi

te d

e pe

te d

e ru

gină

, ţun

der,

ule

i etc

. şi n

u au

un

grad

pro

nunţ

at d

e ru

gozi

tate

.

Pre

lucr

area

sup

rafeţe

lor şi

faze

le s

ucce

sive

de

real

izar

e al

e fie

căre

i îm

bină

ri, in

clus

iv to

ate

verif

icăr

ile ş

i chi

tuire

a, s

e vo

r ef

ectu

a în

ace

laşi

sch

imb

de lu

cru.

3.25

.O

rgan

ele

deas

ambl

are

vor

fipr

egat

itepe

ntru

mon

taj

cupu

?in

înai

nte

dein

trod

ucer

ealo

rîn

îmbi

nare

,pr

incu

ra?i

rea

cusu

bsta

nţe

degr

esan

tepe

ntru

înde

părt

area

unso

riide

prot

ecţie

şia

mur

dărie

i,pr

ecum

şipr

in

frec

are

cu p

eria

din

oţe

l moa

le, p

entr

u în

depă

rtar

ea r

ugin

ei, d

acă

este

caz

ul.

În s

ituaţ

iile

în c

are

rugi

na n

u va

put

ea fi

înde

părt

ată

prin

frec

are

cu p

eria

din

oţe

l moa

le, o

rgan

ele

de a

sam

blar

e în

cau

ză n

u vo

r pu

tea

fi ut

iliza

te.

Înco

ntin

uare

,fil

etul

piul

iţelo

rva

fiun

scu

oca

ntita

tem

ică

deun

soar

eco

nsis

tentă

detip

LDE

-Lsa

ucu

unso

are

cons

iste

ntă

prep

arată

din

ulei

min

eral

grup

a40

0,am

este

cat

cupr

afde

graf

itsa

ual

tepr

odus

ecu

cara

cter

istic

i si

mila

re, e

vitâ

ndu-

se p

rodu

cere

a re

fulă

rii u

nsor

ii în

exc

es.

Se

inte

rzic

e un

gere

a fil

etul

ui ş

urub

urilo

r pe

ntru

a s

e ev

ita c

a un

soar

ea să

ajun

gă p

e su

praf

eţel

e de

con

tact

ale

ele

men

telo

r îm

bină

rii.

3.26

. Şai

bele

se

vor

mon

ta c

u m

uchi

a ne

teşi

tă s

pre

elem

ente

le îm

bină

rii.

Str

âng

erea

şu

rub

uri

lor

pen

tru

ele

men

tele

mo

nta

te.

3.27

. Str

ânge

rea şu

rubu

rilor

de

înal

tă r

ezis

tenţă

se v

a fa

ce în

două

faze

dis

tinct

e, p

rima

denu

mită

faza

iniţi

ală şi

a d

oua

fază

fina

lă, d

upă

cum

urm

ează

:

a) fa

za in

iţială

a) fa

za in

iţială

- st

râng

erea

se

va fa

ce c

u o

chei

e di

nam

omet

rică

de ti

p "S

teag

u R

oşu

– B

raşo

v" s

au a

ltă c

heie

sim

ilară

, cu

o ca

paci

tate

min

imă

de 2

5 da

Nm

, până

la v

aloa

rea

norm

ată

a m

omen

tulu

i iniţia

l de

strâ

nger

e;

- va

loril

e no

rmat

e al

e m

omen

telo

r in

iţial

e de

str

ânge

re s

unt d

ate,

pen

tru şu

rubu

ri 8.

8, r

espe

ctiv

10.

9, în

col

oana

5 d

in ta

belu

l 2, r

espe

ctiv

3;

- st

râng

erea

se

face

din

spre

cen

trul

îmbi

nării

spr

e ex

trem

ităţi

sim

ilar

punc

tulu

i 3.1

3 pr

ezen

tat î

n ex

empl

ul d

in f

ig. 6

.

b) fa

za fi

nală

- în

cepe

rea

exec

uţie

i str

ânge

rii în

faza

fina

lă s

e fa

ce n

umai

după

verif

icar

ea p

real

abilă

a s

trân

gerii

din

faza

iniţi

ală

(cu

chei

e di

nam

omet

rică)

con

form

pre

vede

rilor

de

la p

ct. 3

.28

alin

iat a

;

- st

râng

erea

în a

ceas

tă fa

ză s

e ex

ecută

prin

rot

iere

a în

două

trep

te a

prox

imat

iv e

gale

a p

iuliţ

ei, p

ână

la a

tinge

rea

ungh

iuril

or p

revă

zute

în ta

belu

l 2, r

espe

ctiv

3, î

n co

loan

a 6.

Ace

ste

ungh

iuri

se n

umes

c "r

otiri

fina

le n

orm

ate"

şi s

unt d

ifere

nţia

te d

e gr

upa şu

rubu

rilor

8.8

(ta

belu

l 2) şi

10.

9 (t

abel

ul 3

) şi

gro

sim

ea p

ache

tulu

i de

strâ

ns.

Tre

apta

a d

oua

de s

trân

gere

se

înce

pe d

upă

ce to

ate şu

rubu

rile

au fo

st s

trân

se în

trea

pta

întâ

ia.

Ung

hiul

"ro

tiri f

inal

e no

rmat

e" s

e măs

oară

după

rotir

ea p

iuliţ

ei c

u ce

le d

ouă

trep

te în

tre

sem

nele

mar

cate

, prin

impr

imar

ea c

onco

mite

ntă,

înai

ntea

înce

perii

ace

stei

faze

, cu

dalta

în a

ceeaşi

secţiu

ne, a

tât d

e pi

uliţă

cât

şi d

e tij

a şu

rubu

lui.

Ord

inea

de

strâ

nger

e a şu

rubu

rilor

în fa

za fi

nală

est

e ac

eeaş

i cu

cea

indi

cată

la a

linia

tul a

) al

ace

stui

pun

ct, r

espe

ctiv

cea

indi

cată

la p

unct

ul 3

.13.

3.28

. Ver

ifica

rea

strâ

nger

ii şu

rubu

rilor

de

înal

tă r

ezis

tenţă

după

faza

iniţi

ală şi

după

faza

fina

lă d

e st

râng

ere,

se

face

prin

:

cont

rolu

l cal

ităţii

con

trac

tulu

i din

tre

pies

e;co

ntro

lul p

rete

nsio

nării

prin

măs

urar

ea m

omen

tulu

i de

strâ

nger

e cu

che

ia d

inam

omet

rică.

a) D

upă fa

za in

iţială d

e st

râng

ere

efec

tuată c

onfo

rm p

unct

ului

3.2

7 al

inia

t a, s

e co

ntro

lează c

alita

tea

cont

actu

lui d

intr

e el

emen

tele

îmbi

nării

, pe

toat

e in

terv

alel

e în

tre şur

ubur

i şi î

n dr

eptu

l tut

uror

şur

ubur

ilor.

Con

trol

ulse

face

cusp

ionu

lde

0,2

mm

,ca

renu

treb

uie

săpă

trun

dăpe

oad

ânci

me

mai

mar

ede

15m

mde

lam

argi

nea

elem

ente

lor

îmbi

nării

,în

inte

rval

ele

dint

reşu

rubu

ri,ia

rîn

drep

tulşu

rubu

rilor

num

aiap

roap

ede

1,5

dg

de a

xul f

iecă

rui ş

urub

.

Zon

ele

de a

cces

max

ime

adm

ise

ale

spio

nulu

i de

0,2

mm

de

la m

argi

nea

pies

elor

spr

e in

terio

rul î

mbi

nării

, sun

t ară

tate

în f

ig. 8

.

b) D

upă fa

za fi

nală

de

strâ

nger

e ef

ectu

ată c

onfo

rm p

unct

ului

3.2

7 al

. b:

- se

con

trol

ează

atâ

t cal

itate

a co

ntac

tulu

i din

tre

elem

ente

le îm

bină

rii, c

ât ş

i cal

itate

a pr

eten

sionăr

ii şu

rubu

rilor

de

înal

tă r

ezis

tenţă;

-ca

litat

eaco

ntac

tulu

idi

ntre

elem

ente

leîm

bină

riise

cont

role

ază

înac

eleaşi

secţ

iuni

înca

res-

afă

cut

verif

icar

eade

lalit

.a,

însă

cusp

ionu

lde

0,1

mm

,ca

renu

treb

uie

săpă

trun

dăîn

inte

rval

ele

dint

reşu

rubu

rile

mar

gina

le,

pead

ânci

me

mai

mar

ede

15m

m,

dela

mar

gine

ael

emen

telo

rîm

bină

rii,

iar

înju

rulşu

rubu

rilor

mar

gina

lenu

mai

apro

ape

de1,

5dg

deax

ulfie

căru

işu

rub.

Zon

ele

deac

ces

max

imad

mis

eal

esp

ionu

lui

de0,

1m

mde

lam

argi

nea

pies

ei s

pre

inte

rioru

l îm

bină

rii s

unt p

reze

ntat

e în

fig.

