124150639 Contaminanti Naturali Doc

29
CAP. I. Introducere Micotoxinele sunt metaboliţi secundari ai fungilor care contaminează furajele şi produsele alimentare. Datorită acţiunii toxice asupra organismului uman şi animal, ele influenţează negative calitatea alimentului cu efecte asupra sănătăţii organismului; în plus, pierderile economice pe care le generează nu sunt neglijabile. Dintre micotoxine, aflatoxinele, ochratoxinele, trichothecenele, zearalenona, fumonisinele sunt cele mai studiate datorită efectelor asupra organismului uman şi animal, dar şi importanţei agro-economice deosebite. Principalele genuri de fungi producătoare de micotoxine sunt: Aspergillus, Penicillium, Fusarium şi Alternaria. Trebuie remarcat faptul că, un anumit fung poate produce mai multe micotoxine şi că, o anumită micotoxină poate fi produsă de mai mulţi fungi; acestea pot conduce la fenomene de sinergism şi de potenţare a acţiunii toxice. Micotoxinele pot fi produse când produsele alimentare sunt infectate cu mucegaiuri ori în timpul perioadei de creştere a plantelor sau în timpul depozitării. Procesul de fabricaţie include măsuri de prevenire a contaminării cu mucegaiuri, dar cu toate acestea, deoarece este dificil de menţinut produsele complet sterile, se poate ca acesta să conţină totuşi mici cantităţi de micotoxine. În ţările dezvoltate cu climă temperată, aceste concentraţii sunt atât de joase, încât nu sunt dăunătoare. În ţările în curs 1

description

fungi

Transcript of 124150639 Contaminanti Naturali Doc

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului Timisoara

CAP. I. IntroducereMicotoxinele sunt metabolii secundari ai fungilor care contamineaz furajele i produsele alimentare. Datorit aciunii toxice asupra organismului uman i animal, ele influeneaz negative calitatea alimentului cu efecte asupra sntii organismului; n plus, pierderile economice pe care le genereaz nu sunt neglijabile. Dintre micotoxine, aflatoxinele, ochratoxinele, trichothecenele, zearalenona, fumonisinele sunt cele mai studiate datorit efectelor asupra organismului uman i animal, dar i importanei agro-economice deosebite. Principalele genuri de fungi productoare de micotoxine sunt: Aspergillus, Penicillium, Fusarium i Alternaria. Trebuie remarcat faptul c, un anumit fung poate produce mai multe micotoxine i c, o anumit micotoxin poate fi produs de mai muli fungi; acestea pot conduce la fenomene de sinergism i de potenare a aciunii toxice.

Micotoxinele pot fi produse cnd produsele alimentare sunt infectate cu mucegaiuri ori n timpul perioadei de cretere a plantelor sau n timpul depozitrii. Procesul de fabricaie include msuri de prevenire a contaminrii cu mucegaiuri, dar cu toate acestea, deoarece este dificil de meninut produsele complet sterile, se poate ca acesta s conin totui mici cantiti de micotoxine.

n rile dezvoltate cu clim temperat, aceste concentraii sunt att de joase, nct nu sunt duntoare. n rile n curs de dezvoltare din regiunile tropicale sau subtropicale, micotoxinele apar mai des i n concentraii mai mari din cauza condiiilor de depozitare necorespunztoare. De asemenea, climatul cald i umed al regiunilor tropicale crete riscul de infecie cu mucegaiuri. esutul animal poate fi infectat cu micotoxine cnd animalele sunt hrnite cu mncare contaminat cu mucegai.

Exist cteva ci care ajut la distrugerea mucegaiului care poate fi prezent n ingredientele crude i care ajut la prevenirea dezvoltrii lui n produsele alimentare. n timpul depozitrii i procesrii se iau msuri stricte pentru a ajuta la prevenirea creterii mucegaiurilor. Condiiile de depozitare sunt foarte importante. Mucegaiurile necesit combinaii potrivite de ap, nutrieni, temperatur i aciditate pentru a crete i nmuli. Creterea lor poate fi prevenit prin controlarea acestora i a altor factori.

De exemplu, nclzirea pe o perioad suficient de timp ucide mucegaiurile, de aceea multe tehnici de procesare a produselor alimentare ce include pasteurizarea i conservarea ajut la ndeprtarea oricror mucegaiurilor care pot fi prezente. Uscarea produselor ndeprteaz umezeala necesar mucegaiurilor, n timp ce, reducnd temperatura de depozitare sau fcnd produsele mai acide ajut la prevenirea creterii mucegaiurilor.

