132262655 TV Gramatica Imaginii de Televiziune

8/13/2019 132262655 TV Gramatica Imaginii de Televiziune

http://slidepdf.com/reader/full/132262655-tv-gramatica-imaginii-de-televiziune 1/11

7.Gramatica imaginii de televiziune – Elemente de compoziţie a imaginii TV

TV PRODUCTIE II. 8 Gramatica imaginii de televiziune –noţiuni elementareElemente de com oziţie a imaginii de televiziune!

Raţiuni "i legi ale com oziţiei# atmo$%era "i am&ianţa lanurilor %ilmare

Fiecare artă foloseşte anumite elemente fundamentale de limba ! se bazează şi! "n acelaşi timp! utiforme şi metode! convenţii! principii şi legi! verificate de e#perienţa şi activitatea practică. Elementul de limcinematografie şi televiziune estelanul de %ilm! respectiv planul video! care este determinat de spaţiu şi timp.$ealizarea unui plan comportă un anumit proces de creaţie! concretizat prin%încadratură - cadru - plan.&rocesul de creaţie! de realizare a unui plan! este "n fapt un proces de compoziţie foto'cinematografir)ndul ei! o asemenea compoziţie trebuie "nţeleasă şi văzută! alcătuită şi structurată "ntr'un anumit fel! pe putea căpăta o formă artistică. Formele şi metodele! convenţiile! principiile şi legile sunt rezultatul me#perienţei şi practicii unor "ntregi generaţii de pictori! fotografi artistici! operatori de imagine şi regizau căutat şi au găsit! au e#perimentat şi au acceptat! au folosit şi ne'au transmis toate acestea odată cu ar picturi celebre! capodopere cinematografice clasice! fotografii artistice. &entru asemenea opere de artă şi sunt necesare anumite "ncadraturi. &ictorul sau artistul fotograf "n tabloul şi! respectiv! "n fotogrealizează! surprind un moment unic din acţiunea "n mişcare! din viaţa oamenilor sau a naturii. *cel mounic! acea fracţiune se impune să fie esenţială! deosebită! tipică şi veridică! pentru a putea căpăta girul opartă şi pentru a fi utilă! ca informaţie! telespectatorului.

Încadratura-cadrul

Tabloul sau fotografia pot căpăta forme geometrice multiple! deosebite! "n funcţie de subiect! defundal! "n raport cu imaginaţia şi concepţia artistică a realizatorului. &rofit)nd de această mare libde acţiune! pictorul! artistul fotograf pot alege ca "ncadratură pentru operele lor pătratul! dreptung+i baza mai mică sau mai mare ca "nălţimea '! triung+iul! cercul şi celelalte forme ovale etc. ,inematografiaspecial! televiziunea nu'şi pot permite această libertate de acţiune -considerăm ca e#cepţie filmele pe ecr panoramic şi circular . Ele au fost nevoite! obligate şi condiţionate să'şi integreze compoziţia "ntr'un fel de "ncadratură! "ntr'un dreptung+i cu proporţia laturilor de /01 -(= /! l21 . 3ă vedem "nsă ce raţionamente şide ce ordin au fost ele pentru a impune şi a se alege această "ncadratură. "ntrebarea se poate pune% de ce g+iul şi nu pătratul! care ar fi fost poate mai cuprinzător4 3au c+iar un dreptung+i pe "nalt! cu baza mai mi"nălţimea! "n care omul cu "nălţimea lui! precum şi alte obiecte "nalte erau poate mai bine $aţionamentele ce au condus la alegerea "ncadraturii de /01 a fotogramei de film şi a 5micului ecran6! "ndacceptate! au fost de ordin fiziopsi+ologic şi economic.

$aţionamentul economic a cerut şi a impus ca la realizarea unui film să fie economisită peliculă!consume o cantitate c)t mai mică. *ceeaşi problemă se pune şi pentru banda magnetică video. esigur! fotogdreptung+iulară! pe lat! cu proporţia de /01 -( = /! l 2 1 a rezolvat problema şi din punct de vedere economic

$aţionamentul fiziopsi+ologic! care prezintă o importanţă deosebită -"n realizarea! imprimarea! rşi percepţia imaginii ! are drept bază argumente solide! ce au fost căutate! descoperite! cercetate şi aa ung)ndu'se "n cele din urmă la concluzii deosebit de interesante! importante şi utile "n domeniul citografiei ca artă şi al televiziunii ca artă de sinteză! ca important mi loc mass'media al civilizaţiei mo&entru a se "nţelege acest fenomen priviţi pentru un moment un obiect fi# din natură cu am)ndoi oapoi acoperiţi un oc+i şi priviţi cu celălalt rămas desc+is acelaşi subiect. Veţi constata că! dacă pricercetăm cu atenţie subiectul şi decorul din urul acestuia! fără a mişca capul şi a sc+imba poziţia oc+ilor! dumneavoastră 5decupează6 o imagine de forma unei elipse orizontale8 cu această ocazie veţi consimaginea 5decupată6 "şi pierde din claritate! deci este mai 5estompată6 spre periferia ei. 9e dăm seama dfenomen contempl)nd mai mult timp imaginea unui anumit obiect distinct din natură.