8;

După

verif

icar

eaca

lităţ

iico

ntac

tulu

idi

ntre

elem

ente

leîm

bină

rii,

după

faza

finală

dest

râng

ere,

înac

elaş

isc

him

bde

lucr

uşi

înai

nte

detr

ecer

eala

verif

icar

eaca

lităţ

iipr

eten

sionăr

iişu

rubu

rilor

,se

vafa

cech

ituire

aîm

bină

riipe

ntru

a

evita

păt

rund

erea

ape

i sau

alto

r ag

enţi

agre

sivi

într

e su

praf

eţel

e în

con

tact

.

- ca

litat

ea p

rete

nsio

nării

şur

ubur

ilor

de în

altă

rez

iste

nţă

se c

ontr

olea

ză p

rin măs

urar

ea m

omen

telo

r de

str

ânge

re c

u ch

eia

dina

mom

etrică.

Val

orile

aces

tora

sunt

denu

mite

"val

ori

norm

ate

min

imeşi

max

ime

ale

mom

entu

lui

dest

râng

ere"

(;

)şi

sunt

trec

ute

înco

loan

ele

7şi

8al

eta

belu

lui

2pe

ntruşu

rubu

rile

din

grup

a8.

8şi

înta

belu

l3

pent

ruşu

rubu

rile

din

grup

a 10

.9.

din

grup

a 10

.9.

Ver

ifica

rea

prin

măs

urar

eam

omen

tulu

ide

strâ

nger

ese

face

pece

lpuţin

unşu

rub

din

fieca

rezo

năca

ract

eris

tică

aîm

bină

rii.

Zon

ele

cara

cter

istic

esu

ntde

limita

tela

drea

ptaşi

last

ânga

celo

rdo

uăax

ede

sim

etrie

ale

elem

ente

lor

secţ

iuni

i ce

se îm

bină

şi a

num

e pe

ntru

talp

a su

perio

ară,

talp

a in

ferio

ară şi

inimă

(la in

ima

cu r

igid

izăr

i lon

gitu

dina

le a

par

mai

mul

te z

one

cara

cter

istic

e de

ver

ifica

t, du

pă s

oluţ

ia c

onst

ruct

ivă

adop

tată

la r

igid

izar

e).

Măs

urar

ea m

omen

telo

r de

str

ânge

re p

entr

u co

ntro

lul c

alităţii

pre

tens

ionă

rii s

e fa

ce c

u o

chei

e di

nam

omet

rică

adec

vată

ca

măr

ime,

con

form

mod

ului

ope

rato

r in

dica

t în

anex

a 2.

Înca

zul

înca

reva

loril

em

omen

telo

rde

strâ

nger

eef

ectiv

real

izată

laco

ntro

lul

pret

ensi

onăr

iişu

rubu

rilor

,se

abat

dela

valo

rile

norm

ate

(tab

elel

e2şi

3),

seva

verif

ica

înco

ntin

uare

unnu

măr

egal

deşu

rubu

ride

înal

tăre

zist

enţă

ales

e în

ace

laşi

mod

, ca

la p

rima

verif

icar

e.

Înfu

ncţie

dere

zulta

tul

aces

tor

verif

icăr

ise

vatr

ece

lare

med

iere

ast

râng

erii

final

eaşu

rubu

rilor

deîn

altă

rezi

stenţă

,at

âtpr

inîn

lătu

rare

aca

uzel

orca

reîm

pied

ică

cont

actu

ldi

ntre

pies

e,câ

tşi

prin

rem

edie

rea

defe

cţiu

nilo

rde

st

râng

ere

a şu

rubu

rilor

, prin

com

plet

area

str

ânge

rii s

au în

locu

irea şu

rubu

rilor

con

form

cu

cond

iţiile

pre

văzu

te la

pct

. 3.2

9.

Şur

ubur

ile v

erifi

cate

vor

fi m

arca

te v

izib

il pe

ntru

a p

utea

fi id

entif

icat

e în

ved

erea

rec

epţie

i.

3.29

. Rem

edie

rea

strâ

nger

ii şu

rubu

rilor

de

înal

tă r

ezis

tenţă

se fa

ce în

funcţie

de

sens

ul ş

i fre

cvenţa

aba

teril

or c

onst

atat

e la

ver

ifica

rea

mom

entu

lui d

e st

râng

ere

cu c

heia

din

amom

etrică,

con

form

pct

. 3.2

8.

Rem

edie

rile

se fa

c du

pă c

az:

- pr

in c

ompl

etar

ea s

trân

gerii

(re

spec

tiv a

mom

entu

lui e

fect

iv r

ealiz

at)

până

la v

aloa

rea

norm

ată

min

imă

a m

omen

tulu

i de

strâ

nger

e (

);

- pr

in în

locu

irea şu

rubu

rilor

la c

ele

la c

are

mom

entu

l de

strâ

nger

e re

aliz

at e

ste

mai

mar

e de

cât v

aloa

rea

norm

ată

max

imă

().

Tab

elul

2

ŞU

RU

BU

RI G

RU

PA

8.8

V

AL

OR

I NO

RM

AT

E P

EN

TR

U F

ORŢ

A D

E P

RE

TE

NS

ION

AR

E, U

NG

HIU

L D

E R

OT

IRE

, MO

ME

NT

E D

E S

TR

ÂN

GE

RE

INIŢ

IAL

E Ş

I CE

LE

DE

VE

RIF

ICA

RE

A Ş

I CO

RE

CT

AR

EA

ST

NG

ER

II

Nr.

cr

t.

Dia

m. N

om.

al ş

uru-

buril

or, t

ipul

fil

etul

ui

Gro

sim

ea

pach

etul

ui d

e st

râns

Par

amet

rii n

orm

aţi p

entr

u st

râng

erea

şur

ubur

ilor

min

.m

ax.

Forţa

de

pret

ens.

Mom

entu

l de

st

râng

ere

pent

ru fa

za

iniţi

ală

Ung

hiul

de

rot

ire

a pi

uliţe

i pe

ntru

fa

za fi

nală

Mom

ente

le d

e st

râng

ere

pent

ru

verif

icar

ea ş

i co

recţ

ia s

trân

gerii

şu

rubu

rilor

min

.m

ax.

mm

g,

mm

g,

mm

KN

daN

m

grad

e he

xag.

daN

m

daN

m

hexa

g.

1M

16

15 31 51

30 50 80

86,4

1530 60 90

2540

2M

20

15 31 51 81

30 50 80 95

125,

425

45 75 105

135

5075

3M

22

15 31 51 81

30 50 80 110

155,

430

45 75 105

134

7010

0

4M

24

15 31 51 81

30 50 80 120

180,

735

45 75 105

135

8512

5

Notă:

Pen

tru

alte

tipur

idi

men

sion

ale

deşu

rubu

rişi

alte

grup

ede

gros

imi

ale

pach

etel

orde

strâ

nspa

ram

etrii

norm

aţi

dest

râng

ere

aişu

rubu

rilor

col.

(4,

5,6,

7,8,

9)ur

mea

zăa

sest

abili

peba

zăex

perim

enta

lăşi

folo

site

fiepr

in

com

plet

area

pre

zent

elor

inst

rucţ

iuni

tehn

ice,

fie

prin

pre

vede

rea

lor

în p

roie

ctel

e co

nstr

ucţii

lor

met

alic

e re

spec

tive.

Tab

elul

3

ŞU

RU

BU

RI G

RU

PA

10.

9 V

AL

OR

ILE

NO

RM

AT

E P

EN

TR

U F

ORŢ

A D

E P

RE

TE

NS

ION

AR

E, U

NG

HIU

L D

E R

OT

IRE

, MO

ME

NT

E D

E S

TR

ÂN

GE

RE

INIŢ

IAL

E Ş

I CE

LE

DE

VE

RIF

ICA

RE

A Ş

I CO

RE

CT

AR

EA

ST

NG

ER

II

Nr.

cr

t.

Dia

m.

Nom

. al

şuru

-bu

rilor

, tip

ul

filet

ului

Gro

sim

ea

pach

etul

ui d

e st

râns

Par

amet

rii n

orm

aţi p

entr

u st

râng

erea

şur

ubur

ilor

min

.m

ax.

Forţa

de

pret

ens.

Mom

entu

l de

st

râng

ere

pent

ru

faza

iniţi

ală

Ung

hiul

de

rot

ire a

pi

uliţe

i pe

ntru

fa

za fi

nală

Mom

ente

le d

e st

râng

ere

pent

ru

verif

icar

ea ş

i cor

ecţia

st

râng

erii şu

rubu

rilor

min

.m

ax.

mm

g,

mm

g,

mm

KN

daN

m

grad

e he

xag.

daN

m

daN

m

1M

20

15 31 51 81

30 50 80 95

154,

425

120

150

180

210

8011

0

8195

210

2M

22

15 31 51 81

30 50 80 110

190,

930

120

150

180

210

110

150

3M

24

15 31 51 81

30 50 80 120

222,

435

120

150

180

210

140

190

4M

27

30 51 81

50 80 120

289,

235

180

210

240

185

* ()

Notă:

Pen

tru

alte

tipur

idi

men

sion

ale

deşu

rubu

rişi

alte

grup

ede

gros

imi

ale

pach

etel

orde

strâ

ns,

para

met

riino

rmaţ

ide

strâ

nger

eaişu

rubu

rilor

col.

