11363-1327912612

5
STUDIUL POZIÞIILOR LA VIOARÃ R. Klenck Caietul I POZIÞIA I

Transcript of 11363-1327912612

Page 1: 11363-1327912612

STUDIUL POZIÞIILORLA VIOARÃ

R. Klenck

Caietul I

POZIÞIA I

Page 2: 11363-1327912612

©2011. Toate drepturile rezervate.Copierea de orice fel se va efectua exclusiv

cu acordul scris al S.C. Casa de Editurã GRAFOART.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

KLENCK, ROBERT Studiul poziþiilor la vioarã / Klenck. - Bucureºti : Grafoart, 2011- 4 vol. ISBN 978-973-9054-72-0 Vol. 1. : Poziþia I - caietul I. - 2011. - ISBN 978-973-9054-73-7

787.1

Casa de Editurã GRAFOART

str. Braºov nr. 20, Bucureºti

Tel.: 0747 236 278 / Fax. : 0318 15 15 13

Web: www.grafoart.ro

E-mail: [email protected]

Librãria de muzicã

p-þa Sfinþii Voievozi nr. 1, Bucureºti

Tel.: 021 315 07 12

Comenzi: www.egrafoart.ro

E-mail: [email protected]

Page 3: 11363-1327912612

PREFAÞÃ

Vioara este instrumentul muzical cu coarde cel mai cunoscut ºi rãspândit în lumea întreagã. Forma sa actualã dateazã de peste 400 de ani, dupã ce mai înainte, în decursul timpului, a trecut prin multe transformãri. Cel mai vestit constructor de viori a fost Antonio Stradivari (1644–1737) din Cremona (Italia), iar cel mai celebru violonist al tuturor timpurilor a fost Niccolo Paganini, nãscut la Genova (Italia) la 27 octombrie 1782 ºi mort la Nisa (Franþa) la 27 mai 1840.

La vioarã se poate cânta de la o vârstã foarte fragedã (chiar de la 5 ani), dar numai în cazul în care un copil manifestã înclinaþii deosebite pentru a începe studiul acestui instrument (exemplul unor mari artiºti, între care numãrãm ºi pe genialul muzician român George Enescu).

Dupã pãrerea noastrã, cea mai potrivitã vârstã pentru a începe studiul viorii este de 7 ani. La aceastã vârstã, dacã dezvoltarea fizicã a copilului nu-i îngãduie sã cânte pe o vioarã de mãrime obiºnuitã (întreagã), va trebui sã înceapã pe una de format mai mic, jumãtate sau trei sferturi, pe care va cânta timp de un an sau chiar mai mult. Arcuºul va fi ºi el, bineînþeles, de un format redus.

Înainte de a începe sã cântãm la vioarã, trebuie sã cunoaºtem pãrþile din care se compune ea ºi denumirea acestora. De asemenea, trebuie sã facem cunoºtinþã cu arcuºul, auxiliarul sãu de preþ, cu ajutorul cãruia coardele viorii încep sã vibreze ºi sã producã sunete.

Pentru ca elevul începãtor sã-ºi dea seama de sunetele pe care le realizeazã pe vioarã, de înãlþimea ºi durata acestora, este necesar ca în prealabil sã capete noþiuni elementare de teorie a muzicii.

*

Autorul acestei Metode de vioarã, profesorul Robert Klenck, s-a nãscut la 1 octombrie 1850 în Bucureºti ºi a murit în anul 1921 tot în Bucureºti.

La fondarea Conservatorului din Bucureºti (1864), Robert Klenck intrã ca elev în clasa lui Alexandru Flechtenmacher, iar în anul 1866 terminã studiile cu premiul I. Dupã ce face studii superioare la Conservatorul din Viena cu profesorul Helmesberger-tatãl, pleacã la Leipzig unde studiazã vioara cu Ferdinand David, armonia ºi istoria muzicii cu Dr. Penz, contrapunctul cu Richter ºi compoziþia cu Jadassohn.

Dupã absolvirea Conservatorului din Leipzig, desfãºoarã o bogatã activitate de concertmaistru la Petersburg ºi Riga (1877 1879), apoi în Elveþia (la Montreux), unde se stabileºte ca profesor. Participã activ la viaþa muzicalã în calitate de concertist, atât la Montreux cât ºi în oraºele învecinate (Lausanne, Vevey etc.).

În anul 1888 este chemat la Bucureºti sã suplineascã pe fostul sãu profesor, iar când catedra devine vacantã, este numit titular al catedrei de vioarã de la Conservator.

Page 4: 11363-1327912612

- 5 -

Capul viorii

Cuie

Prãguºul

Cuie

Gâtul

Coarde

Cãluº

Faþa

Limba

Cordar

Bãrbia

Pãrul

Bagh

eta

Scaunul (capra)

Partea opusã feþei (tabla) se numeºte spate. În interiorul viorii, în dosul piciorului drept al cãluºului, stã popul, strâns perpendicular între faþã ºi spate. Sub coarda sol, în direcþie paralelã cu ea, se aflã, lipitã de faþã, bara (de rezonanþã).

La arcuº deosebim:

a) bagheta, a cãrei extremitate superioarã se numeºte vârf,

b) pãrul, care este fixat intre vârf ºi scaun (caprã) ºi se întinde prin ºurub.

PÃRÞILE DIN CARE SE COMPUN VIOARA ªI ARCUªUL

1/12/21/2

2/41/4 3/4 4/4

Arcuºul in jos (de la scaun la vârf). Arcuºul în sus (de la vârf la talon).

1/1 Cu toatã lungimea arcuºului.1/2 În jumãtatea superioarã.2/2 În jumãtatea inferioarã. 1/3 În treimea superioarã. 2/3 În treimea din mijloc. 3/3 În treimea inferioarã.1/4 În pãtrimea superioarã. 2/4 În pãtrimea de mijloc spre vârf. 3/4 În pãtrimea de mijloc spre talon. 4/4 În pãtrimea inferioarã. P La vârf. M La mijloc. T La talon.

Page 5: 11363-1327912612

Exerciþiile pe coarde libere obiºnuiesc elevul cu respectarea strictã a indicaþiilor privitoare la þinuta viorii ºi la conducerea corectã a arcuºului. Aceste exerciþii vor dura cel puþin 2 sãptãmâni dupã care se va trece la aºezarea degetelor pe coarde. Se înþelege cã deprinderile cãpãtate pe coarde libere nu trebuie neglijate din cauza preocupãrii pentru aºezarea degetelor, ci vor trebui mereu supravegheate ºi perfectate. În acest fel, elevul va putea sã obþinã la vioarã sunete plãcute, de calitate, chiar cu cele mai elementare noþiuni muzicale. Se recomandã astfel ca la începutul studiului zilnic, indiferent la ce grad de cunoºtinþe s-a ajuns, sã se facã cel puþin 15 minute exerciþii pe coarde libere, pe diferite valori de note. Pentru un control mai sigur, elevul va face aceste exerciþii fãrã note (din memorie).

Exerciþiile urmãtoare se vor studia fãrã a se þine seama de mãsurã :

EXERCIÞII PE COARDE LIBERE

DOIMI

Cu jumãtatea superioarã, pe urmã ºi cu jumãtatea inferioarã a arcuºului:

NOTE ÎNTREGI

Exerciþiile urmãtoare se vor studia strict în mãsurã :

- 9 -