&rezenţa acestei zone periferice a imaginii! uşor neclară şi 5estompată6! ne duce la concluzia că oomenesc priveşte periferic zona 5decupată6 şi percepe imaginea ca atare. :ona 5decupată6 şi 5estompat

i d i t di " i l ă



,unosc)nd acum aceste argumente! putem deduce că natura privirii omului 5a fost creată6 de providenacest mod favorabil marelui şi micului ecran. &oate şi din aceste motive naturale ale privirii umane viziunui film pe ecran lat sau circular! c)nd suntem nevoiţi să mişcăm mai tot timpul capul şi oc+ii! devinemai obositoare pentru spectatori şi telespectatori. ,ineaştii! operatorul de imagine şi regizorul artistic obligaţi să'şi dispună fundalul! decorul! recuzita şi persona ele de aşa manieră! "nc)t să poată fi int-cuprinse "ntre laturile unui dreptung+i limitat de proporţia de /01! dar "mpreună şi "n acelaşi timp lele 5"mpletim6 şi le folosim atunci c)nd se realizează! atunci c)nd se creează un film sau o emisiune de televiz

3'a vorbit p)nă acum! ca elemente principale şi secundare "n cadru! numai despre persona e! desprEste cunoscut "nsă că un obiect de recuzită sau un element din natură! "nsufleţit sau ne"nsufleţit! poate "nasemenea rol! poate fi considerat drept 5persona principal6. e acum "nainte le vom denumi pe toate anoţiunea mai cuprinzătoare de subiect. eci! totdeauna va trebui să plasăm ' să dispunem ' "n cadru su principal -subiectele principale ' rareori vor fi mai mult de unul şi subiectul -subiectele secundar! ceunul! două! trei sau mult mai multe.

Atmosfera şi ambianţa

;nainte de relatarea propriu'zisă şi argumentarea legilor compoziţiei foto'cinematografice şiteleviziune este absolut necesar să definim ce se "nţelege prinatmosferăşi ambianţă. <n acelaşi timp! nutrebuie uitat că subiectele! persona ele prezente pe o scenă! pe un platou! pot fi persona e principale sau p

secundare. Atmosferaeste +otăr)tă de ora la care se desfăşoară emisiunea de televiziune! fie c)nd se realizează! fie c)ntransmite. Filmul cinematografic sau filmele realizate special pentru televiziune pot avea episoade sau seccu atmosfere diferite! dictate de acţiunea ce le caracterizează. =n lucru trebuie să fie foarte clar pentru reşi pentru operator% atmosfera poate fi de e#terior sau de interior! de dimineaţă! de plină zi! de seară saude primăvară! de vară! de toamnă sau de iarnă.

(a r)ndul său ambianţa, pe care nu este bine să o confundăm niciodată cu atmosfera! poate avea următodefiniţie% este relaţia artistică ce trebuie creată! realizată "ntreactor, decor, fundal. 9u trebuie uitate "nsă nicielementele de recuzită. eci mai corect putem spune căambianţa esterelaţia artistică care se creează "ntreactor,decor, recuzită şi fundal.

*tmosfera şi ambianţa nu trebuie 5văzute6 ca elemente artistice separate. Ele se completează reciprintersectează! se "ntrepătrund şi converg ca un tot "n spri inul dramaturgiei acţiunii "n urul căreia sau zis pe fundamentul căreia se creează un film ori o emisiune de televiziune. *u fost tratate separat şi "mpre

acelaşi timp! av)nd "n vedere că separat le 5vedem6. Diviziunea de aur a cadrului (planului

;n orice compoziţie de imagine artistică! fie ea pictură! fotografie! plan de film sau plan video! proesenţială care se pune estedecizia luată de realizator privindlocul de dispunere "n cadru a subiectului-persona ului principal! ce are menirea de a atrage atenţia spectatorului şi telespectatorului. *cest loc pgăsit numai prin rezolvarea estetică -artistică a "mpărţirii! divizării cadrului cinematografic televiziune.

$ezolvarea estetică a diviziunii cadrului şi a dispunerii subiectului principal au dat'o marii clasici ai pi$enaşterii. >eritul deosebit "n această privinţă "i revine lui (eonardo da Vinci care! av)nd de pictat "n bis3anta >aria delle Grazie din >ilano 5,ina cea de taină6 a fost nevoit să'şi "mpartă compoziţia "n mai mcadre.>otivul "mpărţirii a fost faptul că această temă impunea o compoziţie pe lat! iar "n cadrul acesteia e#istau ma persona e principale! dar! "n acelaşi timp! se impunea o compoziţie pare să păstreze caracterul unitar şi inal temei. upă cum "ndeobşte este cunoscut! la baza acestei opere a stat legenda biblică. Tema nu era nlumea artelor plastice! dar (eonardo da Vinci i'a dat o interpretare plastică deosebită! e#cepţională! genialăreuşit să surprindă cu mare sensibilitate ce au g)ndit şi au simţit oamenii de bună credinţă şi cinstiţi "n peapostolilor c)nd au aflat că printre ei se găseşte un trădător! "naltele sentimente umane ale acestora le'a prin mimica diferenţiată a persona elor şi prin mişcările legate de reacţiile lor psi+ologice! "n aceastăoperă a artelor plastice (eonardo da Vinci reuşeşte să redea "n mod genial emoţia! uimirea! "ngri orarea! ptoate e#primate diferit! potrivit caracterului! temperamentului şi v)rstei fiecărui persona .

acă se parcurg lucrări şi tratate de istorie şi estetica artei se va constata că au fost şi sunt folomulte! c+iar foarte multe diviziuni pentru diferitele "ncadraturi! p)nă s'a a uns la această "mpadecvată! diviziunea de aur. *ceasta a fost preluată "n mod fericit de fotografie! cinematografteleviziune şi este folosită ca fundament estetic "n creaţia artistică.