(4,

5,6,

7,8,

9)ur

mea

zăa

sest

abili

peba

zăex

perim

enta

lăşi

folo

site

fie

prin

com

plet

area

pre

zent

elor

inst

rucţ

iuni

tehn

ice,

fie

prin

pre

vede

rea

lor

în p

roie

ctel

e co

nstr

ucţii

lor

met

alic

e re

spec

tive.

* N

u se

indi

că d

ator

ită li

psei

che

ilor

dina

mom

etric

e co

resp

unză

toar

e.

Val

orile

nor

mat

e m

inim

e (

) şi

max

ime

(),

sun

t tre

cute

în c

oloa

nele

7 ş

i 8 d

in ta

bele

le 2

şi 3

.

Rem

edie

rile

se li

mite

ază

num

ai la

şur

ubur

ile v

erifi

cate

:

dacă

se

cons

tată

aba

teri

la m

axim

um 1

0% d

in ş

urub

urile

ver

ifica

te ş

i/sau

dacă

aba

teril

e nu

sun

t sis

tem

atic

e ca

sen

s (m

axim

60%

într

-unu

l din

sen

suri)

dacă

se

cons

tată

aba

teri

la m

ai m

ult d

e 10

% d

in ş

urub

urile

ver

ifica

te ş

i/sau

dacă

aba

teril

e su

nt s

iste

mat

ice

ca s

ens

(mai

mul

t de

60%

într

-unu

l din

sen

suri)

.

Co

mp

leta

rea

strâ

ng

erii

Adu

cere

a m

omen

tulu

i de

strâ

nger

e fin

al în

inte

rval

ul v

alor

ilor

norm

ate

( ş

i )

din

colo

anel

e 7 şi

8 a

tabe

lelo

r 2 şi

3, s

e fa

ce p

rin e

fect

uare

a un

or r

otiri

sup

limen

tare

, mai

mar

i dec

ât r

otiri

le n

orm

ate

(col

. 6 d

in ta

bele

le

2 şi

3),

sim

boliz

ată

prin

.

Val

orile

rot

irilo

r su

plim

enta

re n

u vo

r de

păşi

15°

pen

tru

g 5

0 m

m ş

i 30°

pen

tru

g 5

0 m

m, u

nde

g es

te g

rosi

mea

pac

hetu

lui d

e ta

ble.

Val

orile

rot

irilo

r su

plim

enta

re n

u vo

r de

păşi

15°

pen

tru

g 5

0 m

m ş

i 30°

pen

tru

g 5

0 m

m, u

nde

g es

te g

rosi

mea

pac

hetu

lui d

e ta

ble.

Şu

rub

uri

le c

are

se în

locu

iesc

Şur

ubur

ile c

are

se fo

lose

sc la

înlo

cuire

treb

uie

să în

depl

inea

scă

cond

iţiile

pre

văzu

te la

pct

. 3.2

3.

Şur

ubur

ile v

or fi

str

ânse

în tr

epte

, dire

ct c

u ch

eia

dina

mom

etrică

de c

apac

itate

cor

espu

nzăt

oare

, până

la d

omen

iul d

efin

it de

val

orile

nor

mat

e al

e m

omen

tulu

i de

strâ

nger

e (

şi

din

col

. 7 ş

i 8 a

le ta

bele

lor

2 şi

3).

3.30

.V

erifi

care

aca

lităţ

iicu

răţir

iisu

praf

eţel

orce

vin

înco

ntac

tco

nfor

mpc

t.3.

24,

verif

icar

eaca

lităţ

iico

ntac

tulu

iîn

tre

supr

afeţ

eîn

ambe

leet

ape

delu

cruşi

verif

icar

east

râng

eriişi

rem

edie

rilor

conf

orm

pct.

3.13

,3.

19,

3.27

,3.

28

şi 3

.29,

vor

fi e

fect

uate

de

o ec

hipă

de

cont

rol n

umită

prin

dec

izie

de

unita

tea

de c

onst

rucţ

ii-m

onta

j.

Rez

ulta

tele

cont

rolu

lui

vor

fico

nsem

nate

înpr

oces

eve

rbal

ede

verif

icar

e,pe

faze

,pe

ntru

gara

ntar

eaca

lităţ

iiex

ecuţ

iei

îmbi

năril

orpr

inşu

rubu

ride

înal

tăre

zist

enţă

cuco

nţin

utul

din

Bul

etin

ulC

onst

rucţ

iilor

nr.

2/19

81,

pag.

167şi

an

exa

4 di

n pr

ezen

ta in

stru

cţiu

ne.

La a

cest

e pr

oces

e se

ane

xează

câte

un

tabe

l cu

sche

ma

de p

oziţi

onar

e a

îmbi

năril

or ş

i poz

iţia şu

rubu

rilor

înce

rcat

e cu

che

ia d

inam

omet

rică.

Pro

cesu

l ver

bal s

e în

regi

stre

ază

oblig

ator

iu la

şan

tier

sau

bene

ficia

r, în

ziu

a în

tocm

irii.

3.31

.E

xecuţia

îmbi

năril

orcu

şuru

buri

deîn

altă

rezi

stenţă

sefa

cenu

mai

culu

crăt

ori

ates

taţi.

Ate

star

ease

refe

răat

âtla

cond

ucăt

orul

lucrăr

iicâ

tşi

lam

aişt

ri,şe

fiide

echi

păşi

mun

cito

riica

lific

aţi

care

exec

ută

astfe

lde

îmbi

nări.

În

conf

orm

itate

cupr

eved

erile

Ord

inul

uiIn

spec

tora

tulu

iG

ener

alde

Sta

tpe

ntru

Inve

stiţi

i-Con

stru

cţii

nr.

4/19

81,

ates

tare

ape

rson

alul

uise

face

deor

gani

zaţii

lede

cons

trucţii

-mon

taj

desp

ecia

litat

e,pe

baza

"Ins

trucţiu

nilo

rpe

ntru

at

esta

rea

cadr

elor

tehn

ice şi

a m

unci

toril

or c

are

exec

ută

îmbi

nări

cu ş

urub

uri d

e în

altă

rez

iste

nţă"

, ela

bora

te d

e M

inis

teru

l Con

stru

cţiil

or In

dust

riale

în c

olab

orar

e cu

Min

iste

rul I

ndus

trie

i Met

alur

gice

.

3.32

. După

înch

eier

ea v

erifi

căril

or ş

i rem

edie

rilor

se

trec

e la

apl

icar

ea p

rote

cţie

i ant

icor

osiv

e.

[ top]

4. R

EC

EPŢ

IILE

FU

RN

ITU

RIL

OR

ŞI L

UC

RIL

OR

DE

MO

NT

AJ

4.1.

Rec

epţii

le fu

rnitu

rilor

şi l

ucră

rilor

de

mon

taj s

e vo

r fa

ce în

con

form

itate

cu

pres

cripţii

le în

vig

oare

: ST

AS

767

/0-7

7, S

TA

S 8

796/

1, 2

, 3-8

0, n

orm

ativ

ele

C 5

6-75

şi C

150

-82 şi

pre

vede

rile

prez

ente

lor

inst

rucţ

iuni

.

Înac

est

sens

,re

zulta

tele

verif

icăr

ilorşi

înce

rcăr

ilor

mec

anic

eal

efu

rnitu

rilorşi

lucrăr

ilor

dem

onta

j,în

dive

rsel

efa

zede

real

izar

ea

îmbi

năril

orcu

şuru

buri

deîn

altă

rezi

stenţă

pret

ensi

onat

e,vo

rfi

cons

emna

teîn

docu

men

tede

ce

rtifi

care

a c

alităţii

, după

cum

urm

ează

:

- no

tă d

e co

nsta

tare

asu

pra

prea

sam

blăr

ii uz

inal

e, c

onse

mnâ

ndu-

se a

bate

rile

dim

ensi

onal

e, d

e la

lim

itele

adm

isib

ile, r

emed

ieril

e ef

ectu

ate şi

met

odel

e pr

escr

ise

folo

site

, con

f. pc

t. 3.

13;

- o

copi

e du

pă n

ota

de c

onst

atar

e se

con

stitu

ie în

pie

să la

dos

arul

de

rece

pţie

;

- no

tă d

e co

nsta

tare

a as

upra

pre

asam

blăr

ii la

şan

tier

exec

utată

în c

ondiţii

le p

reze

ntat

e la

pct

. 3.1

9, c

are

se c

onst

ituie

, de

asem

enea

în p

iesă

, la

dosa

rul d

e re

cepţ

ie;

- do

cum

ente

le d

e ce

rtifi

care

a c

alităţii

org

anel

or d

e as

ambl

are:

şur

ubur

i, pi

uliţe

, şai

be, p

recu

m ş

i bul

etin

ul d

e în

cercăr

i mec

anic

e ef

ectu

ate

la ş

antie

r sa

u de

labo

rato

are

de s

peci

alita

te, î

n ca

zuril

e de

litig

iu, c

onf.

pct.

