12 Caria DPI

7/18/2019 12 Caria DPI

http://slidepdf.com/reader/full/12-caria-dpi 1/14

CURS 12PARTICULARITĂŢILE MORFO-STRUCTURALE ALE DINŢILOR PERMANENŢI IMATURI: IMPLICAŢII CLINICEMorfologieCoroana

- morfologie ocluzală retentivă → accentuează retenţia plăcii bacteriene în specialîn perioada cât dintele este în erupţie şi deci este afuncţional → intensificareaigienei buco-dentare şi sigilare

- defecte de coalescenţă a cuspizilor sunt frecvent întâlnite la pluriradiculari →grefarea precoce şi evoluţia mai rapidă a proceselor de carie (vezi caria ocluzală)→ sigilare

Camera pulpară- cameră pulpară mare şi coarne pulpare mai aproape de suprafaţă → se deschide

mai uşor camera pulpară → coafa natural! tehnica e"cavaţiilor succesive Rădăcinile

- rădăcini scurte în formare şi canale radiculare largi → instrumentarea canalelor

pretinde o tehnică aparte- pereţii radiculari sunt subţiri → constituie surse de iritaţie pentru parodonţiulapical îmbolnăvit → secreţii# având la început o direcţie divergentă spre ape"!apoi paralelă şi în final convergentă → tratament mecanic de canal este dificil şivizează doar debridarea pulpei de pe pereţii radiculari şi nu lărgirea canalului caredea este foarte larg$# pereţii radiculari subţiri

- pereţii meziali şi distali ai rădăcinii cresc mai repede decât cei vestibulari şi orali→ pe %" se observă doar pereţii meziali şi distali care sunt mai lungi → atenţie ladeterminarea lungimii de lucru a canalului şi la &M'

- apexul deschis este de formă ovoidală$ &*+%, divergent! paralel apical!convergent apical

•

după ce rădăcina a atins lungimea sa definitivă teaca lui ert.ig sedezintegrează şi ape"ul este încă larg deschis (/- mm)• regiunea apicală largă este bine vascularizată şi are un potenţial celular

activ care contribuie în câţiva ani la creşterea treimii apicale a rădăcinii şiînchiderea ape"ului → ape"ogeneză (proces fiziologic care presupunee"istenţa pulpei vii) → în cadrul tratamentului endodontic trebuie să fie păstrate resturile pulpare vii$

0tructură1. Smalţul la erupţie în cavitatea bucală este imatur! maturizarea posteruptivă

continuând încă /- ani după erupţie$ 1n această perioadă smalţul imatur este poros şi are o structură minerală deficitară → este mai vulnerabil la atacul acid

carios$ → tratamentul profilactic de remineralizare al smalţului cu preparatefluorate locale (geluri! soluţii! paste) este foarte eficace în această perioadă$2. Dentina prezintă canaliculi dentinari largi → permeabilitate crescută a dentinei

pentru germenii microbieni (favorizează progresia rapidă a cariei spre pulpă)!'a(2)/ şi pentru monomerii %3'$ 3entina de reacţie (secundară) începe să sedepună după atingerea relaţiei ocluzale caria însă poate să apară înainte deatingerea planului de ocluzie$

7/18/2019 12 Caria DPI


3. Cementul 'ementoblastele formează cementul primar care acoperă dentina petoată lungimea rădăcinii iar cementul secundar (osteocement) acoperă cementul primar în porţiunea apicală a rădăcinii$ 'ementul secundar continuă să se formezeşi după intrarea în funcţie a dintelui având rol important la închiderea orificiuluiapical

4. Pulpa conţine numeroase celule nediferenţiate de tip tânăr cu potenţial detransformare! la nevoie! în celule înalt diferenţiate ceea îi conderă o mare puterede apărare$ *rocesele patologice pulpare pot depăşi capacitatea de apărare a pulpeidoar dacă sunt foarte agresive şi îndelungate$ *ulpa conţine,• 'elule nediferenţiate numeroase cu mare capacitate de transformare în celule

înalt diferenţiate cu diferite funcţii (fibroblaşti cu talie mare! odontoblaşti)!după necesităţi (rol în apărare! reparaţie-depunere de dentină de reacţie saureparaţie etc) → autonomie funcţională$

• 4ibrele colagen sunt în număr scăzut în raport cu numărul crescut de fibroblaşti• 5ona subodontoblastică 6eill este bogat vascularizată având capacitate

funcţională crescută → eliminarea to"inelor şi a produşilor de degradare se

face rapid• 0ubstanţă fundamentală cu mare grad de hidratare ceea ce e"plică pasaul rapid

al substanţelor nutritive şi a lichidelor rezultate din procesele inflamatorii pulpare → cu păstrarea constantă a presiunii intrapulpare multă vreme#substanţa fundamentală conţine molecule înalt polimerizate de tipulmucopolizaharidelor care sunt în cantitate mare (de e"$ acidul hialuronic şicondroitin sulfuric)

