12.Traditie Si Traditionalism in Viziunea Lui Eugen Lovinescu

2
11. Tradiţie şi tradiţionalism în viziunea lui E. Lovinescu. Polemici cu reprezentanţii tradiţionalismului - Eugen Lovinescu (31 octombrie 1881- 16 iulie 1943), istoric şi critic literar, estetician şi prozator - a fost iniţiatorul modernismului, curent literar ce s-a manifestat în jurul grupării culturale de Ia "Sburătorul", formată din revista şi cenaclul literar cu acelaşi nume. - Revista "Sburătorul" a apărut la Bucureşti între 1919-1922 şi 1926-1927, iar cenaclul literar, iniţiat în 1919, a avut o activitate permanentă şi o organizare riguroasă, continuând să funcţioneze încă patru ani după moartea lui Lovinescu. - Criticul a debutat cu o atitudine antisămănătoristă şi antisimbolistă, iar ca adept fidel al spiritului maiorescian susţinea dreptul tuturor claselor sociale de a fi reflectate în literatură, având în vedere mai ales reprezentarea burgheziei aflate în plin progres şi afirmare culturală. - Primele lucrări doctrinare păstrează rigorile criticii maioresciene, dominate de scepticism -"Paşi pe nisip" (1906) şi "Critice" (1910)-, dar principalele opere de critică ale lui Eugen Lovinescu sunt "Istoria civilizaţiei române moderne" în trei volume - 1924-1925 şi "Istoria literaturii române contemporane", în cinci volume - 1926-1929. Un loc aparte îl ocupă monografiile de scriitori - "Grigore Alexandrescu. Viaţa şi opera lui" (1910), "Costache Negruzzi. Viaţa şi opera lui"(1913), precum şi studiul "Titu Maiorescu" în două volume (1940). - Ca şi George Călinescu, criticul a abordat şi stilul beletristic, scriind "Nuvele" (1907) şi romane: "Mite", "Bălăuca" (1935), "Diana" (1936), "Mili" (1937). - Polemica lui Eugen Lovinescu, purtată cu sămănătoriştii şi poporaniştii, s-a axat pe faptul că aceştia susţineau realizarea,

description

dsv

Transcript of 12.Traditie Si Traditionalism in Viziunea Lui Eugen Lovinescu

Page 1: 12.Traditie Si Traditionalism in Viziunea Lui Eugen Lovinescu

11. Tradiţie şi tradiţionalism în viziunea lui E. Lovinescu. Polemici cu reprezentanţii tradiţionalismului

- Eugen Lovinescu (31 octombrie 1881- 16 iulie 1943), istoric şi critic literar, estetician şi prozator

- a fost iniţiatorul modernismului, curent literar ce s-a manifestat în jurul grupării culturale de Ia

"Sburătorul", formată din revista şi cenaclul literar cu acelaşi nume.

- Revista "Sburătorul" a apărut la Bucureşti între 1919-1922 şi 1926-1927, iar cenaclul literar,

iniţiat în 1919, a avut o activitate permanentă şi o organizare riguroasă, continuând să funcţioneze

încă patru ani după moartea lui Lovinescu.

- Criticul a debutat cu o atitudine antisămănătoristă şi antisimbolistă, iar ca adept fidel al spiritului

maiorescian susţinea dreptul tuturor claselor sociale de a fi reflectate în literatură, având în vedere

mai ales reprezentarea burgheziei aflate în plin progres şi afirmare culturală.

-    Primele lucrări doctrinare păstrează rigorile criticii maioresciene, dominate de scepticism

-"Paşi pe nisip" (1906) şi "Critice" (1910)-, dar principalele opere de critică ale lui Eugen

Lovinescu sunt "Istoria civilizaţiei române moderne" în trei volume - 1924-1925 şi "Istoria

literaturii române contemporane", în cinci volume - 1926-1929. Un loc aparte îl ocupă

monografiile de scriitori - "Grigore Alexandrescu. Viaţa şi opera lui" (1910), "Costache Negruzzi.

Viaţa şi opera lui"(1913), precum şi studiul "Titu Maiorescu" în două volume (1940).

- Ca şi George Călinescu, criticul a abordat şi stilul beletristic, scriind "Nuvele" (1907) şi romane:

"Mite", "Bălăuca" (1935), "Diana" (1936), "Mili" (1937).

- Polemica lui Eugen Lovinescu, purtată cu sămănătoriştii şi poporaniştii, s-a axat pe faptul că

aceştia susţineau realizarea, în continuare, a creaţiilor literare cu temă rurală, care să reflecte

simpatia exagerată pentru ţărani, în timp ce criticul pleda pentru modernizarea literaturii române

prin crearea prozei obiective şi a prozei de analiză psihologică, precum şi conturarea personajului

intelectual, mult mai interesant prin "speculaţiile intelectuale şi sentimentale, jocurile complexe de

sentimente".

- Criticul consideră că romanul "Ion" este realizat după "formula marilor construcţii epice",

organizat în jurul "unei figuri centrale, al unui erou frust şi voluntar, al lui Ion" şi ilustrează "viaţa

socială a Ardealului" stratificată, de la "vagabond" până la administraţia ungară şi alegerile de

deputaţi. 

-     Adept loial al criticii lui Titu Maiorescu, Eugen Lovinescu a fost o personalitate de înaltă

ţinută intelectuală şi umanistă, spirit progresist ce a exercitat o influenţă remarcabilă asupra

emancipării şi dezvoltării literaturii române.