3.23

;

-pr

oces

ele

verb

ale

deve

rific

are

pefa

zea

calităţ

iiex

ecuţ

iei

îmbi

năril

orpr

inşu

rubu

ride

înal

tăre

zist

enţă

,în

care

seco

nsem

nează

rezu

ltate

letu

turo

rve

rificăr

ilor

efec

tuat

eîn

dife

rite

faze

deex

ecuţ

iea

mon

taju

lui,

incl

usiv

pr

egăt

irea

supr

afeţ

elor

de

cont

act (

pct.

3.23

, 3.2

4, 3

.28,

3.2

9, 3

.30

din

prez

ente

le in

stru

cţiu

ni).

Pro

cese

le v

erba

le s

e vo

r în

tocm

i con

form

mod

elul

ui d

in a

nexa

4.

4.2.

Toa

te d

ocum

ente

le d

e ve

rific

are

a ca

lităţ

ii em

ise

pe b

aza

verif

icăr

ilor şi

înce

rcăr

ilor

mec

anic

e ex

ecut

ate

pe ş

antie

re, d

e în

trep

rinde

rea

de m

onta

j, vo

r fi

cert

ifica

te d

e be

nefic

iar

la m

eom

entu

l exe

cută

rii lo

r.

[top]

[top]

5. V

ER

IFIC

AR

EA

ÎMB

INĂ

RIL

OR

ÎN T

IMP

UL

EX

PL

OA

RII

5.1.

Ver

ifică

rile

perio

dice

se

efec

tuea

ză la

inte

rval

e de

tim

p în

funcţie

de

dest

inaţ

ia c

onst

rucţ

iilor

, pre

cum

şi d

e co

ndiţi

ile d

e ex

ploa

tare

.

Înaf

ara

aces

tor

verif

icăr

i,la

term

enel

eno

rmat

e,se

vor

exec

uta

verif

icăr

isu

plim

enta

reor

ide

câte

ori

vor

surv

eni

solic

itări

mec

anic

e,fiz

iceşi

chim

ice,

depăşi

ndlim

itele

mor

mal

eco

nsid

erat

eîn

proi

ecta

reşi

înpr

ezen

tele

in

stru

cţiu

ni, s

au a

par

defe

cţiu

ni v

izib

ile.

5.2.

Ver

ifică

rile

se fa

c de

căt

re b

enef

icia

r, ş

i vor

con

sta

în v

erifi

care

a st

râng

erilo

r de

pre

tens

iona

re ş

i ver

ifica

rea

stăr

ii su

praf

eţel

or în

con

tact

din

îmbi

nări.

5.3.

Sol

uţiil

e de

rem

edie

re, î

n ca

zuril

e un

or s

ituaţ

ii ne

core

spun

zăto

are

rezu

ltate

din

ace

ste

verif

icăr

i, vo

r fi

stab

ilite

pe

bază

de

expe

rtiz

e te

hnic

e ef

ectu

ate

de u

nităţi

de s

peci

alita

te.

[top]

6. C

ON

DIŢ

II T

EH

NIC

E P

RIV

IND

PR

OT

ECŢ

IA Ş

I SE

CU

RIT

AT

EA

MU

NC

II

6.1.

Laop

eraţ

iile

deex

ecuţ

ieuz

inală

deex

pedi

ereşi

dem

onta

jpe

şant

ier

ael

emen

telo

rîm

bina

tecu

şuru

buri

deîn

altă

rezi

stenţă

pret

ensi

onat

e,se

vor

resp

ecta

prev

eder

iledi

nca

pito

lele

gene

raleşi

spec

ifice

,di

nur

măt

oare

le

pres

cripţii

tehn

ice;

- N

orm

e re

publ

ican

e de

pro

tecţ

ia m

unci

i, ap

roba

te d

e M

inis

teru

l Mun

cii ş

i Min

iste

rul Sănătăţ

ii cu

ord

. nr.

34/

1975

şi n

r. 6

0/75

.

- N

orm

e de

pro

tecţ

ia m

unci

i (co

nstr

ucţii

mon

taj),

apr

obat

e de

Min

iste

rul C

onst

rucţ

iilor

Indu

stria

le c

u or

d. n

r. 7

/N-7

0.

[top]

AN

EX

A 1

Tab

elul

1

Lung

imea

no

min

ală

(L)

în m

m

Lung

imea

de

strâ

nger

e (L

s), î

n m

mLu

ngim

ea fi

letu

lui (

b) în

mm

Şur

ubur

i con

form

ST

AS

879

6/0-

77 ş

i 879

6-1-

80Ş

urub

uri c

onfo

rm S

TA

S 8

796/

1-80

M 1

6M

20

M 2

2M

24

M 2

7

M 1

2M

16

M 2

0M

22

M 2

4M

27

12

34

56

78

910

1112

13

12

34

56

78

910

1112

13

40

4511

...18

5016

...23

10...

17

5521

...28

15...

2214

...20

6026

...33

20...

2719

...25

6531

...38

25...

3224

...30

20...

27

7036

...43

30...

3729

...35

25...

31

7541

...48

35...

4234

...40

29...

3627

...33

8046

...53

40...

4739

...45

34...

4132

... 3

8

8551

...58

45...

5244

...50

39...

4637

...43

9056

...63

50...

5749

...55

44...

5142

...48

9561

...68

55...

6254

...60

49...

5647

...53

23

2833

3437

39

100

66...

7360

...67

59...

6554

...61

52...

58

105

65

...72

64...

7059

...66

57...

63

110

70

...77

69...

7564

...71

62...

68

115

75

...82

74...

8069

...76

67...

73

120

80

...87

79...

8574

...81

72...

78

125

84...

9079

...86

77...

83

130

89...

9584

...91

82...

88

135

94...

100

89...

9687

...93

140

99...

105

94...

101

92...

98

145

99

...10

697

...10

3

150

10

4...1

1110

2...1

08

155

10

9...1

1610

7...1

13

160

11

4...1

2011

2...1

18

165

117.

..123

165

117.

..123

170

122.

..128

175

127.

..133

180

132.

..138

[top]

AN

EX

A 2

EX

EC

IA S

TR

ÂN

GE

RII Ş

UR

UB

UR

ILO

R, V

ER

IFIC

AR

EA

ST

NG

ER

II Ş

I RE

ME

DIE

RE

A S

TR

ÂN

GE

RII

ÎN F

UN

IE D

E R

EZ

UL

TA

TE

LE

VE

RIF

ICĂ

RII

AC

ES

TE

IA

1.S

trân

gere

aşur

ubur

ilor

deîn

altă

rezi

stenţă

seex

ecută

conf

orm

prev

eder

ilor

dela

pct.

3.17

din

text

ulpr

ezen

telo

rin

stru

cţiu

nite

hnic

e,pr

inre

aliz

area

valo

rilor

pres

cris

eal

em

omen

tulu

ide

strâ

nger

eşi

rotir

iipi

uliţe

i,sp

ecifi

cate

în

tabe

lele

2 ş

i 3, î

n ra

port

cu

grup

a de

car

acte

ristic

i mec

anic

e a şu

rubu

rilor

con

side

rate

.

Aşa

cum

sear

ată

înca

pito

lul

menţio

nat,

faza

iniţi

ală

ast

râng

erii

seex

ecută

cuo

chei

edi

nam

omet

rică

dem

ică

capa

cita

te(p

rodu

săînţa

răsa

ude

impo

rt),

iar

faza

finală,

cuo

chei

efixă

cupr

elun

gito

r(s

auch

iar

dina

mom

etrică

dar

fără

a fi

abs

olut

nec

esar

). V

erifi

care

a st

râng

erii

se v

a fa

ce n

umai

cu

chei

a di

nam

omet

rică

de c

apac

itate

cor

espu

nzăt

oare

.

Rem

edie

rea

strâ

nger

ii se

face

cu

chei

a di

nam

omet

rică

sau

o ch

eie

fixă

cu p

relu

ngito

r, în

rap

ort c

u re

zulta

tele

ver

ifică

rii m

omen

telo

r de

str

ânge

re.

Che

iledi

nam

omet

riceşi

chei

lefix

eut

iliza

tevo

rfi

adec

vate

tipul

uide

şuru

bfo

losi

tşi

vor

avea

capa

cita

tea

dest

râng

ere

core

spun

zăto

are

nive

lulu

im

omen

tulu

ide

strâ

nger

epr

escr

isal

aces

tuia

.P

otfi

utili

zate

oric

efe

lde

chei

di

nam

omet

rice,

în ţa

ră e

xist

ând

o m

are

dive

rsita

te d

e tip

uri d

e ch

ei, î

n sp

ecia

l la

cele

de

capa

cita

te m

are,

cu

cond

iţia

etal

onăr

ii lo

r pr

eala

bile

şi c

ores

punzăt

oare

.

Cal

itate

aco

resp

unză

toar

esa

unu

ast

râng

erii

este

dată

atât

deco

rect

itudi

nea

aplicăr

iipa

ram

etril

orpr

escr

işi

câtşi

dere

spec

tare

apr

eved

erilo

rcu

prin

seîn

inst

rucţ

iunişi

care

sere

feră

laor

dine

ade

strâ

nger

eaşu

rubu

rilor

,a

alte

rnanţe

i în

strâ

nger

e a şu

rubu

rilor

de

o pa

rte şi

de

alta

a s

ecţiu

nii d

e îm

bina

re, a

res

pectăr

ii "e

tape

lor"

de

strâ

nger

e, p

entr

u o

unifo

rmă şi

ega

lă p

rete

nsio

nare

a ş

urub

urilo

r.

