12_14_35_35Dragomirescu_2011

7/26/2019 12_14_35_35Dragomirescu_2011

http://slidepdf.com/reader/full/12143535dragomirescu2011 1/9

DE LA MIŞCARE ŞI LOCALIZARE LA ASPECT.CÂTEVA SITUAŢII DE GRAMATICALIZARE

ADINA DRAGOMIRESCU

Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan − Al. Rosetti” Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti

1. PremiseRomâna, ca şi numeroase alte limbi, cunoaşte procesul de gramaticalizare prin care

verbe de mişcare şi de localizare au devenit operatori aspectuali.Limbile romanice sunt exemplul tipic de gramaticalizare a termenilor spaţiali ca mărci

temporale; în latina clasică nu existau construcţii perifrastice cu verbe de mişcare spaţială;limbile romanice au dezvoltat astfel de perifraze cu verbe corespunzătoare sensurilor !a veni",!a pleca", !a merge"# pentru a exprima trecutul sau viitorul $tolova %&&'( )*+#(

)#Limba recut -iitor franceză venir + de + infinitiv

aller + infinitiv sec. )+)/#

aller + infinitiv

spaniolă venir + de + infinitiv calc dupăfranceză#

ir + a + infinitiv

portug0eză vir + de + infinitiv ir + a/para + infinitiv

andar + para + infinitiv

catalană anar + infinitiv ir + a + infinitiv sub influenţaspaniolei#

occitană venir + de + infinitiv

anar + infinitiv

anar + infinitiv

galiciană venir + de + infinitiv andar + a/para + infinitiv

retoromană unele varietăţi# vegnir + a(d) + infinitiv

italiană venire + de + infinitiv sec. )1,calc după franceză#

$tolova %&&'( )*/# observă că dezvoltarea romanică mişcare > tim reprezintă otendinţă universală; limbile romanice nu au însă un comportament unitar( grupul format dinspaniolă, franceză, portug0eză, catalană, galiciană, occitană, retoromană a dezvoltat măcar unadintre aceste structuri, în timp ce grupul format din italiană, română şi sardă, nu.

Româna nu are deci auxiliare de timp gramaticalizate din verbe de mişcare2localizare,dar are operatori aspectuali; dintre verbele de aspect înregistrate de 3anea %&&1( +'/# aa!unge la, a se auca de, a se da la"#n, a se lăsa de, a se lua de, a se ori din, a $se% orni e, a

rinde a"să, a se une e, a urma ma4oritatea au un sens paralel locativ fiind însoţite adeseaşi de prepoziţii locative#, sens care se presupune că a stat la baza valorii aspectuale.

)

7/26/2019 12_14_35_35Dragomirescu_2011


5n această prezentare voi discuta despre gramaticalizarea verbelor demişcare2localizare 2.#, şi despre două ilustrări ale acestui tip de gramaticalizare, stă $să% 3.# şi

se une e# 4.#, pentru a a4unge la câteva concluzii 5.#.

2. Verbele de mişcare/localizare şi gramaticalizarea6xistă o vastă bibliografie despre gramaticalizarea verbelor de mişcare2localizare, din

care am extras câteva idei importante pentru cercetarea de faţă.7 $e gramaticalizează construcţiile care au un grad mare de generalitate, în care verbul

este lipsit de specific lexical în diverse limbi, corespondentele verbelor a veni, a leca, amerge, a urma# 89bee, :erins, :agliua )**+( '#. 5n acelaşi sens, Lansari %&&'( %+'%+<#observă că, în franceză şi în engleză, aller şi go din &e going to# nu exprimă numai deplasarea,ci sunt polisemantice( cele două verbe sunt transcategoriale timp aspect modalitate# şi autrecut printr=un proces de gramaticalizare multiplă.

7 89bee, :erins, :agliua )**+( ))# au observat că, în multe limbi, construcţiile cuverbe de mişcare sunt surse pentru marcarea viitorului, a trecutului şi a imperfectivului.>bservaţia apare şi la ?eine şi @uteva %&&%( <*, /A, /1#( există un fenomen general, prin careverbele desemnând mişcarea sau localizarea se gramaticalizează ca auxiliare de timp şi deaspect &egin, come to, do, go to, 'inis(, leave, ut #.

7 ransformarea unei sub#clase semantice de verbe în unităţi funcţionale de acelaşitip formează un lan) de gramaticali*are. :rintre lanţurile de gramaticalizare care apar în limbidiferite tipologic, geografic şi genetic se numără şi gramaticalizarea construcţiilor conţinândverbe de mişcare în mărci temporale şi aspectuale Bicolle %&&/( +1#.