Majoritatea mucegaiurilor sunt sensibile la cldur i sunt distruse prin pasteurizare. Cteva tipuri de mucegaiuri sunt cu toate acestea rezistente la cldur. Acestea sunt adesea gsite n fructe, produse din fructe sau produse neprelucrate derivate din fructe (de exemplu pectin) i necesit temperaturi de 100 C sau mai mari pentru a fi distruse. Cu toate c acest tratament termic funcioneaz pentru mucegaiuri, multe micotoxine nu sunt sau sunt parial distruse prin pasteurizare sau sterilizare.

Fusarium oxysporum

Fungii speciilor Fusarium i Helminthosporium, ageni ai putregaiului de rdcin (PR) prezint o constrngere major a producerii de cereale la nivel mondial. Pierderile de recolt, evaluate la 3-50%, sunt raportate in multe regiuni ale lumii, n special n zonele de producere de cereale din Asia de Vest, Asia de Est, Africa de Nord, Australia i Canada. Maladia este deosebit de sever n regiunile de step. Pentru diferite culturi cerealiere i zone ecologo-geografice n complexul de ageni patogeni au fost depistate anumite legiti ale raportului speciilor Fusaium/ Helminthosporium. Bipolaris sorokiniana, agent al PR complex al grului n regiunea Morghan, nord-vestul Iranului, a demonstrat patogenitate superioar tulpinilor F. culmorum, F. pseudograminearum, F. crookwellence i F. Udum. n condiiile Republicii Moldova incidena fungilor Fusarium i Helminthosporiu implicai n dezvoltarea PR la grul de toamn, constituie 31,9-83,4 i 16,6-27,0%, respectiv. Dintre speciile Fusarium, inciden mai nalt a prezentat F. oxysporum var. orthoceras. Cu o penetrare mai profund a miceliului n esutul gazdei este caracterizat fungul H. avenae, ce-l face mai rezistent la diferite condiii, inclusiv la tratamentul fungicid. Drechslera avenae (Sin. Pyrenophora chaetomioides, H. avenae), specializat la diferite specii de cereale i ierburi, n condiii de cmp a afectat toate genotipurile de ovz. Patogenitatea fiind determinat de capacitatea avansat fungului de a produce metabolii secundari.Dificultile legate de ameliorarea rezistenei grului la putrezirea rdcinii sunt determinate, n special, de lipsa genelor eficiente de rezisten n genofondul acestei culturi i de caracterul facultativ, cu specializare larg, al parazitismul agenilor cauzali. Cu toate acestea, sunt menionate diverse soiuri de gru care manifest rezisten la aceast maladie n anumite regiuni.Liniile cu norm de reacie larg la schimbrile factorilor de mediu au avantaje ecologice pentru rezistena la factorii biotici. Screening-ul speciilor Triticum, Aegilops i Triticale pentru putrezirea radicular produs de Cochliobolus sativus a pus n eviden existena variabilitii nalte a rezistenei plantelor. n Germania, soiuri cu rezisten avansat la putrezirea radicular au fost obinute din populaii hibride cu rezisten i toleran medie, fenomen determinat de morfogeneza transgresiv. Forme transgresive valoroase se atest i la hibridarea soiurilor de gru sensibile la fuzarioz . n legtur cu aceasta, n cadrul proceselor de ameliorare a pioaselor s-ar putea renuna la excluderea formelor sensibile la etapele timpurii de selecie recurent. Prin colaborare integrat de CIMMYT, Mexic i Turcia au obinut progrese substaniale n dezvoltarea germoplasmei rezistente: din 16 surse de gru de toamn identificate, 4 (de origine din Turcia) s-au dovedit a fi bine adaptate. Evaluarea preventiv a liniilor nou-create la utilizarea metaboliilor sau suspensiilor de spori ale agenilor patogeni se efectueaz implicnd tulpinile patogene larg rspndite n localitatea dat. CAP. II. Caracteristicile fizico-chimice ale micotoxinelor gnerate de fungi apartinand genului FusariumTricotecenele reprezint o clas de compui care include circa 40 de substane nrudite avnd ca structurde baz 12,13 - epoxitricotecenul. Ei sunt metabolii ai mai multor genuri de fungi imperfecti: Fusarium, Tricothecium, Mycothecium, Cephalosporium i Stahybotrys. Dintre aceste genuri rolul cel mai important revine lui Fusarium sp., deoarece afecteaz cel mai recent cerealele i seminele de leguminoase, n condiii climatice caracteristice. Aceste micotoxine, n rile din zona temperat, prezint un pericol mai mare dect aflatoxinele.