• 3* au un prag crescut la testarea electrometrică a pulpei aspect atribuitimaturităţii integrării fibrelor nervoase cu prelungirile odontoblastelor#

• 5ona pulpară terminală a rădăcinii largă are un grad mare de autonomiefuncţională care poate asigura dintelui funcţiile esenţiale! chiar în condiţiilecompromiterii restului pulpei$ → pulpectomie parţială

5. Periapical există un ţesut conjunctiv tânăr (celule nediferenţiate)! autonom carecontribuie la modelarea ape"ului! chiar în absenţa pulpei vii$ 3iferenţierea decelule de diferite origini producătoare! la nevoie! de os (osteoblaşti)! cement(cementoblaşti)! dentină (odontoblaşti) realizând modelarea zonei apicale fărăcreşterea rădăcinii → ape"ificare (proces indus terapeutic care presupune apariţiaunei bariere apicale$ 7pe"ificarea se realizează în lipsa pulpei vii cu contribuţiaţesutului autonom periapical → menaarea ţesutului periapical pe parcursultratamentului endodontic.

PARTICULARITĂŢILE PATOLOGIEI PRIN CARIE ŞI A TRATAMENTULUILA DINŢII PERMANENŢI IMATURI*atologia prin carie- grefarea rapidă a cariei pe suprafaţa 3* imaturi!- evoluţia rapidă a germernilor spre pulpă pe calea canaliculelor dentinare largi putândafecta pulpa- procesele patologice pulpare sunt cantonate mult timp la nivel coronar datorită puteriimari de apărare a pulpei tinere (formele coronare de pulpite sunt îndelungate)7legerea tratamentului

7/18/2019 12 Caria DPI


- trebuie să exploateze la maximum capacitatea de apărare a pulpei cu păstrareavitalităţii pulpare → păstrarea vitalităţii pulpare este o garanţie a produceriiape"ogenezei$- selecţionarea de metode de tratament cât mai conservatoare pentru pulpă (coafae! pulpotomii)

- selecţionarea de metode de tratament pulpar vitale- în cazul pierderii vitalităţii pulpare trebuie să fie selecţionate metode de tratament caresă menaeze ţesutul autonom din porţiunea terminală a rădăcinii → edificare apicală

DISTRIBUŢIA LEZIUNILOR DE CARIE LA DP IMATURI• se"ul feminin prezintă mai multe carii! cel puţin în perioada de început! după

pubertate se şterg diferenţele• primele carii apar la mandibulă în categoria dinţilor omologi şi apoi la ma"ilar • respectă caracterul simetric de afectare• la dinţii vecini apare caria în oglindă• evoluţia în smalţ se desfăşoară pe o perioadă de timp lungă (-8 ani)• ordinea de afectare a 3* în dentiţia mi"tă până la 9/ ani este,o cel mai afectat M9 inf şi în general M9$ *redomină caria ocluzală în şanţuri şi

fosete$ 'aria suprafeţelor netede apro"imale apare mezial datorită contactului cumolarii temporari cariaţi şi distal la erupţia M/ permanent prin stabilirea şistrângerea punctelor de contact

- la : ani - /;< din M9 inf$ şi 9/< din M9sup$ au carii- la = ani > ;?< din M9 inf$ şi ?< din M9sup$ au carii- mai târziu > :;< dintre M9 inf$ au carii$o incisivii superiori sunt afectaţi,- în regiunea vestibulară apar zone de demineralizare caracteristice cariei

incipiente$ @le pot apărea precoce înainte de atingerea planului de ocluzie caurmare a igienei deficitare ( şi M9)$

- incisivii pot fi afectaţi şi supracingular şi apro"imal$o premolarii! M/! M! '! incisivii inferiori

FORME CLINICE DE CARIE LA DINŢII PERMANENŢI IMATURI4ormele clinice de carie sunt aceleaşi ca la 3&, - afectarea pulpei, simpleAcomplicate

- topografie, carii pe suprafeţele netede (B! 2! pro"imale) A pe suprafeţeleaccidentate (ocluzală! B!2)

- structura dură interesată, carii doar în smalţAîn 0C3- cu A fără lipsă de substanţă, carii simple necavitare A cavitare- în funcţie de viteza de evoluţie, carii active A inactive- carii primare A secundare A recidiva de carie- tiparul carial, carii cu tipar obişnuit A neobişnuit (caria rampantă)

'7%7 '+ &*7% 2DEF+&1. Caria ocluzală este favorizată de,- relief anfractuos! retentiv care favorizează apariţia cariei$ 4osetele şi şanţurile în

B! larg deschise şi puţin adânci nu favorizează caria$ Eanţurile în ! omega!