7 6xistă o relaţie semantic=conceptuală între spaţiu şi timp, care permite acest tip degramaticalizare. 3işcarea în spaţiu presupune şi mişcare în timp, deci nu e nevoie să

presupunem un transfer metaforic 89bee, :erins, :agliua )**+( %<*#. > expresie care

înseamnă că agentul este localizat spaţial într=o activitate înseamnă şi că agentul este situattemporal în acea activitate; de la început, construcţia are atât sens spaţial, cât şi temporal89bee, :erins, :agliua )**+( )*)#.

3. Stă (să)5n această secţiune, voi încerca să explic gramaticalizarea verbului de localizare a sta

ca operator aspectual, în construcţii2predicate complexe de tipul stă să cadă. 5n limba actuală,operatorul aspectual apare frecvent la prezent, dar este acceptat şi imperfectul, mai ales fărăreduplicare sta să louă, +stătea să louă#. $pre deosebire de limba vec0e, în care

posibilităţile de construcţie erau mai variate, în limba actuală, operatorul poate fi urmat numaide un con4unctiv.

Crmărind definiţia din DLR, se constată că verbul a sta este polisemantic, îndeplinind

deci condiţia de gramaticalizare a lipsei specificului lexical; cu valoare aspectuală esteînregistrat în două ipostaze(7 Edespre fiinţe# a se întrerupe dintr=o mişcare începută sau dintr=o acţiune, dintr=o

activitate etc. în curs; a nu mai continua; a conteni, a se curma, a înceta, a se opri, a se potoliF;această valoare este foarte apropiată de cea de bază a verbului a sta

primele atestări ale acestei valori sunt pe tiparul a sta G infinitiv lung cu de(

%# Adună Iosi' 'ără măsură multă -ine... re at-ta cum de-a numărătoarea stătură că nul utea număra. :>, )++2)1, în DLR, s.v. sta#

%

7/26/2019 12_14_35_35Dragomirescu_2011


A# /umai c-t grăi acesta cuv-nt, #ndată carele cum era, aşea se a'lară şi stătură HîngeriiI de-acădearea. -arlaam, J. A/*, în DLR, s.v. sta#

abia în secolul al KK=lea este atestat şi tiparul sta G supin(

+# ra'ul cel mult din ietre carele să ricinuieşte din necontenitul um&let al caleştilor, cutoate că nu stau din udat şi măturat Molescu, 5. %A, în DLR, s.v. sta#'# Nu mai sta din pocnit cu &iciul. Jreangă, >. %/1#

7 Edespre fiinţe, mai ales despre oameni sau despre aştri, fenomene, procese etc.naturale ori despre timp, anotimpuri etc. sau, p. ext., despre obiecte apte de a=şi sc0imba starea,

poziţia etc.; urmat de un verb la con4unctiv sau, mai rar, la infinitiv# N fi pe punctul de a... a figata să...F(

<# 0arele va muta (otarul cu utearia sa, stnd cu arme să !acă război" acesta săi dia certare re tru. :rav. +&, în DLR, s.v. sta#/# 1uăr-ndusă HfranţuzulI de at-)i ani de tot &ătaie sta să s-#mpace. Beculce, L. %//, înDLR, s.v. sta#1# Sta s-apună soarele duă ori*on c-nd vestea că a!utorul aştetat a sosit vărsă serareai*&-ndei. 8ălcescu, 3.-. )%&, în DLR, s.v. sta#*# Amar #mi !ălii atria ce stam să părăsesc. Jodru=Drăguşanu, J. A, în DLR, s.v. sta#)&# 2atăl lui stă să moară şi el era ricina. ap. DRM, în DLR, s.v. sta#))# 1t-nca stă să se prăvale 3n răastia mărea)ă. 6minescu, >. ., '+, în DLR, s.v. sta#)%# 0-nd vremea stă aroae să se desprimăvăreze , lugarul #ncee să se #ngri!ească de celetre&uincioase. :amfile, N.R. +<, în DLR, s.v. sta#.

5n cele două construcţii aspectuale, verbul a sta nu este în egală măsură gramaticalizat.