Din cele 40 de tricotecene, numai 6 contamineaz produsele alimentare i furajere: toxina T-2, nivalenolul, dezoxinivalenolul, diacetoxinpenolul, tetraolul i neosolaniolul. Tricotecenele, n concentraii pn la 5000 g/kg, au fost gsite n porumbul i orzul mai multor ri. n intoxicaiile acute, tricotecenele provoac vomismente, slbiciune, diaree, tahicardie, hipotensiune i colaps. La nivelul tractusului intestinal se constata hemoragii, eroziuni i ulcere. Formele subacute se manifest prin leucopenie i anemie.Temperatura optim de producere a toxinelor este cuprins ntre 1,5 i 8C. Fluctuaiile brute la temperatur intensific mult biosinteza toxinelor. Acestea sunt termostabile, resistnd 18 ore la 110C i, ca urmare i manifest efectul i dup operaiile de coacere i fierbere. Tricotecenele afecteaza sistemul nervos, provocnd alterarea reflexelor, hiperestezic, deficien

de orientare, dermografism i stri depresive.

Toxina T-2 este pricipalul tricotecen care se formeaz pe porumb mucegit, dar poate fi identificat i pe alte cereale. Porumbul care se maturizeaz trziu sau are un coninut mare de apa este predispus la primul nghet alterrii de ctre fusarii i acumulri de toxin. Toxina T-2 provoac dizenterie mortal la mamifere i are un efect de reducere a coagulabilitii sngelui. Se manifest prin vomismente, gastro enterit cu dizenterie, scdere n greutate i moarte.

Deoxynivalenol , produs ndeosebi de Fusarium graminearum i care este foarte prezent n spaiul romnesc, ndeosebi la gru i triticale i foarte rar pe secar i orz. Foarte frecvente i periculos de abundente sunt aceste micotoxine n grul dur (Triticum durum).

Fumonisin b1 (FB1) produs de Fusarium Verticiloides i Fusarium proliferatum, prezente mai ales la porumb, dar i de speciile Fusarium napiforme, Fusarium anthophilum, Fusarium diamini i Fusarium nygami, prezente mai ales n Canada, SUA, Africa de Sud, Nepal, Australia, Tailanda, Filipine, Indonezia, Mexic, Frana, Italia, Polonia i Spania.

Zearalenonele reprezint contaminani frecveni ai produselor cerealiere. n concentraii mari pn la 50 g/kg, toxinele s-au determinat n porumb, orz i gru n S.U.A., Canada, Australia, Japonia i n multe ri din Europa.

Zearalenona F2 este elaborat de Fusarium roseum, respectiv de Giberella zeae, forma perfect a lui Fusarium roseum, dar i de alte fusarii i micei. S-au izolat i fraciunile F3, F1 i F5, dar cu aciune toxic mai redus. Zearalenonele sunt biosintetizate i la temperatur sczut, de 12C; ridicarea temperaturii la 25C sporete producerea de micotoxine. n doze mari au aciune estrogen, producnd avorturi la femelele gestante i sterilitatea.

Monileformina este o micotoxin sintetizat de Fusarium monileforme, care se dezvolt pe porumb i alte cereale. Efectul toxic este de 4,0 g/kg la puii de o zi. Manifestrile clinice sunt neuro- i hepatotoxice i apar la cel puin 2 sptmni de la consumul produsului infectat. Ele debuteaz cu inapeten i slbire urmat de semne nervoase: paralizia parial sau complet a faringelui, spasme musculare.

2.1. Factorii care influeneaz biosinteza micotoxinelor

Un numr mare de cercettori au urmrit factorii care influeneaz biosinteza micotoxinelor de ctre microorganismele productoare: capacitatea genetic a fungilor substratul, umiditatea, temperatura, compoziia atmosferei, etc.