7/18/2019 12 Caria DPI


picătură! amforă! înguste şi adânci favorizează caria prin faptul că nu pot ficurăţate artificial sau autocurăţate$

- dacă şanţul este mai adânc atunci aici grosimea smalţului până la oncţiuneasmalţ-dentină este mai mică faţă de alte zone

- suprafeţele ocluzale au o concentraţie de fluor mai mică decât celelalte suprafeţe

caria debutează specific prin câte un proces carios pe fiecare pantă cuspidiană$Geziunea avansează de-a lungul prismelor de smalţ$ 4undul şanţului rămânemineralizat$ 'ând cariile comunică între ele sub oncţiunea smalţ dentină atunci se produce şi demineralizarea fundului şanţului$ 3e aceea când se depistează o carieocluzală şanţul pare nedemineralizat dar se observă / modificări de tentă de o parte şi de alta a şanţului$

2. Caria de pe suprafeţele netede aproximale- cariile apro"imale debutează la nivelul punctului de contact- papila gingivală devine turgescentă! tumefiată- coloraţia crestei marginale (aspect de smalţ subminat → carie în dentină)- %" bite-.ing (depistează carii pro"imale sub punctul de contact care au afectat

apro"$ H din grosimea smalţului). Caria de colet - cariile B şi 2 apar în 9A cervicală când igiena este deficitară$

'7%7 '+ &*7% F@2DEF+&!. Caria rampantă (în floare! galopantă)

Definiţie: este o carie cu tipar neobişnuit! cu evoluţie rapidă în suprafaţă şi profunzimecare afectează un număr mare de dinţi şi suprafeţe dentare# apare la orice vârstă putând săafecteze ambele dentiţii Etiologie, la factorii obişnuiţi ai cariei (microorganismele! gazda! dieta cariogenă! timpulcât coe"istă cei trei factori anteriori) se adaugă modificările cantitative şi calitative alesalivei datorate diferitelor boli generale sau locale care afectează glandele salivare$ giena

orală este deobicei absentă sau incorectă atogenie (vezi şi patogenia cariei la 3&),- 0 mutans colonizează dinţii! se multiplică pe suprafaţa dentară şi la adăpostul

plăcii bacteriene începe să producă acid- 0 mutans C dietă cariogenă I producţie mare de acid# Gactobacilii şi

actinomicetele prin producţia lor de acid continuă procesul iniţiat de 0 mutans$ Ga p de sub ;!; începe demineralizarea superficială a smalţului adică cariaincipientă (pata albă cretoasă)$ *rocesul este reversibil prin implementareametodelor de profila"ie primară$

- 1n lipsa tratamentului procesele de demineralizare depăşesc procesele deremineralizare apărând stadiul de carie simplă cavitară care cu timpul se poatecomplica prin afectarea pulpei cu pulpite sau gangrene$

!linic:

- debut pe suprafeţele netede la colet şi apro"imal (unde placa bacteriană este mai groasăşi deci mai veche) prin pata albă cretoasă (culoare albă! smalţul este opac! suprafaţasmaţului este rugoasă)- ordinea de afectare a dinţilor, (vezi la distribuţia cariilor de mai sus)

7/18/2019 12 Caria DPI


- în scurt timp sunt afectaţi toţi dinţii şi toate suprafeţele inclusiv dinţii şi suprafeţelerezistente la carii (dinţii şi suprafeţele rezistente la carie adică incisivii inferiori şisuprafeţele netede) → dinţii se transformă în resturi radiculare#- cavităţile carioase conţin o bogată cantitate de dentină de aspect umed care reflectăevoluţia rapidă a cariei (carie cu evoluţie acută)

- simptomatologia este ştearsă la început devenind semnificativă pe măsură ce caria profundă afectează pulpa (pulpite! gangrene)- celulite! adenopatie! abcese! fistule (caria complicată cu gangrenă şi parodontită apicalăacută)- tulburări funcţionale ale aparatului dento-ma"ilar, afectarea masticaţiei! fonaţiei!fizionomiei! deglutiţie- tulburări generale, agitaţie! insomnie! inapetenţă! uneori febră! uneori malnutriţie$

DIAGNOSTICUL CARIEI SIMPLE LA DINŢII PERMANENŢI IMATURI Principiul de "ază# diagnostic şi tratament precoce

3iagnosticul se pune prin coroborarea datelor rezultate din,

- e"amentul subiectiv (anamneză)- e"amenul obiectiv (inspecţie! palpare!percuţie! teste complementare)$ > B@5 3& $etode de examinare#

• "etode de examinare clasice,- minim inspecţia! palparea cu sonda şi %" bite-.ing$!• se poate completa cu transiluminarea simplă > B@5 3&• "etode de examinare moderne: - inspecţia cu magnificaţie (lupă)!- măsurarea fluorescenţei laser cu JaBo 3iagnodent!- măsurarea conductivităţii electrice!- transiluminarea digitală cu fibre optice!