2.V

erifi

care

ast

râng

eriişur

ubur

ilor

deîn

altă

rezi

stenţă

sefa

cepe

unnu

măr

deşu

rubu

rice

repr

ezin

tăun

proc

ent

varia

bil

dinşu

rubu

rile

îmbi

nării

,al

ese

astfe

lîn

cât

săfie

verif

icat

eat

âtto

ate

tipod

imen

siun

ilede

şuru

buri,

câtş

toat

e co

ndiţi

ile s

peci

fice

de s

trân

gere

, rep

reze

ntat

e de

toat

e zo

nele

car

acte

ristic

e al

e îm

bină

rii (

talp

a su

perio

ară/

infe

rioară,

arip

a dr

eaptă/

stân

ga, d

e o

part

e şi

de

alta

a s

ecţiu

nii î

mbi

nării

etc

.).

Ver

ifica

rea

cons

tă în

ver

ifica

rea

atât

a c

ontr

actu

lui d

intr

e pi

ese,

pe

toată

lung

ime

aces

tuia

, cât

şi a

mom

entu

lui d

e st

râng

ere

real

izat

.

Înca

zul

înca

rela

verif

icar

eacu

spio

nul

seco

nsta

tăzo

neîn

care

nuse

real

izea

zăco

ntac

tul

perf

ect

dint

resu

praf

eţel

eîn

cont

act,

seva

desf

ace

îmbi

nare

aşi

sevo

ref

ectu

apr

eluc

răril

em

ecan

ice

sau

oper

aţiu

nile

deîn

drep

tare

ne

cesa

re, d

upă

caz,

se

refa

ce îm

bina

rea şi

, oda

tă c

u ea

şi v

erifi

care

a cu

spi

onul

.

Împr

eună

cuve

rific

area

cont

actu

lui

seco

ntro

leazăşi

rotir

ilepi

uliţe

lor;

măs

urar

eaun

ghiu

rilor

dero

tire

real

izat

e,co

ncre

tizat

epr

inse

mnu

lim

prim

atcu

dalta

înai

nte

defa

zafin

ală

dest

râng

ere,

sefa

cecu

unra

port

orsi

mpl

u,

prec

izia

de

măs

urar

e sa

tisfă

căto

are

fiind

de

± 2°

. S

e va

obs

erva

, din

colo

de

abat

erile

indi

vidu

ale

prop

rii fi

ecăr

ui ş

urub

şi t

endi

nţa

gene

rală

a a

nsam

blul

ui r

otiri

lor

real

izat

e.

Mom

entu

l de

strâ

nger

e se

ver

ifică

în r

apor

t cu

valo

rile

norm

at m

inim

e şi

max

ime

ale

mom

entu

lui d

e st

râng

ere

de v

erifi

care

-cor

ecţie

, din

tabe

lul 1

, res

pect

iv 2

, col

oane

le 7

şi 8

, efe

ctuâ

ndu-

se d

eci,

prac

tic, d

ouă

verif

icăr

i.

Lach

eile

dina

mom

etric

epr

evăz

ute

cude

clanşa

tor

mec

anic

pent

ruin

dica

rea

mom

entu

lui

dest

râng

ere

stab

ilit,

oper

aţia

este

sim

plăşi

cons

tăîn

regl

area

aces

tora

,su

cces

ivla

valo

rile

min

imăşi

max

imă

am

omen

tulu

ide

ve

rific

are-

core

cţie

, urmăr

indu

-se

pent

ru v

aloa

rea

min

imă şu

rubu

rile

care

nu

o re

aliz

ează

, iar

pen

tru

valo

area

max

imă şu

rubu

rile

care

o d

epăş

esc.

Pen

tru

chei

ledi

nam

omet

rice

fără

decl

anşa

tor

mec

anic

proc

edur

ade

lucr

ues

teur

măt

oare

a:pe

ntru

măs

urar

eam

omen

tulu

ief

ectiv

real

izat

,se

impr

imă

piul

iţei

ouş

oară

rotir

em

axim

5°,

înre

gist

rând

u-se

valo

rile

aces

tuiaş

Pen

tru

chei

ledi

nam

omet

rice

fără

decl

anşa

tor

mec

anic

proc

edur

ade

lucr

ues

teur

măt

oare

a:pe

ntru

măs

urar

eam

omen

tulu

ief

ectiv

real

izat

,se

impr

imă

piul

iţei

ouş

oară

rotir

em

axim

5°,

înre

gist

rând

u-se

valo

rile

aces

tuiaş

com

parâ

ndu-

se c

u va

loril

e m

inimă şi

max

imă

ale

mom

entu

lui d

e ve

rific

are.

Lave

rific

are,

dacă

nuse

real

izea

zăva

loar

eano

rmală

min

imă

am

omen

tulu

ide

verif

icar

e,nu

seco

ntin

uăst

râng

erea

,ci

,du

păîn

chei

erea

eipe

ansa

mbl

ulîm

bină

riise

proc

edea

zăsa

unu

înfu

ncţie

dere

zulta

tele

verif

icăr

ii,la

re

med

iere

a st

râng

erii,

con

f. pc

t. 3.

29 d

in p

reze

ntel

e in

stru

cţiu

ni.

3.C

heile

dina

mom

etric

epe

ntru

exec

utar

east

râng

erii

iniţi

ale,

prec

umşi

verif

icar

east

râng

erii

final

eşi

rem

edie

rea

aces

teia

,vo

rfi

etal

onat

eşi

cert

ifica

tem

etro

logi

c(d

ecă

tre

unla

bora

tor

desp

ecia

litat

e),

înai

nte

deîn

cepe

rea

aces

tor

oper

aţiu

ni, c

ât ş

i pe

parc

ursu

l str

ânge

rii, l

a fie

care

al 2

00-le

a şu

rub

strâ

ns, p

recu

m ş

i după

înch

eier

ea lu

crăr

ilor,

se

vor

face

ver

ifică

ri sa

u re

etal

onăr

i, du

pă c

az.

Înca

zul

înca

rela

etal

onar

esa

ula

verif

icar

ese

cons

tată

dife

renţ

efaţă

deet

alon

,m

aim

ari

de10

%se

adop

tămăs

uri

deve

rific

are

prin

sond

ajaşu

rubu

rilor

strâ

nse

ast

râng

erii

aces

tora

,sa

uîn

funcţie

dese

nsul

abat

erii,

sau

de

înlo

cuire

a a

cest

ora.

[top]

AN

EX

A 3

EL

EM

EN

TE

DE

DIM

EN

SIO

NA

RE

ŞI V

ER

IFIC

AR

E A

ÎMB

INĂ

RIL

OR

CU

ŞU

RU

BU

RI D

E ÎN

AL

RE

ZIS

TE

NŢĂ

PR

ET

EN

SIO

NA

TE

I. G

EN

ER

AL

ITĂŢ

I

1. P

reze

nta

anexă

se r

eferă

la p

roie

ctar

ea îm

bină

rilor

ele

men

telo

r di

n oţ

el c

u şu

rubu

ri de

înal

tă r

ezis

tenţă

pret

ensi

onat

e.

2. D

imen

sion

area

şi v

erifi

care

a îm

bină

rilor

cu şu

rubu

ri de

înal

tă r

ezis

tenţă

pret

ensi

onat

e, s

e po

ate

face

prin

:

- m

etod

a stăr

ilor

limită

(co

nf. S

TA

S 1

0108

/0-7

8);

- m

etod

a re

zist

enţe

lor

adm

isib

ile.

3. D

atel

e di

n pr

ezen

ta a

nexă

se

refe

ră la

îmbi

năril

e cu

şur

ubur

i de

înal

tă r

ezis

tenţă,

cal

cula

te în

următ

oare

le ip

otez

e:

- va

loar

ea p

rete

nsio

nării

şur

ubur

ilor

este

con

stan

tă în

exp

loat

are;

- va

loar

ea p

rete

nsio

nării

şur

ubur

ilor

asup

ra e

lem

ente

lor

îmbi

nării

poa

te fi

dim

inua

tă p

rin s

olic

itări

în d

irecţ

ia a

xei t

ijei;

- so

licită

rile

sunt

num

ai în

dire

cţia

axe

i tije

i şur

ubur

ilor.

4.D

eter

min

area

număr

ului

deşu

rubu

ride

înal

tăre

zist

enţă

pent

ruo

îmbi

nare

solic

itată

laîn

tinde

resa

uco

mpr

esiu

neax

ială

perp

endi

cula

răpe

axa

tijeişu

rubu

rilor

sefa

cepe

baza

efor

turil

orde

frec

are

deca

lcul

norm

ate

cese

op

un lu

necă

rii s

upra

feţe

lor

de c

onta

t ale

pie

selo

r îm

bină

rii.

Pen

tru

îmbi

năril

e so

licita

te n

umai

la e

fort

uri d

e în

tinde

re în

dire

cţia

axe

i şur

ubur

ilor,

număr

ul d

e şu

rubu

ri se

det

erm

ină

în r

apor

t num

ai c

u ac

eastă

solic

itare

.