Un factor de mare nsemntate, implicat n formarea micotoxinelor l reprezint capacitatea genetic a mucegaiurilor. Dintre miile de specii fungale, numai unele cresc pe produse agricole, iar dintre acestea numai o parte relative redus produc micotoxine. Mucegaiurile care altereaz produsele vegetale, n special seminele, pot fi mprite n trei categorii: micetii de cmp, de depozit i ai alterrii avansate .Miceii de cmp invadeaz plantele n timpul dezvoltrii, n condiii de umiditate de 22 -25%. Genurile majore din acest cmp sunt: Alternaria, Helminthosporium, Fusarium, Cladosporium, Claviceps.Miceii de depozit se pot dezvolta pe semine, n condiii de umiditate de 13-18%. Sunt reprezentani n special de genurile Aspergillus i Penicillium.Micelii alterrii avansate pretind aceeai umiditate ca i cei de cmp, reprezentantul principal fiind Fusarium graminearum. Exist o stns legtur ntre dezvoltarea mucegaiurilor i acumularea de micotoxine.

Schema de formare a micotoxinelor

2.1.1. Efectele micotoxinelor

Astzi, aceast cerin a devenit tot mai insistent, ntruct consumul de alimente pregtite pe scara industrial a crescut foarte mult i deoarece, tot mai des, consumatorul afl c alimentele sunt cauza multor mbolnviri, uneori a unor decese, consumatorul este aadar vizat c nu n toate cazurile, alimentele consumate sunt de o calitate igienico-sanitar corespunzatoare. Contaminarea produselor cu mucegaiuri, ridic aspecte importante legate de pierderea inocuitii alimentului.Atenia deosebit acordat mucegaiurilor este datorat caracteristicilor anumitor specii de fungi de a elabora i elibera n aliment metabolii secundari numii micotoxine, care au o structur chimic mai mult sau mai puin cunoscut, dar i capacitatea dovedit de a modifica structuri normal biologice.

Micotoxinele, ca metabolii ai anumitor tipuri de mucegaiuri au astfel efecte nocive att asupra sntaii omului, ct i asupra animalului care consum alimente contaminate cu acestea.Evoluia tehnicilor de recoltare i transformare a produselor agricole, transportul alimentelor pe distane lungi i prezentarea consumatorilor prin stocarea prelungit constituie condiii care dac sunt realizate necorespunztor, devin favorabile dezvoltrii microorganismelor nedorite i n particular, a mucegaiurilor.Cerealele sunt vectori foarte importani pentru micotoxine reprezentnd factori de mare risc deoarece sunt consumate att de animale ct i de oameni. Orezul, porumbul i secar n special din rile tropicale sunt adesea contaminate n special cu aflatoxine a cror sinteza este favorizat de temperatur i umiditate. Unele trihotecene sunt relativ rezistente la cldur, ca urmare ele persist ntr-o form activ n nutreurile fabricate din materii prime contaminate. Din punct de vedere al sntii, problema micotoxinelor este foarte veche, acestea afectnd omenirea nc de la nceputul utilizrii cerealelor. De exemplu, ergotismul este pomenit n Vechiul Testament din Biblie, iar toxina T-2 i zearalenona au fost implicate n declinul etruscilor. Consumul de cereale contaminate cu doze sczute de fumonisina B1 afecteaz performanele i rezistena la boli infecioase a animalelor de ferm. Diacetoxiscirpenolul, deoxinivalenolul (DON) i toxina T-2 sunt cele mai studiate dintre trihotecenele produse de speciile de Fusarium. Ele sunt implicate n patologia uman i animal, cel mai cunoscut exemplu fiind aleukia toxica alimentara una dintre cele mai grave afeciuni umane, cauzat de consumul de cereale contaminate cu fungi productori de toxina T-2. DON este una dintre cele mai cunoscute micotoxine care infesteaz boabele de cereale. Ingerarea n doze mari produce grea, vom i diaree la animalele de ferm; n doze mici, provoac la porci i alte animale de ferm pierderi n greutate. Din acest motiv, DON este numit uneori vomitoxina sau factorul de inapeten. Este cel mai frecvent ntalnit n orz, porumb, secar, ofranel, gru i nutre combinat. n studiile pe animale s-a demonstrat c toxina T-2 i DON sunt cele mai active dintre trihotecene. Alturi de activitatea lor citotoxic, se adaug i efectul imunosupresor concretizat printr-o rezisten scazut la infeciile microbiene. Aceste toxine provoac de asemenea scderea concentraiei unor micronutriente cum sunt mineralele.

