MANAGEMENTUL COMUNICARII

A elaborat: Volontir IrinaGR. 3MKL1331

1.1 Introducere: definitie; evolutie; particularitati

1.2 Zone de competenta1.3 Comunicare si informatie1.4 Elementele si actiunile procesului de

comunicare1.5 Functiile si formele comunicarii

1. Structura proceselor de comunicare

1.1 Introducere

O bună comunicare funcţionarea eficientă a organizaţiilor (industriale, comerciale, financiare, publice, de învăţământ)

Comunicarea în cadrul organizaţiilor: - oficial: note de serviciu, rapoarte, informări sau

şedinţe- neoficial: transmiterea verbală de informaţii

deseori neconfirmate, comunicare cunoscută ca zvon.

1. Structura proceselor de comunicare

Definitii: proces de:

creare de idei, grupare de informaţii, generare de mesaje de către o sursă

transmiterea acestora printr-un canal recepţionarea şi interpretarea acestora de către un receptor

schimb de mesaje care: transmit informaţii, idei, atitudini, sentimente, păreri sau instrucţiuni

între indivizi sau grupuri, cu scopul

generării şi coordonării de activităţi conştientizarii sensului acestora

1. Structura proceselor de comunicare1.1 Introducere

Fig. 1.1 Ponderea tipurilor de comunicare

Comunicare non-verbala

50%Comunicare

verbala: ideea10%

Comunicare verbala: modul de transmitere

40%

Comunicare non-verbala

Comunicare verbala:ideea

Comunicare verbala:modul de transmitere

1. Structura proceselor de comunicare1.1 Introducere

Evolutie Etapa semnelor şi semnlalelor

gesturi, grimase, semne şi semnale (fum, tobe, semafor)

Etapa vorbirii şi limbajului articulat (Omul de Cro Magnon) peste 6700 de limbi vorbite, unele endemice Limba (vorbită sau scrisă):

o caracteristică specifică omului stă la baza comunicării umane

1. Structura proceselor de comunicare1.1 Introducere

Evolutie Etapa scrisului

45.000 î.Hr. - crestările din dinţii de mamut (Tata, Ungaria) Sec. 35 î.Hr - primele pictograme pe plăcuţe de argilă (Sumer şi Mezopotamia) 3000 î.Hr – cuneiforme (primul alfabet şi primele caractere, 1500 ani înintea alfabetelor de azi); fenicieni, Asia de vest copiat de grecii antici; preluat şi îmbunătăţit de către romani Alfabete cu max. 35 caractere: roman, grec, chirilic, ebraic, arab Alfabete bazate pe pictograme: hieroglifele egiptene, alfabetul chinezesc, japonez, corean

1. Structura proceselor de comunicare1.1 Introducere

Evolutie Etapa tiparului

1450 prima presa (J. Gutenberg) tipar ziare (Germania, 1609) pubilictate

(Yellow Pages,1905) schimbul de felicitări (Crăciun1842) prima bibliotecă publică: Charleston, SUA, 1698 maşina de scris (Henry Mill, 1714)

1. Structura proceselor de comunicare1.1 Introducere

Evolutie Etapa de comunicare la distanţă şi în masă

telegraful (Wheatstone şi Cooke, 1837) telegraful electric (Morse, 1838, S.U.A.) Telefonul (Bell,1876) Fonogarul (Edison, SUA si Cros, Franta) Lumina electrica (Edison, 1880) Unde radio (Hertz, 1888) cinematografie, radio şi televiziune

1. Structura proceselor de comunicare1.1 Introducere

Evolutie Etapa de comunicare la distanţă şi în masă

primul film (fratii Lumiere, Paris, 1895) primele semnale radio, peste Atlantic (Marconi,

1901) primul talk-show radiofonic (1909 - mişcarea

sufragetelor) primul film televizat (transmis de Labor. Bell, 1929 primele transmisiuni TV comerciale (CBS şi NBC,

1941. transmisiunile regulate TV color (1950) telviziunea digitală (1972)

1. Structura proceselor de comunicare1.1 Introducere

Evolutie Etapa de comunicare la distanţă şi în masă

Maşina de copiat (Xerox, 1959) Fax (1980) Precursorul calculatorului: aritmometrul (1820) Cartele perforate (IBM, 1928) Vanzare pe scara larga (1951) Minicalculatoare (1962) Microcalculatoare cu microprocesoare (1970) Calculatorul personal PC (1981) Laptop (1981) Prima masina de tradus (jap. – engl., 1984) InternetulSociologia comunicarii

1. Structura proceselor de comunicare1.1 Introducere

Particularităţi- procesul de codificare-decodificare - dualitatea: mijloc eficient de comunicare sau

impedimentCalitatea transmiterii determinata de:- Expresvitatea exprimării- Lungimea, forma şi tonul mesajului- Compatibilitatea emiţătorului şi receptorului d.p.d.v. al:

limbajului utilizat (verbal sau non-verbal), cadrului socio-cultural şi intelectual

1. Structura proceselor de comunicare1.1 Introducere

Prestaţia la locul de muncă este determinată de trei componente:

competenţa profesională competenţa metodică competenţa socială

1. Structura proceselor de comunicare1.2 Zone de competenţă

Competenţa profesională:- cunoştinţe profesionale propriu-zise- cunoştinţe interdisciplinare

- utilizarea calculatorului- limbi străine- etc.