- radiografia!- transiluminarea digitală!- videodiagnosticul!- enameloplastia!- metoda evaluării riscului la carie$

'7%7 F'*@F&K1) Caria î !"a#$a. caria incipientă a suprafeţelor netede %necavitară&

7spect histologic• zonă superficială care este cel puţin demineralizată (9-9?<)

• corpul leziunii reprezintă zona cu demineralizarea cea mai mare a smalţului(/;<)

• zona întunecată se caracterizează prin prezenţa atât a unor zone de demineralizarecât şi de remineralizare rezultate din reprecipitarea ionilor dizolvaţi din zonelecele mai profunde ale leziunii (L<)

• zona translucidă este zona cea mai avansată a leziunii cu o pierdere mineralămică$@"$ subiectiv,

7/18/2019 12 Caria DPI


- nu e"istă dureri@"$ obiectiv,

• inspecţie - leziunea este vizibilă pe dinte umed dar este mult mai bine vizualizată pe dinte

uscat având o culoare alb cretoasă! smalţul fiind opac

- leziunile incipiente de pe suprafeţele apro"imale se depisteză mai greu decât celede pe suprafeţele netede B!2 şi necesită o curăţare şi uscare atentă a suprafeţei pentru a depista o eventuală modificare de culoare

- separarea lentă cu inele de elastomer (pentru 9-/ zile) este indicată pentrudepistarea vizuală a cariilor incipiente pro"imale

- dacă apar condiţii favorabile pentru remineralizare (igiena corectată! pierderea punctului de contact) se produce oprirea în evoluţie a cariei şi culoarea leziuniidevine galben-maronie

• palparea - cu sonda ascuţită nu este permisă ci doar cu o sondă mai rotunită evidenţiază

lipsa cavitaţiei

&este complementare,• transiluminarea evidenţiază leziunea• %" bite .ing evidenţiază leziunile apro"imale doar dacă 9A/ din smalţ este

demineralizat$&ratament,

- corectarea şi controlarea igienei orale (peria şi aţa dentară)- aplicarea metodelor de prevenire care favorizează sau iniţiază remineralizarea

smalţului prin precipitarea calciului şi fosforului$- zona remineralizată devine pigmentată în maro şi este mai rezistentă la atacul acid

faţă de smalţul sănătos vecin- remineralizarea se realizează,

• spontan- prin corectarea şi controlarea periodică a realizării igienei orale$ @fectuarea

periodică a indicilor de placă bacteriană şi de sângerarea gingivală şi corectarea periaului şi a flossingului dentar (instruirea tehnicii de peria şi adoptarea unuiritm optim de peria)

- corectarea dietei cu orientare către cea mai puţin cariogenă (reducerea niveluluialimentar al hidraţilor de carbon! evitarea alimentelor lipicioase -caramele! recisau foarte dure-dropsuri)

- prin aport e"tern de agenţi remineralizanţi artificiali ('a! *! 4)! fluorul este celmai folosit agent remineralizant! el este înglobat şi în unele materiale ca '0!compomeri! compozit cu 4$ 4luorizarea pentru remineralizare, localăAgenerală#

acasăAdomiciliu (vezi profila"ia cu 4 de la caria precoce a copilăriei)$• prin aport de agenţi remineralizanţi naturali (dinte! os-e" %emodent)• prin creşterea flu"ului salivar şi creşterea p-ului (e"$ gumă de mestecat

cu "ilitol - nu produce aciditate! stimulează flu"ul salivar deci creşte *-ulşi este favorizată remineralizarea)

". caria incipientă a suprafeţelor accidentate7spect clinic

7/18/2019 12 Caria DPI


• aspectul acestei carii diferă de cea de pe suprafeţele netede datorită moduluidiferit de debut

• caria ocluzală începe prin două leziuni separate! pe pereţii laterali ai şanţului saufosetei# când cariile aung la 03 cele două leziuni confluează producândmodificări vizibile (alb! maroniu) ale fundului şanţului ceea ce reflectă un smalţ

subminat@"$ subiectiv,- nu e"istă dureri

@"$ obiectiv, #nspecţie,

- e"aminare atentă pe dinte uscat! curat! bine iluminat- şanţul apare colorat în alb! maro! brun iar marginea şanţului în cretos ca urmare a

demineralizării subiacente alparea,

- palparea cu sonda intempestiv poate distruge smalţul superficial şi inoculagermeni în leziune

$adiografia- dă răspunsuri eronate uneori deoarece nu este util în caria incipientă deoarece

compe"itatea feţei accidentate poate masca leziunea incipientă&ratamentul cariei incipiente a suprafeţelor accidentate,

- sigilarea simplă cu condiţia ca pacientul să aibă risc la carie mic şi cel puţin /metode de diagnostic (inspecţia! palparea sau %" bite.ing) a cariei să arate că procesul de carie nu aunge în dentină