Ver

ifica

rea

îmbi

năril

or s

e fa

ce p

rin c

ompa

rare

a ef

ortu

rilor

de

frec

are

efec

tive

cu c

ele

norm

ate

ce s

e de

zvol

tă p

e su

praf

eţel

e de

con

tact

şi e

fort

urile

uni

tare

la p

resi

unea

pe

pereţi

găur

ii, c

u va

loril

e no

rmat

e al

e ac

esto

r ef

ortu

ri un

itare

.

[top]

II. R

EL

II Ş

I PA

RA

ME

TR

I DE

DIM

EN

SIO

NA

RE

ŞI V

ER

IFIC

AR

E

A. M

ET

OD

A S

RIL

OR

LIM

ITĂ

1. E

fort

uri

pen

tru

cal

cul

a) E

fort

ul d

e pr

eten

sion

are

(Nt)

din

tija

unui

şur

ub, s

e st

abileşt

e pr

in r

elaţ

ia (

1):

(1)

în c

are:

R –

coe

ficie

nt c

e ţin

e se

ama

de e

fort

urile

sec

unda

re d

e to

rsiu

ne d

in ti

ja ş

urub

ului

, rez

ulta

te p

rin s

trân

gere

a pi

uliţe

i;

As –

aria

secţiu

nii d

e ru

pere

a ş

urub

ului

în z

ona

filet

ată,

con

form

ST

AS

270

0/3-

80.

Rp0

,2 –

lim

ita d

e cu

rger

e m

inimă

a oţ

elul

ui d

in c

are

este

con

fecţ

iona

t şur

ubul

, con

form

ST

AS

879

6/0-

77 ş

i ST

AS

200

-75.

Val

orile

coe

ficie

ntul

ui R

şi v

alor

ile li

mite

i de

curg

ere

Rp0

,2 a

le ş

urub

urilo

r, s

unt d

ate

în ta

belu

l 3.1

, iar

val

orile

arii

lor

secţ

iuni

i de

rupe

re (

As)

în ta

belu

l 3.2

.

Tab

elul

3.1

.

Nr.

cr

t.G

rupa

de

calit

ate

a şu

rubu

rilor

de

înal

tă r

ezis

tenţă

KR

p0,2

(N/m

m2 )

urub

uri g

rupa

8.8

0,8

640

urub

uri g

rupa

10.

90,

890

0

b) E

fort

ul d

e fr

ecar

e de

cal

cul (

Nf),

tran

smis

prin

frec

are

de u

n şu

rub

pe o

sin

gură

sup

rafaţă

de

cont

act n

orm

ală

pe a

xa a

cest

uia,

est

e da

t de

relaţia

(2)

:

(2)

în c

are:

f – c

oefic

ient

de

frec

are

într

e su

praf

eţel

e de

con

tact

;

m –

coe

ficie

ntul

con

diţii

lor

de lu

cru

al îm

bină

rii;

Nt –

efo

rtul

de

pret

ensi

onar

e de

cal

cul d

in ti

ja u

nui ş

urub

def

init

la p

unct

ul 1

.a, a

căr

or v

alor

i nor

mat

e su

nt d

ate

în ta

belu

l 3.2

;

Z –

forţ

a su

plim

enta

ră e

xter

ioară

de tr

acţiu

ne p

e di

recţ

ia a

xei ş

urub

ului

, dată

de s

olic

itare

a pe

ace

astă

dire

cţie

a îm

bină

rii.

Efo

rtur

ile N

f se

opun

tend

inţe

i de

lune

care

a s

upra

feţe

lor

de c

onta

ct a

le p

iese

lor

care

se

îmbi

nă.

Forţa

sup

limen

tară

ext

erio

ară

(Z)

nu tr

ebui

e să

depăş

ească

valo

rile:

0,7

Nf –

pen

tru

solic

itări

stat

ice;

0,6

Nf –

pen

tru

solic

itări

dina

mic

e, ia

r su

ma

forţ

elor

ext

erio

are

pent

ru o

tijă

(st

atic

e şi

din

amic

e), c

e acţio

nează

într

-o îm

bina

re, t

rebu

ie să

satis

facă

con

diţia

:

Val

orile

pen

tru

f, m

, Nt ş

i Nf;

(pen

tru

Z =

0)

ale

îmbi

năril

or r

ealiz

ate

din

OL

37, O

L 44

şi O

L 52

, sun

t dat

e în

tabe

lul 3

.2.

Tab

elul

3.2

.

Nr.

cr

t.

Dia

m.

Nom

. Ş

urub

. tip

file

t m

m

Aria

se

cţiu

nii

tijei

şu

rubu

lui

As m

m2

f

şuru

buri

8.8

şuru

buri

10.9

Nt

KN

Nf p

entr

u so

licită

ri

NtK

N

Nf p

entr

u so

licită

ri

stat

ice

m=

0,95

K

N

repe

tate

m=

0,85

KN

stat

ice

m=

0,95

K

N

repe

tate

m

=0,

85

KN

1M

16

157,

000,

3580

,38

26,7

323

,91

--

-

2M

20

245,

000,

3512

5,44

41,7

037

,32

154,

3551

,32

45,9

2

3M

22

303,

000,

3515

5,14

51,5

846

,15

190,

8863

,47

56,7

9

4M

24

353,

000,

3518

0,74

60,0

953

,77

222,

3973

,95

66,1

6

5M

27

459,

000,

35-

--

289,

1796

,15

86,0

3

Notă:

- c

oefic

ient

ul d

e fr

ecar

e a

fost

sta

bilit

pen

tru

supr

afeţ

ele

prel

ucra

te p

rin a

rder

ea c

u fla

căra

folo

sind

arzăt

oare

obişn

uite

şi p

erie

re c

onfo

rm te

hnol

ogie

i pre

zent

ate

la p

unct

ul 3

.21

al in

stru

cţiu

nilo

r te

hnic

e;

-pe

ntru

alte

măr

cide

oţel

uri

ale

elem

ente

lor

deco

nstr

ucţii

,îm

bina

tecu

şuru

buri

deîn

altă

rezi

stenţă

,pe

ntru

alte

mod

uri

depr

eluc

rareşi

trat

are

asu

praf

eţel

orîn

cont

act,

valo

rile

Nt,

Nf s

e vo

r st

abili

pe

baza

înce

rcăr

ilor

expe

rimen

tale

,

conf

orm

pre

vede

rilor

din

inst

rucţ

iuni

le te

hnic

e (p

ct. 3

.22)

.

c) E

fort

ul d

e în

tinde

re d

e ca

lcul

(N

î) pe

ntru

un şu

rub

dint

r-o

îmbi

nare

sol

icita

tă n

umai

la în

tinde

re în

dire

cţia

axe

i şur

ubul

ui, e

ste

dat d

e re

laţia

:

în c

are

sem

nific

aţia

şi v

alor

ile c

oefic

ient

ului

(m

) şi

a e

fort

ului

(N

t) su

nt c

ele

stab

ilite

la p

ct. A

.1.b

.

2. D

eter

min

area

nu

măr

ulu

i de şu

rub

uri

(n

)

Număr

ul d

e şu

rubu

ri es

te d

eter

min

at d

e m

odul

în c

are

este

sol

icita

tă îm

bina

rea şi

de

mod

ul în

car

e se

face

tran

sfer

ul d

e în

cărc

are

într

e pi

esel

e îm

bina

te.

a) Î

mbi

nări

solic

itate

la în

tinde

re a

xială s

au c

ompr

esiu

ne a

xială p

erpe

ndic

ulară p

e ax

ele şur

ubur

ilor

la c

are

tran

sfer

ul d

e în

cărc

are

se fa

ce p

rin fr

ecar

e, n

umăr

ul d

e şu

rubu

ri (n

) se

det

erm

ină

cu r

elaţ

ia (

3):

(3)

în c

are:

N –

sol

icita

rea

axia

lă d

e ca

lcul

după

met

oda

stăr

ilor

limită

ce

solic

ită îm

bina

rea

stab

ilită

con

form

ST

AS

101

08/0

-78

în K

N (

pe b

aza

încă

rcăr

ilor

de c

alcu

l);

ns –

număr

ul s

upra

feţe

lor

de c

onta

ct a

le îm

bină

rii;

Nf –

cu

sem

nific

aţia

de

la p

unct

ul A

.1.b

.

b) Îm

bină

ri so

licita

te n

umai

la în

tinde

re a

xială

în d

irecţ

ia a

xei ş

urub

urilo

r, la

car

e tr

ansf

erul

se

face

prin

întin

dere

a şu

rubu

rilor

, număr

ul d

e şu

rubu

ri se

det

erm

ină

cu r

elaţ

ia (

4):

(4)

în c

are:

N –

cu

sem

nific

aţia

de

la p

ct. A

.2.a

.

Nî –

cu

sem

nific

aţia

de

la p

ct. A

.1.c

.