5n prima ipostază Ea se opri dinF#, verbul îşi păstrează mai puternic atât caracteristicilesemantice, cât şi trăsăturile morfosintactice, fiind posibilă apariţia sa la orice persoană şi laorice mod şi timp, urmat de un supin verbal sau de un substantiv am stat din măturat,

stătuseşi din trea&ă, ve)i 'i stat din măturat etc.#. 5n cea de=a doua construcţie Ea fi pe punctulde a, a fi gata săF#, pe care o voi analiza sub aspectul gramaticalizării, verbul a sta apare, aşacum am menţionat mai sus, adesea la prezent şi rar la imperfect, mai ales la persoana )singular şi la persoana a A=a, fiind urmat, în limba actuală, numai de con4unctiv stau să lec,

soarele sta să aună#.poteza propusă aici, care confirmă ideea că nu unităţile lexico=gramaticale în sine, ci

anumite construcţii se gramaticalizează, este că cea de=a doua valoare aspectuală, adicăipostaza în care a sta este cel mai gramaticalizat s=a dezvoltat din construcţii de tipul sta +

gata + verb la cn!"nctiv #a" la infinitiv. 5n corpusul cercetat, în ma4oritatea construcţiilor încare a sta are valoare aspectuală, fiind urmat de con4unctiv sau de infinitiv, apare şi ad4ectivul

gata, al cărui sens a fost încorporat de verbul a sta a sta gata să"de a... > a sta să"$de%a...#.endinţa generală de înlocuire de infinitivului cu con4unctivul se reflectă în eliminarea, înlimba actuală, a infinitivului din acest tipar încă viu în secolul al KK=lea %&#%A##.

)A# 2u iai dati de mainte 4răastea dem&răcăminte, şi stă gata să te-asculte. Dosoftei, 4saltirea #n versuri, )</A#)+# 5er&anvodă 'ăcusă gătire mare de oşti #n 6ara 7untenească, şi 'ăcusă c-teva vasă, şeici,la Argeş, cu *a(ar8, de sta gata să să scoboare e 9unăre. Beculce, Letoise)ul, )<+%#

A

7/26/2019 12_14_35_35Dragomirescu_2011


)'# 9eci, reaedele şi gra&nicul agiutoriu, nemicşur-nd ruga şi lacrămile 'emeii $...%, şi sta gata şi deregătorii ă(arelor cu vinul, să !eace minune mare de la " 9umned*ău, ca cu

r-nd*ul la 9aniil #n groaa leilor. Dosoftei, :ia)a şi etreacerea svin)ilor, )<1%#)<# 5i c-nd iaste m#nios de sudălmile $...%, stă gata să !acă asura lor răslătire, să arunceasura lor trăsnetele urgiei sale, săi iar*ă de e toată 'a)a ăm-ntului. 0ronica anonimă a

7oldovei, ;<<;−;=?#)/# Acuma mă ducu la otar, să aştetu, căndu va eşi /iam)u #n )ară, să esu şi eu de locu, ca

săm tragu orci a'ară, că /iam)u stă gata să iasă , numai are *ă&avă entru @strovu, că nu otu &ate, entru *ăadă, că este mare aicia. orga, 1crisori de &oieri şi negustori, )/11#)1# 5i aşa *ic-nd, sta gata cu cu)itul #n m-nă ca săl #mplnte #n ietul 9esincăi, care ereaat-ta de uimită entru această năaste, #nc-t nu utea grăi nici măcar o vor&ă. alima, trad.. M0erasim Mor4an, )1A1#)*# @ricum sar #nt-mla, marea stă gata să ne #ng$ită. Nlecsandri, 0ălătorie #n A'rica,)1<*)1/+#%&# Al&ert iralC aşe*ă cele două tunuri, ce redo&-ndise de la turci, #ntro &ună o*i)ie şi stă

gata a trăsni e duşman de ar #ndră*ni a trece odul. 8ălcescu, Rom-nii sut 7i(ai:oievod :itea*ul, )1+/#%)# declar-nd #n s'-rşit că el stă gata a trimite #n Ardeal e so)ia şi e 'iul său 8ălcescu,

Rom-nii sut 7i(ai:oievod :itea*ul, )1+/#%%# Dl stă gata a răsplăti 'iecăruia duă meritele sale. 8ălcescu, Rom-nii sut 7i(ai:oievod :itea*ul, )1+/#%A# 2urcul stă gata a pre!ace um&ra )ărilor #n aşal-curi. Russo, Amintiri, )1''#.

deea că gramaticalizarea nu afectează o unitate lexicală în sine, ci o unitate lexicalăîntr=un anumit context apare frecvent în bibliografie, cu referire la diverse limbi.