- e"plorarea prin enameloplastie a fisurilor marmorate suspecte de a fi auns îndentină → dacă caria este incipientă rezultatul enameloplastiei trebuie să fie că preparaţia (cavitatea) se opreşte în smalţ şi atunci se va realiza sigilarea lărgită(2*% 9) ca metodă restauratorie (vezi mai os)

3iagnosticul diferenţial al cariei incipiente (vezi tabelul de mai os)9$ ipoplaziaAhipomineralizare de smalţ de cauză locală (infecţieAtraumatisme)2% 4luoroza dentară uşoară

Dia&'!(i*# +i,r$ia# î(r ,#*'r'.a */'ar0 'ai(0$i# a*.a( + ,#*'r aria iii(0

Cara(ri!(ia F#*'r'.a */'ar0

3i'#a.ia4i'"ira#i.ara 5'ai(0$i + !"a#$ + a#(0

a*.0 +6( ,#*'r'.a !a* aria) Caria iii(05ona afectată 3e obicei apare pe sau lângă

vârful cuspizilor sau muchieiincizale$

3e obicei apar de la margineaincizală şi vârful cuspizilor pânăspre centrul suprafeţelor netededar pot afecta şi toată suprafaţacoroanei$

1n apropierea marginiigingivale

4orma leziunii - sub formă de linii ca celedesenate cu creionul careurmează tiparul de creştere alsmalţului!- formă neregulată$

4recvent rotund-ovalare 7spect alungit de-alungul coletului

3emarcaţialeziunii

'oloraţia se pierde imperceptibilîn smalţul normal înconurător$

3emarcaţie netă faţă de smalţulînconurător sănătos$

3emarcaţie relativ netă

'uloarea - culoare albă-ca hârtia$3e obicei e"istă pigmentaţii la 7lb! cretos! opac

7/18/2019 12 Caria DPI


Marginile incizale şi vârfurilecuspizilor au aspect NîngheţatO$- la erupţie nu se observă

pigmentaţii

momentul erupţiei (de la crem-gălbui la maroniu)$

3acă apareremineralizarea culoareadevine galben maronie

3inţii afectaţi -mai frecvent la dinţii care secalcifică mai încet (caninii!

premolarii! molarii / şi )$- rar pe incisivii mandibulari$ 3eobicei se vede pe L-P dinţiomologi$- e"trem de rar apare pe dinţiitemporari$

- poate fi afectat orice dinte- apar frecvent pe faţa

vestibulară a incisivilor mandibulari- de obicei sunt afectaţi 9- dinţidar pot apărea şi doar pe un dinte- apare destul de frecvent şi pedinţii temporari$

2rice dinte acoperit de placă bacteriană

4recvent pe feţelevestibulare ale oricăror dinţi

ipoplazia Fu apare în fluoroza uşoară$0uprafaţa smalţului este lucioasăşi netedă$

3e la absentă la gravă$ 0uprafaţasmalţului poate apăreademineralizată! rugoasă la

palpare$

Gipsă de substanţăcauzată de evoluţiacariei0uprafaţa smalţului esterugoasă în cariile activeşi netedă în cele inactive

3etectare - de obicei nu este v izibilă l a

lumină puternică- mai uşor poate fi detectată delumina care cade tangenţial lasuprafaţa dintelui

- se observă uşor la lumină

puternică care cade perpendicular pe suprafaţadintelui

0e detecteză vizual şi

prin palpare cu sondadupă curăţarea şi uscareadintelui

%ussell 7G$ &he differential diagnosis of fluoride and nonfluoride enamel opacities$ *ublic ealth 3ent9=L9#/9,98-L! adaptat$

'7%7 '7%@ 74@'&@75K 3@F&F7- caria necavitară (marmoraţii)- caria cavitară > vezi diagnosticul de la 3&

TRATAMENTUL CARIEI CARE AFECTEAZĂ DENTINA

Criterii de ale'ere a tratamentului in caria simplă- prezenţa cavitaţiei sau nu carie necavitară (favorizarea remineralizării > vezi mai sus) A carie cavitară (tratament restaurator alegand una dintre metodele de tratament

restaurator de mai os în funcţie de e"tinderea laterală a cariei)(e)nici de tratament restaurator#7$ tehnica minim invazivă pentru cariile cu e"tindere laterală micăAmedie#D$ tehnica clasică modificată (vezi 3&) pentru cariile cu e"tindere laterală mare#'$ tehnica 7%& pentru controlul cariilor la adolescenţii cu nevoi speciale

(dizabilităţi) (vezi D( )- localizarea cariei

- profunzimea cariei7$ &@F'7 MFM FB75BK

Principii - diagnostic şi tratament precoce- preparaţii minim invazive (conservatoare)- obturaţii ocluzale mici deobicei din compozit- sigilarea preventivă înlocuieşte e"tenzia preventivă