3. V

erif

icar

ea îm

binăr

ilor

Ver

ifică

rile

de r

ezis

tenţă

se fa

c pr

in:

a) C

ompa

rare

a ef

ortu

rilor

de

frec

are

efec

tive

afer

ente

unu

i şur

ub (

Ns) c

u ef

ortu

l de

frec

are

de c

alcu

l (N

f)ară

tate

la p

ct. .

1.b

(tab

el 3

.2),

se

face

cu

relaţia

(5)

:

(5)

în c

are,

în c

azul

une

i sol

icită

ri ax

iale

N:

(6)

N, n

, ns

cu s

emni

ficaţ

ia d

e la

pun

ctul

A.2

.a.

Ace

astă

ver

ifica

re s

e m

ai n

umeş

te v

erifi

care

a la

lune

care

(S

TA

S 1

0108

/0-7

8).

Pen

tru şu

rubu

ri su

puse

la în

tinde

re, c

ompa

raţia

se

face

în m

od s

imila

r.

b) C

ompa

rare

a ef

otur

ilor

unita

re e

fect

ive

()la

pre

siun

ea p

e pe

reţii

găur

ii un

ui ş

urub

, cu

efor

turil

e un

itare

de

calc

ul p

e pe

reţii

găur

ii (

), s

e fa

ce n

umai

dacă

relaţia

(5)

nu

a fo

st s

atis

făcu

tă. P

entr

u co

mpa

rare

se

folo

seşt

e re

laţia

(7)

.

(7)

în c

are:

d –

diam

etru

l nom

inal

al t

ijei ş

urub

ului

în m

m;

t– g

rosi

mea

min

imă

a pa

chet

ului

de

pies

e ce

tind

e să

lune

ce în

ace

laşi

sen

s;

- pr

esiu

nea

de c

alcu

l nor

mată

pe p

ereţ

ii gă

urii,

cu

valo

rile

din

tabe

lul 3

.3;

N –

def

init

la p

ct. A

.2.a

.

Tab

elul

3.3

.

Nr.

cr

t.C

alita

tea

oţel

ului

pie

selo

r ca

re s

e îm

bină

Forţa

ext

erio

ară

supl

imen

tară

de

întin

dere

(Z

)

Pre

siun

ea d

e ca

lcul

pe

pereţii

gău

rii

N/m

m2

1O

L37

RC

A 3

7

058

0

0,7

Nt

360

2O

L 44

OC

S 4

4

066

0

0,7

Nt

440

3O

L 52

RC

B 5

2 O

CS

52

080

0

0,7

Nt

490

t49

0

Notă:

Pen

tru

alte

val

ori a

lui (

Z),

val

oare

a pr

esiu

nii

se

obţin

e pr

in in

terp

olar

ea li

niară

într

e Z

= 0

şi Z

= 0

,7N

t .

c) V

erifi

care

a el

emen

telo

r ca

re s

e îm

bină

se

face

con

form

ST

AS

101

08/0

-78.

- ve

rific

area

efo

rtur

ilor

unita

re în

ele

men

tele

com

prim

ate

se fa

ce lu

ându

-se

în c

onsi

dera

re a

ria b

rută

a s

ecţiu

nii d

e ru

pere

, fără

a se

ţine

sea

ma

de s

lăbi

ri;

- ve

rific

area

efo

rtur

ilor

unita

re în

ele

men

tele

întin

se s

e fa

ce c

onsi

derâ

nd a

ria b

rută

a s

ecţiu

nii ş

i înt

reag

a va

loar

e a

efor

tulu

i (N

), p

recu

m ş

i aria

netă

a se

cţiu

nii l

a ef

ortu

l red

us (

Nr)

det

erm

inat

cu

relaţia

:

, în

kN (

8)

în c

are:

n1

– nu

măr

ul ş

urub

urilo

r di

n se

cţiu

nea

care

se

verif

ică;

n –

număr

ul to

tal a

l şur

ubur

ilor

defin

it la

pct

. A.2

.a.

Ver

ifica

rea

la o

bose

ală

se fa

ce c

onfo

rm p

reve

deril

or S

TA

S 1

0108

/0-7

8.

[top]

B. M

ET

OD

A R

EZ

IST

ENŢ

EL

OR

AD

MIS

IBIL

E

1. E

fort

uri

pen

tru

cal

cul

a) E

fort

ul d

e pr

eten

sion

are

(Nt)

din

tija

unui

şur

ub, s

e ca

lcul

ează

cu

relaţia

(9)

:

(9)

în c

are:

K ,

As

sun

t def

inite

la p

ct. A

.1.a

şi a

u va

loril

e di

n ta

belu

l 3.1

, res

pect

iv 3

.2.

Rpo

,2 –

lim

ita d

e cu

rger

e m

inimă

a oţ

elul

ui d

in ti

ja ş

urub

ului

con

form

ST

AS

879

6/0-

77 ş

i ST

AS

200

-75.

Val

orile

lim

itei d

e cu

rger

e m

inimă

Rpo

,2 s

unt d

ate

în ta

belu

l 3.1

.

Val

orile

de

calc

ul n

orm

ate

pent

ru N

t sun

t dat

e în

tabe

lul 3

.4, r

espe

ctiv

3.2

.

b) E

fort

ul d

e fr

ecar

e ad

mis

ibil

(Nf)

tran

smis

prin

frec

are

de u

n şu

rub

pe o

sin

gură

sup

rafaţă

de

cont

act,

norm

ală

pe a

xa a

cest

uia,

se

calc

ulea

ză c

u re

laţia

(10

).

(10)

Nt ş

i f a

u se

mni

ficaţ

ia s

tabi

lită

la p

ct. A

.1.a

. res

pect

iv A

.1.b

.

c c

oefic

ient

de

sigu

ranţă

în fu

ncţie

de

grup

area

şi n

atur

a în

cărcăr

ilor;

Z –

cu

sem

nific

aţia

sta

bilită

la p

ct. A

.1.b

.

Val

orile

pen

tru

f, c,

Nt ş

i N' f (

pent

ru Z

= 0

) al

e îm

bină

rilor

rea

lizat

e di

n O

L 37

, OL

44 ş

i OL

52, s

unt d

ate

în ta

belu

l 3.4

.

c) E

fort

ul d

e în

tinde

re a

dmis

ibil

(N' i)p

entr

u un

şur

ub d

intr

-o îm

bina

re s

olic

itată

num

ai în

dire

cţia

axe

i şur

ubul

ui, s

e st

abileşt

e cu

rel

aţia

(11

)

(11)

în c

are:

Nt ş

i c –

au

sem

nific

aţia

def

inită

la p

unct

ul A

.1.a

. res

pect

iv B

.1.b

.

2. D

eter

min

area

nu

măr

ulu

i de şu

rub

uri

Număr

ul d

e şu

rubu

ri se

det

erm

ină

ca la

pct

. A.2

cu

relaţii

le (

3) ş

i (4)

în c

are

se în

locu

ieşt

e (N

f) cu

(N

' f), (

Nt)

cu (

N' t)

iar

N c

u N

’ (N

’ fiin

d ef

ortu

l ce

solic

ită îm

bina

rea,

sta

bilit

pe

baza

încă

rcăr

ilor

norm

ate)

.

3. V

erif

icar

ea îm

binăr

ilor

Ver

ifica

rea

de r

ezis

tenţă

se fa

ce p

rin:

a) C

ompa

rare

a ef

ortu

rilor

de

frec

are

efec

tive

afer

ente

unu

i şur

ub (

Ns),

cu

efor

turil

e ad

mis

ibile

ară

tate

la p

ct. B

.1.b

(ta

belu

l 3.4

şi B

.1.c

, se

face

cu

relaţia

(12

):

(12)

în c

are,

în c

azul

une

i sol

icită

ri ax

iale

N:

(13)

N' –

efo

rtul

, ce

solic

ită îm

bina

rea

după

met

oda

rezi

stenţe

lor

adm

isib

ile s

tabi

lit p

e ba

za în

cărcăr

ilor

norm

ate

n, n

s –

cu s

emni

ficaţ

ia d

e la

pct

. A.2

.n.

Tab

elul

3.4

.

VA

LO

RIL

E P

EN

TR

U E

FO

RT

UR

ILE

DE

FR

EC

AR

E (

Nf)

Nr.

cr

t.