"n evidenţă a persona ului principal! ci şi de obişnuinţa fiziopsi+ologică naturală a privirii umcapacităţii şi sensibilităţii omului de a cerceta şi percepe operele de artă. ? diviziune simetricăsimplă pe verticală şi orizontală sau "n diagonală va conduce privirea tot spre centrul cadruluiasemenea punct nu este favorabil plasării subiectului dec)t "n situaţii particulare care! făc)nd e#ce"ntăresc regula.

iscut)nd despre această problemă teoretică! deosebit de importantă şi interesantă erecomandabil să reţinem noţiunile%

@. diviziunea de aur 2 secţiunea de aur8A. punctele de aur 2 punctele forte 2 punctele de interes principal 2 zonele de interes deosebit81. liniile de aur2 liniile forte ale cadrului. Toate sunt elemente de ordin compoziţional şi artila care apelăm "n mod curent "n procesul de creaţie.

Teoria 5diviziunii de aur6 a condus la multe studii şi cercetări "n domeniul artelor! ştiinţec+iar "n domeniul filozofiei! merg)ndu'se p)nă la afirmaţia că ea stă la baza alcătuirii corpomenesc şi c+iar a universului.

,inematografia şi televiziunea! care sunt nevoite să'şi integreze elementele de compoz"ntr'un dreptung+i cu proporţia laturilor de /01! au "mbrăţişat şi folosesc cu mare efect compozaceastă teorie.

!lementele estetice ale cadrului rezultate din "diviziunea de aur#.?bserv)nd cu atenţiediviziunea cadrului constatăm că rezultă următoarele elemente deosebit de importante%

' patru puncte forte -puncte de 5aur6 2 zone principale de interes obţinute prin ridicarea-intersectarea celor patru drepte ridicate8' două linii forte verticale% linia de 5aur6 din st)nga cadrului şi linia de 5aur6 din dreapta cadrulu' două linii forte orizontale% linia de 5aur6 a orizontului de os şi linia de 5aur6 a orizontulusus8' liniile e#terioare de limitare a cadrului% liniile verticale din st)nga şi dreapta cadrului! liniileorizontale de la baza şi "nălţimea cadrului.

Este important să se menţioneze că la televiziune dreapta cadrului! ce se compune sau caraflă pe monitor! pe 5micul ecran6! este partea dreptei privitorului! regizorului! a operatorutelespectatorului etc. (a teatru! dreapta scenei este "n partea dreaptă a actorului care oacă cu faţ publicul din sală. eci! dreapta scenei de la teatru este partea st)ngă a 5micului ecran6 şi vicev

acă nu se ţine seama de acest amănunt multe ne"nţelegeri se creează "ntre membrii ec+iperealizatori! pe de o parte! şi actorii care se produc "n faţa camerelor de luat vederi pe de altă parte

iagonala din st)nga os! dreapta sus! mai este denumită diagonala ascendentă sau diagoforte! iar diagonala din st)nga sus! dreapta os! diagonala descendentă sau diagonala slabă.

B. Gramatica imaginii de televiziune – raţiuni şi legi ale compoziţiei

$e%ile compoziţiei&lasarea subiectului principal "n cadru nu trebuie făcută niciodată la "nt)mplare. ispunerea ac

se va face cu mult discernăm)nt! după anumite criterii estetice.Un cadru odat' g(ndit "i creat# at(t entru un %ilm c(t $i entru o emi$iune de televiziune#

devenit lan de %ilm $au lan video# nu mai oate %i re$tructurat )ca de e*em lu o %otogra%ierin m'rire# mic"orare $au decu are+. El e$te un element %init ce merge la monta,... $au la co".

* plasa "n cadru un subiect principal fără a ţine seama de nici o regulă nu este un lucru uşorcum ar părea la prima vedere. upă cum s'a mai menţionat! cadrul dreptung+iular cu proplaturilor de /01 oferă de la bun "nceput o formă estetică şi ec+ilibrată pentru imagine.

?c+iul omenesc nu tinde să privească "n centrul cadrului! după cum nu tinde să privească sodirect "n faţă. El caută cu privirea spre laturile cadrului! spre zonele de interes principal. 3ub principal nu trebuie plasat pe a#ele de simetrie sau "n centrul simetric al dreptung+iului dec)t "n catotul speciale! atunci c)nd nu se respectă principiile! regulile şi legile.;n dreptung+iul ales de noi drept cadru compoziţional! cu proporţia laturilor de /01! considec+ilibru nu centrul cadrului! nu umătatea lui -care ar fi un ec+ilibru al balanţei clasice ! ciuna din



liniile forte, punctul de la bază! din care aceasta este ridicată -observăm că acesta este un ec+ilibdecimalului . (a prima vedere pentru un necunoscător acesta ar părea un dezec+ilibru. ar "nimaginii acest dezec+ilibru este ec+ilibrul pe care se 5zideşte6 imaginea! d)ndu'i conţinut! frumşi veridicitate. 9umai "n acest fel evităm simetria! care nu ne oferă dec)t rareori obţinerea compoziţii estetice! armonios construite sub toate aspectele. E#cesul de simetrie face să importanţa celorlalte elemente ce concură la realizarea imaginii.

?rganizarea şi dispunerea elementelor participante la realizarea imaginii "n ad)ncimea cadr

constituie de asemenea o problemă deosebit de importantă.-d(ncimea cadrului poate fi delimitată! "n principiu! "n trei planuri spaţiale% primul plan -ce s

"n imediata apropiere a camerei de luat vederi ! planul doi -"n care se dispune subiectul principacare se face claritatea imaginii ! ce se află la limita posterioară a primei pătrimi a profunzimii ca"n termeni mai des folosiţi acest plan mai este denumit şi planul de mi loc. Fundalul este considtreilea plan! pe care se proiectează toate elementele din cadru.