(impi operatori#

7/18/2019 12 Caria DPI


- chirurgical, prepararea cavităţii (conservatoare)- medicamentos, tratamentul plăgii dentinare (unde este cazul)- restaurator, obturaţii plastice reduse Cavităţile ocluzale minim invazive#

0e asociază cu Q2*%O concept introdus în 9=:: pentru tratamentul leziunilor

ocluzale suspecte de a intra în dentină$a% L0r&ira !i!("*#*i ,i!*ra# "ar"'ra( 7 !i&i#ar #0r&i(0 5OPR (i 1)Gărgirea sistemului fisural colorat (cav$ ultraconservatoare în smalţ) se asociază

cu 2*% tip 9 (sigilare lărgită)$ 0igilarea lărgită (0G) este o metodă modernă de tratamentrestaurator (obturaţie sigilată)! ultraconservatoare$ *ndicaţii#- marmoraţiiAdemineralizări ocluzale- şanţuri şi fosete chestionabile! suspecte de a ascunde carii dentinare- carii cavitare ocluzale minime- pacienţi cu risc mediuAmare la carie(impi#

- lărgirea (plastia) cu instrumentar rotativ a sistemului fisural cu îndepărtareastrictă a smalţului colorat prin enameloplastie (fisurotomie %& Enameloplastiaeste o metodă de diagnostic (Qbiopsie a smalţuluiO) şi tratament miniminvazivă de îndepărtarea strict a smalţului afectat# se poate realiza cuturbinaApiesa şi freze sferice mici sau freze fissure dar şi cu frezele speciale defisurotomie# forma şi mărimea frezei de fisurotomie (vezi G* P) au uneleavantae, secţionarea a foarte puţine canalicule dentinare! reduce la minimumcăldura şi vibraţiile produse! discomfort redus! eliminarea necesităţiiefectuării anesteziei$

- obturaţie cu compozit flo' a cavităţii ultraconservatoare- sigilare cu compozit de sigilare a obturaţiei şi a sistemului fisural retentiv

restant$8% Ca9i(0$i #a!a I '!r9a('ar 7 OPR (i 2; 59.i LP <) *ndicaţii#- marmoraţiiAdemineralizări ocluzale- şanţuri şi fosete chestionabile! suspecte de a ascunde carii dentinare carii cavitare

ocluzale minime- carii ocluzale cavitare minime în smalţ (sonda agaţă într-o fosetă a sistemului fisural- dinţi fără carii pro"imale sau cu carii pro"imale mici care pot fi tratate prin cavităţi tip

casetă- pacienţi cu risc mediuAmare la carie$Contraindicaţii :- carii ocluzale e"tinse care implică mai multe zone ale sistemului fisural ocluzal- carii pro"imale mari care necesită prepararea unei cavităţi clasa a -a- carii situate în zonele ocluzale cu încărcare ocluzală mare- marmoraţii la pacienţii cu risc mic la carie la care este recomandată sigilarea simplă$(impi pentru +PR tip *#

- cav& # conservatoare 2*% tip 9, cu afectare limitată a dentinei în suprafaţă şi profunzime - marginile cavităţii nu vin în contact cu antagonistul# 2*% tip /, cu afectaree"tinsă a dentinei în suprafaţă şi profunzime - marginile cavităţii vin în contact cu

7/18/2019 12 Caria DPI


antagonistul! preparate prin enameloplastie şi prin îndepărtarea 37# fără e"tenzie preventivă

- obturaţie, cu '0 (2*% tip /) sau liner '0 C compozit (2*% tip obturaţielaminată)

- sigilare cu compozit de sigilare a obturaţiei şi a sistemului fisural retentiv restant$

$Ca9i(a(a #a!a a II-a "ii" i9a.i90 *ndicaţii#- carii pro"imale mici pe molari şi premolari- pacient fără risc la carie mare

Clasificarea cavităţilor proximale conservatoarea$ cavitate cu abordare dinspre vestibular(oral(creasta marginală(proximal

- cu abordare dinspre creasta marginală, cavitate verticală- cu abordare dinspre pro"imal când lipseşte dintele vecin, cavitate tip casetă- cu abordare dinspre vestibular A oral, cavitate tip şanţ! fantă! deget de mănuşă b$ cavitate cu abordare dinspre ocluzal

- cavitatea tip tunel$•

Cavitatea ** verticală redusă #ndicaţii

- carii pro"imale mici cu creastă subminată sau întreruptă Descrierea cavităţii

- cavitate verticală autoretentivă, pereţii laterali convergenţi spre ocluzal! unghiuridentinare interne rotunite

- istm redus de 9A din distanţa bicuspidiană B-2rală- fără retenţie ocluzală sau cu o retenţie redusă ocluzală sau doar cu şanţuri de retenţie

pe pereţii pro"imali vestibular şi lingual (freza sferică mică R) $ repararea cavităţii - vezi G*)bturaţie: compozit A compomer