Dia

m.

nom

. şu

rub

tip fi

let

Aria

se

cţ.

tip

şuru

b

fN

t

şuru

buri

8.8

şuru

buri

10.9

N' f p

entr

u so

licită

riN

' f pen

tru

solic

itări

stat

ice

repe

tate

stat

ice

repe

tate

Gru

pare

a1) în

cărcăr

iiG

rupa

rea

încă

rcăr

iiG

rupa

rea

încă

rcăr

iiG

rupa

rea

încă

rcăr

ii

III

IIII

IIIII

Nt

III

IIII

IIIII

m

mm

m2

K

NK

NK

NK

NK

NK

NK

NK

NK

NK

NK

NK

NK

NK

N

1M

16

157

0,35

80,3

822

,51

25,5

726

,79

20,1

021

,64

25,5

7-

--

--

--

2M

20

245

0,35

125,

4435

,12

39,9

141

,81

31,3

633

,77

39,9

115

4,35

43,2

249

,11

51,4

538

,58

41,5

549

,11

3M

22

303

0,35

155,

1443

,44

49,3

651

,71

38,7

841

,77

49,3

619

0,88

53,4

460

,73

63,6

247

,72

51,3

960

,73

4M

24

353

0,35

180,

7450

,61

57,5

160

,25

45,1

848

,67

57,5

122

2,39

62,2

770

,76

74,1

355

,59

59,8

770

,76

5M

27

459

0,35

--

--

--

-28

9,17

80,9

692

,00

96,3

872

,28

77,8

592

,00

Gru

pare

a I f

unda

men

tală

II

fund

amen

tală

+ a

ccid

enta

lăIII

exc

epţio

nală

C1

= 1

,25

stat

ic

C1 =

1,4

0 ob

osea

C1

= 1

,10

stat

ic

C1 =

1,3

obo

seală

C1

= 1

,05

stat

ic

C1 =

1,1

0 ob

osea

Not

e:

- co

efic

ient

ul d

e fr

ecar

e a

fost

sta

bilit

pen

tru

supr

afeţ

e tr

atat

e cu

flacăr

a fo

losi

nd a

rzăt

oare

obişn

uite

şi p

erie

re, c

onfo

rm te

hnol

ogie

i pre

zent

ate

la p

ct. 3

.21

din

inst

rucţ

iuni

. -

pent

rual

temăr

cide

oţel

uri

ale

elem

ente

lor

deco

nstr

ucţii

îmbi

nate

cu şu

rubu

ri de

înal

tă r

ezis

tenţă,

pen

tru

alte

mod

uri d

e pr

eluc

rare

şi t

rata

re a

sup

rafeţe

lor

de c

onta

ct, v

alor

ile f,

Nt ş

i Nf s

e vo

r st

abili

pe

baza

înce

rcăr

ilor

expe

rimen

tale

,

conf

, pre

vede

rilor

din

inst

rucţ

iuni

ară

tate

la p

ct. 3

.22.

Tab

elul

3.5

Pre

siun

ea a

dmis

ibilă

pe

pereţii

gău

rii,

Cal

itate

a oţ

elul

ui

pies

elor

car

e se

îm

bină

Val

oare

a ef

ortu

lui

Z

Pre

siun

ea a

dmis

ibilă

pe

pereţii

gău

rii,

(N/m

m2 )

Gru

pare

a de

încă

rcar

e

III

III

Fun

dam

enta

lăF

unda

men

tală

+

Acc

iden

tală

Exc

epţio

nală

OL

37R

CA

37

00,

7 N

t

480

310

540

350

580

370

OL

44O

CS

44

00,

7 N

t

550

370

640

420

700

460

OL

52R

CB

52

OC

S 5

2

00,

7 N

t

670

410

770

470

880

520

Notă:

Pen

tru

alte

val

ori a

lui (

Z),

val

oare

a ef

ortu

rilor

Rp,

se

obţin

e pr

in in

terp

olar

e lin

iară

într

e Z

= 0

şi Z

= 0

,7 N

t.

b) C

ompa

rare

a ef

ortu

rilor

uni

tare

efe

ctiv

e la

pre

siun

ea p

e pe

reţii

gău

rii (

), c

u pr

esiu

nea

adm

isib

ilă p

e pe

reţii

gău

rii (

), s

e fa

ce c

u re

laţia

:

(14)

în c

are

d –

diam

etru

l nom

inal

al ş

urub

ului

în m

m;

t – g

rosi

mea

min

imă

a pa

chet

ului

de

pies

e ce

tind

e să

alu

nece

în a

celaşi

sen

s;

pre

siun

ea a

dim

isib

ilă n

orm

ată

pe p

ereţ

ii gă

urii,

cu

valo

rile

din

tabe

lul 3

.5.

N’ –

def

init

la p

unct

ul B

.3.a

.

c) V

erifi

care

a el

emen

telo

r ca

re s

e îm

bină

(co

nfor

m m

etod

ei r

ezis

tenţ

elor

adm

isib

ile).

Ver

ifica

rea

efor

turil

or u

nita

re în

ele

men

tele

com

prim

ate

se fa

ce lu

ându

-se

în c

onsi

dera

re a

ria b

rută

a s

ecţiu

nii d

e ru

pere

, fără

a ţin

e se

ama

de s

lăbi

ri.

Ver

ifica

rea

efor

turil

or u

nita

re în

ele

men

tele

întin

se s

e fa

ce c

onsi

derâ

nd a

ria b

rută

a s

ecţiu

nii ş

i înt

reag

a va

loar

e a

efor

tulu

i (N

’ ), p

recu

m ş

i cu

secţ

iune

a ne

tă a

secţiu

nii l

a ef

ort r

edus

(N

r) d

eter

min

at c

u re

laţia

:

(15)

în c

are:

în c

are:

N’ –

def

init

la r

elaţ

ia (

13)

n1

– nu

măr

ul ş

urub

urilo

r di

n se

cţiu

nea

care

se

verif

ică

n –

număr

ul d

e şu

rubu

ri ca

re tr

ansm

ite e

fort

ul N

La v

erifi

care

a de

obo

seală

nu s

e va

ţine

sea

ma

de s

lăbi

rea

secţ

iuni

i prin

gău

rile şu

rubu

rilor

.

[top]

AN

EX

A 4

PR

OC

ES

VE

RB

AL

D

E V

ER

IFIC

AR

E P

E F

AZ

E A

CA

LITĂŢ

II E

XE

CUŢ

IEI Î

MB

INĂ

RIL

OR

PR

IN Ş

UR

UB

UR

I DE

ÎNA

LTĂ

RE

ZIS

TE

NŢĂ

ÎNC

HE

IAT

ÎN Z

IUA

DE

.....

......

......

.....

1. V

erifi

căril

e au

fost

făcu

te la

îmbi

năril

e nr

......

.. di

n sc

hem

a de

poz

iţion

are

anex

ată,

car

e ap

arţin

e gr

inzi

i căi

i de

rula

re (

ferm

ei...

......

..) d

in ş

irul .

.... a

xul .

......

. des

chid

erea

.....

... h

ala

......

obi

ectu

l ....

.. ob

iect

ivul

.....

... .

2. L

a ve

rific

area

det

alia

tă a

ele

men

telo

r îm

bină

rii p

rivin

d ca

litat

ea c

urăţ

irii s

upra

feţe

lor

ce v

in în

con

tact

, ver

ifica

re e

fect

uată

imed

iat,

înai

nte

de a

sam

blar

e, s

-a c

onst

atat

supr

afeţ

ele

sunt

curăţ

ate

conf

orm

inst

rucţ

iuni

lor

tehn

ice

C 1

33-8

2.

3. L

a ve

rific

area

cal

ităţii

con

tact

ului

într

e su

praf

eţe,

cu

spio

nul d

e 0,

2 m

m, e

fect

uată

după

faza

iniţi

ală

de s

trân

gere

, s-a

con

stat

at că

sunt

res

pect

ate

prev

eder

ile in

stru

cţiu

nilo

r C

133

-82.

4. A

tât l

a ve

rific

area

cu

spio

nul 0

,1 m

m a

cal

ităţii

con

tact

ului

într

e su

praf

eţe,

cât

şi l

a ve

rific

area

cu

chei

a di

nam

omet

rică

a ca

lităţ

ii pr

eten

sionăr

ii şu

rubu

rilor

mon

tate

s-a

con

stat

at că

sunt

res

pect

ate

prev

eder

ile in

stru

cţiu

nilo

r C

133

-82.

Au

fost

ver

ifica

te c

u ch

eia

dina

mom

etrică şu

rubu

rile

mar

cate

pen

tru

înce

rcar

e în

sch

iţa a

nexa

tă a

îmbi

nării

. Şur

ubur

ile M

.... şi

M ..

.... a

le îm

bină

rii a

u fo

st v

erifi

cate

la m

omen

tele

de

strâ

nger

e de

.....

. daN

şi r

espe

ctiv

de

.....

daN

.

5. T

oate

ope

raţii

le d

e ex

ecut

are

a îm

bină

rii, î

ncep

ând

cu c

urăţ

irea şi

term

inân

d cu

chi

tuire

a, a

u fo

st e

fect

uate

în c

adru

l unu

i sin

gur

schi

mb

de lu

cru.

ŞE

FU

L E

CH

IPE

I CA

RE

A

EX

EC

UT

AT

ÎMB

INA

RE

EF

UL

EC

HIP

EI S

PE

CIA

LE D

E C

ON

TR

OL

A U

NITĂŢ

II D

E C

ON

ST

RU

II-M

ON

TA

J

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

......

....

DE

LEG

AT

UL

BE

NE

FIC

IAR

ULU

I (d

irigi

nte

de ş

antie

r)

......

......

......

......

......

......

......

Ane

xe: u

n ta

bel c

u sc

hem

a de

poz

iţion

are,

îmbi

nare

şi p

oziţi

a şu

rubu

rilor

înce

rcat

e cu

che

ia d

inam

omet

rică

Notă:

pro

cesu

l ver

bal s

e în

regi

stre

ază

oblig

ator

iu la

şan

tier

sau

bene

ficia

r în

ziu

a în

tocm

irii.

[top]