?opper şi raugott %&&A( 1/# comentează în mod similar gramaticalizarea secvenţei&e going to ca marcă de viitor( nu go s=a gramaticalizat, ci &e going to, probabil numai în

contexte strict locale, de tipul &e going to in order to : contiguitatea cu to trebuie să fi fost unfactor foarte important în dezvoltarea sensului de viitor. ot ?opper şi raugott %&&A( *&#oferă şi o explicaţie pragmatică a fenomenului( semanticizarea unor inferenţe conversaţionale aavut un rol important în dezvoltarea lui &e going to ca marcă de viitor. 5n spri4inul aceleiaşiidei, Bicolle %&&/( %/# arată că anumite inferenţe asociate în mod frecvent cu utilizarea uneiexpresii în curs de gramaticalizare se convenţionalizează şi expresia îşi pierde trăsăturilesemantice, generalizându=se; sc0ema acestui proces este următoarea(

%+# sc0imbarea utilizării O sc0imbarea sensului O sc0imbarea formeipragmatic# semantic# sintactic şi fonologic#

?eine şi @uteva %&&%( /1# comentează, pentru limba la0u, o situaţie asemănătoare cu

cea din română verbul l8 !a veni" s=a transformat în marcă de aspect proximativ, în structuriale căror corespondente sunt stă să louă, stă să moară şi în tc0ien ra0n, verbul gi !a veni"induce sensul !a fi pe punctul de aPF.

?eine şi @uteva %&&%( %1&%1%# înregistrează diverse tipuri de gramaticalizare în careapar corespondentele verbului stand !sta"( bg. sto!a a devenit marcă continuativă; lat. stare adevenit în italiană operator progresiv stare#( 0osa stai a leggere+ lat. stare a devenit înspaniolă auxiliar durativ estar #( Dst8 assando lat. stare a devenit copulă în franceză Etre# şiîn spaniolă şi portug0eză estar #.

6xistă deci două tipuri de gramaticalizare în care sunt implicate corespondenteleverbului a sta în diverse limbi primul specific şi românei# este parte a unui proces maigeneral, în care verbele de localizare corespondentele lui !sit", !stand", !lie"# s=au

+

7/26/2019 12_14_35_35Dragomirescu_2011


gramaticalizat ca mărci continuative sau ca alte mărci aspectuale, iar al doilea, a procesului prin care verbele de localizare au devenit copule.

4. Se pune (pe)Ja şi a sta, a $se% une este un verb polisemantic, ceea ce favorizează

gramaticalizarea. A se une aspectual este înregistrat de Muţu Romalo %&&' H)*<)I( )1/# în mai multe

tipare.

7 A se une G con4unctiv(

%'# 9uă ce se arindea oai)ul şi tata se punea să mănnce. Jreangă, aud Muţu Romalo%&&' H)*<)I( )1/#%<# Se puse deci să se odi$nească. :op Reteganul, aud Muţu Romalo %&&' H)*<)I( )1/#.

7 A se une G infinitiv, construcţie rară(

%/# Făcu un 'oc mare şi se puse a se odi$ni. spirescu, aud Muţu Romalo %&&' H)*<)I( )1/#.

7 A se une G supin(

%1# 9e vreme ce ne-am pus pe povestit am să vă sun şi eu o anecdotă. Nlecsandri, aud Muţu Romalo %&&' H)*<)I( )1/#%*# 5i ne punem" dragă 9oamne, la #nvă%at. Jreangă, aud Muţu Romalo %&&' H)*<)I( )1/#.

$ A se une G de $şi% G verb la acelaşi mod şi timp(

A&# 5i aceea s-au pus de o au dres şi o au gri!it de tot. R. Mreceanu, aud Muţu Romalo %&&'H)*<)I( )1/#A)# 9omnul, duă ce omor# e ădurar, se puse şi bătu şi e muierea lui. :op Reteganul,aud Muţu Romalo %&&' H)*<)I( )1/#.

7 A se une G substantiv(

A%# &ă pusei pe gnduri . Nlecsandri, aud Muţu Romalo %&&' H)*<)I( )1/#.