•

Cavitate tip tunel #ndicaţii

- carie pro"imală cavitară mică cu creastă integră de cel puţin / mm grosime şidinte vecin prezent

*vanta+e:

- păstrarea şi consolidarea crestei marginale datorită adeziunii chimice bune a cimentuluila dentină- protecţia anticarie a suprafeţei pro"imale a dintelui vecin prin eliberarea de ioni de 4din '0- rezistenţă la uzură bună prin compozit$ Dezavanta+e

- este dificil de realizat deoarece caria pro"imală nu este vizibilă repararea cavităţii tip tunel vezi , )bturaţie: laminată ('0 şi compozit)

• Cavitate tip casetă

#ndicaţii- carie mică cavitară pro"imală cu creasta integră când nu e"istă dintele vecin

reparare cavitate vezi ,

)bturarea cavităţii

7/18/2019 12 Caria DPI


- se poate realiza cu orice material adeziv ('0 sau derivaţii! compozit) sauamalgam

- tehnica este simplă deoarece cavitatea este accesibilă vederii• Cavitate tip ,anţ- fantă

#ndicaţii

- carii pro"imale dentinare cu creastă marginală integră (groasă de cel puţin / mm)care se e"tind în dentină reparare cavitate vezi ,

D$ &@F'7 'G70'K M234'7&KTi"ii 'ra('ri: timpi operatori, chirurgical (cavitatea)! medicamentos(tratamentul plăgii dentinare)! restaurator (obturaţia)$

a$ prepararea cavităţii,- cavitate superficială! medie! profundă- notate de la clasa -B la care s-a adaugat clasa a B-a- cavităţile se pregătesc după regulile lui DlacS modificate pentru a se adapta

particularităţilor 3* imaturi (vezi 3&) - riii*# + 8a.0 în prepararea cavităţii la 3* este, economia de substanţădentară dură în scopul păstrării vitalităţii pulpare ca o garanţie a creşterii rădăciniişi a închiderii ape"ului (ape"ogeneza)$

R&*#i &ra# + rarar a# a9i(0$i#'r #a DP i"a(*ri î (4ia #a!i0"'+i,ia(0:

9) 'rearea accesului! a conturului e"tern şi a formei de convenienţă- accesul şi conturul cavităţii cât mai limitat dar cu îndepărtarea smalţului

nesusţinut şi colorat marginal- forma de convenienţă se face cât mai limitat pentru a fi în acord cu principiul de

bază dar în acelaşi timp suficient de mare pentru a putea aborda procesul carios cu

instrumentarul atât în timpul preparării cavităţii cât şi în timpul obturării (formade convenienţă)- se schiţează concomitent cu cele de mai sus şi forma de retenţie şi rezistenţă

/) @"ereza dentinei alterate- @37 se face în general până în ţesut sănătos- la cariile profunde se foloseşte$ @37 în şedinţe succesive separate în timp (L-Psăptămâni)- tehnica e"cavaţiilor succesive se asociază cu coafaul natural care este o metodă detratament a plăgii dentinare şi de protecţie pulpară care se realizează în cazul cariilor profunde în care peretele dentinar restant este subţire şi întrerup în dreptul unui corn pulpar de o mică cantitate de dentină alterată pe care dacă am îndepărta-o s-ar

deschide camera pulpară- coafaul natural se realizează cu hidro"id de calciu pentru a se depune dentină dereparaţie care se îngroaşe stratul dentinar restant

) @"tenzia preventivă- riscul la carie! tipul relaţiilor ocluzale şi e"tinderea în suprafaţă a dentinei alteratesunt criterii în funcţie de care se poate limita e"tenzia preventivă creându-se cavităţimici punctiforme

7/18/2019 12 Caria DPI


- e"istă tendinţa de limitarea a e"tenziei preventive care este considerată un principiudistructiv şi înlocuire cu conceptul de sigilare preventivă pentru caria ocluzală(obturaţia preventivă cu răşină)- la cavitatea cl$ a -a nu se recomandă limitarea e"tenziei preventive clasice încavitatea verticală

8) %etenţia- cavităţile nu se adâncesc prea mult pentru a nu se deschide camera pulpară care estevoluminoasă- se prepară cavităţi autoretentive (conform regulilor de la 3&)- în cazul cavităţilor ultraconservatoare care vor fi obturate cu materiale adezivecavităţile se fac mai puţin retentive dpdv macromecanic- ştifturileApuţuri parapulpare pentru creşterea retenţiei nu sunt recomandate la 3*imaturi din cauza riscului de deschidere a camerei pulpare$ 0e amână procedura pânădupă ce se produce ape"ogeneza ;) %ezistenţă- îndepărtarea cuspizilor foarte nesusţinuţi

- căptuşire cu '0 sau 425 a celor mai puţin nesusţinuţi- unghiul cavo-suprafaţă de =?o