;n primul plan se plasează elementele ce pot fi aduse c)t mai "n faţă! mai aproape de cameră subiectul principal şi care pot participa la realizarea unei imagini artistice. e e#emplu flori! racopaci! grila e! ferestre! uşi! draperii etc. Elementele de compoziţie din primul plan au menireconduce privirea spectatorului -telespectatorului spre planul de mi loc! spre planul doi! unde vosubiectul principal! spre punctul ma#im de atracţie al privirii acestora! "n acelaşi timp! elemsecundare din primul plan a ută la realizarea compoziţiei "n perspectivă! d)ndu'i "n acelaşi tanumită profunzime.Elementele secundare din primul plan nu pot fi totdeauna prezente! de fapt nici nu sunt obliga<mportant este ca ele să nu constituie un obstacol "n calea privirii! să nu fragmenteze! să nu dimimportanţa subiectului principal! "ntr'un cadru bine compus! privirea telespectatorului trebuie să păuşor către zona de interes principal! către locul de atracţie ma#imă. 3ubiectul principal se va totdeauna "n planul de mi loc al cadrului! "n planul doi! "n centrul ma#im de interes! pe care'l"ntr'un punct şi pe o linie forte a cadrului. *cest plan mai este denumit şi planul subiectului princip

Tot el va conţine şi celelalte elemente compoziţionale de bază! interdependente cu subiectulvor conduce la o legătură ideatică nemi locită.

Fondul! după cum s'a mai menţionat! reprezintă al treilea plan al cadrului. &e el se proiecsubiectul principal! precum şi toate celelalte elemente prezente "n cadru.

(a emisiunile de interior! fondul este reprezentat de anumite fundale pictate sau de pe"ncăperilor unde se filmează! "n e#terior! munţii! dealurile! pădurile! c)mpiile şi marea! complcătre cer! reprezintă fundalul pe care se proiectează subiectele filmate. Tot "n e#terior! "n localitfaţadele şi pereţii clădirilor! construcţiile! completate şi ele de cer sau c+iar numai cerul! pot cofondul pe care se spri ină imaginile realizate.

espre fond şi despre fundale ar putea fi spuse foarte multe elemente interesante. <mportan"nsă să reţinem că fondul pe care se proiectează subiectul principal trebuie să fie mai "nc+is dec)t luminate ale acestuia şi mai desc+is dec)t părţile lui "ntunecate. Tot "n acest conte#t de idei este bse cunoască că plastica imaginii la filmele şi emisiunile alb'negru se obţine prin lumină! prin pete de alb!gri şi negru! iar la filmele şi emisiunile "n culori prin lumină şi pete de culoare. (a realizarea acefolosim lumina albă şi lumina colorată. ,u a utorul luminii albe punem "n valoare culorile e#istecadru! iar cu a utorul luminii colorate putem satura aceste culori sau putem crea o ambianţă de carnevoie.

,ele relatate p)nă aici ne dau posibilitatea să desprindemlegile de &az' ale com oziţiei %otocinematogra%ice "i de televiziune. *ceste legi emană direct din cadrul ales de noi! din 5diviziunea aur6 a acestuia. Ele sunt impuse de limitele cadrului! de punctele şi liniile forte ale acestuia.

&e scurt! ele pot fi considerate şi consemnate ca fiind următoarele% la$area "i $coaterea /n evidenţ' a $u&iectului rinci al ) er$ona,ului rinci al+0 ec1ili&rul imaginii0 dinami$mul imaginii0 a$ ectul unitar "i indivizi&il al imaginii0 claritatea# $im litatea )laconi$mul+ imaginii0 veridicitatea imaginii )re%lectarea /n mod arti$tic a conţinutului de idei+.

&las)nd subiectul principal "n planul doi! "ntr'o zonă şi pe o linie forte din cadru! imaginedob)ndi implicit ec+ilibru şi dinamică.



*spectul unitar şi indivizibil al compoziţiei! claritatea şi simplitatea ei vor fi date de "ncadrade prezenţa "n cadru numai a acelor elemente de recuzită! decor şi fundal! indispensabile "n realacesteia. ,e nu se ustifică dramatic nu are ce căuta "n cadruC

? imagine foto'cinematografică şi de televiziune trebuie să placă spiritual! să emoţioneze persiste "n memoria celui care o vizionează! să reţină ceva folositor din prezenţa ei. "n final! +otărespectarea cerinţelor impuse de legile compoziţiei vor fi "ncadratură! cadrul! planul obţinut! care pola monta sau va fi 5bun6de aruncat la coş.

?peratorul de imagine! cameramanul! este cel dint)i c+emat să cunoască şi să foloseascădiscernăm)nt şi pricepere cerinţele legilor fundamentale ale compoziţiei. Fiecare cadru! fiecare plan putea căpăta prin g)ndirea lui prospeţime! vioiciune şi armonie.

*ceste principii! aceste legi fundamentale ale compoziţiei general valabile! ne formeazg)ndire estetică! un simţ artistic refle# al relaţiilor compoziţionale. ?peratorul de imagine nu trebuiuite niciodată că fiecare compoziţie! fiecare plan se adresează minţii şi sufletului spectatorulutrebuie să placă şi să emoţioneze.

Toate legile compoziţiei se determină si se condiţionează reciproc! sunt "n interacţiune unealtele şi toate deodată. *ceste legi pot fi "nţelese! reţinute! folosite şi e#plicate -argumentate plede la cadrul ales! de la 5diviziunea de aur6! de la punctele şi liniile forte ale cadrului.

5 iviziunea de aur6 conduce pe telecineastul care g)ndeşte şi creează prin prisma ei s

optimizarea muncii sale! spre obţinerea planului de televiziune de care are nevoie! care capătacest mod de realizare! o anumită structură artistică.

5 iviziunea de aur6 ne oferă o cale ştiinţifică de creaţie! o cale estetică de realizare a cadruoptimiz)nd şi uşur)nd mult procesul de creaţie artistică. Este recomandabil ca toţi cei ce realizimagini sau lucrează cu imagini să ştie că proporţia cadrului şi 5diviziunea de aur6 sunt elemdefinitorii ale compoziţiei foto'cinematografice şi de televiziune.