Jontextele în care a $se% une a trecut de la valoarea de mişcare la cea aspectuală par afi cele de sub %'#%/#, AA#A1#, în care verbul a se une este ambiguu, oscilând întreinterpretarea ca verb de mişcare Ea se aşeza într=un anumit locF# şi cea ca operator aspectualEa începe să...F#, subordonatul acestuia are valoare finală Ea se pune într=un anumit loc ca săînceapă să# privească, citească, scrieF#(

AA# 3şi 'ăcu sr-ncenele şişi unse o&ra*ul cu unsoare şişi nete*i caul 'rumos şi să puse de priviia dintro 'ereastră. 3nvă)ăturile lui /eagoe Basara&#A+# 5i de !eale nice dănăoară nu să pune să şadză re creangă vearde, ce tot re uscată, şialtă so)ie nu mai cearcă. -arlaam, 0a*ania, )<+A#A'# 2atăl meu era neot vitea*ului 1'armă4eatră, care avea o&icei c-nd se punea la masă să#ng$ită mai #ntăi şeteot &olovani. Begruzzi, /egru e al&, )1+%#A<# Andrei luă &reviarul #n m-nă, se puse a ceti la lumina lunii ceasurile canonice. 8ălcescu,

Rom-nii sut 7i(ai:oievod :itea*ul, )1+/#

'

7/26/2019 12_14_35_35Dragomirescu_2011


A/# Dcelen)a 1a mă rimi cu multă ama&ilitate şi se puse a citi scrisoarea cei adusesem dela rin)ul 0u*a. Nlecsandri, Dtract din istoria misiilor mele olitice, )1'*#

A1# Dl merse #ncet la 'ereastră şi se puse a privi #n Cde4arc. Nlecsandri, Dtract din istoriamisiilor mele olitice, )1'*#A*# G(eorg(e luă o coală de (-rtie şi se puse a scrie acea scrisoare comlicată. Qilimon,0iocoii vec(i şi noi, )1<A#.

5n corpusul de limbă vec0e cercetat, am înregistrat destul de puţine apariţii ale verbuluia $se% une cu valoare aspectuală, prin raportare la apariţiile foarte numeroase ale acestui verbcu alte valori. iparele sunt cele înregistrate de Muţu Romalo )*<)# pentru limba actuală, însăcu diferenţe mari de frecvenţă(

7 A se une G infinitiv, tiparul cel mai frecvent(

+&# @ damă se puse a citi ilu*iile ierdute a dlui :... A... @ogălniceanu, Ilu*ii ierdute, )1+)#+)# 0angrena era o&ştească şi 7uru* #nsuşi, tremur-nd, se puse a cerceta ricina uneiasemene de*organi*a)ii şi coru)ii. Nlecsandri, 2rei *ile din istoria 7oldaviei, )1++#+%# Dl se puse atunci aşi aduna oastea şi aşi regăti eedi)ia ce avea #n g-nd. 8ălcescu,

Rom-nii sut 7i(ai:oievod :itea*ul, )1+/#+A# 3ndată 7i(ai se puse a-şi #ntocmi oştile de &ătălie. 8ălcescu, Rom-nii sut 7i(ai:oievod :itea*ul, )1+/#++# 5i vocea)i tremur-ndă se puse a cnta / Un c-nt de armonie se au*i#n tăcere onescu,0-nturi intime, )1'+#+'# 4e !udecători ce radă 9e te-i pune-a biciui , Intru eu cu ei #n s'adă, 5i de d#nşii dacăi

scri /u)i dau voie a tiări. $ion, 4oe*ii, )1'/#+<# 0ontele se puse a gndi. Nlecsandri, Dtract din istoria misiilor mele olitice, )1'*#+/# 9uă aceea sărută scrisoarea şi, &ăg-ndo #n s-n " se puse a e'amina cu mai multă aten)ie

'igura lui 9inu 4ăturică. Qilimon, 0iocoii vec(i şi noi, )1<A#+1# Atunci 9um&ravă se puse ai urmări , suăr-ndui din c-nd #n c-nd rin !ucăria unor miciatacuri de avantgardă. ?asdeu, Ioan vodă cel 0umlit, )1<'#+*# 3ndată el scoase de su& icioare o tor&ă lină de cărnuri 'rite şi se puse a le introduce #n

gura lui. Nlecsandri, 4roser 7HrimHe, )1/)#'&# Angel se pune a studia arii ara&e şi a le eecuta e cornet. Nlecsandri, 0ălătorie #n

A'rica, )1<*)1/+#')# 4ierdut ast'el, noatea, e locuri necunoscute, t-nărul călător se puse a gndi la )ărilecivili*ate. Nlecsandri, 7argărita, )11&#'%# Aoi el se puse a se primbla dea lungul camerei, g-ndind la vi*ita ce avea să 'acă

7argăritei. Nlecsandri, 7argărita, )11&#.