1. Structura proceselor de comunicare 1.2 Zone de competenţă

Competenţa metodică, capacitati de: recunoaştere, procesare şi utilizare a informaţiilor soluţionare a problemelor decizie analiză şi sinteză a lucra organizat şi personalizat formulare şi ierarhizare prioritară a obiectivelor încadrare în termene, punctualitatea generală a lucra in programe de lucru flexibile şi prelungite rezistenţă sub presiune învăţare continuă

1. Structura proceselor de comunicare 1.2 Zone de competenţă

Competenţa socială, capacitati de: management eficient al comunicării gândire critică, de criticare constructiva cooperare lucru în echipă a fi o persoană de încredere conducere de răspundere personală şi pentru colectivul din

subordine delegare de sarcini şi responsabilităţi management al situaţiilor de criză şi conflict

1. Structura proceselor de comunicare 1.2 Zone de competenţă

Informaţia, elemente : un fapt ce se comunică; mesajul utilizat şi semnificaţia acestuia; elementul nou în raport cu cunoştinţele prealabile ale receptorului informaţiei; descrierea ce caracterizează în întregime faptul respectiv.

Informarea: procesul de selecţie, prelucrare şi transmitere a informaţiei în scopul îmbogăţirii cunoaşterii

Comunicarea: depăseşte sfera informării (include si: receptarea mesajului, canalul, eventual feed-back) unisens bidirectionala, cu feedback (spontan sau indus), care:

informează asupra succesului sau eşecului rezultatului comunicării influenţează comunicarea în continuare

1. Structura proceselor de comunicare 1.3 Comunicare şi informaţie

Modelul de baza al procesului de comunicare:

1. Structura proceselor de comunicare 1.4 Elemente şi acţiuni

decodificare codificare

Emiţător

codificare Canal transmiteremesaj

deodificare

Receptor

Receptor

Canal transmiterefeed-back

Emiţător

Elementele procesului de comunicare: emiţătorul receptorul mesajul canalul de transmitere a mesajului şi, după caz a feed-backului

canale naturale: zgomote, onomatopeee vorbire, limbă limbajul corpului

canale tehnice în scris/tipar prin mijloace audio-vizuale prin telecomunicaţii prin intermediul tehnicii de calcul

contextul

1. Structura proceselor de comunicare 1.4 Elemente şi acţiuni

Emiţătorul (partenerul activ): nevoia de a comunica informaţii sau idei

unui receptor ţintă concepe si codifică un mesaj alege calea de transmitere

Receptorul (partenerul pasiv): ţinta mesajului (conştient sau nu)

1. Structura proceselor de comunicare 1.4 Elemente şi acţiuni

Mesajul: forma ideilor şi/sau informaţiilor transmise. - Mesajul verbal

- utilizează limba- presupune cunoaşterea limbii de către receptor- intermediat, prin traducere (dubla cod./decod.)

- Mesajul non-verbal - utilizează: semne, simboluri, elemente vizuale, elemente auditive (zgomote, onomatopee, muzică), - limbajul corpului (mimică, gesturi, poziţii)- elementele contextului - numitor comun intelectual şi socio-cultural: acelaşi sens atribuit unor simboluri şi gesturi (strângere de mână, formule de adresare, de încheiere în scris etc).

- Mesajul mixt - combină elemente verbale şi non-verbale

1. Structura proceselor de comunicare 1.4 Elemente şi acţiuni

Canalul de transmitere: căile de transmitere, naturale sau tehnice canalul de transmitere real: o combinaţie a căilor naturale

şi tehnice (comunicarea prin vorbire însoţită de onomatopee, de limbaj al corpului, eventual de o prezentare audio-vizuală etc.)

Contextul: amplifica sau diminueaza conţinutul de idei transmis (Indiferent de canal) Mesaje verbale orale si non-verbale : atmosfera, incaperea,

mobilierul, momentul, codul vestimentar, anuntare Mesaje verbale scrise: hârtie, antet, imagine grafică, culori,

prezentare generală

1. Structura proceselor de comunicare 1.4 Elemente şi acţiuni

Acţiunile emiţătorului: Identificarea nevoii de comunicare de către

emiţător, inclusiv a informaţiilor de transmis şi a receptorului vizat

Conceperea mesajului Codificarea mesajului Alegerea canalului Iniţierea transmiterii mesajului