-rmonia "i $imetria cadrului# analogia liniilor "i unctelor %orte dau o$i&ilitatea realiz'riiunui ritm dinamic al lanului %ilmat "i tocmai de ace$t element avea a&$olut' nevoie imagineacinetic'# imaginea de %ilm "i televiziune. 53ecţiunea de aur6 a cadrului asigură imaginii artistice dfilm şi televiziune simplitate! frumuseţe e#presivă! armonie şi plăcere spirituală. ,ompoziţia cadrse impune a fi realizată plec)nd de la conceptele de ritm! simetrie şi asimetrie! dinamică! ec+i

armonie şi estetica proporţiilor. Ea stă la baza estetică a creaţiei imaginii foto'cinematografice şi televiziune.

9ote%

D.Gramatica imaginii de televiziune – atmosfera şi ambianţa planurilor filmare

@ . Gramatica imaginii de televiziune – ,lasificarea planurilor filmate pentru televiziuneTV PRODUC2IE II 3 Gramatica imaginii de televiziune –noţiuni elementare!

Cla$i%icarea lanurilor %ilmate entru televiziune

4ilmarea este prima activitate te+nică care pune "n operă proiectul unei emisiuni de televizelaborat de ec+ipa de producători.

Filmarea! o eraţie de 5%otogra%iere6 a %azelor $ucce$ive ale mi"c'rii o&iectului#e*ecutat' de c'tre o eratorul de imagine# cu a aratul de %ilmat -aparat de filmat 2a$ociaţie de$i$teme o tice# organe# di$ ozitive "i mecani$me de$tinate %ilm'rii.

upă principiul de funcţionare! aparatul de filmat este o cameră fotografică speciadaptată pentru 5fotografierea6 unui şir de imagini! pe suport analogic sau digital! la intervalede timp şi cu utila au#iliar -stativ! suport! cap panoramic! cărucioare traveling şi dolie! msurse de iluminat etc. ! "n decoruri interioare -pe platou ! e#terioare sau direct 5"n natură6! d

l ă f



Imaginea cinematogra%ic' care reprezintă transpunerea pe peliculă a conţinutului de idei scenariului şi a modalităţii de e#primare artistică a regizorului.

4ilmarea are loc du ' ela&orarea elementelor de la$tic' ale %ilmului -decor! recuzită!costume etc. şi$ta&ilirea com oziţiei lanului cinematogra%ic ! a unctului de $taţie şi aung1iului de %ilmare a camerei de luat vederi şi a gamei de ec+ipamente de filmare cere voutilizate.

4ilmarea este făcută de cătreo eratorul de imagine# $ eciali$t cu ro%ilcinematogra%ic care! "n cadrul ec+ipei de filmare!coordoneaz' colectivul de imagine#a$igur' /nregi$trarea imaginii pe suportul analog -bandă magnetică% Bmm! @ mm! V 3! 3'V 3! Hetacam sau digital ->ini V! V! Heta igital! I ,am! &A şi răspun"n consecinţă! at)t de aspectele artistice c)t şi de cele te+nice legate de această operaţie.

O eratorul de imagine elaborează concepţia plastică a filmului "n colaborare cscenograful şi sub "ndrumarea regizorului0reporterului de teren. ;n calitate de coordonacolectivului de imagine$ta&ile"te mi,loacele de %ilmare nece$are -aparatura de filmare şiiluminare! suportul filmărilor ! maniera de iluminare şi filmare! mişcările de apcompunerea cadrului! asigură punerea luminii "n cadru! coordonează "nregistrarea prozisă a imaginilor "n forma finită -planuri filmate pe suport –material filmat brut . =neori! peoperatorul de imagine oacă şi rolul operatorului de sunet! te+nician de "naltă calificageneral av)nd formaţia de inginer! care! "n cadrul ec+ipei de filmare! răspunde de efectuoperaţiilor necesare realizării coloanei sonore a filmului "n concordanţă cu viziuregizorului0reporterului de teren.

4ilm de televiziune ! film conceput pentru a fi prezentat pe micul ecran. &articularităte+nice ale reproducerii imaginii pe ecranul TV impun un limba cinematografic specicompoziţie simplă a cadrului şi planurilor filmate! o iluminare cu contrast mai scăzut! un ritmec+ipament de monta adecvat cu cadenţa de concepere! realizare şi de difuzare a emisiuniteleviziune.

&lanul%Cea mai mic' $u&diviziune a acţiunii %ilmului# re rezent(nd o $ucce$iunecontinu' de imagini /nregi$trate /n tim ul unei $ingure re rize# cu rin$e /ntre momentul

ornirii re$ ectiv o ririi a aratului de %ilmat. In %ilmul montat# el e$te limitat de dou' t'ieturi$ucce$ive de monta,. In $en$ul de aici# lanurile ot avea conţinut "i durat' di%erite.

,omponentele planului%7. Durata -plan 6flas+60subliminal! @'A secunde p)nă la plan egal)nd ca timp capacitatea casecameră! de e#emplu! minute 3&0D minute (&! pentru caseta mini V .