Toate trihotecenele sunt inhibitori puternici ai sintezei proteice de ctre celulele eucariote. Procesul este datorat interaciunii lor cu situsul activ ribozomal al peptidil transferazei i dezintegrrii polizomice; ele afecteaz startul, elongarea i terminarea biosintezei proteice Impactul trichotecenelor este foarte mare i pierderile economice se produc pe tot parcursul lanului alimentar. Chiar n condiii climatice favorabile, milioane de dolari se pierd datorit contaminrii culturilor. De aceea, prevenirea sintezei de micotoxine, decontaminarea i detoxificarea lor reprezint obiective de maxim prioritate. Nevoia de a proteja sntatea uman i a animalelor prin limitarea expunerii lor la aceste toxine este permanent. Cea mai eficient cale pentru a evita efectele negative ale mictoxinelor este prevenirea sintezei lor prin practici agricole adecvate i prin condiii climatice optime. Dar aceast aciune este dificil de realizat deoarece condiiile climatice sunt dificil de controlat. De exemplu, vara anului 1998 n Europa a fost caracterizat printr-o vreme umed i rece, care a determinat o mare inciden a contaminrii cerealelor cu toxine produse de fungi din genul Fusarium. Un numr de opiuni sunt valabile pentru evitarea efectelor lor la animalele de ferm. Multe metode, ca inactivarea termic, iradierea, degradarea microbian i tratamentul cu substane chimice au fost utilizate pentru a detoxifica sau inactiva micotoxinele din hrana contaminat.

Efectele micotoxinelor asupra cerealelor

Fuzarioza tulpinilor i arsura spicelor Fusarium roseum var. graminearum, culmorum sau avenaceum este cunoscut i sub numele de inroirea spicelor.Fuzarioza este una dintre cele mai rspndite i pgubitoare boli la cereale, cauznd n zonele favorabile pierderi de 10-20% din producie. Boala apare cu intensitate mare i n ara noastr reprezentnd o problem deosebit n producerea de smn sntoas. Adevarate epifitii cu aceast fuzarioza au fost nregistrate in anii 1970 i 1975, n multe zone de cultur a grului frecvena atacului ridicndu-se la 65-80%, urmat de o puternic sistavire a boabelor. n afar de gru, boala este frecvent i la porumb, orz i secar.Atacul se manifest diferit, n funcie de faza de vegetaie a grului. Plntuele bolnave se nglbenesc, se rsucesc i putrezesc nainte de rsrire, simptom frecvent cnd se folosesc semine infectate la semnat. Ca urmare, culturile de gru sunt rare, cu goluri multe i dau producii mici. n faza de infrire plantele sunt infectate la rdcin sau la colet datorit miceliului sau organelor de rezisten ale ciupercilor aflate n sol sau pe resturile de cereale din anul precedent. Cnd atacul apare mai trziu, aceasta se nnegrete la primul internod. Plantele bolnave se dezvolt slab, formnd spice deseori mici i sterile. Forma cea mai grav a bolii apare dupa inspicare (mai-iunie) pe spice care ramn mai mici dect cele sntoase i se albesc treptat. Iniial atacul este limitat la spiculee izolate dar n condiii favorabile cuprinde ntregul spic; acelai lucru se ntampl n cazul infeciilor timpurii. Pe timp umed i cald toate componentele spicului se acoper cu un nveli micelian de culoare alb-roz pe care se formeaz fructificaiile asexuate ale ciupercilor (sporodochii) sub forma unor pernie roz portocalii. Boabele provenite din spice puternic atacate sunt mici, zbrcite, albicioase cenuii, sau roz, mate, uoare cu facultatea germinativ i puterea de strbatere foarte sczute. Prin contact, boabele sntoase pot fi contaminate n timpul recoltrii. Pinea fabricat din fina cerealelor afectate de aceast boal are unele proprieti narcotice, fiind toxic pentru om i animale. Agentul patogen se numete Gibberella zeae, f.c. Fusarium roseum var. graminearum. Fuzarioza cerealelor este cauzat de trei varieti ale speciei Fusarium roseum : F. graminearum, F. culmorum i F.avenaceum. n condiiile rii noastre cea mai frecvent este var.graminearum.Agenii patogeni ai fuzariozei grului se rspndesc prin miceliu, conidii i ascospori, iar de la un an la altul se transmit prin seminele infectate, prin sol i prin resturile de plante bolnave. Speciile de Fusarium care produc fuzarioza spicelor de gru atac i celelalte organe ale plantei iar pn n prezent nu se cunosc soiuri rezistente la fuzarioz.Gravitatea atacului este mrit de reacia acid a solului, de umiditatea ntre 30-40 %. n solurile alcaline dezvoltarea ciupercii este mpiedicat mai ales dac temperaturile sunt sub 10 grade C sau peste 28 grade C. Umiditatea atmosferic ridicat i temperaturile de 20-26 grade C favorizeaz atacul fuzariozei pe spice i n acest caz, pierderile pot fi foarte mari. Excesul de azot este un factor favorizant al apariiei bolii. Prevenire i combatere. n solurile unde s-a manifestat aceast boal se recomand arturi adnci de var pentru ngroparea resturilor vegetale i evitarea apariiei samulastrei ce poate fi atacata i va constitui o surs de infecie pentru culturile semnate n toamn. n asolament nu trebuie introduse succesiv culturile de cereale pioase, deoarece va crete puterea de infecie a ciupercii din sol. Se cultiv gru pe parcele cu fertilitate ridicat i echilibrat n elemente nutritive. Mucegaiul de zpad (Fusarium nivale). Este observabil primvara dup topirea zpezii sub forma unui miceliu fin alb-rozaliu. Atac n form de vetre. Plantele infectate din interiorul vetrelor ramn mici, culcate la pmnt. Ca evoluie, acestea mai nti albesc, apoi se brunific i putrezesc. Infecia de la un an la altul se transmite prin smn dar i prin sol, sol care la rndul su este infectat de ctre resturile de miristi. Pe aceste resturi boala triete saprofit. Se pot forma i forme de rezisten sub denumirea de clamidospori. Ca factori care favorizeaz mucegaiul de zpad putem enumera vremea umed i temperaturi relativ sczute, de regul ntre 5 15oC. Persistena ndelungat a stratului de zpad favorizeaz dezvoltarea patogenului.Combatere:

Preventiv:

buna ncorporare a resturilor organice. Utilizarea unei semine sntoase, obinut din loturi oficiale de nmulire i verificat de specialiti. ngraarea cu azot n primvar la momentul indicat de specialitii notri.

Curativ:

Tratamente prin bituire care reduc semnificativ infecia n timpul germinaiei. Utilizarea strobilurinelor pe vegetaie la frunze i spice n dozele omologate.

CAP. III. Metode de combatere a polurii biologice cu fungi din genul Fusarium

Reducerea coninutului de micotoxine se realizeaz prin metode fizice, chimice, microbiologice, biotehnologii etc. Detoxifierea efectiv a micotoxinelor prezente n produsele alimentare depinde de natura alimentului, condiiile de mediu (umiditate, temperatur, tipul de micotoxin, existena unor legturi ntre micotoxin i componentele alimentului).

Reducerea toxicitii este realizat, de obicei, prin eliminarea surselor de contaminare a produselor alimentare sau prin inactivarea toxinelor prezente prin mijloace fizice, chimice sau biologice. Legislaia Uniunii Europene nu permite aplicarea metodelor chimice de detoxifiere pentru furaje i produsele alimentare. n conformitate cu reglementrile FAO/OMS, procesele de decontaminare n vederea reducerii impactului toxicologic i economic al prezenei micotoxinelor n alimente, urmresc:

s distrug, s inactiveze sau s ndeprteze micotoxinele; s nu produc sau s nu conduc la apariia unor reziduuri toxice, mutagene sau carcinogene n produsele supuse tratamentului decontaminant; s nu modifice proprietile senzoriale ale alimentului; s asigure distrugerea sporilor fungici i a miceliilor care, n condiii favorabile ar putea biosintetiza micotoxine; s fie accesibile tehnic i economic. Reducerea aportului de micotoxine pentru organismul uman i animal, prin ingerare de alimente contaminate se poate realiza prin: limitarea coninutului de micotoxine n furaje i produse alimentare; inactivarea (reducerea toxicitii) acestora n organismul uman sau animal.