1. Structura proceselor de comunicare 1.4 Elemente şi acţiuni

Acţiunile receptorului: Decodificarea mesajului Perceperea sensului mesajului După caz, conceperea unui mesaj feed-back Codificarea mesajului feed-back Alegerea canalului pentru trimiterea

mesajului feed-back Iniţierea transmiterii mesajului feed-back

1. Structura proceselor de comunicare 1.4 Elemente şi acţiuni

După efectul (vizat sau nu) asupra receptorului, funcţiile comunicarii pot fi de:

informare educare convingere amuzament Raportat la elementele comunicării, funcţia

îndeplinită de comunicare poate fi: expresivă – în raport cu emiţătorul reprezentativă – în raport cu mesajul apelativă – în raport cu receptorul

1. Structura proceselor de comunicare 1.5 Funcţiile şi formele comunicării

Funcţia expresivă (emotivă): evidenţierea stărilor interne ale emiţătorului; autorul mesajului se referă la el însuşi; auto-identificarea sursei (emiţătorului)

mesajului exprimarea unei atitudini a acestuia faţă de

situaţia existentă, gândirea cu voce tare etc.

1. Structura proceselor de comunicare 1.5 Funcţiile şi formele comunicării

Funcţia reprezentativă (referenţială):

- se referă la subiectul abordat; - se fac referiri, trimiteri la referinţe, cum ar fi

la evenimente, persoane, idei etc.

1. Structura proceselor de comunicare 1.5 Funcţiile şi formele comunicării

Funcţia apelativă (persuasivă sau retorică):

- solicită obţinerea unui răspuns din partea receptorului;

- autorul mesajului se concentrează asupra receptorului/beneficarului mesajului;

- identificarea destinatarului (receptorului)- manipularea mesajului în baza anticipării

reacţiei declanşate.

1. Structura proceselor de comunicare 1.5 Funcţiile şi formele comunicării

Alte functii (Jakobson şi Hymes):- Funcţia poetică: se refera la forma- Funcţia contextuală (situaţională): cadrul

comunicarii (elemente de context, verbale şi non-verbale, diferite de conţinutul propriu-zis al mesajului)

- Funcţia metalingvistică: codul utilizat (invatare, analiza scrierii, verificare coduri conversationale)

- Funcţia fatică (de contact): caracteristicile canalului de comunicare; controlul funcţionării acestuia

- Funcţia metacomunicativă: mesajul are forma unor evenimente care se referă la un eveniment

1. Structura proceselor de comunicare 1.5 Funcţiile şi formele comunicării

După necesităţile pe care le satisfac:- fizice: - de identitate - de stabilire a poziţiei reciproce sau

statutului - de înţelegere prin subînţelesul mesajului propriu-zis - sociale- practice- de obţinere de informaţii (de multe ori necesitând oferirea de informaţii)

1. Structura proceselor de comunicare 1.5 Funcţiile şi formele comunicării

Formele comunicarii: Comunicarea verbală (prin limbă)

orală scrisă

Comunicarea non-verbală prin limbajul corpului (gesturi, mimică) prin zgomote şi onomatopee prin materiale audio-vizuale nevorbite

1. Structura proceselor de comunicare 1.5 Funcţiile şi formele comunicării

Tipuri de comunicare non-verbala:- Paralingvistică: înălţimea vocii, volum, ton,

pauze (transmit sensuri)- Limbajul corpului

- Imagine: impresia de sănătate/condiţie fizică sau dimpotrivă, îmbrăcăminte, accesorii, elemente cosmetice

- Kinesică: Gesticulaţie, expresia feţei, mişcarea ochilor şi postura corpului

- Haptică: comunicare prin atingere- Proxemică: spaţiul/apropierea faţă de partenerul de

comunicare

1. Structura proceselor de comunicare 1.5 Funcţiile şi formele comunicării

Tipuri de comunicare non-verbala:- Cronemică: efectul timpului asupra

comunicării, pe parcursul mesajului, înainte, după sau între mesaje

- Simbolistică: simbolurile utilizate pentru transmiterea sensurilor

- Olfactivă: comunicarea prin mirosuri, ale participanţilor şi/sau ale contextului.

1. Structura proceselor de comunicare 1.5 Funcţiile şi formele comunicării

Nivelurile comunicării: intrapersonală: comunicarea unei persoane cu ea

însăşi interpersonală: între două persoane (doi parteneri

de comunicare) în grup restrâns: într-un grup < 25 persoane în grup lărgit: într-un grup > 25 persoane organizaţională: în cadrul unor societăţi comerciale

(cu specific industrial, comercial, financiar-bancar), a unor instituţii de învăţământ, administrative, publice etc.

1. Structura proceselor de comunicare 1.5 Funcţiile şi formele comunicării

Nivelurile comunicării: Comunicare în masă sau publică: prin

intermediul de medii speciale (mass media), orientate către un public larg

Comunicare internaţională: între culturi diferite, de cele mai multe ori intermediată, prin interpret sau traducător

1. Structura proceselor de comunicare 1.5 Funcţiile şi formele comunicării