. Ung1iul de %ilmare -frontal0lateral! de sus "n os' plon e0 de os "n sus – racourJi -se citeştracursi . Fi# sau din mişcare -cameră fi#ă0 "n mişcare% traveling! panoramic! mişcare cu maccamera purtată! etc.! obiectiv fi#0zoom ' mişcare optică .9. Planul $ecvenţ' ! fi# sau din mişcare! realizează con uncţia unui singur plan şi o singură unit

narativă-de loc sau de acţiune .:. ;car' -locul camerei "n raport cu subiectul filmat % plan general8 plan de ansamblu8 pla-om "n picioare 8 plan american -sub genunc+i 8 plan mediu -talie! piept 8 prim plan -cfoarte apropiat -insert! detaliu .<. Cadra, % include locul unde stă camera! obiectivul ales! ung+iul de filmare! organizarea spşi a obiectelor filmate "n c)mp.=. Pro%unzimea c(m ului % "n funcţie de subiectul ales! lumini! dispoziţia obiectelor "n c)mp! camerei! partea netă! vizibilă a c)mpului! va fi mai puţin importantă. ?feră informaţii prisituarea planului "n monta ! "n ansamblul filmului% =nde 4 ,)nd 4 "ntre ce şi ce4>. De%iniţia imaginii % color0 alb'negru! 6granulaţia6 fotografiei! iluminare! compoziţie plastică- upă planul 6Voici6 de &ascal H?9<T:E$ "n&a'iers du cinema! nr. A71'A7K! @D77



;ecvenţaefiniţie%an$am&lu de lanuri con$tituind o unitate narativ' de%init' /n %uncţie de loc "i

acţiune. Planul $ecvenţ' core$ unde realiz'rii unei $ecvenţe /ntr un $ingur lan .,)teva tipuri mari de secvenţe%

@.;cena $au $ecvenţa /n tim real % durata proiecţiei egalează pe cea fictivă8A. ;ecvenţa 6o&i"nuit'6 % comportă elipse temporale mai mult sau mai puţin importante8

cronologică81. ;ecvenţa alternat' % arată alternativ două -sau mai multe acţiuni simultane8/. ;ecvenţa 6/n aralel6 ' arată alternativ două -sau mai multe stări de lucruri -acţiuni! obie peisa e! activităţi ! rară! liant cronologic marcat! pentru a stabili! de e#emplu! o comparaţie8K. ;ecvenţa 6 e e i$oade6 % o evoluţie acoperind o perioadă de timp importantă este arătatc)teva planuri caracteristice separate de elipse.

.;ecvenţa 6/n acolad'6 ' monta cu mai multe planuri arăt)nd o singură stare de lucruri -războde e#emplu .

Parametrii $cenariului! permit a distinge $ecvenţe!' "n e#terior0 "n interior8' ziua0 noaptea8' vizuale0 dialogate8' de acţiune! de mişcare! de tensiune0 acţiune! imobilitate! destindere8' intime! colective! publice8' cu un persona 0 cu două persona e0 de grup! etc.

&rofiluri secvenţiale depind de variabilele următoare%' numărul şi durata secvenţelor ' permit a opune filmele -sau părţi de film foarte 6decupate6 mai puţin decupate -comparaţi de e#emplu pe itc+cocL cu *ngelopoulos 8' "nlănţuirea secvenţelor% rapidă0 lentă! 6cutM V prin figură de demarcaţie -fondu'uri! "nlănţumuzicală sau sonoră! etc. 8 cronologic marcată 0 acronologică8 logic motivată8 neclar motivacontinuă0discontinuă8ritm inter şi intra'secvenţial% rapid0lent8 6tare606moale6! continuu0discontinuu!etc.

Parametri de luat "n calcul "n vederea descrierii unui material filmic şi "ndecu a, regizoral 'transpunerea cinemato%rafică a scenariului literar, cu detalierea lui în secvenţe şi planuri, ilustraîntr-o suită de sc'iţe. *cestea conţin toate elementele necesare "nceperii activităţii de produc privind% concepţia grafică a filmului 8 cronometra ul duratei fiecărui cadru! e#primat "n fotograme sau metri 8 dialogurile8 coloana sonoră8 mişcările aparatului de filmat. %7. ?umerotarea lanului# durat' /n $ecunde "i %rame uri0/. Elemente vizuale re rezentate -descrierea subiecţilor filmaţi 8

K.;car' a lanurilor# incidenţa ung1iular'# ro%unzimea c(m ului 8=.@i"c'ri!"n c)mp! ale actorilor şi alte altor subiecţi8ale camerei.

<.Racord'ri "i treceri de la un lan la altul % priviri! mişcări! cut'uri! fondu'uri! alte efecte.Plan deracord ! cadru filmat, în %eneral reprezent nd detalii semnificative, detaşate de ambianţa strictăacţiunii (ceea ce face posibilă filmarea sa independent de cea a acţiunii propriu-zise , inserat monta) ca element de le%ătură într-o scenă mai lun%ă, pentru a e*plicita acţiunea filmată pentru a o prezenta într-un mod mai convin%ător. -mor$a# noţiune referitoare la compoziţiacadrului! const)nd dintr'undetaliu + cel mai adesea un persona) văzut din spate + situat în prim plan, în timp ce elementul principal al acţiunii se află în planuri secundare, în scopul su%eră profunzimii şi sublinierii acţiunii din aceste planuri. Contrac(m ! "ncadratură corespunzătoareunuiun%'i mare, opus celui utilizat în cadrul precedent (plan-contraplan , lar% utilizată filmarea scenelor cu două persona)e an%a)ate în dialo%



=. Aand' $onor' % dialoguri! zgomote! muzică! scară sonoră8 intensitate! tranziţii sonore! supracontinuitate0ruptură sonoră. -,oloană sonoră! ansamblu alcătuit din totalitatea componentelor s-dialoguri! muzică! zgomote care intră "n structura dramaturgică a unui film .>.Relaţii $uneteBimagini % sunete in0 off 0 +ors'c+amp8 sunete diegetice sau e#tradiegetice! sincr"ntre imagini şi sunete8

Gradul de precizie al o&$ervaţiei e$te /n %uncţie de condiţiile materiale ale ace$teia# "i de o&iectivulurm'rit de o&$ervator. -,+ristian >etz! !ssais sur la si%nification au cinema! tome @! NlincLsiecL@D B