- îngroşarea marginilor de smalţ foarte subţiri pentru a rezista la demineralizareaacidă (obturaţie cu compozit) şi la forţele masticatorii

L) 4inisarea- netezirea marginilor anfractuoase de smalţ în funcţie de materialul şi tehnica derestaurare folosită$

CA=ITĂŢI CLASICE MODIFICATE0e prepară după regulile lui DlacS modificate pentru a se adapta principiului

de bază (vezi dinţii temporari)$ Bor fi obturate cu, amalgam! compozit sau '09$ 'avitatea

- carii cu e"tenzie laterală mică → cavităţi mici punctiforme de diferite profunzimi cu păstrarea crestelor oblice de smalţ la molarii superiori- carii cu e"tindere laterală mare → cavităţi e"tinse în suprafaţă care nu mai păstreazăfisuri marginale neînglobate în preparaţie (cavitate clasică clasa - vezi la 3&)- carii multiple → cavităţile se unesc dacă punţile de smalţ sunt nerezistente

/$ 'avitatea - cavitatea verticală, pereţi laterali divergenţi spre dintele vecin şi convergenţi spreocluzal! unghiuri rotunite! pragul se scoate din punctul de contact cu vecinul- cavitatea orizontală, se poate reduce în suprafaţă! pereţii laterali convergenţi spreocluzal! unghiuri rotunite! profunzime sub oncţiunea 0-3 cu ?!; mm$- istmul, lat de 9A-9A8! adânc sub 03! teşit pt a asigura rezistenţa

- unghiuri interne rotunite$ 'avitatea

- formă prismatică! triunghiulară- pereţi laterali convergenţi spre suprafeţele libere- îndepărtarea smalţului colorat de la margine- unghiuri dentinare rotunite şi îngroşate pentru a rezista la demineralizarea acidă

8$ 'avitatea B

7/18/2019 12 Caria DPI


- puţuri! ştifturi parapulpare în a"ul lung al dintelui în dentina de sub oncţiune 0-3 încazul unor distrucţii mari coronare (%" în prealabil pt a observa volumul pulpei)- compozite hibride pt obturaţia definitivă (nu compozit 4lo. sau '0 care nu suntrezistente)

;$ 'avitatea B

- perete parapulpar conve"! paralel cu conve"itatea dintelui- forma e"ternă este aceea care rezultă în urma îndepărtarii dentinei alterate- pereţii laterali convergenţi spre suprafaţa liberă- unghiuri dentinare rotunite

L$ 'avitatea B- formă de casetă! rotundă! ovalară- pe vârful cuspizilor sau pe marginea incizală- materiale rezistente (amalgamAcompozit de posterior)$

b$ tratamentul plăgii dentinare,- se face în funcţie de profunzime şi topografia dintelui (frontal sau lateral)- materiale pentru bază compatibile cu materialele de obturaţie- materiale biocompatibile cu efect terapeutic favorabil 'av$ superficiale,- toaletă, apă o"igenată! alcool! neofalină- lacuri protectoare ('opalite) A liner-uri A bonding pt protecţia dentinei e"puse 'av$ medii,- toaletă, apă o"igenată- liner cu hidro"id de calciu (opţional)- bază (52@A'0A425 pt amalgam! doar '0A425 pt materiale adezive) 'av$ profunde,

- toaletă, ser fiziologic!

- coafae cu hidro"id de calciu, coafa natural şi tehnica e"cavaţiilor succesive- bază$c$ restaurarea coronară a lipei de substanţă cu materiale plastice (metodă directă)

sau rigide (metodă indirectă)$- amalgam > rezistent! cavităţi retentive (retenţie macromecanică)! nu elibereazăfluor! inestetic- compozite > mai puţin rezistente decât amalgamul dar mai reszistente decât '0!cavităţi limitate (retenţie micromecanică prin demineralizare)! estetice! uneleeliberează fluor$ 'ompozitele de posterior pot fi folosite şi în zona laterală pentrucavităţi cu componentă ocluzală- '0 autopolimerizabil convenţional este mai puţin rezistent la fractură şi uzură#

de aceea este indicat în cavităţi mici care să nu susţină un efort masticator mare(retenţie chimică)$ '0 este un material relativ estetic! eliberează fluor (cel maimult '0 convenţionali autopolimerizabili-Javitan! 'hemfle" etc urmaţi de ceimodificaţi cu metale-Miracle Mi" sau cei modificaţi cu răşini-Bitremer fotopolimerizabili)- 'ompomerii > răşini cu modificări ale poliacidului 3Tract sunt consideraţi maimult compozite decât '0$ 'ombină calităţile compozitelor cu cele ale '0

7/18/2019 12 Caria DPI


(eliberare de 4 cea mai redusă dintre '0-uri) dar sunt mai rezistenţi şi maiestetici decât '0 convenţional

12 Caria DPI

Documents

Transcript of 12 Caria DPI