5n exemplul 'A#, apariţia lui de este o urmă a sensului final al infinitivului Ese puse

ca să sfârşească podulF#(

'A# 1inan4aşa se puse cu multă silin)ă şi #n'ocare de a s!rşi odul. 8ălcescu, Rom-nii sut 7i(ai:oievod :itea*ul, )1+/#.

7 A se une G substantiv(

'+# Iată dar că #ntro duminică, oile aste ierdute − recum el le numea − se pun de pndă.Begruzzi, /egru e al&, )1A*#''# &oară acelui soldat coi'ul din m#nă, 'ără al răni nici e d#nsul, nici e cal, care #ndatăse puse pe !ugă. 8ălcescu, Rom-nii sut 7i(ai:oievod :itea*ul, )1+/#

<

7/26/2019 12_14_35_35Dragomirescu_2011


'<# 0aii noştri, au*ind acel troot, mişcă urec(ile, rind *ă&ala #n din)i şi se pun pe !ugă...Nlecsandri, 2anger şi 7aroc, )1'A#

'/# 9in *iua aceea 4ăturică se puse pe #nvă%ătură cu o silin)ă etraordinară. Qilimon,0iocoii vec(i şi noi, )1<A#'1# 9eci, pe lucru mă pusei 5i 'ăc-ndu)i astean riă, iatămăJ Dulfu, Isrăvile lui 4ăcală,)1*+#.

5n exemplul '*#, coordonarea cu un alt operator aspectual a #ncee# este dovada că a se une e este gramaticalizat(

'*# Da se puse pe gnduri şi #ncepu a plnge , c-nd deodată au*i duă *ăla* un glas străin.Nlecsandri, Istoria unui gal&en, )1++#.

7 A se une G de K verb la acelaşi mod şi timp este tiparul în care valoarea finală a

termenului subordonat verbului a se une este cel mai bine păstrată Ese puse ca să arateF, Ese pun ca să pustiascăF, Ese pun ca să ucidăF, Ese punea ca să ucidăF#, iar a se une e îşi păstrează cel mai bine autonomia sintactică(

<&# I&ra(im4aşaM se puse de arătă sultanului că ricina entru care oştile se adună #ncet şimerg cu greu către (otar nu este, duă cum se *ice, căci lor le teamă a merge #motrivarom-nilor, dar căci ele urăsc e Fer(at4aşa şi nu vor a se &ate sut d-nsul cu duşmanul.8ălcescu, Rom-nii sut 7i(ai:oievod :itea*ul, )1+/#<)# Aoi, mai uninduse al)ii cu d-nşii, se pun de pustiesc )ara. 8ălcescu, Rom-nii sut

7i(ai:oievod :itea*ul, )1+/#<%# Rom-nii, cre*-nd aşi asigura li&ertatea şi a stinge aristocra)ia, se punea de ucidea laaristocra)i şi ustia acareturile lor. B. 8ălcescu, Rom-nii sut 7i(ai:oievod :itea*ul, )1+/#.

7 A se une G con4unctiv(

<A# 0-)i se pun să !ugă nu sca de morm-nt. D. 8olintineanu, 0le!anii, )1'*#<+# 1atan r-n!ind se pune 0u omă să-ncunune 0umlita ur-ciune. ?asdeu, 0omlotul &u&ei, )1<*#.

7 A se une G supin verbal#(

<'# A!ung-nd acasă, t-nărul, #m&ătat de delirul dragostei, se puse pe scris răvaşe de amor.Nlecsandri, Istoria unui gal&en, )1++#<<# 2oderică, vr-nd să cerce uterea căr)ilor, c(emă re vatavul şi se puse la ucat stos.Begruzzi, 2oderică, )1++#.

5n limba actuală, posibilităţile de construcţie a operatorului aspectual a se une suntlimitate, în general, la construcţia cu supinul se une e l-ns#, cu con4unctivul se une să

scrie# şi cu un substantiv precedat de prepoziţie se une e trea&ă#. $pre deosebire de a sta$să%, a se une poate apărea la toate persoanele şi la diverse moduri şi timpuri mă uneam etrea&ă, va)i us e l-ns, să ne unem să scriem etc.#.