Metode fizice

Utilizarea metodelor chimice pentru reducereaconcentraiilor micotoxinelor n produse alimentare este limitat prin efectele negative asupra calitii alimentelor. De aceea sunt studiate i aplicate metodele fizice care prezint avantajul c nu afecteaz calitatea produselor alimentare sau a furajelor supuse tratamentelor. n cazul cerealelor i seminelor oleaginoase se pot aplica metodele fizice: separarea boabelor afectate, splarea, mcinarea, extracia cu solveni.

Separarea boabelor afectate

Separarea boabelor afectate (strivite, decolorate, mucegite) contribuie n mare msur la reducerea coninutului n micotoxine. Separarea sepoate realiza manual, mecanic sau prin mijloace electronice.Splarea boabelor este o metod simpl de reducere a coninutului n micotoxine produse de Fusarium (DON, ZEN, fumonisine) din boabele de porumb, orz. Ca lichide de splare pot fi utilizate apa distilat sau soluii de carbonat de sodiu. Spre exemplu, splarea seminelor de orz, de trei ori, cu ap distilat, reduce coninutul n dioxinivelanol cu 65 69% . Aceast metod nu se recomand n cazul produselor care urmeaz s fie mcinate, deoarece uscarea la parametrii optima pentru mcinare este prea costisitoare. n cazul merelor, splarea asigur transferul micotoxinelor din produs n apa de splare; astfel, concentraia n patulin poate fi redus de la 920 la 190 ng/g McinareaMcinarea este o metod prin care se poate reduce coninutul cerealelor n micotoxine. Distribuia toxinelor n diferite zone ale bobului permite obinerea, n timpul mcinrii, a unor fraciuni cu coninut mai redus de micotoxine. Experimental, s-a constatat c OTA produs de P. verrucosum n gru trece n fina alb n procent de 66%; n fina cu grad de extracie mai mic. Extracia cu solveni

Diferii solveni sau amestecuri de solveni au capacitatea de a dizolva i extrage micotoxinele din produse alimentare (arahide, semine de bumbac): aceton, soluie 90% n ap; etanol 95%; izopropanol, soluie 80% n ap; hexan - metanol; metanol-ap; acetonitril-ap; hexan-etanol-ap; aceton-hexan-ap etc. Inconvenientul acestei metode const, pe lng costurile ridicate, n extracia simultan a unor componente din aliment, cu scderea valorii biologice a acestuia. Iradierea alimentelor

Tratamentul cu radiaii ionizante (X, gama), aplicat iniial pentru decontaminarea fungic a produselor alimentare n depozite a fost extins i pentru degradarea micotoxinelor prezente n alimente. Inactivarea micotoxinelor prin gamairadiere este influenat de doza de radiaii, tipul de aliment i natura micotoxinei. Coninutul n ap al alimentului, prin radicalii liberi formai n timpul iradierii, reprezint un factor decisiv n degradarea moleculelor de micotoxine.

Folosirea acizilor

Prin utilizarea unei soluii de 10% HCl sau CH3-COOH, urmat de neutralizare, se elimin o mare parte din micotoxine din produs. Prin tratarea cu Cl2 i SO2 se distruge pn la 90% din coninutul iniial de micotoxine, dar produsul devine necomestibil. Tratarea cu bazen mediu alcalin se elimin aciunea toxic a aflatoxinelor, ca urmare a deschiderii ciclului lactonic. Metoda aplicat industrial este tratarea cu amoniac, care reduce coninutul de aflatoxine cu 96,4 97-6% . Prelucarea cu ap oxigenat. Aceasta este una din metodele cele mai eficiente, utilizat n special la fabricarea derivatelor proteice. Tratarea finii de arahide la pH 9,5, n timp de 30 minute la 80 C, cu adaos de ap oxigenat asigur o detoxifiere complet. S-a stabilit ca 0,5 ml de ap 20 oxigenat 6% oxideaz i inactiveaz 10 g aflatoxin, fr ca fina s capete gust i miros neplcut, ca n cazul altor tratamente chimice. Prelucrarea microbiologicS-au cutat microorganisme care pot consuma microtoxinele. Dup testarea n scop a peste 1000 de diferite tipuri de microorganisme (drojdii, mucegaiuri, bacterii) s-a constatat ca Flavobacterium auranticum poate s transforme aflatoxinele n produse netoxice.3.1. Preocupri privind limitarea ptrunderii micotoxinelor n lanul alimentar