Ti uri de lanuri utilizate in realizarea re orta,ului de "tiri . acă vorbim de clasificări!inevitabil ne vom g)ndi şi la criterii. Vom prezenta in continuare c)teva dintre acestea%

<. =&O &?:<P<* ,*>E$E<%- lanuri fi*e ' camera imobilă. 3unt planurile cel mai frecvent utilizate "n realizarea reporta pentru emisiunea de ştiri. =n asemenea reporta ar trebui sa conţină D 'DKQ planuri fi#e.- işcări de aparat - camera "n mişcare. Este un tip de plan care nu este recomandat să abundreporta ul TV. *stfel! "ntr'un asemenea reporta ! de 7K'D de secunde! nu ar trebui să amult de una! cel mult două mişcări de cameră! şi numai dacă utilizarea lor este bine usti

inamizarea reporta ului se va realiza "n primul r)nd prin alternarea ung+iurilor de filma valorilor de cadra şi nu prin utilizarea abundentă a mişcărilor de cameră.

<<. =&O T<&=( ><R,O$<< ,*>E$E<%- anoramarea -laterală şi verticală ' mişcare de rotaţie după un a# perpendicular pe acamerei. &anoramarile verticale se mai numesc şibascule, iar dacă mişcarea este rapidă sedenumeşteraf.- ravelin%-ul -lateral! orizontal ' mişcare de translaţie de'a lungul sau perpendicular pe acamerei. 9u este recomandat "n reporta ele de ştiri! dec)t "n situaţii e#cepţionale. ;n anuel du )ournalisme radio-tele! Sac ues (anglois e#clude total posibilitatea utilizării travelingulmenţion)nd ca mişcări de cameră doar panoramarea -bascula şi transfocarea. &rincipalul pentru care travelingul nu este recomandat este faptul că este aproape imposibilă realizareamişcări perfect rectilinii ţin)nd camera pe umăr. - ransfocarea-sau zoom'ul ' este vorba de o falsă mişcare de cameră. *paratul de filmat este dar se modifică distanţa focală "n interiorul obiectivului! prin mişcarea lentilelor. Efectul estraveling orizontal -apropiere sau depărtare ! iar modificarea valorii de cadra se realizează fdeplasa operatorul de imagine şi camera către subiectul filmării.

<<<. =&O V*(?*$E* E ,* $*S%- lanuri lar%i% Planul de ansamblu = P Ans, Planul general = PG, Planul întreg = PI.- lanuri medii% Planul american = PA ., Planul mediu = PM (PMd / PMj) = PT .- lanuri str nse% Prim!planul=PP, Gr"s planul = GP, Planul detaliu = P#.

<V. =&O &?:<P<* 3=H<E,T=(=< F*PO E ,*>E$* E (=*T VE E$<% Planul de ansamblu = P Ans . Este acel plan care se realizează numai "n e#terior. El poate cuprin

un spaţiu amplu din natură sau panorama unei localităţi. *cest plan este folosit "n cinematogramult mai puţin "n televiziune. Folosirea lui restr)nsă este dictată de suprafaţa 5micului ecran6 pe ar pierde mult din definiţia imaginii! d)nd "n toate cazurile senzaţia de neclaritate. &lanansamblu şi semi'ansamblu nu se referă "n mod deosebit la persoane "n cadru.

Planul general = PG . Este acel plan care se poate realiza at)t "n e#teriorul! c)t şi "n interiostudiourilor. El cuprinde "ntreaga ambianţă "n care se desfăşoară acţiunea! precum şi person

ce participă la aceasta. 9umărul acestora nu este limitat "n mod deosebit.



fiind rară şi scurtă ca durată de timp! desigur "n comparaţie cu alte planuri mai apropiate. *ceţin)nd seama de faptul că televiziunea este 5arta6 cadrelor apropiate! arta detaliului.

Planul întreg = PI. *cest plan şi următoarele au drept referinţă persona ul uman aflat "n caactorul! "n planul "ntreg! actorul ' care de obicei se află "n picioare ' este cuprins "n "ntrelăs)ndu'i deasupra capului un spaţiu -luft 2 gol de ambianţă mai mare. *cest plan poate cupr"n cadru unul sau mai mulţi actori aflaţi "n dialog! participanţi la acţiunea ce se desfăşoacazul "n care "n planul "ntreg este cuprins un grup de persoane! numărul acestora nu poate fmare! iar persona ul principal va fi scos "n evidenţă prin plasarea sa la locul cuvenit. (oc plasare a acestuia este "n principiu planul doi! acolo unde operatorul face claritransfocatorului pentru a obţine o anumită profunzime a spaţiului vizat.

Planul american = PA . *cest plan mai este cunoscut şi sub denumirile% plan trei sfertur plan internaţional 2 plan apropiat! "n planul american! actorul se cadrează "n principiu p)genunc+i. El poate fi cadrat "nsă şi deasupra sau dedesubtul genunc+iului dacă cos tumul poartă ori alte obiecte vestimentare o cer. "n nici un caz nu este admisă cadr persona ului prea os fără "ncălţăminte8 "n asemenea situaţii ne +otăr)m mai bine pentru "ntreg. e asemenea nu este recomandabilă cadrarea persona ului pe la mi locul femurului ssus.

<n asemenea cazuri! dacă anumite cerinţe speciale nu impun! recurgem mai bine la unmi lociu! "n planul american pot fi plasaţi "n condiţii normale unul! doi! trei sau c+iar patractori dispuşi "n anumite ipostaze.