5. oncluzii 7 Mramaticalizarea verbelor a sta şi a $se% une ca operatori aspectuali se înscrie

într=un proces lingvistic general( în multe limbi, verbele de mişcare şi de localizare s=augramaticalizat ca mărci temporale şi aspectuale.

/

7/26/2019 12_14_35_35Dragomirescu_2011


7 Qolosind ideea recurentă în bibliografie că gramaticalizarea afectează anumiteconstrucţii, şi nu anumite unităţi lexicale independente, am încercat să arăt că structura stă

gata să lece, în care a sta avea iniţial sens pur locativ este la baza construcţiei aspectuale stă să lece, în care a sta a pierdut sensul pur locativ şi a încorporat semantica ad4ectivului gata.

7 6xemplele identificate în limba vec0e m=au condus către ideea că gramaticalizareaverbului a se une ca operator aspectual s=a produs în contexte în care avea sens de mişcare Ease aşezaF# şi era urmat de un subordonat cu sens final, care descria o activitate în care subiectultrebuie să ocupe o anumită poziţie în spaţiu sa us $ca să #nceaă% să măn-nce Es=a aşezatca să înceapă să# mănânceF; a se une să rivească"să citească"să scrie#; construcţia s=aextins apoi şi la alte tipuri de verbe, cu sens mai abstract, în care poziţia subiectului nu esteimportantă a se une să c-nte"să se g-ndească etc.#.

7 Nmbele tipare aveau în limba vec0e posibilităţi de construcţie mai variate; în limbaactuală, structura a sta să... limitată la persoanele ) singular şi a A=a, în care operatorul a staeste la prezent şi, rar, la imperfect, iar subordonatul său este la con4unctiv# este maigramaticalizată decât a se une... posibilă la toate persoanele, în care operatorul a se une

poate apărea la diverse moduri şi timpuri, iar subordonatul său poate fi supin, con4unctiv,substantiv#.

7 Nmbele tipare au pierdut, în timp, posibilitatea de a se construi cu infinitivul.7 Ntât a sta cu valoarea Ea se opri dinF, pe care nu am discutat=o în detaliu aici# , cât şi

a $se% une cu valoare aspectuală se construiesc cu supinul începând din secolul al KK=lea.

SURSE

Nlecsandri, -asile, 7untele de 'oc. 4ro*ă, J0işinău, Litera, )**1.Nlecsandri, -asile, 9ridri, 8ucureşti=J0işinău, Litera nternaţional, )**1.8asarab, Beagoe, 3nvă)ăturile lui /eagoe Basara& către 'iul său 2(eodosie, 8ucureşti=J0işinău, Litera

nternaţional, %&&).8ălcescu, Bicolae, Rom-nii sut 7i(ai:oievod :itea*ul, 8ucureştiJ0işinău, Litera nternaţional,

%&&A.8olintineanu, Dimitrie, Legende istorice, 8ucureşti=J0işinău, Litera nternaţional, %&&).0-nturi intime. 4oesii de onescu, 8ucureşti, Librăria lui N. Daniilopolu, )1'+.

9ic)ionarul lim&ii rom-ne HDLRI, serie nouă, tomul -, partea a '=a, litera :, 8ucureşti, 6dituraNcademiei, )*1+.

9ic)ionarul lim&ii rom-ne HDLRI, serie nouă, tomul K, partea a '=a, litera $, 8ucureşti, 6dituraNcademiei Române, )**+.

9in oesiile lui George 1ion, 8ucureşti, mpimeria Baţională a lui osif Romanov et Jomp., )1'/.Dosoftei, 4saltirea #n versuri )</A, 6diţie critică de B. N. Crsu, aşi, )*/+.Dosoftei, :ia)a şi etreacerea svin)ilor , ext îngri4it, notă asupra ediţiei şi glosar de Rodica Qrenţiu,

Jlu4, 6c0inox, %&&%.0ronica anonimă a 7oldovei )<<))/%*, $tudiu şi ediţie critică de Dan $imonescu, 8ucureşti, 6ditura

Ncademiei, )*/'.Dulfu, :etre, Isrăvile lui 4ăcală, J0işinău, Litera, )**1.Qilimon, Bicolae, 0iocoii vec(i şi noi, J0işinău, Litera, )**/.orga, Bicolae, 1crisori de &oieri şi negustori olteni şi munteni către 0asa de /ego) si&iiană agi 4o ,

8ucureşti, Ntelierele Mrafice $ocec, )*&<.?asdeu, 8. :., 7untele şi valea, 8ucureşti=J0işinău, Litera nternaţional, %&&).

alima sau 4ovestiri mitologiceşti ară&eşti, vol. -, trad. de . M0erasim Mor4an, 8ucureşti, )1A1.@ogălniceanu, 3i0ail, 1crieri literare, sociale şi istorice, 8ucureşti=J0işinău, Litera nternaţional, )**/. Beculce, on, Letoise)ul 6ării 7oldovei şi @ samă de cuvinte. ext stabilit, glosar, indice şi studiu

introductiv, de orgu ordan. 6diţia a =a revăzută, 8ucureşti, 6ditura de $tat pentru Literatură şiNrtă, )*'*.