Transformarea unor produse alimentare n alimente care ajung pe masa consumatorului (mai ales cerealele) trebuie s urmreasc aplicarea unor tehnologii de procesare care s permit diminuarea aportului de micotoxine pentru organism. Pentru aceasta este important cunoaterea prezenei diferitelor micotoxine n fraciunile obinute prin mcinare i utilizarea ulterioar a acestora n hrana omului sau animalelor. n general, grul utilizat pentru fabricarea pinii i pentru produse extrudate are un coninut de OTA de 10 50 ppb; la prepararea pinii negre, ochratoxina A (OTA) se regsete n produsul finit n proporie de 40 50% din concentraia iniial; restul rmne n tre.

n pinea alb, procentul de OTA este de numai 20 30% din coninutul n micotoxin al bobului. Aadar, tra conine cea mai mare parte din OTA; n condiiile n care, tra este utilizat n alimentaia omului pentru diferite bio-alimente, n lanul alimentar ptrund produse cu concentraii crescute de micotoxin. La fel, deoxinivalenolul persist n proporie de pn la 50% n produsele obinute prin procesarea porumbului; extrudarea termic a porumbului scade coninutul n dioxinivelanol al produsului finit. Prin mcinarea uscat a boabelor de porumb coninutul n micotoxine al finii scade cu pn la 80 90%; cea mai mare parte a toxinelor se concentreaz n germeni i n tre. Mcinarea umed concentreaz micotoxinele n fraciunea glutenic. Zearalenona existent n gru este prezent n proporie de 60% n pine i de 50% n pastele finoase obinute din fina contaminat. Prezena zearalenolilor n bere confirm metabolizarea zearalenonei de ctre drojdii n timpul procesului de fermentaie.

Aceste date succinte privind prezena micotoxinelor n lanul alimentar confirm o dat n plus c procesarea produselor alimentare, de la mcinatul cerealelor i pn la etapele finale ale procesului culinar nu asigur o reducere suficient a contaminrii; i de aceast dat se dovedete c cel mai uor este s se previn contaminarea cu micotoxine n etapele iniiale ale lanului alimentar.

CAP. IV. Concluzii

Sigurana alimentelor nu poate deveni un fapt real dect dac ea constituie o responsabilitate a tuturor celor implicai n domeniul alimentar, de la profesioniti la consumatori. De-a lungul lanului alimentar, sunt implementate diverse proceduri i mecanisme de control, care se asigur ca alimentele care ajung pe masa consumatorului sunt comestibile i c riscul contaminrii este redus la minim, n aa fel nct populaia s fie mai sntoas n urma beneficiilor aduse de alimente sigure i sntoase. Totui, riscul zero n alimente nu exist i trebuie s fim contieni de faptul c cea mai bun legislaie i cele mai bune sisteme de control nu ne pot proteja ntru totul mpotriva celor care au intenii rele.

Limitele de la care micotoxinele devin periculoase sunt de ordinul microgramelor sau nanogramelor pe kilogram corp pe zi, n funcie de tipul toxinei. Dac organismul uman primete mai mult dect att, ceea ce la noi se ntmpl zilnic, micotoxinele atac materialul genetic, fcnd posibil apariia cancerului, n special la ficat. De asemenea poate determina apariia malformaiilor la nounscui. Cei mai afectai sunt btrnii, copiii, femeile nsrcinate i persoanele bolnave.

Cel mai bun mod n care putem s punem n practic sigurana alimentelor este sa fim bine informai referitor la principiile de baz ale producerii alimentelor i a tratrii lor sigure la noi acas.

Bibliografie

Dancea Zoe, M. Popa, Maria V. Morar, A. Macri, I. Mihalca, I. Buda, Cercetari privitoare la valoarea nutritiva corelata cu incarcatura micotica a porumbului provenit din zona Timis-Arad, Rev. Med Vet, vol.13, 3-4/2003, pp 395, ISSN 1220-3173; Aura Sara, Septimu BORBIL. Miceti si micotoxine. Ed. Risoprint, 2007 www.food-info.net ; www.bercamihai.ro/images/carti/Micotoxine.pdf http://www.vetonline.ro/micotoxine.html http://www.food-info.net/ro/qa/mycotoxins.htm http://www.pasteur.ro/Predeal/Impact%20micotoxine.pdf http://studiamsu.eu/wp-content/uploads/13.-p.80-85.pdf18