Planul mediu = PM (PMd/PMj) = PT este acel plan care are limita inferioară a cadrului plinia de mi loc a pieptului! pe linia sternului sau "n apropierea acestuia. &rin el redăm persona ului. enumirea se ustifică şi prin faptul că planul este foarte mult folosit la reaemisiunilor de televiziune. =neori! c)nd limita inferioară a cadrului este aceea a mi locului! pmediu este numit şi plan de mi loc – PMj .

Prim!planul=PP cuprinde faţa actorului! av)nd limita inferioară pe linia umerilor sau puţin saceasta! "n el se observă bine trăsăturile persona ului şi se poate deduce 5trăirea interio

acestuia. Gr"s planul = GP cuprinde "n principiu faţa actorului. 3e disting patru tipuri de gros planatunci c)nd fizionomia feţei şi coafura o impun se cadrează tot capul. &entru aceasta unii telemai numesc şi plan de cap8gros planul clasic se obţine atunci c)nd se 5taie6 puţin din fruntea şi bărbia actorului8dacă coafura persona ului impun se poate 5tăia6 puţin numai din bărbie8atunci c)nd se doreşte scoaterea "n evidenţă a unei bărbi stufoase a actorului iar a c+eliei nusuperioară a cadrului va 5tăia6 puţin din frunte. <mportant este ca gross planul să redea cveridic fizionomia persona ului! trăirea interioară a actorului. Planul detaliu = P# poate cuprinde numai unul sau am)ndoi oc+ii unui persona ! numai una

am)ndouă m)inile! numai unul sau am)ndouă picioare. D este planul care ne aduce amănuntul şisugestivul mărit pe micul ecran. D poate prezenta obiecte purtate de persona sau alte obiecte recuzită cu semnificaţii deosebite "n dramaturgia acţiunii prezentate. &lec)nd de la un plan deta poate conduce desfăşurarea dramatică a unei "ntregi acţiuni.

Planul insert=P.Ins. (insertul = poate prezenta% te#te! ştime! generice etc. <nserturile se folola "nceputul şi la sf)rşitul emisiunilor! la delimitarea secvenţelor "n cadrul acestora! dacă aceaimpune. Tot plan insert sau plan de racord se numeşte orice tip de plan -din celelalte @@ ce sintroduce "ntr'o secvenţă atunci c)nd se face monta ul. <mportant este ca asemenea cadre de racordluate separat la sf)rşitul filmării! pentru a face parte din aceeaşi ambianţă. &lanurile pentru insunt de foarte multe ori de mare folosinţa editorului de imagine! regizorului! redactorului atuncise face monta ul. *cesta face ca secvenţa! filmul sau emisiunea sa constituie un tot unitar şidefinit.

V. =&O $?(=( &(*9=(=< ;9 $E&?$T*S=( E TE(EV<:<=9E%



două momente ale unei secvenţe! sau intre doua secvenţe diferite. &rin secvenţă se va "nţelesuccesiune de planuri care sugerează o acţiune. 3au mai pe scurt! o unitate de loc! timp si acţ

Planul c$eie . ;n cadrul reporta ului este unui singur! si anume primul plan reporta ului. *re rol de a acroşa vizual! de a capta atenţia telespectatorului. 9u este neapăr plan factual! ci trebuie sa conţină elemente c)t mai şocante pentru oc+i. 9u orice plan desc+ide un reporta este un plan c+eie. e e#emplu! planurile care prezintă sigle -logo

ale unor instituţii sau cele care au! "n general! rol de localizare a acţiunii! nu sunt planurişi de aceea plasarea lor "n desc+iderea reporta ului nu este recomandată.

V<. =&O ,*9T<T*TE* E <9F?$>*P<E F=$9<:*TO% Planurile in%"rmati e sunt planuri care au conţinut informativ ridicat şi care perm

foarte puţin! sau c+iar de loc! acoperirea lor cu te#t. 3unt planuri care ar trebui săcel mai căutate şi care să urmeze baza reporta ului.

Planurile prete&t sunt planuri cu conţinut informativ practic nul! dar care au o valegătură cu subiectul. &ermit furnizarea informaţiei la nivel de te#t ! informaţie care nu a p plasată pe planurile informative şi care este absolut necesară "nţelegerii subiectului.

9ote%



/rafic sinteză privind planurile care se pot monta şicare nu se p"t rac"rda prin monta)

(EGE9 *% acă diferenţa dintre valorile de cadra a două planuri este! ca proporţie! de peste1 Q se pot monta.

' &lanurile care se găsesc "n intersecţia +aşurată 9= se racordează -nu se pot lega "ntre ele .' &lanurile care se găsesc la intersecţia a două coloane se racordează! se pot monta "n secvenţă.

in punctul de vedere al esteticii secvenţei de TV e#istă doar şapte situaţii "n care planurile nu se pot lega "ntre ele. E#istă "nsă @1B de posibilităţi de a lega! de a monta planuri TV. Este foarte <mportant ca reporterul! cameramanul -operatorul de imagine !

regizorul artistic! regizorul de monta ! editorul de imagine să cunoască precis toate aceste posibilităţile de racordare a planurilor.5PesereaU! monta ul planurilor face ca emisiunea lor să placă telespectatorilor!

pentru că are unitate! cursivitate şi ritm. &rin comparaţie cu alcătuirea unei frazei! planurile şi conţinutul lor au rolul literelor şi al cuvintelor! iar monta ul este asemeneasinta#ei frazei şi punerii "n pagină. (ogica monta ului pune "n evidenţă informaţia din planuri. (e transformă "n actorii pe care "i laşi să intre pe scenă! spre a da replici! "nfuncţie de ceea ce doreşti să 5spunăU tot filmul.

@

132262655 TV Gramatica Imaginii de Televiziune

Documents

Transcript of 132262655 TV Gramatica Imaginii de Televiziune