1

7/26/2019 12_14_35_35Dragomirescu_2011


Begruzzi, Jonstantin, /egru e al&, 8ucureşti=J0işinău, Litera ntenaţional, )**1.Russo, Nlecu, 0-ntarea Rom-niei, 8ucureştiJ0işinău, Litera nternaţional, )**1.

-arlaam, 0a*ania, 6diţie îngir4ită de . 89c, 8ucureşti, 6ditura Qundaţiei Regale pentru Literatură şiNrtă, )*+A.

%I%&IOGRA'IE

89bee, ., R. :erins, S. :agliua, )**+, 2(e Dvolution o' Grammar. 2ense, Asect, and 7odalitC in t(e Languages o' t(e Norld, J0icago, Londra, 0e Cniversit9 of J0icago :ress.

Joene, 3., L. asmoTsi coord.#, @n 1ace and 2ime in Language, Jlu4=Bapoca, Jlusium.Meană, onuţ, %&&/, EJâteva observaţii asupra clasei verbelor de mişcare cu obiectF, în( $tan, Uafiu,

Bicolae eds.#, %&&/( )%')AA.Gramatica lim&ii rom-ne HMNLRI , %&&1, coord. -aleria Muţu Romalo, 8ucureşti, 6ditura Ncademiei

Române.Muţu Romalo, -aleria, %&&' H)*<)I, E$emiauxiliare de aspectVF, în Asecte ale evolu)iei lim&ii rom-ne,

8ucureşti, ?umanitas 6ducaţional, p. )1+)*<.?eine, 8ernd, ania @uteva, %&&%, Norld Leicon o' Grammaticali*ation, Jambridge, Jambridge

Cniversit9 :ress.?opper, :aul ., 6lizabet0 Jloss raugott, %&&A, Grammaticali*ation, ediţia a =a, Jambridge,

Jambridge Cniversit9 :ress.Lansari, Laure, %&&', ELes pWrip0rases aller et &e going toO mWtap0ore et anal9se contrastiveF, în Joene,

asmoTsi coord.# %&&'( %+A%</.3anea, Dana, %&&1, EJategoria aspectuluiF, în MNLR %&&1( ++*+</. Bicolle, $teve, %&&/, E0e Mrammaticalization of ense 3arers( N :ragmatic Reanal9sisF, 0a(iers

0ronos, )/, p. +/<'.:ană Dindelegan, Mabriela, %&&1, E:redicatulF, în MNLR %&&1( %+)%<<.$tan, Jamelia, Rodica Uafiu, Nlexandru Bicolae eds.#, %&&/, 1tudii lingvistice. @magiu ro'esoarei

Ga&riela 4ană 9indelegan, la aniversare, 8ucureşti, 6ditura Cniversităţii din 8ucureşti.

$tolova, Batal9a ., %&&', E6xpressing ime troug0t $pace( N Jomparative Diac0ronic :erspective onRomance :erip0rastic :ast and QutureF, în( Joene, asmoTsi coord.# %&&'( )*A%&/.

*rom movement and localization to aspect. Some cases o! grammaticalization

0e grammaticalization of movement verbs is a Tell=noTn p0enomenon across languages.Cnlie t0e case of ot0er Romance languages, Romanian movement verbs grammaticalized onl9 asaspectual marers, and not as temporal auxiliaries. n t0is paper, t0e aut0or describes t0egrammaticalization of tTo lexical verbs sta !sta9" and une !put"# T0ic0 became aspectual marers stă$să% !be on t0e verge of" and se une $e% !to begin, to start"#, and sees to identif9 t0e specific contextsT0ic0 0ave triggered t0e grammaticalization of t0ese tTo verbs.

*

12_14_35_35Dragomirescu_2011

Documents

Transcript of 12_14_35_35Dragomirescu_2011